contabilitatea bugetara

7/27/2019 CONTABILITATEA BUGETARA

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-bugetara 1/66

TEMATICĂ

CAPITOLUL I: INSTITUTIILE PUBLICE

CAPITOLUL II: BUGETELE SI PROCESUL BUGETAR CAPITOLUL III: FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATIIINSTITUTIILOR PUBLICE

CAPITOLUL V: CONTABILITATEA PATRIMONIULUI INSTITUTIILOR PUBLICE

CAP. I INSTITUŢIILE PUBLICE

Obiectul contabilităţii publice

Instituţiile publice au obligaţia sa organizeze şi sa conducă contabilitatea proprie,respectiv contabilitatea financiară şi după caz, contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şicontrolul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute dinactivitatea instituţiilor publice, trebuie sa asigure înregistrarea cronologică şi sistematica, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanta

financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cat şi pentruutilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organismelefinanciare internaţionale).

Contabilitatea instituţiilor publice asigura informaţii ordonatorilor de credite cu privire laexecuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat înadministrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar şiinformaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, acontului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale.

În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. 500/2002, instituţii publice reprezintădenumirea generica ce include:

• Parlamentul,•

Administraţia Prezidentiala,• ministerele,• celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice,• alte autorităţi publice,• instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de

modul de finanţare a acestora.



În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului privind finanţele publice localenr. 45/2003, aprobată cu modificări şi completări, instituţii publice reprezintă denumirea genericace include:

• comunele,• oraşele,

• municipiile,• sectoarele municipiului Bucureşti,• judeţele,• municipiul Bucureşti,• instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică,

indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi a contabilităţii,

contabilitatea publica cuprinde:a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor şi

plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;b) contabilitatea trezoreriei statului

c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care sareflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial;

d) contabilitatea destinată analizarii costurilor programelor aprobate

În aplicarea prevederilor pct. a) şi c), planul de conturi va cuprinde:- conturi bugetare - pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi

determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitateaveniturilor şi cheltuielilor bugetare, se realizează cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pestructura clasificatiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigura înregistrarea veniturilor încasateşi a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmiriicontului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.

- conturi generale - pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei, a cheltuielilor şiveniturilor aferente exerciţiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

Conturile contabile vor fi conforme cu prezentele norme, corecte şi complete şi vor prezentasituaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de implementare a bugetului.

Instituţiile publice, au obligaţia sa conducă contabilitatea în partida dubla cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi:

- clasa 1 "Conturi de capitaluri";- clasa 2 "Conturi de active fixe";- clasa 3 "Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie";- clasa 4 "Conturi de terţi";- clasa 5 "Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale";- clasa 6 "Conturi de cheltuieli";- clasa 7 "Conturi de venituri şi finantari".

2



În cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturisintetice de gradul I şi II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie despecificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare.

Cu ajutorul acestor conturi, instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente), respectiv în momentul

creării, transformarii sau dispariţiei/anulării unei valori economice, a unei creanţe sau uneiobligaţii.Corespondentele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont prin prezentele norme nu sunt

limitative. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii, cu respectarea conţinutului economical operaţiunii respective, a cerinţelor contabilităţii bazată pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şia prevederilor legale în vigoare.

În acest sens, ordonatorii principali de credite urmează sa elaboreze planuri de conturi cudezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specificedomeniului de activitate respectiv.

Conturile din planul de conturi nu reprezintă temei legal pentru înregistrarea unor operaţiuni încontabilitate

Legii finanţelor publice nr. 500/2002, cu completarile ulterioare, stabileşte principiile, cadrulgeneral şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. Dispoziţiile acesteilegi se aplica în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportarii:

a) bugetului de stat;b) bugetului asigurărilor sociale de stat;c) bugetelor fondurilor speciale;d) bugetului trezoreriei statului;e) bugetelor instituţiilor publice autonome;

f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetulasigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale

căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigura din fonduri publice;i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Veniturile şi cheltuielile bugetare

Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibrusau dezechilibru, după caz.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice,

programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi altereglementări, şi vor fi angajate şi folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Autorizarea bugetară/Angajamentele multianuale Legea bugetară anuala prevede şi autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute, în cadrul cărora se angajează, seordonanţează şi se efectuează plati, reprezintă limite maxime care nu pot fi depasite.

Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

3



Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.

Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita

creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.Legile bugetare anuale

În cadrul legilor bugetare anuale se includ următoarele:a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;b) legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Legile de rectificare

Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate celmai târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şilegilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar. Legile privind contul general anual de execuţie Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aproba prin:

a) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat;b) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat.

PRINCIPII SI REGULI BUGETARE

Principiul universalitatii

Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donatiilor şi

sponsorizarilor, care au stabilite destinaţii distincte. Principiul publicităţii

Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizandu-se prin:a) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor şi

conturilor anuale de execuţie a acestora;d) mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului,

exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile, prevăzute de lege.

Principiul unităţii Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea

eficienta şi monitorizarea fondurilor publice.Toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în

bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget, cu excepţia celor prevăzute de lege, precum şia celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

4



Veniturile şi cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi ale Fondului specialal drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială, urmândregulile şi principiile acestui buget. Principiul anualitatii Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde

exerciţiului bugetar.Toate operaţiunile de încasări şi plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin

exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aproba în buget pe surse de provenienta şi, respectiv, pecategorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Principiul unităţii monetare

Toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda nationala.

Reguli privind cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetare au destinaţie precisa şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legispecifice şi în legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute şi nici angajata şi efectuată din aceste bugete,dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala. Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atragemicşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie sa se prevadă şi mijloacelenecesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. În acest scop Guvernul, prinordonatorii principali de credite în domeniul cărora se iniţiază proiecte de acte normative şi MinisterulFinanţelor Publice, va elabora fişa financiară, care se ataşează la expunerea de motive sau la nota defundamentare, după caz, ca document necesar pentru dezbaterea proiectului, şi care va fi actualizată înconcordanta cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ. În aceasta fişa se înscriuefectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie sa aibă în vedere:

a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;b) eşalonarea anuala a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;

c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.(2) În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după

caz, fişa financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.(3) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament, pot fi aprobate acte normative numai

în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau amajorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.

Competente şi responsabilităţi în procesul bugetar

5



Aprobarea bugetelorBugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituţiilor

publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externenerambursabile, bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel:

a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor

externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;b) bugetele instituţiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;c) bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetele prevăzute prin lege, ca anexe la bugetele

ordonatorilor principali de credite;d) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute, de către ordonatorul de credite

ierarhic superior al acestora;e) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii, de către organul de

conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.Bugetele prevăzute se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii

de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Rolul Parlamentului Parlamentul adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextulstrategiei macroeconomice asumate de acesta.

În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament pana cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget,Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta.

În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determinamajorarea nivelului deficitului bugetar.

Parlamentul adopta legile contului general anual de execuţie. Rolul Guvernului

Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.

Guvernul asigura:a) elaborarea raportului privind situaţia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv şi proiectia

acesteia în următorii 3 ani;b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în

cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege;c) exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, scop în care

examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţireaechilibrului bugetar, după caz;

d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anualde execuţie;

e) utilizarea fondului de rezerva bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe baza de

hotărâri. Rolul Ministerului Finanţelor Publice

În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, următoarele atribuţii:a) coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi

anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie;

b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

6



c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora;d) emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile

pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, controlul cheltuiriiacestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea;

e) solicita rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice;f) aproba clasificatiile bugetare, precum şi modificările acestora;

g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite,

documentele care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor bugetare anuale;i) asigura monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor şi

cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei;j) avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandmurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri

încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative, care conţin implicaţii financiare;k) stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii principali

de credite;l) blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără

justificare în bugetele ordonatorilor de credite;m) dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor

publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară externa acordată GuvernuluiRomâniei;

n) colaborează cu Banca Nationala a României la elaborarea balanţei de plati externe, a balanţeicreanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar;

o) prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului,împreună cu Banca Nationala a României, informări asupra modului de realizare a balanţei de platiexterne şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de acoperire a deficitului saude utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plati externe;

p) participa, în numele statului, în ţara şi în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dubleiimpuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Nationala a României, în problemefinanciare, valutare şi de plati;

r) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.

Categorii de ordonatori de credite

Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate aleadministraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publiceautonome.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generalisau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegarii.

În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali decredite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz. Rolul ordonatorilor de credite

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducatori sunt ordonatori secundari sauterţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

7



Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite, înraport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentrurealizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi încondiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii principali de credite vor repartiza, creditele bugetare, după reţinerea a 10% din prevederileaprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personalşi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

Toate instituţiile publice trebuie sa aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi. Responsabilităţile ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publicerespective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21 din lege;

b) realizarea veniturilor;c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asuprasituaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrăride investiţii publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Controlul financiar preventiv şi auditul internControlul financiar preventiv şi auditul intern se exercita asupra tuturor operaţiunilor care afectează

fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Controlul financiar preventiv propriu Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul decredite, iar plata acestora se efectuează de către contabil.

Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.

Controlul financiar preventiv delegat Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţieiîn domeniu.

8



CAP. II BUGETELE SI PROCESUL BUGETAR

Conţinutul legilor bugetare anuale Legile bugetare cuprind:

a) la venituri, estimarile anului bugetar;b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura

funcţională şi economică a acestora;c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;d) reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Anexele legilor bugetare

Anexele legilor bugetare cuprind:a) sintezele bugetelor b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea;c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora;d) alte anexe specifice.

Elaborarea bugetelor

Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin MinisterulFinanţelor Publice, pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;

b) politicilor fiscale şi bugetare;c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor

acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite în formularea propunerilor de buget,

prezentate de ordonatorii principali de credite;e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau

ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta; programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor fiecărui program, care trebuie sa precizeze:acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori,măsurate prin indicatori precisi, a căror alegere este justificată;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuriconsolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;

h) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Structura bugetelor

9



Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificatiei bugetare.Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri,articole, precum şi alineate, după caz.Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisa şi limitată. Numărul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la

bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şiduratele de realizare a investiţiilor.Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi seaproba o data cu acestea. Fonduri la dispoziţia Guvernului

În bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie ladispoziţia Guvernului.

Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetulde stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, după caz.Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor acţiuniurgente în vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.În cursul exerciţiului bugetar Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului poate fi majorat de Guverndin Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, în funcţie de necesităţile privind asigurareasumelor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.

Calendarul bugetar

Elaborarea indicatorilor macroeconomici

Indicatorii macroeconomici şi sociali prevăzuţi, pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectulde buget, precum şi pentru următorii 3 ani, vor fi elaborati de organele abilitate pana la data de 31 martie aanului curent. Aceşti indicatori vor fi actualizati pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. Limitele de cheltuieli Ministerul Finanţelor Publice va inainta Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani, împreună culimitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta sa le aprobe pana ladata de 15 mai şi sa informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice.

Scrisoarea-cadru

10



Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie afiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate deGuvern.În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acesteavor fi adaptate de către Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Pana la data de 15 iunie

Ministerul Finanţelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfelredimensionate, în vederea definitivării proiectelor de buget.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca pana la data de 15 iulie a fiecărui an sa depună laMinisterul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimarile pentru următorii 3 ani, comunicate ,însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate.Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii şi le înaintează

Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate

şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali

de credite asupra acestora. În caz de divergenta hotărăşte Guvernul.Proiectele de buget şi anexele la acesta, definitivate , se depun la Ministerul Finanţelor Publice pana la

data de 1 august a fiecărui an. Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune laGuvern pana la data de 30 septembrie a fiecărui an.Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomica pentru anul

bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiectia acesteia în următorii 3 ani. Acest raport vacuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice.Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şialte informaţii relevante în domeniu.După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le supune spre adoptareParlamentului cel mai târziu pana la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Aprobarea bugetului de către Parlament Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şialineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de

angajament pentru acţiuni multianuale.Estimarile pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şinu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de către Parlament Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar,Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli

11



neputând depăşi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite,temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, pana la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestoracuprinse în proiectul de buget.

Execuţia bugetarăPrincipii în execuţia bugetară

-Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a acestora.-Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.-Alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul

acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.-Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru

finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol.

-Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin

dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenta fiecărui ordonator principalde credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate, şi se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmează a se suplimenta,cu cel puţin o luna înainte de angajarea cheltuielilor.

-Pe baza justificarilor corespunzătoare virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, lanivelul ordonatorului principal de credite şi, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează ase suplimenta, cu cel puţin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

-Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (5) şi (6), se pot efectua începând cutrimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virari se efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de rectificare.

-Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

-Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesitaţi privindexecuţia, pana la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care sedisponibilizeaza şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

-Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile dela închiderea lunii, situaţia virarilor de credite bugetare aprobate conform alin. (5), potrivit instrucţiunilor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetareVeniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în funcţie determenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de finanţarea deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în bugetele prevăzute se aproba de către:

a) Ministerul Finanţelor Publice: pe capitole de cheltuieli şi în cadrul acestora, pe titluri, la propunereaordonatorilor principali de credite; pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de

12



stat şi pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principalide credite ai bugetele locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice ale MinisteruluiFinanţelor Publice;

b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiaride credite, după caz;

c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari decredite bugetare. Deschiderea de credite bugetare Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite,repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate pecapitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, după caz, în raportcu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale carereglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de încasare a veniturilor

bugetare şi de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetulde stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, lacererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei.În vederea menţinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, pana la finele lunii în curs pentruluna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea încasării veniturilor bugetare, în cadrulcărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate dinconturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizulMinisterului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a fiecărei luni.

Transferurile între ordonatorii principali de credite În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unităţi,acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa introducă modificările corespunzătoareîn bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar şi a Fondului derezerva bugetară la dispoziţia Guvernului. Fondurile externe nerambursabile

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se deruleazăconform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un cont distinct şi vor fi cheltuite numai în limitadisponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate. Execuţia bugetară

În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare,ordonantare, plata.Execuţia bugetară se bazează pe principiul separarii atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.

13



Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor decredite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.Plata cheltuielilor este asigurata de şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.Instrumentele de plata trebuie sa fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sacertifice exactitatea sumelor de plata, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea,

conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semnează de contabil şi şefulcompartimentului financiar-contabil.Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative,întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25 din lege, după caz.Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanţelor publice, acţiunile şi categoriilede cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de pana la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile şi limitele care se vor folosi în acest scop.Sumele reprezentând plati în avans, efectuate şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şiservicii prestate pana la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de cătreinstituţia publica care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazulnelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri,

recuperarea sumelor de către instituţia publica se face cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi pana s-au recuperat.

Contul general anual de execuţie Pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţiade casa a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, şi în urma verificării şi analizarii acestora,Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi, respectiv,contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe

care le prezintă Guvernului.Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa întocmească şi sa anexeze la situaţiile financiare anualerapoarte anuale de performanta, în care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizateşi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale.Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şiconturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate şiau ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexeleacestora.Guvernul analizează şi prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie a bugetuluide stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie, pana la data de 1 iuliea anului următor celui de execuţie.Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte

conturi anuale de execuţie se aproba prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi. Structura conturilor anuale de execuţie a bugetuluiConturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:

a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive; încasări realizate;b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

14



Contul general de execuţie a datoriei publice

Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al datoriei publice a statului. Contul generalal datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce sedepune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice interne şi datoriei publice

externe directe a statului şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru crediteexterne primite de către alte persoane juridice. Excedentul/deficitul bugetar

Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţa între veniturile încasate şi plăţile efectuate pana la încheiereaexerciţiului bugetar.Cu excedentele definitive rezultate după încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte surse prevăzute de legese diminuează deficitele din anii precedenti, respectiv şi datoria publica în situaţia bugetului de stat. Execuţia de casa bugetară

Execuţia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului pe bazanormelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice, care asigura:

a) încasarea veniturilor bugetare;b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor

bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plati privind datoria publica interna şi externa rezultată din

împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor lascadenta şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni:

a) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei aacestora, primite pe baza de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi

utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotărâri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şieconomice, după caz;

b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Nationala a României;

c) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege. Principii ale încheierii execuţiei bugetare Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.Orice venit neincasat şi orice cheltuiala angajata, lichidată şi ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare,

şi neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, după caz, în contul bugetului pe

anul următor.Creditele bugetare neutilizate pana la închiderea anului sunt anulate de drept.Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării

contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturilestructurilor de implementare, se reportează în anul următor.

Fondurile se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

15



În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii dela bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora seregularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor primite.Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar

respectiv.

CAP. III FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel:a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după

caz;b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetele fondurilor speciale, după caz;c) integral, din veniturile proprii.

Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelefondurilor speciale, după caz, vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate. Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de instituţiile publice

Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite , în situaţia instituţiilor publice

finanţate integral de la buget, se vărsa direct la bugetul din care se finanţează acestea. Cu aceste sume semajorează creditele bugetare ale bugetului respectiv şi se vor utiliza potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) şicu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator.

Lunar, în termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmiteMinisterului Finanţelor Publice situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate , în vederea introduceriimodificărilor corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale destat, bugetelor fondurilor speciale, după caz.Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, în situaţia instituţiilor publice finanţate

potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majoră bugetele de venituri şi cheltuieli aleacestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestriala şianuala, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul devenituri şi cheltuieli.Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile se înregistrează în contabilitatea acestora. Finanţarea unor instituţii publice Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul destat, cat şi din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuala sau prin legi speciale,se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget. Veniturile proprii ale instituţiilor publice Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se încasează,se administrează, se utilizează şi se contabilizeaza de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale.

16



Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), provin din chirii,organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea. Excedentele bugetelor instituţiilor publice

Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1)

lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de laacesta.

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor. Regimul de finanţare a unor activităţi sau instituţii publice Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă uneleinstituţii publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice, din finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi lit. b) în finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b)şi c), după caz, stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi, categoriile de venituri şi natura cheltuielilor.

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unor activităţi Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se întocmesc odata cu bugetul instituţiei publice de care aparţin şi se aproba o data cu bugetul acesteia, în condiţiile art.16.

Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii se grupează pe bazaclasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.În situaţia nerealizarii veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii

cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate

integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Împrumut temporar pentru unele activităţi sau instituţii publice

În cazul în care, la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente,în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturifără dobanda din bugetul propriu, pe baza de convenţie.Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data

acordării. Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor publice

Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângăunele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plati prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror raza îşi au sediul şi la care au deschise conturilede venituri, cheltuieli şi disponibilitati.Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi unităţii

teritoriale a trezoreriei statului.

Fondurile speciale Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie şi se administrează în afară bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările

17



sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la legea bugetuluide stat şi, respectiv, la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.Proiectele acestor bugete se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor bugete se efectuează potrivit legilor de constituire a acestora şi prevederilor prezentei legi.

CAP. IV ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢIIINSTITUŢIILOR PUBLICE Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revineordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea de regula, în compartimente distincte,

conduse de către directorul economic, contabilul şef sau alta persoana imputernicita saîndeplinească aceasta funcţie. Aceste persoane trebuie sa aibă studii economice superioare şirăspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, încondiţiile legii.

Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa funcţia de conducere acompartimentului financiar-contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şide plata a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii încadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe baza de contract, în condiţiile legii.

Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau carenu au personal încadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot încheia contracte de

prestări de servicii, pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestrialeşi anuale, cu societăţi comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate,conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceastadestinaţie.

Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie sa asigure, potrivitlegii, condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corecta şi la zi a contabilităţii,organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, precum şi valorificarearezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, depunerea latermen a acestora la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor şisituaţiilor financiare, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei

publice. Moneda şi cursul de înregistrare

Contabilitatea operaţiunilor economico-financiare se tine în limba romana şi în monedanationala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cat şiîn valuta, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valuta se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,comunicat de Banca Nationala a României.

18



La data întocmirii situaţiilor financiare, elementele monetare exprimate în valuta(disponibilitati şi alte elemente asimilate, creanţe şi datorii) se reevalueaza la cursul comunicat deBanca Nationala a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiarănerambursabila a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei, la cursul INFO-euro.

Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda nationala şi este comunicatde Banca Centrala Europeană.Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curenta (n)

este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de către toateinstituţiile publice care efectuează operaţiuni finanţate din fonduri comunitare PHARE, ISPA,etc., respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare, instituţiile publice - beneficiari finali -ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii.

Elementele monetare exprimate în euro: disponibilitati şi depozite bancare, creanţe şi datorii,se reevalueaza cel puţin, la întocmirea situaţiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.

Documente justificative şi registre de contabilitateDeţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi

obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără sa fie înregistrate în contabilitate,constituie contravenţii la Legea contabilităţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa fie considerate infracţiuni.

Instituţiile publice consemnează operaţiunile economico-financiare în momentul efectuării lor în documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fise şi alte documentecontabile după caz.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale învigoare.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajeazărăspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-auînregistrat în contabilitate, după caz.

Documentele justificative trebuie sa cuprindă, următoarele elemente principale:- denumirea documentului;- denumirea şi, după caz, sediul unităţii care întocmeşte documentul;- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;- menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este

cazul);- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al

efectuării acesteia;- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate;

- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuareaoperaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept sa aprobe operaţiunile respective, după caz;

- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic, prin respectarea succesiunii

documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi

19



sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare încontabilitate "maestru-sah".

Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.

Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie, care nu au regim special de

inseriere şi numerotare, privind activitatea financiară şi contabila, pot fi adaptate în funcţie despecificul şi necesităţile instituţiilor publice, cu condiţia respectării conţinutului minimal deinformaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi pretiparite sau editatecu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.

Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de inseriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale, în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru.

Forma de înregistrare în contabilitateFormele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente

contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematica în contabilitatea operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.

La instituţiile publice, forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-sah".

În cadrul formei de înregistrare "maestru-sah", principalele registre şi formulare care seutilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare şi Balanţa de verificare.

La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-sahsimplificat". În acest caz, contabilitatea sintetică se tine pe "Fise de cont pentru operaţii diverse",deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-mare (sah), iar contabilitatea analitica se tine pefişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-sah".

Evidenta analitica a creditelor bugetare, plăţilor de casa şi a cheltuielilor efective se tine cuajutorul "Fisei pentru operaţii bugetare".

Registrele de contabilitateRegistrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare.Acestea se utilizează în stricta concordanta cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat

şi astfel completate încât sa permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listariinformatice, după caz.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şisistematica a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei.

Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publica într-un singur exemplar, după ce afost numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat în evidenta instituţiei.

Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescatoare, iar volumele se vor numerotaîn ordinea completării lor.

Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ştersături şi spaţiilibere, a documentelor în care se reflecta miscarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.

Operaţiunile de aceeaşi natura, realizate în acelaşi loc de activitate, pot fi recapitulate într-undocument centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care sta la baza înregistrării în Registrul-jurnal.

20



Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casa şi banca, decontărilecu furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor, etc. Acestea pot inregistra în Registrul-jurnalsumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.

În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automatăa datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va inregistra prin articole contabile, în mod

cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În aceasta situaţie,Registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.În cazul în care o instituţie publica are unităţi subordonate fără personalitate juridică care

conduc contabilitatea pana la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de cătreunităţile subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia în evidenta unităţii.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toateelementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor, inventariate potrivit legii.Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publica într-un singur exemplar, după ce a

fost numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat în evidenta instituţiei.Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea instituţiei, cel puţin o data pe an pe parcursul

functionarii instituţiei, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activităţii, precum şi în altesituaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic.

În acest registru se înscriu, într-o forma recapitulativa, elementele inventariate după natura lor,suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului.

Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în Registrul-inventar au la baza listele deinventariere sau alte documente care justifica conţinutul acestora.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se înregistreazăsoldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrărilor şi se scad rulajeleiesirilor de la data inventarierii pana la data încheierii exerciţiului.

În cazul în care o instituţie publica are unităţi subordonate fără personalitate juridică careconduc contabilitatea pana la balanţa de verificare, registrul-inventar se va conduce de cătreunităţile subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia în evidenta unităţii.

Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, existenta şi miscarea elementelor de activ şi de pasiv, laun moment dat.

Registrul Cartea mare (sah) se întocmeşte într-un exemplar, lunar, separat pentru debitul şiseparat pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operaţiunilor.

Cartea mare sta la baza întocmirii balanţei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi înlocuitcu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Editarea Cărţii mari se va efectua numai la cerereaorganelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.

Balanţa de verificareBalanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii

înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitica, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.

Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah), respectivdin fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.

Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitica se întocmesc balante de verificareanalitice. La instituţiile publice, balantele de verificare sintetice se întocmesc lunar iar balantele

21



de verificare analitice, cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiilefinanciare.

Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolulşi denumirea conturilor, în ordinea înscrisă în planul de conturi, soldurile iniţiale sau totalulsumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente după caz, rulajele curente debitoare şi

creditoare, totalul sumelor debitoare şi creditoare, soldurile finale debitoare şi creditoare. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurilefinale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

APROBAREA, DEPUNEREA ŞI COMPONENTA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat înadministrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şicheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate deMinisterul Finanţelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Situaţiile financiare se întocmesc în moneda nationala, respectiv în lei, fără subdiviziunile leului.

Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale, se pot întocmisituaţii financiare şi într-o alta moneda.Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie sa fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a

elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune, potrivit normelor emise înacest scop de Ministerul Finanţelor Publice.

Situaţiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare (activenete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a performantei financiare şi a rezultatului patrimonial.

Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentuluifinanciar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa îndeplinească aceasta funcţie.

Instituţiile publice au obligaţia sa prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschiseconturile, situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casa, asoldurilor conturilor de disponibilitati, după caz, pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea

instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului.Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare.

Este interzis instituţiilor publice sa centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine carenu au primit viza trezoreriei statului.

Instituţiile publice ai căror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari, depunun exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior, la termenelestabilite de acesta.

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice,instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale,

potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta.Unităţile fără personalitate juridică, subordonate instituţiei publice, organizează şi conduc contabilitateaoperaţiunilor economico-financiare pana la nivel de balanţa de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.

Activitatea desfasurata în străinătate de unităţile fără personalitate juridică, subordonate instituţiilor publice din România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice romane şi se raportează peteritoriul României.

Componenta Situaţiilor Financiare

22



Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:a) bilanţul;b) contul de rezultat patrimonial;c) situaţia fluxurilor de trezorerie;d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;e) anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;

f) contul de execuţie bugetară.

BilanţulBilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital

propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru

exerciţiul financiar precedent.Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentată în

notele explicative.Un element de bilanţ pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care

exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescator al lichiditatii iar

elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescator al exigibilitatii.Un activ reprezintă o resursa controlată de către instituţia publica ca rezultat al unor evenimente trecute,

de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fievaluat în mod credibil.

O datorie reprezintă o obligaţie actuala a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prindecontarea căreia se asteapta sa rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente.Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în

calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea tuturor datoriilor.Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determina ca diferenţa între

active şi datorii.În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ

a unor informaţii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentelereglementări.

STRUCTURA BILANŢULUI

A. ACTIVE Active necurente

Active fixe necorporaleInstalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatura birotica şi alte active

corporaleTerenuri şi clădiri

Alte active nefinanciareActive financiareCreanţe (peste un an)Total active necurente

Active curenteStocuriCreanţe (sub un an)Investiţii pe termen scurtConturi la trezorerie şi bănci

23



Cheltuieli în avansTotal active curenteTotal active

B. DATORII

Datorii necurenteDatorii (peste un an)Împrumuturi pe termen lungProvizioaneTotal datorii necurente

Datorii curenteDatorii (sub un an)Împrumuturi pe termen scurtÎmprumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exerciţiul curentVenituri în avansProvizioane

Total datorii curenteTotal datoriiActive nete/Capitaluri proprii = Total active - Total datorii

C. Capitaluri propriiRezerve şi fonduriRezultatul patrimonialRezultatul reportat

Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finantarilor şi cheltuielilor din cursul

exerciţiului curent.Veniturile şi finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au

fost încasate sau nu.Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost

plătite sau nu.În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate (ex. venituri din

reluarea provizioanelor şi ajustarilor de valoare) care nu implica o încasare a acestora precum şicheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizarile, provizioanele şi ajustarile de valoare) care nu implicao plata a acestora.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentăelementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentată în

notele explicative.Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cuexcepţia cazului în care exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa definanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţa între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate înexerciţiul financiar curent.

În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea unor informaţii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentele reglementări.

24



Modelul formularului "Contul de rezultat patrimonial" este prezentat în anexa nr.14 la prezentelenorme. Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

Structura Contului de rezultat patrimonial

Venituri operationale

- venituri din impozite şi taxe, contribuţii de asigurări şi alte venituri ale bugetelor - venituri din activităţi economice- finantari, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială- alte venituri operationaleTotal venituri operationale

Cheltuieli operationale- cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente- subvenţii, transferuri- cheltuieli privind stocurile, lucrările şi serviciile executate de terţi- cheltuieli de capital, amortizari şi provizioane- alte cheltuieli operationale

Total cheltuieli operationale

Excedent (deficit) din activitatea operationala

Venituri financiareCheltuieli financiare

Excedent (deficit) din activitatea financiară

Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/-excedent/deficit din activitatea financiară)

Venituri extraordinareCheltuieli extraordinare

Excedent/deficit din activitatea extraordinară

Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/-excedent/deficit din activitateaextraordinară)

Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară va cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar

cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, şi trebuie saconţină:a) informaţii privind veniturile:- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive- drepturi constatate- încasări realizate- drepturi constatate de încasatb) informaţii privind cheltuielile:- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive

25



- angajamente bugetare- angajamente legale- plati efectuate- angajamente legale de plătit- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plati efectuate).

CAP. V CONTABILITATEA PATRIMONIULUI INSTITUTIILOR PUBLICE

Patrimoniul institutilor publice este format din bunurile mobile si imobile care apartin domeniului

public, domeniului privat al acestora, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. A.CONTABILITATEA ACTIVELOR

1. Active fixeActivele fixe - sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung.

Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe necorporale şi activele financiare. Activele fixe necorporale - sunt active fără substanta fizica, care se utilizează pe o perioada mai marede un an. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se tine pe categorii iar contabilitatea analitica pe feluri de active fixe necorporale.

Activele fixe necorporale cuprind:- cheltuieli de dezvoltare;

- concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, cu excepţia celor createintern de instituţie;- înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,

evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau altesuporturi;

- alte active fixe necorporale;- avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.• Cheltuieli de dezvoltare - sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor

cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau imbunatatite substanţial, înainteastabilirii producţiei de serie sau utilizării (contul 203).

Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:- proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor şi

modelelor;- proiectarea uneltelor şi matritelor care implica tehnologie noua;- proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic

pentru producţia pe scara larga;- proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele,

sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.• Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare achiziţionate sau

dobândite pe alte cai, se înregistrează în conturile de active fixe necorporale, la costul de achiziţiesau de producţie, după caz. (contul 205).

26



• Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentaţii teatrale, programe de radiosau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreativeefectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi (contul 206).

• Alte active fixe necorporale - includ programele informatice create de instituţie sau achiziţionatede la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte active fixe necorporale (contul208).

Avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie - cuprind avansurile acordate furnizorilor de activefixe necorporale (contul 234) şi activele fixe necorporale neterminate pana la sfârşitul perioadei, evaluatela costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz (contul 233).

• Cheltuieli ulterioareCheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea, finalizarea acestuia sau

primirea cu titlu gratuit care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial, seînregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

Cheltuielile ulterioare vor majoră costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performantelor fata de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial.

Active fixe corporaleSunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care

îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prinhotărâre a Guvernului şi o durata normală de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica pefiecare obiect de evidenta, prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toatedispozitivele şi accesoriile acestuia, destinat sa îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţiedistinctă.Activele fixe corporale cuprind:

- terenuri şi amenajări la terenuri;- construcţii;- instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte activecorporale;

- avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.• Terenuri

Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru: terenuri (contul 2111) şi amenajări la terenuri (contul2112).

În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, silvice,terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.

Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energieelectrica, lucrările de acces, imprejmuirile şi altele asemenea.

Potrivit legii terenurile nu sunt supuse amortizarii, dar amenajările la terenuri se amortizeaza pe odurata de 10 ani.

• ConstrucţiiConstrucţiile se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind

clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului(contul 212).

• Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţiiInstalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile se evidenţiază pe grupe, subgrupe,

clase şi subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 213).

27



• Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alteactive corporale

Mobilierul, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte activecorporale se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea şiduratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 214).

• Avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie

1. În cadrul acestora se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de active fixecorporale (contul 232) precum şi activele fixe corporale în curs de execuţie, carereprezintă lucrările de investiţii neterminate pana la sfârşitul perioadei, efectuate înregie proprie sau în antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de producţie sau costulde achiziţie, după caz (contul 231).

Activele fixe corporale în curs se trec în categoria activelor fixe la finalizare după recepţia, darea înfolosinta sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

• Alte active ale statului (zăcăminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa)Resursele minerale situate pe teritoriul tarii, în subsolul tarii şi al platoului continental în zona

economică a României din Marea Neagra, delimitate conform principiilor dreptului internaţional şireglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului roman.

Potrivit legislaţiei în vigoare, în categoria resurselor minerale se includ: carbunii, minereurile feroase,neferoase, de aluminiu şi roci alumifere, de metale nobile, radioactive, substantele utile nemetalifere,rocile utile, pietrele preţioase şi semipretioase, gazele necombustibile, apele geotermale, apele mineralenaturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, etc.

Zacamintele reprezintă rezerve descoperite de minerale, atât de suprafata cat şi subterane, care suntexploatabile economic, ţinând seama de nivelul relativ al preţurilor. Zacamintele cuprind rezervele decărbune, de petrol şi gaze naturale, rezervele de minereuri metalifere şi minereuri nemetalifere (contul215).

Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele şi vegetalele de producţie unica sau permanenta asupra cărora se exercita dreptul de proprietate, dar a căror creştere naturala şi/sau regenerarenu este plasata sub controlul direct şi responsabilitatea unităţilor instituţionale şi nu este gestionata deacestea. De exemplu, pădurile virgine şi resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriulnaţional. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau suntsusceptibile de a fi exploatate într-un viitor apropiat (contul 215).

Rezervele de apa sunt intinderi de apa şi alte rezerve subterane în măsura în care prin exercitareadreptului de proprietate le sunt date o valoare de piata (cont 215).

Active financiareUn activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite, un instrument de capitaluri proprii al unei alteentităţi, un drept contractual.Activele financiare cuprind:

- titluri de participare;- alte titluri imobilizate;- creanţe imobilizate.

• Titluri de participareTitlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni deţinute de stat sau unităţile

administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale, acăror deţinere pe o perioada îndelungată aduce venituri sub forma de dividende (contul 260).

• Alte titluri imobilizateAlte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat, a căror deţinere pe o perioada

îndelungată aduce venituri sub forma de dobânzi (contul 265).• Creanţe imobilizate

28



Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termenlung şi alte creanţe pe termen lung, potrivit legii.

Contabilitatea creanţelor imobilizate se tine pe următoarele categorii: împrumuturi acordate pe termenlung şi alte creanţe imobilizate.

În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii (cont 267).

În categoria altor creanţe imobilizate intra: garanţiile, depozitele, depuse de instituţia publica la terţi(cont 267).

Active curente (circulante)

Recunoasterea activelor curente (circulante)Un activ se clasifica ca activ circulant (curent) atunci când:- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se asteapta sa fie

realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;- este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restrictionata.Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intra într-un

proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor

convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Activele circulante (curente) cuprind:- stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura;- creanţe;- investiţii pe termen scurt;- casa şi conturi la bănci.

• Stocurile sunt active circulante:a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii: sauc) sub forma de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează sa fie folosite în desfăşurarea

activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, animalele şi pasarile, mărfurile, ambalajele, producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.

Sunt incluse de asemenea, stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importantadeosebita pentru economia nationala.

• Materii primeMateriile prime participa direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau

parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformata (contul 301).• Materiale consumabile

Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,seminţe şi materiale de plantat, furaje, medicamente şi materiale sanitare şi alte materiale consumabile)care participa sau ajuta la procesul de fabricaţie fără a se regasi, de regula, în produsul finit sau asiguradesfăşurarea activităţii curente a instituţiei (contul 302).

• Materiale de natura obiectelor de inventar Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mica decât limita

prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de folosinta, sau cuo durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora(echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, scule,dispozitive, verificatoare, aparatele de măsura şi control, etc.) (contul 303).

29



Documentele aflate în fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fostclasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, nu suntactive fixe şi sunt evidentiate, gestionate şi inventariate în condiţiile legii. Aceste bunuri fac parte dincategoria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate în folosinta (contul 303). Eliminareadocumentelor din colecţii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioada de minimum 6 luni de la achiziţie.

Pentru organizarea contabilităţii analitice a cărţilor care au fost trecute în categoria materialelor denatura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda global-valorică, cu aprobarea ordonatorului decredite.

Evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar se tine pe doua categorii: materiale de naturaobiectelor de inventar în magazie (contul 3031) şi materiale de natura obiectelor de inventar în folosinta(contul 3032).

Înregistrarea pe cheltuieli a consumului acestora se realizează la momentul scoaterii din folosinta.• Materiale rezerva de stat şi de mobilizare

Rezerva de stat - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului care se constituie în scopul de ainterveni operativ pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea tarii, în situaţii excepţionaledeterminate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomenesociale sau economice, conjuncturi externe sau în caz de război (cont 3041).

Rezerva de mobilizare - Cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului şi anume:- în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente de completare, utilaje

strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;- în comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a

capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional deapărare;

- în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;

- în comerţ: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare, solicitate pe plan local, la mobilizare (cont 3042).

• Ambalaje rezerva de stat şi de mobilizareAmbalajele rezerva de stat şi de mobilizare - cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se constituie în

rezerva de stat şi de mobilizare, menţionate la pct. 2.1.2.4.(contul 305).• Alte stocuri

În categoria altor stocuri intra: munitiile şi furniturile pentru apărare nationala, ordine publica şisiguranta nationala, precum şi alte stocuri specifice altor instituţii publice (contul 309).

• Produse: semifabricate, produse finite, rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri1. Semifabricate

Semifabricatele reprezintă produsele care nu au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic şi careau nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul unităţii sau se livreaza terţilor (contul 341).2. Produse finite

Produsele finite sunt produsele are au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic şi nu mai aunevoie de prelucrari ulterioare în cadrul unităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediatedirect clienţilor (contul 345).3. Rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri (contul 346)

Rebut definitiv se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice,caiete de sarcini sau contracte şi nu poate fi utilizat decât, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.

Prin rebut parţial se înţelege produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice,caiete de sarcini sau contracte şi care, supus unor operaţii de remediere, eficiente sub aspect economic,devine un produs corespunzător sau poate fi valorificat ca produs declasat.

30



Produs declasat se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice,caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor legale, la preţ redus.

• Producţia în curs de execuţieProducţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele prevăzute în procesul

tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime(contul 331).

În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şistudiile în curs de execuţie (contul 332).

• Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale

Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum şi bunurile deacest fel aflate în custodie sau în consignaţie la terţi sunt evidentiate de către direcţiile generale alefinanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau alte instituţii ale statului potrivit prevederilor legale în vigoare (contul 347).

Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritorialese evidenţiază în contabilitatea acestora (contul 349).

• Stocuri aflate la terţiStocurile aflate la terţi sunt bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau consignaţie la terţi, care se

înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri (conturile 351, 354, 356, 357, 358, 359).• Animale şi păsări

În aceasta categorie se includ animalele născute vii şi cele ţinere de orice fel (taurine, porcine, ovine-caprine, cabaline, etc.) crescute pentru producţie (lana, lapte, blana, etc), reproducţie, munca, reprezentatie(spectacole), expunere (în parcuri şi grădini zoologice), precum şi animalele şi pasarile la ingrasat pentru afi valorificate (contul 361).

• MărfuriMărfurile reprezintă bunurile pe care entitatea le cumpara în vederea revânzării sau produsele realizate

în instituţii predate spre vânzare magazinelor proprii (contul 371).• Ambalaje

Ambalajele includ materialele refolosibile, achiziţionate sau realizate în instituţie, folosite pentru

ambalarea produselor destinate vânzării şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţiarestituirii în condiţiile prevăzute în contracte (contul 381).

Investiţii pe termen scurt

Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şirăscumpărate. În scopul asigurării surselor de finanţare, unităţile administrativ-teritoriale pot emite încondiţiile legii, obligaţiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen (conturile 505 şi509).La intrarea în patrimoniu, investiţiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achiziţie, sau la valoareastabilită potrivit contractelor.La bilanţ, investiţiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai puţin ajustarile cumulate

pentru pierderea de valoare.

Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenţei şi miscarii titlurilor de plasament, a altor valoride trezorerie, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca Nationala a României, băncile comerciale şi în casierie.

În scopul intaririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme, instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele

31



instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plati prinunităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile devenituri, cheltuieli şi disponibilitati, în condiţii de siguranta. Este interzis instituţiilor publice de a efectuaoperaţiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget, instituţiile publice au obligaţia de a prezentatrezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri şi cheltuieli/bugetul de cheltuieli,

aprobat în condiţiile legii.Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor

speciale, bugetele locale, pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.

Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont.

Contabilitatea instituţiilor publice asigura înregistrarea plăţilor de casa şi a cheltuielilor efective, pesubdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.Grupa Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci, include: conturi la trezoreria statului şi bănci, disponibilal bugetelor, casa şi alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu destinaţie specială, disponibil alinstituţiei publice finanţate din venituri proprii, disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramenteinterne.

• Disponibilitati ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănciAceasta grupa cuprinde: disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al

trezoreriei statului (contul 510), valorile de încasat sub forma cecurilor (contul 511), disponibilul în lei şivaluta al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale (contul 512), disponibilităţile în lei şi valuta provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat (contul 513) şi garantate de stat (contul514), disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din împrumuturi interne şiexterne contractate de autorităţile administraţiei publice locale (contul 516) şi garantate de acestea (contul517), dobânzile de plătit (contul 5181), dobânzile de încasat (contul 5182), împrumuturi pe termen scurt primite (contul 519).

Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitatedistinct, fata de cele de plătit, aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat, în cursul exerciţiului financiar, se înregistrează la cheltuieli

financiare sau venituri financiare, după caz.Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe baza de documente prezentate instituţiei şi

neaparute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct (contul 5125).Depozitele bancare constituite în condiţiile legii, se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de

disponibilitati.Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a miscarii acestora, ca urmare a

încasărilor şi plăţilor efectuate în valuta, se tine distinct în lei şi în valuta.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valuta se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,

comunicat de Banca Nationala a României.Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valuta se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca

comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acestea sa genereze diferenţe de curs valutar.La finele perioadei, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valuta şi a

altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt în valuta, la cursul de schimbcomunicat de Banca Nationala a României, valabil pentru aceasta data, se înregistrează în conturile devenituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Conturile curente la bănci comerciale se dezvolta în analitic pe fiecare banca.

• Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor localeConturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu

au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidentierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:

32



- disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzător conturilor de trezorerie:20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat";

- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunzător conturilor de trezorerie:21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale";

- disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525), corespunzător conturilor de trezorerie:22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de

stat";Aceasta grupa mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local (contul 522),

disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (contul 523),disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei (contul 524), disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezerva (contul 526), disponibilul din fondul de rezerva alasigurărilor sociale de sănătate (contul 527), disponibilul din sume încasate în cursul procedurii deexecutare silită (contul 528), disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529).

• Casa şi alte valoriContabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice, precum şi a miscarii acestora ca

urmare a operaţiunilor de încasări şi plati efectuate în numerar, se tine distinct în lei şi în valuta (contul531).

Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valuta se efectuează cu respectarea

reglementărilor emise de Banca Nationala a României şi Ministerul Finanţelor Publice, precum şi a altor reglementări în domeniu.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valuta se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,comunicat de Banca Nationala a României.

La finele perioadei, disponibilităţile în valuta şi alte valori de trezorerie (acreditive, depozite pe termenscurt în valuta) se evalueaza la cursul de schimb în vigoare la acea data, iar diferenţele de curs rezultate seînregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil, după caz, deschisela trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plati în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin virament.

Instituţiile publice au obligaţia sa îşi organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările şi plăţile înnumerar sa fie efectuate în condiţii de siguranta, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita

plafonului de casa stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituţie publica.Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare

respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.

Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate potrivit legii la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii,se depun în conturile de disponibilitati ale acestora.

Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale, biletele detratament şi odihna, tichetele şi biletele de călătorie, bonurile valorice pentru carburanţi auto, biletele cuvaloare nominală, tichetele de masa, alte valori, etc. (contul 532).

• AcreditiveÎn vederea achitării unor obligaţii fata de furnizori, se poate solicita instituţiilor publice deschiderea de

acreditive la bănci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora (contul 541).

Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plati înnumele instituţiei, se înregistrează în contabilitate distinct (contul 542).

• Disponibil din fonduri cu destinaţie specialăDisponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială constituite în condiţiile legii, se înregistrează în

contabilitate distinct (contul 550).• Alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în

contabilitate distinct (contul 551).

33



• Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anuluiîntr-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitatedistinct (contul 552).

Aceasta grupa mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afară bugetelor locale, respectiv: disponibilul din taxe speciale (contul 553), disponibilul dinamortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local (contul 554), disponibilul fondului

de risc (contul 555), disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe (contul556).

În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intra şi disponibilul din valorificarea unor bunuriintrate în proprietatea privată a statului (contul 557) precum şi disponibilul din cofinantarea de la bugetaferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (contul 558).

• Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri propriiVeniturile proprii ale instituţiilor publice, precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea

acestora, se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizeaza potrivit dispoziţiilor legale(conturile 560, 561).

Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şisubvenţii acordate de la buget, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordatesubvenţiile, în limita sumelor primite de la acesta.

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor.

• Disponibil al fondurilor specialeFondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi

bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent caatare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidentierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:

- disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: (contul 571), corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate"şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate";

- disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj (contul 574), corespunzător conturilor de trezorerie:28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentruşomaj".

• Viramente interneÎn contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilitati băneşti între conturile de

la trezoreria statului şi bănci comerciale, precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci, după caz şidin casieria instituţiei.

• Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabileContribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transfera Guvernului României

de către Comisia Comunităţilor Europene, cu titlu de asistenta financiară nerambursabila acordatăRomâniei de către Comunitatea Europeană.

Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limitadisponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate.

Ministerul Finanţelor Publice asigura gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene princonturi deschise la Banca Nationala a României, trezoreria statului sau, după caz, la bănci comerciale,conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare şi ale Acorduluimultianual de finanţare SAPARD.

Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorateComunităţii Europene, aflate în conturile deschise la Banca Nationala a României, trezoreria statului sau,după caz, la bănci comerciale, sunt purtătoare de dobanda; dobanda se bonifica şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare, ale Acordului multianual

34



de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi GuvernulRomâniei, precum şi, după caz, conform instrucţiunilor emise de donator.

Contribuţia publica nationala destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a ComunităţiiEuropene se aloca, se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic, juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.

Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilitatii temporare a contribuţiei

financiare a Comunităţii Europene se transfera structurilor de implementare, urmând sa se regularizeze cufondurile primite de la Comisia Europeană, în limita sumelor eligibile transferate.

Sumele plătite necuvenit din contribuţia publica nationala, reprezentând cofinantarea în bani acontribuţiei financiare a Comunităţii Europene, în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană,ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijente stabilite în baza prevederilor memorandumului definanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD, se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.

Orice înscris pe baza căruia se aloca fonduri provenind din contribuţia financiară a ComunităţiiEuropene şi din contribuţia publica nationala se investeste cu titlu executoriu.

Disponibilităţile din contribuţia publica nationala destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiarea Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, sereportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceiaşi destinaţie.

Terţi

Contabilitatea terţilor asigura evidenta datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cufurnizorii, clienţii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE, ISPA, SAPARD, etc), cu debitorii şicreditorii diversi, debitori şi creditori ai bugetelor, decontările între instituţii publice, precum şi evidentaoperaţiilor ce necesita clarificări ulterioare şi alte decontări.

• Furnizori şi conturi asimilateÎn contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri, lucrări executate

şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct (conturile 232,

234, 409).Operaţiunile privind achiziţiile de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate, precum şi achiziţiile de

active fixe pe baza efectelor comerciale, se înregistrează în conturile corespunzătoare de efecte de plătit(conturile 403 şi 405).

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afară bilanţului şi semenţionează în notele explicative.

Efectele comerciale trebuie sa îndeplinească condiţiile de forma şi fond prevăzute de legislaţia învigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, seevidenţiază distinct în contabilitate (contul 408).

Datoriile în valuta se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuăriioperaţiunilor, comunicat de Banca Nationala a României, cat şi în valuta.

Operaţiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare(leu), aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la dataefectuării tranzacţiei.

Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridică.În contabilitatea analitica furnizorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe

termene de plata.• Clienţi şi conturi asimilate

În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse, lucrărileexecutate şi serviciile prestate (contul 411).

35



Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118).Operaţiunile privind vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii, efectuate pe baza

efectelor comerciale, se înregistrează în conturile corespunzătoare de efecte de primit (contul 413).Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afară bilanţului şi se

menţionează în notele explicative.Efectele comerciale trebuie sa îndeplinească condiţiile de forma şi fond prevăzute de legislaţia în

vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.Bunurile vândute, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi, se

evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418).Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct (contul 419).Creanţele în valuta se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării

operaţiunilor, comunicat de Banca Nationala a României, cat şi în valuta.Operaţiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare

(leu), aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la dataefectuării tranzacţiei.

Contabilitatea clienţilor se tine pe categorii, precum şi pe fiecare persoana fizica sau juridică.În contabilitatea analitica clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi, iar în cadrul acestora pe

termene de încasare.• Personal şi conturi asimilate

Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale, sporurile, premiile,indemnizaţiile pentru concediile de odihna, precum şi cele pentru incapacitate temporară de munca, plătitedin fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natura datorate de instituţia publica personalului pentru munca prestată (contul 421).

Contabilitatea decontărilor cu pensionării - evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute delege, cuvenite pensionarilor conform legii (contul 422).

Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate - evidenţiază ajutoarele de boala pentru incapacitate temporară demunca, îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate (contul 423).

Contabilitatea decontărilor cu somerii - evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor, potrivitlegii (cont 424).

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care, potrivit reglementărilor în vigoare,

nu se suporta din fondul de salarii (contul 423).Avansurile acordate personalului - evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihna acordate ca

avans (contul 425).Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, deschis pe

fiecare persoana (contul 426).Retinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale

salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluriexecutorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale (contul 427).

Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihna şi alte drepturi de personal) aferenteexerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în legatura cu personalul (contul 4281).

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente delucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor

hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe fata de personalul unităţii se înregistrează ca altecreanţe în legatura cu personalul (contul 4282).• Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor - instituţii publice - pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, accidente de munca şi boli profesionale, asigurări pentru şomaj (conturi 4311, 4313, 4315, 4371) precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj (conturile4312, 4314, 4372).

36



Alte datorii sociale - reprezintă sume datorate altor categorii de persoane, cum ar fi: drepturi pentrudonatorii de sânge, alocaţii şi alte ajutoare pentru copii, alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţicopii, ajutoare sociale, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, şi altele (contul 438).

• Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilateÎn cadrul decontărilor cu bugetul statului, bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea

adăugată, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de

transport şi alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei

exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (taxa pe valoarea adăugată colectata - contul4427) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (taxa pe valoarea adăugată deductibilă- contul 4426).

În situaţia în care exista decalaje între faptul generator de taxa pe valoarea adăugată şi exigibilitateaacesteia, totalul taxei pe valoarea adăugată se înregistrează într-un cont distinct, denumit taxa pe valoareaadăugată neexigibila (contul 4428) care, pe măsura ce devine exigibilă potrivit legii, se trece la taxa pevaloarea adăugată colectata, respectiv la taxa pe valoarea adăugată deductibilă, după caz.

În contul de taxa pe valoarea adăugată neexigibila se înregistrează şi taxa pe valoarea adăugatădeductibilă sau colectata, pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-auîntocmit facturile (contul 4428).

Diferenţa în plus sau în minus, între taxa pe valoarea adăugată colectata şi taxa pe valoarea adăugatădeductibilă se înregistrează în conturi distincte ca taxa pe valoarea adăugată de plata (contul 4423),respectiv taxa pe valoarea adăugată de recuperat (contul 4424) şi se regularizează în condiţiile legii.

Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii (contul 444). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.

Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate, potrivitlegii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale (contul 446).

Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului după prescrierea

lor, plusul de numerar din casierie, amenzi şi penalităţi, vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele, precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând veniturirealizate în condiţiile legii (conturile 4481 şi 4482).

• Decontări cu Comunitatea Europeană (PHARE, ISPA, SAPARD, etc.)Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabila a Comunităţii Europene (PHARE, ISPA,

SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şiAgenţiile de Implementare) ca şi creanţe - sume de primit (conturile 4501, 4511, 4531, 4541, 4551, 456,457, 458) şi datorii - sume de plata (conturile 4502, 4512, 452, 4532, 4542, 4552).

Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice careau calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.

• Debitori şi creditori diversi, debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul

propriu şi clienţii, se înregistrează ca şi debitori diversi (contul 461).Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul

propriu şi furnizorii, se înregistrează ca şi creditori diversi (contul 462).Evidenta creanţelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de

stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, serealizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Evidenta analitica se tine petipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificatiei bugetare, (conturile 463, 464, 465, 466).

37



Creditori ai bugetelor mai sus menţionate - sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit saude compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete, la cererea acestora saudin oficiu, se evidenţiază pe tipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificatiei bugetare (contul467).

În aceasta grupa se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii (contul 468) precum şi

dobânzile aferente acestora (contul 469).• Conturi de regularizare şi asimilateConturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani iar

veniturile şi cheltuielile trebuie sa fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate, după caz.Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans, venituri în avans şi decontări din

operaţii în curs de clarificare.Sumele plătite în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se

înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente, publicaţii, altecheltuieli efectuate în avans - contul 471).

Sumele încasate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, seînregistrează distinct în contabilitate, la venituri în avans (venituri din chirii, abonamente la publicaţii,abonamente la instituţiile de spectacole, alte venituri realizate în avans - contul 472).

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesareclarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest conttrebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt (contul 473).

• DecontăriDecontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului

între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţiisuperioare, după caz, reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vedereaexecutării unor acţiuni în cadrul instituţiei, precum şi sumele transmise de instituţia superioară cătreinstituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din fonduri speciale, fonduricu destinaţie specială, împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioada degestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cat şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator

principal de credite (conturile 481,482).La consolidare soldurile acestor conturi se elimina.

B. DATORII

1. Datorii pe termen scurt (curente)O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita şi datorie curenta, atunci când:a) se asteapta sa fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; saub) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca

datorii pe termen lung.

2. Datorii pe termen lung (necurente)

O instituţie publica trebuie sa menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobanda înaceasta categorie, chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:

a) Termenul iniţial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; şib) Exista un acord de refinantare sau de reesalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data

bilanţului.Împrumuturile şi datoriile din aceasta clasa reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioada mai mare

de un an, conform acordului de împrumut.

38



Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se tine pe următoarele categorii:împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţileadministraţiei publice locale, împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publicelocale, împrumuturi interne şi externe contractate de stat, împrumuturi interne şi externe garantate de stat,alte împrumuturi şi datorii asimilate, dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate, prime privind rambursarea obligaţiunilor.

Datoria publica reprezintă datoria publica guvernamentală la care se adauga datoria publica locală.• Datoria publica guvernamentală - cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale

statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate deGuvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.

Datoria publica guvernamentală interna este partea din datoria publica guvernamentală care reprezintătotalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantatede stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, inclusiv sumele utilizate temporar dindisponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare (conturile 164 şi 165).

Datoria publica guvernamentală externa este partea din datoria publica guvernamentală reprezentândtotalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantatede stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România (conturile 164 şi 165).

Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentaleGuvernul este autorizat sa contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare

internaţionale sau de la alţi creditori, numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi sa le subimprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege (contul 164).

Subimprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numelestatului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate întreMinisterul Finanţelor Publice şi aceştia sau, după caz, pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şigaranţie, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, autorităţile administraţiei publicelocale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi, după caz, garante ale sumelor subimprumutateacestora şi beneficiarii finali ai împrumutului, pe de alta parte.

Guvernul este autorizat sa garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice, contractate în scopuri prevăzute de lege (contul 165). Garanţiile de stat pot fi acordate numai

pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum şi din împrumuturile contractatedirect de stat şi subimprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.Instrumentele datoriei publice guvernamentale

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piata interna sau externa, împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituţii de credit, persoane juridiceromane sau străine, împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţiifinanciare internaţionale, sau de la alte organizaţii internaţionale, împrumuturi temporare dindisponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, garanţii de stat.

În prezentele norme sunt reglementate numai împrumuturi interne şi externe contractate de stat,

împrumuturi interne şi externe garantate de stat, alte împrumuturi şi datorii asimilate, dobânzile aferenteîmprumuturilor şi datoriilor asimilate.• Datoria publica locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale

autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturicontractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.

Datoria publica locală interna este partea din datoria publica locală care reprezintă totalitateaobligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenite din împrumuturi contractatedirect (contul 162) sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România (contul163).

39



Datoria publica locală externa este partea din datoria publica locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct(contul 162) sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România (contul163).Contractarea şi garantarea datoriei publice locale

Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria

publica a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publiceaferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentrurefinantarea datoriei publice locale.

Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe petermen scurt, mediu şi lung, în scopurile prevăzute de lege, numai cu avizul Comisiei de Autorizare aÎmprumuturilor Locale.

Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau sa garanteze oricefel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractateşi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează safie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit, cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Aceste condiţii se aplica şi pentru datoriile

anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă înregistrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiilefinanciare.

Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrulgaranţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum şi dinîmprumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subimprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.Instrumentele datoriei publice locale

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, împrumuturi de la societăţile bancare saude la alte instituţii de credit.Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice

locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate (contul 161).Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba

contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt (contul 5196), mediu şi lung (contul 162)sau garantarea acestora (contul 163) pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale.

3. Provizioane

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele nu pot depăşi din punct de

vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.Categorii de provizioaneInstituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:- litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;- cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia

acordată clienţilor;- alte provizioane.

Condiţii pentru recunoaşterea provizioanelorUn provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

40



- o instituţie are o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;- este probabil ca o ieşire de resurse sa fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi- poate fi realizată o estimare credibila a valorii obligaţiei.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Contabilitatea provizioanelorContabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au

fost constituite (contul 151).Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilanţului acosturilor necesare stingerii obligaţiei curente.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ anual şi ajustate pentru a reflecta cea mai bunaestimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabila o ieşire de resursesau ieşirea de resurse a avut loc, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.

C. CAPITALURICapitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat,

rezervele din reevaluare.

1. FonduriFondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului,

fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fondul activelor fixe necorporale, fonduri în afară bugetelor locale, etc.

Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale -dispoziţii generale -

Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta şi dispoziţia asupra bunurilor carealcătuiesc domeniul public, în limitele şi în condiţiile legii.

Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie, exemplificate în anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care, potrivit

legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţileadministrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege.

Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie, exemplificate în anexa laLegea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri deuz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege (contul 101).

Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri deuz sau de interes public naţional (contul 103).

Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute,exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia şidin alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu

sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean (contul 103).Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, după cum urmează:a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionare sau închiriere, în condiţiile

legii;b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale;c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinţa

asupra bunurilor mobile.Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor

publice.

41



Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul privat al statului şiunităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispunealtfel.

Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual, de ministere, de celelalteorgane de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de autorităţile publice centrale care au

în administrare asemenea bunuri după depunerea situaţiei financiare anuale.Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune

anual spre aprobare Guvernului.

Trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altulTrecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul

public al acestora, se face după caz prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv aConsiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local.

Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau ounitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generalea actionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comercialerespective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate

publica şi după o justa şi prealabilă despăgubire.Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-

teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureştisau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public alstatului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului Generalal Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

Dreptul de proprietate publica încetează, dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a

consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.

2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat

• Rezultatul patrimonialRezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar, sau cel mult la întocmirea situaţiilor

financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finantari şi a conturilor de cheltuieli (contul 121).La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transfera asupra

rezultatului reportat.• Rezultatul reportat

Rezultatul reportat exprima rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare (contul 117).

3. Rezerve din reevaluareActivele fixe pot fi supuse reevaluarii care se efectuează potrivit reglementărilor legale, caz în care sunt

prezentate în bilanţ la valoarea reevaluata şi nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cuexcepţiile prevăzute de reglementările legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite, în condiţiile legii.

În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ fix este determinata pe bazareevaluarii activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costuluide achiziţie sau costului de producţie, după caz. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplicaactivului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.

42



Reevaluarile trebuie făcute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu diferesubstanţial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilanţului.

Dacă rezultatul reevaluarii este o creştere a valoarii contabile nete, aceasta se tratează astfel:- ca o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descrestere

anterioară, recunoscuta ca o cheltuiala aferentă acelui activ (contul 105);- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Dacă rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel:- ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minima dintre

valoarea acelei rezerve şi valoarea descresterii; eventuala diferenţa rămasă neacoperita din rezervele dinreevaluare existente se înregistrează ca o cheltuiala; (contul 105).

- ca o cheltuiala cu intreaga valoare a descresterii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată osuma aferentă acelui activ.

4. Fonduri cu destinaţie specialăFondul de rulment - Se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilităţile acestui fond

pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje între veniturile şi

cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat lafinele exerciţiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii dincompetenta autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale îninteresul comunităţii (contul 131).

Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat - Se constituie anual dintr-o cota de pana la3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 132).

Fondul de rezerva se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinicmotivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale destat. Fondul de rezerva se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenti şi, în continuare, din fondul de rezerva.

Fondul de rezerva pentru sănătate - Se constituie în baza prevederilor legale în cota de 1% din sumele

constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Bugetul fondului se aproba ca anexa lalegea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva rămasneutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie (contul 133).

Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local - Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natura economică au obligaţia calculării, înregistrăriişi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ potrivitlegii. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiazădistinct în programul de investiţii, ca surse de finanţare (contul 134).

Fondul de risc - Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentrugaranţii la împrumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de cătreautorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub forma de comisioane

de la beneficiarii împrumuturilor garantate, dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului ladisponibilităţile fondului, dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiariiîmprumuturilor şi în completare de la bugetul local (contul 135).

Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe - Se păstrează într-un contdistinct, deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale, la unităţile trezoreriei statului (contul 136).

Taxe speciale - Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aproba taxespeciale (contul 137).

43



Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum şi pentrufinanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii.

Taxele speciale se încasează într-un cont distinct, deschis în afară bugetului local, fiind utilizate înscopurile pentru care au fost înfiinţate.

Fondul de dezvoltare a spitalului - Spitalele sunt autorizate sa constituie Fondul de dezvoltare care sa

fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatura medicală şi de laborator, necesară desfăşurăriiactivităţii spitalului.

Acest fond se constituie din: cota parte din amortizarea calculată lunar şi cuprinsă în bugetul de veniturişi cheltuieli, sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate curespectarea dispoziţiilor legale în vigoare, sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare", o cota de 20% dinexcedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar.

CONTABILITATEA ELEMENTELE DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIALPREVEDERI GENERALE

Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.

Acestea rezulta din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţilecurente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete într-un mod frecvent sau regulat.

Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publica, pentru realizareaobiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare.

Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimiteaza clar de activităţile curente ale entitatii,se are în vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în modcurent de instituţie, decât frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa alba loc.

1. Cheltuieli

Potrivit contabilităţii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor şi serviciilor utilizate învederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum şi subvenţii, transferuri, asistentasocială acordate, aferente unei perioade de timp.

Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natura, prime, al 13-lea salariu, contribuţiile aferenteacestora, se recunosc în perioada în care munca a fost prestată.

Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar, sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, cu excepţia materialelor denatura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinta a acestora.

Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioareşi consumate în exerciţiul bugetar curent.

Consumul propriu trebuie sa fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest

scop.Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate,

indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora.Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului

de împrumut şi nu atunci când sunt plătite.Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se înregistrează în mod sistematic,

pe parcursul duratei de viata utile a activului fix.Valoarea rămasă neamortizata a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale

de funcţionare a acestora, se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc.

44



Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Costul acestora va firecunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizarii.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice, curente şi de capital, se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Alte transferuri, interne şi în străinătate, se recunosc ca şi costuri la instituţia care transfera fondurile.Conţinutul grupelor de cheltuieli

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, după natura şi destinaţia lor.Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrările şi serviciile

executate de terţi, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, cheltuieli cu alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, altecheltuieli finanţate din buget, cheltuieli de capital, amortizari şi provizioane, cheltuieli extraordinare.

• Cheltuieli privind stocurileCheltuielile privind stocurile includ următoarele:- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate,

animale şi păsări, mărfuri, ambalaje, alte stocuri, (conturile 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609);• Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi includ:- energie şi apa (contul 610);- întreţinere şi reparaţii (contul 611);- chirii (contul 612);- prime de asigurare (contul 613).- deplasări, detaşări, transferări (contul 614).• Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi includ:- comisioane şi onorarii (contul 622);- protocol,reclama şi publicitate (contul 623);- transportul de bunuri şi personal (contul 624);- servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii (contul 626);- servicii bancare şi asimilate (contul 627);- alte servicii executate de terţi (contul 628);- alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale (contul 629).• Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilateAceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de

către instituţiile publice, conform legii (contul 635).• Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul includ:- salariile personalului (contul 641);- drepturi salariale în natura (contul 642);

- asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale, asigurări de şomaj, asigurărisociale de sănătate, accidente de munca şi boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurările şi protecţiasocială (contul 645);

- indemnizaţii de delegare, detaşare (contul 646).• Alte cheltuieli operationaleAlte cheltuieli operationale includ:- pierderi din creanţe şi debitori diversi (contul 654);- alte cheltuieli operationale (contul 658).• Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare includ:- pierderi din creanţe imobilizate (contul 663);- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate (contul 664);

45



- diferenţe de curs valutar (contul 665);- dobânzi (contul 666);- sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor

PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);- dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE, SAPARD,

ISPA (contul 668);

- alte pierderi-cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).

• Alte cheltuieli finanţate din bugetAlte cheltuieli finanţate din buget includ:- subvenţii (contul 670);- transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice (contul 671);- transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice (contul 672);- transferuri interne (contul 673);- transferuri în străinătate (contul 674);- asigurări sociale (contul 676);- ajutoare sociale (contul 677);- alte cheltuieli (contul 679).• Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane şi ajustari

Cheltuielile de capital includ:- cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele şi ajustarile pentru depreciere (contul 681);- cheltuieli cu active fixe neamortizabile (contul 682);

- cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele şi ajustarile pentru pierderea de valoare(contul 686);

- cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare (contul 689).• Cheltuieli extraordinare

Cheltuielile extraordinare includ:- pierderi din calamitati (contul 690);- cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe (contul 691).

Structura conturilor de cheltuieliÎn cadrul instituţiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine în conturi distincte, după natura şi

destinaţie. Conturile de cheltuieli se dezvolta în analitic pe structura clasificatiei bugetare. Structuracontului contabil va fi următoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi;2. capitolul;3. sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv:- bugetul de stat;- bugetele locale;- bugetul asigurărilor sociale de stat;- bugetul asigurărilor pentru şomaj;- bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;- bugetul fondurilor externe nerambursabile;- bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;- cheltuieli evidentiate în afară bugetelor locale.4. subcapitolul;5. titlul;6. articolul;7. alineatul;8. subalineatul (paragraful).

46



2. Venituri şi Finantari

Potrivit contabilităţii de angajamente, veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuţii şi alte sume deîncasat potrivit legii, precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp.

Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice, pe baza documentelor care atesta creareadreptului de creanta (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal), avize de expediţie, facturi, altedocumente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situaţia în pare nu existadocumente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.

În contabilitate, veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor cătrecumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, al facturarii lucrărilor executate şi serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate către clienţi.

Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestări culturale şisportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse dinactivităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.

Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontăriisau a raportarii în situaţiile financiare a elementelor monetare, creanţelor şi datoriilor, la cursuri diferite

fata de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportateîn situaţiile financiare anterioare.

Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generarii veniturilor respective.

Conţinutul grupelor de venituriContabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, după natura şi sursa lor.Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice, alte venituri operationale, venituri

din producţia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contribuţii de asigurări, venituri nefiscale,venituri financiare, finantari, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cudestinaţie specială, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

• Venituri din activităţi economice

Veniturile din activităţi economice, includ:- venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);- venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);- venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);- venituri din lucrări executate şi servicii prestate (contul 704);- venituri din studii şi cercetări (contul 705);- venituri din chirii (contul 706);- venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);- venituri din activităţi diverse (contul 708);- variatia stocurilor (contul 709).• Venituri din alte activităţi operationale

Veniturile din alte activităţi operationale includ:

- Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi (contul 714);- Alte venituri operationale (contul 719).• Venituri din producţia de active fixe

Veniturile din producţia de active fixe includ:- venituri din producţia de active fixe necorporale (contul 721);- venituri din producţia de active fixe corporale (contul 722).• Venituri fiscale

47



Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la momentulconstatării, înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta înanalitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa "Venituri fiscale" include:- Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice (contul 730);- Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice (contul 731);

- Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital (contul 732);- Impozit pe salarii (contul 733);- Impozite şi taxe pe proprietate (contul 734);- Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (contul 735);- Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale (contul 736);- Alte impozite şi taxe fiscale (contul 739).• Venituri din contribuţii de asigurări

Aceasta grupa conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj, veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentulconstatării, înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta înanalitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include:

- Venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale, contribuţiile pentruasigurări de şomaj, contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate, contribuţiile pentru accidente demunca şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale (contul 745);

- Venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale, contribuţiile pentruasigurări de şomaj, contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale (contul 746).

• Venituri nefiscaleAceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decât cele menţionate la grupele:

"Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". De regula, aceste venituri sunt recunoscute lamomentul încasării, neexistand obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii.

Se dezvolta în analitic pe structura clasificatiei bugetare.Grupa "Venituri nefiscale" include:

- Venituri din proprietate (contul 750);- Venituri din vânzări de bunuri şi servicii (contul 751);• Venituri financiare

Grupa "Venituri financiare" include:- Venituri din creanţe imobilizate (contul 763);- Venituri din investiţii financiare cedate (contul 764);- Venituri din diferenţe de curs valutar (contul 765);- Venituri din dobânzi (contul 766);

- Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar - PHARE,SAPARD, ISPA (contul 767);

- Alte venituri financiare (contul 768);- Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) - PHARE,

SAPARD, ISPA (contul 769).• Finantari, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu destinaţie

specialăPotrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice, finanţarea instituţiilor publice şi

serviciilor publice se asigura astfel:- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor

speciale, după caz;

48



- din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

- integral din venituri proprii.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii, contabilitatea instituţiilor publice asigura înregistrarea plăţilor

de casa şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau

din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate şi servicii prestate, reprezintă platide casa. În aceasta categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie, în conformitate cu reglementărilelegale în vigoare.

Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare, respectiv:• fonduri externe nerambursabile,• subvenţii,• alocaţii bugetare cu destinaţie specială, etc, după caz.

Aceasta grupa include:- Finanţarea de la buget (contul 770);- Finanţarea în baza unor acte normative speciale (contul 771);- Venituri din subvenţii (contul 772);- Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială (contul 773);- Finanţarea din fonduri externe nerambursabile (contul 774);- Fonduri cu destinaţie specială (contul 776);- Venituri din cofinantarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe

nerambursabile (contul 778).- Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit (contul 779).

• Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoareVeniturile din reluarea provizioanelor şi ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se

evidenţiază distinct în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor şi ajustarilor constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifica menţinereaacestora.

Grupa "Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare" include:- Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere privind activitatea operationala (contul

781);- Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare (contul 786).

• Veniturile extraordinareGrupa "Venituri extraordinare" include:- Venituri din despăgubiri din asigurări (contul 790);- Venituri din valorificarea unor bunuri (contul 791).

Structura conturilor de venituriÎn cadrul instituţiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine în conturi distincte, după natura şi sursa.

Conturile de venituri se dezvolta în analitic pe structura clasificatiei bugetare.Structura contului contabil va fi următoarea:1. simbolul contului din planul de conturi;

2. bugetul căruia îi aparţine venitul:- bugetul de stat;- bugetele locale;- bugetul asigurărilor sociale de stat;- bugetul asigurărilor pentru şomaj;- bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;- bugetul fondurilor externe nerambursabile;- bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;- venituri evidentiate în afară bugetelor locale.

49



3. capitolul;4. subcapitolul;5. paragraful.

Conturile de venituri se inchid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea pot fiînregistrate şi în creditul conturilor de venituri, în roşu.

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri nnateriale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub forma de donaţii şi sponsorizări.

Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite ca donaţii şi sponsorizări deinstituţiile publice finanţate integral de la buget, se vărsa direct la bugetul din care se finanţează acestea.Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi careurmează sa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţatedin venituri proprii şi subvenţii de la buget, se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.

Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilantiereDrepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii se

înregistrează în contabilitate în conturi în afară bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenta.În aceasta categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii, active

fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitoriscoşi din activ, urmăriţi în continuare, chirii şi alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum şi alte valori.

50



MIC DICŢIONAR DE TERMENI ECONOMICI SI FINANCIARI SPECIFICI PROCESULUI

BUGETAR1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care

începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afectează fonduri

publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;3. angajament legal - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta

sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;4 . articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata în funcţie de

caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura uneicheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;

5. autorizare bugetară - aprobare data ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a efectua plati, într-o perioada data, în limita creditelor bugetare aprobate;

6. buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, dupăcaz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;

7. buget general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şiconsolidate pentru a forma un întreg;

8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivitdestinaţiilor stabilite prin bugetele respective;

9. clasificatie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi dupăcriterii unitare;

10. clasificatie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;11. clasificatie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea

fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;12. contabil - denumire generica pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul

financiar-contabil, care verifica documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plata acheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;

13. compartimentul financiar-contabil - structura organizatorică din cadrul instituţiei publice, în careeste organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);

14. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte,obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioada mai mare de un an şi dau loc la credite deangajament şi credite bugetare;

15. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

51



16. credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maxima pana la care se potordonanta şi efectua plati în cursul anului bugetar pentru agajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exercitii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta şiefectua plati din buget pentru celelalte acţiuni;

17. cofinantare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial princredite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe;

18. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidentieri a acestora;

19. contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu saufără posibilitatea obţinerii unei contraprestatii;

20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată ordonatorului principal de credite de către

Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizari de credite bugetare şi plati;

22. donaţie - fonduri băneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publica de la o persoana juridică sau fizica cu titlu nerambursabil şi fără contraprestatie;

23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar;24. execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor

aprobate prin buget;25. execuţia de casa a bugetului - complex de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata

cheltuielilor bugetare;26. exerciţiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aproba, se executa

şi se raportează bugetul;27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc şi destinatiile

acestora;29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestatie şi nerambursabila, efectuată de către

administraţia publica pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;30. instituţii publice - denumire generica ce include Parlamentul, Administraţia Prezidentiala,

ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile

publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare aacestora;31. lege bugetară anuala - lege care prevede şi autorizeaza pentru fiecare an bugetar veniturile şi

cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar;32. lege de rectificare - lege care modifica în cursul exerciţiului bugetar legea bugetară anuala;

33. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifica existentaangajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica condiţiile de exigibilitateale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operaţiunile respective;

34. ordonanţarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirma ca livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizată;

35. plata cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publica achită obligaţiile sale fata de terţi;

36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia;37. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de

credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţiindicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate;

38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi bugetele locale;

39. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupa funcţia de conducere acompartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plata a

52



cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşteaceste atribuţii pe baza de contract, în condiţiile legii;

40 . taxa - suma plătită de o persoana fizica sau juridică, de regula, pentru serviciile prestate acesteia decătre un agent economic, o instituţie publica sau un serviciu public;

41. varsamant - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuată de

un agent economic sau de o instituţie publica ori financiară;42. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza

unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte;

PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE

1 CONTURI DE CAPITALURI

10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI100 Fondul activelor fixe necorporale101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor adm-teritoriale104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor adm-teritoriale105 Rezerve din reevaluare1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor 1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice,mijl de transport, anim şi plantaţiilor

1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipde protecţie1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului106* Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dob încasate (Sapard)

11 REZULTATUL REPORTAT117 Rezultatul reportat117.01 Rezultatul reportat - instituţii publice finanţate integral din buget117.02 Rezultatul reportat - bugetul local117.03 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor sociale de stat117.04 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor pentru şomaj117.05 Rezultatul reportat - bugetul Fondului naţional unic de asig sociale de sănătate117.08 Rezultatul reportat - bugetul fondurilor externe nerambursabile117.09 Rezultatul reportat - bugetul de stat117.10 Rezultatul reportat - instituţii publice şi activităţi fin int sau parţ din venit Propr

12 REZULTATUL PATRIMONIAL121 Rezultatul patrimonial121.01 Rezultatul patrimonial - instituţii publice finanţate integral din121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local121.03 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor sociale de stat121.04 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor pentru şomaj121.05 Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului naţional unic de asigi soc de sănătate121.08 Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor externe nerambursabile121.09 Rezultatul patrimonial - bugetul de stat121.10 Rezultatul patrimonial - instit publice şi activ fin integ sau parţ din venit propr

53



13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ131 Fondul de rulment132 Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat133 Fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei de urgenta a Guv. 150/2002134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serv publ de interes local135 Fondul de risc136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe137 Taxe speciale139 Alte fonduri1391 Fond de dezvoltare a spitalului

15 PROVIZIOANE151 Provizioane1511 Provizioane pentru litigii1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1518 Alte provizioane

16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE- pe termen mediu şi lung -

161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni1611 Împrum din emis de oblig cu termen de răscumpărare în exerciţiul curent1612 Împrum din emisiunea de obligaţ cu termen de răscump în exerciţiile viitoare

162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administ publice locale163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile admin publice locale164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat

166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate

168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

2 CONTURI DE ACTIVE FIXE20 ACTIVE FIXE NECORPORALE

203 Cheltuieli de dezvoltare205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi

şi active similare

206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive208 Alte active fixe necorporale2081 Programe informatice2082 Alte active fixe necorporale

21 ACTIVE FIXE CORPORALE211 Terenuri şi amenajări la terenuri2111 Terenuri2112 Amenajări la terenuri212 Construcţii213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare2133 Mijloace de transport

2134 Animale şi plantaţii214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de215 Alte active ale statului

23 ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE231 Active fixe corporale în curs de execuţie232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale233 Active fixe necorporale în curs de execuţie234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale

26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)260 Titluri de participare

54



2601 Titluri de participare cotate2602 Titluri de participare necotate265 Alte titluri imobilizate267 Creanţe imobilizate2675 Împrumuturi acordate pe termen lung2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung2678 Alte creanţe imobilizate2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare

28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE280 Amortizari privind activele fixe necorporale2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale, 2808Amortizarea altor active fixe necorporale

281 Amortizari privind activele fixe corporale2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transp, animalelor şi plantaţiilor 2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echip de protecţie

29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE

A ACTIVELOR FIXE290 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale2904 Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare2905 Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor 2908 Ajustari pentru deprecierea altor active fixe necorporale291 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale2911 Ajustari pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la terenuri2912 Ajustari pentru deprecierea construcţiilor 2913 Ajustari pentru deprecierea instalaţiilor tehnice, mijl transport, anim2914 Ajustari pentru deprecierea mobilierului, aparaturiibirotice, echipde protecţie a293 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuţie2931 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de execuţie2932 Ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de execuţie

296 Ajustari pentru pierderea de valoare a activelor financiare2961 Ajustari pentru pierderea de valoare a acţiunilor 2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor active financiare

3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301 Materii prime302 Materiale consumabile3021 Materiale auxiliare3022 Combustibili3023 Materiale pentru ambalat3024 Piese de schimb3025 Seminţe şi materiale de plantat

3026 Furaje3027 Hrana3028 Alte materiale consumabile3029 Medicamente şi materiale sanitare303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinta304 Materiale rezerva de stat şi de mobilizare3041 Materiale rezerva de stat3042 Materiale rezerva de mobilizare

55



305 Ambalaje rezerva de stat şi de mobilizare3051 Ambalaje rezerva de stat3052 Ambalaje rezerva de mobilizare307 Materiale date în prelucrare în instituţie309 Alte stocuri

33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE331 Produse în curs de execuţie332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie

34 PRODUSE341 Semifabricate345 Produse finite346 Produse reziduale347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în propr privată a statului348 Diferenţe de preţ la produse349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privată a unităţilor

35 STOCURI AFLATE LA TERŢI351 Materii şi materiale aflate la terţi3511 Materii şi materiale la terţi3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate terţi354 Produse aflate la terţi

3541 Semifabricate aflate la terţi3545 Produse finite aflate la terţi3546 Produse reziduale aflate la terţi356 Animale aflate la terţi357 Mărfuri aflate la terţi358 Ambalaje aflate la terţi359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi

36 ANIMALE361 Animale şi păsări

37 MĂRFURI371 Mărfuri378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial)

38 AMBALAJE

381 Ambalaje39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN

CURS DE EXECUŢIE391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime392 Ajustari pentru deprecierea materialelor 3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Ajustari pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie394 Ajustari pentru deprecierea produselor 3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor 3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi

3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terţi3957 Ajustari pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi396 Ajustari pentru deprecierea animalelor 397 Ajustari pentru deprecierea mărfurilor 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

56



4 CONTURI DE TERŢI40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori403 Efecte de plătit404 Furnizori de active fixe4041 Furnizori de active fixe sub 1 an4042 Furnizori de active fixe peste 1 an405 Efecte de plătit pentru active fixe408 Furnizori-facturi nesosite409 Furnizori-debitori4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE411 Clienţi4111 Clienţi cu termen sub 1 an4112 Clienţi cu termen peste 1 an4118 Clienţi incerti sau în litigiu413 Efecte de primit de la clienţi418 Clienţi-facturi de întocmit419 Clienţi-creditori

42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE421 Personal-salarii datorate422 Pensionari-pensii datorate4221 Pensionari civili-pensii datorate4222 Pensionari militari-pensii datorate423 Personal-ajutoare şi indemnizaţii datorate424 Someri-indemnizaţii datorate425 Avansuri acordate personalului426 Drepturi de personal neridicate427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor 4271 Reţineri din salarii datorate terţilor 4272 Reţineri din pensii datorate terţilor 4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor

428 Alte datorii şi creanţe în legatura cu personalul4281 Alte datorii în legatura cu personalul4282 Alte creanţe în legatura cu personalul429 Bursieri şi doctoranzi

43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE431 Asigurări sociale4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale4313 Contributile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca şi boli profesionale437 Asigurări pentru şomaj4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj

4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj438 Alte datorii sociale44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR

SOCIALE DE STAT ŞI CONTURI ASIMILATE440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale441 Sume încasate pentru bugetul capitalei442 Taxa pe valoarea adăugată4423 Taxa pe valoarea adăugată de plata4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă

57



4427 Taxa pe valoarea adăugată colectata4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibila444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul4481 Alte datorii fata de buget4482 Alte creanţe privind bugetul

45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILENERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA, etc.)

46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI, DEBITORI ŞI CREDITORIAI BUGETELOR

461 Debitori4611 Debitori sub 1 an4612 Debitori peste 1 an462 Creditori4621 Creditori sub 1 an4622 Creditori peste 1 an463 Creanţe ale bugetului de stat464 Creanţe ale bugetului local465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate467 Creditori ai bugetelor 4671 Creditori ai bugetului de stat4672 Creditori ai bugetului local4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate468 Împrumuturi acordate potrivit legii4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur

4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE471 Cheltuieli înregistrate în avans472 Venituri înregistrate în avans473 Decontări din operaţii în curs de clarificare

48 DECONTĂRI481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate4811 Decontări privind operaţiuni financiare4812 Decontări privind activele fixe4813 Decontări privind stocurile4819 Alte decontări482 Decontări între instituţii subordonate

483 Decontări din operaţii în participaţie49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi4911 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi sub 1 an4912 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi peste 1 an496 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori4961 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori sub 1 an4962 Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori peste 1 an497 Ajustari pentru deprecierea creanţelor bugetare

5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE

58



50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt

51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI510 Disponibil din împrum din disponib contului curent general al trezoreriei statului511 Valori de încasat5112 Cecuri de încasat512 Conturi la bănci5121 Conturi la bănci în lei5124 Conturi la bănci în valuta5125 Sume în curs de decontare513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de stat5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne şi externe contractate de stat514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile5152 Disponibil în valuta din fonduri externe nerambursabile5153 Depozite bancare516 Disponibil din împrum interne şi externe contract de autorit admi locale

517 Disponibil din împrum interne şi externe garantate de autorit admin locale518 Dobânzi5186 Dobânzi de plătit5187 Dobânzi de încasat519 Împrumuturi pe termen scurt52 DISPONIBIL AL BUGETELOR 520 Disponibil al bugetului de stat521 Disponibil al bugetului local5211 Disponibil al bugetului local5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului

local

5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetuluilocal

523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venitpentru echilibrarea bugetelor locale

524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti526 Disponibil din fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform

Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită

529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor

53 CASA ŞI ALTE VALORI531 Casa5311 Casa în lei5314 Casa în valuta532 Alte valori5321 Timbre fiscale şi poştale

59



5322 Bilete de tratament şi odihna5323 Tichete şi bilete de călătorie5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto5325 Bilete cu valoare nominală5326 Tichete de masa5328 Alte valori

54 ACREDITIVE541 Acreditive5411 Acreditive în lei5412 Acreditive în valuta542 Avansuri de trezorerie

55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ550 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit553 Disponibil din taxe speciale554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute

de serviciile publice de interes local555 Disponibil al fondului de risc556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru

construirea de locuinţe557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în

proprietatea privată a statului558 Disponibil din cofinantarea de la buget aferentă

programelor/proiectelor finanţate din fonduri externenerambursabile

56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN VENITURI PROPRII

560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integraldin venituri proprii

5601 Disponibil curent5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral

din venituri proprii

561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate dinvenituri proprii şi subvenţii

562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituriproprii

57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional

unic de asigurări sociale de sănătate5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate

574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentruşomaj5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului

asigurărilor pentru şomaj5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru

şomaj58 VIRAMENTE INTERNE

581 Viramente interne

60



59 AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DETREZORERIE

595 Ajustari pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate

6 CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE601 Cheltuieli cu materiile prime602 Cheltuieli cu materialele consumabile6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare6022 Cheltuieli privind combustibilul6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat6024 Cheltuieli privind piesele de schimb6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat6026 Cheltuieli privind furajele6027 Cheltuieli privind hrana6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de

inventar 606 Cheltuieli privind animalele şi pasarile607 Cheltuieli privind mărfurile608 Cheltuieli privind ambalajele609 Cheltuieli cu alte stocuri

61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI610 Cheltuieli privind energia şi apa611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile612 Cheltuieli cu chiriile613 Cheltuieli cu primele de asigurare614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri6242 Cheltuieli cu transportul de personal626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale

63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL641 Cheltuieli cu salariile personalului642 Cheltuieli salariale în natura

645 Cheltuieli privind asigurările sociale6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale

de sănătate6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca

şi boli profesionale6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială646 Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi

alte drepturi salariale

61



647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE

654 Pierderi din creanţe şi debitori diversi658 Alte cheltuieli operationale

66 CHELTUIELI FINANCIARE663 Pierderi din creanţe imobilizate664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobânzile667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând

câştiguri din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat

programului - PHARE, SAPARD, ISPA -669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri

bancare) - PHARE, SAPARD, ISPA -67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET

670 Subvenţii671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei

publice672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei

publice673 Transferuri interne674 Transferuri în străinătate676 Asigurări sociale677 Ajutoare sociale679 Alte cheltuieli

68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTARILEPENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE

681 Cheltuieli operationale privind amortizarile,provizioanele şi ajustarile pentru depreciere

6811 Cheltuieli operationale privind amortizarea activelor fixe

6812 Cheltuieli operationale privind provizioanele

6813 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentrudeprecierea activelor fixe

6814 Cheltuieli operationale privind ajustarile pentrudeprecierea activelor circulante

682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile686 Cheltuieli financiare privind amortizarile,

provizioanele şi ajustarile pentru pierderea de valoare6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea

de valoare a activelor financiare6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea

de valoare a activelor circulante

6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor derambursare a obligaţiunilor 689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare6891 Cheltuieli privind rezerva de stat6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare

69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE690 Cheltuieli cu pierderi din calamitati691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe

7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANTARI

62



70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE701 Venituri din vânzarea produselor finite702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate705 Venituri din studii şi cercetări706 Venituri din chirii707 Venituri din vânzarea mărfurilor 708 Venituri din activităţi diverse709 Variatia stocurilor

71 ALTE VENITURI OPERATIONALE714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi719 Alte venituri operationale

72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE721 Venituri din producţia de active fixe necorporale722 Venituri din producţia de active fixe corporale

73 VENITURI FISCALE730 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la

persoane juridice

7301 Impozit pe profit7302 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital

de la persoane juridice731 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la

persoane fizice7311 Impozit pe venit7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit732 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital7321 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital733 Impozit pe salarii734 Impozite şi taxe pe proprietate735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii7351 Taxa pe valoarea adăugată

7352 Sume defalcate din TVA7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii7354 Accize7355 Taxe pe servicii specifice7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării

bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi736 Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile

internaţionale7361 Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale739 Alte impozite şi taxe fiscale

74 VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI745 Contribuţiile angajatorilor 7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale

7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări socialede sănătate

7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncaşi boli profesionale

7455 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoanecu handicap neincadrate

7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datoratede angajatori

746 Contribuţiile asiguraţilor

63



7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale

de sănătate7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări

sociale75 VENITURI NEFISCALE

750 Venituri din proprietate751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii7511 Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi7512 Venituri din taxe administrative, eliberari permise7513 Amenzi, penalităţi şi confiscari7514 Diverse venituri7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii,

sponsorizări)76 VENITURI FINANCIARE

763 Venituri din creanţe imobilizate764 Venituri din investiţii financiare cedate765 Venituri din diferenţe de curs valutar 766 Venituri din dobânzi

767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperireapierderilor din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA -

768* Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA -769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea

altor pierderi (Cheltuieli neeligibile-costuribancare - PHARE, SAPARD, ISPA -

77 FINANTARI, SUBVENŢII, TRANSFERURI, ALOCAŢII BUGETARE CUDESTINAŢIE SPECIALĂ, FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

770 Finanţarea de la buget7701 Finanţarea de la bugetul de stat7702 Finanţarea de la bugetele locale7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj

7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic deasigurări sociale de sănătate

771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale772 Venituri din subvenţii7721 Subvenţii de la bugetul de stat7722 Subvenţii de la alte bugete773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natura776 Fonduri cu destinaţie specială778 Venituri din cofinantarea de la buget aferentă

programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe

nerambursabile779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE

SAU PIERDERILE DE VALOARE781 Venituri din provizioane şi ajustari pentru depreciere

privind activitatea operationala7812 Venituri din provizioane7813 Venituri din ajustari privind deprecierea activelor fixe7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor

circulante

64



786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere devaloare

7863 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare aactivelor financiare

7864 Venituri din ajustari pentru pierderea de valoare aactivelor circulante

79 VENITURI EXTRAORDINARE790 Venituri din despăgubiri din asigurări791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

8 CONTURI SPECIALE

80** CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinta8031 Active fixe corporale luate cu chirie8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare8036 Chirii şi alte datorii asimilate8038 Ambalaje de restituit

8039 Alte valori în afară bilanţului8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului

internaţional8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc pana la primire8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv8046 Ipoteci imobiliare8047 Valori materiale supuse sechestrului8048 Garanţie bancară pentru oferta depusa8049 Garanţie bancară pentru buna execuţie8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie8051 Garanţii constituite de concesionar 8052 Garanţii depuse pentru sume contestate

8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de

suspendare a executării silite prin decontare bancară8057* Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de

insolvabilitate a debitorului8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei

publice locale8060 Credite bugetare aprobate8061 Credite deschise de repartizat8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii

8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană - SAPARD -8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană - PHARE -8066 Angajamente bugetare8067 Angajamente legale8068* Angajamente legale - SAPARD -8069* Angajamente de plata

89 BILANŢ891 Bilanţ de închidere892 Bilanţ de deschidere

65

contabilitatea bugetara

Documents