CREDITAREA BANCARĂ ÎN

REPUBLIC

A MOLDOVA

T I MO S E N C O I R

I NA G

R CO N 1

3 4

Creditorii au memorie mai bună decît debitorii. Benjamin Franklin

Sistemul bancar moldovenesc a fost creat la începutul anilor nouăzeci, odată cu stabilirea Republicii Moldova ca stat independent şi este format din două niveluri: Banca Naţională a Moldovei (reorganizată din Filiala din RSSM a Băncii de stat a URSS) pe primul nivel şi băncile comerciale (iniţial, unele fiind reorganizate din fostele bănci specializate de stat, astfel ca: Promstroibank,Sberbank, Agroprombank etc., iar altele formate ca bănci noi la nivelul al doilea.

Banca Comercială „COMERŢBANK” S.A. (1991)BANCA COMERCIALĂ „BANCA SOCIALĂ” S.A.(1991)Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A. (1991)Banca comercială „MOLDOVA - AGROINDBANK” S.A. (1991)Banca Comercială „Moldindconbank” S.A. (1991)Societatea pe Acţiuni Banca de Economii (1992)Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A. (1992)Banca Comercială „UNIBANK” S.A. (1993)„Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. (1993)Banca Comercială „ENERGBANK” S.A. (1997)Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A. (2007)Banca Comercială Română Chişinău S.A. (1998)Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. (1994)Banca Comercială „MOBIASBANCĂ - Groupe Societe Generale” S.A. (1991)

În Republica Moldova funcționează 14 bănci comerciale autorizate. 

DEFINITIE

Credit bancar - Credit prin care banca pune la dispozitia solicitantului sume de bani ce vor fi restituite la un termen determinat (imprumut de bani).Creditul bancar are la baza un contract intre banca si un client, care poate fi o persoana fizica, o persoana juridica sau institutie de stat.

I.Operaţiunile active şi pasive ale băncilor comercialeÎn îndeplinirea funcțiilor lor băncile comerciale îndeplinesc anumite operațiuni specifice considerate și reunite, după sensul lor, în pasive și active.

1. Operaţiunile pasive ale băncilor comercialeOperaţiunile pasive ale băncilor comerciale sunt operaţiuni de mobilizare a resurselor băneşti şi de constituire a surselor de creditare. Dintre aceste operaţiuni cele mai frecvente sunt depozitele, rescontul şi capitalul propriu.

1.1 DepoziteleDepozitele sunt o operaţiune prin care banca primeşte în păstrare, pentru un anumit termen şi, eventual, în anumite condiţii, o sumă de bani de la un depunător. Banca poate utiliza aceste sume, în general, cu condiţia de a le face disponibile la data convenită şi de a le remunera. Prin aceasta banca dispune de surse cu care poate să răspundă cererilor de creditare pe care i le adresează cei ce au temporar lipsă/nevoie de lichidităţi. Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a capitalurilor şi economiilor temporar disponibile şi, totodată, o formă de existenţă a monedei scripturale. După natura şi termenul lor depozitele pot fi la termen şi la vedere.

1.1.1Depozitele la vedere sunt acele depozite de care depunătorii pot dispune în orice moment pentru a efectua din ele plăţi sau retrageri. Riscul băncii de a folosi aceste depozite este mai mare, motiv pentru care sunt retribuite cu dobânzi mai mici sau chiar deloc.

Depozitele la vedere există, în principal, sub forma conturilor curente, a conturilor de depozit şi a certificatelor de depozit.* Conturile curente sunt produse bancare prin care persoanele fizice şi juridice derulează operaţiuni de încasări şi plăţi, adică operaţiuni de casă.Deschiderea şi închiderea lor, ca şi operaţiunile derulate prin ele (uneori numai cele de plată) sunt remunerate prin comision, deoarece presupun cheltuieli pe care le face banca privind evidenţa lor, efectuarea operaţiunilor, informarea clientului,legăturile cu băncile partenerilor de afaceri ai clienţilor etc. * Conturile de depozit sunt produse bancare destinate fructificării unor economii pe termene mai bine precizate, cu condiţii mai restrictive de derulare a unor operaţiuni şi, de aceea, ceva mai bine remunerate. Băncile au în schimb o certitudine mai mare privind utilizarea pentru creditare a sumelor depuse în aceste conturi. * Certificatul de depozit este un produs bancar prin care deponentul poate constitui un depozit, cu termene standard destul de diversificate, al cărui titlu(act doveditor al existenţei) poate fi negociat pe piaţa monetară în interiorul termenului de scadenţă. Băncile române utilizează larg acest produs cu termene de 1-3-6 luni. În SUA acest produs este preponderent destinat firmelor şi se întâlneşte în trei variante: small (valori sub 100 000 USD), large (valori peste 100 000 USD)şi jumbo (valori peste 1 000 000 USD). 

1.1.2Depozitele la termen sunt acele depozite constituite pe un termen precizat, convenit între deponent şi bancă, beneficiind de o remunerare mai bună datorită certitudinii mai ridicate pe care o are banca în utilizarea pentru creditare a sumelor astfel depuse. În mod curent aceste depozite se întâlnesc sub forma conturilor de depozit pentru investiţii şi a conturilor de economii.1.2 RescontulRescontul este o operaţiune prin care o bancă îi cedează alteia o parte din portofoliul de active, în vederea obţinerii unor disponibilităţi pe care să le poată folosi pentru a acorda noi credite. Portofoliul de active este format din titluri ce atestă datorii pe care un terţ le are faţă de bancă sau plasamente pe care aceasta le-a făcut în titluri de stat sau pur şi simplu credite pe care banca le-a acordat unor clienţi ai ei. Unele dintre aceste titluri sunt recreditabile, altele nu. 1.3 Capitalul propriuCapitalul propriu este operaţiunea de creare a capitalului prin emisiunea de acţiuni şi prin acumularea profitului. Sumele rezultate din emisiunea de acţiuni formează capitalul social folosit, de regulă, pentru finanţarea dotării băncii(imobile, mobilier, echipamente electronice, active fixe diverse). Sumele acumulate din profit constituie fondurile de rezervă, create pentru diminuarea unor riscuri prin existenţa unei acoperiri asiguratorii. Capitalul propriu are o cotă redusă în totalul resurselor băncii şi nu participă decât, eventual, simbolic la crearea surselor de creditare. 

II Operaţiunile active ale băncilor comercialeOperaţiunile active ale băncilor comerciale sunt operaţiuni de creditare a activităţii economice, adică de utilizare a resurselor mobilizate prin operaţiunile pasive. Operaţiunile active, mai diversificate decât cele pasive, sunt clasificate după obiect în: creditarea firmelor, creditarea persoanelor particulare şi plasamente. 

Creditarea firmelor are în vedere asigurarea acestora cu disponibilităţi pentru a-şi continua activitatea: credite pentru activele fixe şi credite pentru cheltuielile de exploatare.- Creditele pentru activele fixe au în vedere construirea sau achiziţionarea de imobile, terenuri, echipamente, utilaje, instalaţii, mijloace de transport ş.a. şi se dau, de regulă, cu garanţii, în principal de către bănci specializate. - Creditele pentru cheltuielile de exploatare au în vedere reconstituirea surselor băneşti imobilizate de întreprinzător în circuitul economic obişnuit: achiziţie - producţie - livrare. Băncile creditează creanţele comerciale ale întreprinzătorului, adică preiau în sarcina lor datoriile pe care terţii le au faţă de acesta, sau acordă credite de trezorerie, adică formează sau completează disponibilităţile de plată ale debitorului în cazul în care acesta întrevede posibilitatea unor plăţi pe care le-ar avea de făcut la un moment dat sau într-un interval scurt de timp, concomitent cu lipsa sau insuficienţa unor disponibilităţi proprii. 

În cadrul creditelor pentru cheltuieli de exploatare, cele mai frecvent întâlnite sunt scontarea, pensiunea, împrumutul cu gaj în efecte, avansurile în cont şi creditele specializate. 

2.1 ScontareaScontarea este operaţiunea prin care o bancă preia în sarcină un credit atestat printr-un efect comercial emis de un agent economic debitor în beneficiul altui agent economic creditor.

Agentul economic creditor a acceptat la un moment dat (momentul t0) să livreze agentului economic debitor o partidă de marfă plătibilă la un moment ulterior (t1), numit scadenţă. Suma de plată la scadenţă se înscrie în actul ce consfinţeşte înţelegerea (adică într-un efect comercial, de regulă o formă de cambie) şi se numeşte valoare nominal a efectului comercial. La un moment t2∈ (t0, t1), agentul economic creditor doreşte să-şi recupereze banii. El scontează respectivul titlu la o bancă, adică îl cedează/cesionează, primind în schimb o sumă de bani numită valoare actuala respectivului titluDin momentul scontării (t2) şi până la scadenţă (t1), adică pe un interval de timp de z zile, creditul este în sarcina băncii, care pretinde, în mod justificat, o remunerare pentru imobilizarea resurselor sale. Această remunerare exprimată în unităţi monetare se numeşte scont, iar atunci când este exprimată procentual se numeşte taxă de scont.

Scontarea este o operaţiune prin care creditul comercial se transformă în credit bancar. 

2.2 PensiuneaPensiunea este operaţiunea prin care agentul ce a scontat un efect comercial se angajează să-l răscumpere el însuşi la scadenţă sau înainte de aceasta. Riscul cambiei este preluat astfel doar temporar de către bancă. 

2.3Împrumutul cu gaj în efecteÎmprumutul cu gaj în efecte este operaţiunea prin care banca acordă un credit primind în schimb un gaj în efecte comerciale sau publice sau în acţiuni. Mărimea creditului este sub nivelul valorilor nominale ale efectelor gajate.În ce priveşte gajarea efectelor comerciale, recurgerea la această formă de recreditare se face atunci când banca are dubii în ceea ce priveşte capacitatea de plată a celorlalţi semnatari ai titlului, alţii decât beneficiarul acestuia. De aceea, banca nu scontează şi, în plus, acordă un credit sub valoarea nominală a efectului. În ce priveşte gajarea efectelor publice şi a acţiunilor, banca acordă credite sub valoarea nominală a acestora, ca rezultat al riscului de diminuare a valorii lor de piaţă (scăderea cursului lor).

2.4 Avansurile în cont(credit de trezorerie)Avansurile în cont sunt o operaţiune prin care banca efectuează plăţi din contul unui client, pe baza cecurilor emise de el, chiar în cazul în care acesta nu are disponibil. Pentru a putea face plata, banca acordă un credit "în avans", adică fără a aştepta o solicitare expresă din partea clientului său. Acest credit se numeşte overdraft. Deoarece nu uzează de înscrisuri bancare pentru confirmarea lor, aceste credite sunt netransferabile, adică banca nu poate să se recrediteze pe seama lor. Pentru a corecta acest neajuns, banca poate solicita clientului ei un bilet la ordin pe care, eventual, îl poate sconta, recreditându-se.

2.5 Creditele specializate(credit de trezorerie)Creditele specializate sunt operaţiuni de creditare intervenite în legătură cu situaţii specifice, de o anumită natură. Astfel de operaţiuni se realizează prin produse bancare cum sunt:- creditul sezonier sau de campanie;- creditul pentru stoc garantat prin warant;- creditul de prefinanţare, acordat de bancă unui furnizor pentru livrări făcute unui beneficiar extern sau în cadrul unei licitaţii publice (livrări pentru instituţii publice). Banca va recupera creditul în momentul apariţiei în contul furnizorului a plăţii efectuate de beneficiarul său extern sau de către instituţia publică achizitoare.

1.Lichiditatea patrimoniala indica posibilitatile de rambursare a imprumutului pe baza transformarii rapide a activelor circulante si creantelor acestora in lichiditati. Ca indicator, lichiditatea patrimoniala (Lp) se stabileste potrivit relatiei:

Ap = active patrimoniale transformabile intr-un termen scurt in disponibilitati banesti;Pp = pasive patrimoniale (creditori cu conditii de plata in termen scurt)

Lichiditatea unui agent economic este cu atat mai buna, cu cat rezultatul obtinut este mai mare (peste 100%), limita minima acceptata fiind de 100%.

Indicatorii de bază a firmelor în baza cărora se eliberează credite

2.Solvabilitatea indica gradul in care agentii economici pot face fata obligatiilor de plata, indeosebi din surse proprii. Se determina prin relatia:

Sp  =  solvabilitatea patrimoniala;Cp  =  capitalul propriu;Tp  =  total pasive.

Acest indicator este considerat pozitiv cand marimea lui depaseste nivelul de 30%.

3.Rata rentabilitatii, calculata dupa urmatoarea formula:

Re  =  rentabilitatea economica;Pn  =  profitul net;Ch.t = cheltuieli totaleAcest indicator trebuie sa fie cat mai mare, indicand o rentabilitate economica cat mai mare.

4.Rotatia activelor circulante la nivel anual, exprima raportul dintre cifra de afaceri si marimea activelor circulante, fiind apreciata ca pozitiva, cu cat numarul de rotatii este mai mare.

5.Gradul de indatorare constituie, de asemenea, un indicator de baza in aprecierea performantelor debitorilor, indicand limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii. Se calculeaza dupa relatia:

Gi  =  gradul de indatorare;PE  =  plati exigibile;Ap  =  active patrimoniale.

Cu cat valoarea acestui indicator este mai mica, cu atat gradul de indatorare este mai redus, iar situatia financiara si posibilitatea de rambursare a creditelor este mai buna.

Creditarea persoanelor particulare are în vedere acordarea de credite indivizilor sau familiilor pentru construcţii/achiziţii de locuinţe, pentru achiziţii de bunuri de folosinţă îndelungată sau pentru acoperirea unor cheltuieli curente. 

Creditele de consum sunt destinate persoanelor fizice pentru procurarea bunurilor și serviciilor pe care aceștia nu și le permit la moment. Persoanele care apelează de regulă la creditele de consum sunt salariați obișnuiți, fie bugetari sau cei care lucrează în sectorul privat, ce doresc să își cumpere un bun care la moment nu și-l permit. 

Unii specialiști consideră că creditul de consum reprezintă o sursă rapidă de bani pentru consumatori care contribuie la creșterea rapidă de trai al unei părți a populației. Alții din contra, condamnă utilizarea creditelor de consum drept sursă financiară, pentru că odată ce omul a achiziționat bunul și a cheltuit toți banii există riscul că acesta va intra în incapacitate de plată. Deci asta rezultă la faptul că oamenii nu trebuie să cumpere ceea ce nu își permit.Creditele de consum sunt destinate cumpărăturii bunurilor care nu generează profit pentru viitorul apropiat, ci din contra aceasta va majora cheltuielile zilnice ale posesorului creditului. Creditele de consum sunt considerate relativ scumpe datorită dobânzii nominale destul de mare și al diverselor comisioane ce sunt percepute de bănci odată cu oferirea creditului.Comisioanele aferente creditului pot mări considerabil costul final al creditului de consum, de aceea vă îndemnăm să luați în calcul și comisioanele. Cele mai costisitoare și cele mai frecvente comisioane sunt comisionul de acordare al creditului, comisionul lunar de administrare al creditului, comisionul de achitare anticipată și comisionul de prolongare/restructurare al creditului.Creditele de consum sunt cele mai populare tipuri de credite în rândul persoanelor fizice, astfel doar în luna ianuarie al anului 2014 băncile comerciale au acordat credite de consum în lei în valoare de 155,567.35 mii lei și credite în valută în valoare 2,128.56 mii lei. Ponderea creditelor de consum acordate în lei moldovenești a constituit un total de 49,54% din totalul creditelor oferite persoanelor fizice.

De regulă pentru apelarea la un credit de consum solicitantul nu trebuie să acorde nici un tip de gaj. Solicitantul trebuie să aibă o vârstă cuprinsă între 21 și 65 de ani, să aibă un loc stabil de muncă (minim 6 luni) și să aibă salariul brut minim de 1.400 lei. Clienții fideli ai băncii care au o istorie de creditare pozitivă, pot cere o reducere al dobânzii nominale și un credit cu o valoarea mai mare. Majoritatea băncilor oferă credite în valoarea maximă de 30.000 lei, cu excepția Unibank care oferă creditul de consum până la 75.000 lei și Mobiasbanca, care oferă acest credit până la 80.000 lei.Actele necesare pentru acordarea unui credit de consum sunt:1. Buletinul de identitate;2. Certificatul de salariu;3. Copia carnetului de muncă;4. Două facturi de plată ale serviciilor comunale.

Rata dobânzii la creditele de consum variază de la 10% până la 24%. Moldindconbank oferă creditul de consum ”Succes” cu o rată nominală cuprinsă între 10%-11%, care este și creditul cu cea mai mică rată nominală de pe piață. Creditul cu cea mai mare rata nominală de 24% este oferit de către ProCredit Bank pentru creditul ”ProPractic” în sumă de până la 30.000 lei. Creditul ”Multiopțional” de la Moldova Agroindbank și creditul ”Magic” de la Victoriabank la moment oferă rata dobânzii (11%) promoțională care este valabilă până pe 28 februarie 2014

Plasamentele reprezintă achiziţia de efecte publice şi acţiuni în vederea utilizării eficiente a resurselor disponibile în condiţiile asigurării unei lichidităţi suficient de mari a acestor utilizări. Această condiţie este reglementată în cele mai multe ţări ca măsură de diminuare a riscului de lichiditate. Plasamentul în acţiuni este interzis în unele ţări, inclusiv în România, pentru a evita conflictul de interese. Plasamentul în efecte publice este stimulat prin riscul lor mic, adesea minim, şi prin raportul atrăgător risc/câştig. 

Împrumuturile  bancare  se divizează în: împrumuturile pe  termen scurt  -  pînă  la 1 an; pe termen mediu - de la 1 pînă la 3 ani  şi  pe termen lung - mai mult de 3 ani.    Un credit pe  termen scurt este creditul care reprezintă o sursă  de formare  a  mijloacelor circulante, amortizarea căruia se efectuează  în limitele termenelor de efectuare a măsurilor de creditare.    Credit pe termen   lung  -  creditul  care  reprezintă  o  sursă  de finanţare  a reproducţiei lărgite a fondurilor fixe, amortizarea  căruia începe la expirarea termenelor de efectuare a măsurilor de creditare.    Împrumutul pe  termen scurt poate fi perfectat pe o perioadă anumită în  limitele unui an. Multe imprumuturi de consum pot fi considerate  pe termen  mediu.  Cel  mai răspîndit fel de împrumut pe termen  lung  este creditul  pentru  construcţia  obiectelor cu  destinaţie  de  producţie, procurarea şi construcţia locuinţelor etc.

 Politica de  împrumut  a  băncii este determinata  de  următorii factori:    - disponibilitatea capitalului propriu;    - gradul riscului    şi   rentabilităţii   diferitelor   feluri   de împrumuturi acordate creditelor;    - stabilirea depozitelor;    - situaţia generală a economiei republicii;    - influenţa politicii monetar-creditoare şi financiare;    - capacităţile şi experienţa personalului bancar.

Pentru a obţine  credit,  debitorul  se adresează în bancă  cu  osolicitare  fundamentală  în  care se arată: scopul bine  determinat  al creditului, suma, termenul de utilizare a creditului, termenele concrete de achitare, precum şi o caracteristică sumară a măsurilor creditoare şi efectul economic (pe credite în fonduri fixe).    La rugămintea  băncii,  creditorul prezintă împreună cu  solicitarea următoarele materiale spre examinare:    - copii ale documentelor  de  fondare,  statutelor,  regulamentelor, contractelor  de arendă, certificatelor de înregistrare sau  brevetelor, documente  care legalizează dreptul de utilizare sau posesiei  economică deplină   a  patrimoniului  legalizată  notarial,  paşaportul  şi   alte documente care confirmă drepturile clientului de a primi credit;    - fundamentarea  tehnico-economică  a măsurii  creditoare,  calculînd încasările  preconizate ca rezultat al realizării producţiei, efectuării lucrărilor, prestărilor de serviciu;    

 - copii ale contractelor, acordurilor şi altor documente referitoare la  măsura creditoare din contul încasărilor, în urma realizării  căruia se preconizează amortizarea creditului solicitat;    - rapoarte contabile şi statistice anuale şi trimestriale, raportate cu  privire la beneficii şi pierderi, declaraţii cu privire la venituri, extrase de pe conturi de împrumut deschide în alte bănci şi alte dări de seamă   şi   materiale  pentru  determinarea  situaţiei  financiare   şi solvabilităţii debitorului;    - angajamente   privind  asigurarea  rambursării  în  timp  util   a creditului sub formele aplicate în practica bancară.    În cazuri aparte  banca poate cere debitorului şi alte documente  şi informaţii  care  confirmă asigurarea rambursabilităţii  creditului,  de asemenea şi solvabilitatea debitorului şi garantului acestuia.    Pentru debitori,  avînd  relaţii de credit cu banca şi un nume  bun, lista  documentelor prezentate pentru creditare poate fi redusă de către bancă.

Hotărîrea  cu privire la oferirea creditelor se adoptă de  către bancă  în  baza efectuării analizei solvabilităţii debitorului.  Oferind credite,  banca  trebuie  să examineze factorii care pot  conduce  către neachitare. Banca trebuie să stabilească gradul riscului care şi-l poate asuma şi nivelul creditului care poate fi acordat în aceste  circumstanţe.    Eliberînd credite,  banca trebuie să anticipeze situaţia viitoare  a debitorului  şi  cea economică generală, inclusiv  toate  circumstanţele incidentale, care pot influenţa achitarea creditului. În acelaşi timp nu se  recomandă  a  se  bizui  în exclusivitate pe  fapte  din  trecut  în activitatea  debitorului  şi numele acestuia, deoarece  împrumunturi  se eliberează în prezent, iar se achită - în viitor.    Debitorii cu balanţă nelichidă nu se creditează.

Ratingul băncilor din Moldova după volumul creditelor

Suma totală a creditelor acordate de băncile din Republica Moldova, la sfîrșitul lunii ianuarie 2014, a însumat 42,29 miliarde de lei sau cu 118 milioane de lei (0,3%) mai mult decît în luna precedentă, relatează NOI.md. 

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, primul loc după volumul de credite acordate l-a ocupat „Moldova-Agroindbank” - 8,99 mld. lei (21,3% din suma totală). Pe locurile doi și trei s-au situat „Moldindconbank” și ”Victoriabank” cu 7,42 mld. lei și 6,64 mld. lei, respectiv. Urmează „Unibank” – 3,36 mld. lei, „Banca Socială” – 3,18 mld. lei, „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” – 2,95 mld. lei, ”Mobiasbanca Groupe Societe Generale” – 2,82 mld. lei, „ProCreditbank” – 2,22 mld. lei, „Banca de Economii” – 1,59 mld. lei, „FinComBank” – 1,04 mld. lei, „Energbank„ – 1,02 mld. lei, „BCR Chișinău” – 500,4 mil. lei, „Comertbank” – 408,9 mil. lei, „EuroCreditBank” – 157,9 mil. lei. 

Creditele în lei s-au cifrat la 24,66 mld. lei (58,3% din suma totală), în dolari SUA (calculate în lei) – 7,44 mld. lei (17,6%), în euro – 10,14 mld. lei (24%), în alte valute – 56,9 mil. lei (0,1%).

Cele mai multe credite în bilanţul băncilor au fost acordate comerţului, aproximativ 40,36%, după aceea merg creditele acordate industriei alimentare - 9,56% şi creditele de consum - 6,18%. Cel mai puţin sunt creditate instituţiile de stat, băncile şi organizaţiile necomerciale, cumulativ aceste sectoare au primit credite de la bănci mai puţin de 1% din total volumul creditelor. Structura protofoliului de credite a sectorului bancar este reprezentată în diagrama de mai jos:

1. Moldova Agroindbank, deţine 21,27% din piaţa creditelor. Această instituţie creditează aproape toate sectoarele, în mare parte industria alimentară 13,5% din total credite, consum - 13,69%, comerţ - 27,33% şi industriei productive - 10,17%.

2. Moldindconbank, deţine 17,54% din volumul creditelor acordate de bănci. Această instituţie creditează în mare parte comerţul - 41,35% din total credite, domeniul prestării serviciilor - 8,11%, industria productivă - 7,54% şi domeniul construcţiilor - 5,58%.

3. Victoriabank, deţine 15,69% din piaţa creditelor. Sectoarele cele mai creditate sunt: comerţul - 33,45% din total credite, industria alimentară - 13,58%, domeniul prestării serviciilor - 8,87% şi domeniul construcţiilor - 8,79%.

4. Unibank, deţine 7,94% din piaţa creditelor. Această instituţie în ultima perioadă înregistrează un avînt sporit. Creditează comerţul cu peste 80,1% din total credite şi domeniul prestării serviciilor cu 14,6%. Restul ramurilor sunt creditate nesemnificativ.

5. Banca Sociala, deţine 7,51% din volumul creditelor acordate de bănci. Această instituţie creditează, în mare parte comerţul 63,23% din total credite şi industria alimentară - 15,52% din creditele aflate în bilanţul băncii.

Dacă să privim la tipul de debitori, creditele acordate persoanelor juridice rezidente totalizează 37,2 miliarde lei, iar celor nerezidente – 227 milioane lei. Persoanele fizice rezidente au beneficiat de împrumuturi în valoare de 4,9 miliarde lei, iar cele nerezidente – doar 7,9 milioane lei.

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele privind portofoliul de credite al băncilor comerciale la data de 31.01.2014.

Lider la capitolul creditarea persoanelor juridice (rezidente) este Moldova Agroindbank cu un portofoliu de credite de 7,1 miliarde lei, urmată de Moldindconbank (6,7 miliarde lei) și Victoriabank (6,1 miliarde lei).La capitolul creditării populației (rezidente) lider este de asemenea Moldova Agroindbank cu un portofoliu de credite de 1,75 miliarde lei. Locul secund este ocupat de Mobiasbanca Groupe Societe Generale (781 milioane lei), iar pe poziția a treia se aflăMoldindconbank (759 milioane lei). Vedeți graficul ce conține date privind portofoliul de credite (persoane fizice) al 7 bănci în comparație cu luna precedentă.

VA MULTU

MESC PENTR

U

ATENTIE