crearea lumii nevăzute, dogmatica seminar, isid. todora, i, zăgrean

7/23/2019 Crearea Lumii Nevăzute, Dogmatica Seminar, Isid. Todora, i, Zăgrean

http://slidepdf.com/reader/full/crearea-lumii-nevazute-dogmatica-seminar-isid-todora-i-zagrean 1/8

Crearea lumii nevăzute

Prin lumea nevăzută sau spirituală se înţelege lumea îngerilor.Cuvântul înger înseamnă sol, crainic, vestitor, trimis. Îngerii sunt fiinţe

spirituale, personale, mărginite, dar superioare oamenilor, create deDumnezeu spre a-I fi du!uri slu"itoare#, adică trimi$i ai lui Dumnezeucătre oameni, pentru a le vesti acestora voia %a.

Despre e&istenţa îngerilor avem nenumărate dovezi atât în 'ec!iul,cât $i în (oul )estament, de asemenea $i în %fânta )radiţie. Înnumeroase locuri din %fânta %criptură, ca $i din scrierile %finţilor Părinţi,se vor*e$te atât despre îngeri în general, cât $i despre unele ceteîngere$ti, ori despre anumiţi îngeri pe care Dumnezeu i-a trimis ca

mesageri ai %ăi către oameni. De la !eruvimii cu sa*ie de foc, pu$i să păzească intrarea +denului după izgonirea lui dam $i a +vci, $i până lamulţimea îngerilor despre care se vor*e$te în pocalipsă, paginile%fintei %cripturi conţin dovezi de netăgăduit despre e&istenţa acestora $idespre mesa"ele trimise de Dumnezeu oamenilor prin ei.

Cu toate acestea, e&istenţa îngerilor a fost tăgăduită încă din vec!imede către saduc!ei apte /0,12, iar în timpurile mai noi de cătreraţionali$ti, materiali$ti $i alţii. firmaţia unora dintre ace$tia, anume că

iudeii au împrumutat credinţa în îngeri de la per$i, în timpul ro*iei *a*ilonice, nu poate fi susţinută, deoarece în cărţile lui 3oise, ca $i înalte cărţi scrise înainte de ro*ia *a*ilonică, se vor*e$te despre îngeri cadespre fiinţe reale.Originea îngerilor

Împotriva concepţiilor unor gnostici care susţineau că îngerii suntemanaţii din Dumnezeu, sau a altora că sunt creaţi de Dumnezeu dinmaterie, 4iserica a învăţat totdeauna că îngerii au fost creaţi deDumnezeu din nimic. (umero$i sfinţi, plecând de la cuvintele cu careîncepe cartea facerii5 ,, 6a început a făcut Dumnezeu cerul $i pământul#acere 7, 72, spun că prin cer în opoziţie cu pământul - tre*uie săînţelegem universul în totalitatea lui, deci întreaga crea ie în afară deț

pământ. lţii afirmă însă că prin cer# se înţelege lumea îngerilor, adicălocuitorii cerului, cere$tile $i netrupe$tile puteri#, care, spre deose*irede oamenii ce locuiesc pe pământ, sălă$luiesc în cerul material, pe care

1



Dumnezeu l-a făcut în ziua a doua a creaţiei. Dacă 3oise nu vor*e$te încăr ile sale despre originea îngerilor, o face din teama ca evreii să nuț

divinizeze aceste creaturi, dându-le cinstea ce se cuvine numai luiDumnezeu.

De$i nicăieri în %fânta %criptură nu se arată când au fost creaţi îngerii,%finţii Părinţi au convingerea că ei au fost crea i de Dumnezeu înainteaț

lumii văzute. 8nii dintre ei, ca %fântul 'asile cel 3are $i %fântulDionisie reopagitul vor*esc de crearea îngerilor mai presus de timp,într9o stare anterioară creaţiei lumii. Dar faptul că în cartea Iov se spune5,, Când s9au făcut stelele, lăudatu-3 :au cu glas mare toţi îngerii 3ei#Iov 01, ;2 arată clar că în ziua a patra a creaţiei, când s9au făcut cei doiluminători mari $i stelele acere 7,7<2, îngerii de"a erau creaţi, căci au

adus laudă lui Dumnezeu. Dacă în ziua a patra erau creaţi, este de presupus că au fost creaţi înainte de a se fi început crearea lumiimateriale, deoarece nu se poate concepe că Dumnezeu, după primele treizile ale creării lumii materiale, ar fi întrerupt-o pe aceasta, spre a-i crea pe îngeri, iar apoi ar fi continuat crearea lumii materiale. De aceea,%finţii Părinţi care vor*esc despre crearea cere$tilor si netrupe$tilor puteri# afirmă că lumea spirituală a fost creată înaintea lumii materiale.%fântul Ioan Damasc!in afirmă categoric aceasta când spune5 %e iș

cădea să fie făcută mai întâi firea raţională, după aceea cea simţuală $i laurmă cea mi&tă, adică omul#.Natura şi funcţiunea îngerilor

Îngerii sunt fiinţe de natură spirituală. cest fapt îl arată %fânta%criptură atât în mod direct, cât $i indirect, atri*uindu-le însu$iri pe carenumai fiinţele spirituale le pot avea. stfel, psalmistul spune5 Cel cefaci pe îngerii )ăi du!uri $i pe slugile )ale pară de foc# Psalmul 7=0, >2,iar %fântul postol Pavel, vor*ind despre îngeri, zice5 u nu toţi suntdu!uri slu"itoare, trimise spre slu"ire, pentru cei ce au să mo$tenească

mântuirea? # +vrei 7,7>2. În privinţa însu$irilor, ei au raţiune, simţire şivoinţă, despre ei spunându-se că văd faţa lui Dumnezeu5 ,, Căci zic vouăcă îngerii din ceruri văd pururea faţa )atălui 3eu #3atei 71,7=2@împlinesc voia Tatălui ceresc5 4inecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii6ui... cei puternici în vârtute, care împliniţi poruncile 6ui $i ascultaţiglasul cuvintelor 6ui#Psalmul 7=/,/=2@ dau preamărire lui Dumnezeu5

2



Ai serafimii2 strigau unul către altul, zicând5 B%fânt, %fânt, %fânt esteDomnul %avaot, plin este cerul $i pământul de mărirea fui# Isaia <, 02@

se bucură pentru întoarcerea păcătoşilor 5 ic vouă a$a se face *ucurieîngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăie$te# 6uca 7E,

7=2@ primesc descoperiri cu privire la iconomia tainei celei din veacascunse în Dumnezeu5 ,, Ca înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multefeluri să se facă acum cunoscută, prin 4iserică, domniilor $i puterilor dincer# +feseni 0,7=2@ grăiesc către oameni şi îi învaţă5 Iar de i-a grăit luidu! sau înger, să nu ne împotrivim lui Dumnezeu # apte /0, F2.

În comparaţie cu oamenii, îngerii sunt fiinţe superioare acestora atâtîn putere, cât $i în cuno$tinţă $i vârtute, psalmistul numindu-i5 puterniciîn vârtute# Psalmul 7=/, /=@ comp. pocalipsa E,/2. Din cuvintele

psalmistului, reproduse de %fântul postol Pavel în +pistola către+vrei5 ,, Ce este omul ca să-ţi aminte$ti de el, sau fiul omului ca să-lcercetezi pe el? 3ic$oratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri... #Psalmul 1,E, comp. +vrei /,<-;2, rezultă că, de$i omul e o fiinţăsuperioară în crea ie, totu$i este inferior îngerilor. iind fiinţe spirituale,ț

ei sunt nemuritori, n9au tre*uinţă de !rană, n9au gen, de asemenea nusunt supu$i ispitelor i slă*iciunilor omene$ti. Găspunzând între*ăriiș

saduc!eilor în legătură cu starea oamenilor după înviere, 3ântuitorul le

spune5 6a înviere oamenii2 nu se vor însura, nici nu se vor mărita, civor fi ca îngerii lui Dumnezeu în ceruri# 3t //, 0=2.%u*liniind spiritualitatea îngerilor, 4iserica îi nume$te în rugăciuni

cere tile $i netrupe$tile puteri#, iar în imnele sale5 îngerii cei fără deș

trup#. Dar cu toate că ei sunt lipsiţi de trup, adeseori în %fânta %cripturăse vor*e$te despre arătări îngere$ti vizi*ile su* forma unor *ăr*aţi tineri.ceastă înfăţi$are se e&plică prin faptul că ei fiind trimi$ii lui Dumnezeucătre oameni, prezentarea lor în trup u$ura mult posi*ilitatea decomunicare cu oamenii. Iar dacă unii dintre %finţii Părinţi atri*uie

îngerilor toate organele trupului omenesc5 mâini, picioare, cap, oc!iurec!i, gură, *uze, lim*ă, aici este vor*a de un antropomorfism o*i$nuit,spre a arăta apropierea lor de oameni, precum $i funcţia pe care oîndeplinesc în lucrarea mântuirii. ripile de care ei sunt aproape nelipsiţisim*olizează rapiditatea deplasării prin z*or, ca soli sau trimi$i ai luiDumnezeu.

3



Cu toate că sunt spirite superioare omului, ei sunt totu$i fiinţemărginite, deoarece sunt crea i. Ca soli sau mesageri către oameni, ei potț

stră*ate spaţiul cu viteza gândului, dar nu au însu$irea atotprezen ei, peț

care numai Dumnezeu o are. În privinţa cuno$tinţei, ei de asemenea sunt

superiori oamenilor, cunoscând nu numai cele prezente i trecute, ci iș ș

cele viitoare, fără să posede însă atot tiin a.ș ț

3ântuitorul Hristos arată acestea când zice5 Iar de ziua $i ceasulacela nimeni nu $tie, nici îngerii din ceruri... # 3atei />, 0<, comp.3arcu 70, 0/2. Dc asemenea, ei pot face lucruri care nu stau în putereaomului, dar minuni nu pot face decât din încredinţarea lui Dumnezeu.

%copul creării îngerilor a fost preamărirea lui Dumnezeu $i împlinireavoii %ale, dar în acela$i timp $i propria lor fericire, având să slu"ească $i

ca mi"locitori între Dumnezeu $i oameni. cest scop l-au împlinit laînceput toţi îngerii, până când o parte din ei a căzut, după care numaiîngerii cei *uni au rămas să-l împlinească. $adar, slu"irea îngerilor *unieste de a-6 mări pe Dumnezeu, de a-6 iu*i, de a-6 slu"i, de a-I împlinivoia în calitate de mesageri ai 6ui.

In raport cu oamenii, slu"irea lor este de a le face cunoscută voia luiDumnezeu, de a le aduce mesa"e din partea 6ui, de a-i povăţui spre *ine,de a le fi oamenilor păzitori spre a-i feri de rău, precum $i de a fi

mi"locitori către Dumnezeu pentru oameni, ducând rugăciunile acestoracătre tronul ceresc. În acest sens, 4iserica ne învaţă să ne rugămDomnului5 îngrăde$te-ne cu sfinţii tăi îngeri, ca prin mi"locirea lor fiind păziţi $i povăţuiţi, să a"ungem la unirea credinţei $i la cuno$tinţa slavei)ale celei neapropiate#. De asemenea, ea ne mai învaţă că fiecare î$i areîngerul său păzitor@ aceasta rezultă din cuvintele 3ântuitorului5 'edeţidar să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre ace$tia mai mici, căci zic vouă căîngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa )atălui 3eu din ceruri # 3t 71,7=2. 6a fel, fiecare 4iserică, fiecare a$ezare omenească, fiecare ţinut,

fiecare ţară are îngerul său păzitor.Numărul şi ierarhia îngerilor

Geferindu-se la numărul îngerilor, %fânta %criptură folose$te diferitenumiri spre a arăta mulţimea lor, dar nicăieri numărul lor nu este precizat@ astfel de numiri sunt5 legiuni sau leg!eoane 3atei /<, E02,ta*ără p /=, F2@ zeci de mii, mii de mii Dn ;, 7=@ comp. p E, 772,

4



mulţime de oaste 6c /, 702@ o$tirea lui Dumnezeu c 0/, 72@ toateaceste numiri arătând că numărul lor este foarte mare. %fântul Ioan urăde ur vor*e$te de popoare infinite de puteri netrupe$ti, ale căror miinu le poate număra nimeni#, iar Clement le&andrinul spune că îngerii

sunt în număr infinit. Desigur, nu putem deduce numărul îngerilor nicidin faptul că fiecare om are îngerul lui păzitor, deoarece în paza unuiînger pot fi mai mulţi oameni deodată. Dar este de presupus că numărullor a rămas acela$i după căderea cetei celor răzvrătiţi, căci n:avemdovezi că Dumnezeu a creat alţi îngeri în locul acelora. De asemenea, eifiind spirite, nu se înmulţesc, nici nu mor, numărul lor rămânând acela$i.

De$i sunt fiinţe spirituale, nu toţi îngerii sunt egali între ei. Datorită perfecţiunii lor, în funcţie de însu$irile cu care au fost înzestraţi de

Dumnezeu când au fost creaţi, ei sunt de mai multe categorii. După%fânta %criptură $i după cele cuprinse în scrierea Despre ierarhia

cerească a %fântului Dionisie rcopagitul, îngerii se împart în nouă cete,grupaţi în trei triade sau clase, în ordinea lor ierar!ică.

ceste cete sunt următoarele57. %caunele, Heruvimii, %erafimii@/. Domniile, %tăpâniile, Puterile@0. Începătoriile, r!ang!elii, Îngerii.

În această ordine, cetele îngere$ti stau în "urul tronului ceresc, cei din prima triadă fiind pe cel mai înalt plan, care iau cuno$tinţă în mod directde voia $i mesa"ele divine, comunicându-le celorlalţi din celelalte clase.Starea morală a îngerilor

Ca fiinţe spirituale create, îngerii au acelea$i însu$iri spirituale caomul, $i anume5 raţiune, simţire $i voinţă li*eră, pe care au e&ercitat-o $iîntărit-o în *ine@ de aceea ei sunt fiinţe superioare omului Psalmul 1, E-<@ comp. +vr /, <-;@ /, F2. iind însă crea i, sunt totu$i fiinţe mărginite înț

toate privinţele.

Ca fiinţe spirituale înzestrate cu li*ertate, îngerii aveau posi*ilitateasă progreseze în perfecţiune $i virtute, dar în acela$i timp aveau $ili*ertatea de a păcătui. Cu alte cuvinte, ei se puteau folosi de li*ertatealor pentru a progresa în virtute, încât să a"ungă la starea de a nu mai putea păcătui - a$a cum au a"uns cei ce n9au căzut - după cum puteaua*uza de li*ertatea lor, decăzând din starea în care se găseau, a$a cum au

5



făcut o parte dintre ei.Păcatul îngerilor, cel dintâi păcat din lume, a fost pur spiritual $i a

constat în răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu din cauza mândriei. +i au păcătuit dintr9o răutate con$tientă a voinţei, printr9o !otărâre li*eră,

deplină, irevoca*ilă $i definitivă. C!iar din acest motiv, urmările lui aufost cu mult mai grave decât cele ale păcatului strămo$esc5 condamnarealor ve$nică, întunecarea $i or*irea minţii, împietrirea inimii $iînvârto$area voinţei spre rău, moartea spirituală definitivă. ravitatea păcatului lor rezultă din două motive, $i anume5

7. iind fiinţe spirituale superioare omului, îngerilor le era mai u$or să nu păcătuiască decât acestuia, deoarece gândirea lor este intuitivă, nudiscursivă, ceea ce aduce cu sine ca în orice act de cugetare să sesizeze

$i să cunoască îndată ultimul scop, printr9un act de iu*ire sau de ură@ pentru ei deci, *inele $i răul se prezintă cu mai multă eviden ă decâtț

pentru om, legătura dintre *ine $i 4inele suprem fiind mult mai evidentă./. În calitate de fiinţe pur spirituale, păcatul lor este numai al răutăţii,

nu $i al slă*iciunii, deoarece ei neavând trup, n9au nici pofte trupe$ti.Îngerii cei răi sau diavolii

olosindu-se rău de li*ertatea lor $i răzvrătindu-se împotriva luiDumnezeu, din mândrie, o parte dintre îngeri au fost izgoniţi din cer,

a"ungând astfel îngeri răi sau diavoli. (umele de îngeri răi li s9a datdeoarece ei nu voiesc $i nu fac niciodată *inele, ci numai răul. ce$tia poartă diferite numiri5 demoni 3atei 1,072@ diavoli 3atei >,72@ draci3atei 77,712@ du!uri necurate 3atei 7=,72@ du!uri rele pocalipsa 7<,7>2, iar căpetenia lor se nume$te %atan 3atei 7/,/<2@ 4elze*ul 3atei7=, /E2, 6ucifer, 'eliar. Diavolului i se mai spune ispititorul 3atei >,02,începătorul răutăţii, stăpânul acestei lumi Ioan 7/,072, iar numele de%atan înseamnă contrar.

Îngerii răi sau diavolii sunt fiinţe personale $i reale, ca $i îngerii *uni.

Diavolul nu e deci, cum au afirmat unii, o iluzie a timpurilor vec!i $iîntunecate, sau o reprezentare ori personificare sensi*ilă a răului ceizvoră$te din om, ci are o e&istenţă reală $i incontesta*ilă. %criptura (oului )estament vor*e$te foarte des de acţiunea răufăcătoare adiavolului asupra oamenilor, de aceea 3ântuitorul a dus o luptăînver$unată împotriva lui, izgonind du!urile necurate din nenumăraţi

6



demonizaţi, facându-i pe ace$tia sănăto$i. (u se $tie când au căzut îngerii răi din starea originară, dar este de

presupus că nu îndată după crearea lor. %e poate spune însă cucertitudine, pe temeiul cuvintelor 3ântuitorului5 'oi sunteţi fii ai

diavolului... cela, de la început a fost ucigător de oameni i în adevăr ș

n9a stătut # Ioan 1,>>2, că ei au căzut mai înainte de crearea omului,deoarece diavolul i-a ispitit pe protopărinţii no$tri la păcat.

(umărul diavolilor este foarte mare, deoarece %fânta %cripturăvor*e$te de o împărăţie a diavolului 3atei 7/,/<@ 6uca 77,712 $i delegiuni de diavoli 3arcu E,F@ 6uca 1,0=2. 6a fel ca $i la îngerii *uni,între ei e&istă deose*iri de trepte. (u putem $ti dacă aceste deose*iri sedatoresc gradului de participare la răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu,

sau treptei din care ei au făcut parte înainte de cădere, dar %fânta%criptură vor*e$te despre începătorii, domnii $i stăpânii ale întunericuluiacestui veac +feseni <,7/2.

iind urzitorul răului în lume, diavolul se străduie$te necontenit să-iîndemne pe oameni la păcat, de aceea mereu îi supune la tot felul deispite. Dorinţa lui de a-i pierde pe oameni $i de a-i câ$tiga pentruîmpărăţia sa o arată %fântul postol Petru5 ,,Diavolul um*lă ca un leurăcnind, căutând pe cine să îng!ită# I Petru E,12. )otu$i, cu toate că el

poate ispiti pe orice om, fiind tot crea ie, puterea lui e mărginită, dețaceea el nu poate sili sau constrânge pe om la păcat, dacă acesta seînarmează împotriva uneltirilor lui +feseni <, 77- 7;2. +l ispite$te pe omindirect, prin senzaţii $i reprezentări, prin influenţe asupra "udecăţii $ifanteziei omului, prin înfăţi$area unui *un aparent ca *un adevărat.Dumnezeu îngăduie ispitele diavolului cu scopul de a ne fortifica înlupta împotriva răului $i a ne întări în stăruinţa în mântuire. De aceea,%fântul Iacov zice5 ericit *ăr*atul care ra*dă ispita, căci lămuritfăcându-se, va lua cununa vieţii, pe care Domnul a făgăduit-o celor ce-6

iu*esc pe Dânsul# Iacov 7, 7/2.

Cinstirea îngerilorPotrivit cuvintelor %fântului postol Pavel5 u nu toţi sunt du!uri

slu"itoare, trimise spre slu"ire, pentru cei ce au să mo$tenească mântuirea? # +vrei 7,7>2, îngerii sunt slu"itorii lui Dumnezeu trimi$i să slu"ească

7



oamenilor pentru ca ace$tia să-$i do*ândească mântuirea. $adar, ei suntmi"locitori între Dumnezeu $i oameni, dar în acela$i timp $i mi"locitoriîmpreună-rugători cu noi către Dumnezeu, pentru ca, prin rugăciunile $imi"locirea lor, să ne putem do*ândi mântuirea.

Din acest motiv, încă din epoca apostolică, 4iserica a învăţat căîngerilor le datorăm un cult de venerare, asemenea sfinţilor, $i a întocmitrugăciuni, acatiste, imne speciale în cinstea îngerilor, în acela$i timpdestinând ziua de luni din fiecare săptămână în cinstea $i pomenirea lor@de asemenea, a a$ezat săr*ătoarea %o*orul sau dunarea %finţilor r!ang!eli 3i!ail $i avriil la 1 noiem*rie din fiecare an. Iar ca semnde deose*ită cinstire a acestora, numeroase *iserici poartă !ramul%finţilor r!ang!eli 3i!ail $i avriil. De altfel, %inodul al 'II-lea

ecumenic a sta*ilit în mod oficial venerarea îngerilor.

8

crearea lumii nevăzute, dogmatica seminar, isid. todora, i, zăgrean

Documents