organizarea bugetara in romania

Download Organizarea Bugetara in Romania

If you can't read please download the document

Post on 14-Sep-2015

30 views

Category:

Documents

13 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Organizarea Bugetara in Romania

TRANSCRIPT

CUPRINS

Organizarea bugetara in RomaniaCUPRINS

1. INTRODUCERE

2. CAPITOLUL I. Organizarea bugetara in Romania

1. Tipuri de subordonari;

2. Ordonatorii de credite;

3. Locul Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala in cadrul Produsului Intern Brut (PIB)

3. CAPITOLUL II. Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.

1. Istoricul sistemului de protectie speciala in Romania;

2. Persoana cu handicap in legislatia romana;

3. Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap;

4. {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap;

5. Accesibilitati pentru persoana cu handicap.

4. CAPITOLUL III. Finantarea prestatiilor de asistenta sociala.

5. CAPITOLUL IV. Contabilitatea operatiunilor specifice Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila.

1. Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala Braila;

2. Operatiuni economice specificeinregistrarea in contabilitate

6. CAPITOLUL V. Studiu de caz.

7. CONCLUZII SI PROPUNERI.

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA BUGETAR~ IN ROM^NIA

1.1 Introducere

Resursele financiare ale statului impreuna cu cele ale unitatilor administrativ- teritoriale si cu resursele institutiilor publice alcatuiesc resursele financiare publice . Legea finantelor nr. 500 / 2002 si Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale aduc precizari cu privire la formarea, administrarea si rambursarea resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ- teritoriale si ale institutiilor publice.

Astfel, constituirea resurselor financiare publice are loc prin incasarea impozitelor , taxelor, contributiilor sI veniturilor nefiscale de la persoane juridice si fizice in baza criteriilor stabilite prin lege.

1.2 Sistemul bugetar Continutul si caracteristicile bugetului de stat si ale bugetului local

Bugetul de stat este o categorie fundamentala a finantelor la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

Sub aspect juridic bugetul de stat:

reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului;

este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in acorduri cu prevederile legale;

este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse;

este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar, este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.

Sub aspect economic, bugetul de stat:

exprima relatiile economice, in forma baneasca, care apar in procesul repartitiei produsului intern brut (P.I.B.), in concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade; aceste relatii se manifesta in dublu sens:

a. pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului;

b. pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

este un plan financiar la nivel macroeconomic;

este conceput ca un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor unitatilor economice din tara noastra.

Din punct de vedere al organizarii bugetare publice, se remarca anumite particularitati si deosebiri, in special in statele federale fata de cele cu structura unitara, astfel:

1) {n statele nationale unitare,cum sunt Franta, Italia, Suedia, Romnia etc. organizarea bugetara de interes public cuprindea, initial, numai bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:

a) bugetele anexe celui de stat;

b) bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale;

c) alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.

2) In statele federative, cum sunt S.U.A., Brazilia, Germania, Elvetia s.a., organizarea bugetara este influentata de structura federativa (care cuprinde, dupa caz, statele, landurile, cantoanele etc.); organizarea bugetara federativa este mai complexa si cuprinde:

a) bugetul federal;

b) bugetele statelor, landurilor etc. componente;

c) bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare dintre statele, landurile, cantoanele etc. componente.

De asemenea, in statele federative, desi au o organizare federativa asemanatoare, cuprinsul de cheltuieli si venituri, relatiile dintre bugetul federal si celelalte bugete componente, procedura elaborarii si aprobarii bugetelor anuale sunt reglementate diferit.

In Romnia, Legea finantelor publice a instituit o varianta originala de organizare bugetara, care este aplicata prin Legea nr. 500/2002- privind finantele publice- bugetul public national" statuat si de Constitutia tarii din 2003.

Bugetul public national este alcatuit din:

1) bugetul de stat;

2) bugetele locale;

3) bugetul asigurarilor sociale de stat.

Originalitatea acestei variante de organizare bugetara rezida din faptul ca bugetul public national cuprinde, pe lnga bugetul de stat si bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, care la fel ca bugetele locale este autonom fata de bugetul statului.

Totodata, potrivit legii, gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

1) bugetul de stat;

2) bugetul asigurarilor sociale de stat;

3) bugetele institutiei publice finantate integral din venituri proprii;

4) bugetele fondurilor speciale;

5) bugetul trezoreriei statului;

6) bugetele altor institutii cu caracter autonom.

7) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

8) bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general consolidat care evidentiaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii, in conformitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara specifice anului la care se refera.

Principii bugetare

Stabilirea drepturilor in ce priveste instituirea impozitelor si a taxelor, a destinatiilor veniturilor publice au constituit preocuparile de prim ordin ale burgheziei in ascensiune in Anglia, Franta si Germania incepnd cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Astfel s-a trecut la organizarea bugetara , gospodariei financiare" a statului dupa anumite reguli si la supunerea acesteia controlului parlamentar. Avnd in vedere si formularile teoretice ale lui Adam Smith, aceste reguli au fost incluse in legile cu aplicabilitate in domeniul finantelor publice, dobndind valoare de principii ale dreptului bugetar si au fost puse la baza elaborarii si executiei bugetului public.

Aceste principii se refera la:

- sfera de cuprindere a veniturilor bugetului public si a destinatiilor acestora;

- intervalul de timp pentru care Guvernul este autorizat de Parlament sa incaseze veniturile bugetare si sa le aloce pe destinatiile prestabilite;

- echilibrarea utilizarilor bugetare prestabilite cu veniturile ce urmeaza sa se realizeze;

- informarea opiniei publice asupra imputernicirii date Guvernului de catre Parlament de a realiza venituri si a efectua cheltuieli.

Prin urmare, in teoria si practica finantelor publice locale sunt recunoscute si aplicate urmatoarele principii bugetare:

1. universalitatea bugetului;

2. unitatea bugetului;

3. anualitatea bugetului;

4. echilibrul bugetar;

5. specializarea bugetara;

6. realitatea bugetului;

7. publicitatea bugetului.

I. Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul national public in sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul are posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum si a destinatiei acestora.

{n practica bugetara, cerintele universalitatii bugetului se respecta doar partial, deoarece in locul bugetelor brute (care include pe total veniturile si cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unor bugete mixte, in care veniturile si cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale in buget, iar altele numai cu soldurile.

In bugetul statului se inscriu numai cu soldul:

veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre acestea;

varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile primite de la acesta, in relatiile dintre bugetele locale si bugetul statului;

subventiile primite in completarea resurselor financiare proprii a unor institutii publice (universitati, unitati de cercetare stiintifica, scoli, spitale etc.).

{n legislatia romneasca in vigoare, principiul universalitatii bugetului a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitnd Parlamentului sa exercite controlul sau asupra cuantumului total al veniturilor bugetului public si asupra destinatiilor acestora.