cardul de credit

29
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Facultatea de MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA REFERAT la disciplina Operatiuni bancare Stancescu I. Andreea Maria Grupa : 8201 1

Upload: andreea-maria

Post on 01-Dec-2015

35 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cardul de Credit

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Facultatea de MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

REFERAT la disciplina Operatiuni bancare

Stancescu I. Andreea MariaGrupa : 8201

2013

1

Page 2: Cardul de Credit

Cardul de credit

Introducere

Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor

deosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri

prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat

definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor

componente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit

accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati

fara a mai folosi numerarul.

Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand

o banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs “Charge It”, care

consta in emiterea unui bon valoric numit “scrip”, pe baza caruia clientii puteau efectua

cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii

depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca

facand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot

in America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si

preluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960

prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA

International), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori.

In Europa, prima lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin

“Carte Bleu”, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se

remiteau la banca pentru incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate

pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri

(VISA) au fost lansate in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si

utilizarea instrumentelor de plata electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de

Banca Nationala a Romaniei, mai tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.

2

Page 3: Cardul de Credit

Capitolul I : Cardul ca instrument de plata

Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de

informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze

disponibilitatile banesti proprii dintr -un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa

utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in

favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor

operatiuni:

retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice

in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum

distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de63

la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata

electronica;

plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si

plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe,

amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte

medii electronice;

transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si exec utate

de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.

Cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un

instrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un

3

Page 4: Cardul de Credit

anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui

numar nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care

erau legate de o singura tranzactie, iar transmitere a informatiei-bani este electronica si nu prin

posta.

Capitolul II : Date de identificare

Principalele date de identificare prezente pe card:

a)pe fata cardului:

- numele titularului sau al detinatorului autorizat;

- numarul de card format din 16 cifre;

- data expirarii (in format luna-an (LL/AA), cardul fiind valid pana in ultima zi

calendaristica a lunii trecute);

- sigla bancii care a emis cardul si unde este deschis contul curent accesat prin

intermediul cardului;

- organizatia internationala de carduri sub a carei sigla a fost emis cardul (Visa sau

MasterCard).

b)pe spatele cardului:

- panelul cu semnatura detinatorului de card sau cea a utilizatorului autorizat (cardul

va fi semnat in momentul predarii de catre unitatea teritoriala clientului);

- cod de securitate (ultimele trei cifre ale numarului de sapte cifre si care este utilizat in

cazul tranzactiilor efectuate in mediu virtual).

Participantii la o tranzactie cu carduri sunt urmatorii:

-detinatorul de card;

-comerciantul;

-banca acceptatoare;

-banca emitenta;

-organizatia internationala sub sigla careia este emis cardul.

Cardul bancar poate fi utilizat pentru:

• plati la comerciantii acceptatori – achizitionare de bunuri /servicii la comerciantii care

4

Page 5: Cardul de Credit

afiseaza sigla organizatiei de carduri:

- in mediu electronic - EFT/POS – autorizare pe baza de semnatura si/sau cod PIN;

- in mediu manual - Imprinter (Zip-Zap) - numai pe baza de semnatura;

- in mediu virtual (Internet/Telefon/Fax) – autorizarea pe baza de semnatura, niciodata

nu este utilizat codul PIN.

• retrageri de numerar:

- de la ATM-uri (bancomate) care afiseaza sigla organizatiei de carduri – intotdeauna

pe baza de cod PIN;

- de la ghiseele bancare care afiseaza sigla organizatiei de carduri – intotdeauna pe

baza de cod PIN si semnatura.

Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor

Pentru clasificarea cardurilor se utilizează mai multe criterii, după cum urmează:

1)După modul de stocare al informaţiei:

• Carduri cu bandă magnetică;

• Carduri cu microprocesor;

Cardurile cu bandă magnetică conţin toate informaţiile esenţiale despre deţinătorul de card.

Acestea sunt emise de bănci, comercianţi, prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele

naţionale de plată, şi anume:

-sunt confecţionate din material plastic şi au aceleaşi dimensiuni tipizate şi standardizate de ISO;

-prezintă pe recto denumirea şi simbolul emitentului şi o hologramă tridimensională vizibilă la

lumina ultravioletelor, numărul cardului, data expirării, numele posesorului autorizat;

-pe verso-ul cardului prezintă o bandă magnetică şi un panel de semnatură.Culorile de fundal şi

desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. În afara numelui posesorului imprimat în relief,

apar cuvinte marcă pentru identificarea tipului cardului şi simboluri ce indică tipul de posesor.

Cardurile cu microprocesor

5

Page 6: Cardul de Credit

În ultima perioadă (cu începere din anul 1992) a apărut o generaţie de carduri care conţin

încorporate un microprocesor şi o componentă de memorie (chip). Acestea se numesc chip-

carduri şi prezintă un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scară largă de societăţile

emitente: VISA Internaţional şi MASTER CARD.Cărţile au fost dotate progresiv cu

microprocesoare încorporate („chips" ). Aceste instrumente, standardizate pe plan internaţional,

integrează date informatice susceptibile unei lecturi optice în cadrul aparatelor de distribuit

bilete, facilitându-se astfel evidenţa şi verificarea ordinelor primite de la clienţi. De asemenea, se

economisesc hârtia şi timpul pentru verificarea autenticităţii semnăturilor (spre deosebire de cec).

Cardurile cu microprocesor se mai numesc şi SMART CARDURI. SMART-CARD-urile au o

serie de caracteristici, printre care se numară:

-sunt rezistente la încercările de spargere şi protejează informaţia personală;

-izolează calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legatede autentificare sau

semnături digitale), de alte parţi ale sistemului care „nu trebuie să stie";

-asigură portabilitatea informaţiilor incluse între calculatoare ş isisteme, independent de

arhitectura de bază ale acestor sisteme.

2) După funcţiile îndeplinite (respectiv modul de acoperire a cheltuielilor), cardurile se

împart în:

• carduri de credit;

• carduri de debit;

• card multifuncţional.

Cardul de credit: ca instrument de plată dă dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o

anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului.Pe baza acestei

linii de credit titularul poate face plăţi şi retrageri de numerar până la un plafon prestabilit. Banca

poate să modifice acest plafon în funcţie de solvabilitatea clientului.Plafonul de creditare

constituie o împuternicire dată de banca emitentă centrului de autorizare pentru a autoriza orice

operaţie în limita acestuia în cazul lipsei disponibilului.

Cardul de debit: asigură utilizatorului posibilitatea achiziţionării de bunuri sau servicii, sau

retragere de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului.Conditia esentială de

6

Page 7: Cardul de Credit

funcţionare a acestui tip de card o reprezintă existenţa disponibilului în contul dedicat cardului.

Aceste carduri pot fi emise sub restricţia unei utilizări doar în mediul electronic, caz în care va

apărea menţiunea „Use only electronic” iar elementele de identificare nu sunt realizate în relief.

Tot aici se încadrează şi cardurile pentru retragere de numerar care permit deţinătorului să

retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau să depună numerar,

precum şi consultarea soldului contului.

Card multifuncţional: este un debit card care poate îndeplini şi alte funcţii: retrageri de numerar

de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deţinătorul cardului.

3) După calitatea emitentului: se realizează distincţia între:

• cardurile emise de bănci;

• cardurile emise de societăţile nebancare.

Cardurile emise de bănci se încadrează în domeniul preocupărilor multiple ale băncilor de a

identifica şi de a lansa pe piaţă instrumente de plată atractive, utile, facil de obţinut, sigure şi

profitabile. Sistemul bancar american a reuşit lansarea cardurilor pe piaţa mondială a

instrumentelor de plată cu începere din anul 1960, când Bank of America a lansat un instrument

de plată, denumit Bank Americard (în prezent VISA Internaţional). La început cardul a fost

utilizat de foarte puţini consumatori, pentru ca numai după 10 ani statisticile să indice

prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vânzări (realizate pe baza acestui tip decard).În

1966 un grup de 17 bancheri din diferite instituţii financiare şi-au creat propria reţea prin care să-

şi accepte reciproc cardurile locale. Astfel s-a creat Asociaţia Interbancară de Carduri, care se

ocupa de producerile de autorizare, clearing şi decontare. În anul 1979, caurmare a dezvoltării pe

plan internaţional a acestei organizaţii, numele s-a schimbat în Mastercard, care a înregistrat o

dezvoltare rapidă, ca şi Visa Internaţional, existând, în 1990 peste 90 milioane de Mastercard în

circulaţie.

Carduri emise de societăţi nonbancare

Urmând exemplul cardurilor bancare, societăţile nonbancare,

lanţurile de magazine şi cluburi private au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea

7

Page 8: Cardul de Credit

efectuării de cheltuieli în timp real, fără a se mai pune problema dimensionării la un moment dat

a disponibilităţilor proprii.În această categorie se încadrează cardul de comerciant, care poate fi

utilizat numai la punctele de vânzare controlate de către emitentul de card (magazine,

benzinării).

4) După momentul în care se utilizează tranzacţia:

• carduri cu plata înainte (prealimentate) – carduri care au o reală putere de cumpărare, întrucât

utilizatorul a realizat o plată în avans (cardurile telefonice).

• cu plata acum (carduri de debit);

• cu plata mai târziu (carduri de credit);

• carduri de comerciant (retaiter card);

• carduri de cheltuieli (charge card) – cunoscute sub denumirea de carduri de călătorie şi

petrecere a timpului liber (travel card).

Capitolul IV : Operatiuni cu carduri

Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati din

disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni

implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor,

compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvata la

banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtina

autorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop,

emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de

card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul

proprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul de

hardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, un

business plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea si

administrarea informatiei. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile,

considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.

8

Page 9: Cardul de Credit

IV.1. Emiterea cardurilor

Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei

de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la

centrul de autorizare si la institutitiile internationale si apoi eliberarea cardului.

Pe tot parcursul existentei sale, cardul este proprietatea emitentului, de regula o

institutie de credit. Aceasta are o serie de obligatii, precum pastrarea secretului codului PIN si

a parolei, a datelor despre card si detinator, pastrarea o perioada de timp, legal stabilita, a

evidentelor privind tranzactiile pentru urmarirea eventualelor erori, sa asigure mijloacele

tehnice si sa efectueze operatiunile conform contractului, sa puna la dispozitia detinatorului,

la cererea acestuia, documentele privid tranzactiile.

Confectionarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic

produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca imprima cu

echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii,

precum si datele de identificare din banda magneti ca ( prezentate la cardurile cu banda

magnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul special

desemnat.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea

conventiei. Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distinct

pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul

acestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionat

de existenta la aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana

are conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularul

contului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate si soldul contului.

Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca se

produc evenimente care impun acest lucru.

IV.2. Operatiuni de retragere de numerar

Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,

echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei -

bani si eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile

9

Page 10: Cardul de Credit

ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iar

releele sunt echipamente de tip modem.

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma

de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor

informatii de cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este un seif

blindat care are in interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare

si altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actio nate electronic, precum si un

echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM -ul

dispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii

de plata in vederea transmiterii informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii

raspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un

sertar pentru eliberarea numerarului.

Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara care deserveste ATM-ul prin care se

transmit si se primesc informatiile la si de la central informatic de la centrala bancii comerciale.

La primirea informatiei privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca

casete cu bancnote iar cele goa le se transporta la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip

de operatiune (eliberare de numerar, plata pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se

folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comanda succesiunea opera tiunilor.

Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul:

- introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri (card reader);

- tastarea PIN-ului (se admit numai doua greseli de tastare la a treia greseala cardul se

retine de ATM);

- tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;

- eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;

- restituirea cartii de plata;

- eliberarea chitantei.

In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in

meniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:

- plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;

- rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;

10

Page 11: Cardul de Credit

- obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;

- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte

valori mobiliare);

- operatiuni de cash management.

In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de men iul ales si se astepta

confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se

opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata

si returneaza cartea de plata.

IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti

Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul

sau cecul cu operatiuni on-line si implica o relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca.

Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca locala

sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.

Capitolul V : Operatiuni frauduloase cu carduri

Dezvoltarea activitatii cu carduri a scos in evidenta si unele imperfectiuni in ce

priveste securitatea operatiunilor si a modului de utilizare de catre posesori. Masurile de

securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnatura nu s-au dovedit

suficiente si au fost introduse masuri in operare ca limitarea sumei autorizate, a numarului

zilnic de tranzactii la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente

in baza de date si alti parametrii specifici bancilor emitente. In acelasi timp, perfectionarile

tehnologice au condus la inlocuirea suportului hartie cu cel electronic si la extinderea

transmisiei telefonice, care, in unele zone, raman vulnerabile la incercarile de frauda.

V.1.Fraude determinate de posesorii cardurilor:

- utilizarea cardului de catre posesor fara existenta disponibilului in cont pentru mai

multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare),

speculand faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata,

11

Page 12: Cardul de Credit

urmand ca banca acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului ;

- utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mai

recunoaste, din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un alt

membru al familiei fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatii

activitatii de triere a clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentru

formarea unei culturi bancare;

- transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzac tii (de regula in

strainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema de

relatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.

V.2.Fraude determinate de terte persoane:

- aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si

folosirea acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la

un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insa

numarul cardului a fost furnizat de un angaj at al firmei unor persoane care

utilizeaza aceste informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin internet

a numarului de card si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site ori

pentru a plati un bun/serviciu, aceste informatii ajungand la un hacker care le foloseste in

detrimentul detinatorului de card; din acest considerent multe banci

emitente limiteaza accesul cardurilor la tranzactii pe internet;

- copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat c u

un alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste “skiming’’ si

este foarte greu de depistat ;

- folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignoranta

comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazul

cardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizare

fara a consulta lista cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, in

care se cumpara bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse el ectronice, haine de

lux etc), comerciantul fie ca nu verifica cu atentie cardul care se poate depista ca

nu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real;

asemenea fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real, de catre banca

12

Page 13: Cardul de Credit

emitenta, aceasta de la banca acceptanta si apoi de la comerciant.

Capitolul VI : Avantajele utilizarii cardurilor

Utilizarea cardurilor prezinta o serie de avantaje pentru toti paricipantii: client,

comerciant, banca

1)Clientul, posesor de card are trei avantaje majore: primul, si cel mai important

fiind comoditatea, detinatorul nefiind nevoit sa-si faca probleme daca are sau nu bani asupra lui,

pur si simplu intrebuinteaza cardul. Cheia succesului cardurilor a fost usurinta cu care se poate

utiliza; faptul ca se poate avea acces la cash la orice ora din zi si din noapte de la un ATM fara sa

fie nevoie sa se apeleze la serviciile unei banci au impus cardul ca principal instrument de plata

in lume.

Alt avantaj de care dispune detinatorul este faptul ca poate face cumparaturi, cu anumite tipuri de

carduri, fara a dispune de sumele necesare, in limita unui plafon de credit, plata urmand a se

efectua ulterior.

Un alt avantaj al utilizarii cardului este securitatea fizica, cunoscut fiind faptul ca in acest fel

pierderile sau furturile se micsoreaza substantial. La toate acestea se adauga diferite servicii

atasate cardurilor de catre emitenti, cu scopul de a le face atractive.

2) Principalul avantaj al comerciantului consta in cresterea cifrei de afaceri ca urmare a

posibilitatii de a servi atat clientii care dispun de numerar cat si pe cei care prefera cardul. In

tarile dezvoltate acceptarea cardului ca metoda de plata este o conditie de supravietuire pe o piata

in competitie. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa

accepte tot mai multe marci de carduri, atragand astfel mai multi clienti.

3)Avantajul bancilor de a intra in acest sistem de plata consta in eliminarea manevrarii

unei mari cantitati de numerar cu toate dezavantajele si cheltuielile legate de acesta (securitate,

numarare, depozitare, transport).

Bancile pot folosi cardurile si ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii

sa se imprumute, dobanda la astfel de credite putand fi o sursa importanta de venituri.

Acest instrument de plata poate atrage si clienti care nu locuiesc in apropierea bancii. In mod

obisnuit, clientii bancilor erau cei care locuiau sau aveau locul de munca in apropierea bancilor,

aparitia cardurilor eliminand acest dezavantaj. De asemenea, detinatorii de carduri sunt potentiali

clienti si pentru alte produse bancare.

13

Page 14: Cardul de Credit

Capitolul VII : Cardurile in Romania

Anul 1992 poate fi considerat anul debutului de carduri bancare in Romania. Tranzactii cu

carduri, respectiv acceptarea la plata a cardurilor emise de banci din strainatate, au fost derulate

in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de Oficiul National de Turism, era

destinat turistilor sau oamenilor de afaceri straini care vizitau Romania.

Din anul 1992, banci comerciale romanesti, cum ar fi: Banca Comerciala Romana, Banca

Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Romana pentru Comert Exterior, Banca

Comerciala “Ion Tiriac” iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri

in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru

acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.

Intentiile acestor banci au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la sistemele

mondiale de carduri VISA INTERNATIONAL si ulterior, in 1994 la EUROPAY

INTERNATIONAL, precum si prin crearea unor departamente bancare specializate, dedicate

exclusiv operatiunilor cu carduri.

14

Page 15: Cardul de Credit

Concluzii

Cultura cardurilor în România este încă în dezvoltare. Tot mai mulţi români se

convingcă a cumpăra cu plata prin card bancar este mai sigur şi mai convenabil decât a cumpăra

cunumerar, semn că piaţa este foarte activă şi că oamenii înţeleg necesitatea diminuării plăţilor

cash.

Până în present, în activitatea de transfer electronic al fondurilor a apărut o serie de

alternative la cardurile deja existente pe bază de bandă magnetică sau microprocessor.Acestea

sunt rezultatul introducerii unor tehnologii electronice deosebit de înalte ale unor firme

specializate în domeniu. Au luat naştere ca urmare a dorinţei continue de perfecţionare,precum şi

datorită dorinţei de stopare a fraudelor .

In viitor, se are în vedere trecerea de la o creştere cantitativă la una calitativă, de la debit

şi overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de

numerar la tranzacţii la comercianţi.

15

Page 16: Cardul de Credit

Bibliografie

www.wikipedia.orgwww.studentie.ro www.biblioteca-digitala.ase.ro

16

Page 17: Cardul de Credit

Cuprins:

Introducere Cardul de credit……………………………………………..…. 2 Capitolul I : Cardul ca instrument de plata…………………………………. 3 Capitolul II : Date de identificare…………………………………………....4 Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor……………………5Capitolul IV: Operatiuni cu carduri………………………………………….8 IV.1. Emiterea cardurilor……………………………………………............9 IV.2. Operatiuni de retragere de numerar………………………………..….9IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti…………………………11Capitolul V : Operatiuni fraudulase cu carduri………………………….....11V.I.Fraude determinate de posesorii cardurilor……………………………..11V.2.Fraude determinate de terte personae…………………………………..12 Capitolul VI :Avantajele utilizarii cardurilor................................................13 Capitolul VII : Cardurile in Romania……………………………………….14Concluzii………………………………………………………………….....15Bibiografie…………………………………………………………………..16Cuprins ……………………………………………………………………...17

17