FINANTE BANCI ANUL III ZI Conf.univ.dr.Stanciu Nicusor CREDIT SI BANCI Lectia nr.1 SISTEMUL BANCAR Concepte cheie Intermedierea financiara Banca commerciala Functie a bancii Institutie de economisire Credit Depozit bancar Banca de trezorerie Lichiditate Indicator de performanta Moneda centrala Obiectul lectiei: prezentarea configuretiei sistemului bancar,acaracteristiciloractivitatilorinstitutiilorde intermedierefinanciara,pentruintelegerearoluluisi impactuluiactivitatiibancareasupraevolutieieconomiei, a societatii Continut Intermedierea financiara Atuncicandcelcareeconomisestedispunedeun depozitbancarpebanca,ilfolosesteimpreunacualte depozitebancarepentruacumparadelaaceeasifirma obligatiunicelcareeconomisesteparticipaprinfinantare indirectalarealizareainvestitieidecapitalafirmei, bancaintermediindaceastafinantare.Existasifinantare directa,atunca cand persona cumpara obligetiuni direct de la firma. Intermediereafinanciaraesteprocesulprincarecel careeconomisestesicelcareseimprumutaseaflaun intermediary,deregulaobanca,caresemainumestesi intemediar financiar. Celedouamodalitatidefinantaresuntprezentate schematic in figura de mai jos. Intermediari financiari imprumutatoriimprumutati Piete financiare 1. Avantajele intermedierii financiare -Colectareainformatiilordecatredeponenttidela intermediari financiari -Economiadescara-crestereadepunerilordin economii,crecandvolumulfonduriloreconomisitesi se diminueaza costurile de gestiune a acestora -Internationalizarea intermedierii financiare adica detinereadeinstrumentefinanciareemiseinalte tari 2. Aparitia si evolutia bancilor Comertul cu bani a aparut cu mult inainte de aparitia bancilor.Initialoameniifoloseaulingourideaursau argintpentruareglementatranzactiileinsaadesea puritatea acestora era greu de cunoscut. Primiigiuvarergii-bancherinupotfiplasaticu precizieintimp.Existadovezicaasemeneaactivitatiau existat in Mesopotamia la inceputul mileniului I i.Hr. ; in Grecia,lainceputulsecoluluiIi.Hr.,acestiaoperaula Delphi,Didyma,Olimpya,iarprinsecolulIi.Hr. activitatea bancara era bine dezvoltata in Atena. Primeleasociatiidecredit(Olanda,Anglia,Italia, germania)generalizareaorganizatiilordecredit,a bancilorrealizandu-seinsecolulalXIX-lea.insecolele XII XVI au aparut mai multe organizatii bancare, ca Banca delaVentia(1171),BancadelaBarcelona(1341),Banca San Giorgio (1407), Banca de Milano (1593).Bancileautentice,moderne,potficonsideratecele incepandcuBancadeAmsterdam(1608),Bancahamburg (1619),BancadeStocholm(1650)sicudeosebire,Banca Anglieiacareiinfiintarein1694marcheazaoadevarata piatra de hotar in procesul de aparitie a bancilor moderne. PrimelecooperativedecreditaparinCanadala inceputul secolului al XX-lea, iar in SUA in 1909. 3. Caracteristicile bancilor moderne Bancilereprezintaintreprinderiparticulare, societatiinnumecolectiv,societatianonimesauale statuluiceconcentreazacapitaluriledisponibiledin economiepecarelepunladispozitiasubiectilor economici, inclusiv a statului, sub forma de credite. Activitatea principala a unei banci consta in comertul cubani.Bancaesteaceeacare,pedeoparte,cumpara bani, suportand un cost sub forma dobanzii bonificate, iar pedealtapartevindebaniiacumulati,castigurile obtinute regasindu-se in dobanda perceputa. inansamblullor,bancileindeplinescurmatoarele functii : -atragereadisponibilitatilormonetaretemporar libere si transformarea acestora in capital de imprumut; -acordarea,distribuireademijloacebanesti suplimentare,subformadecredite,diferitilorsubiecti economici; - emisiunea si, deci, punerea in circulatie de moneda de hartie, moneda divizionara, cat si de moneda de cont; -creareainstrumentelordecreditalecirculatiei marfurilor,limitandu-seastfelcantitateadenumerardin economie; -asigurarea,pastrareasumelordeponenttilor, efectuarea rapida a platilor si viramentelor, furnizarea de informatii, prestarea de servicii financiare. 4. Bancile comerciale Caracterizarea bancilor comerciale Bancilecomerciale,inacceptiuneamoderna,auaparut in legatura cu dezvoltarea comertului si a acumularilor de capitaluribanesti,expresieadezvoltariiproductieisi expansiunii economiei. inepocacontemporana,rolulsiloculbancilor comercialesuntstranslegatedecalitatealorde intermediari, in contextual relatiei economii institutii, relatiefundamentalainceeaceprivesteasigurarea cresterii economice. Bancile comerciale aduna informatii asupra indivizilor saufirmelorcaresolicitaimprumuturi,incercandsa limitezeexpunerea la riscurile selectiei adverse, in plus mentinand legaturile cu clientii imprumutati, ele limiteaza riscul generat de hazardul moral. Operatiuni si instrumente Bancilecomercialeefectueazaurmatoareleoperatiuni: operatiuni pasive, operatiuni active, operatiuni comerciale si de comision. Capitalulsocial al bancii se formeaza prin emisiunea sisubscriereadeactiuni;deasemeneaisiconstituieun fond de rezerva in vederea acoperirii unor pierderi. Atragerea depunerilor reprezinta principala componenta a depozitelor bancare. Depozitelelavederesecaracterizeazaprin flexibilitate, in sensul ca depunatorii pot dispune oricand utilizarealorsubformaplatilorsauretragerilordin cont. Depozitelelatermenseconstituiepotrivitunor conventii incheiate. Conturilecurentesedeschidpersoanelorfizicesi juridicesiseevidentiazaomultitudinedeoperatiunide incasarisiplati,folosindu-sediverseinstrumentede decontarecumarfi :cecurile,ordineledeplata, varsamintele, etc. toate operatiunil prin cont curent avand loc la solicitarea clientilor bancilor. Rescontulconstituie o modalitate de procurare a unor noiresursedecreditareprincedareaportofoliuluide efectecomercialeuneialtebancicomerciale,bancilorde scont sau bancii de emisiune. Alaturiderescont,bancilecomercialepracticasi operatiunidelombardare,aceleoperatiunideimprumut garantatecuefectepublice(obligatiuni,bonuride tezaur), operatiuni prin care banca comerciala obtine de la Banca Centrala, de emisiune resurse pe termen scurt. Rescontulsilombardareasuntoperatiunispecifice recreditariisaurefinantariiactivitatiiincontinua evolutie in economia moderna. Operatiunileactivealebancilorcomercialesunt operatiuniledecreditaresideplasament.Pebaza depozitelor bancare constituite. Acest gen de operatiuni se grupeaza,inprincipal,indouacategoriidistincte: creditareaagentiloreconomicisicreditareapersoanelor fizice. Creditareaagentiloreconomiciarelocatatpentru constituirea unor active fixe cat si pentru activitatea de exploatare. Creditelepentruprocurareaactivelorfixeseacorda de catre banci, de regula, pe termen mediu si lung, pentru procurarea de echipamente. Creditelepentruactivitateadeexploatarereprezinta sustinereaactivitatiicurenteagentiloreconomicisise accorda de catre banci sub forma a doua produse, si anume: creditareacreantelorsicrediteledetrezorerie. Creditarea creantelor include operatiuni specifice, astfel: operatiuni cambiale, imprumutul pe gaj de actiuni si efecte publice; operatiuni de report. Operatiunilecambialeserealizeazaprinscontarea titlurilor de credit comercial si operatiuni de imprumut pe gaj de marfuri si efecte comerciale. imprumutul pe gaj de marfuri si efecte comerciale are loccandbancaisicreeazaoimaginepozitivaprivind solvabilitateabeneficiaruluidecambiisaucandmarfurile respectivesuntgarantate,documentulcareatestaprezenta marfurilor in depozite fiind recipisa warant. imprumuturilepegajdeefectepublicesiactiuni (denumitesioperatiunideLombard)auoponderemare,de regula,inanumitetaridezvoltate,cumarficeleanglo-saxone (Anglia, Gemania, SUA, etc.). Cutitlurialepieteifinanciareseefectueazasi operatiunidereport,insensulcabancaachizitioneaza efectepublicedelaposesoriiacestoracuobligatia rascumpararii lor de catre vanzator, la acelasi curs, peste un termen scurt. Oformaspecificaaoperatiuniidereporteste pensiunea,obiectulacesteioperatiunifiindcambia, realizandu-se,indeosebi,intrebanci,titluriledecredit cefacobiectulpensiuniiramanand,deregula,la beneficiar. Creditelede trezorerie sunt credite pe termen scurt, in general pana la un an, si se acorda agentilor economici invedereaacopeririinecesitatilorcurente,legatede ciclul de exploatare si comercializare. Creditareagospodariilorfamilialesiapersoanelor particularereprezintaoaltaimportantacategoriede operatiuni active efectuate de bancile comerciale. Pelangaoperatiunilecomerciale,bancileefectueaza si alte servicii adresate clientilor, cum ar fi operatiuni ecomision,operatiunidemandat,celemaifrecvente operatiunideacestgenfiind :operatiunideremiteri, acreditive, incasso, etc. Remiterilesunt operatiuni de transfer, de titluri de sume de bani, etc. Acreditivulesteooperatiunedeplataconditionata efectuatadebancainbazadocumentelordeincarcaresi expediereamarfurilor,acreditivulinsemnandtotodatasi transfer de suma. Incasso-ulpresupuneefectuareaserviciuluide incasaredecatreobancaadiverselorcreanteapartinand clientilorsai,creantesubformadecambii,facturisi alte hartii de valoare. Bilantul bancii Structuragenericaaactivelorsipasivelorunui bilant contabil la finele anului se prezinta astfel : Structura generica a bilantului bancii comerciale Active%Pasive% 0123 Crediteacordate firmelor 15Depozite tranzactionabile 10 Credite de consum8Depozite de economii pe termen scurt 41 Credite ipotecare28Depozite pe termen lung16 Credite interbancare5Total depozite67 Alte credite4imprumuturi de la banci6 Total credite60Alte imprumuturi13 Titluri guvernamentale13Total imprumuturi19 Alte titluri10Alte pasive6 Total titluri23Capitalul bancii8 Active lichide5 Alte active12 Total active100Total pasive100 5. Alte institutii bancare de depozit Institutii de economisire Institutiiledeeconomisirecuprindbancideeconomii siasociatiideimprumuturisieconomii.Traditional, acesteinstitutiisuntspecializateindistribuirea imprumuturiloripotecarecelorcaredorescsacumpere locuinte. Ca si bancile comerciale, institutiile respective emit depozite tranzactionabile. Structuragenericaaactivelorsipasiveloreste prezentata mai jos. Active%Pasive% Nunerarsi titluri17Total depozite59 imprumuturi ipotecare54imprumuturi guvernamentale 19 Titluri ipotecare9Alte imprumuturi11 imprumuturi comerciale4Alte passive3 imprumuturi de consum7Capitalul bancii8 Alte active9 Total active100Total passive100 imprumuturileipotecarefinanteazacumparareadecase sau terenuri. Titlurileipotecarereprezintatitlurideparticipare la castigurile din principal si dobanzi aferente unui grup deipoteci cu caracteristici similare, precum riscurile si maturitatile. Cooperativele de credit Cooperativeledecreditsuntinstitutiidedepozit careacceptadepozitesiaccordaimprumuturinumaiin relatie cu un grup inchis de indivizi. Structuragenericaaactivelorsipasiveloracestor institutii este prezentata mai jos. Active%Pasive% imprumuturi66Depozte participative86 Titluri24Altepasivesi capitalul bancii 14 Active lichide6 Alte active4 Active totale100Pasive totale100 Bancile de afaceri Banciledeafacerisuntbancidedepozitcares-au specializatinoperatiunidefinantareainstitutiilor, finantare realizata pe seama depozitelor constituite de ele petermenlungsiaatrageriidecapitaluriprinemisiuni de valori imobiliare. Operatiunilefinanciarealeacestorbancipotfi grupate in trei categorii: -operatiunispecificebancilorcomerciale,de colectare a depozitelor so de acordare de credite; -operatiunideingineriefinanciara,constandin finantareaproiectelorcomplexe,restructurareafinanciara a firmelor, fuziuni-achizitii, operatiuni imobiliare. Bancilede afaceri indeplinesc si rolul de consilieri inmanagementulfinanciaralfirmelor,incasandcomisioane importante. Un domeniu in care se implica in mod frecvent bancile de afaceri il constituie achizitionarea de intreprinderi si realizareadefuziuniintrefirme ;adesea,dinaceasta rezultaregruparidesocietatitransnationale,Marea Britanie fiind piata cea mai deschisa din Europa in materie de achizitii si fuziuni. Banci de trezorerie Deregula,principalaactivitateabancilorde trezorerieoconstituieoperatiunileinterbancare,atunci candrealizeazaoperatiunicutitluri,refinantandu-sepe piata monetara. PrimainstitutiedeacestfelaaparutinMarea Britaniesiaufostcaseledescontarebritanice,care operauscontareaefectelorcomercialepebazafondurilor imprumutate pe termen scurt. Institutii de credit specializate Acesteintitutiiconstituieprincipaliiparticipanti la piata creditului pe termen mediu si lung. Aceste institutii se afrima in doua directii : -unelesuntspecializteinmobilizarea disponibilitatilor din economie ; -alteleauinvederedistribuireainramurisi sectoare in care s-au specializat. Celmaiadeseaacesteinstitutiisepotgrupain urmatoarelecategorii:banciipotecare,banciagricole, companiisautrusturideinvestitii,bancidecomert exterior, societati financiare. Bancileipotecareisimobilizeazaresurselepentru emitereaunorhartiidevaloarespecifice,numite inscrisurifinancier,garantiaacestorarepresentand-o valorile imobiliare ipotecate. Bancile agricole creditele acordate au ca destinatie efectuareaunorcheltuielicuinventarulagricol,cu amenajareadeirigatii,cumparareadeanimale, ingrasaminte, etc. Companiilesautrusturiledeinvestitiimobilizeaza capitaluriprinemisiuneatitlurilordevalorimobiliare proprii(actiuni,obligatiuni)pecareleinvestescin sectoareproductiveca :industrie,constructii, transporturi, etc. Banciledecomertexteriorisiasumaobligatiadea efectua operatiuni specializate pe comertul exterior. Societatilefinanciaredesfasoaraoactivitate specificareglemetataprintr-olegesauconventie. Principaleleoperatiunisunt:leasingulsifactoringul, acordarea si garantarea de credite pe termen mediu si lung. 6. Economia institutiilor de depozit Fundamente teoretice O banca este specializata in mod esential in emisiunea dedepozitepentruclienti,pentrucareplatestedobanzi acestora,depoziteutilizatepentruaacordaimprumuturi, incasand dobanzi de la clienti. Pentruanalizaeconomicaauneibancipresupunem urmatoareleipostaze :depozitele(D)suntunicasursade fonduri, banca acorda credite (C) in limita depozitelor si anume avem relatia : D = C Profitul(P)aluneibanciseobtinecadiferenta intre venituri (V) si cheltuieli (K) P = V K = v (Ke + Ko) Ke costurile explicite Kocosturileimplicitedeoportunitate(reprezentand costurilerealizate de banca prin alegerea unei activitati in locul unei alte alternative de activitati Seconsideraosingurasursadeveniturisianume dobanziledincrediteleacordate(C),ratadobanziila imprumuturi fiind rc, avem deci : V = rc x C O banca realizeaza trei tipuri de costuri explicite de baza : - costurile explicite cu dobanzile (Ked)care depind de rata dobanzii (rd) si volumul depozitelor (D), astfel : Ked = rd x D -costurilecuresurserealeaferentedepozitelor (Krd) pentru colectarea acestora -costurilecuresurserealeaferenteimprumuturilor (Krc) care depinde de marimea imprumuturilor acordate. Deci,costuriletotalealeuneibancisepotexprima astfel: K Ked + Krd + Krc + Ko Profitul bancii se va determina pe baza elementelor de mai sus, astfel: P = rc x C rd x D (Krd+Krc) in plus profitul este influentat si de veniturile din servicii(Vs)sicosturileserviciilor(Ks)aferente serviciiilorspecificeactivitatiibancare,diferenta dintreacestea(VsKs)ajustandadeseabeneficprofitul bancii. Performantele si costurile bancare a. Performantele bancare Profitulexprimandosumainexpresieabsolutea(fie careprezintaprofitulbrutsauprofitulnet)trebuiesa fie raportat la principalele lui determinante astfel: Ratarentabilitatiifinanciare(RF)sedeterminaprin raportul : CPPNRF =PN profitul netCP capitaluri proprii masoara rezultatele managementului bancar. Profitulnet(PN)esteevidentiatdupadeducerea tuturorcheluielilor si taxelor, iar capitalul propriuCP este considerat ca suma a capitalului social, a profitului nerepartizat si a fondurilor de rezerva. Ratarentabilitatiieconomice(RE)sedeterminaprin raportul : ATPNRE = AT active totale reflectaefectulcapacitatiimanagerialedeautiliza resurselefinanciaresirealealebanciipentruagenera profit. Rata profitului (RP) se determina prin raportul : VTPNRP = VT venituri totale si se mai humeste si rentabilitatea gestiunii bancii. Acest indicator se mai asociaza si cu rata utilizarii activelor (RU) care ste un raport intre venituri si active, astfel : ATVTRU =Asocierea este evidenta pentru a determina o corelatie semnificativa : RP x RU = RE Demareexpresivitatepentrubanca,incalitatede intermediarfinanciar, este efectul de parghie, de levier, levierul financiar LF care se exprima prin raportul : CPDTLF = DT datorii totale CP capitaluri proprii Efectuldeparghie(EF)aratagradulincare utilizareaunorrezursesuplimentare,imprumutateserveste cresteriirentabilitatiicapitaluluipropriu,al rentabilitatii financiare, determinarea acestuia facandu-se astfel : EL = (RP rd) x LF unde rd reprezinta rata dobanzii bonificate. Efectuldeparghieactioneazaatuncicandangajarea unorresursenoiesteavantajoasa,respectivcandcostul resurselorestemicsaucelputinegalcurentabilitatea economica, fiind posibila urmatoarea relatie directa : RF = RE x (1 + LF) unde :RF rata rentabilitatii financiare RE rata rentabilitatii economice LF levierul financiar Indicatoriiprezentatisuntmasuriretrospectiveale profitabilitatii, oferind informatii referitoare la trecut. Pentru determinarea performantelor profitabilitatii curente sauviitoare,sefolosesteunindicatorprospectivnumit marja dobanzii nete (MD), determinata astfel : 100 xATKD VDMD=unde : VD = venituri din dobanzi KD = cheltuieli cu dobanzi AT = active totale Succesiunea calculelor indicatorilor de performanta se prezinta astfel : IndicatorExprimare Rata profitului (RP) Veniturinet ofit Pr Ratautilizariiactivelor (RU) ActiveVenituri Ratarentabilitatii economice (RE) Avtivenet ofit Pr Levier financiar (LF) propriu Capitalultotale Datorii Ratarentabilitatii financiare (RF) Capitalnet ofit Pr Marja dobanzii nete totale Activedobanzi din Cheltuieli dobanzi din Venituri Efectul de levier (EL) CapitalDatoriix dobanzii rataVeniturinet ofit|||

\|Pr b. Costuri bancare in activitatea bancilor se disting doua mari categorii ale costurilor : 1. Costul resurselor corespondent al materiei prime in intreprinderile industriale.Acestadecurgedinevolutiadobanzii,determinatade conditiiledepiataineconomiesideorientarilede politica a dobanzii. 2.Costuldefunctionare(deprelucrare)distribuire sirecuperareadisponibilitatilorcolectatesicuprind : cheltuieliledepersonal,cuamortismentul,rezervele, impozitele si taxele, marketing, etc. Lichiditatea bancara Prioritarepentruactivitateaoricarebancisuntdoua motivatii :profitabilitateasiasigurarealichiditatii, preocupare permanenta a bancii. Lichiditateainseamnaposibilitateabancilordea asigurainoricemomentefectuareaplatilorcerutede creditoriilor,fiecarebancatrebuiesaaibaobuna imagine,safiefezabila,sadispunadeplasamentecepot fi osor transformate in lichiditati. Lipsadelichiditatepareafiochestiune conjuncturala,eadecurgedintr-oseriedecorelatii structurale ale resurselor si plasamentelor bancii. Tot mai multe tari adopta masuri speciale de sustinere astariidelichiditatebancara,cumarfi :finantarea bancilordecatrestat,introducereasistemelorde asigurareadepozitelorbancare ;stabilireaobligatiilor pentrubancidearespectaanumiticoeficientide lichiditate. TESTE DE AUTOEVALUARE 1. Activitatea principala a unei banci consta in comertul cu bani.Cu ce termeni trebuie completate dintre urmatoarele enunturi ca acestea sa reprezinte functiile indeplinita de banca : a)atragerea_______________monetaretemporarlibere si transformarea acestora in ___________________. b)acordarea,distribuireademijloacebanesti suplimentare,subformade______________,diferitilor subiecti economici; c)emisiuneasi, deci, punerea in circulatie de moneda____________,moneda_____________,catsidemoneda ___________________; d)creareainstrumentelordecreditalecirculatiei marfurilor,limitandu-seastfelcantitateade ______________ din economie; 2. Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (A) sau fals(F) : Bancilecomercialeadunainformatiiasuprasubiectilor economici(persoanefizicesaujuridice)caresolicita imprumuturi,incercandsalimitezeexpunerealariscurile selectiei adverse, in plus mentinand legaturile cu clientii imprumutati,elelimiteazarisculgeneratdehazardul moral. 3.Alegeti varianta/variantele corecta/corecte :a) Lombardarea este o operatiune bancara de pasivb) Lombardarea este o operatiune bancara de refinantare a activitatii c) Lombardarea este o operatiune bancara de activ d) Lombardarea este o operatiune bancara de imprumut garantata cu efecte publice 4.Care dintre urmatorii termeni definesc posturi de Pasiv in bilantul unei banci : a)Capitalul bancii b)alte credite c)alte imprumuturi d)alte titluri 5.Profitul net raportat la totalul activelor exprima : a)rata rentabilitatii financiare b)rata profitului c)rata rentabilitatii economice 6.Care dintre urmatorii indicatori este utilizat in determinarea profitabilitatii curente : a)Rata utilizarii activelor b)Levierul financiar c)Marja dobanzilor nete 7.Corectati termenii din enuntul de mai jos pentru ca definitia sa fie corecta : Lichiditatea inseamna posibilitatea bancilor de a asigura in orice moment efectuarea platilor cerute de actionarii lor, fiecare banca trebuie sa aiba o buna imagine, sa fie fezabila, sa dispuna de capitaluri ce pot fi usor transformate in lichiditati. 8.Operatiunile cu titluri constituie de regula principala activitate a : a)Bancilor ipotecare b)Bancilor de afaceri c)Bancilor de comert exterior d)Bancilor de trezorerie e)Bancilor agricole 9.Care dintre costurile unei banci enumerate mai jos nu reprezinta un cost explicit : a)costul cu dobandab)costul de oportunuiate c)costurile cu resurse reale aferente depozitelord)costurile cu resurse reale aferente imprumuturilor 10.Inlocuiti termenii X si Y din urmatoarea ecuatie pentru a obtine trei indicatori de performanta ai unei banci si denumiti acesti indicatori Profit Net X = ------------------ Y Rspunsuri la ntrebrile de autoevaluare 1.a) disponibilitati, capital de imprumut b) credite c) de hartie, divizionara, de cont d) numerar 2.Adevarat 3.Enunturi corecte b)si d) 4.Raspuns corect a) si c) 5.Raspuns corect c) 6.Raspuns corect c) 7.actionari creditori, capitaluri - plasamente 8.Raspuns corect d) 9.Raspuns corect b) 10.X= capitaluri proprii Y = rentabilitatea financiara X= active totaleY = rentabilitatea economica X= venituri totaleY = rata profitului Lectia nr.2 Firma bancara si managementul acesteia Concepte cheie: Aranjament bancar Gestiunea riscurilor Managementul activelor si pasivelor Produs bancar Rezerva bancara Lichiditatea activelor Risc bancar Riscul ratei dobanzii Profit bancar Inovatie financiara Obiectullectiei:saasigureintelegereafunctionarii financiareabancii,saexpliceprincipiilemanagementul bancii,in particular al managementului riscului de credit si a riscului de rata a dobanzii. Continut Bancaesteofirmacaoricarealta,avandcaobiect specificintermediereafinanciara-obiectuldeactivitate il reprezinta producerea de imprumuturi de moneda potential activa,iarprocesuldeproducieesteconstituitdin transformarearesurseloratrasesiproprii,depozitesi capital, in produse, in imprumuturi diverse, in acest sens firmabancara realizand servicii, dar si produse derivate, auxiliare, rebuturi si chiar reziduri. 1. Bilantul bancii Bilantul enumera sursele fondurilor banesti (pasivele) siutilizarile (activele) pentru car acestea sunt alocate. Bancarealizeazaprofit,dindiferentadintreveniturile, indeosebidobanziperceputedincrediteleacordatesi titlurile achizitionate, pe de o parte, si din cheltuielile effectuate,indeosebicudobanzileplatitepentru constituirearesurselor,apasivelorsale,pedealta parte. Bilantultipaluneibancicuprindepeactive rezervele,numerarsidepoziteinbanci,titluride valoare,titluriguvernamentale,altetitluri,creditedin care la agentii economici, ipotecare, consum, interbancare, altecredite,alteactivesiimobilizari,iarpepasiv depoziteoperabileprincec,depozitenetranzactionate, depozitede economii, depozite mari la termen, imprumuturi primate, capital propriu. PASIVELE O bancaobtine fondurile prin emiterea (vanzarea) de passive,caresuntconsideratecasursealefondurilor, fonduriutilizatepentrucumparareadeactive,generatoare de venit. Depoziteoperateprincecuri(DOC)suntconturi bancare,care permit posesorului contului sa completeze un cec, in favoarea unui tert, aceste depozite incluzand toate conturile asupra caroar pot fi trase cecuri. Depozitenetranzactionate(DNT)constituiesursa principalaafondurilorbancii,posesoriiacestordepozite nupotcompleta,tragececuriasupralor,ratadobanzii fiindinsamaimaredecatladepoziteleoperabileprin cecuri. a.Depoziteledeeconomiiceleinregistratein carnetele de economii sunt de asemenea netranzactionabile b. Depozite la termen au o durata fixa de maturitate imprumuturile(IBP)reprezintafonduriobtinutedela BancaCentrala,delaaltebancisiinstitutiifinanciare si de la corporatii. Cele trei componente ale pasivului, prezentat mai sus, constituie datoriile totale ale bancii (DTB) : DTB = DOC + DNT + IBP Capitalulbancar(CPB)carereprezintaavereabancii, constituiepasivulrezidual,obtinutcadiferentadintre activeletotalealebancii(ATB)sidatoriiletotaleale bancii (DTB). CPB = ATB DTB Ocomponentaimportantaacapitaluluioformeaza rezervelepentruacoperireapierderilordinimprumuturi diverse. ACTIVELE Vanzareadepassive,dedatoriipentrucumparareade activegeneratoaredevenit,activelereferindu-sela utilizareafondurilorsilainacasareaveniturilorproduse decatreacestea,ceeacefaceposibilaobtinereadeprofit de catre banca. Din categoria de active in bilantul bancilor intalnim : -Rezervelebancare(RZB)reprezintafondurile detinutedecatrebancicadepoziteinconturilaBanca Centrala,lacareseadauganumeraruldincasieriile proprii ; - Numerar in curs de incasare (NCI) precum un cec tras asupra unui cont la o alta banca ; -Depoziteleinterbancare,constituitelaaltebanci (DCB) pe care, de regula, bancile mici le detin la bancile mari pentru diverse servicii ; -Titluriledevaloarecumparate(TVC),subforma instrumentelor de debit, pe care bancile comerciale le pot detine.Titlurile pot fi : titluri de stat guvernamentale, titlurialeagentiilorguvernamentalesititluriale administratiei locale. -imprumuturile(IBA)acordatedecatrebanci ponderea o detin creditele bancare ; -Alteactivebancare(AAB)cuprindinprincipal imobilizarile bancii, precum si diverse echipamente. 2. Operatia de baza a bancii intermenigenerali,bancileobtinprofiturirpin vanzareapasivelor,adatoriilorcuanumitecaracteristici si cumparand active cu caracteristici diferite de cele ale pasivelor,acestprocesfiinddenumittransformarea activelor. in loc sa acorde un imprumut vecinului pentru ca acestasa-sicumpereolocuinta,opersoanapoatedepune baniiintr-undepositdeeconomii,carepermitebanciisa foloseascafondurilecolectate,pentruaacordauncredit ipotecarvecinului,bancatransformanddepozitulde economii, ce reprezinta un active al detinatorului, intr-un imprumut acordat de catre banca, care reprezinta un active al acesteia. Decibancaseimprumutapetremenscurt,constituind depozite, pentru a acorda imprumuturi pe termen lung. Acestprocesdetransformareaactivelorside furnizareaunuisetdeservicii,precumsieliberarea cecurilor,pastrareadocumentelor,analizacreditelor, etc.,estesimilaroricareiprocesdeproductiedintr-o firma. 3. Principiile managementului bancar Conducereauneibanciarepreocuparimajorecarese concretizeazainurmatoarelepatrucomponentedefinitorii ale managementului financiar al bancii : a.Safiesiguracadispunedenumerarulnecesar pentru aplati deponentii sai atunci cand acestia cor sa-si retragadepoziteleconformscadentelor.Pentruacestlucru bancatrebuiesarealizezeunmanagementallichiditatii prin achizitionarea de active lichide suficiente. b. Sa urmareasca un nivel acceptabil al riscului, prin procurareadeactive,caresaaibaunriscdeneplata scazutprindiversificareaactivelorpecareledetine, adica sa provoveze un management al activelor. c.Saaibafonduri,resursecucosturiscazute,prin managemetul pasivelor. d. Sa decida volumul capitalului pe care banca trebuie sa-lmentinasisaobtinacapitalulnecesarprin managementul adecvarii capitalului. 3.1. Managementul lichiditatii si rolul rezervelor Aceastapresupuneexistentalichiditatilorsuficiente pentruadispunedenumerarulnecesarpentruaplati deponenttii,lucru care se poate realize prin constituirea unor reserve chiar si in active lichide. Pentruaeliminadeficituldereservesiimplict asigurarea lichiditatii, banca are patru optiuni de baza: -sa-sirefacarezerveleprinimprumuturidepiata interbancara,delaaltebancisaupepiatamonetara deschisa,prinvanzareacertificatelordedeposit negociabile. - vanzarea titlurilor de care dispune banca - asigurarea de imprumuturi de la Banca Centrala - reducerea volumului imprumuturilor acordate. Bancilesuntobligatecaocotapartedindepozitele constituitededeponentiisaisa-siconstituielaBanca Centralaorezervaminimaobligatoriederegulaseparat pentru depozitele in lei si respectiv in valuta, cota parte inprocentestabilitadeBancaCentralainfunctiede necesitatile de politica monetara la o anumita data. Rezervelesuplimentarepermitevitareacosturilor ridicatedeterminatepriniesirilededepozitesi necesitatearefaceriirezervelorminimeobligatorii ;cu catmaimarisuntacestecosturi,cuatatmaimarivor trebui sa fie rezervele suplimentare ale bancii. 3.2. Managemetul activelor Pentrumaximizareaprofitului,bancatrebuie, simultan,saobtinavenituriridicatelaimprumuturile acordate,sa reduca riscurile si sa constituie provizioane prindetinereadeactivelichide,acesteobiectiveputand fi realizate pe patru cai principale : -atragerea de clineti pentru imprumuturi ; -cumpararea de titluri ; -reducerea riscurilor prin diversificare ; -administrarea lichiditatii activelor. 3.3. Managementul pasivelor Accentuareamanagementuluipasiveloraparutdupa1960 explica,oarecum,modificarileimportantedinultimele decenii in compozitia bilantului bancilor. inseamnaexploatareaposibilelorcaIprincare pasivelepotfurnizareservesilichiditateacestea conducandlaexpansiuneapietelorimprumuturilorpentruo zi, precum piata imprumuturilor de moneda centrala si a noi instrumentefinanciare,precumcertificatelededpozit negociabile,careaupermisacestorbancisa-siprocure rapid fonduri. 3.4. Managementul adecvarii capitalului Banciletrebuie sa adopte decizii asupra volumului de capitalpecareestenecesarsa-ldetina,dintrei ratiuni : -capitalulbancarajutalaevitareafalimentarii bancii,situatieincarebancanupoatesatisface obligatiilesaledepiatafatadedeponentisialti creditori si sa-si desfasoare in continuare activitatea ; -volumulcapitaluluiafecteazaveniturile actionarilor (proprietarilor) bancii; -sumaminimaacapitaluluibanciiesteimpusadecatreautoritatea bancara. 3.5. Strategii ale managemntului capitalului bancar. Pentruastabiliunvolumpotrivitalcapitalului bancii,redat de rata rentabilitatii financiare (RRF) este necesarsaseintervinadediminuareacapitalului,fiede majorarea acestuia. Atunci cand se constata ca volumul mare al capitalului bancardeterminaoRRFscazuta,conchizandcabancaare capitalsuplimentar,faptpentrucaresehotareste crestereamultiplicatoruluicapitalului,pentruacreste RRF,ceeaceimplicadiminuareavolumuluicapitalului raportat la active, deci cresterea multiplicatorului. in acest sens managerul are trei posibilitati : -reducereavolumuluicapitaluluibancii,prin rascumpararea unei parti din actiuni ; -plataunordividenteinalte,decireducerea profiturilor retinute de catre banca ; -crestereaactivelorbanciiprinprocurareade fondurinoisiplasareaacestorainimprumuturisau titluri, cum mentinerea capitalului bancii. insituatia in care apare insuficienta capitalului si sehotarestecresterearaportuluicapital/activesedispun trei cai, si anume : -crestereavolumuluicapitaluluiprinemisiuneade actiuni ; -crestereavolumuluicapitaluluiprinreducerea dividentelor platite actionarilor ; -reducereaactivelorprindiminuareaimprumuturilor acordatesauprinvanzareatitlurilor,ceeace determinareducereapasivelor,inconditiile mentinerii capitalului la aceeasi valoare. 4. Managementul riscului de credit intelegereaprincipiilorpecareinstitutiile financiaretrebuiesaleurmezepentruareducerisculde credit si pentru a realize imprumuturi de succes presupune utilizareaconcepteloreconomicealeselectieiadversesi hazardului moral. Selectiaadversapepieteledeimprumuturiareloc deoareceriscurilecreditelorproaste,aceleacuceamai mare probabilitate de pierdere din imprumuturi. Hazardulmoralexistapepieteleimprumuturilor deoareceimprumutatiipotfiinclinatisaseangajezein activitati care sunt indezirabile din punctual de vedere al bancilor, situatie in care bancile vor fi supuse hazardului de faliment. Principiilespecificemanagementuluirisculuide credit sunt urmatoarele : -monitorizarea si acoperirea ; -stabilirea relatiilor pe termen lung cu clientii ; -garantarea imprumuturilor ; -colateralele ; -cerintele compensarii soldurilor ; -rationarea creditelor. 4.1. Alegerea si monitorizarea Informatiaasimetricaestepresentapepietele imprumuturilor,deoarececeicareacordaimprumuturiau informatieputinalaoportunitatilesiactivitatilecelor imprumutati,numaicatacestiadorescsaofere.Aceasta situatiegenereazadouaactivitatibancareproducatoarede informatii, sI anume: alegerea (cernerea) sI monitorizarea. a.Alegerea.Selectiaadversapepiataimprumuturilor impunesacearnacrediteleproastedecelebune,astfel incat imprumuturile sa fie profitabile pentru ele. Pentru a realizeocernereefficienta,adecvata,banciletrebuiesa colectezeinformatiademnadeincrederedelaposibilii solicitantidecredite,cernereaadecvatasIcolectarea informatiei formand impreuna un principiu al managementului riscului de credit. b.Monitorizareasiaplicareaclauzelorrestrictive. Dupaobtinereaimprumutuluiclientulesteinclinatsase angajeze in activitati riscante, care maresc probabilitatea rambursariiproblematiceaacestuia,ceeacefaceca institutiafinanciarasaimpugnastipulareaincontractul decreditaunorclauzerestrictive,princarecel imprumutatesteconstranssanuseangajezeinactivitati riscante, reduceandu-se hazardul moral. 4.2. Aranjamentele de imprumut Bancilecreeaza,deasemenea,relatiipetermenlung sIculeginformatiiprinemitereadearanjamentede imprumut cu clientii, pentru o perioada viitoare, prin care bancaseobligasafurnizezeimprumuturideunvolumdat, cuorataadobanziilegataderatapietei,majoritatea creditelordeafacerifiindacordatesubunasemenea aranjament. 4.3. Rationarea creditului Oaltacaleprincarefirmelefinanciaresepreocupa dehazardulmoralsiselectiaadversaesterationarea creditelor, prin care bancile refuza total sau partial, sa acordeimprumuturi,rationareasilimitareacreditului imbrapcanddouaforme :bancarefuzasaacordecredit indiferentdesumasideratadobanzii ;bancalimiteaza valoareaimprumutului,subaceeasolicitatadecatre client. in cazul primei forme banca evita acordarea de credite tocmaiclientilorcareisiasigurariscuriinvestitionale marisicaresuntdispusisaplateascaratealedobanzii inalte. inceade-adouaformaderationareacredituluise protejeazaimpotrivahazarduluimoral,eleacordand imprumuturi, insa nu atat cat solicita clientul. 5. Gestiunea riscului de rata a dobanzii 5.1. Rata dobanzii Crestereavolatilitatiirateidobanziidetermina firmelefinanciaresadevinamaipreocupatedeexpunerea lorlarisculderataadobanzii,lastareaderisca veniturilor si profiturilor asociate diferitelor modificari ale ratelor dobanzii. 5.2.Strategiipentrugestiunearisculuiratei dobanzii Pentrueliminareasauchiardiminuarearisculuiratei dobanzii, managerul firmei bancare va avea posibilitatea sa scurtezedurataincareactivelebanciiisipotcreste sensibilitatealaratasau,alternativ,lungireaduratei pasivelor,aceastaajustareaactivelorsipasivelor reducandgraduldeafectareabanciidecatreoscilatia ratei. Oproblemadeterminantadeeliminarearisculuide rataprinmodificareabilantuluibanciiconstaincostul ridicat al acesteia pe termen scurt, mai mult, banca putand fiimobilizata sa actioneze, de catre duratele particulare aleactivelorsipasivelor,incazulincareexpertizele sunt false. 6. Activitati extrabilantiere Activitatileextrabilantiereimplicainstrumente financiarecomercializabilesicaregenereazaprofitdin onorarii(taxe)sidinvanzarideimprumuturi,activitati acreafecteazaveniturile,darnuaparinbolant,ele crescand in importanta pentru banci. 6.1. Vanzari de imprumuturi O vanzare de imprumut, numita participare secundara la imprumuturi,presupuneuncontractprincaresevindeo partesautotfluxuldelichiditati,dintr-unimprumut specificsi,prinaceastasetransferaimprumutuldin bilantulbancii,bancaobtinandprofitprinvanzarea imprumutuluipentruosumaputinmaimaredecatsuma imprumutului original. 6.2. Generarea de venit din comisioane si onorarii Acestevenituribancileleobtinprinfurnizareade serviciibancarespecializateclientilorlor,precumsi prin efectuarea de schimb valutar in numele clientilor. Activitatile extrabilantiere care implica garantii ale titlurilor si linii de credit de sustinere cresc riscurile cu care se confrunta banca. Chiar daca un titlu garantat nu apare in bilantul bancii, acesta expune banca la riscul de neplata,iardacaemitentultitluluidevineinsolvabil, bancaramaneraspunzatoare,terbuindsaplateasca proprietarultitlului.Liniiledecreditdesustinere expun,deasemenea,bancalarisc,deoareceobancapoate fideterminatasafurnizezeimprumuturiatuncicandeanu dispunedesuficientelichiditatisaucandcelimprumutat are un risc de credit foarte prost. 6.3. Activitati de comercializare incercarilebancilordeagestionarisculratei dobanziile-audeterminatsacomercializezecontracte futures, optiuni pentru instrumentele de debit si swaps-uri pentruratadobanzii,bancileangajateinactivitatea bancarainternationalarealizandtranzactiisipepiata valutara,toatetranzactiilepeacestepietefiind activitati extrabilantiere, deoarece ele nu au efect direct asupra bilantului bancii. Activitatiledecomercializare(tranzactionare),desi adeseafoarteprofitabile,suntpericuloase,deoarecesunt usorderealizatdecatrefirmelefinanciare,angajatii acestoralansandu-seinoperatiunispeculativerapide,de valori mari. Problemaspecialaamanagementuluitranzactiiloreste aceeaaagentuluiprincipal,caredispunedeabilitatisi posibilitatideaplasaunactivcuriscmare,pepiata obligatiunilor,peceavalutarasauaderivatelor,este tentant sa-si asume riscuri excesive. 7. Inovatii financiare Pentrumaximizareaprofiturilor,firmabancara dezvoltaprodusenoi,pentrua-sisatisfacepropriile nevoi, ca si pe acelea ale clientilor sai ; cu alte cuvinte inovatia,extremdebeneficaeconomiei,estegeneratade dorintadeaobtinecastiguri.Aceastaviziune,asupra procesuluidemotivatie,conducelaurmatoareaconcluzie simpla : o schimbare in mediul financiar va stimula firmele financiare sa caute inovatii care sa fie profitabile. 7.1. Reactii la schimbarile in conditiile cererii. Cea mai semnificativa schimbare a mediului financiar a avut loc in 1990 care a modificat cererea pentru produsele financiare,sianume,crestereavolatilitatiiratelor dobanzii, care a determinat cresterea cererii de produse si servicii financiare, pentru a reduce acest risc, ceea ce a stimulat bancile in cautarea de noi produse. Dinmultitudineadeinovatii,inultimii30deani, vom numinaliza ipotecile cu rata ajustabila. 7.2. Reactii la schimbarile in conditiile ofertei Ceamaiimportantasursadeschimbareinconditiile ofertei,careastimulatinovatiafinanciara,afost perfectionareatehnologieiinformatieisidin telecomunicatii, ceea ce a facut profitabila crearea de noi produse financiare si servicii financiare. Cardurile bancare de credit si de debit Carduriledecreditauaparutinaintedecelde-al doilearazboimondialinSUA,candmultemagazineau introduscrediteleinavans,prinfurnizareadecartide creditclientilorcaresalepermitaacestorasafaca cumparaturilaacestemagazinefaraadispunemomentande bani. Bancheriiauconstatatsuccesulacestorinstrumente financiare de plata si au inceput sa participe la asemenea afaceri profitabile cu carti de credit, operatiune inceputa inanii1950.spresfarsitulanilor1960s-auimpusdoua programecares-augeneralizat,sianume :programulVISA si programul MASTER CARD. Ulterior a aparut si cardul de debit, utilizat identic cainstrumentulanteriorinsasumapreluatapecardeste dedusa(transferata)dincontulbancaraldetinatorului cardului. Facilitati bancare electronice O forma importanta a facilitatii bancare electronice o prezinta masina automata de numerar (ATM) care functioneaza non stop. Diminuarea costurilor telecomunicatiilor a dezvoltat o nouainovatiefinanciara,sianumeserviciilebancarela domiciliu. Acesteinovatiibancare,sprijinitedeinformatizare, auconduslaoevolutieconstandinmetodeledeplata electronice, banca virtuala, etc. 7.3. Evitarea reglemetarilor existente Deoarece activitatea bancara este una din activitatile cele mai dificil de reglementat, portitele de scapare apar frecvent,astfelcaascundereainflatieisiaratelor dobanziiadeterminatimpunereaunorrestrictiide reglementare mai stricte ale acestei activitati. Douaseturidereglemetariaurestrictionat capacitateabancilordeacreaprofit :normeleprivind rezerveleminimeobligatoriisilimitarearatelordobanzii ce pot fi platite la depozite. Normarea rezervelor minime obligatorii Pentrufiecareleuindepozite,cerintelede constituirearezervelorimplica,deci,uncostpentru banca egal cu rata dobanzii rd, care ar putea fi castigata dacarezervelearfiimprumutateoperioadadetimpf inmultitacufractiadedepozitedetinutainrezervero, costulrdxro,impusbancii,fiindchiartaxaasupra depozitelor. Restrictii asupra dobanzilor platite pe depozite Dacarateledepiataaledobanziicrescpesteratele maxime pe care bancile le platesc la depozitele la termen, deponentii retrag fondurile din banci pentru a le plasa in titluridevaloare,acreaducveniturimaiinalte.Aceste pierderi de depozite din sistemul bancar limitau volumul de fonduripecarebancileleputeauimprumuta,fenomen denumitdezintermedieresiastfelreduceauprofiturile bancare,bancilefiindastfelstimulatesadepaseasca plafoaneleratelorladepozite,deoareceprinaceasta puteausaachizitionezemaimultefonduripentruaacorda imprumuturi si a obtine profituri inalte. TESTE DE AUTOEVALUARE 1. Care dintre urmatoareleelemente nu face parte din componentele pasivului unei banci ? a) Depozite netranzacionate b) Imprumuturi de la banca central c) Imprumuturi de la corporaii d) Imprumuturi de la instituii financiare e) Numerar in curs de incasare f) Depozite operate prin cecuri 2. Precizati daca este adevrat (A) sau fals (F) urmtoarea afirmaie : Bancile obin profituri prin vanzarea activelor cu anumite caracteristici i cumprarea pasivelor cu caracteristici diferite . 3. Alegei varianta corect ca urmatoarea afirmaie s fie corect: Managementul lichiditii presupune existena lichiditilor suficiente pentru a dispune de numerarul necesar pentru a plti a) creditoriib) salariaii c) deponenii d) acionarii 4. Completai cu temeni corespunztoripentru ca afirmaiile de mai jos s reprezinte posibilitaile pe care le are managerul pentru a crete rata rentabilitii financiare (RRF) a) ___________ capitalului bncii , prin ____________ unei pri din aciuni b) __________ unor dividente nalte, deci ___________ profiturilor reinute de ctre banc c) ___________ activelor bncii, prin procurarea de fonduri noi si plasarea acestora in imprumuturi sau titluri cu ______________capitalului bancii 5. Definii conceptele de selecie advers i hazard moral ______________________________________________________________________________________________________________________________________ 6. Care dintre urmatoarele activiti nu este/ sunt extrabilanierepentru o banc: a) Generarea de comisioane din comisioane i onorarii b) Colectarea de numerar c) Vnzarea de credite d) Activiti de comercializare 7. Definii cardurile bancare i precizai tipurile de carduri existente pe piat. ___________________________________________________________________ 8.Precizatidacaurmatorulenuntesteadevarat(A)sau fals(F) Rezerva este o taxa asupra depozitelor .

9.Completaticutermeniicorespunzatoriastfelca afirmatiile de mai jos sa fie corecte : in situatia in care apareinsuficientacapitaluluisisehotarestecresterea raportului capital/active se dispun trei cai, si anume : -crestereavolumuluicapitaluluiprinemisiuneade ____________; -crestereavolumuluicapitaluluiprin reducerea___________; -reducereaactivelorprindiminuarea ________________________ ceea ce determina reducerea pasivelor,inconditiilementineriicapitaluluila aceeasi valoare. 1O. Care sunt principiile specifice managementului riscului de credit ? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Rspunsuri la testele de autoevaluare 1. Raspuns corect e) 2. Raspuns corect Fals 3. Raspuns corect a) 4. a)reducerea, rascumpararea b)plata, reducerea c)cresterea,mentinerea 5. Selectie adversa riscul creditelor proaste, cele cu cea mai mare probabilitate de pierdere din imprumut Hazardmoralinclinatiaimprumutatilordease angajainactivitatiindezirabiledinpunctdevedereal bancii situatie in care bancile vor fi supuse hazardului de faliment 6.Raspuns corect b) 7. Carduri bancare = instrumente electronice de plataVISA, MASTER CARD 8.Raspuns corect Adevarat 9.Actiunilor,dividenteplatiteactionarilor,imprumuturi acordate 1O. Principiile specifice managementului riscului de credit sunt urmatoarele : -monitorizarea si acoperirea ; -stabilirea relatiilor pe termen lung cu clientii ; -garantarea imprumuturilor ; -colateralele ; -cerintele compensarii soldurilor ; -rationarea creditelor. LECTIA NR.3 CREDITAREA ECONOMIEI Concepte cheie Analiza economico financiar Analiza portofoliului Bonitate Creaia monetar Credit bancar Credit restant Provizionarea creditelor Dobnd Multiplicatorul creditelor Risc de credit Obiectulleciei:Cunoatereacaracteristicilor credituluiifunciileacestuia,contribuiacredituluila procesulcreaieimonetare,caracteristicileformelor creditului,evideniereaspecificuluiintermedierii financiareprincredit,coninutuliformeleanalizei credituluiianalizeirisculuidecreditprecumia clasificrii creditelor. 3.1. Continutul i caracteristicile creditului Apariiacredituluiadepinsdeunanumitstadiude dezvoltare a schimbului, cnd vnztorul ofer cumprtorului valoridentrebuinarenschimbuluneipromisiunicva primi cndva o valoare. Acest lucru constituie o vnzare de credit. Sub aspect economic, creditul const deci n cedarea unor valori de ntrebuinare prezente n schimbul unor valori de primit n viitor. Termenul de credit vine din limba latin, de la creditum, participiultrecutalverbuluicredere,semnificnd ncredereaceluicareduneipersoaneanumitebunuri, lucrrisauservicii,cvapriminschimbvalori corespunztoare. In limba romn, cuvntul credit a ptruns n secolul XVIII, fiind preluat din limba francez crdit. Analiza apariiei cuvntului evideniaz faptul c pe msura instituionalizriifuncieimonetarecamijlocdeplat,a avut loc decalarea n timp a actului de vnzare de cel de plat.Acestfenomenexprimoconexiunedirectntre productor i consumator, ntre ofert i cerere i ntre cei doi ageni economici repreventativi ai economiei: furnizorul ibeneficiarul,relaiecareconstituientragaesena procesului de creditare. Intr-unmodsimplificat,creditulpoatefidefinitcao form special de micare a valorilor: vnzare de mrfuri cu plataamnatsautransferaredemonedcutitlulde mprumut.Elementul comun care se regsete n diferitele definiii ale creditului prezint trei aspecte: existenaunordisponibilitidemonedlaunii agenieconomiciiacceptulacestoradeale ceda (mprumut) altor ageni (debitori); pierderea temporar a unor drepturi de ctre cel care acord mprumutul (mprumutat); obligativitateamprumutatuluidearestitui mprumutullauntermennumitscaden,nsoit n mod obligatoriu de dobnd. In amplitudinea sa, relaia de creditare evideniaz un set de caracteristici, prin care se delimiteaz sfera i se caracterizeaz coninutul acestuia : Subiecii relaiei de credit, care sunt grupai n trei mari categorii : ntreprinderile, populaia, statul. Promisiunea de rambursare, element esenial al relaiei decreditpresupuneriscuri,carenecesitnconsecini angajarea unor garanii. Exist unele riscuri probabile cum ar fi : riscul de nerambursare (probabilitatea ntrzierii) irisculdeimobilizare(lipsauneigestiuni corespunztoare a creditelor acordate). Termenul de rambursare poate fi de la 24 de ore pn la 30 50 de ani i chiar la 100 de ani n teorie, n practic nRomniatermenulmaximderambursareestede35deani (pentru locuine). Dobnda,carereprezintcostulcreditului,potfi dobnzi fixe sau variabile pe toat durata de rambursare a creditului. Acordareacreditului(tranzacia)sepoatefacefie printranzaciiunice,laanumitetermene,poatefisub forma unor linii de credit, crile de credit, credit pentru locuine, credit pentru echipamente, investiii etc. Consemnareaitransferabilitateanseamnevidenierea acestuia prin diferite nscrisuri, esenial fiind obligaia fermadebitoruluiprivindrambursareamprumutului, respectivdreptulcreditoruluideaisepltisuma angajat. 3.2. Consideraii teoretice asupra credituluiCreditulareunrolfoarteimportantneconomia modern,concretizndu-senschimbuldemoned.Spre exemplu,creditorul(obanc)oferastzi1.000lei agentului economic, acesta se oblig ca n termen de un an sramburseze(splteasc)1.100lei(1.000lei reprezentnd mprumutul i 100 lei dobnda aferent). Preulacestuimprumutestedobnda(100lei)care este calculat la 10%. Firmeleaunevoiedelichiditinunumaipentraa-i creteproducia,cerereadecapitalnsituaiancarese dezvolt, mprumutul putnd fi de 5 10 ani sau mai mult. Apelullacredite,adiclaeconomisireaaltora,se impunendeosebicndestenecesardearealizamari investiii i n acest sens rolul intermedierii instituiilor financiareconstncolectareaeconomisiriuidelao mulimedesubiecieconomici,credituldelimitndu-sen trei mari categorii : -creditul pe termen scurt de regul pn la un an ; -creditul pe termen mediu ntre 1 i 5 ani ; -creditul pe termen lung peste 5 ani Mijloaceledefinanareacredituluipetermenscurt, mediu i lung sunt, din punct de vedere teoretic diferite. Credituluipetermenscurt,fiindrambursatrapidi servindfuncionriinormaleafirmelor,creazbunurisau comercializeazbunuriexistente,fiindnormalsfie finanatprincreaiedemonedscriptural,iarnmod normal aceast categorie de credite nu ar trebui s genereze dezechilibre.Intrecantitateadebunurioferitei fluxurile de moned. Dac creditul pe termen pe termen lung ar fi finanat de ctrebnciprincreaiemonetar,iinndseamacacest credit ar putea genera bunuri dup o perioad lung de timp, s-ar nregistra conjunctural un dezechilibru al circuitului economicntrelichiditiledistribuitesuplimentarprin credit i oferta de bunuri existent. Creditulpetermenlungnupoatefidecifinanatdin moneda pe care bncile o dein la vedere, n casierii fr a seconfruntacuriscuri,fiindpericuloasfinanarea creditelorpetermenlungprincreaiademoned,nacest cazfcndu-seapellaeconomisire,decilaamnarea consumului. 3.3.Funciile creditului Trsturadistinctarelaiilordecreditconstn finanareasubieciloreconomicipeseamadisponibilitilor latentealeeconomiei,ncondiiilerambursabilitilor, perceperii de dobnd i emisiune (creaie) monetar. Funciilecreditului,caexpresieadezideratelor fundamentalefadeexistenaimenireaoperaionala relaiilor de credit, sunt : Funcia de mobilizare, ameliorare i disponibilizare Funcia de emisiune Funciadereflectareistimulareaeficienei activitii economice Funcia de mobilizare, ameliorare i disponibilizare Formareadisponibilitilorlatentenactivitatea ageniloreconomici,instituiilor,populaieii concentrarealorlabncisuntpremisaprincipalpentru acordareadecredite.Areloc,defapt,creareadectre banc a unei noi puteri de cumprare, pe care deintorii de monedpasivnuauutilizat-o,producndu-seio reaezare a cererii de valori de ntrebuinare. Funciaredistributivacredituluinupoatepunen evidendinamicmaseimonetarencirculaie,ntructn ea se regsete i se reflect doar nlocuirea monedei pasive cu moneda activ, cantitatea de moned ramnnd aceeai, aa cum,schimbndpoziiaclepsidrei,cantitateadenisip cuprins n ea rmne neschimbat. Funcia de emisiune Manifestareafuncieideemisiuneacredituluiconst n crearea de noi mijloace de plat n economie, a unei mase monetare suplimentare. Emisiunea monetar nu poate fi arbitrar, ci ea trebuie corelat cu realitile economice, deoarece supracreditarea, ctisubcreditareaauefecteperturbatoarepentru economie. Funcia de reflectare i stimulare a eficienei activitii economice Eficienaeconomicaactivitiintreprinderilorse reflect sensibil n situaia lor financiar iar aceasta din urm, n volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum i n gradul de asigurare a capacitii de plat. Cu ct eficiena economic a unei activiti date este mai ridicat, celelalte condiii fiind invariabile, cu att necesarul de fonduri este mai redus. Nivelul de eficien se regsete n mrimea fondurilor totale necesare, ns i mai pregnant n situaia creditelor, ntructacesteaintervincaresursmarginalde completare,acreidimensiuneestedeterminat de evoluia fondurilor proprii. Prinfunciilepecarelendeplinete,creditul genereaz o serie de efecte favorabile cum ar fi :sporirea puteriiproductiveantreprinderiiprinredistribuirea capitalului;concentrareacapitalului;reducerea cheltuielilorpecarelepresupunecirculaiamonetar ; adaptareaelasticacantitiideminedncirculaiela necesarul economiei. Pelngacesteefectefavorabile,creditulpresupune ioseriederiscuri.Principalulriscesteabuzulde credit,fenomenulsupracreditriieconomieigenernd, inevitabil, procese de deteriorare a puterii de cumprare a banilor, inflaie. Riscurilecredituluipotfigeneratedefenomene economiceindividualesaudeoanumitstareeconomic conjunctural. Pentruprevenireariscurilorcreditrii,bncile trebuiesdeininformaiipertinenteasuprasituaiei patrimonialeifinanciareadebitorilor,asupranaturii operaiuniloreconomicencareacetiaseangajeaz. Totodat,prevenireariscurilorncreditarepresupune cunoaterea reputaiei morale a debitorilor, a bonitii lor, o bun evaluare a evoluiilor viitoare a acestora. 3.4. Formele creditului Creditulpoatefistructuratdupmaimultecriterii, ceea ce permite mai buna lui cunoatere i analizare. Aceste criterii sunt : natura economic i participanii ; destinaia dat creditului ; natura garaniilor ce servesc ca acoperire ; termenul la care trebuie rambursat ; fermitatea scadenei modul de stingere a obligaiilor de plata. Dupnaturaluieconomiciparticipani,sedisting mai multe forme ale creditului : -creditul comercial -creditul bancar -creditul de consum -creditul obligatar -creditul ipotecar Creditulcomercialestecreditulpecare-lacord ntreprinztorii la vnzarea mrfurilor sub forma amnrii plii.Aceastformdecreditsemanifestnunumain relaiiledevnzare-cumpraredintrentreprinztorii productivi i cei din comer ci i mai ales direct ntre ntreprinztorii productori. Datorit creditului comercial, ntreprinztorii i pot desfaceproduciafrsmaiateptepncnd cumprtoriivordispunedebanicreditulcomercial accelernd circuitul capitalului real. Cutoateavantajelepecarelepresupune,creditul comercial are totui o serie de limite. In primul rnd el estelimitatprinproporiilecapitaluluiderezerval productorului. Creditulcomercialcuprinde :credituldevnztori creditul de cumprtor. Creditul de vnztor are ca obiect vnzarea mrfurilor cu plata amnat. Intreprinztorul apare n dou iopstaze ianume :ceademprumutat,princredit-furnizori pentru procurri de echipamente materiale etc., i cea de mprumuttor prin credite-clieni pentru produsele livrate sau lucrrile executate partenerilor si. Credituldecumprtorseidentificcuplilen avans.inaceastipostaz,ntreprinztorulpoatefi attbeneficiaralavansurilorpltitedectreclienii sipentrufabricaiaproduselorctipltitorde avansurictrefurnizori.Altfelspus,creditelede cumprtoraparcaoprefinanaredectrebeneficiaria fabricaiei produselor pe care acetia intenioneaz s le achiziioneze. De regul aceste credite sunt utilizate n proceseledeexploatarecuciclulungdefabricaie (construcii, agricultur). Creditulbancaresteuncreditsubformbneasc acordat de bancheri ntreprinztorilor i populaiei. Dac ncazulcredituluicomercialparticipaniilarelaiile decreditsuntntreprinztorii,ncazulcreditului bancarnumaiunuldintreparticipaniesteagent nefinanciarproductor(ntreprinztorul),cellalt participantfiindbanca,adicunagentfinanciar, bancherulaprnddoarnipostazadedeintoralsumei mprumutate. Modalitile tehnice de creditare a activitii curente aageniloreconomicinefinanciarisuntmultiple : avansurile n cont curent, linia de credit simpl, linia de credit confirmat, linia de credit revolving, credite cu destinaie special etc. Creditulobligatarexprimarelaiintreuniti economice i instituii, n calitate de debitori care emit obligaiunidede-oparteipedealtparte subscriptorii de obligaiuni n calitate de creditori care i avanseaz capitalul n scopul obinerii unei dobnzi. Rezultcobligaiuneancalitatedetitlude creditservete att la formarea capitalului fix ct i la formareacapitaluluicirculant(subformabonurilori certificatelor de depozit) Creditul de consum const n vnzarea cu plata n rate aunorbunurideconsumpersonaldevalorimarii folosinndelungatcumsuntmobila,,articoleledeuz casnic,autoturiusmeleetc.Intrecredituldeconsumi creditulbancarsemanifestraporturidedeterminare, adesea pentru a dezvolta vnzarea de mrfuri cu plata n rate comercianii recurgbd la creditul bancar. Creditulipotecarestecreditulgarantatcu proprietateaimobiliaricarearecaprincipalobiectiv susinereadezvoltriiacesteiproprieti.Dupnatura garaniei, creditul ipotecar poate fi rural sau urban. In timpcecreditulipotecarruralaredreptgaraniea rambursriiproprietateafunciar,proprietateaasupra terenului,creditulipotecarurbanestegarantatcu ipotecarea cldirilor. b. Dup destinaia dat creditului se disting : credite productive credite neproductive Crediteleproductivesuntceledestinateunei activiti productive. Crediteleneproductiveaucadestinaieconsumul individual Aceasta nu nseamn c numai prima categorie de credite este important iar cealalt lipsit de semnificaie deoarece rezultatulfinalalutilizriiunuicreditdeconsumate poate avea efecte productive comparabile sau superioare c. Dupnaturagaraniilorceservesccaacoperire creditul poate fi : credit real credit personal Creditulrealestecreditulacordatpetemeiulunor garanii materiale certe care acoper cu prisosin valoarea creditului punnd la adpost pe creditor de orice risc. Creditulpersonalarelabazncredereadecarese bucurdebitorul,reputaialuidea-indepliniprompt obligaia,calitilemoralealesolicitatoruluidari situaia lui material. d. Dup termenul la care trebuie rambursat, creditele pot fi:t credite pe termen ; credite fr termen ; Creditelepetermentrebuierambursatelaodat stabilit cum sunt de exemplu creditele cambiale. Creditele pe termen pot fi considerate credite pe termen scurt, mediu sau lung. Nerespectareatermenuluiderambursareatrage sanciuni.In cazul creditelor fr termen contractarea obligaiei decreditnustipuleazdatalichidriiei,deexemplu nncazulcreditelordecontcurentcarepresupunrelaii cuntinue i curente. e. In funcie de fermitatea scadenei creditul poate fi : credit denunabil ; credit nedenunabil . Atuncicndbancherulirezervdreptulcanaintea termenuluidescadenfixatpebazaunuipreavizscear debitoruluisplteascavencredituldenunabil.Depild astfeldedenunripotintervenincazulcredituluide cont curent atunci cnd debitorul prezint o deteriorare a gestiuniisale.Creditulncarebancherulnu-irezerv dreptuldeacererestituireaanticipatamprumutului acordat este numit credit nedenunabil. f. In funcie de modul de stingere a obligaiilor de plat pentru lichidarea creditelor se disting : credite amortizabile credite neomortizabile Lacreditelepetermenlungimediuseprevede posibilitatea rambursrii acestora prin rate anuale, astfel determinate nct stingerea ntregului angajament s se fac ncadrul unui termen stabilit avnd credite amortizabile. Sumadincreditcaretrebuierestituitperiodicpoart denumireadeamortizaresauamortisment.Deregul amortizareaunuicreditpetermenmediuilungse realizeazncadrulanuitilorcareincludidobnzile aferente. Pentru creditele mici sau pe termen scurt condiiile de rambursarepotfistabilitefiensensuluneiachitri globalefiensensuluneipliealonatealtfeldect anual.Acestecrediteintrncategoriacreditelor neamortizabile. 3.5. Intermedierea i instrumentele de credit bancar Creditulreprezintcomponentaactivaintermedierii financiare. Intermediereafinanciarestecaracteristicfluxuluide lichiditiatuncicndntreultimulcreditoriultimul debitor(beneficiar)seinterpuneoinstituiefinanciar, bancarealizndintermediereantredeponeniibancari deintoriidepozitelorcaresuntcreditoriiultimii solicitaniidecredit,cumprtoriidelichiditi,ca debitori bancari. Creditoriiidebitoriifinalireprezintpopulaia firmele,administraiilecareseaflconjuncturalcnd ntr-oposturcndnaltaderegilfirmelei administraiile fiind debitori iar populaia creditori. Relatia de intermediere financiar se prezint astfel : Creditori finali: -Populaie -Firme -Administraii Intermediari finali: -Banci comerciale -Fonduri mutuale -Fonduri de pensii -Instituii de asigurri Debitori finali: -Firme -Administraii -Populaie Expansiuneacreditelorpermiteceluimprumutats efectueze mai repede cheltuieli iar celui care mprumut s obin dobnd i s achiziioneze mai multe bunuri n viitor, creditul realiznd un transfer al puterii de cumprare. Instrumenteledecreditconinnprincipalinformaii referitoarelaidentitateaceluimprumutatvaloarea creditului scadena, rata dobnzii. Toateinstrumenteledecreditpermirtransferul credituluiunelefiindnegociabile,iaraltele nenegociabile.Celenegociabileprecumcertificatede depozit, polie, cambii, bonuri de tezaur, pot transfera n modliberdreptuldeproprietatectreterepersoane, existndopromisiunenecondiionatdeplatpecndcele nenegociabile nu dispun de aceast posibilitate. Titluriledecreditreprezintuninstrumentscrisi semnat prin care este specificat promisiunea de a achitao sum de bani la o dat specificat promisiunea putnd mbrca formele :Poli i ordin de plat. Polielepotfiemisecainstrumentdecreditdectre sectorul privat i sectorul public (de stat) Polieleemisedectrestatsunt :certificatelede trezorerieemisepetermenscurt ;bonuridetrezorerie putnd fi emise pe o perioad de 1-10 ani ; obligaiuni de trezorerie cu scadena peste 10 ani. Polieleprivatesuntnegarantatepetermenscurtfiind numitehrtii comerciale sau bilete la ordin nenegociabile pentrucarenusecercolateraleigarantatedenatura obligaiilor care pot fi convertibile sau nu. Ordinele de plat sunt reprezentate generic prin trate, care includspredeosebiredepolieleprivateoatreia persoan, beneficiarul plii. Tratele sunt bancare, trase asupra unei bnci i comerciale trase asupra oricrei alte persoane sau instituii.Alegereadectreobancainstrumentelordecredit celor mai adecvate subiecilor economici este influenat de urmtorii factori : Capacitatea firmei de a asigura serviciul datoriei , ncondiiideprofitacceptabil,evideniatprin fluxulanticipatdelichiditipecarel-arputea genera Structurafluxuluidelichiditialfirmeipentru alegerea celui mai bun mix de faciliti Costulrelativ,camixntredatoriiicapital propriu lund n considerare diversitatea de titluri de credit din punct de vedere al costurilor Structuramaturitilorfinanareadatorieiprin instrumentedecreditreflectndcapacitateafirmei de a genera lichiditi Fiscalitatealundu-senconsiderarediferenierea fiscalizriititlurilor de crean i a activelor de capital ; Expunereavalutarsubceletreiforme :economic, decompetitivitate ;atranzacieiavndnvedere moneda de nregistrare a tranzaciei ; de translaie cnd firma opereaz pe mai multe piee strine ; Caracteristicifinanciareexprimateprinindicatori specifici firmei ; Expunerea la variaia ratei dobnzii ; Inclinaia ctre risc n funcie de natura firmei i de destinaia finanrii prin credit 3.6. Multiplicatorul creditului bancar Volumulcredituluipecareinstituiilededepozit, bncile, l aloc pentru mprumuturi i pentru achiziionarea detitlurifinanciarereprezintovariabilsemnificativ pentrupoliticamonetarcuimplicaiieconomicemajore. Deoareceextindereadepozitelorcontribuielaexpansiunea crediteloriacumprrilordetitluripoliticileBncii centralrpotafectavolumulcereriidineconomieal activitiieconomice,prininfluenareaagregatului volumului creditelor pe care bncile le pot acorda. Omodificareabazeimonetaredeterminomodificare multiplicativacrdituluitotalfactoruldemultiplicareM.C.numindu-semultiplicatorulcreditului.Acest multiplicator depinde de aceiai factori ca multiplicatorul monetar,adicN,R.O.iR.E.,oriceschimbarenaceti factori producnd o schimbare n creditul total. .3.7.Principii n activitatea de creditare bancar Economiileactualecaeconomiimonetarepresupun desfurareaunuiampluprocesdecreditarecaolatur consistentaactivitiibancareexistndointerdependen a creditului i situiaiei financiare a agenilor economici : nprimulrndprinsituaiacreditelorsereflect stareafinanciaraoricruintreprinztorangajat n relaia de creditare naldoilearndobunsusinerefinanciarva generacondiiifavorabilepentruobinereadenoi credite Unprincipiudebazdupcaresecluzetentreaga activitatebancaresteprudenabancar,solicitaniide credite s dea dovad de credibilitate. Pe ntreaga durat a creditrii debitorul are obligaia spunladispoziiabnciibilanulcontabil,situaiile contabileperiodiceioricealtedocumentesolicitate de creditor. Inpracticabancarpersoanelefizicepotsolicita credite dac ndeplinesc o serie de criterii cum ar fi : -realizeaz venituri cu caracter de permanen -garanteaz rambursarea creditului -nu nregistreaz debite restante * Principiul planificrii creditelor afirm necesitatea estimriicuantificriicerineloripotenialuluide creditare ale bncii sub forma unor situaii bilaniere care cuprindresurseletotaledecreditare(disponibilitii depozit, valori mobiliare, refinanri etc.) i plasamentele (credite,plasamenteinterbancare,rezervminim obligatorieetc.).Dincompararearesurselortotalede creditare(Rtc)cutotalulplasamentelor(Pt)potsapar urmtoarele dou situaii : -Rtc< Pt deficit de resurse -Rtc> Pt excedent de resurse *Principiulgarantriicreditelorasigurbncilen ce privete rambursarea la scaden a ratelor din credit i achitareadobnziloraferente.Inrelaiilecudebitori, bncilesuntexpuseunorriscuricarenmodfirescimpun luareaunormsuripentrugarantareacreaneideregul garantarea creditelor facndu-se pe baza bunurilor mobile i imobile ale debitorului. Dinpunctdevederejuridic,dupnaturalor, garaniilepotfiaacums-aartat :garaniirealei garanii personale. Garaniilerealeconstaunafectareaunuibunal debitoruluinvedereaasigurriirambursriicreditelor angajate.Acesttipdegaranieoferbnciidreptulde preferin (ntietate n recuperarea creanei) i dreptul de urmrire.Garaniilerealesepotconcretizangajul propriu-zis (cu deposedare) sau n ipotec i privilegii. Gataniile personale constau n acele mijloace juridice princareopersoanseangajeaznnumeledebitoruluis plteasc datoria n caz de insplvabilitate a acestuia. Cele maiutilizateformedegaraniipersonalentlnitesunt : cauiunea, scrisoarea de garanie i cesiunea de crean. *Rambursareacreditelorlascaden,caprincipiual activitiidecreditare,presupunerestituireasumelor mprumutatelatermenelestabilite.Fiecareagenteconomic angajat n relaia de creditare va negocia i va stabili, n funcie de anumite criterii, termenele de rambursare pe care bncilelevorurmrisserespecte.Arelocaa-zisa scadenareacreditelor.Scadenaesteodatviitoare, posibil i cert la care creditul devine exigibil i trebuie rambursat.Scadenapoatefiintermediar,cndnumaio parte din mprumut devine exigibil i trebuie rambursat, sau final, cnd opereaz rambursarea ultimei rate. Pot aprea i cauze obiective, iar banca poate prelungi termenulderambursareprocedndu-selaorescadenarea creditelorichiarlaoreealonarelaplatantregului credit. Vreditelenerambirsatenicidupprocedurade reealonare se vor trece din iniiativa bncii n categoria creditelorrestantepentrucaresevorpercepedobnzi penalizatoare n funcie de vechimea restanelor. In condiiile n care un agent economic are de achitat bnciisalediferitecreanedinactivitateadecreditare, ordinea va fi urmtoarea : Comisioane, taxe i speza bancare ; dobnzi penalizatoare ; dobnzicurente ;ratelacrediterestantenordinea vechimii ; rate la creditele curente ajunse la scaden. Aplicareaunilateralaprincipiilorcreditriipentru toibeneficiariidecreditecreazposibilitateaurmririi operativearesurselordecreditareiantrenriiacestora potrivit necesitilor reale ale economiei. 3.8. Analiza bancar a creditului Acordarea unui credit bancar depinde de capacitatea de rambursare, prezent i viitoare a clientului, acest lucru este dat de analiza bancar a clientului avnd la baz urmtoarele caracteristici : este o analiz cantitativ i calitativ a firmei care permite s se determine capacitatea acesteia de a rambursa datoria, principalul i dobnda ; vizeaz identificarea, evaluarea i diminuarea acelor riscuri care pot mpiedica firma s-i onoreze obligaiile contractuale ; implic examinarea legturii dintre capacitatea i performanele managementului. A relaiei funcionale a activelor, datoriilor i capitalului firmei, evideniate n bilan, cu rezultatele activitii, aa cum ele sunt reflectate n situaia fluxurilor i a contului de venit; evalueaz situaia financiar i ratele care evideniaz eficiena performanelor firmei, posibilitatea acesteia de a acoperi serviciul datoriei. Calendarul general al analizei de credit este urmtorul: -descrierea mprumutului (scop, sum, rambursare, scaden, garantare); -descrierea firmei (informaii de baz, raportul anual i situaia consolidat, analiza firmei) ; -descrierea pieei i ramurii (produse/ proiecte, ramur/pia) ; -descrierea financiar a clientului, analiza istoric (creterea general a firmei, analiza dimensiune-comunitate, analiza contului de venit, analiza bilanului, analiza fluxului de numerar) ; -analiza activitii viitoare (cantiti, preuri, lichiditi proiecte) ; -structura tranzaciei (colaterale, aranjamente) ; -analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportuniti, aneninri) -sumar i recomandri. Dou direcii sunt definitorii n analiza i evaluarea uni agent economic implicat n relaia de creditare : ** analiza economico-financiar ; ** analiza aspectelor nefinanciare. Analiza economico-finaciar vizeaz att perioadele anterioare (de regul ultimii doi ani), ct i proieciile financiare pentru perioadele viitoare i are ca suport documentele contabile de sintez (bilanul contabil, contul de rezultate, situaia fluxului de lichiditi, etc.) In esen investigarea datelor din bilanul contabil presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Analiza imobilizrilor i surselor de acoperire a acestora; analiza decontrilor, prelevrilor, vrsmintelor datoriilor i obligaiilor fa de teri; analiza stocurilor i a celorlalte elemente de active circulante. Ca un prim obiectiv, pe baza datelor de bilan, se urmresc determinarea activului net i stabilirea ct mai corect posibil a riscului asumat de client n comparaie cu cel al bncii. Contul de rezultate, un alt document de sintez, pune n eviden evoluia fluxurilor din venituri i cheltuieli i raportul dintre acestea pe perioada ntregului exerciiu financiar. In baza datelor pe care le ofer contul de rezultate se poate realiza o analiz asupra :veniturilor, cheltuielilor i profitului obinute pe segmente de activitate (exploatare financiar i excepional) ; repartizrii profitului net ; pierderilor nregistrate i modului de recuperare a lor. Totodat, contul de rezultate ne ofer posibilitatea stabilirii unor solduri intermediare de gestiune (marja brut, valoarea adugat, excedentul brut din exploatare, capacitatea de autofinanare etc.), indicatori importani n procesul de evaluare a situaiei economico-financiare a clienilor. In baza datelor furnizate de bilanul contabil i contul de rezultate, bncile vor stabili situaia bonitii clienilor, folosind n acest sens un sistem de indicatori de structur i performan viznd : cifra de afaceri, capitalurile proprii, rezultatul exerciiului, lichiditatea, rentabilitatea, solvabilitatea etc. Analiza aspectelor nefinanciareeste de asemenea foarte important n evaluarea poziiei agenilor economici, viznd credibilitate clienilor, marcat n primul rnd de calitile morale i profesionale ale managerilor agenilor economici solicitani de credite, ale principalilor asociai i colaboratori. In al doilea rnd, se au n vedere calitatea activitii desfurate de agenii economici i n principal ndeplinirea obligaiilor generate de relaiile cu partenerii de afaceri. In analiza aspectelor nefinanciare se va ine seama de o serie de factori specifici care opereaz att n mediul intern al afacerii ct i n exteriorul acesteia. Factorii internise structureaz astfel : Managementul Activitatea agentului economic Strategia Factorii externicei mai importani sunt : Caracteristicile domeniului de activitate, competitivitatea ; Nivelul profitabilitii, gradul de tehnologizare, cheltuielile de capital, marja brut etc. ; Strategiile viitoare n cadrul domeniului de activitate ; Impactul cadrului legislativ asupra agentului economic, incidena factorilor macroeconomici ; Dependena i poziia geografic fa de : sursele de aprovizionare ; piaa de desfacere ; mijloacele de transport etc. Aspecte sociale ale pieei de desfacere : obiceiuri, tendina spre un anumit tip de consum, motive religioase etc. Evaluarea performanelor agenilor economici n calitate de mprumutai, prezint o deosebit importan pentru banc n analiza i clasificarea portofoliului de credite. Paralel cu analiza i evaluarea performanelor clienilor bncile vor face aprecieri asupra serviciului datoriei care poate fi: bun, atunci cnd rambursarea ratelor scadente i plata dobnzilor se fac la scaden sau cu o ntrziere de maximum 7 zile; slab, n situaia n care rambursarea ntrzie pn la 30 de zile; necorespunztor, atunci cnd ratele i dobnzile sunt pltite cu o ntrziere mai mare de 30 de zile. 3.9Riscul de credit bancar Riscul de credit este definit prin probabilitatea ca debitorul sau emitentul financiar s nu poat s plteasc dobnda sau s ramburseze capitalul conform condiiilor specificate n contractul de credit care constituie cauza principal a falimentului bncilor. Principalele componente ale riscului de credit sunt : riscul personal sau al consumatorului ; riscul corporatist sau al firmei ; risul suveran sau de ar. Obiectivele principale aleanalizei riscului de credit sunt : * identificarea riscurilor care por afecta activitatea firmei i capacitatea acesteia de a rambursa datoria, posibil printr-o adecvat culegere a informaiilor ; * evaluarea riscurilor, a modului cum i de ce se extind ipostazele riscului de credit, i anume : riscul afacerii, generat de calitatea i eficiena activelor ; riscul de performan, determinat prin analiza contului de rezultate ; riscul financiar, determinat prin analiza fundamentrii activelor pe datorii ; riscul de management, determinat prin modul n care conducerea controleaz ipostazele de mai sus ; * reducerea riscului, care permite determinarea riscului net, prin luarea n considerare a structurii mprumuturilor (termene, condiii etc.), a colateralelor, angajamentelor, aceasta reprezentnd riscul pe care banca este dispus s-l finaneze, reflectndu-se n preul tranzaciei. Riscul de credit crete odat cu creterea ponderii creditelor neperformante, negeneratoare de profit n portofoliul bncii, n acest sens clasificarea i provizionarea creditelor constituind o problem esenial a politicii de creditare a bncii. Analiza acestor credite vizeaz vechimea creditelor restante, cauzele deteriorrii calitii portofoliului de credite, ierarhizarea creditelor neperformante, dimensiunea provizioanelor, impactul acestor credite asupra contului de rezultate. Clasificarea activelor este un proces prin care se atribuie fiecrui activ un grad de risc de credit, determinat n funcie de probabilitatea de executare a obligaiilor de plat i de datoria lichid a clientului. innd seama de nivelul performanelor clienilor i de natura serviciului datoriei se poate realiza clasificarea creditelor, prezentat n tabelul de mai jos : Serviciul datoriei Performanele financiare ale clientului BunSlab Necorespunztor Categoria AStandard In observaie Sub standard Categoria BIn observaie Sub standardIndoielnice Categoria CSub standardIndoielnicePierdute Categoria DIndoielnicePierdutePierdute Categoria EPierdutePierdutePierdute Creditele de nivel standard sunt acelea ce nu implic riscuri n administrarea datoriei, rambursarea efecundu-se la timp, n ceea ce presupune c debitorii sunt solvabili. Creditele n observaie sunt acelea acordate unor clieni cu performane foarte bune, dar care, temporar, ntnpin anumite dificulti n ceea ce privete rambursarea. Spre deosebire de primele dou categorii, creditele substandard prezint un risc ridicat n ceea ce privete lichidarea datoriei, situaie generat de lipsa capacitii de plat a beneficiarului de mprumut. Creditele ndoielnicesunt acelea care, din punct de vedere al rambursrii i garaniei lor, prezint o stare total de incertitudine. Din cauza lipsei garaniei reale se mai numesc i credite neprotejate. Creditele pierdute sunt cele mai neperformante credite pe care le poate nregistra o banc, ceea ce presupune luarea unor msuri deosebite n vederea lichidrii lor. Ele vor infuena att starea de profitabilitate a bncii ct i situaia lichiditailor TESTE DE AUTOEVALUARE 8. Care dintre urmatoareleaspecte nu fac parte din elementul comun regsit n toate definiiile creditului : a) Existena unor disponibiliti de moned la unii ageni economici b) Acceptul acestora de a le ceda altor ageni c) Pierderea unor drepturi de catre cel ce accepta mprumutuld) Obligativitatea mprumutatului de a restitui morumutul la un termen anumit nsoit obligatoriu de dobnd 9. Precizati care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat (A) i care este fals(F) : a) Costul unui mprumut este dobnda . b) Preul unui mprumut este dobnda . 10.Alegei variantelecorecte ce compun formele creditului dupa natura lui economic i participani: a) Credit comercial b) Credit productiv c) Credit personald) Credit ipotecar e) Credit denunabil f) Credit de consum g) Credit amortizabil h) Credit bancar i) Credit real j) Credit obligatar11.Completai cu temreni corespunztoripentru ca afirmaia de mai jos s fie corect: Titlurile de credit reprezint un instrument scris i semnat prin care este specificat _______________ de a achita o sum de bani la o dat specificat, ______________Putnd mbrca formele ___________ i ________________ . 12.Definii conceptul de multiplicator al creditului bancar _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 13.Care dintre urmatoarele principii din activitatea de creditare bancar are tangen cu deficitul / excedentul de resurse: a) Principiul prudenei bancare b) Principiul planificrii creditelor c) Principiul garantrii creditelor d) Principiul rambursrii creditelor la scaden 14.Definii principalul obiectiv al analizei datelor de bilan n cadrul analizeide credit. ___________________________________________________________________ 8.Ceindicatoridestructurasiperformantautilizatiin stabilirea situatiei bonitatii clientilor sunt obtinuti din analiza datelor furnizate de bilantul contabil si contul de rezultate ? 9.Care sunt principalele componente ale riscului de credit _______________________________________________________________ 10.Definiti creditele in observatie _____________________________________________________________________________________________________________________________ Rspunsuri la testele de autoevaluare 1. Raspuns corect c) 2. Raspuns corect a)=F b)=A 3. Raspuns corect a), h), f), j), d) 4. Raspuns corect : promisiunea polita, ordin de plata 5.Multiplicatorulcreditului(factordemultiplicare)=O modificareabazeimonetarecedeterminomodificare multiplicativ a creditului total 6. Raspuns corect b) 7.Primulobiectivalanalizeidatelordebilaneste determinareaactivuluinetistabilireactmaicorect posibil a riscului asumat de client n comparaie cu cel al bncii 8. cifra de afaceri, capitalurile proprii, rezultatul exerciiului, lichiditatea, rentabilitatea, solvabilitatea. 9. Principalele componente ale riscului de credit sunt : riscul personal sau al consumatorului ; riscul corporatist sau al firmei ; risul suveran sau de ar. 10. Creditele n observaie sunt acelea acordate unor clieni cu performane foarte bune, dar care, temporar, ntnpin anumite dificulti n ceea ce privete rambursarea. LEC|IA NR.4 ADMINISTRAREA CREDITELOR Concepte cheie: Administrarea creditului Analiza imprumutului Credit problematic Evaluarea imprumuturilor Managementul creditarii Monitorizarea creditului Provizioane pentru pierderi din credite Risc de portofoliu Managementul pierderilor din credite Obiectivelelectieisunt:cunoastereaaspectelorde administrareacreditelordelafinantareapanala rambursarea acestora, pasii necesari de parcurs in procesul decreditare,evidentiereasimanagementuladministrarii creditelor,urmarirearambursarii,evaluareapierderilor si stabilirea provizioanelor specifice creditelor. Continut 1. Elementele administerarii creditelor Administrareaimprumuturilorimplicapasiicarese parcurg de la acordare pana la rambursare, astfel: - planificarea determina obiectivele pe care le are o banca,porninddelaprofitulcesevaobtinepeimtreg portofoliuldecredite,exemplu :comerciale,deconsum, ipotecare,liniidecredit,pentruinvestitiisi echipamente, etc. -organizareaasiguraactivitatea,obiectivelesi scopurileprogramateprindeterminareafunctiiloratatin domeniulvanzariiacestoracatsiceledeanalizasi suport. -controlul reprezinta procesul de monitorizare sI de ajustarede la finantare (acordarea efectiva a creditului) sIpanalarecuperareaintegralaaacestuia,aceastacu scopuldeamentinesIeventualacresteperformantele bancare, precum sI realizarea profitului programat. inpermanentaseurmarescinfluenteleriscurilorde neplata de rata dobanzii. Evaluarearisculuideneplatasefaceprinanaliza valoriicreditului pentru cel imprumutat, a capacitatii de rambursare a creditului de catre acesta. Evaluarearisculuiderataadobanziitineseamade schimbarile ce pot interveni in nivelul de rata a dobanzii in perioada de maturitate (scadenta) a imprumutului. inpracticaesteposibildatoritasuperconcentrarii intr-unanumitportofoliu(peunanumittipdeactivitate finantata,exempluagricultura)carepoateconducela problemedeplatasiatuncitrebuieurmaritsirisculde portofoliu.Minimizareaacestuiriscpresupuneolichidare inordineaimprumuturilorsiinlocuireaacestoracu imprumuturi noi, mai sigure si mai profitabile. 2. Alegerea portofoliului de credite instabilireaportofoliuluidecrediteconditia esentialaestecapacitateadeaadministratipurile diferitedeimprumuturisolicitate,prinpersonalul existent,facandu-seoevaluareaimprumuturilor,a surselor fondurilor, ratele de lichiditate, etc. Unrolimportantiljoacapoliticaformalaa creditariiincorporatainstrategiilecreditarii,care depindtotodatadefonduriledisponibile,sistemelede suport, experienta bancii. 2.1. Legatura dintre credit si ciclul de afaceri intelegereamediuluisectorial,regionalsinational aleconomieiincareactioneazasolicitantulimprumutului, aconditiilorviitoarealerambursarii,areoimportanta deosebita,siinacestsens,intelegerealegaturiidintre fazacicluluideafacerisiimpactulacestuiaasupra pietelor de consum orientate. Functiedefazacicluluideafaceri(recesiune, redresaresiexpansiune,avant,cadere)sepotformulasi unele intrebari din care cele mai sugestive ar fi : -cumseplaseazaimprumutulinfazelelementionate anterior ? -afacerea este corelata cu ciclul? -are capacitati excedentare ? -care sunt caracteristicile riscurilor ? -careesteexperientaimprumutatuluiintr-ofazade recesiune ? infunctiedefazacicluluideafaceribancileau comportamente diferite, astfel : -incazulrecesiunii,createriisomajuluisi existentadecapacitatinefolosite,acestea manifestaprecautielacalitateacreditelorsi garantareaacestoracuimobilesaumobilecarese pottransformamaiusorinlichiditatipentru rambursarea creditelor si plata dobanzilor ; -incazulredresariisiexpansiuniibancilecresc volumulcreditelor,iarcompetitiainterbancarale impinge pe acestea in afaceri problematice si ratele dobanzilor cresc ; -incazuldeavantalcifrelordeafaceri, accelerarea inflatiei dincolo de rata potentiala de crestereaeconomiei,crescsumeleimprumutatede catre banci; -incazuldecadereacifrelordeafaceri,politica monetaradevinemairestrictiva,cresterezerva bancilor,aparegrijasiselectivitateain extinderea noilor credite. 2.2. Determinarea cerintelor clientului Alocarea portofoliului implica, de asemenea, evaluarea scopurilor pntru care imprumuturile sunt solicitate, pentru adeteriminacumacestescopuricorespundobiectivelor generaleale bancii, finantarea putand fi realizata pentru credite pe termen scurt, mediu si lung sau de capital. Scadentaimprumuturilorprezintaoimportantta deosebita,corelatasIcuscadentasurselorfoondurilor care se plaseaza, astfel ca imtalnim de regula: -creditedeexploatare,detrezorerie(pentru desfasurareanormalaaactivitatii),petermen scurt, pana la 12 luni; -creditepetermenlung,pentrufinantarea echipamentelor,ainvestitiilorimobiliaresi ipotecare cu scadenta de peste 12 luni ; 2.3. Finantarea portofoliului PortofoliulgenereazafonduridinplatadobanzilorsI rambursareacredituluicaredereutilizeazaprinacordarea altor subiecti sau alte active generatoare de profit. Finantareacereriideimprumuturinoiarelabazain primulrandsurselefondurilor,precumsIrambursarilela scadentaaimprumuturilordejaexistentesIincasarea ratelor dobanzii. Managementulbanciitrebuiesaprevadaprocentul liniilordecredit(deangajaredecredite)carevorfi utilizateintr-operioadadatasIsadisponibilizeze fondurile necesare pentru aceste cereri. Stabilireaannualaaobiectivelorportofoliuluio includeprecizareavalorilor-tintapentrufiecareimprumut dinportofoliu,promovareaanumitorimprumuturi,evaluarea cerintelorcuprivirelaprofit,acesteobiectivefiind communicate prin programe sI prin implementarea politicilor de credit. 3. Politicile de credit Politicile de credit au urmatoarele scopuri: -saseasigurecapersonalulacceptasirespecta obiectivele referitoare la portofoliul de credite ; -sapregateascapersonalulconformcerintelorin domeniulvanzarii,analizeisimonitorizarii creditelor. 3.1. Elementele majore Politicadecreditareincomponenttaanumitetipuri de elemente, sI anume: -stabilirea obiectivelor politicii de creditare; -organizareaactivitatiidecreditarepe compartimente,vanzari,analizasimonitorizare (urmarire) ; -stabilirea normelor de creditare ; -realizarea de proceduri de lucru. 3.2. Elemente suplimentare : Acesteelementesuntdiferentiatedelabancala banca. -corelareanormelorpropriidecreditarecu legislatia si reglemetarile Bancii Centrale ; -delegareaderesponsabilitatituturorangajatilor care lucreaza in activitatea de creditare ; -stabilirea tipurilor de credite ce se pot acorda si restrictionareacreditariianumitoractivitaticare sunt interzise prin legislatia in vigoare ; -procedurile de garantare a creditelor. Pentru aprobarea creditelor este necesar : -definireacreditelorgarantatesInegarantate,cele negarantateauincheiateconventiicudiferite societatideasigurarepentrurisculfinanciarsau de neplata; -caresuntdatoriiletotalealeclientului,in vederea protejarii creditelor acordate de banci; -constituireaunorcomitetedecreditepentru aprobarea acestora in anumite limite, in functie de ierarhizarea structurii organizatorice. 4. Procesul creditarii Procesul de creditare incepe de obicei cu un interviu pecareofiterul(consilierul)decrediteilarepersonal cuimprumutatul.Obiectivulprincipalalacestuiprim interviu este acela de a constat adaca respectiva cerere de imprumutnecesitasafieluatainseamapemaideparte, daca de justifica continuarea investigatiilor, desfasurarea altorinterviurimaiindetaliusauanalizasituatiilor financiare ale solicitantului. inteoriadespecialitate-inlucrareaBancisI CreditdeGheorgheManolescu,EdituraRomaniadeMaine, 2006, intalnim urmatoarea derulare: -obtinerea cereriide credite; -analizacreditului.EvaluareaindividualasIa conformitatii cu politica de credit; -structura aranjamentului de creditare; -monitorizare.AcordulcureglemetarilesI politicile; -acordarea imprumutului. Operatii back-office -deciziidederulare.Revizuirea,rezolvarea problemelor. Corespunzatorcategoriilordecreditdeconsum, comercialsIipotecarvaprezentaprocesulobtineriiunor astfel de credite. 4.1. Procesul derularii unui credit comercial Derulareaacestuiacuprindeurmatoarelefaze : solicitarea,pregatireadocumentatiei,analizacreditului, deciziadeaprobare,garantiilecreditului,incheierea contractuluisiadocumentelorpentrugarantare,acordarea efectiva(finantarea)creditului,urmarireainderularea credituluisipastrareainstaredefunctionarea garantiilorrealeprezentatesiultimaserviciilecarese fac privind operatiunile in conturile de credit. Lainregistrareacereriideimprumut,lucratorul bancarindiferentcumsenumestecelcarearecaatibutii devanzareacreditelor,trebuiesaobtinamaximde informatiirelevantedespreclient,referitoarela istoriculcrediteloranterioare,situatiaimprumuturilor actuale, situatia financiara, situatia legala a clientului, situatia din piata in care isi desfasoara activitatea. inainte de aprobarea creditului se negociaza scadenta, rata,esalonarearambursarii,dobandasiclauzele suplimentare.infinalocereredecreditepoatefi aprobata asa cum s-a negociat sau cu unele amendamente, iar in al treilea caz sa fie respinsa. 4.3. Procesul creditului de consum Crediteledeconsumsuntimpartiteindouaoperatii principalecreditdirectsicreditindirect(prin dealeri).Procesul creditului de consum este similar celui comercial,diferentaesentialaconstandinaceeaca lucratorulbancaresteimplicatnumaiindeciziiledin primafaza.Proceselesubsecventesuntefectuatedecatre grupurispecializate,indeosebidecolectaresaude ajustare. Ajustarilepresupuncolectoriprintelefon,care contacteazaclientiipentruadeterminamotivele nerespectariiclauzelor, ceea ce reclama mai mult personal decontactinprocesuldecolectare,consumatoriifiind afectatidemultifactoriexterni,precumsomajsau problemefamiliale,acesteadeterminandintarzierea platilor. 4.3. Procesul creditului ipotecar Primncipaladiferentadintrecrediteleipotecaresi celelaltetipuridecrediteconstaincolaterale,acestea incluzandevaluareaproprietatiidecatreunevaluator externsauintern.Evaluareacomercialavaincludevalori bazatepefluxuldevenituridinproprietate,creditele pentrulocuinteputandreclamaaprobarideladiferite institutii administrative. 5. Funciile de susinere 5.1 Operaiile departamentului de credite Departamentuldecreditcomercialesteofunciede susinereimportantabncii,incluzandurmtoarele activiti : culegereainformaiilorfinanciaredesprepersoanei firme ; organizareaistructurareainformaieipentrua facilita analiza i utilizarea acesteia ; analiza informaiilor colectate cand este nevoie ; formulareaderecoma