Contabilitate Curs 1 Colocviu 75% examenu 25% seminar Bibliografie: Contabilitate pentru uzul politistilor vol 1. Editura Dunarea de Jos, 2007 Prof. univ. Luca Iamandi Cotabilitate si elemente de control economic financiar- editura National 2001 prima parte Profu -Bazele contabilitatii si contabilitate financiara editura tribuna economica 2001 Legea 82/1991 legea contabilitatii Ordinul ministerului finantelor pub 1752/17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conform directivelor europene. Legea 571/2003 privind codul fiscal Regulamentele de aplicare a codului fiscal din 2004 republicat de mai multe ori Ordinul ministerului finantelor publice 1250 din 2004 privind registrele si formularele financiar contabile. Legea societatilor comerciale 31/1990 si altele

PATRIMONIUL SI BILANTUL FUNDAMENTE ALE LOGICII CONTABILEBaza legala a organizarii contabilitatii in Romania o constituie legea nr.82/1991 republicata, respectiv legea contabilitatii. Art 1: Regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatii si celelalte persoane fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa realizeze contabilitate proprie. Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul entitatilor mentionate anterior. Notiunea de patrimoniu a fost utilizata pentru prima oara de autori francezi de drept civil Planiol si Ripert. Acestia au defenit patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor unor agenti economici sc samd. Aceasta definitie nemultumea pe economisti pentru ca nu facea referire la bunuri economice, adica la elementelede avere care constituieobiectul Activitarii economice. Elementele de avere, adica bunurile economice sau mijloacele economice, constituie Activul patrimonial, iar drepturile si obligatiile constituie Pasivul patrimonial. Activ = bunuri economice sub forma lor materiala + creante + disponibilitati banesti Pasiv patrimonial = surse proprii + datorii

Bilant(grupare juridica) Activ (modul de utilizare)

Pasivul

1. Drepturi reale materializate prin 1. Capitalurile proprii: acele surse bunuri economice aflate in proprietatea permanente ce apartin in intregime unica a societatii comerciale indiferent de proprietarilor societatilor comerciale 1

utilizarea si rolul lor financiar (chiar daca sunt cumparate si neachitate); ex: stocuri, imobilizari, materii prime, marfuri, terti, disponibilitatile bancare, numerarul aflat in casierie si altele. 2. Drepturi asupra persoanelor (crenate de incasare) sunt reprezentate prin creante asupra diversilor terti (ex: bugetul de stat, alte societi comerciale, bugetul de asigurari sociale, personalul unitatii, banci, actionari etc.)

2. Pasivul cuprinde datorii: reprezinta acel capital strain ce poarta denumirea si de obligatii, ce va fi rambursat intr-un anumit termen (ex: stat, organismele sociale, furnizori, personal, imprumuturi, debite si altele).

Exemplu: La constituire, asociatii au adus ca aport la capital bunuri in valoare de 3.000.000 lei, precum si alte Active, in cadrul unei societati comerciale. Au adus: - Constructii 2 milioane lei - Masini 1 milion lei - Materii prime neachitate furnizorilor 200.000 lei - Produse finite 300.000 lei - Disponibilitati banesti aflate in banci ( ce s-a obtinut dintr-un credit bancar ce va fi achitat ulterior de catre societate) in suma de 1.300.000.) nu intra in capital - Numerar in casierie 100.000 lei - Sume incasate de la clienti 100.000 Rezulta ca totalul mijloacelor economice aduse de asociati este de 5 milioane lei. Din acest total unitatea patrimoniala detine in deplina proprietate o parte de 3,5 milioane, iar pentru restul de 1,5 milioane ea are obligatii de plata sau datorii. Rezulta faptul ca partea de 3,5 milioane lei provine din surse proprii, iar partea de 1,5 milioane provine din surse straine. Pozitiile din Activ si Pasiv sunt denumite posturi patrimoniale.(ex: postul constructii, postul materii prime, produse finite, postul casa, conturi la banci, clienti, sau, ca Pasiv, capital social , furnizori, credite bancare pe termen scurt, sau pe termen lung daca ne referim la o perioada mai mare de 5 ani). Echivalentul valoric a acelei parti din mijloacele economice care apartin titularului de patrimoniu este denumit Capital (sau capital social) legea 361/1990 ca sa vedem care sunt cele 5 forme de organizare a societatilor comerciale. Echivalentul valoric a acelei parti din mijloacele economice pentru care titularul are obligatii de plata sau datorii poarta denumirile de : - Furnizori: ce reflecta obligatii de plata catre furnizorii de materii prime aprovinzionate de la acestia (in exemplu: 200.000 lei) - Credite bancare: ce reflecta obligatii de plata sau datorii fata de bancile imprumutatoare pentru creditele obtinute de la acestea (in exemplu: 1,3 lei) Contul la banci (in lei, valuta, devize) reprezinta denumirea atribuita disponibilitatilor banesti aflate in pastrare la banci. Postul casei reprezinta denumirea numerarului existent in casieria unitatii patrimoniale. 2

Postul clienti reprezinta sumele de bani pe care unitatea le are de primit de la clientii sai in urma livrarii catre acestia de bunuri sau servicii. Sumele de bani de primit sau de incasat poarta denumirea de creante. Se spune ca unitatea are creante sau drept de creanta pe sema clientilor sai. Postul debitori reflecta creante, adica sume de incasat de la alte persoane decat clentii sai spre exemplu: de la un gestionar pentru minusul constatat in gestiunea sa, sau de la o firma careia banca i-a virat din disponibilitatile sale banesti aflate la banca din eroare o suma de bani. Postul creditori reflecta obligatii de plata sau datorii fata de alte persoane decat furnizorii de exemplu fata de o fima de la care s-a incasat din banca o suma necuvenita. Plasand in stanga mijloacele economice sub aspectul conponentei lor materiale, iar in drepata acealeasi mijloace economice, sub aspectul surselor de provenienta, se obtine urmatorul tabel in care partea din stanga este denumita ACTIV, iar partea din dreapta este denumita PASIV Patrimoniul persoanei X ACTIV Componenta mijloacelor economice Constructii... Masini... Materii prime... Produse finite... Conturi la banci Casa... Clienti... Total ACTIV: Valori 2.000.000 1.000.000 200.000 300.000 1.300.000 100.000 100.000 5.000.000 Total PASIV: 5.000.000 Provenienta acelorasi mijloace economice Capital... Furnizor... Credite bancare PASIV Valori 3.500.000 200.000 1.300.000 (LEI)

Egalitatea valorica total Activ = total Pasiv se explica prin faptul ca atat Activul cat si Pasivul patrimonial sa refera la aceleasi mijloace economice, cu deosebirea ca in ACTIV ele sunt privite dupa componenta iar in PASIV dupa sursele de provenienta sau de finantare. Sintetizant putem afirma ca in ACTIV exista bunuri (constructii marfuri, materii prime), disponibilitati banesi (ex: conturi la banci, casa), cat si creante iar in PASIV exista drepturi (capitalul social ca un exemplu) si obligatii ( ex: datorii de care stim si noi, furnizori si credite bancare) Ca o definitie putem spune ca PATRIMONIULUI reprezinta totalitatea bunurilor aflate in posesia titularului (adica o persoana fizica sau juridica) impreuna cu drepturile si obligatiile in virtutea carora el detine acele bunuri. Legatura dintre patrimoniu si bilant In vorbitea curenta notiunea de bilant este atrbuita rezultatului pozitiv(daca in urma desfasurarii Activitatii se realizeaza un profit) sau, dupa caz, negativ(daca rezulta o pierdere) al unei Activitati. Castigul reprezinta un plus de mijloace economice in Activul patrimonial, in timp ce pierderea are ca efect un minus de mijloace economice in Activul patrimonial, adica un gol de Activ. Pentru plusul de mijloace economice din Activ trebuie sa inscriem in Pasiv sursa de provenienta a acestuia, denumita Profit. Rezulta ca postul Profit reprezinta echivalentul valoric a acelor mijloace economice intrate in Activ sub forma castigului. 3

Pentru minusul de mijloace economice din Activ, pe locul golului lasat de acesta vom inscrie in Activ postul Pierdere Conchidem astfel, ca postul Profit se afla in Pasiv, iar postul Pierdere in Activ. Rezulta ca bilantul este tot un patrimoniu care insa cuprinde si rezultatul pozitiv, dupa caz negativ al Activitatii desfasurate pe o perioada data. Presupunem exemplul anterior la care adaugam situatia in care firma obtine un profit de 500.000 lei care a avut ca efect cresterea disponibilitatilor financiare cu 500.000 lei. Rezulta ca tabelul bilant, de la finele perioadei de Activitate are urmatoarea structura: BILANT ACTIV Denumirea postului Constructii... Masini... Materii prime... Produse finite... Conturi la banci (1.300.000+500.000) Casa... Clienti... Total ACTIV: incheiat la finele lunii....... Valori 2.000.000 1.000.000 200.000 300.000 1.800.000 100.000 100.000 5.500.000 Total PASIV: 5.500.000 Denumirea postului Capital... Furnizor... Profit... Credite bancare PASIV Valori 3.500.000 200.000 500.000 1.300.000 (LEI)

STRUCTURA BILANTULUI CONTABILPosturile bilantiere sunt structurate pe cele doua parti ale bilantului, ca atare ele sunt de ACTIV si de PASIV. Posturile de Activ reprezinta mijloacele economice dupa componenta lor materiala, iar posturile de Pasiv se refera la aceleasi mijloace economice privite insa dupa provenienta lor (proprie sau straina). In Activ are loc rotatia mijloacelor economice, adica consumul si transformarea lor, iar in Pasiv este oglindita finantarea acestora, care poate fi prorpie sau straina. Componentele Activului bilnatier: Doua categorii principale: - Active imobilizate care se mai numesc si fixe, stabile sau de investitii. - Active circulante care poarta denumirea de mobile, de rulment sau de exploatare. 1.Activele imobilizate cuprind bunurile si valorile care isi pastreaza forma fizica initiala si care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare. Se clasifica in imobilizari corporale imobilizari incorporale imobilizari financiare 4

a) Imobilizarile corporale sunt concretizate in bunuri materiale de natura terenurilor si a mijloacelor fixe. Se considera mijloace fixe bunurile materiale cu o valoare de intrare in patrimoniu (Vi) mai mare de 1800 lei si cu o durata normala de utilizare mai mare de un an - Constructii - Echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru) - Aparate si instalatiinde masurare, control si reglare - Mijloace de transport - Animale si plantatii. - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorile umane si materiale si alte Active corporale. Deoarece mijloacele fixe isi pierd treptat din valoarea lor datorita utilizarii, actiunii factorilor naturali si progresului tehnic(apar altele mai noi, mai performante)este necesar sa se faca recuperarea partii de valoare care se pierde, recuperare realizata prin amortizare adica prin includerea in cheltuielile de exploatare a unei cote din valoarea lor de intrare Aa = Di/t (unde Aa este amortizarea anuala, t este timpul). Sa presupunem ca amortizam un mijloc de transport. Persupunem valoarea de 5 milioane lei fara TVA. Timpul = 10 ani. Rezulta ca amortizarea anuala este de 500.000 lei (Aa). b) Imobilizarile incoporale sunt cele neconcretizate in bunuri materiale si cuprind: - cheltuielile de constituire ce sunt ocazionate de infiintarea unitatii patrimoniale: taxe si alte cheltuieli cu inmatricularea firmei sau cu emiterea si vanzarea de actiuni, etc - cheltuielile de dezvoltare - concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert. - fondul comercial este acel plus de valoare care ofera comerciantului un castig. - programe informatice. c) Imobilizarile financiare sunt sumele investite de unitatea patrimoniala la alte unitati, cu care ea participa la capitalul acestora, precum si sumele date ccu imprumut pe termen lung altor unitati. Cuprind trei categorii: - titlurile de participare cuprind actiuni cumparate sau parti sociale subscrise la capitalul altor societati, CU DREPT DE INTERVENTIE IN ACTIVITATEA ACESTORA, adica de a vota in adunarea generala a asociatilor - titlurile imobilizate ale Activitatii de portofoliu. Este vorba de actiuni sau alte titluri cumparate in vederea realizarii de venituri, fara drept de interventie in gestiunea unitatilor emitente. - creantele imobilizate sunt creante generate de participatii, sau pot fi imprumuturi acodate pe termen lung altor firme sau garantii platite. 2.Activele circulante cuprind bunurile si valorile care isi schimba forma fizica si funcitionala si care se consuma si se valorifica integral in cadrul unui singur ciclu de exploatare. Se clasifica in: - Active circulante materiale denumite si stocuri si cuprind : materii prime, materiale consumabile, produse, animale si pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de executie (neterminata); marfurile sunt cumparate in scopul revanzarii. In aceasta grupa includem si obiectele de inventar, adica obiectele cu valoare mai mica de 1800 lei, dar cu o durata de utilizare mai mare de un an sau invers(durata de utilizare mai mica de un an si valoare mai mare decat 1800 lei) - Active circulante banesti sau de trezorerie denumite si Active de trezorerie sunt valori care apar sub forma banilor, sau care indeplinesc functiile banilor. Trei categorii: 5

1. disponibilitati banesti (ex: numerarul din casierie sau banii depusi la banci, delimitati prin Conturi la banci sau Acreditive) 2. alte valori (ex: marci postale, timbre fiscale, tichete si bilete de calatorie, abonamente RATB, bilete de tratament si odihna si altele) 3. plasamentele de trezorerie ce cuprind actiunile proprii cumparate emise de firma pentru a fi distribuite salariatilor, vandute tertilor sau dupa caz anulate, precum si actiuni si obligatiuni de plasament, adica cele cumparate spre a realiza venituri. - Active circulante in decontare (in curs de incasare) denumite si creante, sunt sumele sau valorile pe care unitatea le are de primit de la terti in urma unor operatiuni anterioare si care apar sub denumirile de clienti, debitori si efecte de primit . 1. clienti, ce exprima creante pe seama tertilor cumparatori de produse, marfuri sau servicii. 2. debitori, ce exprima creante pe seama unor terti, generate de alte operatii decat cele de vanzari de produse sau marfuri, executari de lucrari, sau prestari de servicii. 3. efectele de primit, ce sunt tituluri de creanta, in baza carora untitatea are dreptul de a incasa sume de bani de la terti la locurile si scadentele mentionate in cadrul efectului de plata(ex: trata, biletul la ordin , si cambia). Componentele Pasivului bilantier Pasivul bilantier, sau pur si simplu Pasivul cuprinde sursele de proveninenta ale mijloacelor economice din Activul bilantier. Sursele se impart in proprii si straine. A. Sursele proprii denumite si capitaluri proprii, sunt cele ce corespund finantarii proprii si cuprind: - capitalul social reprezinta echivalentul valoric al acelei parti din mijloacele economice ce apartin titularului patrimoniului(sau titularilor) - primele legate de capital ce reprezinta echivalentul valoric al sumelor egale cu diferenta dintre valoarea intrinseca si cea nominala a actiunilor emise(valoarea intrinseca este cea incasata de la actionari, ea fiind mai mare decat cea inscrisa pe actiuni) - rezervele reprezinta echivalentul valoric al actiunilor destinate sa iasa din patrimoniu, ele in locul altora, in exercitiile financiare in care se inregistreaza pierderi. PREDAREA 2 CONTINUARE STRUCTURILE BILANTULUI ALTE ELEMENTE PATRIMONIALE REPREZENTAND SURSE PROPRII - profitul reprezinta echivalentul valoric al mijloacelor economice sau Activelor intrate in patrimoniu sub forma castigului obtinut. - provizioanele (ajustari privind deprecierea de valoare) reprezinta echivalentul valoric al proviziilor de autoprotectie destinate preintampinarii unei eventuale deprecieri, riscuri sau cheltuieli. - fondurile cu destinatii determinate reprezinta echivalentul valoric al Activelor constituite, pentru a i se da destinatii determinate. Includem aici *fondul de participare la profit, *fondul cresterii surselopr proprii de finantare, *fondul pentru organizarea santierului, *fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii, etc. - subvenctiilor pentru investitii care reprezinta echivalentul valoric al sumelor primite de la bugetul de stat, sau din alte resurse pentru finantarea investitiilor, la care este interesat si statul, precum si a imobilizarilor primite cu titlu de donatie. B. Sursele straine cuprind obligatiile de plata si datoriile unitatii patrimoniale. Aici sunt incluse imprumuturi obtinute din emisiuni de obligatiuni imprumuturi obtinute de la banci pe termen scurt (pana la un an) sau pe termen mediu si lung (pana la 5 ani e mediu peste e lung) 6

datoriile comerciale( prin asta se inteleg datoriile fata de furnizorii de materii prime, pentru marfurile primite, imobilizari achizitionate de unitatea patrimoniala) datorii fiscale salariale si sociale adica fata de bugetul statului din impozite si taxe, fata de personalul unitatii din salariu si stimulente (premii sau alte stimulente prevazute in contractele colective de munca sau), nu in ultimul rand fata de asigurarile sociale efectele de platit statele, biletele la ordin semnate si cambiile acceptate de unitatea patrimoniala. datorii fata de asociati si actionari din dividende de plata sau din valori si sume rambursabile aduse temporar in unitate de asociati. datorii generate de participarea la capitalul propriu al unor alte unitati patrimoniale. dobanzi datorate pentru imprumuturile si creditele obtinute. Unele din sursele straine mentionate sunt denumite surse atrase, si anume : datoriile fata de furnizori, fata de personalul unitatii, catre bugetul statului, catre bugetul de asigurari sociale si altele, ele fiind generate de relatiile de decontare cu tertii. Tertii sunt persoane fizice sau juridice pe seama carora unitatea are dreptul de creanta, purtand denumirea de terti debitori sau fata de care unitatea are datorii care sunt numiti terti creditori.

BILANT Incheiat la finalul lunii Activ Denumirea postului 1. Active imobilizate Mijloace fixe Brevete, licente Titluri de participare 2. Active circulante Materii prime Produse finite Conturi la banci Casa Clienti Debitori TOTAL ACTIV Valori 140.000 8.000 12.000 6.000 10.000 13.400 200 150 250 190.000 Pasiv Deumirea postului 1. Capitaluri proprii Capital sicial Prime legate de capital Rezerve Profit 2. Datorii Furnizori Creditori Credite bancare pe termen scurt TVA plata TOTAL PASIV Valori 158.000 6.000 16.000 2.000 4.000 700 3.200 100 190.000

DEFINITIE: Bilantul contabil este tabelul care cuprinde prezentarea sintetizata si in expresie valorica a mijloacelor economice ale unitatii patrimoniale, sub aspectul componentei maeriale si a surselor de provenienta, precum si rezultatul financiar obtinut in urma desfasurarii Activitatii, pe o perioada data.

7

MODIFICARILE BILANTIERE DETERMINATE DE OPERATIILE ECONOMICE SI FINANCIAREPatrimoniul unitatilor economice se afla intr-o continua miscare. Multitudinea de operatii economice si financiare care se desfasoara zi de zi produce modificari permanente in cadrul bunurilor, drepturilor si obligatiilor unitatii si, implicit in Activul si in Pasivul bilantier(ex: ridicari de numerar; documente din banca; depunerea de numerar in banca prin foaie de vasamant sau extras de cont; receptia unor marfuri sau materii prime sau mijloace fixe, pe baza de factura; plata unor obligatii salariale fata de angajati pe baza statului de plata. Alte documente: plata unor obligatii ordin de plata). Dubla reprezentare a patrimoniului unitatii prin componentele sale Activul si Pasivul, se bazeaza permanent pe egalitatea bilantiera, indiferent de natura operatiilor economice desfasurate, astfel ca in orice moment este valabila relatia: TOTALUL ACTIVUI BILANTIER = TOTALUL PASIVULUI BILANTIER In functie de natura, felul si continutul lor, operatiile economice si financiare pot determina atat modificari de structura cat si modificari de volum. Modificarile in structura elementelor de Activ au loc in sensul cresterii unui elemnt si concomitent, si cu acceasi suma se micsoreaza un alt element, per ansamblu totalul Activului ramanand nemodificat. Se poate trece idem in Pasiv. Modificarile de volum se produc concomitent cu aceeasi suma si in acelasi sens, plus sau minus, atat in cadrul elementelor de Activcat si ac celor de Pasiv. BILANT INITIAL Intocmit la 24 ianuarie 2007 ACTIV Posturi Imobilizari Meterii prime Clienti Disponibil la banca in lei Casa TOTAL ACTIV Soldul initial 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori TOTAL PASIV PASIV Soldul initial 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000

Operatia 1 : cresterea unui element patrimonial de Activ concomitent cu micsorarea pe acceai marime a unui alt element patrimonaial de Activ rezultand relatia : A+x-x=P. De exemplu in data de 21.01.2007 prin contul de Disponibil la banca se incaseaza de la clienti 30.000 lei. Aceasta operatie economica determina modificari de structura numai in Activul bilantier, sau, mai exact, crescand disponibiliul aflat in banca cu 30.000 lei, concomitent cu micsorarea cu aceeasi suma a creantei unitatii fata de clienti. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 8

ACTIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) - 30.000 + 30.000 Solduri finale 200.000 50.000 0 180.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000

PASIV Modificari (+/-) Solduri finale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000

450.000

450.000(TA) + 30.000(disponibilitati la banca ) - 30.000(clienti) = 450.000(TP) Operatia 2 : cresterea unui element patrimonial de Pasiv concomitent cu micsorarea cu acceeasi marime a unui element patrimonial de Pasiv rezulta relatia A=P+y-y. De exemplu in data lui 23.01.2007 se hotaraste majorarea Capitalului social cu 2.000 lei prin repartizarea pe aceasta desinatie a unei parti din profitul realizat. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) Solduri finale 200.000 50.000 0 180.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000 PASIV Modificari (+/-) +2.000 - 2.000 Solduri finale 320.000 30.000 8.000 60.000 50.000 450.000

450.000(TA) = 450.000(TP) + 2.000(Capital social) 2.000(Profit) Cele doua operatiuni nu au modificat totalurile bilantiere ele fiind definite ca modificari de structura. Operatiunea 3 : cresterea concomitenta cu acceasi marime a unui element patrimonial din Activ si a unui element patrimonial din Pasiv rezultand relatia A+z = P+z. 9

De exemplu in data de 25.01.2007 pe baza de factura unitatea patrimoniala receptioneaza materii prime la costul de achizitie de 5.000 lei, plata efectuandu-se ulterior. Aceasta operatiune modifica elementul de Activ Materii prime care inregistreaza o crestere de 5.000 lei, iar pe de alta parte, crescand Datoria fata de furnizori tot cu 5.000 lei, creste si element patrimonial de Pasiv. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV PASIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) +5.000 Solduri finale 200.000 55.000 30.000 150.000 20.000 455.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000 Modificari (+/-) +5.000 Solduri finale 300.000 30.000 10.000 60.000 55.000 455.000

Operatia 4 : micsorarea concomitenta cu aceeasi marime a unui elemt patrimonial de Activ cat si a unui element patrimonial de Pasiv, rezultand relatia A-w = P-w. De exemplu in data de 26.01.2007 (Ordin Plata) se ramburseaza in totalitate creditul bancar pe termen scurt in suma de 60.000 lei, cum rezulta din datele bilantului, plata efectuandu-se din contul bancar. In urma acestei operatii economice se produce o scadere a valorii elementului patrimonial de Activ Diponibili la banca concomitent cu o scadere a elementului patrimonial de Pasiv Credite bancare pe termen scurt cu aceeasi suma. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV PASIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Solduri initiale 200.000 50.000 Modificari (+/-) Solduri finale 200.000 50.000 Posturi Solduri initiale 300.000 Modificari (+/-) Solduri finale 320.000

Capital social Rezerve 30.000 30.000 30.000 0 Profit 10.000 8.000 150.000 - 60.000 90.000 Credite bancare pe 60.000 - 60.000 0 20.000 20.000 termen scurt Furnizori 50.000 50.000 Total Total 390.000 ACTIV 450.000 390.000 PASIV 450.000 Operatiunile trei si patru au modificat totalurile bilantiere anterioare, ele numindi-se modificari de volum. Schema modificarilor bilantiere (a mutatiilor bilantiere) 10

Modificari de structura: 1. modificari in activ: A + x x = P +A = A 2. modificari de pasiv: A = P + z z P = + P Modificari de volum: 3. modificari prin cresterea concomitenta a Activului si Pasivului A+y=P+y +A = +P 4. modificari prin acaderea concomitenta a Activului si Pasivului Aw=Pw P = A Principiul egalitatii bilantiere Explica egalitatea valorica permanenta dintre totalul Activului si totalul Pasivului, indiferent de natura modificarii care are loc. Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de structura: +A = A P = + P Constatare: Modificarile din aceeasi parte a bilantului sunt de sensuri diferite. Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate se modifica cu aceeasi sima, dar in sensuri diferite (o crestere si o micsorare), egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine. Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de volum: +A = +P P = A Constatare: Modificarile din parti diferite ale bilantului sunt de aceelasi sens. Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate care se modifica cu aceeasi suma si in acelasi sens (ambele cresc sau ambele se micsoreaza) se afla in parti diferite ale bilantului, egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine. Ca atare, se constata o contrarieritate intre partile bilantului si sensurile valorice ale celor doua posturi: in aceeasi parte avem sensuri diferite in parti diferite avem acelasi sens Aceasta contrarieritate mentine un echilibru voloric permanent intre totalul Activului si totalul Pasivului unui bilant. Din toate cele patru relatii rezulta: +A = -A -P = +P +A = -A -P = -A CONTUL PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII SI DUBLA INREGISTRARE Necesitatea, definirea si elementele contului In cazul unitatilor patrimoniale se produc permanent operatii economice si financiare ce au ca efect modificarea elementelor de Activ si de Pasiv din structura bilantului. Necesitatea conducerii unei evidente separate pentru fiecare element patrimonial in parte, dinamica la un moment a acestora fiind un rezultant al multitudinii operatiuniilor economico-financiare ce au loc pe o perioada de timp, rezulta un algoritm: - pentru fiecare element patrimonial se triau existentele de Active si Pasive dupa datele din bilantul initial intocmit la inceputul perioadei de gestiune

11

- in al doilea rand, pe parcursul perioadei de gestiune, in cadrul acestei situatii, se includ si modificarile patrimoniale intervenite. La sfarsitul perioadei aceasta evidenta exprima real existentele patrimoniale, scopul final fiind preluarea acestora in bilant, rezulta astfel urmatoarea realatie: Existentele initiale + Majorari Micsorari = Existentele finale In scopul realizarii practice a acestei evidente se foloseste un procedeu denumit cont. Contul = se defineste ca un inscris materializat intr-o forma speciala cu ajutorul caruia este posibila urmarirea zi de zi obligatorie, in expresie valorica, adica in lei, iar uneori cantitativa, a existentei si a miscarii elementelor patrimoniale a surselor de formare a capitalului si a altor obligatii, dar si calculul elementelor finaciare de sinteza aflate in Activul oricarui agent economic cu capital de stat. Comparativ cu bilantul contabil, contul are un continut restrans, el referindu-se la un singur element patrimonial din componenta materiala, contul evidentiat in situatia sa la un moment dat, dar si modificarile multiple care s-au efectuat in timpul asupra in timpul efectiv. Dupa functia acordabila, conturile se clasifica in conturi de Activ si de Pasiv. Conturile deschise pe baza elementelor sau conturi poarta denumirea de conturi de Pasiv. Exemple pentru conturi de Activ: 512 - Conturi la banci 531 - Casa 301 - Materii prime 371 - Marfuri Exista in contabilitate si conturi care dupa caz au o dubla functie contbaila, adica pot prezenta fie un sold debitor fie sold creditor la sfarsitul perioadei de gestiune, ele purtand denumirea conventionala de conturi bifunctionale Ex: 121 - Profit si Pierderi Exemple pentru conturi de Pasiv: 401 - Furnizori 101 - Capital social 104 - Prime legate de capital 4423 - TVA de plata Componentele structurale ale contului sunt titlul, cele doua parti opuse adica debitul si creditul, data , explicatia, suma, rulajul , totalul sumelor, si solul. TITLUL contului este denumirea postului bilantier, a procesului economic sau a aspectului complementar reprezentat de cont, de exemplu 301 Materii prime, 701 Venituri din vanzarea produsului, 707 venituri din vanzarea marfurilor, 411 Clienti, 348 Diferente de pret la produse, etc. DEBITUL si CREDITUL sunt partile opuse ale contului, una reflectand existentul si cresterile, iar cealalta micsorarile. Contul are forma literei T si are doua parti denumite conventional debit si credit: prima in stanga si cealalta in stanga. Debit Credit

12

DATA OPERATIEI este ziua, luna si anul cand a avut loc operatia care se inregistreaza. EXPLICATIA OPERATIEI este descrierea operatiei (de ex: Receptionat marfuri aprovizionate conform Facturii nr.724 din data , sau Plata salarii conform statelor de plata). Curs 3 Contul _continuare SUMA OPERATIEI este expresia valorica a marimii care formeaza obiectul operatiei RULAJUL(R) sau miscarea(M) reprezinta cresterile sau micsorarile valorice ale postului, procesului sau aspectului complementar reprezentat de cont si este reflectat de sumele inscrise in debitul si creditul contului (fara a lua in calcul existentul initial). Ca atare rulajul este debitor (Rd) si creditor (Rc). TOTALUL SUMELOR(T) este totalul sumelor inscrise in cont. Se calculeaza separat pentru debit (Tsd) si separat pentru credit (Tsc). Unul dintre aceste totaluri va cuprinde si existentul initial (care este fie debitor, fie creditor, in functie de existenta conturilor de Activ sau de Pasiv). Pentru conturile de Activ avem urmatoarele doua relatii de calcul: Totalul sumelor debitoare (Tsd) = soldul initial debitor (Sid) + rulajul debitor (Rd) Totalul sumelor creditoare(Tsc) = rulajul creditor (Rc) Pentru conturile de Pasiv avem urmatoarele doua relatii de calcul: Totalul sumelor creditoare(Tsc) = soldul initial creditor(Sic) + rulajul creditor (Rc) Totalul sumelor debitoare(Tsd) = rulajul debitor(Rd) SOLDUL CONTULUI (S) este existentul valoric, la un moment dat, al postului, procesului sau aspectului complementar reprezentat de cont. Este de doua feluri: Soldul initial (Si), adica existentul de la inceputul perioadei de Activitate se scrie in cont din bilantul initial. Soldul filal (Sf), adica existentulde la finele perioadei de Activare, se determina ca o diferenta intre totalul sumelor inscrise in debit si totalul sumelor inscrise in credit, sau dupa caz invers Soldul final este debitorcand provine din totalul mai mare al sumelor din debit si este creditor candprovine din totalul mai mareal sumelor inscrise in credit, adica: daca Td > Tc, rezulta un soldfinal debitor (contul este de activ) daca Td < Tc, rezulta un sold final creditor (contul este de pasiv) daca Td = Tc, rezulta S=0, adica daca totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul respectiv se numeste cont soldat sau cont balansat. Pentru conturile de Activ soldul debitor (Sd) se determina ca o diferenta intre Tsd Tsc. Pentru conturile de Pasiv soldul creditor (Sc) se determina ca o diferenta intre Tsc Tsd. Exista posibilitatea ca Tsc sa fie egal cu Tsd , atucni contul este zero. FORMA CONTULUI Exista doua forme grafice de prezentare a contului, respectiv forma grafica bilaterala a contului si forma grafica unilaterala a contului. Forma grafica bilaterala Pentru a face prezentarea componentelor structurale ale contului, vom considera o serie de operatii efectuate cu materii prime, adica prin contul 301 Materii prime. Acest cont fiind un cont de activ convenim ca existentul si cresterile (aprovizionarile) sa le inscriem in debit, iar micsorarile (consumurile in productie) in credit. 13

301 Materii prime DEBIT (existente si intrari) CREDIT (iesiri) Data Documentul Explicatii Suma (+) Data Documentul Explicatii justificativ justificativ 01.01.2007 inventar Existent initial 300.000 02.01.2007 Bon de Consum de materii consum prime 10.01.2007 factura Receptionat 50.000 04.01.2007 Bon de Consum de materii materii prime consum prime 20.01.2007 factura Receptionat 250.000 05.01.2007 Bon de Consum de materii materii prime consum prime Rulaj debitor 300.000 Rulaj creditor Totalul sumelor creditate Totalul sumelor 600.000 Sold final creditat debitoare Totalul inchiderii Forma grafica unilaterala 401 Furnizori (cont de pasiv) Data 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 Date generale Document Explicatii justificativ inventariere Existent initial extras de cont Achitat factura prin ordin de plata factura Receptionat materii prime extras de cont Achitat factura prin ordin de plata factura Receptionat marfuri factura Receptia unor obiecte de inventar extras de cont Achitat factura prin ordin de plata Rulajul Total Sume Credit (+) 40.600 20.000 30.000 30.000 180.000 140.000 180.000 350.000 230.000 230.000 390.600 Date specifice Debit () Sold 40.600 20.600 50.600 20.600 200.600 340.600 260.600 230.000 160.000 Suma () 20.000 100.000 200.000 320.000 320.000 280.000 600.000

REGULILE DE FUNCTIONARE ALE CONTURILOR 14

Intrucat conturile reprezinta posturi bilantiere, inseamna ca aria bilantului se poate desfasura pe conturi, adica existentele din bilant se pot transpune in conturi. Transpunerea se efectueaza dupa procedeul inscrierii pozitionale, adica: existentele din stanga bilantului, deci din Activ, se transpun in stanga conturilor, adica in debit existentele din dreapta bilantului, deci din Pasiv, se transpun in dreapta conturilor, adica in credit Am obtinut o prima regula: cu existentele din bilant, conturile corespunzatoare activului se debiteaza, iar conturile corespunzatoare pasivului se crediteaza. Schematic, aceasta regula apare astfel: Conturi de Activ Conturi de Pasiv Debit Credit Debit Credit Existente Existente

Logica elemenatara impune sa inscriem toate cresterile in aceeasi parte a contului in care s-au transpus existantele. De aici deducem cea de-a doua regula: cu cresterile generale de operatiile efectuate, conturile corespunzatoare activului se debiteaza, iar conturile corespunzatoare pasivului se crediteaza. Schematic, aceasta regula, reunita cu prima, apare astfel: Conturi de Activ Debit Existente Cresteri Credit Debit Conturi de Pasiv Credit Existente Cresteri

In ceea ce priveste micsorarile, ele sunt de sens invers fata de cresteri. In acest caz ele vor trebui inscrise in cont in partea opusa partii in care s-au inscris existentele si cresterile. De aici deducem cea de-a treia regula: cu micsorarile generate de operatiile efectuate, conturile corespunzatoare activului se crediteaza, iar conturile corspunzatoare pasivului se debiteaza. Schematic aceasta regula, reunita cu primele doua, apare astfel: Conturi de Activ Debit Existente Cresteri Credit Micsorari Debit Micsorari Conturi de Pasiv Credit Existente Cresteri

Se observa ca toate conturile de activ incep sa functionaze prin debitare, iar cele de pasiv prin creditare, iar soldul lor este debitor si, respectiv, creditor. Regulile partiale de mai sus permit formularea a doua reguli generale de functionare a conturilor, una pentru conturile de activ si cealalta pentru conturile de pasiv. 1. Reguli referitoare la conturile de Activ: incep sa functioneze prin debitare (se inscrie o suma in debitul contului) si se debiteaza atat cu existentele initiale de Active (toate elementele din bilant care le-am tratat in cadrul Activelor), preluate din Activul bilantului initial cat si cu cresterile de Active si cheltuieli determinate de operatiile economice ce sunt consemnate in baza unor documente justificative ele se crediteaza cu miscrorarile de Active si cheltuieli, ce sunt determinate de operatiile economice, consemnate in baza unor documente justificative 15

la sfarsitul perioadei de gestiune conturile de Activ pot prezenta numai un sold debitor ce reprezinta existente de Active la un moment dat 2. Regulile referitoare la conturile de Pasiv (functioneaza invers fata de Activ) incep sa functineze prin creditare, si se crediteaza atat prin existentele initiale de Pasive (capital social, rezerve, TVA, ipozit pe profit), preluate din Pasivul bilantului initial, cat si cu creterile de Pasive si venituri determinate de operatiile economice ce sunt consemnate in baza unor documente justificative ele se debiteaza cu miscrorarile de Pasive si venituri ce sunt determinate de operatiile economice consemnate in baza unor documente justificative la sfarsitul perioadei de gestiune conturile de Pasive prezinta un sold creditor ce reflecta existentele de Pasive la un moment dat Structura pentru conturile de venituri si cheltuieli Reguli: conturile de venituri functioneaza dupa regulile conturilor de Pasiv , dar ele nu prezinta nici sume initiale (Si)si nici sume finale (Sf) conturile de cheltuieli functioneaza dupa regulile conturilor de Activ, dar nu prezinta nici sume Si si nici Sf conturile bifunctionale sunt acele conturi care pot functiona atat dupa regulile conturilor de Activ cat si dupa regulile da Pasiv. Aceste conturi incep sa functioneze fie prin debitare , fie prin creditare, prezentand la sfarsitul perioadei de gestiune un singur sold, debitor sau creditor. conturi monofunctionale: aceste conturi functioneaza dupa regulile conturilor de Activ daca prezinta la finalul perioadei un sold de debitor ce va fi trecut in Activul bilantului. In acelasi timp, daca aceste conturi functioneaza dupa regulile conturilor de Pasiv ele vor prezenta la sfarsitul perioadei un sold creditor ce va fi trecut in Pasivuul bilantului. dupa sfera de cuprindere conturile pot fi sintetice sau analitice. Conturile sintetice sunt cele care reflecta mijloace, surse, procese si aspecte in unitatea lor adica pe categorii mari, omogene (ex: 301 materii prime, sau 302 materiale consumabile). Conturile analitice sunt cele care reflecta partile componente ale mijloacelor surselor proceselor si aspectelor (ex: 302 materiale consumabile [cod sintetic de gradul 1] poate fi defalcat pe conturi analitice, adica 3022 combustibil ce poate fi desfasurat [cod sintetic de gradul al 2-lea] pe conturi analitice, cum ar fi benzina premium, motorina sau orice fel combustibil)

Corespondenta conturilor si dubla inregistrare in contabilitateCorespondenta conturilor semnifica legatura dintre doua sau mai multe conturi prin intermediul carora se inregistreaza o operatie economica sau financiara. Dubla inregistrare = reflectarea concomitenta cu aceeasi suma a unei operatii economice atat in debitul unui cont cat si in creditul altui cont, deci in doua conturi diferite si in partile opuse ale acestora, constituie un principiu fundamental al metodei contabilitatii. Situatii: - unul sau mai multe conturi care se debiteaza au corespondent un cont care se crediteaza - unul sau mai multe conturi care se crediteaza au corespondent un cont care se debiteaza DEBITARE = inscrierea unei sume in debitul unui cont CREDITARE = inscrierea unei sume in creditul unui cont 16

Exemplu: receptia de materii prime 50.000

A

B

Bunuri economice datorii (furnizori) (receptia de materii prime) Contabil aceasta operatiune poate fi reprezentata si astfel :

A301 Materii prime Debit Credit 50.000 Debit

B401 Furnizori Credit 50.000

ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR ECONIMICE SI CONTABILE Definitie: Analiza contabila este lucrarea de cercetare efectuata epentru determinarea contului care se va debita si a contului corespondent care se va credita cu prilejul inregistrarii unei operatii economice sau financiare. Analiza contabila se desfasoara pe 4 etape: Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Titlurile conturilor Locurile conturilor cu Sensurile Partile conturilor: corespondente posturi de bilant: de modificarilor debit sau credit Activ sau de Pasiv operatiilor in cauza: (+) sau () Aplicatia 1 - se receptioneaza materii prime aprovizionate conform facturii primite de 5.000 lei, plata ulterioara Analiza contabila 1 2 3 4 301 Materii prime Activ (+) creste stocul de Debit materii prime 401 Furnizori Pasiv () creste datoria fata de Credit furnizori 301 Materii prime = 401 Furnizori (5.000lei) In conturi, operatia economica apare inscrisa astfel: 301 Materii prime Debit Credit SOLD 17 401 Furnizori Debit Credit SOLD

5.000

5.000

NOTA: Se scrie SOLD la inceputul fiecarui teu, fiindca se considera ca deja sunt inregistrate anterior si alte operatiuni. Aplicatia 2 se achita c/v Fa privind materiile prime aprovizionate, conf. Extras de cont. 5.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 512 Conturi la banci Activ 401 Furnizori Pasiv 3 () scade disponibilul din banca () scade datoria fata de furnizori 4 Credit Debit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: Debit 512 Conturi la banci Credit 5.000 401 Furnizori Debit 5.000 Credit SOLD

SOLD

Aplicatia 3 se obtine un credit bancar pe termen scurt conform Extrasului de cont(EC) si Extrasurile contului de credite (ECC), 30.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 512 Conturi la banci Activ 519 Credite bancare pe termen scurt Pasiv 3 (+) creste disponibilul din banca (+) creste datoria fata de banca imprumutatoare 4 Debit Credit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: 512 Conturi la banci Debit Credit SOLD 30.000 519 Credite bancare pe t.s. Debit Credit SOLD 30.000

Aplicatia 4 se ramburseaza bancii creditul bancar pe termen scurt obtinut anterior, conform Extrasului de cont(EC) si Extrasurile contului de credite (ECC), 30.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 3 4 18

512 Conturi la banci 519 Credite bancare pe termen scurt

Activ Pasiv

() scade disponibilul din banca () scade datoria fata de banca imprumutatoare

Credit Debit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: 512 Conturi la banci Debit Credit SOLD 30.000 519 Credite bancare pe t.s. Debit Credit 30.000 SOLD

FORMULA CONTABILA Orice operatie economico-financiara se inregistreaza pe doua conturi corespondente dispuse separat, unul debitor, iar celalalt creditor. Daca intre aceste doua contrui se trece semnul = obtinem o egalitate ce poarta denumirea de formula contabila Titlul contului debitor se scrie in partea stanga iar titlul contului creditor se scrie in partea dreapta. Clasificarea formulelor contabile Exista formule contabile simple, mixte si compuse. Cea simpla este formata dintrun singur cont debitor si un singur cont creditor (toate ex. prezentate pana acum intra la simple) Formula contabila mixta este cea formata din doua sau mai multe contrui debitoare si un singur cont creditor sau invers, dintr-un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare. (ex: aprovizionarea pe baza de factura dupa cum urmeaza: materii prime 3.000, obiecte de inventar 1.000 lei, total cont 4.000 lei). Formula contabila mixta este: % = 401 Furnizori 4.000 3.000 301 Materii prime 1.000 303 Obiecte de inventar Formula contabila compusa este cea formata din doua sau mai multe conturi debitoare si doua sau mai multe conturi creditoare. De pilda, presupunand ca s-au cumparat materii prime de 4.000 lei si obiecte de inventar de 2.000 lei, pentru care s-au platit 5.000 lei prin banca si 1.000 lei in numerar, formula contabila compusa este: % = % 4.000 2.000 301 Materii prime 303 Obiecte de inventar 19 512 Conturi la banci 531 Casa 5.000 1.000

Semnul % amplasat in stanga sau in dreapta semnului =, pe coloana a doua sau mai multori conturi corespondente, inseamna conturile se urmeaza sau urmatoarele conturi Curs 4 FORMULA CONTABILA(continuare) Inregistrarea formulelor contabile are loc in Registrul Jurnal in mod cronologic. Componentele formulei contabie sunt: -data operatiei -egalitatea dintre conturile corespondente -explicatia operatiei -sumele corespunzatoare conturilor Formula contabila cu toate componentele sale apare astfel in Registrul Jurnal Coloana de sume debitoare 30.000 Data: 10 martie Coloana de sume crediroare 301 Materii prime=401 Furnizori 30.000 Factura nr. De la SC. din SA

Dupa scopul de intocmire exista: formule contabile pentru inregistrari curente, pentru operatii ce apar zi de zi, ele fiind intocmite corect conform normelor si intructiunilor de aplicare a plaului de conturi formule contabile de stornare sau de corectare ce pot fi de stornare in negru sau in rosu: a) Formula contabila de stornare in negru: consta in inversarea formulei contabile anterioare, eronate si intocmirea in final a formulei contabile corecte. Exemplu: - formula contabila anterioara grasita 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 55.000 - se inverseava formula contabila intocmita eronat 5121 Conturi la banci in lei = 441 Impozit pe profit 55.000 - in final se intocmeste formula contabila corecta 444 Impozitul pe salarii = 5121 Conturi la banci in lei 55.000 b) Formula contabila de stornare in rosu: consta in intocmirea inca odata a inregistrarii anterioare eronate cu inregistrarea sumei in rosu (numai suma se trece in rosu) sau in lipsa culorii rosu se procedeaza cu inscrierea sumei in negru incadrate intr-un chenar. Exemplu: - formula contabila anterioara intocmita grasit 20

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei - formula contabila in rosu este 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei

55.000 55.000 sau 55.000

- in final se intocmeste formula contabila corecta 444 Impozitul pe salarii = 5121 Conturi la banci in lei PLANUL DE CONTURI

55.000

In baz Legii contabilitatii nr. 82/1991 repblicata, Ministerul Finantelor Publice a emis planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia. Planul de conturi general, cat si normele de utilizare sunt destinate tutror agentilor economici ce desfasoara activitai specifice si contine atat conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiilor patrimoniale, functia si continutul fiecarui cont, precum si principalele operatii cuprinse intr-o monografie contabila. Planul de conturi cuprinde 9 clase de conturi ce sunt simbolizate cu o cifra de la 1 la 9. Clasele de conturi cuprind grupele de conturi simbolizte cu 2 cifre. Grupele de conturi sunt alcatuite din conturi sintetice de gradul 1 ce sunt simbolizate cu 3 cifre si din conturi sintetice de gradul al 2 lea simbolizate cu 4 cifre. Conturile din primele 7 clase sunt conturi obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, precum si dezvoltarea in analit a conturilor sintetice sunt facultative, ele putand fi completate si analizate de fiecare unitate patrimoniala in parte, in functie de specificul unitatii si de necesitatile proprii. In cadrul listei se utilizeaza clasificarea zecimala, adica planul de conturi contine 9 clase, fiecare clasa cel mult 9 grupe si fiecare grupa 1 sau mai multe conturi. Cele 9 clase sint urmatoarele: Clasa 1 conturi de capitaluri (P) Clasa 2 conturi de imobilizari (P) Clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie (A) Clasa 4 conturi de terti (daca sunt conturi de datorii: P, daca sunt conturi de creanta: A) Clasa 5 conturi de trezorerie (majoritatea de P) Clasa 6 conturi de cheltuieli (P) Clasa 7 conturi de venituri toate pana aici sunt conturi obligatorii Clasa 8 conturi speciale (in afara bilantului) Ex: Presupunem ca un mijloc fix a fost imprumutat unei firme, insa unitatea care l-a primit il va trece in afara bilantului, el nu face parte din patrimoniul acestei firme. Clasa 9 conturi de gestiune Ultima clasa cuprinde conturile privind gestiunea interna (gospodarirea interna) a unitatii patrimoniale. Exemplu: Grupele continute de Clasa 3 Conturi de stocuri si productia in curs de executie sunt: 30 Stocuri de materii prime si materiale 32 Obiecte de inventar 33 Productia in curs de executie 34 Produse 35 Stocuri aflate la terti 36 Animale 37 Marfuri 38 Ambalaje 21

39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Grupa 30 Stocuri de materii si materiale cuprinde urmatoarele 5 conturi: 301 Materii prime (A) 302 Materiale consumabile (A) 303 Matreiale de natura obiectelor de inventar (A) 308 Diferente de pret la materii prime si materiale (A) Toate aceste 4 conturi sunt conturi sintetice de gradul 1. Contul 302 Materiale consumabile se desfasoara pe subconturile sintetice de gradul 2 (care sunt codificate cu patru cifre): 3021 Materiale auxiliare (A) 3022 Combustibili (A) 3023 Materiale pentru ambalat (A) 3024 Piese de schimb (A) 3025 Seminte si matriale de plantat (A) 3026 Furaje (A) 3028 Alte matriale consumabile (A) Institutiile publice aplica un plan de conturi distinct, emis de Ministerul Finantelor Publice, la care se adauga si instructiunile specifice de aplicare ale acestuia.

REGISTRELE DE CONTABILITATE Registrele reprezinta formulare cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea operatilor economice in conturi. Pe aceasta baza ele furnizaza informatii privind situatia si miscarea valorilor economice si a capitalului. Registrele contabile sunt in nrumar de trei: 1. Registrul Jurnal 2. Registrul Cartea mare 3. Registrul Inventar 1. Registrul Jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza operatii patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Operatiile de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator care sta la baza inregistrarii in Registrul Jurnal. Registrul Jurnal poate fi prezentat sub forma unui Registru Jurnal General sau sub forma unor Registre Jurnal Auxiliare pentru operatiuni de aceeasi natura. Principalele Registre Jurnale Auxiliare care pot fi utilizate sunt cele ptivind aprovizionarile, vanzarile, operatiunile de trezorerie sau operatiunile diverse, in functie de necesitatile unitatii patrimoniale. Lunar totalurile Registrelor Jurnal Auxiliare se centralizeaza in Registrul Jurnal General. Inregistrarile operatiunilor patrimoniale in Registrul Jurnal cuprind elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, sume partiale si totale, explicatiile, conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiilor efectuate. 22

Exemplu de Registru Jurnal:

2. Registrul Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare de conturi corespondente, inregistrarile efectuate in Registrul Jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, Nr. Data inregistrarii Documentul Explicatii Simbol conturi Sume Crt. (fel, numar, data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Receptie marfuri si 371 Marfuri 5121Conturi 87 24.04.2008 Factura+OP+EC plata factura (+A) la banci in lei 10.000 10.000 (+A) respectiv, sontul initial, rulajele debitoare si creditoare, TSD si TSC, soldurile finale. Registrul Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Indiferent de natura, gradul de detaiere, registrul de cotabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora. Ele se prezinta in mod ordonat, fiind completate astfel incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate. Exemplu: Cartea mare (ah) Denumirea contului . . Numarul din Registrul Jurnal Data operatiunii Conturi corespondente Simbol cont Debit Credit Pag.

3. Regisrul inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in functie de natura lor, fiind inventariate potrivit normelor legale. Elementele Documente patrimoniale inscrise in Registrul Inventar, au ca baza de pornire, listele de inventariere, sau alte documente care justificative justifica continutul fiecarui post din bilant. Registrul Balanta de Bilantul Cartea mare verificare contabil Fluxul contabil de prelucrare a datelor in contabilitate

Registrul jurnal

Registrul inventar 23

FUNCTIONALITATEA CONTURILOR SI APLICATIILE DUBLEI INREGISTRARI Evidenta capitalului este tinuta cu ajutorul conturilor din Clasa 1 Conturi de capital. Cu ocazia infiintarii unei societati comerciale au loc o serie de operatiuni specifice cum sunt: efectuarea cheltuielilor de constituire a capitalului si varsarea capitalului. Subscrierea capitalului este operatia prin care actionarii si asociatii semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la capitalul social. Capitalul in bani poate fi adus partial la constituire si in mai multe transe ulterioare conform Legii 31/1990. Varsarea capitalului este operatia de punere la dispozitia societatii a aporturilor de bani si in natura subscrisa. De aici rezulta faptul ca contul utilizat 101 Capital social se va dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2, 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat. Acest cont 101 Capital social, dupa functia contabila este pasiv, iar dupa continutul economic este de resurse proprii (activ). Contul 101 Capital social incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu toate majorarile de capital. Se debiteaza cu reducerile de capital. Soldul este creditor si reflecta capitalul social subscris, dupa caz varsat sau nevarsat. Se mai utilizeaza un cont specific , contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul. Acesta este un cont bifunctional. La contituire societatii, precum si in cazul majorarilor de capital, el reflecta creante asupra actionarilor, dupa caz a asociatilor, in acest caz fiind cont de activ. In cazul reducerilor de capital el reflecta datorii fatza de actionarii/asociatii care au depus cereri de retragere si reflecta datorii, rezulta ca este cont de pasiv. Aplicatii privind contabilitatea capitalului social: 1. La constituirea unei unitati comerciale asociatii aduc un aport la CAPITALUL SOCIAL dupa cum urmeaza: CHETUIELI DE CONSTITUIRE 1.500 lei, TERNURI 10.000 lei, CONSTRUCTII 38.500 lei, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 40.000 lei, MATERII PRIME 20.000 lei, BANI IN CONTUL BANCAR 10.000 lei. Se inregistreaza capitalul subscris nevarsat (nedepus): 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (+A) = 1011 Capital subscris nevarsat (+P) 2. Se varsa (depune) integral in natura si in bani capitalul subscris de asociati: % 201 CHETUIELI DE CONSTITUIRE 2111 TERNURI 212 CONSTRUCTII = 456 DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL 120.000 lei 120.000 lei 1.500 lei 10.000 lei 38.500 lei

24

2131 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 301 MATERII PRIME 512 CONTURI CURENTE LA BANCI (+A) (A)

40.000 lei 20.000 lei 10.000 lei

3. Aportul in natura si in bani fiind integral depus, se inregistreaza trecerea CAPITALULUI SUBSCRIS NEVRSAT la categoria CAPITAL SUBSCRIS VARSAT pentru suma de 120.000 lei: 1011CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT(P) = 1012CAPITAL SUBSCRIS VARSAT(+P) 120.000 lei

MICSORAREA CAPITALULUI: 4. Retragerea ulterioara a unui asociat cu partea de capital adusa ca aport de 20.000 lei (cu aprobarea Adunarii Generale a asociatilor): 1012 Capital subscris varsat (P) = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (+P) 20.000 lei

5. Se achita obligatia fata de asociatul retras, reprezentand aportul sau la capital (20.000 lei) 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (P) = 531 CASA (sau 512) (A) 20.000 lei

CONTABILITATEA IMOBILIZARIOR CORPORALE Acestea sunt terenurile si mijloacele fixe. Se caracterizeaza: printr-o durata de viatza indelungata mai mare de un an nu se consuma la prima lor utilizare, participand la mai multe cicluri de utilizare, in cadrul proceselor economice nu isi transmit dintr-o data intreaga lor valoare asupra produselor, lucrarilor si serviciilor executate, valoarea lor recuperandu-se treptat, pe seama amortizarii prin includerea unor cote de amortizare in costul activitatii la care iau parte la intraera lor in patimoniu ele sunt inregistrate la valoarea de intrare, ea ramanand nemodificata pe toata durata de folosire Cuprinde: cea a terenurilor si a amenajarilor de terenuri. Terenurile nu se contabilizeaza. Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixecuprinde: cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale de munca, plantatii, unelte de inventar gospodaresc si alte mijl fixe. La intarea lor in patrimoniu mijloacele fixe sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea de intrare astfel: 1) la costul de productie 2) la costul de achizitie 3) la valoarea de utilitate (de aport), convenita intre parti pentru mjloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii sau fuziunii firmelor conform statutelor sau contractelor 25

4) la valoarea actuala estimata la inscrierea acestora in activul patrimonial avand in vedere valoarea mijloacelor fixe 5) la valoarea provenita in urma reevaluarii in situatia in care mijloacele fixe sunt reevaluate in baza unor despozite legale, exprese Mijloace fixe se amortizeaza incepand cu data punerii acestora in functiune si se continua pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. Exista mai multe tipuri de amortizare : 1. Amortizarea liniara este cea mai simpla Valoarea de intrare (de inregistrat) - 18.000 Amortizarea anuala Cota % Suma anuala 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000

Anii de utilizare 1 2 3 4 5 6

Valoarea ramasa 15.000 12.000 9.000 6.000 3.000 0

Formula de clacul este :

S = v unde S suma care trebuie amortizata T T numarul de ani in care se doreste sa se faca amortizarea v suma anuala

Documentele de intrare: in cazul achizitiei lor: Factura si Procesul-verbal de receptie in situatia intrarii acestora prin procesul de investitii-constructii: Procesul-verbal de predareprimire. Procesul-verbal de receptie provizorie, Procesul-verbal de punere in functiune, Procesulverbal de constatare finala, s.a. in cazul imobilizarilor aduse ca aport la societate sau in situatia fuziunii or a comasasarii: Procesul-verbal de predare-preluare in situatia intrarii imobilizarilor cu caracter temporar: Contractul de locatie de gestiune, Contractul de inchiriere, Contractul de concesiune in cazul schimbarii locului de folosinta in cadrul unitatii: Bonul de miscare al mijloacelor fixe Documentele de iesire: in cazul scoaterii din functiune si a casarii: Procesul-verbale de scoatere din fuctiune, Procesul-verbal de declasare a unori bunuri materiale in situatia schimbarii locului de folosinta prin iesirea acestora catre alta sectie, sector sau ferma: Bonul de miscare in cazul iesirii temporare catre alte unitati: Contractul de locatie de gestiune, Contractul de concesiune, Contractul de inchiriere 26

Conturile utilizate sunt 211 Terenuri, in cazul mijloacelor simple, 212 Constructii, 213 Intalatii tehnice, 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale, 218 Amortizari privind imobilizarile corporale, iar in cadrul operatiunilor legate de cumpararea, vanzarea sau scaderea acestora din gestiunea societatii se mai folosesc si alte conturi, printre care: 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, 7583 Venituri din cedarea activelor si altor operatii de capital, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor, 404 Furnizori de imobilizari, 461 Debitori diversi, s.a. Contabilitatea sintetica a terenurilor se realizeaza cu ajutorul contului de activ 211 Terenuri, desfarurat pe conturile sintetice de gradul 2, 2111 Terenuri si 2112 Amenajari de terenuri. Aceste conturi, dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale. Contul 2111 se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate in patrimoniul agentilor economici prin cumparare, primite ca aport la capital, sau preluate cu titlu gratuit. El se crediteaza cu valoarea terenurilor iesite din patrimoniul agentilor economici prin vanzare, restituire catre asociati sau actionari ori cedate cu titlu gratuit. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a terenurilor existente la un moment dat. Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixe se realizeaza cu ajutorul conturilor de activ 212, 213, 214, conturi de imobilizari corporale. Toate aceste conturi dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale. Se debiteaza cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate de la terti, aduse ca aport in natura la capitalul social al unitatii, primite cu titlu gratuit sau cu costul de productie in cazul cand ele sunt realizate in unitate cu forte proprii. Se crediteaza cu valoarea (calculata la pret de inregistrare) mijloacelor fixe iesite din patrimoniul prin retragerea intreprinzatorului individual sau cu valoarea amortizata sau neamortizata (ramasa de amortizat) aferenta mijloacelor fixe scoase din activ prin lichiare ori prin vanzare. Soldul debitor reprezinta valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat. Contabilitatea sintetica a amortizarii mijloacelor fixe si a amenajarilor de terenuri se realizeaza la unitatile mici si mijlocii cu ajutorul contului de pasiv 281 Amortizari privind imobilizarile corporale, iar la unitatile mari prin defalcarea acestui cont sintetic de gradul 1 pe conturi sintetice de gradul 2 de la 2810-2818, astfel: 2811 Amortizarea amenajarilor de ternuri 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale Dupa continutul economic, sunt conturi rectificative ale valorii imobilizarilor corporale. Se crediteaza cu cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale in corespondenta cu debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor. Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din activ in corespondenta cu creditele conturilor 212, 213, 214. Soldul debitor al acestor conturi reflecta amortizarea imobilizarilor corporale.

Aplicatii practice privind contabilitatea imobilizarilor corporale 1. Se inregistreaza receptia unui mijloc de transport la pretul de factura 100.000 lei, TVA 19% = 404 Furnizori de imobilizari (+P) 119.000 lei (sau Cont de disponibilitati banesti (A)) 100.000 lei 19.000 lei 27

% 2133 Mijloace de transport (+A) 4426 TVA deductibila (+A)

2.

Se inregistreaza achitarea facturii prin banca (Ordin de Plata si Extras de Cont) 119.000 lei

404 Furnizori de imobilizari (P) = 512 Conturi curente la banci (A)

3. Se inregistreaza amortizarea in primul an de functionare, stiind ca mijlocul de transport se amortizeaza intr-un termen de 10 ani, dupa metoda de calcul liniara (operatia se efectueaza in fiecare an, de 10 ori) V 100.000 Aa = i = = 10.000 T 10 Aa amortizarea anuala; Vi valoarea de intrare; T timpul (in ani) 681 Cheltuieli de exploatare privind = 2813 Amortizarea instalatiilor, amortizarile si provizioanele (+A) mijloacelor de transport(+P) 10.000 lei

4. Dupa 10 ani de functionare se scoate din patrimoniul societatii (din inventar) mijlocul de transport ajuns la limita intrebuintarii, ce va fi casat (scaderea din gestiune): 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport (P) = 2133 Mijloace de transport (A) 100.000 lei

Varianta a II-a: 4. Dupa al 5-lea an de functionare, mijlocul de transport se livreaza (se vinde) pe baza de factura, la pretul negociat de 50.000 lei, TVA 19% 461 Debitori diversi (+A) = % (sau 512 Conturi curente la banci(+A)) 758 Alte venituri din exploatare (+P) 4427 TVA colectata (+P) 9.500 lei 5. Incasarea ulterioara a contravalorii facturii prin cont bancar (O.P. + E.C.) 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi (A) 6. 59.500 lei 59.500 lei 50.000 lei

Se inregistreaza scoaterea din patrimoniu a mijlocului de transpotrt vandut (scadera din gestiune) 100.000 lei 50.000 lei 50.000 lei

% = 2133 Mij. de transp. (A) 2813 Amortizarea instal, mij. de transp. (P) 658 Alte cheltuieli de exploatare (+A)

Curs 5 .Continuare Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

28

Stocurile si productia in curs de executie, se definersc ca fiind ansamblul bunurilor si serviciilor aflate in cadrul unitatii patrimoniale in una din urmatoarele situatii: a) sunt destinate spre a fi consumate la prima lor utilizare in cadrul procesului de productie b) sunt destinate vanzarii in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in cadrul procesului de productie; In cadrul acestor bunuri sunt incluse si executarile de lucrari si prestari de servicii. Componentele stocurilor: materiile prime: reprezentate prin bunuri materiale neprelucate care participa direct la fabricarea produselor, ele regasindu-se integral sau partial in produsul fin obtinut, fie in starea lor initiala, fie transformata materialele consumabile: reprezentate prin bunuri materiale care participa sau care contribuie in cadrul proceselor de fabricatie si de exploatare fara insa a se regasi de regura in produsul finit obtinut. Ele cuprind: materiale auziliare, combustibili, piese de schimb si materiale de plantat, materiale pentru ambalat, furaje si alte materiale consumabile produsele aici includem: semifabricate ce reprezinta acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie, intrand in continuare in cadrul procesului tehnologic al altei sectii, sau dupa caz, livrandu-se tertilor; produsele finite acestea sunt acele produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie, nemaifiind necesare prelucrarii ulterioare in cadrul procesului de productie al unitatii patrimoniale, ele putand fi depozitate in vederea livrarii, sau expediate direct clientilor; produsele reziduale ele cuprind rebuturile, materialele recuperabile si deseurile marfurile sunt acele bunuri pe care unitatea patrimoniala le achizitiooneaza in scopul revanzarii lor animalele si pasarile reprezentate prin cele obtinute in procesul productiv, precum si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru productie sau pentru ingrasare in scopul valorificarii. In aceasta categorie se cuprind si coloniile de albine, precum si animalele crescute pentru productia de lana, lapte si blanuri ar mai fi si alte categorii precum ambalajele; In tara noastra in cadrul stocurilor se include si obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii: materialelor de inventar: sunt acele bunuri materiale care nu pot fi incluse in categoria mijloacelor fixe, datorita neindeplinirii uneia din conditiile urmatoarelor conditii: valoarea mai mica de decat limita prevazuta de lege (in prezent 1.500 lei) sau durata minima de serviciu de 1 an. baracamentele si amenajarile: sunt acele bunuri achizitionate sau constituite in cadrul unitatii patrimoniale in scopul executarii lucrarilor si prestatiilorde constructii (baraci, podete). productia in curs de executie: acea categorie a stocurilor, care nu a trecut prin toate fazele de prelucarre prevazute in procesdul tehnologic, in aceasta categorie intrand si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice, sau necompletate integral. Tot in aceasta categorie se cuprind si lucrarile, serviciile si studiile in curs de executare sau neterminate. Evaluarea bunurilor materiale de natura stocurilor se realizeaza in comtabilitate la intrarea lor in patrimoniu astfel: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele, si alte bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie productia in currs de executie, semifabricate si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala la costul de productie; animalele si pasarile se evalueaza la costul de productie sau de achizitie dupa caz. 29

Costul de achizitie este utilizat la intrarea stocurilor respective, achizitionate de la terti; includem in componenta acesteia urmatoarele: pretul de facturare al furnizorului cheltuielile de transport si aprovizionare taxele si ambalajele nerecuperabile taxele vamale alte cheltuieli cuprinse in factura emisa de furnizor Costul de productie cuprinde, toate cheltuielile efectuate pentru fabricarea bunurilor respective, acestea putand fi costuri de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate precum si celelalte cheltuieli directe cat si indirecte de productie ce sunt legate de fabricarea acestora Pretul de facturare al furnizorului reprezinta pretul inscris in factura furnizorului de bunuri materiale. In acest caz, cheltuielile legate de transportul si aprovizionarea stocurilor vor fi delimitate si inregistrate distinct in contabilitate pe conturi specifice de diferente de pret, acestea fiiind: 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, 348 Diferente de pret la produse, 378 Diferente de pret la marfuri Valoare de utilizare (valoarea de utilitate) este estimata de regula in functie de pretul pietei, avand in vedere si starea, utilitea si amplasarea bunurilor pe valori. La iesirea lor din patrimoniul unitatilor se utilizeaza una din urmatoarele metode: a) metoda costului mediu ponderat (CMP): Potrivit metodei costului unitar mediu ponderat, dupa fiecare intrare a stocului sau lunar, costul acestuia se determina ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor, si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate. b) metoda primei intari - primei iesiri FIFO: Utilizarea acestei metode presupune ca bunurile iesite din gestiune sa fie evaluate in contabilitate la costul de achizitie, dupa caz de productie, al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie al lotului urmator, in ordine cronologica. c) metoda ultimei intrari a primei iesiri LIFO: Aplicarea acestei metode presupune ca bunurile materiale de natura stocurilor iesite din gestiune sa fie evaluate, la costul de achizitie/de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie, a lotului anterior, in ordine invers cronologica. d) metoda standard sau metoda preturilor prestabilite (fixe): Aceasta metoda presupune, ca evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si altor bunuri de natura stocurilor sa se realizeze pe baza preturilor medii ale bunurilor in cauza, denumite preturi de inregistrare. Conditia esentiala este evidentierea distincta a diferentelor de pret fata de costul de achizitie/de productie. Diferentele de pret, avand o valoare fixa, prestabilita la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra bunurilor iesite cat si asupra stocurilor. Pentru repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite de natura stocurilor este necesar calcularea unui coeficient de repartizare de pret dupa cum urmeaza: Soldul initial + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul Coeficient de diferentelor de pret perioadei cumulate de inceputul anului repartizare = de pret Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul perioadei stocurilor la pret de inregistrare

30

Acest coeficient, astfel calculat se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din patrimoniu la pret de inregistrare, suma astfel rezultata urmand a fi inregistrata in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Se utilizeaza urm metode de calculare: 1. metoda inventarului permanent Utilizarea acestei metode in contabilitatea sintetica a stocurilor, presupune organizarea contabilitatii analitice a acestora dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatii proprii ale unitatii patrimoniale: a) metoda operativ-contabila (pe solduri) consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe diverse categorii b) metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) presupune tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare c) metoda global-valorica consta in urmarirea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Periodic se desfasoara controlul concordantei inregistrarilor di evidenta gestiunii cu cea din contabilitate 2. metoda inventarului intermitent Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarii stocurilor la finele perioadei. Iesirile se calculeaza ca o diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea stocurilor finale, stabilite pe baza inventarierii. Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca nu asigura un control foarte riguros al gestionarii stocurilor, dar si al asigurarii integritatii acestora. Documentele primare utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a stocurilor la intrarea acestora in gestiune sunt: a) factura, care se intocmeste in trei exemplare de catre furnizor in momentul livrarii bunurilor materiale. Este un document justificativ oligatoriu pentru deconectarea livrarilor. Se poate intocmi atat eu, cat si fara existanta avizului de insotire a marfii. b) Avizul de insotire a marfii se intocmeste in trei exemplare. Se poate emite la livrarea stocurilor, servind in acest caz ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului, inlocuind astfel factura. Pe baza avizului de insotire a marfii (Avizul de expeditie) se intocmeste factura. Poate servi si ca document de incalcare a gestiunii patrimoniului. c) Bonul de predare-transfer-restituire se utilizeaza pentru depozitarea unor bunuri rezultate din productia proprie, pentru transferul acestora intre magaziile unitatii sau pentru restituirile la locurile initiale de depozitare. d) Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in doua exemplare la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. In situatia constatarii unor diferente, acest formular se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. Atunci cand bunurile materiale sosesc in transe, se va intocmi cate un formular pentru fiecare transa in parte, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Nota de receptie si constatare de diferente serveste ca: - document justificativ pentru receptia si incarcarea in gestiune privind bunurile aprovizionate - act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii in situatia constatarii unor diferente la receptie - document justificativ de inregistrare in contabilitate e) Bonul de primire in consignatie se intocmeste in doua exemplare, servind atat ca dovada de primirepredare a obiectului spre vanzare in consignatie si act de plata catre deponent cat si ca document de inregistrare in contabilitate Documentele primare intocmite cu ocazia iesirilor de stocuri sunt: 31

a) Bonul de consum se intocmeste in doua exemplare cu ocazia lansarii, cu ocazia eliberarii materialelor si materiilor prime din magazie pentru consum. Serveste ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. b) Fisa limita de consum se intocmeste in doua exemplare la inceputul lunii sau lansarii produsului, a comenzii sau lucrarii, de catre compartimentul de planificare sau de lansare, pe baza programului de productie si a consumurilor normate. Serveste atat ca document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material cat si ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. c) Bonul de vanzare se intocmeste in doua exemplare fiind utilizat la unitatile cu amanuntul. d) Factura si avizul de insotire (Avizul de expeditie) au o larga utilizare si pentru iesirile de stocuri materiale din unitatea patrimoniala, particularitatile de folosinta fiind aratate in cadrul documentelor de intrare. Contabilitatea sintetica a conturilor si a productiei in curs de executie se tine cu ajutorul conturilor clasei a 3-a Stocuri si productia in curs de executie din planul de conturi. Aceasta clasa cuprinde 9 grupe de conturi, astfel: Grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale Grupa 33 Productia in curs de executie Grupa 34 Produse Grupa 35 Srocuri aflate la terti Grupa 36 Animale Grupa 37 Marfuri Grupa 38 Ambalaje Grupa 39 Provizionare pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Principalele conturi utilizate in contabilitatea sintetica sunt: 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, 331 Produse in curs de executie, 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 361 Animale si pasari, 371 Marfuri, 381 Ambalaje si altele. In debitul acestor conturi se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor intrate in unitatea patrimoniala prin achizitie de la furnizori, aduse ca aport in natura la capital, constatate in plus la inventar, obtinute din activitatea proprie sau din alte surse. In creditul acestor conturi se inregistreaza, valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor respective iesite din gestiune prin includerea acestora pe cheltuieli (in cazul produselor se utilizeaza un cont de venituri: 711 Variatia stocurilor) prin consum, scoaterea acestora din uz, prin consum, scoaterea acestora din uz, prin vanzare sau alte destinatii. Soldul acestor conturi este debitor si reflecta valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor existente la un moment dat. In cazul folosirii metodei inventarului permanent, evaluarea si inregitrarea stocurilor pot fi efectuate la preturi prestabilite (standard), utilizand conturi de diferente de pret. Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si al materialelor consumabile. Dupa functia contabila, este cont de activ. Fiind cont activ se debiteaza cu diferentele de pret in plus aferente iesirilor din gestiune. In creditul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in minus sau in plus aferente materiilor prime sau materialelor consumabile iesite din gestiune (corespunzatro in rosu sau in negru, dupa caz). Contul 348 Diferente de pret la produse functioneaza asemanator, doar ca se refera la produse obtinute in cadrul unitatii patrimoniale. Cont 378 Diferente de pret la marfuri este un cont bifunctional (cont de pasiv, pentru inregistrarea adaosului comercial la unitatea cu amanuntul). El se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in magazin si aflate spre vanzare si se debiteaza cu contravaloarea adaosului comercial aferent marfurilor 32

vandute tertilor. Soldul este creditor, rezulta ca adaosul comercial este aferent marfurilor aflate in cadrul unitatilor patrimoniale. Aplicatii practice privind contabilitatea stocurilor A. Contabilitatea materiilor prime: I. Evaluarea la cost de achizitie (E.I. 301: 10.000 lei) 1. Se inregistreaza receptia materiilor prime pe baza de factura 40.000 lei, TVA 19%: % 301 Materii prime(+A) 4426 TVA deductibila (+A) 2. Plata facturii (O.P. + E.C.): 401 Furnizori(P) = = 401 Furnizori(+P) 47.600 lei (sau cont de disponibilitati banesti A) 40.000 lei 7.600 lei 512 Conturi curente la banci 47.600 lei

3. Se inregistreaza consumul productiv de materii prime din cursul lumii pe baza bonurilor de consum: 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 301 Materii prime(A) 40.000 lei consumul lunar a fost de 40.000 lei II. Evaluarea materiilor prime la pret de facturare Solduri initiale la inceputul lunii: debit cont 301 Materii prime 40.000 lei; debit 308 Diferente de pret la materii prime si materiale(pentru cheltuieli de transport-aprovizionare) 2.000 lei 1. Receptia facturii de materii prime: materii prime facturate 200.000 lei, cheltuieli de transportaprovizionare 10.000 lei, TVA 19% - 39.900 lei. Total factura: 249.900 lei. % = 401 Furnizori(+P) 249.900 lei 301 Materii prime(+A) (sau 512 Conturi curente la banciA) 200.000 lei 308 Diferente de pret la materii si materiale 10.000 lei 4426 TVA deductibila(+A) 39.900 lei _ 2. Plata facturii prin contul curent deschis la banca (O.P.+E.C.): 401 Furnizori(P) = 512 Conturi curente la banci(A) 249.900 lei

3. Se inregistreaza consumul prodictiv de materii prime din cursul lunii de 180.000 lei pe baza centralizatorului bonurilor de consum: 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 301 Materii prime(A) 249.900 lei 4. Se inregistreaza diferentele de pret materializate prin cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime date in consumul productiv dupa relatia: K repartizare = S init 308 + R.D.308 2.000 + 10.000 12.000 = = = 0,05 S init 301 + R.D.301 40.000 + 200.000 240.000

Diferentele de pret aferente consumului = KREPValoarea materiei prime consumate = 0,05180.000 = 9.000lei 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 308 Dif de pret la mat pr si materiale(A) 33 9.000 lei

B. Contabilitatea produselor finite evaluate la costul de productie 1. Se receptioneaza produse finite obtinute in cadrul procesului de productie la costul de productie de 50.000 lei: 345 Produse finite(+A) = 711 Variatia stocurilor (+P) 50.000 lei 2. Se inregistreaza livrarea produselor finite obtinute 50.000 lei cu un adaos comercial de 20% (10.000 lei), TVA 19% (11.400 lei) pe baza de factura: 411 Clienti(+A) = % 71.400 lei (sau 512 Conturi la banci) 701 Venituri din vanzarea produselor(+P) 60.000 lei 4427 TVA colectata(+P) 11.400 lei 3. Se inregistreaza incasarea valorii produselor finite livrate, prin cont bancar (O.P.+E.C.): 512 Conturi curente la banci(+A) = 411 Clienti(A) 71.400 lei 4. La sfarsitul lunii se inregistreaza descarcarea gestiunii de produse finite vandute cu valoarea la pret de inregistrare (de obtinere a produselor finite, fara adaosul comercial): 711 Vriatia stocurilor(P) = 345 Produse finite(A) 50.000 lei C. Contabilitatea stocurilor de marfuri I. La societatile comerciale de tip en gross 1. Receptia marfurilor pe baza de factura la cost de achizitie 20.000 lei, TVA 19%: % = 401 Furnizori(+P) 23.800 lei 371 Marfuri(+A) (sau 512 Conturi curente 20.000 lei 4426 TVA deductibila(+A) la banci (A)) 3.800 lei 2. Plata facturii prin contul bancar al unitatii (O.P.+E.C.): 401 Furnizori(P) = 512 Conturi curente la banci(A) 23.800 lei

3. Se inregistreaza livrarea pe baza de factura a marfurilor achizitionate la pretul de cumparare de 20.000 lei, cu un adaos comercial de 25% (5.000 lei), TVA 19% (4.750 lei): 411 Clienti(+A) = % 29.750 lei (sau 512 Conturi curente la banci +A) 707 Venituri din vanzarea marfurilor(+P) 25.000 lei 4427 TVA colectata(+P) 4.750 lei 4. Se incaseaza valoarea marfurilor livrate, utilizand contul bancar al societatii (O.P.+E.C.): 512 Conturi curente la banci(+A) = 411 Clienti(A) 29.750 lei 5. La sfarsitul lunii se inregistreaza destocarea depozitului EN GROS(scaderea din gestiunea unitatii) cu C/VAL marfurilor livrate tertilor (la pret de cumparare): 607 Cheltuieli privind marfurile(+A) = 371 Marfuri(A)20.000 lei II. La unitatile de tip en detail 1. si 2. sunt identice cu exemplul prezentat 3. Se inregistreaza adaosul comercial 5.000 lei si TVA neexigibila 4,750 lei (20.00019% + 5.00019%) aferente marfurilor receptionate si intrate in magazinul unitatii spre vanzare: 371 Marfuri(+A) = % 9.750 lei 378 Diferente de pret la marfuri(+P) 5.000 lei 34

4428 TVA neexigibila(+P)

4.750 lei

4. Operatia este identica cu operatia nr.3 din aplicatia cu deosebirea ca in locul lui 411 Clienti pe debit sunt 531 Casa sau 512 Conturi curente la banci 5. Scaderea din gestiune sfarsitul lumii (daca se vand integral marfurile achizitionate): % = 371 Marfuri 29.750 lei 378 Diferente de pret la marfuri(P) 5.000 lei 4428 TVA neexigibila(P) 4.750 lei 607 Cheltuieli privind marfurile(+A) 20.000 lei 6. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 121 Profit si pierdere = 607 Cheltuieli privind marfurile 20.000 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor = 121 Profit si pierdere 25.000 lei 7. Inchiderea TVA: 4427 TVA colectata = 8. Plata TVA: 4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente la banca in lei Curs 6 PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITATII - BALANTA DE VERIFICARE Pe baza acestui procedeu, se realizeaza verificarea inregistrarilor diferitelor operatiouni in conturi in scopul asigurarii echilibrului permanent ce trebuie sa existe intre mijloacele unitatii pe de o parte, si sursele de finantare ale acestora pe de alta parte, oferind garantia intocmirii unor bilanturi reale si complete. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii ce se intocmeste lunar si cuprinde toate conturile din registrul Cartea mare, stabilindu-se pentru fiecare cont rulajul creditor, totalul sumelor debitoare, totalul sumelor creditoare, soldul corespunzator si altele. Prin intermediul balantei de verificare se realizeaza legatura dintre conturi, care furnizeaza informatii de detaliu asupra fiecarui element de activ si de pasiv si bilant, care in final conduce la informatii generalizatoare, asupra activitatii de ansamblu a unitatii patrimoniale. Aceasta legatura rezulta din faptul ca datele din bilant reprezinta soldurile finale ale conturilor de activ si de pasiv preluate din balanta de verificare si apoi prelucrate si grupate corespunzator necesitatilor de completare a bilantului contabil. Poarta denumire de balanta de verificare, pentru ca permite inscrierea, pe de o parte, a rulajelor debitoare, a totalului sumelor debitoare, a soldurilor initiale si finale debitoare, si pe de alta parte, a rulajelor creditoare, a totalurilor sumelor creditoare, a soldurilor initiale si finale creditoare creandu-se posibilitatea sa se verifice mentinerea echilibrului dublei inregistrari, respectiv totalul elementelor debitoare trebuie sa fie egal cu totalul elementelor creditoare corespunzatoare. In situatia in care nu se realizeaza acest echilibru, rezulta ca s-au produs erori cu prilejul inregistrarilor efectuate in conturi si anume: omiterea unei sume din debitul sau creditului unui sold inscrierea eronata a unei sume intr-un cont stabilirea eronata a rulajelor, fie a soldurilor debitoare sau creditoare ale unui cont insumarea gresita a diferitelor sume dintr-un registru in altul 35 950 lei % 4426 TVA deductibila 4423 TVA de plata 4.750 lei 3.800 lei 950 lei

Daca majoritatea erorilor au ca efect pierderea egalitatii dintre debit si credit proprie sistemului dublei inregistrari, exista insa si erori care nu conduc la pierderea egalitatii. Astfel pot fi urmatoarele situatii: omiterea completa a unei inregistrari inregistrarea eronata a unei operatii cu aceeasi suma in cadrul altor conturi corespondente inregistrarea unei sume la alte conturi decat cele corespunzatoare naturii economice a operatiei Gruparea si centralizarea datelor cu ajutorul balantei de verificare ofera managerilor societatilor patriomoniale posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor intervenite in structura mijloacelor materiale si banesti atat pe perioada curenta cat si pe perioadele precedente, in vederea elaborarii previziunilor pe perioadele viitoare necesare luarii deciziilor optime. Totodata prin intermediul balantei de verificare se realizeaza concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice; pentru conturile sintetice care se desfasoara pe conturi analitice se intocmesc balante de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic in parte, in scopul controlarii exactitatii inregistrarilor efectuate. Clasificarea balantelor de verificare Criteriile de verificare a balantei de verificare sunt: felul conturilor pe care le cuprind numarul de egalitati pe care se intemeiaza forma de prezentare

a) Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc, balantele de verificare se impart in: balante de verificare analitice balante de verificare sintetice, dnumite si balante generale balante de verificare ale conturilor analitice numite si balante auxiliare b) Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare sintetice pot fi: - balante de verificare cu o serie de egalitati - balante de verificare cu 2 serii de egalitati - balante de verificare cu 3 serii de egalitati - balante de verificare cu 4 serii de egalitati c) Dupa forma lor de prezentare, unele dintre aceste balante de verificare pot fi intocmite intr-o singura varianta iar altele dupa caz in doua variante. Balanta de verificare cu o singura serie de egalitati se prezinta grafic sub forma tabelara, si poate fi intocmita in doua variante si anume, fie ca balanta de sume ce contine doua coloane de sume debitoare si creditoare, fie ca balanta de solduri, ce con