MANAGEMENTUL COMUNICARII CU

MASS-MEDIA

Note de curs

Prof.univ.Nicolae Postavaru

Cuprins 1/3

Managementul integrat

Comunicarea

Relatiile publice - istoric, dezvoltare, activitati

RP – scopul, functiile, obiectivele

RP - Comunicarea cu mass-media

Promovare, publicitate: Ce? Cum? Catre cine? Grup tinta?

RP in firma

Mesajul

Management integratMG

DecizieResurseumane

Planificare informare

OrganizareEc

bugetfinante

banciasigurari

costuricontabilitate

Mk

vanzari promovareimagine

logisticaStudii sianalize

TH

Tehnologierestructurare

operational

calitateCercetaredezvoltare

L

L

L

L

Structura unei organizatii

Imagine - RP simass-media

Juridic

Productie

Tehnic - tehnologie

Calitate

Dep. ProductieCalitate - Tehnologie

PlanificareInformare

Cercetare(de produs)

Dezvoltare(de firma)

Dep. Plan-Cercetaredezvoltare

Logisticaaprovizionare

Promovarevanzari-ofertare

Studii sianalize

Dep. Marketinglogistica - vanzari

BugetFinanciar

ContabilitateGestiune

Relatii bancaresi asigurari

Dep.Economiccontabilitate, banca, asigurari

Resurse umanepersonal

Organizare

Dep.Res.Umane-Organizare

Management = Conduceredecizie

6 subsisteme:

de productie

adaptare la schimbare: plan cercetare-dezvoltare

relatii cu mediul: marketing

functional: resurse umane

economic

managerial - decizional de care tin si RP

Caracteristicile serviciilor

Intangibilitatea: serviciile sunt in general intangibile, cel ce cumpara un serviciu nu-l poate mirosii, vedea, gusta, auzi inainte de a-l cumpara.

Perisabilitatea: serviciile nu pot fi depozitate, inventariate. Daca nu sunt folosite la un moment dat, ele se pierd. O sala goala, o planseta goala reprezinta pierderi irecuperabile pentru activitatea de servicii.

Inseparabilitatea: fata de productie, aici se vinde serviciul mai intai si apoi este el creat si utilizat. Ai cumparat un proiect, apoi este creat si utilizat.

Variabilitatea: datorita faptului ca sunt create si utilizate in acelasi timp, calitatea serviciilor variaza in timp. De aceea, cumparatorul se confrunta cu nesiguranta actului de servire, va fi el la fel ca inainte? Actvitatea de repetare da serviciului un specific de instabilitate.

Comunicare

SPECIALISTI

AUTORITATE

CONTROL

AGENTI EC. MASS MEDIA

Globala

Internationala

C.E.

Nationala

Regionala

Locala

Tipuri de comunicare

Dupa scop: - comunicare oficiala- comunicare neoficiala

Dupa frecventa:- comunicare permanenta- comunicare periodica- comunicare neperiodica

genul de activitate careia ii este adresata relatiile stabilite intre administratie si cetateni

dosarul de presa

Comunicarea depinde de:

Predispozitia receptorului: • cunostinte, • tema, • pregatire, • apartenenta la grup

Predispozitia de a crede in ceea ce este in psihicul tau (te face sa crezi ca este adevarat)

Necesitatea primara a individului:• deprinderi• siguranta• autopretuirea• participara la un grup

Necesitatea de armonie intre nevoi si cerinte pe de o parte si presiunile sociale asupra sa pe de alta parte

Fidelitatea mesajului: ajunge si este inteles. Cum a fost transmis (fizica transmiterii: sunet, lumina, etc)

Depinde si de experienta comunicatorului: intelege el receptorul? Vezi actorul si rolul sau.

Forta ComunicariiLideri:

Activist verbal: sustine o cauza

Lider de opinie: mass-media si formatori educationali

Lideri de putere: legislatori, guvernanti

Forta: ceea ce ramane in minteaomului /opiniei publice

Public

Surse private

Lider de putere - Lider de opinie

Activist verbal

Fluxul comunicarii - Mesajul

Fluxulinformatiei

Functiile redactarii

Informatia

consemnarea

protejarea

justificarea

atenuarea problemelor

atragerea de simpatizanti

oferirea unor elemente de baza pentru ca oamenii sa-si foloseasca convingerile

depasirea unui alt punct de vedere

infrangerea oponentilor

dispute

convingere

agitatie

disiparea criticilor

continuarea unei discutii incepute

motivare

citare - a lasa o impresie asupra modului de a gandi al publicului care sa dureze dupa prima receptare.

Comunicare 1/4

Forme de Promovare in Marketing Comunicarea:– Mass -Media si informare– Publicitate si Propaganda– Marketing si Comunicare Comerciala– Organizatii si Relatii PubliceModele de comunicare:1. Birou de presa si publicitate (BPP) : firma - client 2. Informare Publica (IP) : firma - public 3. Doua sensuri asimetrice (DSA) : asculta asteptarile si fa discursul 4. Doua sensuri simetrice (DDS) : interactiv, firma si publicul : echivalenti, egali Faze:a) identificarea - asteptarilor publicului fa-ti

- adversarilor mesajulCulege informatii, cunoaste terenul

Comunicare 2/4

b) Strategii

Strategia relationista debuteaza cu fixarea deadline-ului actiunilor preconizate pentru imbunatatirea imaginii publice a clientului. Ea poarta amprenta stilistica a firmei de relatii publice angajate in acest sens sau a agentului consultant de RP,dar ea cuprinde urmatoarele activitati:

– diagnosticarea situatiei de PR (context analysis)

– determinarea “publicului - tinta” (target-ul PR)

– evaluarea canalelor de comunicare dintre client si “publicul-tinta” (formale, non- formale si informale: scrise, audio-vizuale, afisaj, purtator de cuvant, multimedia, brosuri, discutii colegial-amicale, zvonuri)

– fixarea temei centrale si a temelor secundare de discurs (in jurul carora se vor construi sloganuri, imagologii, simbolistica, fraze si cuvinte-cheie ori logo-ul institutional)

Comunicare 3/4

b) Strategii (continuare)– definirea genului de mesaj ( content analysis) cu cel mai mare impact asupra

“publicului-tinta” si a lead-ului destinat presei– definirea “zonelor de autoritate” la care se raporteaza activitatile de PR(juridica,

morala, simbolica etc.)– constructia evenimentelor (intalniri cu publicul, conferinte de presa, interviuri

preluate de mass-media, manifestari - culturale, stiintifice, tematizate - si actiuni cu incarcatura simbolica etc.)

– determinarea momentelor, locurilor si stilului de promovare a “imaginii” cele mai adecvate din punctul de vedere al clientului sau de contrapromovare a adversarului

– evaluarea periodica a eficientei activitatii de PR pentru aplicarea amendamentelor necesare

– intocmirea dosarului de presa (press-kit) care sa contina comunicatele proprii si pe cele ale adversarului, programe, date despre participantii la conferinte de presa (briefing), buletine informative (news letter), statistici

– confenctionarea materialelor promotionale (ecusoane, pliante, brelocuri, obiecte inscriptionate, fotografii cu autograf)

Comunicare 4/4

Etape: - cercetere informare- planificare si programe- implementare

- evaluare finala

Filtrele comunicarii:- filozofice (oboseala, stres)- cultural (educatie, religie,etc.)- social (disciplina, experienta)- psihologica (memorie, atentie)- conjunctural (criza, oportunitati)

Cand dau o stire

Putem sa spunem ca avem de a face cu o stire atunci cand apar unul sau mai multe din ingredientele interesului uman:

Cand este ceva nou; de exemplu lansarea unei fiinte umane in spatiu

Cand este o noutate; de exemplu doi gemeni identici sufera de o boala identica.

Cand se refera la o persoana celebra; de exemplu orice material dintr-o rubrica de divertisment

cand este direct relevant pentru un mare numar de oameni; de exemplu atunci cand se prezinta informatii privind impozitul pe venit

Cand presupune un conflict; de exemplu lupte, divorturi, competitii atletice.

Cand implica un mister; de exemplu in cazul multor crime.

Cand presupune un caracter confidential; de exemplu dezvaluirile din presa.

Cand implica viitorul; de exemplu planurile de dezvoltare a unui oras

cand contine elemente de umor; de exemplu un grup de cercetasi pierduti intr-o excursie.

Cand contine elemente de romantism sau de sexualitate; un exemplu poate fi gasit in toate materialele care capteaza privirea in orice ziar sau revista pe prima pagina.

Impactul in presa

Tipuri de abordare: - activa- reactiva

Anunturi si invitatii: sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatii si calificarii invitatului subiectul dezbatut trebuie sa raspunda unei probleme reale si, pe cat posibil, actuale sa aleaga un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si nteres sa compun un text incitant, impecabil sub raport logic si gramatical sa aleaga solutii grafice si ipografice atractive

Pentru a avea un impact cat mai puternic, materialele trimise catre mass-media trebuie sa-si dovedeasca:

actualitatea (caracterul recent, poaspat) ineditul (raritatea) evocarea unei stari conflictuale, generatoare de interes proximiatea (caracterul local, apropiat, al informatiei) elementele de suspens si mister noutatea sub aspectul ideilor si tehnologiilor (progresul) proeminenta faptelor si persoanelor implicate

Comunicare. Opinia/Zvon

Zvonul: Baza comunicarii

Stire mincinoasa

Sursa(cvasi) necunoscute

Din public

Activ. Apatic Specilializat Evenimentetial

Pentru un public tinta

Influentarea publiculuiMachiavelli:”A influentat inseamna a manipula contextele situatiei pentru a crea

sensul dorit”

Limbajul

Accesibilitatii limbajului, prin evitarea formularilor abstacte si exesiv de sfisticate;

eitarii abuzului d neologisme, inclusiv a termenilor tehnici de maxima specializare;

adparii unui “ton” adecvat, apropriat si solidr cu problemele care-l preocupa pe destinatar;

evitarii termenilor oficiali, reci, impersonali si incarcati cu referinte legislative ori care fac referire la autoritate;

folosirii unui stil clar si cat mai simplificat cu putinta, incat lectura sa nu intampine dificultati de intelegere;

utilizarii unor expresii de maximaconcize, care sa exceleze prin coerenta si consistenta logica.

Eficienta

Evenimentele au cel mai mare impact asupra opiniei publice

manifestarile opiniei publice sunt, de regula reactii la mesaje

reactiile doxantice sunt direct proportionale cu gradul de interes al

receptorilor

receptivitatea opiniei publice are o puternica incarcatura emotionala

credibilitatea si persuasiunea sunt aspectele cele mai sensibile ale

opiniei publice

Influenta

Natura sistemului social politic

nivelul limbajului folosit si calitatea exprimarii publice

particularitatile sistemului legislativ

caracteristicile educationale ale receptorilor

tipul mijloacelor tehnice si al paradigmelor comunicationale utilizate

predispozitiile atitudinale si emotionale

experienta si competenta profesionala a comunicatorilor

specificul valorilor morale, spirituale, etno-culturale

Internetul

Web-site: Costuri reduse de constructie si intretinere a sistemului de promovare a imaginii de firma

posibilitati nelimitate de structurare a informatiei relevante

format atractiv si permanent accesabil

diseminarea globala a identitatii institutionale

posibilitatea folosirii ambelor modalitati de prezentare a utilizatorilor de servicii: formala si informala

Internetul - canal de comunicare nu si o garantie a “bunei comunicari”

Tipuri de abordare 1/2

Anunturile

AfisulInstitutia gazda va trebui sa aiba in atentie urmatoarele aspecte:

- sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatiisi calificarii invitatului- subiectul dezbatut trebuie sa raspunda uneiprobleme reale si, pe at posibil, actuale- sa alega un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si interes- sa compuna un text incitat, impecabil sub raport logic si gramatical- sa aleaga solutiile grafice si tipografice atractive

Insertii in presa

Anunturile in presaPentru a avea un impat cat mai puternic, materialele trimise catre mass-media trebuie sa-si dovedeasca:

- actualitatea(caracterul recent, proaspat)- ineditul(raritatea)- evocarea unei stari conflictuale generatoare de interes- proximitatea(caracterul local, apropiat, al informatiei)- elementele de suspens s mister- noutatea sub aspectul ideilor si tehnologiilor(progresul)- proeminenta faptelor si persoanelor implicate

Tipuri de abordare 2/2

InvitatiaIata cateva din standarderele obisnuite de redactare:- invitatia trebuie personalizata, astfel incat sa vina de la conducatorul institutiei gazda si

sa se adreseze nominal persoanei vizate- ca semn de curtoazie se prefera uneori scrisul de mana al numelui, considerandu-se ca

acesta personalizeaza in mai mare masura comunicarea decat una mediata de calculator si imprimanta

- prescurtarile in adresare de felul D-lui sau D-nei trebuie evitate, cum si deformarile involuntare ale numelor

- daca persoana invitata este o personalitate publica, politica sau academica, adresarea va da consideratie si respect functiei, profesiei sau rangului (de exemplu, Exelentei Sale, Domnul Ambasador…, prof.univ.dr. …, Doamnei Doctor)

- desi prezenta excesiva a majusculelor poate fi stanjenitoare si uneori ilicita ortorafic, se recurge tot mai frecvent la acest suberfugiu pentru a divulga pretuirea, respectul si consideratia de care se bucura persoana invitata din partea gazdelor sale

De asemenea, invitatia trimisa presei va preciza corect titlul si subtitlul conferintei, data si orarul (programul onferintei), precum si locul de desfasurare

Comunicarea cu Piata 1/4

1. Scriitura “iconografica”- Textul dublat de o imagine

2. Fotocronica - scriitura in imagini

3. Logo-ul institutiilor publiceLogotipul da identitate vizuala institutiei.Intre calitatile unui logotip amintim:

- usurinta cu care este reperat- posibilitatea de a fi recunoscut si memorizat usor- adecvarea sa la institutie, produs, serviciu- caracterul inedit si surprinzator- motivatia pe care o provoaca- durata sa

Comunicarea cu Piata 2/4

4. Benzile desenatePot fi utilizate in prezentari si promotii ca un tip de scriitura plastica, amuzanta si

relaxata. Ele reusesc:

- sa dedramatizeze subiecte prea delicate- sa concretizeze notiuni abstracte- sa clarifice si sa personalizeze mesajele- conceptie de programe de animatie- redactarea scenariului- desenul planselor- colorarea acestora- editarea- crearea de personaje si de mascote- alte ilustratii vizuale

Comunicarea cu Piata 3/4

5. PlachetaPrecizeaza activitatea unei institutii si sustine informational demersurile de afaceri

6. Jurnalul de intreprinderePentru ca o astfel de publicatie sa capete respect sunt necesare:

- constanta si periodicitate- coordonare riguroasa, dar flexibila- transparenta a activitatii interne- caracter deschis si permisiv in privinta colaboratorilor- crearea si incurajarea unor motivatii solide in randul salariatilor- calitate grafica si impact publicistic

Comunicarea cu Piata 4/4

7. Revista institutieiNu putine sunt institutiile care folosesc revista proprie ca mijloc de informare, de

popularizare a proiectelor sau de promovare a acestora. Deoarece editarea unei reviste solicita nu doar competente gazetaresti ci si alocare de fonduri importante, frecventa si periodicitatea sunt semne ale seriozitatii instiutiei in cauza.

8. Prospectul si afisulAnunta, desfasurarea unei manifestari culturale, sportive sau comerciale.Intrucat este primul

semn care vorbeste despre natura si anvergura evenimentului, devine absolut necesar in relatia cu publicul

9. Catalogul de produseAre un caracter promotional, dar poate fi mai mult decat o simpla prezentare a produselor,

oferind o perspectiva asupra intregii activitati a firmei.

Contact cu mass - media

Principalele modalitati de contact cu mass - media nu ar trebui sa lipseasca:

- stirea de presa- comunicatul- conferinta- briefing-ul- dosarul de presa

Contact cu mass - media

1. Stirea de presaAre urmatoarele particularitati principale:

urmareste redarea unui eveniment de intres public intr-o maniera imediat publicabila, anticipandu-se importanta si impactul acestuia

raspunde la intrebarile cine?, ce?, unde?, cand?, cum?, de ce?

Se construieste de obiei dupa modeul “piramidei inversate”, presentandu-se evenimentele si faptele in ordinea descrescatoare a importantei lor, astfel incat atentia sa fie satisfacuta abia la final

are caracter informativ, impersonal

este construita din propozitii scurte, clare si precise in privinta datelor, faptelor, persoanelor si surselor

nu trebuie sa depaseasca o pagina A4

textul adresat presei contine obligatoriu un antet cu datele de identificare a institutiei sursa(numele, adresa, numerele de telefon si fax, e- mailul, pagina web-daca este cazul), intarite de semnatura persoanei autorizate sa comunice (persoana de contact, purtator de cuvant, conducatorul institutiei...). La fel, precizarea datei in partea dreapta - sus este absolut necesara.

Contact cu mass - media2. Comunicatul de presaO clasificare a comunicatelor de presa ar putea retine:

comunicate de informare (care instiinteaza, informeaza cu privire la activitatea institutiei sau a liderilor ei)

communicate persuasive sau de atitudine (care cauta sa argumenteze, sa convinga intr-o problema de interes sau sa castige adeziunea si simpatia clientilor si partenerilor )

comunicatul - invitatie la conferinte, evenimente, inaugurari, aniversari, vernisaje (care contine date relative la subiectul evenimentului, locul de desfasurare, data si participanti)

comunicatul - anunt al evenimentelor viitoare(care insumeaza detalii menite sa starneasca un real interes oamenilor de presa)

comunicatul de reamintire (intareste comunicatul - invitatie, atragand atentia asupra datelor esentiale care justifica presenta presei)

comunicatul de atiudine poate fi,la randul sau, de contestare a unei afirmatii sau realitatii, de provocare, contrazicere si atac, de justificare si clarificare, de rectificare a unor informatii prealabile, insuficient verificate sau neconforme cu realitatea, sau de retragere.

Contact cu mass - media2. Comunicatul de presaReguli principale de redactare, de care trebuie tinut seama in elaborarea unui comunicat de presa:

redactarea exploateaza acelasi model al “piramidei rasturnate” - ca si in cazul stirii

simplitatea, claritatea si concizia sunt cadrele stilistice de referinta ale textului

titlul trebuie formulat astfel incat sa incite curiozitatea si sa atraga atentia

titlul va fi adecvat continutului, sintetizandu-l intr-o masura convenabila, incat sa oblige cititorul sa duca lectura mai departe

extravagantele si exagerarile din titlu trebuie temperate, ele nepotrivind-se cu exigentele acestui tip de comunicare

textul propriu-zis a fi segmentat de paragrae nu prea lungi, care sa rezume u exactitate ideea, sa faciliteze lectura si memorizrea

termenii de specialitate vor fi folositi doar daca sunt justificati de context, preferandu-se un limbaj mediu, inteligibl fara efort suplimentar (parantezele explicative pot fi deschise din cand in cand in acest scop)

datele, cifrele, numele de localitati, de institutii, de persoane vor fi preluate corect, pentru a evita confuziile

se evita abrevierile, daca termenul abreviat nu a fost evocat anterior, precum si sublinierile de orice fel

comunicatul este redactat de regula intr-un font sobru si simplu (de exemplu, Arial sau Times New Roman), la doua randuri, corp 14, cu o margine de 2-3 cm, astfel incat pagina sa aiba 25 randuri a cate 60 de semne fiecare.

Contact cu mass - media

3. Conferinta de presaOrganizarea unei conferinte de presa revine purtatorului de cuvant al institutiei- trebuie sustinuta de persoane care au competentele necesare- reponsabilitatea informarii corecte a publicului- face parte din strategia de mediatizare a realizarilor, proiectelor- captare a atentiei opiniei publice cu privire la acestea- conferinta de presa face parte din strategiile mediatice active- se poate organiza saptamanal, lunar sau de cate ori este cazul, avand

caracter deschis, nediscriminatoriu, in privinta invitatilor- presupune, pe langa prezentarea temei, intrebari ale ziaristilor si raspunsuri

din partea celor investiti

Contact cu mass - media4. Briefingul de presa- diferita de conferinta de presa prin faptul ca discutiile sunt focalizate pe un singur subiect- consta in prezentarea unei declaratii si raspunsurilor la intrebarile ziaristilor5. Dosarul de presa- dosarul de presa este oferit ziaristilor prezenti la un eveniment- contine informatii interesante si relevante in privinta evenimentlui, intr-o prezentare grafica atractiva- trei mari categorii de dosare de presa:

- care insoteste comunicatul de presa- “carte de vizita” ai institutiei- pentu evenimente

- este inmanat jurnalistilor doar cu ocazia prezentei efective la eveniment nu inainte, in lipsa ori prin mijlocitori

- cotine urmatoarele elemente principale:- copera, cu sigla si antetul institutiei data editarii si tema- sumarul, asezat la inceput, mentioneaza materialele puse la dispozitie si ordinea lor- un text de prezentare a temei in cauza- alte documente care pot fi consonante cu tema si persoanele implicate (declaratii prealabile,

biografii, articole de presa...)- indicatii despre vorbitor si competentele sale- date despre institutie si notorietatea ei- date despre invitati, daca prezenta acestor ridica gradul de onorabilitate a evenimentului

Alte modalitati de comunicare cu publicul

6.1. Veghe tehnologica ( Competitive Intelligence /veille technologique) = supravegherea si observarea mediului concurential. Se realizeaza de firme specializate care pun la dispozitia institutiilor interesate servicii precum:- utilizarea tehnlogiilor Internet- crearea unor baze de date si urmarirea tuturor noutatilor aparute in domeniu- asistenta informationala si inginerie documentara, pentru a asigura buna

organizare si circulatie a informatiei- stocarea, distributia au redistributia informatiei- traducerea si prelucrarea informatiilor externe- receptia si selectia datelor continute in presa cotidiana sau in cea de specialitate

(revista presei),astfel incat buna informare sa poata conduce la o reactivitate imediata

6.2. Mailing-ul este un serviciu specializat in comunicarea unei institutii cu salariatii, clientii sau partenerii sai

6.3. Traducerea joaca un rol important in comunicare, intrucat face permeabile mesaje compuse in limbi greu accesibie publicului larg.

Stiintele comunicarii - in situatie de criza Specificul comunicarii/diferente de informatie

Limbajul/oral: direct, simplu, stiintific

forma: scurta, fraze scurte

sensul: nu dublu

semne, simboluri, gesturi

sunete nonverbale

subiectul: atacat direct/indiect

comparatii/asemanari: cum a fost in alte cazuri

tonul: tare/moale, constant, variabil

citire: calma, violenta

pregatire pentru raspuns la reactii: pregatire/negatie/neutre/cuvioase

reactii la: prostie, neinformati, needucati, atotstiutori

reactii la grup: ostili-cei atinsi/ingamfati-specialisti/invidiosii- media

reactii la: copii, elevi, ce pot sti ei

reactii la grupuri sociale: tarani, muncitori, pregatire medie, pregatire superioara nespecialisti, pregatire superioara specialisti

comunicarea in criza: deosebire de comunicarea publicitara

mesajul comunicarii in situatii de criza: unic cu efecte de bumerang pe o masa de biliard

Universul Relatiilor Publice

Comunicarea in marketing - Relatii cu consumatorul - Relatii cu mass media - Liderii de opinie -

Comunitatea financiara - Actionarii - Publicul international-Relatii industriale - Relatii cu angajatii

Relatii guvernamentaleRelatii comunitare Afaceri publice - Relatii politice

Relatii cu minoritatile

RP istoricRP apare in tara catolica,SUA, protestanta care face apologia saracieiEuropa dupa al II Razboi Mondial- 1950 - Franta: Asociatia internatioanala de RP- 1954 - Cod profesional- 1959 - Centrul European pentru RP- 1965 - Codul etic european pentru RP (Athena)RP infrumuseteaza relatia patron - angajat (sunt condamnati de catolici pentru ca ucid adevarul si

sunt platiti pentru asta)RP confuzie cu reclama.

Reclama infrumuseteaza imaginea produsuluiRP apartine lumii informationale:

- consumatoare de semne(I.Baudi) - o civilizatie a imaginii(R.H)

RP viziunii: - umanizeaza firma- da transparenta firmei- atrage interesul fata de persoane, grupuri- atrage simpatia mediului prin promovarea imaginii

RP deontologie profesionala: dimensiunea moralaNoii RP: n-au scrupule, n-au moralitate; sunt platiti ca profesionistii din armataDe rezolvat: jurnalist-persoana publica vs. jurnalist-om vs om - jurnalist

RP Istoric

RP Transmit informatii dintr-o institutie specializata spre un cadru dezorganizat=societate civila

RP Functie promotionala aparuta ca urmare a dezvoltarii mijloacelor de comunicare

Anglia 1662: publicatia stiri recente

Apare in Anglia: apar msaje in presa pentru servicii

Sec XIX: agentia de presa pentru promovarea intereselor unei persoane, grup, ideiCastigarea increderii publicului -

1914 NY Ledbeatter Lee introduce notiunea de RP (angajat de Rockefeller Jr. pentru imaginea proprie, organizeaza evenimente pentru “a da fata umana familiei Rockefeller”)

RP Relatia putere-credibilitate-public

Schimb de informatii - acord - necunoscut pulic. Dezvoltarea presei - RP instrument al elitei sociale

Principiile de baza - Henry Ford 1897 primul birou de publicitate

- pozitionarea: cine este primul castiga

-accesibilitatea: numele si popularitatea (concursuri, premii, recompense, sponsorizari)

putere

finanteaza aleg

publicterti si angajati RP

Garanteaza sursa

RP - definitie 1/2

De-a lungul timpului au fost formulate foarte multe definitii. Rex Harlow, unuldintre deschizatorii de drum in educatia profesionstilor in domeniu, a identificat 500 de definitii din aproape tot atatea surse. El a gasit si definitii simple si denitii complexe. Cele mai succinte afirmau ca RP presupun:

Inalta performanta, apreciere publica.

RP inseamna Recunoastere si Performanta.

A face bine si a fi apreciat pentru acest lucru.

“RP reprezinta un efort deliberat, planificat si sustinut pentru stabilirea si mentinerea intelegerii reciproce intre organizatii si publicul lor” (British Institute of Public Opinion, ale carei definitii au fost adoptate de o serie de natiuni din Commonwealth)

“RP reprezinta un efort constient si legitim de a dobandi intelegere si de a mentine increderea publicului pe baza unor studii sistematice”. (Deutsche Public Relations Gesellschaft)

RP reprezinta un efort managerial sustinut si sistematic prin care organizatiile publice si private incearca sa obtina intelegerea, simpatia si sustinerea acelor tipuri de public pe care le au sau pe care urmaresc sa le contacteze”. (Dansc Pubic Relatoins Klub din Danemarca, care de asemenea utilizeaza termenul englezesc)

“Practica RP este arta si stiinta sociala a analizarii tendintelor, a anticiparii consecintelor acestora, a consilierii liderilor organizatilor si al implementarii programelor planificate de aciune care servesc atat interesele organizatiei cat si interesele publicului”. (Definitie aprobata de World Assembly of Public Reltions din Mexico City)

RP - definitie 2/2

RP sunt o functie de comunicare cu accentul pe natura dubla a procesului comunicarii

RP sunt o functie intelectuala, analizand si interpretand tendintele si temele din mediul in care acestea pot avea posibile consecinte pentru organizatie si pentru actionarii sai

Caracteristicile celor patru modele de relatii publice

RP - ce sunt?

RP = integrator disciplinar

RP = inginerie educationala + instrumente conceptuale

RP = sistem semiotic si contextual fundamentat pe modelarea a sapte contexte generale:

– expresiv, al identitatii actorilor– cultural, cu referinte la norme– pozitiilor sociale– social, relational imediat– spatial– temporal– fizic si senzorial

RP = filozofie, retorica, antropologic

RP = disciplina a stiintelor sociale

RP = disciplina a stiintelor comunicarii

RP = stiinta revolutionara

RP = stiinta societatii cunoasterii cu investitii in educatie si formare

RP - scopul si functiile

Karl Nessman, profesor la Universitatea din Klagenfurt (Austria) enumera urmatoarele elemente

crearea si reintarirea increderii, a intelegerii si a simpatie

stimularea atentiei, a interesulu si a nevoilor

crearea si mentnerea comunicarii si a relatiilor

crearea intelegerii si acordului reciproc

articularea, reprezentarea si ajustarea intereselor

influentarea opiniei publice

solutionarea conflictelor (rezolvarea si negocierea conflictelor)

creare consensuluiSursa: Public Relations Review, Vara 1995, P.154

RP - scopul si functiile

crearea si reintarirea increderii a intelegerii si a simpatie

stimularea atentiei, a interesului si a nevoilor

crearea si mentinerea comunicarii si a relatiilor

crearea intelegerii si acordului reciproc

articularea, reprezentarea si ajustarea intereselor

influentarea opiniei publice

solutionarea conflictelor (rezolvarea si negocierea conflictelor)

creare consensuluiTermeni cheie:

deliberat

planificat

performant

interes public

comunicare in doua directii

managementul ajutat

Obiectivele RP

Prestigiul sau “imaginea favorabila” si beneficiile acesteia.

Promovarea unor produse sau servicii.

Detectarea si solutionarea problemelor si oportunitatilor aparute.

Stabilirea pozitiei respectivei organizatii in raport cu publicul sau.

Atitudinea pozitiva a angajatilor au a membrilor organizatiei.

Prevenirea si solutionarea problemelor de munca.

Incurajarea unei atitudini pozitive a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea organizatia.

Atitudinea pozitiva a actionarilor sau a membrilor organizatiei

Prevenirea opinilor eronate si a prejudecatilor.

Prevenirea atacurilor.

Atitudinea pozitia a funizorilor.

Atitudinea pozitiva a guvernului.

Atitudinea pozitiva a celorlalte parti din industria respectiva.

Atitudinea pozitiva a distribuitorilor si atragerea altor distribuitori.

Abilitatea de a atrage personalul cel mai bine calificat.

Educarea publicului pentru utilizarea podusului.

Educarea publicului in privinta unei anumite conceptii.

Atitudinea pozitiva a consumatorilor si a sustinatorilor.

Investigarea atitudinii diverselor grupuri fata de organizatie.

Formularea si indrumarea politicilor.

Solutionarea crizelor.

Sustinerea viabilitatii societatii in care functioneaza respetiva organizatie.

Indrumarea spre schimbare.

RP, cultura organizationala, management si comunicareRP ajuta managementul in comunicarea org.:

consecintele comunicarii asupra tuturor sistemelor

consecintele comunicarii asupra managementului

mediul informational

climatul organizational

cultura organizationala

structurile organizationale si efectele lor asupra comunicarii

comunicarea intre superiori si angajati

comunicarea verbala si nonverbala

performantele simbolice

fluxul informational si luarea decizilor

mesajele si schimbul de mesaje in exterior

politica si puterea in organizatie

conflicte si negocieri (aplanare, stingere)

retele si canale de comunicare (cele optime organizatiei)

capacitatea de conducere (analiza)

tehnologiile avansate (implementare)

feed-back, motivatie si performanta

Colectivismul: supunerea in fata legilor cetatiiAltruismul: asistenta data intre indivizi deliberat

Egoismul totalitar: anti - individual

Suprematia dreptului colectiv asupra individuluiEu-l colectiv

Apare consumatorul de informatie individual

Eu-l colectiv afirmat in loc public - initial Opinie Publica

Opinia indivizilor care vor sa audaCa adevara eu-l public, parerea lorIndividul are nevoi de recunoastere

Cum gandeste el e bine si ceilalti sunt la felRelatii Politice =

eu-ri colective

Au nevoie de RPRP Politice

Influenteaza opinia publica

Mediul Public = mediul politicRelatii Publice/Public Affoise = Treburile cetatii

Cetatea = tareIndivizii puternici(nu bogati)

Machiavelli(Principile) :”un stat bine organizat este bogat in cetateanul sarac”PublicPrivatFamilie

Spatiu privat trebuie expus judecatii publiceRP - Meditatii

RP, cultura organizationala, management si comunicare

RP: rol de legatura intre management si angajati

Cultura organizationala: sistem socio-cultural format din: structura, strategii, politici de firma, recompense, motivatii individuale

sistem cultural: mituri, ideologii, valori individual

RP - Promovare

Lideri de opinie

angajati guvern actionari comunitate interes public

RP

mass-media Minoritati

Opinie Publica

Activismul in RPPrin pezentarea vivace a activismului in miscare,

in culori, permitand “implicarea instantanee”;Prin stimularea apetitului mass media pentru

senzational si elemtele de controversa;Prin multiplicarea numarului de forte activiste ce

exercita simultan o presiune;Prin accelerarea cresterii fortelor activiste si prin

cresterea impactului acestora;Prin motivarea altora pentru agitatia in favoarea

cauzei proprii.

Contracararea activismului 1/4

Clasificarea oponentilor:

Sustinatorii propun ceva in care cred, asa cum un om de afaceri

propune scaderea taxelor pentru imbunatatirea economiei.

Dizidentii sunt impotriva a ceva - iar uneori sunt impotriva mai

multor lucruri deoarece este in caracterul lor sa fie nemultumiti de

felul in care arata lucrurile.

Activistii vor sa realizeze ceva sau sa schimb ceva.

Zelosii pot avea caracteristicile tuturor celorlalti, dar se disting

printr-o suprasimplificare a modului de gandire. Ei pot fi absorbiti

de o singura problema si pot simti ca misiunea vietii lor este de a

indeplinii un scop prin mijloace agresive. (p214)

Contracararea activismului 2/4

1. Nu le oferiti munitie inamicilor. Orice vor sa faca - mai ales cand lucrurile par mai scandaloase si mai nefondate -puneti-va intrebarea ce urmaresc de fapt… si nu le oferiti acel lucru… Daca vor sa provoace un incident pe care sa il exploateaze cu acuzatii de brutalitate, ignorati-i, ridiculizati-I,distrageti-le atentia, dar nu le oferiti actiunea pe care voiau sa o provoace.

2. Oponentii vostri au nevoie de conflict. Ei isi mentin sprijinul din partea grupului prin provocari. Intrarea voastra in conflict dovedeste ca exista un inamic impotriva caruia grupul se constituie.

3. Au nevoie de victorii. putine miscari pot sa mentina pasiunea necesara pentru a depasi plictiseala unor dezbateri seci sau asteptarea luarii unor decizii.Activistii nu obtin o victorie si dispar; ei vor vrea tot mai multe victorii si mai multe victorii. Nu le oferiti nici cea mai mica victorie si nu veti fi obigati sa le oferiti nici victorii prea mari.

4. Nu ii lasati sa se concentreze asupra unui segment simplu al intregii situatii. Activistii se concentreaza asupra unui aspect anume al problemei pe care il pot scoate in evidenta. Ei iau elefantul de coada si sustin ca aceasta este problema si ca voi sunteti responsabili. Asa mentineti atentia asupra ansamblului.

Contracararea activismului 3/4

5. Natura respinge vidul, dar activistii il iubesc. Daca pot constitui o sursa coplesitoare de “informatii” intr-un subiect anume ei pot speria sau ingrozi sau chiar pot sa ii convinga pe oameni sa actioneze.Alinsky spunea:”Oamenii vor actiona atunci cand sunt convinsi ca scopul lor este suta la suta de partea ingerilor si ca opozitia este suta la suta de partea demonilor”.Cand informatiile in privinta unui subiect sunt echilibrate, daca nu sunt de o importanta cruciala pentru cineva, persoana respectiva nu va pierde timpul pentru a decide cine este de partea binelui.Asa ca umpleti spatiile goale.

6. Adaugati la logica elemente emotionale.Activistii nu trebuie sa fie responsabili - mass media si “liderii rationali” vor reactiona fata de diversele afirmatii chiar daca acestea nu sunt intemeiate. Pozitia voastra este stabi.litatea, deci nu puteti fi iresponsabili. Totusi tonele de fapte nu au prea mare greutate daca nu ajung la sentimentele semenilor astfel incat ideile sa devina fertile si sa se transforme in atitudini. Ceea ce spuneti trebuie sa fie emotional, sa miste si sa provoace - nu numai sa aduca argumente.Adeseori emotiile singure sau numai faptele sunt ca sodiul si clorul neamestecat - mortale.Bine puse impreuna ele devin sarea convingerii.

Contracararea activismului 4/4

7. Sursa convingerii este necesitatea mintii umane de a vizualiza.Activistii controleaza evenimentele vizuale si provoaca caracterul pictural al lucrurilor.Utilizati aceasta modalitate pentru a forma imagini in mintea oamenilor - exemple, analogii si comparatii, dar si imagini, diagrame si grafice.

8.Cei care doresc sa devina activisti se declara a fi “contra” cel putin in privinta unui subiect. Ei demonstreaza ca sunt nemultumiti.Si vor deveni nemultumiti indiferent de miscarea la care adera.De aceea principalele miscari se scindeaza ingrupari rivale.Oferiti-le motive de scindare; ajutati-I sa se desparta.

9. Nu ii lasati sa va construiasca discursul.Activistii iau termenii cei mai impecabili si atribuie intelesuri pelorative grupurilor existente.Nu cadeti in capcana utilizarii termenilr lor.

10. Respingeti puntele lor tari, izolati-le punctele slabe. Puterea oricaror activisti consta in capacitatea lor de a utiliza mesajele si tacticile emotionale.Ei tind sa fie slabi in privinta faptelor care sa le sustina afirmatiile; si din moment ce considera ca informatiile nu sunt decat instrumente de dobandire a propriului lor Adevar, ei distorsioneaza sau creeaza informatiile.Denuntarea falsificarii si a inselaciunii la care recurg este un mijloc de gaurire a baloanelor pe care le fac - daca sunt utilizate tehnicile de comunicare adecvate.

11. Concentati-va asupra generarii de indoieli in mintea acelor zece la suta din populatie care sunt atenti la problema dumneavoastra.din moment ce radicalii doresc sa forteze schimbarea, voi nu doriti activarea acelor grupuri; tot ce doriti este impiedicarea lor de a intra in actiune cu oponentii vostri.

RP proces al credibilitatii

RP baza credibilitatii in:

1. Comunicarea onesta2. Actiuni oneste si concrete3. Activitati concrete si reale4. Comunicare reciproca si continua5. Analiza si cercetarea mediului ca parte a rezultatelor sociale

obtinute/dorite

RP si strategii de abordare

RP si cele patru strategii1. Defensiva: controlul pierderilor si reducerea efectelor negativeSpecifica situatiei de criza, dezastre, momente acute2. Reactiva: este din gaura defensiva,devii victima competitiei pe termen scurtSpecifica situatiei de control, solicitarii unei autoritati3. Activa: crearea unei identitati, imagini pe termen lung4. Proactiva: specifica cuprinde:

-anticiparea problemelor-stabilirea metodelor de contracarare a dificultatilor-culegera de informatii-analiza informatiilor-strategia din relatia cu publicul/concurenta

Aptitudini pentru RP 1/2

ABILITATI:- scrierea de materiale : stiri, texte, mesaje de presa, discursuri, brosuri- stiu trata si analiza informatiile exterioare- stiu citi sondajele publice, interviurile, chestionarele- stiu interactiona cu diferite persoane- au abilitati in aplanarea conflictelor- au stapanire de sine- inteleg natura umana- cunosc ziaristulRESPONSABILITATI:- supravegheaza TV,Radio, media- ia parte la deciziile manageriale- transforma deciziile in mesaje- tine relatia cu guvernul, publicul, grupul de interese- organizeaza campanii pentru strangere de fonduri- organizeaza campanii de imagine

Aptitudini pentru RP 2/2

R.P. ca firma:- sunt o afacere- consolideaza managementul/politicul- influenteaza programe de:a) Publicitate: ”informatie provenita dintr-o sursa externa si folosita de

producatorul de stiri pe baza valorii ei informationale”b) Reclama: este controlata de sursac) Afaceri publice - sub capitol lobby: este facut de surse de

incredere:avocati.Se bazeaza pe interactiunea guvern-sector privat

RP, Etica si ProfesionalismRP presupune: intuitie, afectivitate, organizare, sistem- Rolul in societate: comunicarea de mesaje in societate- Corectitudine, responsabilitatea personala, adevarul fata de public- Respectarea unui cod profesional etic(1982-SUA)

- onestitate si integritate fata de client si fata de procesul democratic- respectarea dreptului de libera exprimare si consultarea opiniei celorlalti

- respingerea informatiilor false si incercarea de manipulare a mijloacelor de informare

- respingerea interesului personal in dauna interesului clientului sau publicului

- respectarea confidentialitatii si caracterului privat al relatiei simultan cu dezvoltarea oricarei incercari de practici ilegale

- urmarirea armonizarii relatiilor dintre institutiile publice si cele private

Profesionalismul garanteaza cele de mai sussi Profesionalistul le respecta.

Ziaristul este:

Mereu ocupat si dezorganizat

trebuie sa-i dai mesaje concise, obiective

si prefabricate

este centrul universului; stie totul; li se cuvine totul; nimeni nu le spune ce

sa faca mesaje stiind ca se pot sau nu publica

meseria haitei in care unul e mai puternic, nu sunt prieteni ci dusmani

vor fi tratati cu manusi

razbunarea este dorul de pret al lor, daca pierde “credibilitatea”

dumneavoastra el sau altul va va penaliza

Activitati

Activitatile se grupeaza in patru faze diistincte:

Definirea scopului si a obiectivelor de RP;

Culegerea de informatii;

Planificarea actiunilor si stabilirea mijloacelor de comunicare;

Analiza finala si evaluarea onsecintelor actiunii de RP.

Scopul

Definirea scopului si a obiectivelor de PR

culegerea de informatii

planificarea actiunilor si stabilirea mijloacelor de comunicare

analiza finala si evaluarea consecintelor actiunii de PR

Scopul actiunii de PR este stabilit impreuna cu clientul-beneficiar, iar obiectivele “strategice” si ”tactice” constituie o problema exclusiv a agentiei relationiste

Continutul informarii - culegerea informatilor

Sa “fixeze” domeniile din care urmeaza sa se obtina informatii de interes (social, cultural, politic, economic, legislativ, axiologic, etc.)

sa defineasca reperele identitatii publice ale clientului (Curriculum, status socio-profesional, calitati si defecte, dimensiunea economica si/sau pozitia in piata, nr. de simpatizanti)

sa identifice insusirile dezavuate public a clientului pentru a le contracara prin actiuni de PR, de natura sa-l faca mai “atragator” si convingator in raporturile sale interactive social

sa verifice calitatea vectorilor de imagine utilizati in scopul promovarii informatiilor”relevante” despre client

sa conduca la o prima formula de calendar al actiunilor de relatii publice

Continutul planificarii

Identificarea publicului-tinta

definirea experientelor/rezultatelor trecut, prezente si viitoare ale clientului

constructia mesajelor “asteptate”, lipsite de echivoc ce urmeaza a fi

transmise catre publicurile-tinta

determinarea prioritatilor, momentelor prielnice si a resurselor disponibile

implementarii actiunii de PR

alegerea metodelor si tehnicilor adecvate de promovare a demersului

relationist

selectarea celor mai eficiente canale de comunicare intre client si public

Scrisul in RPPentru a construi un text ,trebuie doar sa combinam patru procedee

sau modalitati de compozitie:

adaugarea

suprimarea

permutarea

deplasareaIn ceea ce priveste constructia unui discurs,se utilizeaza urmatorii pasi:

determinarea scopului sau a temei de abordat(conceptia)

documentarea prealabila

pregatirea argumentarii

organizarea mijloacelor de comunicare

elaborarea discursului(redactarea)

obtinerea efectului scontat

Mass-Media

Mass - Media : difera de arta, stiinta, religie, educatie

Mass - Media : are la baza functia cunoasterii, sub toate formele

Mass - Media : opereaza in sfera publica, accesibila societatii accesul este voluntar, nespecific

Mass - Media : face relatia emitator - receptor echilibrata si egala

Mass - Media : ajunge la multi oameni

Mass - Media : are rol de mediere

Mass - Media : preia controlul oamenilor de la parinti, scoala ,religie

Rolul Mass - Media in conflcte :F. (natura crizei si societatii)

Structura agentiei de RP (R.Dominick - Univ. of Georia)

Relatiicu presa

Comunicareintra-institutionala

ComunicarePublica

Directorde Relatii Publice

Presedinte

Structura agentiei de RP

Mediaaudio-video

ServiciulEditare

Dep. Creatie

Documentare

Analiza date

Dep.Cercetare

Promovare/vanzari

Comercial

Dep.PublicitateMarketing

Manager deproiect

Dep.BugetEconomic

Juridic

Financiar

Personal

Dep.Administrativ

Presedinte

Structura unei agentii de publicitate

Productia deemisiuni R/TV

Editare

Grafica

Redactare

Dep. Creatie

Manageri de proiecteContracte

Dep.ProiecteManager

Comp.studiianalize

Comp. promovare/vanzari

Comp.mediaplanning

Dep.Marketing

operationaladministrativ

contabilitate

Resurseumane

Dep.TehnicAdministrativ

Director

Caracteristicile celor patru modele derelatii publice

RP - Filtru informationalProceseaza informatii si reprezentarea externa, la granita cu mediul extern

Rolul practicantilor de RP si consecintele strategiceROL Rol strategic implit

Tehnician incomunicare

Producerea materialului ce urmeaza afi comunicat pentru organizatii.Relatia cu media.

Nu este prezent cand strategii definesc siselecteaza solutii. Practicantii produc comuniareasi implementeaza programe, uneori fara acunoste in intregime motivatia originala saurezultatele intentionate.

Expert Este privit ca o autoritate in ceea cepriveste problemele relatiilor publice,dezvolta si implementeaza programe.Pacticantii definesc problemele siimplementeaza programele.Managementul de varf joaca un rolpasiv.

Relatiile publice pot deveni compartimentizate,adesea in afara liniei principale a organizatiei.Practicienii PR pot conlucra cu managerii doarperiodic in situatii de criza.

Facilitare acomunicarii

Servesc ca legaturi, interpreti simediatori intre organizatie si publiculei, mentinand comunicarea in dublusens si facilitand schimbarile

Sopul principal este de a asigura managementuluisi actionarilor informatiile de care acestia aunevoie pentru a lua decizii de interes reciproc.Practicantii RP ocupa un rol de deschizatori degranite legand organizatiile de publicul lor si deaceea imbunatatesc calitatea deciziilor prinfacilitarea comunicarii.

Facilitarearezolvariiproblemelor

Colaboreaza cu alti manageri pentrua defini si a rezolva problemeleorgazitionale

Practicantii RP vazuti ca parte a echipeimanageriale strategice, angajati in formulareastrategiilor. Include rolul de deschizatori aigranitelor relatiilor publice

Rolul practicantilor de relatii publice 1/3

Expert in consiliere: in acest rol practicantii sunt priviti ca experti in relatii publice si in consecinta ei sunt considerati ca fiind cei mai bine pregatiti sa faca fata problemelor de relatii publice si sa identifice solutii pentru acestea

Facilitarea comunicarii: in acest rol practicantii sunt distribuiti in roluri de ascultare atenta si de culegere a informatiilor, care joaca un rol de intermediari, inleslind comunicarea.

Rolul practicantilor de relatii publice 2/3

Facilitarea rezolvarii problemelor: in acest rol practicantii colaboreaza cu alti manageri pentru a ajuta la definirea si la rezolvarea problemelor de comunicare organizationala. Daca rolul de expert implica rolul pasiv fata de alti manageri in procesul de rezolvare a problemelor, in acest rol practicantii lucreaza direct cu managerii pentru a se ajunge la solutionarea problemelor cu care se confrunta organizatia.

Rolul practicantilor de relatii publice 3/3

Tehnician al comunicarii: in acest rol practicantii asigura doar suportul comunicational tehnic, cum ar fi instiintarile scrise si articolele pentru mass media. Toate deciziile privind strategia si actiunile sunt luate la nivelul managementului de varf in care practicantii nu au nici un rol si le este data doar sarcina comunicarii in legatura cu deciziile luate de acest grup dominant.

Caracteristicile celor patru modele derelatii publice

B. A te face placut

Cine doreste sa convinga trebuie sa fie placut

Predispozitia publicului pentru receptia mesajelor

Participarea publicului la conducere (fals)=democratie

Difera de popaganda din sistemul totalitar

A doua caracteristica a comertului cu produseDaca esti cunoscut trebuie sa fi cunoscut ca bun

RP incompleta, cu omisiuni = critica = apartine reclamei

Lobby-ul aparine reclamei ca instrument al RPLobby-ul: avantaj pozitional fata de concurenta (principiul I)

in 1947 apare in SUA ca manipulare a sferei politice

Lobby-ul:• monitorizeaza agentiile guvernului, clientilor• sustin participarea clienilor la luarea decizilor• sustin interesele clientilor• sustin scopurile clientilor in organizatiile vizate• sustin actele legale care afecteaza clientii.

C. A te face inteles ‘80 1/2

Responsabilitate

Implicare

indepartarea de stimularea receptiilor(ochi, limba, miros etc.) (noi acum suntem de ‘80)

STRATEGII DE RELATII CU PUBLICUL:PROGRAME:

concepere

planificare

implementareSe transmit date si publicul isi trage concluziile

RP= functie strategica ce tine de management

produsul

identificarea publicului tinta

programul devine realitate: - instrumentele comunicarii

- mediile de informare

- mesajele

- monitorizarea

C. A te face inteles ‘80 2/2

RP= functie de planificare intelectuala

Modelul RACE: (Research) Cerceteaza-Actioneaza-Comunica-Evalueaza

-Cercetarea: situatiei pietii: economice, financiare, politice

-Actioneaza: plan: pasii de urmat f (audienta, impact, public specific, comunicare)

-Comunica: transmite mesajele mediilor/canalelor de informare

-tiparit: informatie detaliata, respectabila, punct de referinta

-vizuale: emotive, proximitate, transmisie rapida fara procesare

-audio: flexibile, scurt, pentru public specializat

-Evaluare: rezultate si efecteul economic/politic al companiei

Planificarea

RP - un efort organizational de planificare

Planificarea stabileste clar obietivele si mijloacele prin care se desfasoara procesul de RP. Formularea obiectivelor este direct influentata de rezultatele cercetarii, iar mijloacele planificate au consecinte la nivelu metodelor si al tehnicilor de comunicare

Planificarea 1/2

Noua pasi pentru adoptarea planificarii MBO (management by objectives)

Formularea obiectivelor clientului/angajatorului - care este obiectivul programului de comunicare si cum raspunde acesta obiectivelor organizatiei beneficiare?

Identificarea publicului tinta - cui trebuie adresat mesajul, care sunt caracteristicile audientei?

Inelegerea obiectivelor publicului-tinta - ce doreste publicul sa stie si cum poate fi alcatuit mesajul pentru a-i trezi interesul?

Selectarea canalelor de transmitere - care este mediatorul potrivit pentru a transmite mesajul publicului tinta (brosuri, evenimente speciale, e-mail, cale TV, etc.)

Stabilirea intereselor publice ale mediatorilor - ce informatii transmitem prin intermediul diferitilor mediatori publici? Care sunt politicile privind profilul audientei ale diferitelor canale mass-media? Ce tip de informatie interseaza aceste audiente?

Inventarierea surselor de informare - care sunt sursele potrivite pentru a fi invocate si citate(exerti, baze de date, opinia expertilor, etc)?

Planificarea 2/2

Noua pasi pentru adoptarea planificarii MBO (management by objectives)

formularea strategiei de comunicare - ce tip de strategie trebuie adoptatata

pentru a mari acceptabilitatea si recunosterea publica in contextul dat?

Formularea mesajelor - ce tipuri de mesaje sunt pertinente pentru situatiile

date? Ce tipuri de raspunsuri favorizeaza acestea? Care este scopul principal

al comuicarii-informarea sau motivarea pubicului?

Alegerea suportului non-verbal de comunicare - fotografii, grafice, filme

care insotesc mesajul verbal pentru a facilita intelegerea si acceptarea lui

publica.

Clasificarea stirilor

stiri spontane sau orice stiri care nu sunt planificate sau create de catre persoane spcializate;stiri obisnuite, care prezinta un interes

general si de obicei nu presupun un caracter la fel de urgent ca si stirile spontane;stiri create, cele pe care cineva le

creeaza si le controleaza.

Modele de colectare si prezentare a stirilor

1 Transmiterea si promovarea propagandei pregatite drept stiri

2 “Normalizarea” evenimentelor spontane prin prezentarea lor in ceimai familiari si traditionali temeni. Aceasta strategie face cainformatiile sa para adevarate (sau cel putin aceptabile) prinapelarea la credinte, prejudecati si superstitii existente.

3 Prezentarea conflictelor si scandalurilor in termeni alesi cu grija decatre instantele politice implicate, facandu-se o analiza minima aistoriei si a contextului institutional in care se intamplaevenimentele.

Generare stiri 1/2

stabilirea unei legaturi cu stirile momentului

stabilirea unei legaturi cu o alta personalitate ce beneficiaza de publicitate

stabilirea unei legaturi cu un ziar sau alt mijloc de informare, ori printr-un proiect comun

elaborarea unui sondaj ori a unei anchete

prezentarea unui raport

aranjarea unui interviu cu o celebritate

participarea la o controversa

stabilirea unei marturii publice

realizarea unei analize sau a unei previziuni

formarea si anuntarea numelor unui comitet

organizarea de alegeri

anuntarea unei numiri in functie

celebrarea unei aniversari

publicarea unui sumar sau a unui document cu date si fapte

adoptarea unui program de lucru

o declaratie privind un subiect de interes

Generare stiri 2/2

organizarea unei calatorii

prezenta unei celebritati din exterior

acordarea unui premiu

organizarea unei competitii

elaborarea unei hotariri

prezenta in fata unor comitete publice

oganizarea de evenimente speciale

publicarea unei scrisori primite

adoptarea unui raport national sau a unor sondaje locale

divertisment

organizarea unei dezbateri

organizarea unei campanii de promovare a unui produs

stabilirea unei legaturi cu o “zi” sau “saptamana” importanta

celebrarea unei institutii

inspectarea unui proiect

organizarea unui turneu

elaborarea unui program de dezvoltare a unei comunitati

publicarea unui protest

publicarea unor elogii

publicarea si analizarea unor statistici

organizarea unor demonstratii publice

organizarea unei “comedii”

relizare unei imagini - element care le poate insotii pe toate celelalte.

Manipularea 10 Reguli de manipulare a informatiei politice la TV

Se comenteaza ceea ce se asteapta si ceea ce trebuie comentat

Informatia cu adevarat orientata, de obicei informatia favorabila, nu are nevoie de comentariu, ea se sprijina doar pe alegerea adjectivelor potrivite si pe un subtil joc al contrastelor

folosirea “artei tacerii”, adica informatiile care nu convin, sau informatiile jenante sunt eliminate

Asezarea stirii incomode acolo unde nimeni nu se mai asteapta, difuzara ei astfel incat sa nu o mai urmareasca nimeni (cand informatia se epuizeaza rapid, iar telespectatorul asculta mai mult vocea prezetatorului)

Folosirea unui jargon economic sau sociologic sofisticat ceea ce duce la o regula sau ”truc” de genul: “de ce sa vorbesti simplu cand poti a te exprimi compicat”?

Concurenta cu presa tiparita impune regula de a nu da inormata completa, decat daca ziarele au difuzat-o deja

Regula supunerii la putere presupune ca postul de TV sa nu se compromita, prin informatiile tansmise, daca guvernul este deja compromis; de asemenea o regula nescrisa este aceea de a mentiona intotdeauna numele unui ministru

Regula “punerii in valoare” inseamna a nu prezenta decat oral, fara imagini, stirile importante si a-si face obligatie de a filma ceea ce nu prezinta nici un interes

Prezentarea evenimenelor semnificative doar daca au loc in strainatate

Masca de obiectivitate a informatiei manipulate o preface in ceva plictisitor si neinteligibil

Obiectul RP = Opinia PublicaOpinia Publica : 3 elemente

- Acordul colectiv de pareri

O decizie- Formularea deciziei publice, clare

Norma Publica

- Recunoasterea normei prin adaptarea de catre terti

Transparenta

Discursul public demonstreaza puterea credibilitatii sursei

Formarea unei alte opinii publice

In RP grupul reprezentativ = publicul cea mai mica comunitate = grupul de indivizi cu interese si tinte comuneOpinia publica este in baza anonimatului o putere fara responsabilitatiRP deserveste Opinia Publica

RP = O PutereSunt RP o stiinta revolutionara?Mai sunt RP o arta? A seductiei, succesului, negocierilor?

RP si Opinia Publica

Trasaturile publicului

Diversificarea cerintelor si a comportamentelor, in functie de stilurile de viata, de interesele profesionale si de valorile de grup

accentul pus asupra temelor de interes comunitar, in special asupra celor de protectie a minoritatilor si a grupurilor identificate drept vulnerabile

declinul centrelor de autoritate si cresterea capacitatii investigative a

publicurilor, care tind sa valorizeze intr-o masura mai mica centrele de

putere cu traditie

acordarea unui rol important femeilor si copiilor in diseminarea informatiei, ca si in influentarea modelelor de achizitie de servicii si produse

Public

Public tinta

Descurcaret = controlul inteligentei emotionale

public tinta

Public decident = in jurul unei idei

Public receptor = are capacitatea de a raspunde la o informatie

Public tintaDeosebiri dupa criterii

I Demografic:– varsta– sex– etnie– venit– educatie si obiceiuriII Psihografic:– personalitate– motivatie– stil

Segmentarea Publicului/PietiiRP scop: mesajul sa ajunga cu minim de efort la publicul tinta

Strategia in trei pasi:1. Lider de opinie

2. Mesajul pentru publicul tinta3. Feed-back: opinia publicainfluenteaza liderii de opinie

Opinia Publica: neomogena, este o suma de scopuri=interese+dorinte+aspiratii+motivatii a unor indivizi pentru o anumita problema

Interesul personal da dimensiunea psihologica a opiniei publice.

III Comportamentale:– loialitate– sensibilitate– frivolitateIV Mod de viata– interese– valori– cheltuieli

RP si Publicul/opinia publica 1/2

Publicul apare cand individul se poate auto forma(educa) si are ratiune proprie.

Kant: exercitarea ratiunii: participarea indivizilor maturi, capabili de discernamant, la luarea deciziilor privind comunitatea , la schimbul de idei, la cresterea identitatii mediului in care traim

Opinia Publica(1750 I.I.Rousseau):- vointa generala- opiniile acceptate de popor- opinia majoritatii intr-o democratie

Opinia Publica: participare+actiune:generate de natiuneFinalitatea depinde de viata socialaOpinia Publica trebuie sa fie cuantificabila+predictibila

Vox PopuliOvatorul si Publicul

Kant : iluminismul : = iesirea din imaturitateApare gandirea- intelectul care inlocuieste indrumarea exterioara: mistica sau politicacei invatati participa la educarea maselor

RP si Publicul/opinia publica 2/2

Comunismul si Opinia Publica: o masa omogena, guvernabila, controlabila, manipulata=mecanism imatur

‘50 Walter Lippmann: arata necesitatea aparitiei unor guru, manageri de idei, ai opiniei publice

Activitatea pro si contra evenimentelorO clasa specializata

RP au interes in dezvoltarea unui public atent, specializat, interesat de problema ridicata

Societati autoritare= public care accepta neconditionatSocietati liberale= public al dezacordurilorInformarea publica= sursa sau receptor

Bazine informationale: politic, guvernamental, mediatic, specializat, general

formare de opinii

public tinta

Cultivarea Increderii si Imaginii PubliceCultivarea increderii= continu si sistematic

imagine personala

Cultivarea increderii

construirea imaginiiCultivarea increderii - fi deschis

- ascultaImagine = ce vrea sa se vada despre sineRezulta din aceea ca omul care vede, crede ca este realitate (v.haine, bijuterii

opulenta; haine vechi

crezi saracie)Publicitate =

de imagini si mesajece apartin unui grup/ institutie cu scopul de a-i face cunoscute intereseleComunicare -- unilaterala

--asimetriePublic decident asupra imaginii: - managementul

- angajatii/ colegii- actionarii- furnizorii- clientii- comunitatea locala- alte societati/ ONG etc.

Client - Servicii - Produsul - Imaginea

Pe de o parte, agentii relationisti trebuie sa construiasca o noua realitate comunicationala Client- PublicPe de alta parte, tot ei sunt cei pusi in

situatia delicata de a preveni clientul asupra perisabilitatii ridicate a “produsului” lor, ca efect al supranaturalitatii si artificialitatii sale

RP si imaginea

Sectorul economic /Politic:

imaginea publica = marca: construirea imaginii

logo/simbolul = identitate comportationala

Mentiunea imaginii = managementul reputatiei: - intarirea- construirea- consolidarea

Imaginii clientului in sfera publica crearea unei opinii publice favorabileRP : Apara si infrumuseteaza imaginea publica a intreprinderii:

– Mesaje catre opinia publica– Mesaje catre publicul tinta– Formarea de lideri de opinie– Formarea de formatori de opinie

Agentia de Publicitate

Clienti putini- bani multi

Constituire de imagine

Cominicare strategica

Utilizarea metodelor comunicariiin masa pentru a intra in vizorul publicului

Reclama

un nume=o marca o marca = un mesaj un mesaj = clar si simplu

actioneaza asupra stimulilor

se repeta

Transmiterea = Primirea!

Modul de transmitere = distorsiunea mesajului

O agentie de RP are ca produs: reclame si promovarea

Dezvoltarea tehnica = reduce riscul distorsionarii

cresterea publicului

Creste importanta lui

Dezvolta societatea civila

RP = o practica antitotalitara

RP = aparitii democratiilor

Politice si

Libertatea poporului

Cresterea libertatii = anarhie

Lipsa de guvernare

Tiranie ca urmare a excesului de libertate

crize

Revolutii

Revenirea la libertate

Organigrama agentiei de reclama

Productiede emisiuni R/Tv

Editare

Grafica

Redactare

Dep. Creatie

Administratori debugete-contracte

AccountMaager

Dep. Promovarevanzari

Dep.Studii/analize

Dep. MediaPlaning

Dep.Marketing

Evidentacontabilitate

Executiv

Management

Resurse umane

Dep.AdministrativTehnic

Director

PublicitatePublicitatea:

– Obiective proprii– Discurs propriu– metoda de lucru

Se studiaza: coerent; metodic; specializatInteres pentru:

– sociologic : impactul faptelor si relatiilor ag. sociali– retorica : discursul, stilul, mecanismul argumentarii si personalizarii– semantica : semnul, natura, functionalitatea sa– hermeneutica: textul, incarcatura lui simbolica, interpretare si intelegere

Specialistul: coordonator de echipa. Competente: sociologie; retorica; jurnalism; lingvist; juridic; literar; psihologic; abilitate in receptarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor

RP : ”ansamblu de procedee utilizate de intreprinzatori pentru a-si atrage simpatia si bunavointa lumii exterioare”(M. Croazier) utilizand publicitatea si reclama

(De pe vremea romanilor v. Caezar, Octavian Augustus)

K.E.Benlding

Publicitatea mina in mina cu Relatiile Publice

Lumea = masa + energie+informatie

Caracteristicile programului publicitar

A. Misiunea:Obiectivul publicitar are trei elemente:

tinta = tipul de consumator caracterizat demografic si psihogeografic obiectivul comunicarii

definirea a ceea ce vrem sa gandeasca cel ce a vizionat publicitatea despre noi

perioada cea mai potrivitaCand toate acestea au fost identificate si rezolvate urmeaza:

Caracteristicile programului publicitar

B. Buget:Cati bani trebuiesc cheltuiti? Cati sunt necesari? Cine stie? Sunt putini? E ineficace

rezultatul? Sunt prea multi? Puteai sa faci ceva cu surplusul mai bine? In general se consuma prea multi bani fiindca firmele nu sunt sigure pe rezultatul reclamei si doresc obligatoriu ozitive. Adica mai multi bani mai bine, decat o imagine proasta.

Se pot aplica patru metode pentru stabilirea bugetului:a) metoda procentuluib) metoda procentului din vanzaric) metoda sarcina si obiectivd) metoda paritatii competitive

a) Metoda permiterii : Emitatorul se gandeste la cati bani isi poate permite sa cheltuiasca pe reclama. Metoda nu ia in considerare castigurile rezultate de pe urma reclamei in timp. Adica cresc vanzarile poate creste si bugetul aferent reclamei . Este utila la inceput de drum.

Caracteristicile programului publicitar

B. Buget: (continuare)

b) Metoda procentului din vanzari : e simpla, comoda si mobila.Se stabiliste un procent din incasarile curente sau anticipante, a fi cheltuit pentru reclama. Partea negativa deriva prin faptul ca vanzarile conditioneaza reclama si nu vice-versa. Ideal este ca reclama sa conduca la cresterea vanzarilor.

c) Metoda paritatii competitive : incearca sa identifice obiectivele specifice si sarcinile care conduc la realizarea lor

(implinire).Se estimeaza costul executarii - realizarii - finalizarii fiecarei sarcini simple, apoi se insumeaza cheltuielile.

d) Metoda paritatii competitive : a-ti tine cheltuielile la acelasi procent din vanzari ca si concurenta. Nu se aplica la intrarea pe piata mai ales intr-o nisa noua.

C. Mesajul :Reclama este ceea ce aude si vede cumparatorul. Alegerea mesajului este la

concordanta cu alegerea/selectia medie si are trei etape ca proces decizional : generarea, evaluarea si executia mesajului sau conceptului. Mesajul este ceea ce se spune in reclama, el trebuie clar sa :

atraga atentia A

mentina interesul I

trezeasca dorinta D

transforme totul in actiune A

Creativitatea are rol sigur in fabricarea mesajului, dar alaturi de ea o contributie aducae si atingerea scopului prin pasi consecventi.

Caracteristicile programului publicitar

C. Mesajul : (continuare)

Generarea mesajului : exprimarea avantajelor produsului/serviciului .In orice concept de produs/serviciu exista mai multe idei posibile de mesaj atractiv, depinde cum le alegi si dezvolti. Aici apare cercetarea care poate fi:

inductiva : discutii directe cu publicul, consumatorii, comerciantii, concurenta spre a se identifica punctele forte si slabe ale produsului/serviciului.

Deductiva : utilizeaza tehnici psiho-sociale logice care spun ca in general se asteapta patru avantaje de la un produs :

- satisfactie rationala- satisfactie senzoriala- satisfactie sociala- satisfactiea egoului

Mesajul trebuie sa faca legatura si sa lege cumparatorul de avantajul care i-a fost transmis si l-a constientizat.Asta cere timp si bani in plus.

Caracteristicile programului publicitar

C. Mesajul : (continuare)

Evaluarea mesajului dintre diferite alternative posibile, nu-i usoara. Reclama trebuie sa se concentreze pe o singura propunere imprtanta de vanzare care se impune prin :

dezirabilitate : spune ceva interesant despre produs/serviciu ca sa devina dorit

unicitate : care sa-l diferentieze de alt produs/serviciu din gama

credibilitatea : sa fie credibilNu numai ce spui dar cum spui = Executia reclamei, care se face prin:

- stil- ton- text- format.

O astfel de tehnica executionala este stilul de viata, deci produsul/serviciul sa se incadreze particular si atractiv in stilul de viata cotidian al cumparatorului.Aceasta se face prin :

- utilizarea de scheme cotidiene, obisnuite de viata- demonstratii practice cu produsul/serviciul oferit- marturia unui cumparator despre utilizarea pozitiva a produsului/serviciului

Ne mai ajuta si se mai utilizeaza:- muzica- persoane care personifica produsul/serviciul- demonstratii tehnico - stiintifice.

Caracteristicile programului publicitar

Caracteristicile programului publicitar

D. MediaPrin “media” se determina modul cum se poate impresiona audienta. Posibilitatile oferite de

media se compara, evalueaza si apoi se stabileste care poate acoperii mai bine grupul tinta.Prin medie este creata combinatia optima intre : - imagine

- frecventa (de cate ori apare)- impact

astfel incat sa se creeze constientizarea produsului/serviciului. Ele se regleaza dupa obiceiurile prioritare ale grupului tintit : vede TV, asculta radio, citeste reviste de specialitate

TV are larga audienta fiinca apeleaza la simturi prin/si combinarea imaginii, sunetului si miscarii. Dar costa.

Radio, reduce mesajul dar are orizont demografic mai mare si totodata grupuri diferite asculta posturi diferite, deci alege postul “tau”.

Presa, ziarele au impact mai redus, dar credibilitatea ridicata, totodata are viata scurta si calitatea reproducerilor nu este intotdeauna satisfacatoare.

Revistele sunt selective geografic si din punct de vedere al grupului demografic, mai ales cele de specialitate. Preturile la ele difera de tiraj, format, circulatia revistei, numele ei.

Afisele : cu factorul lor imagine si existenta lor lunga.In alegera facuta ntre mai multe reviste, pentru a-ti aparea reclama/mesajul se utilizeaza epre

comparare criteriul cost la o mie (cat te costa sa atingi 1000 de cumparatori din audienta amintita printr-o anumita medie ). Revistele profesionale, de moda, de mancaruri, politice etc. cititorii lor au niste stiluri de viata, cerinte si nu se uita la orice.

Caracteristicile programului publicitar

D. Media (continuare)

Timpul pentru o campanie introductiva, pe o piata concurentiala trebuie sa fie de minim 6 luni daca campania este agresiva (frecventa ridicata). Dupa formarea imaginii, numelui, ramane o “campania de urmarit” care aminteste numele produsului/serviciului clientilor si ca el exista.

Reclama trebuie sa fie intensiva dar si personativa. La inceput de drum cu buget redus de reclama se recomanda radioul si ziarele, iar mai tarziu chiar afisele publicitare. Se transmit cat de multe reclame respectiv cat media permite.

Un rol esential il are formarea sloganului din reclama, el ramane si trebuie sa :

ofere un avantaj rational utilizatorului produsului/serviciului

apeleaza la simturile lui

permita un stil de viata

concentreze avantajele produsului/serviciului

simta produsul/serviciul tau

contina cuvinte cheie

atinga viata sufleteasca a individuluiAplicatie:Intocmiti mesajul de marketing pentru activitatile firmei dvs. Sau pentru un produs oferit de

firma dvs.

Managementul Problemelor - Crizelor si RP

Problema: Elementul conflictual aparut intre o organizatie si unul sau mai multe din tipurile sale de public

O problema nerezolvata pe o durata de timp CRIZAManagementul Problemelor/Crizelor: - procesul- identificarea problemelor - analiza acestora- stabilirea prioritatiilor- selectarea unui program de actiuni- comunicare-evaluare a eficienteiManagementul RP(Chase’77):aparitia problemelor si impactul potential asupra

operatiunilor oricarui tip de organizatieAlte activitati ce tin de RP:- sponsorizari- relatii publice financiare- lansarea unor noi produse

Conflictul

Conflict = un tip de interactiune caracterizat prin stari antagoniste sau ciocniri de interese, idei, politici, programe, personalitati, persoane

Conflict = forma de activitate politica alaturi de cooperare sau consens

Conflict = forma de comunicare, asociere, cooperare din care rezulta noi jocuri, noi echilibre; schimbarea raporturilor de autoritate

Conflict prelungit si cu raza mare = razboi

Mediatizarea conflictului : informatii despre conflict date publicului prin mass - media si formate de RP

Stirea de conflict daca:– aproape de el– in timpul lui– cu viteza de transmitere

RP si situatii de crizaRP in situatii de razboi: - declarat(Golf, Iugoslavia etc.)

- cu teroristii(declarat)- economic(nedeclarat)

Trebuie sa justifice o actiuneActiveaza imaginile mentale ale publicului/populatieiLucreaza cu: vorbitori, filme, afise, stiri, stiri false, zvonuriTrecerea in lumea civila - economica a rezultatulu persuasiuniii militareUtilizarea psihanalizei: consiliere bazata pe metode subtile de inducere a subconstientului si

formare a opiniilor=ingineria consimtamantuluiRP= arta aplicarii cuceririlor stiintei, inclusiv ajustarea ei, persuasiunii in incercarea obtinerii

increderii publicului pentru o activitate, cauza, miscare, institutie prin “Atingerea psihicului individului”

Utilizeaza:

Formeaza Opinia PublicaComercializeaza Opinia Publica

Concurenta intre agentiile de RP

simboluri: figuri istorice, personalitati culori dimensiuni simboluri zodiacale: apa, aer, foc, pamant

moda arhetipuri fecunditate religie sex

RP vs. Propaganda

RP = persuasiune

Propaganda (entimologic): familiarizarea, acceptarea, transferul de mesaje dintr-o sursa oficiala credibila la un public favorabil cu scopul final de castigare si mentinere a increderii

RP=consilierul menagementului Se ocupa de strategie, proiecte, mesaje, nu de comunicare in sine: canalele de comunicare

Propaganda presupune: agresiune, structuri, ordine

RP presupune: cooperare, receptivitate

RP: Originea in Retorica lui Aristotel (sofist):- ethos: nivelul credibilitatii atins prin morala si adevar- logis:obtinerea consimtamantului obtinut prin argumentatie logica- patos: solicitare emotionala si afectiva

Propaganda = GrupRP = IndiviziiRP au la baza liberalismul:

- exprimarea libera a opiniilor- dreptul la informare

Propaganda: centralitata; pentru elita politica; exprima vointa de partid; are organe de presa controlate politic.

RP: apartine sistemului plularitatii; capacitate redusa de elaborare a mesajului; isi alege canalul de distributie si receptor.

Criza

Criza este o stare premergatoare conflictului

Criza este o stare de fapt a existentei actuale

Relatia Mass - Media - criza este un factor de mentinere a democratiei

Relatia democratie - informatie - acces si libertate

Relatia Informatie - securitatea statului

Relatia securitatea statului - interdictiei

Relatia interdictie - criza

Crize:- acute: neprevazute, accidentale- latente: asteapta momentul declararii- de comumicare: personala, hartuire sexuala- de reputatie: zvonuri, speculatii- durabile: instalate pe termen nedefinit (orientul apropiat)

RP in situatia de criza necesita un program de comunicare

Plan de comunicare: ce transmiti, ce canale

Echipa de criza: gata de actiuni deosebite

Sursa de informare: un singur purtator de cuvinteRol important: Pozitia mass - media fata de criza

Defineste natura evenimentului si durata

multe evenimente se produc azi datorita mediatizarii lor

Fara canale de stiri si mass media crizele s-au redus ca numar si durataSuportul crizei: Agentiile de presa/publicitate, transmit

ce(se) spune lumea - ce (se) crede lumea - ce (se) vorbeste lumea

Opinia Publica

se realizeaza prin reprezentantii sai

alesi numiti de media

vocea publicului, totdeauna petitionara, voce electorala; ratiunea populara; vocea colectiva; stigatul

poporului;spiritul public

cererile = criza

Problema nu mai este a unui individ ci a devenit problema publica

CrizaInformatia integrata in sistem controlat

criza a democractieiD.Kellner ‘95

(Razboi Golf) (1945-1989 E.Eu.)

– Actiunile media sunt supervizate de autoritatile politice (Raboy & Dagenois’95)-vezi revolutia ‘89 preluare TVR– Criza creeaza terenul pentru “ tema unei noi revolte politice”– Etichetarea unei situatii drept criza o face Mass - Media 90% - criza nu exista in lumea reala din jurul nostru– Se da publicului “sa consume” din viata lor cotidiana pentru a nu cere o schimbare– Prezentarea senzationala da aspect de criza la ceva normal Se speculeaza viata cotidiana

(Buck: “Exista si crize reale, negarea lor conduce la crize reale”)– Violenta si teroarea element de speculatie– Este necesara o miscare internationala dedicata reformei democratiei si media pentru a opri difuzarea violentei si

terori– Periculos: Amplificarea crizei prin Mass - Media - jurnalismul ca functie sociala

- iurnalistul ca individ– Transmiterea crizei: - direct - transmisiv

- situalistic, subiectiv, povestit

Elitele statului + Statul + Mass - Media

Cauta interese comune

promoveaza

Manipularea opiniei publice

Criza

Gransci 1930: ”criza inseamna cu siguranta ca invechitul moare, iar noul se naste, in acest rastimp o mare varietate de simtome morbide apar”

Problema Mass - Media in situatii de conflict:1. Problema medierii realitatii de catre media. Cat se filtreaza o stire? Cat se “face” o stire? Cat

se “intervine” de catre jurnalist?2. Teoria rolului jurnalistului de gatekeeper. Este jurnalistul om politic? Vrea sa cunoasca?

Vrea sa transmita? Ce servicii face el? (gatekeeper - portar - pazitorul usi - nume dat de White 1950 de la sociologul K.Kewin)

Selectia stirilor: subiectiva, politica, formala. Ce criterii ca sa treaca prin “poarta”?3. Problema jurnalistilor/practicii in timp de conflict.

Criterii pentru selectia stirilor: – Economia politica (RP = situatia financiara)– sociologica (jurnalistul autonom, decident)– cultura logica - autropologica: constrangeri culturale, ideologice, religioase etc.)

TV a modificat sistemul prin imagini: jurnalismul martor

atragerea jurnalistului de una din parti

cruciade personaleeditarea stirilor contrar opiniei personaleobiectivitate=0

Prin imagine de vede ca se stie totul (vazul) despre locul faptei = gresitNumai cei de fata stiu realitateaStirea se decide acasa

Criza

Problema Mass - Media in situatii de conflict: (continuare)4. Presupune cenzura Mass - Mediei in situatie de conflict

Benneti 1988 “se fac presiuni din partea”

surselor de informatie

redactiei , organizatiei

colegilor, jurnalistilor

5. Problema manipularii media prin mediaControversata

manipulare = conditionare

Schema opiniei publice

De obicei exista cativa extremisti la ambele extreme ale unei probleme - probabil 5% la fiecare capat. Ei isi mentin opiniile cu ardoare si nimic nu le poate modifica.

Probabil ca 80% din publicul implicat este inert la problema - nepasadu-i foarte mult ce se intampla si neacordand prea multa atentie discutarii acelei probleme.

Ne mai raman aproximativ 10% care reprezinta un factor central - preocupati dar nu fanatici si destul de interesati pentru a acorda atentie discutiilor.

Un factor de baza care este deseori ignorat este momentul - in ce parte oscileaza opiniile privind o anumita problema. Momentul formarii opiniei este aidoma unei forte centrifuge - tragand intregul inspre o anumita directie fara a misca cu putere ansamblul.

In majoritatea cazurilor , o modificare de cateva procente in randul celor 10% va schimba si directia si momentul. Astfel, chiar inainte sa se produa schimbarile procentuale in opina publica, o mica modificare - mai mica de 5% din publicul total - poate genera un moment al schibarii si al alterarii pozitiei opiniei publice fata de o anumita problema.

Modificarea opiniei publice

Identificarea celor 10% care reprezinta tinta, tinad seama de segmentarea din interiorul tuturor gupurilor. Aceasta solicita idntificarea lor pe baza mai multor trasaturi:

Autointeresul fata de subiect. Cine sunt aceia care au ceva concret de castigat?

Nivelul intelectual. Cine sunt cei care inteleg seriozitatea si nuantele problemei, cei care pot sa o articuleze fata de altii, a caror calitate de lideri ii vor fac pe ceilalti sa ii urmeze?

Locale. Exista anumite sfere in care problemele sunt mai pertinente; cum ar fi regiunile dependente de o anumita industrie, sau care sunt preocparile majore de santate?

Apartenenta de grup. Exista anumite organisme, cum ar fi bisericile sau organizatiile civice in care sunt concentrate segmentele atente ale publicului? Exista altele a caror pozitie este deja similara cu atitudinea voastra si care pot fi asociate tendintei?

Manipularea

Un agent manipulator produce alt agent manipulator schimbadu-i comportamentul, utilizand tehnici psihologice fara ca manipulatul sa stie asta sau sa inteleaga scopurile manipulatorului.

Manipularea se bazeaza pe credinta publicului si impartialitatea ziaristilor(B.Ficeac ‘99) si se realizeaza prin strategii complicate.

Este specifica:

Razboiului

Crizelor

Conflictelor

Situatilor politiceObiectul:

media

publicul

individulDezinformarea este tot o manipulare.Manipularea informatiei: prezentarea propagandei drept informatic, iar informatia ca obiectiva

Manipularea

Informatia tendentioasa:– selectie– amputarea– modificarea textului– amestec– context fals– stiri false– “normalizarea”– conflictul in termenii alesi de una din parti

Manipularea

Rezultatele manipularii:– Razboi Golf– Razboi Yugoslavia– Saddam– Situatia economica– Imaginea politicienilor(deviza sunt cunoscut deci exist, o nevoie publicaExemplu:Perioada post ‘90:

– Interes pentru ce pot sa fac– Mai putin pentru ce pot sa stiu, calificare incipienta– Multiple moduri pentru a-ti castiga bani– Multiple moduri pentru a cheltui bani

RP in firma

RP intern firmei, roluri:– preia: cereri; sesizari; reclamatii; propuneri; =

joaca rolul presei interne

dezvolta cultura de intreprindere– intocmeste : brosuri, materiale explicative; materiale pentru expozitie– creaza imaginea organizatiei :

- cine este partenerul de afaceri?- Ce experienta are in domeniu?- Credibilitatea in medii de afaceri?- Cat de onorabila este cooperarea cu el?- Cine castiga si cine pierde?

– stabileste cine pierde : angajatul, patronul, politicianul, contribuabilul– informeaza

RP in firma

Tipuri de informare– informatia de documentare, adresata partenerilor de afaceri,

actionarilor si tuturor celor interesati sa afle amanunte despre sediul firmei, dimensiunea afacerilor si performantele in domeniu

– informatia de orientare, prezentand tipul de produse, servicii si actiuni viitoare

– informatia de persuadare, destinata convingerii celor care mai ezita sa apeleze la serviciile firmei

– informatia de prezentare, considerata drept cea mai tipic relationista activitate, intrucat ea descrie genul de servicii asigurate, nivelul comparativ al preturilor practicate, oportunitatile economice, analize privind situatia economica a firmei ori contine o bogata si sugestiva cazuistica in domeniul in care activeaza firma

Intocmeste : invitatii; stiri de presa; communicate; conferinte de presa; briefinguri de presa; dosare de presa

RP in firma

conducere

ReletiiPublice

(institutional)

Dep.1

Dep.4

Dep.2 Dep.3

RP in firma

– Informarea si instruirea membrilor organizatiei privitor la scopurilie,

obiectivele si exigentele impuse de piata produselor si serviciilor

promovate

– Construirea acelui “spirit de echipa” care stimuleaza pozitiv relatiile

dintre persoane, departamente, ateliere, sectii de productie

– Crearea “increderii” reciproce in raporturile interindividuale de munca

din cadrul intreprinderii

– Stimularea atitudinii “pro-active” si limitarea conduitelor “reactive”

RP in firma

– Jurnalul de intreprindere

– Corespondenta de intreprindere

– Intalnirile de analiza si stabilire a coordonatelor comune ale actiunii

colective

– Afisajul intra-organizational

– Intranetul

– Raporturile periodice de activitate

– Activitatile mediatice audio-video cu circuit inchis

– Punctele de documentare profesionala

RP in firma

– Contextul actiunii relationiste

– Disponibilitatea si interesul purtat realizarii climatului motivational al

actiunii

– Dimensiunea firmei sau a institutiei promovate

– Nivelul cultural si intelectual al angajatilor

– Capacitatea si competenta structurii relationiste de a concepe si

conduce eficient astfel de activitati

RP in firma

Pachet de actiuni

– trebuinta de a sti (ce, cum, pentru ce se face?)

– trebuinta de a intelege (ce, cum, in ce scop se face?)

– trebuinta de a comunica (promovarea opiniei personale asupra

activitatii din firma)

RP in firma– manifestarea vointei de a comunica deschis, neconstrans de primejdii

reale ori inchipuite

– disponibilitatea de a asculta ce spune fiecare, indiferent de functie, grad sau competenta profesionala

– capacitatea de a anticipa desfasurarea proceselor economice, manageriale si comunicationale pe termen scurt, mediu si lung

– vointa de a schimba anumite situatii, in functie de sugestiile si informatiile care vin din partea colegilor si subordonatilor din firma, dovedind o mare receptivitate critica

– crearea unui suport adecvat de credibilitate la nivelul leadership-ului organizational, din perspectiva luarii unor decizii manageriale optime

– realizarea unui climat de respect reciproc intre membrii colectivului de salariati, tinand cont de dreptul fiecaruia la identitate si diferenta in manifestarea propriei personalitati

RP in firma

– Daca exista o problema reala, sau nu?

– Care sunt cauzele si in ce consta ea propriu-zis?

– Daca si cum poate fi ea rezolvata?

– Cand (si cu ce costuri) problema nu mai constituie o problema?

– Daca si in ce conditii mai pot aparea probleme similare?

RP in firmaPurtator de cuvant : canal de comunicare ca si internetul– nerepetarea intrebarii adresata din public

– reprimarea tentatiei pentru replica malitioasa, chiar si atunci cand apar intrebari tendentioase ori, pur si simplu, inepte

– nefolosirea cuvintelor sau expresiilor argotice, a insunuarilor sau a steriotipurilor de vorbire (limba de lemn)

– practicarea unui stil apropiat de adresare, dar neutru si “tehnic”, fara comentarii ori consideratii de ordin personal

– elimirarea detaliilor inutile care pot da senzatia unei supra-argumentari suspecte

– evitarea raspunsului simultan pentru mai multe intrebari deodata

– adoptarea unui mod ofensiv de comunicare, neasteptand ca intrebarile sa fie puse din partea auditorului, uneori cu scopul de a descumpani

– acordarea unui interval rezonabil de timp pentru a da raspuns eventualelor intrebari, nu mai mare de durata comunicatului

– mentinerea unei atmosfere destinse si cooperante pe toata durata situatiei de comunicare, indiferent de disconfortul provocat de unele intrebari sau atitudini ostile

– manifestarea explicita a satisfactiei pentru interesul aratat unor probleme “spinoase” sau “delicate”

RP in firma

– se ocupa de:- iconografie: relatia text - imagine- fotocronica : relatia text - foto- logo- benzi desenate- jurnalul institutiei- revista institutiei- prospectul institutiei- catalogul de produse- mesaje

Mesaj Eficient 1/2 160

Simplitate. Ceea ce este eficient - este aproape intodeauna simplu. O buna redactare consta in bogatia gandurilor care sunt puse intr-un limbaj exrem de simplu.

Claritate. Nu ne adresam neaparat specialistilor, ne fomulam ideile astfel incat cei care nu au parcurs clasele obligatorii de iceu sa le inteleaga - fara a fi condescendeni

Precizie. Puneti-va intrebarea ce inseamna fiecare cuvant. Utilizati cuvantul potrivit. Scrisul “aproape corect” este ca si cum intr-un salt de 25m peste o prapastie, 23m ar fi “aproape bine”.

Consistenta. Ceea ce urmeaza sa scrieti trebuie sa fie plin de sens, sa-si indeplineasca menirea, sa merite atentia cititorilor.

Finalitate. Nu scrieti numai pentru a va exprima, sau pentru a creea fraze frumoase. Asigurati-va ca ceea ce scrieti indeplinese scopul pe care vi l-ati propus.

Organizare. Este la fel de important ca fiecare element sa fie asezat la locul potrivit pe cat este de necesara pastrarea fiecarui aspect al unei persoane atractive la locul sau pentru mentinerea aceluiasi efect.

Coerenta. Claritatea, consistenta, unitatea, asocierea dintre inceput si sfarsit sunt mult mai importante in scris decat in vorbire, pentru ca cel care scrie nu are avantajul exprimarii faciale, tonul vocii sau alte elemente de limbaj nonverbal.

Mesaj Eficient 2/2

Eficinta. Churchill putea sa spuna: “va fi o lupta grea, dar daca acceptam sacrificii, vom invinge”. In schimb a spus astfel: “Nu am nimic sa va ofer decat sange, lacrimi si sudoare…”si si-a convins natiunea sa castige un razboi.

Usurinta. Un text bine scris pote sa fie rezultatul unei munci laborioase, dar nu trebuie sa sune niciodata extrem de elaborat. El trebuie sa curga si sa mearga inainte, dar nu trebuie sa atraga atentia asupra lui insusi, ci asupra a ceea ce spune.

Lejeritate. Un text bine scris are fler, caracter care pune in miscare spiritul si mintea. El face psihicul cititorului sa reactioneze, dar pune in miscare si mintea acestuia. Are aceeasi putere de a misca sufletele pe care o are o piesa muzicala sau o opera de arta.

Credibilitate. Exagerarile, pretentiile neintemeiate, nesinceritatea, minciunile bine ascunse - toate acestea distrug capacitatea de convingere.

Impact. Trebuie ca cititorul sa fie schimbat - in directia in care dorim ca el sa se schimbe.

Motivatie. Acesta este puctul culminant, Cititorii trebuie sa fie indemnati sa actioneze asa cum doriti. Lucrul acesta presupune o combinatie intre informatii si emotie, pentru a genera actiune.

Redactare Mesaj

Pasi in realizarea unui mesajPasul 1: Stabilirea scopurilorPasul 2: Pozitionarea oganizatieiPasul 3: Inventarierea de tip marketingPasul 4: Dezvoltarea unui plan de marketingPasul 5: Dezvoltarea unui mesaj promotionalPasul 6: Urmarirea mesajuluiPasul 7: Mesajul

Redactare MesajPasul 1: Stabiliti-va scopurileAcestea dau directia de urmat in procesul de marketing.Sunt doua tipuri de scopuri:1. Scop de actiune, al carui rezultat este masurabil, specific organizatiei: ex. 5 proiecte; 100 milioane; 10 persoane

servite pe luna, etc; 2. Scop de imagine: care va da posibilitatea sa fiti cunoscuti, sa schimbati modul in care sunteti vazuti de un grup de

persoane, de mass media sau de proprii dvs. angajati.In cadrul scopurilor de actiune se vor stabili:

- o serie de 1-3 scopuri;- termenele la care trebuiesc realizate- factori externi favorabili (2-3 la fiecare)- factori defavorabili(2-3 la fiecare)- cum afecteaza acestia bugetul, timpul, personalul dvs.alte resurse de care dispuneti- cat timp puteti aloca marketingului- feed-bakul:cate scopuri sunt reale din cele propuse si pana cand

In cadrul scopurilor de imagine se vor stabili:- imaginea sub care sunteti vazuti in prezent.Sunteti multumiti?Ce ati vrea sa se schimbe?Unde?In ce sens?- oamenii pe care ii serviti, caracteristicile lor- altii pe care ii mai serviti: societati, firme, etc.- ce vor ei, ce vreti dvs.

Redactare Mesaj

Pasul 2 : Pozitionarea organizatieiAdica gasirea unui rol, obiect unic in comunitatea din care faceti parte .Astfel puteti stabili modul de a crea un

impact intre dvs. Si mediu.Pentru aceasta “pozitionare” sau rolul dvs. In societate trebuie sa raspundeti la urmatoarele puncte:

a) Care este misiunea - obiectul societatii dvs.,adica:

- care este obiectul?(multi au multe obiecte in vedere dar desfasoara practic 1-2)

- este clar pentru dvs. Ce inseamna acest obiect?

- este inca actual si de viitor pentru perspectiva in care vreti sa inscrieti firma in urmatorii ani?

- ce ar trebui schimbat pentru adaptarea la viitor

b) Care sunt nevoile si cum ati putea sa le rezolvati.

- analizati clientii si angajatii dvs.

- listati cele mai critice nevoi actuale, permanente sau de viitor ale comunitatii

- “gasiti” ideile prin care ati putea raspunde la nevoile externe prin activitatea firmei dvs.

c) Treceti in revista competitorii

- cine sunt ei? Directi, indirecti

- pentru ce si de ce va aflati in competitie?

- care sunt punctele lor tari si ale dvs.?

- ce stiu ei sa faca mai bine ca dvs.?

- unde si cand ati putea lucra impreuna

Este un punct foarte important al mesajului - planului pe care il discutam.Punctele a,b si c formeaza baza mesajului

Redactare Mesaj

Pasul 2 : Pozitionarea organizatiei (continuare)

d) Dezvoltati un mesaj prin care sa va pozitionati pe piata

Acest mesaj trebuie sa faca pe oricine sa inteleaga cine sunteti si ce doriti, ca si rolul dvs. In sprijinirea nevoilor lor.Mesajul trebuie sa fie scurt, clar, la obiect.

Inainte de crearea mesajului raspundeti la:

- Noi suntem cei care …

- Noi vrem sa fim vazuti ca …

- Nimeni nu poate rezolva … atat de bine ca noi

In dreptul ”...” scrieti cateva idei, propozitii, etc.Dupa completarea lor veti incerca sa realizati un mesaj in care sa se specifice cine sunteti, ce faceti, cum vreti sa fiti vazuti.

e) Testarea mesajului

Se face pe grupuri de persoane sau alte surse de sprisin: prieteni, specialisti etc. care trebuie sa va raspunda la cateva intrebari de tipul:

- Sunteti de acord cunoscand organizatia noastra ca acesta ar trebui sa fie mesajul?

- De ce?

- Ce schimbari sau imbunatatiri ati sugera?

f) Finisarea mesajului si clasificarea “nisei” din piata la care ne adresam.

Presupune:

- reforma mesajului bazata pe punctul e

- deschiderea/inchiderea “nisei” de clienti la care ne adresam, specifica noului mesaj

- gasirea modului de difuzare adaptat mesajului si nisei specificate

Redactare Mesaj

Pasul 3 : Inventarierea de tip marketing

Cu aceasta ocazie trecem in revista ce inseamna pe o scara mai restransa o activitate de marketing.Aceasta inventariere are ca scop stabilirea a ceea ce s-ar putea schimba sau imbunatati pentru atingerea scopului propus.Aici intalnim cei ”6P” ai marketingului.

a) Produsul:

- care este produsul dvs.

- ce-l face greu de inteles si utilizat

b) Publicului:

- listarea publicului potential pentru fiecare tip de produs

- publicul primar / principal al produsului / serviciului si ce se apreciaza cel mai mult la el(beneficiile lui, aceasta presupune o analiza succinta de marketing)

c) Pretul:

- cat de mult ceri

- care sunt costurile platite

- ce primesti in schimb

- ce se intampla daca clientul nu poate plati

Redactare Mesaj

Pasul 3 : Inventarierea de tip marketing (continuare)d) Partea din piata unde se gaseste serviciul / produsul - locul:

- cine se deplaseaza: clientul sau serviciul- unde se gaseste serviciul- exista “bariere de loc” pentru desfacerea serviciului?

e) Productie:- cat de bine poti face fata cererii?- cat poate fi acoperita eficient?- ce se intampla daca cererea creste sau scade brusc?

f) Promovare:- ceea ce faci pentru a motiva oamenii sa raspunda- ce tehnici promotionale ai folosit- care a fost eficienta lor

Redactare Mesaj

Pasul 4 : Dezvoltarea unui plan (scurt) de marketingReprezinta macheta pentru ceea ce urmeaza a fi facut pentru atingerea scopurilor.El cuprinde doua

mari capitole:A - Proiectarea planului, inclusiv corectiile de tip feed- backB - Implementarea planului

In cadrul ambelor capitole se urmaresc:- planificarea pasilor de facut cu stabilirea sarcinilor majore a fiecarui pas- delegarea responsabilitatilor cu nume, persoane, sarcini- stabilirea de termene in ordinea prioritatilor, succesiv si posibil in functie de resurse- stabilirea bugetelor pe activitati si pasi

In capitolul A,Planul de marketing, se vor gasi raspunsuri la intrebarile:- care este serviciul oferit … Comentarii pe marginea lui dupa principiul celor “6P”- care este

publicul primar la care va fi disponibilizat si care sunt beneficiile acestui produs planificat

Public Beneficii Comentarii

Redactare Mesaj

Pasul 4 : Dezvoltarea unui plan (scurt) de marketing (continuare)- pretul de piata: - promotional?

- definitiv?- posibil?

- valabil: - in aceste locuri- pana la aceste date- pentru acesti clienti

- ce se va face pentru a raspunde cererii: - in caz de crestere- in caz de schimbare a serviciului

- caracteristicile principale ale serviciului ce trebuieste promovatPentru capitolul B se va intocmi un tabel al planului promotional care poate avea urmatorul continut:Pasi Responsabilitati Termene Buget1(...)n

Implementarea inseamna contactul cu publicul, cu clientul direct, este faza de confruntare a celor gandite cu realitatea.De aceea cateva sugestii nu sunt de neglijat:1. Stabilirea unui lant de comanda clar al implementarii2. Informarea si motivarea permanenta intre cei implicati4. Flexibilitate si receptivitate la piata fata de planul initial.Piata comanda, nu tu5. Evaluarea si informarea regulata a celor implicati

Redactare Mesaj

Pasul 5: Dezvoltarea unui mesaj promotionalPresupune toate modurile prin care se comunica cu clientii, astfel incat sa se creeze o

anumita imagine a firmei si a serviciului ofert si sa se motiveze oamenii pentru a raspunde, adica

imagine, mesaj, tehnici.Pentru aceasta sunt necesare:- concentrarea “instrumentelor” spre auditor: analizeaza, descrie persoana care

recepteaza mesajul, careia I se adreseaza.Ce circumstante speciale are aceasta:varsta, sex, pozitie sociala, venituri, interese, etc.

- planificarea instrumentului folosit cu efect maxim: vizula, auditiv, instantaneu, continuu, etc

- alegerea tehnicii potrivite in raport cu bugetul alocat: TV, radio, presa, colocvii, intruniri, panouri, afise, etc., combinatii intre ele, culori, sunete, caracteristici loiale

- repetarea mesajului: cand?, la ce interval de timp?, cat timp?- revenirea la pasii de baza si refacerea permanenta a mesajului dupa informatiile

receptionate, adaptarea permanenta si orientarea dupa cererea pietii

Redactare Mesaj

Pasul 6: Urmarirea mesajuluiPentru aceasta trebuie stabilit:

- care sunt barierile sau rezistenta la mesaj:- care trebuiesc depasite- la care trebuie sa se faca fata

- ce se doreste concret ca oamenii sa intreprinda in urma mesajului- care sunt beneficiile si caracteristicile lor, in ordinea importantei:

- pentru public- pentru firma

Redactarea mesajului

Pasul 7: Mesajul tauDaca ati urmarit toti pasii, daca v-ati luat o hartie si un creion si ati asternut ideile si

experienta pe ele in ordinea celor 6 pasi anteriori, puteti acum sa scrieti mesajul(mesajele) potrivit pentru firma dvs. Verificati-l si scoateti-l pe piata, promvati-va firma, interesele si mariti-va profiturile dvs. Si ale clientilor dvs.

In concluzie, marketingul este:- o activitate mentala in folosul firmei si clientului- activitatea principala a celor ce vor sa “stea” in piata- informatie, gandire, planificare, organizare, urmarire, control si feed-back-ul lor- un mod de viata intr-o piata concurentiala- activitatea secolului XXI nascuta in secolul XX.

Mesajul

Nivelul impactului mesajului asupra deciziei poate fi determinat prin raportarea scorului statistic al preferintelor de consum exprimate de subiectii unei masurari sociologice la timpul de expunere al acestora la actiunea mesajului publicitar:

unde: - Im = impactul mesajului- pc = preferinte de cosum (aspect, fiabilitate, cost, etc)- Tep= timp de expunere la publcitate

Im = (pc x Tep)

BIBLIOGRAFIE

N.POSTAVARU - Marketing Editura Matrix 2000

N.POSTAVARU /C.GHIANS- Managementul integrat si al sistemelor informationale Editura Matrix 2001

N.POSTAVARU - Managementul Resurselor Umane Editura Matrix 1999

DORU POP - Introducere in teoria relatiilor publice Editura Dacia 2003

GHE.TEODORESCU/P.BEJANA - Relatii Publice si Publicitate Editura Fundatiei AXIS - 2003

A.ROGOJINARU - Relatiile Publice , fundamente publicitate Editura TRITONIC - 2005

UNIV.BUCURESTI - Efectele comunicarii o perspectiva culturologica Editura TRITONIC

S.STEFANESCU - Media si Conflicte Editura TRITONIC 2004

M. JAURE - Comunicarea, publicitate si relatii publice Editura POLIROM 2005

D.NEWSAN, I.VANSHYKE TURK, DEAN KRUCKERBERG - Totul despre relatiile Publice Editura POLIROM 2003

P.CLEMENTS - Actioneaza si gandeste positiv Editura Petrop&Straton - 2002

P.CUTINS - Fii un superior de succes Editura Rentrop&Straton - 1999

N.POSTAVARU - Decizie si Planificare Editura Matrix - 1998