CONSECINTE POSIBILE ALE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca duc la producerea de accidente de munca si aparitia bolilor profesoionale

Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi considerate drept consecinţe ale unor disfuncţii apǎrute icircn sistemul de muncă icircn care omul este executant

Icircn termeni generali accidentele şi bolile profesionale constau icircn lezarea componentei biologice a factorilor umani icircn cursul desfăşurării unui proces de muncă Fenomenul se poate produce neaşteptat brusc violent - cazul accidentelor de muncă sau icircntr-un interval mai mare de timp prin acumulare icircn organism a noxelor - situaţia bolilor profesionale Premisa apariţiei unor astfel de evenimente o constituie faptul că indiferent de natura activităţii realizarea oricărui proces de muncă nu poate avea loc icircn absenţa unuia din următorii factori

executant sarcină de muncă mijloacele de producţie mediul de muncă Pentru ca procesul să aibă loc nu este suficientă prezenţa acestor factori ei trebuind să constituie un

sistem - sistemul de muncă - ale cărui elemente să interacţioneze şi să se influenţeze reciproc Prin termenul de bdquoaccidentrdquo se desemnează un eveniment neaşteptat care apare brusc este

imprevizibil şi icircntrerupe desfăşurarea normală a unei acţiuni Noţiunea de bdquoaccident de muncărdquo trebuie circumscrisă unui proces de muncă şi implică icircn mod

obligatoriu prezenţa omului icircn calitate de executant Concret accidentul de muncă constă icircn lezarea violentă şi bruscă a integrităţii biologice a factorului

uman avacircnd drept urmare pierderea sau micşorarea capacităţii de muncă Potrivit art 5 lit bdquogrdquo din Legea securitǎţii şi sǎnǎtǎţii icircn muncǎ nr 319 2006 accidentul de muncă

este definit ca fiind bdquo vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională care au loc icircn timpul procesului de muncă sau icircn icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice invaliditate ori decesrdquo

De asemenea conform art 30 din acelaşi act normativ este accident de muncǎ a) accidentul suferit de persoane aflate icircn vizită icircn icircntreprindere şi sau unitate cu permisiunea angajatorului b) accidentul suferit de persoanele care icircndeplinesc sarcini de stat sau de interes public inclusiv icircn cadrul unor activităţi culturale sportive icircn ţară sau icircn afara graniţelor ţării icircn timpul şi din cauza icircndeplinirii acestor sarcinic) accidentul survenit icircn cadrul activităţilor cultural - sportive organizate icircn timpul şi din cauza icircndeplinirii acestor activităţi d) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni icircntreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti e) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni icircntreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori icircnlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice icircn calitate de angajator ori icircn alt loc de muncă organizat de aceştia icircn timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului g) accidentul de traseu dacă deplasarea s-a făcut icircn timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers h) accidentul suferit icircn timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul pentru icircndeplinirea unei sarcini de muncă i) accidentul suferit icircn timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este icircncadrată victima ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea la o altă persoană juridică sau fizică pentru icircndeplinirea sarcinilor de muncă pe durata normală de deplasare j) accidentul suferit icircnainte sau după icircncetarea lucrului dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru locul de muncă utilajul sau materialele dacă schimba icircmbrăcămintea personală echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator dacă se afla icircn baie ori icircn spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din icircntreprindere sau unitate şi invers k) accidentul suferit icircn timpul pauzelor regulamentare dacă acesta a avut loc icircn locuri organizate de angajator precum şi icircn timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri

1

l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romacircni sau de persoane fizice romacircne delegaţi pentru icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu icircn afara graniţelor ţării pe durata şi traseul prevăzute icircn documentul de deplasare m) accidentul suferit de personalul romacircn care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări icircn baza unor contracte convenţii sau icircn alte condiţii prevăzute de lege icircncheiate de persoane juridice romacircne cu parteneri străini icircn timpul şi din cauza icircndeplinirii icircndatoririlor de serviciu n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale icircn timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale cum ar fi furtună viscol cutremur inundaţie alunecări de teren trăsnet (electrocutare) etc dacă victima se afla icircn timpul procesului de muncă sau icircn icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu p) dispariţia unei persoane icircn condiţiile unui accident de muncă şi icircn icircmprejurări care icircndreptăţesc presupunerea decesului acesteia q) accidentul suferit de o persoană aflată icircn icircndeplinirea atribuţiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni Icircn cazul accidentului de traseu deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi de asemenea transportul să se facă icircn condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate icircn muncǎ sau de circulaţie icircn vigoare Icircn raport cu urmările produse accidentul de muncă se clasifică astfel

a) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) ndash accidentul care produce incapacitate temporarǎ de muncǎ de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive confirmatǎ prin certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit

b) accident care produce invaliditate (INV) ndash accidentul care produce pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă confirmatǎ prin decizie de icircncadrare icircntr-un grad de invaliditate emisǎ de organele medicale icircn drept

c) accident mortal (D) ndash accidentul icircn urma cǎruia se produce decesul accidentatului confirmat imediat sau după un interval de timp icircn baza unui act medico-legal

Icircn funcţie de numărul persoanelor accidentate icircn acelaşi timp din aceleaşi cauze icircn cadrul aceluiaşi eveniment accidentul de muncǎ poate fi

a individual ( 1- 2 accidentaţi ) b colectiv ( 3 sau mai mulţi accidentaţi )

Legea securitǎţii şi sǎnǎtǎţii icircn muncǎ nr 319 2006 şi Normele metodologice pentru aplicarea acesteia definesc icircn plus urmǎtorii termeni

Accident de muncǎ de circulaţie ndash accidentul survenit icircn timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier dacǎ persoana vǎtǎmatǎ se aflǎ icircn icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu

Accident de muncǎ de traseu - accidentul care a antrenat vatǎmarea sau decesul a) icircn timpul şi pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la domiciliu şi invers b) pe perioada pauzei reglementare de masǎ icircn locuri organizate de angajator pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la locul unde ia masa şi invers c) pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la locul unde icircşi icircncaseazǎ salariul şi invers

Accident uşor ndash eveniment care are drept consecinţǎ leziuni superficiale care necesitǎ numai acordarea primelor icircngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate temporarǎ de muncǎ cu o duratǎ mai micǎ de 3 zile

Accident icircn afara munciindash accidentul care nu icircndeplineşte condiţiile prevǎzute de Legea nr 3192006

Invaliditate evidentă ndash pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente cum ar fi un braţ smuls din umăr produse icircn urma unui eveniment pacircnă la emiterea deciziei de icircncadrare icircntr-un grad de invaliditate de către organele medicale icircn drept

Elementele accidentului de muncă Pentru ca un accident să poată fi calificat drept accident de muncă potrivit definiţiei date prin lege

trebuie să fie icircntrunite mai multe elemente 1) vătămarea violentă a organismului uman 2) timpul producerii accidentului 3) locul producerii accidentului 4) calitatea celui accidentat Vătămarea organismului

- primul element caracteristic accidentului de muncă presupune afectarea integrităţii anatomo-funcţionale cu efecte imediate asupra stării de sănătate a persoanei accidentate şi care conduce la anularea sau diminuarea uneia sau mai multor funcţii fiziologice Icircn cazul accidentului de muncă vătămarea organismului trebuie să aibă o cauză exterioară să fie violentă şi involuntară

2

Exemple a Un atac de cord survenit icircn timpul lucrului fără să fie provocat de un factor extern legat de

procesul de muncă nu constituie accident de muncă b Congestia cerebrală cauzată de căldura excesivă la un anumit loc de muncă reprezintă un accident

de muncă Violenţa - presupune acţiunea rapidă bruscă a factorului extern asupra organismului evenimentul se

produce neaşteptat surprinzacircnd victima care nu poate lua măsuri de evitare tocmai din cauza timpului scurt icircn care se petrece

Observaţie acest aspect al violenţei vătămării organismului constituie criteriul care a condus la desemnarea intoxicaţiei acute profesionale ca accident de muncă şi nu ca boală profesională

Vătămarea violentă a organismului trebuie să aibă loc independent de voinţa victimei Comentariu orice autovătămare efectuată icircn mod deliberat indiferent de locul şi timpul icircn care a

avut loc nu se consideră accident de muncă Clasificarea vătămărilor organismului

Icircn funcţie de natura factorilor care le provoacă vătămările organismului pot fi 1048766 mecanice 1048766 termice 1048766 electrice 1048766 chimice 1048766 prin iradiere 1048766 combinate

Vătămările mecanice se materializează icircn contuzii tăieturi striviri fracturi icircnţepături etc Ele pot fi cauzate de diverse corpuri icircn mişcare (căderi rostogoliri alunecări de corpuri prăbuşiri alunecări de teren avalanşe organe de maşini icircn mişcare etc) de suprafeţe periculoase la deplasare de obiecte ascuţite sau tăioase de animale sau plante periculoase

Vătămările termice se manifestă sub forma arsurilor şi sunt cauzate de contactul victimei cu flacăra deschisă cu obiecte calde radiaţii calorice sau temperatura ridicată a aerului din spaţiul de lucru

Vătămările electrice se datorează trecerii prin organism a unui curent de o anumită tensiune şi intensitate ce se concretizează icircn electrocutări şi arsuri ale pielii

Vătămările chimice se manifestă sub forma intoxicaţiilor acute provocate de substanţe toxice sau a arsurilor chimice cauzate de substanţe caustice

Vătămările prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiaţii Vătămările combinate sunt produse de mai mulţi factori de natură diferită

2 Timpul producerii accidentului - este al doilea element caracteristic accidentului de muncă Din acest punct de vedere se icircncadrează ca accident de muncă vătămarea care are loc bull icircn timpul procesului de muncă bull icircn timpul icircndeplinirii icircndatoririlor de serviciu - inclusiv icircn afara programului obişnuit de lucru

inclusiv al sarcinilor de stat sau cultural-sportive bull icircnainte de icircnceperea sau după icircncetarea lucrului bull icircn timpul pauzelor regulamentare icircn locuri organizate de angajator bull icircn timpul deplasării de la serviciu la domiciliu şi invers de la un loc de muncă la altul pentru

icircndeplinirea unei sarcini de muncă spre locul organizat pentru pauze bull icircn timpul programului oficial de lucru pentru activităţi ce nu au legătură cu procesul muncii dacă

evenimentul s-a produs la un loc de muncă (accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale accident suferit de o persoană aflată icircn icircndeplinirea atribuţiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni pentru salvarea de vieţi omeneşti pentru prevenire ori icircnlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public )

bull icircn timpul practicii profesionale pentru studenţi elevi şi ucenici sau a vizitelor organizate la o persoană juridică fizică icircn scop profesional

bull icircntimpul cursurilor de calificare recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale

Locul producerii accidentului - este al treilea element determinant al accidentului de muncǎ Pentru ca un accident oarecare sǎ fie

icircncadrat ca accident de muncǎ acesta trebuie sǎ se producǎ la locul de muncǎ Sub aspect juridic conform prevederilor art 5 lit k) din Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 prin loc de muncă se icircnţelege bdquo locul destinat să cuprindă posturi de lucru situat icircn clădirile icircntreprinderii şisau unităţii inclusiv orice alt loc din aria icircntreprinderii şi sau unităţii la care lucrătorul are acces icircn cadrul desfăşurării activităţii rdquo

3

Prin extensie legea acceptă ca accident de muncă şi evenimentele produse pe traseul normal de deplasare de la locul de muncă la domiciliu şi invers dacă se icircncadrează icircn timpul suficient parcurgerii acestuia iar deplasarea se face cu mijloace de transport conforme cu prevederile legale icircn vigoare

Calitatea victimei - constituie cel de al patrulea element caracteristic accidentului de muncă iar victima trebuie să fie

participant la procesul de muncă Participant la procesul de muncă este orice persoana care prestează o activitate de muncă pe cont

propriu sau pentru o persoană juridică sau fizică indiferent de natura juridică a raportului de muncă icircncheiat Dispoziţiile legale din ţara noastră precizează sub acest aspect următoarele categorii de persoane 1048766 salariaţii - persoane angajate cu contract de muncă individual ( pe perioadă nedeterminată pe o perioadă determinată pentru muncă temporară cu timp parţial pentru muncă la domiciliu ) respectiv raport de muncă 1048766 membrii asociaţiilor familiale constituite legal 1048766 lucrători independenţi ( persoane autorizate să lucreze pe cont propriu ) 1048766 membrii cooperatori 1048766 şomeri pe perioada reconversiei 1048766 elevi studenţi şi ucenici icircn timpul efectuării practicii icircn producţie sau a vizitelor cu caracter didactic 1048766 persoana cu firmă proprie care coordonează activitatea unităţii al cărui proprietar este ( patron )

NOTĂ Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 introduce noţiunea de lucrător ca fiind persoana angajată de un angajator potrivit legii inclusiv studenţii elevii icircn perioada efectuării stagiului de practică precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice

Intoxicaţia acută profesională Intoxicaţia acută profesională reprezintă starea patologică apărută brusc ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de muncă Exemplu intoxicaţia acută cu monoxid de carbon hidrogen sulfurat etc iritări sau tulburări ale

aparatului respirator datorate inhalării clorului şa Determinantul de bază pentru a icircncadra ( clasifica ) efectul unui accident ca vătămare violentă sau ca

boală profesională este dat de natura evenimentului respectiv de o expunere instantanee sau de o expunere icircn timp icircndelungat la factorii de risc caracteristici muncii respective şi sau mediului de muncă

Exemple 1) O deficienţă auditivă se icircncadrează ca accident de muncă dacă este cauzată de o explozie şi ca

boală profesională dacă este urmarea unei expuneri icircn timp icircndelungat la zgomotul industrial 2) Vătămarea tendoanelor de la o mănă este considerată accident de muncă dacă este cauzată de o

lovitură iar afecţiunile tendoanelor provocate de mişcări repetative şi ritmice ( vibraţiile ) specifice locului de muncă sunt icircncadrate ca boli profesionale

3) Eforturile extreme cum sunt ridicările accidentale de greutăţi care produc vătămări ale organismului cu efect nociv imediat ( imobilizarea acuta a victimei ) sunt icircncadrate ca accidente de muncă dacă aceste eforturi au un caracter permanent legat de specificul muncii şi provoacă afecţiuni sunt icircncadrate ca boli profesionale

Intoxicaţia acută profesională se icircncadrează şi ca accident de muncă şi ca boalǎ profesională dacă expunerea lucrătorului este instantanee şi accidentală Dacă expunerea se face icircn timp icircndelungat intoxicaţia acută profesională se icircncadrează numai ca boală profesională

Incidentul periculos Incidentul periculos este definit ca eveniment identificabil cum ar fi explozie incendiul avaria

accidentul tehnic emisiile majore de noxe rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă şi sau comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale

4

l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romacircni sau de persoane fizice romacircne delegaţi pentru icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu icircn afara graniţelor ţării pe durata şi traseul prevăzute icircn documentul de deplasare m) accidentul suferit de personalul romacircn care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări icircn baza unor contracte convenţii sau icircn alte condiţii prevăzute de lege icircncheiate de persoane juridice romacircne cu parteneri străini icircn timpul şi din cauza icircndeplinirii icircndatoririlor de serviciu n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale icircn timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale cum ar fi furtună viscol cutremur inundaţie alunecări de teren trăsnet (electrocutare) etc dacă victima se afla icircn timpul procesului de muncă sau icircn icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu p) dispariţia unei persoane icircn condiţiile unui accident de muncă şi icircn icircmprejurări care icircndreptăţesc presupunerea decesului acesteia q) accidentul suferit de o persoană aflată icircn icircndeplinirea atribuţiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni Icircn cazul accidentului de traseu deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi de asemenea transportul să se facă icircn condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate icircn muncǎ sau de circulaţie icircn vigoare Icircn raport cu urmările produse accidentul de muncă se clasifică astfel

a) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) ndash accidentul care produce incapacitate temporarǎ de muncǎ de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive confirmatǎ prin certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit

b) accident care produce invaliditate (INV) ndash accidentul care produce pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă confirmatǎ prin decizie de icircncadrare icircntr-un grad de invaliditate emisǎ de organele medicale icircn drept

c) accident mortal (D) ndash accidentul icircn urma cǎruia se produce decesul accidentatului confirmat imediat sau după un interval de timp icircn baza unui act medico-legal

Icircn funcţie de numărul persoanelor accidentate icircn acelaşi timp din aceleaşi cauze icircn cadrul aceluiaşi eveniment accidentul de muncǎ poate fi

a individual ( 1- 2 accidentaţi ) b colectiv ( 3 sau mai mulţi accidentaţi )

Legea securitǎţii şi sǎnǎtǎţii icircn muncǎ nr 319 2006 şi Normele metodologice pentru aplicarea acesteia definesc icircn plus urmǎtorii termeni

Accident de muncǎ de circulaţie ndash accidentul survenit icircn timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier dacǎ persoana vǎtǎmatǎ se aflǎ icircn icircndeplinirea icircndatoririlor de serviciu

Accident de muncǎ de traseu - accidentul care a antrenat vatǎmarea sau decesul a) icircn timpul şi pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la domiciliu şi invers b) pe perioada pauzei reglementare de masǎ icircn locuri organizate de angajator pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la locul unde ia masa şi invers c) pe traseul normal al deplasǎrii de la locul de muncǎ la locul unde icircşi icircncaseazǎ salariul şi invers

Accident uşor ndash eveniment care are drept consecinţǎ leziuni superficiale care necesitǎ numai acordarea primelor icircngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate temporarǎ de muncǎ cu o duratǎ mai micǎ de 3 zile

Accident icircn afara munciindash accidentul care nu icircndeplineşte condiţiile prevǎzute de Legea nr 3192006

Invaliditate evidentă ndash pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente cum ar fi un braţ smuls din umăr produse icircn urma unui eveniment pacircnă la emiterea deciziei de icircncadrare icircntr-un grad de invaliditate de către organele medicale icircn drept

Elementele accidentului de muncă Pentru ca un accident să poată fi calificat drept accident de muncă potrivit definiţiei date prin lege

trebuie să fie icircntrunite mai multe elemente 1) vătămarea violentă a organismului uman 2) timpul producerii accidentului 3) locul producerii accidentului 4) calitatea celui accidentat Vătămarea organismului

- primul element caracteristic accidentului de muncă presupune afectarea integrităţii anatomo-funcţionale cu efecte imediate asupra stării de sănătate a persoanei accidentate şi care conduce la anularea sau diminuarea uneia sau mai multor funcţii fiziologice Icircn cazul accidentului de muncă vătămarea organismului trebuie să aibă o cauză exterioară să fie violentă şi involuntară

2

Exemple a Un atac de cord survenit icircn timpul lucrului fără să fie provocat de un factor extern legat de

procesul de muncă nu constituie accident de muncă b Congestia cerebrală cauzată de căldura excesivă la un anumit loc de muncă reprezintă un accident

de muncă Violenţa - presupune acţiunea rapidă bruscă a factorului extern asupra organismului evenimentul se

produce neaşteptat surprinzacircnd victima care nu poate lua măsuri de evitare tocmai din cauza timpului scurt icircn care se petrece

Observaţie acest aspect al violenţei vătămării organismului constituie criteriul care a condus la desemnarea intoxicaţiei acute profesionale ca accident de muncă şi nu ca boală profesională

Vătămarea violentă a organismului trebuie să aibă loc independent de voinţa victimei Comentariu orice autovătămare efectuată icircn mod deliberat indiferent de locul şi timpul icircn care a

avut loc nu se consideră accident de muncă Clasificarea vătămărilor organismului

Icircn funcţie de natura factorilor care le provoacă vătămările organismului pot fi 1048766 mecanice 1048766 termice 1048766 electrice 1048766 chimice 1048766 prin iradiere 1048766 combinate

Vătămările mecanice se materializează icircn contuzii tăieturi striviri fracturi icircnţepături etc Ele pot fi cauzate de diverse corpuri icircn mişcare (căderi rostogoliri alunecări de corpuri prăbuşiri alunecări de teren avalanşe organe de maşini icircn mişcare etc) de suprafeţe periculoase la deplasare de obiecte ascuţite sau tăioase de animale sau plante periculoase

Vătămările termice se manifestă sub forma arsurilor şi sunt cauzate de contactul victimei cu flacăra deschisă cu obiecte calde radiaţii calorice sau temperatura ridicată a aerului din spaţiul de lucru

Vătămările electrice se datorează trecerii prin organism a unui curent de o anumită tensiune şi intensitate ce se concretizează icircn electrocutări şi arsuri ale pielii

Vătămările chimice se manifestă sub forma intoxicaţiilor acute provocate de substanţe toxice sau a arsurilor chimice cauzate de substanţe caustice

Vătămările prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiaţii Vătămările combinate sunt produse de mai mulţi factori de natură diferită

2 Timpul producerii accidentului - este al doilea element caracteristic accidentului de muncă Din acest punct de vedere se icircncadrează ca accident de muncă vătămarea care are loc bull icircn timpul procesului de muncă bull icircn timpul icircndeplinirii icircndatoririlor de serviciu - inclusiv icircn afara programului obişnuit de lucru

inclusiv al sarcinilor de stat sau cultural-sportive bull icircnainte de icircnceperea sau după icircncetarea lucrului bull icircn timpul pauzelor regulamentare icircn locuri organizate de angajator bull icircn timpul deplasării de la serviciu la domiciliu şi invers de la un loc de muncă la altul pentru

icircndeplinirea unei sarcini de muncă spre locul organizat pentru pauze bull icircn timpul programului oficial de lucru pentru activităţi ce nu au legătură cu procesul muncii dacă

evenimentul s-a produs la un loc de muncă (accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale accident suferit de o persoană aflată icircn icircndeplinirea atribuţiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni pentru salvarea de vieţi omeneşti pentru prevenire ori icircnlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public )

bull icircn timpul practicii profesionale pentru studenţi elevi şi ucenici sau a vizitelor organizate la o persoană juridică fizică icircn scop profesional

bull icircntimpul cursurilor de calificare recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale

Locul producerii accidentului - este al treilea element determinant al accidentului de muncǎ Pentru ca un accident oarecare sǎ fie

icircncadrat ca accident de muncǎ acesta trebuie sǎ se producǎ la locul de muncǎ Sub aspect juridic conform prevederilor art 5 lit k) din Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 prin loc de muncă se icircnţelege bdquo locul destinat să cuprindă posturi de lucru situat icircn clădirile icircntreprinderii şisau unităţii inclusiv orice alt loc din aria icircntreprinderii şi sau unităţii la care lucrătorul are acces icircn cadrul desfăşurării activităţii rdquo

3

Prin extensie legea acceptă ca accident de muncă şi evenimentele produse pe traseul normal de deplasare de la locul de muncă la domiciliu şi invers dacă se icircncadrează icircn timpul suficient parcurgerii acestuia iar deplasarea se face cu mijloace de transport conforme cu prevederile legale icircn vigoare

Calitatea victimei - constituie cel de al patrulea element caracteristic accidentului de muncă iar victima trebuie să fie

participant la procesul de muncă Participant la procesul de muncă este orice persoana care prestează o activitate de muncă pe cont

propriu sau pentru o persoană juridică sau fizică indiferent de natura juridică a raportului de muncă icircncheiat Dispoziţiile legale din ţara noastră precizează sub acest aspect următoarele categorii de persoane 1048766 salariaţii - persoane angajate cu contract de muncă individual ( pe perioadă nedeterminată pe o perioadă determinată pentru muncă temporară cu timp parţial pentru muncă la domiciliu ) respectiv raport de muncă 1048766 membrii asociaţiilor familiale constituite legal 1048766 lucrători independenţi ( persoane autorizate să lucreze pe cont propriu ) 1048766 membrii cooperatori 1048766 şomeri pe perioada reconversiei 1048766 elevi studenţi şi ucenici icircn timpul efectuării practicii icircn producţie sau a vizitelor cu caracter didactic 1048766 persoana cu firmă proprie care coordonează activitatea unităţii al cărui proprietar este ( patron )

NOTĂ Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 introduce noţiunea de lucrător ca fiind persoana angajată de un angajator potrivit legii inclusiv studenţii elevii icircn perioada efectuării stagiului de practică precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice

Intoxicaţia acută profesională Intoxicaţia acută profesională reprezintă starea patologică apărută brusc ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de muncă Exemplu intoxicaţia acută cu monoxid de carbon hidrogen sulfurat etc iritări sau tulburări ale

aparatului respirator datorate inhalării clorului şa Determinantul de bază pentru a icircncadra ( clasifica ) efectul unui accident ca vătămare violentă sau ca

boală profesională este dat de natura evenimentului respectiv de o expunere instantanee sau de o expunere icircn timp icircndelungat la factorii de risc caracteristici muncii respective şi sau mediului de muncă

Exemple 1) O deficienţă auditivă se icircncadrează ca accident de muncă dacă este cauzată de o explozie şi ca

boală profesională dacă este urmarea unei expuneri icircn timp icircndelungat la zgomotul industrial 2) Vătămarea tendoanelor de la o mănă este considerată accident de muncă dacă este cauzată de o

lovitură iar afecţiunile tendoanelor provocate de mişcări repetative şi ritmice ( vibraţiile ) specifice locului de muncă sunt icircncadrate ca boli profesionale

3) Eforturile extreme cum sunt ridicările accidentale de greutăţi care produc vătămări ale organismului cu efect nociv imediat ( imobilizarea acuta a victimei ) sunt icircncadrate ca accidente de muncă dacă aceste eforturi au un caracter permanent legat de specificul muncii şi provoacă afecţiuni sunt icircncadrate ca boli profesionale

Intoxicaţia acută profesională se icircncadrează şi ca accident de muncă şi ca boalǎ profesională dacă expunerea lucrătorului este instantanee şi accidentală Dacă expunerea se face icircn timp icircndelungat intoxicaţia acută profesională se icircncadrează numai ca boală profesională

Incidentul periculos Incidentul periculos este definit ca eveniment identificabil cum ar fi explozie incendiul avaria

accidentul tehnic emisiile majore de noxe rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă şi sau comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale

4

Exemple a Un atac de cord survenit icircn timpul lucrului fără să fie provocat de un factor extern legat de

procesul de muncă nu constituie accident de muncă b Congestia cerebrală cauzată de căldura excesivă la un anumit loc de muncă reprezintă un accident

de muncă Violenţa - presupune acţiunea rapidă bruscă a factorului extern asupra organismului evenimentul se

produce neaşteptat surprinzacircnd victima care nu poate lua măsuri de evitare tocmai din cauza timpului scurt icircn care se petrece

Observaţie acest aspect al violenţei vătămării organismului constituie criteriul care a condus la desemnarea intoxicaţiei acute profesionale ca accident de muncă şi nu ca boală profesională

Vătămarea violentă a organismului trebuie să aibă loc independent de voinţa victimei Comentariu orice autovătămare efectuată icircn mod deliberat indiferent de locul şi timpul icircn care a

avut loc nu se consideră accident de muncă Clasificarea vătămărilor organismului

Icircn funcţie de natura factorilor care le provoacă vătămările organismului pot fi 1048766 mecanice 1048766 termice 1048766 electrice 1048766 chimice 1048766 prin iradiere 1048766 combinate

Vătămările mecanice se materializează icircn contuzii tăieturi striviri fracturi icircnţepături etc Ele pot fi cauzate de diverse corpuri icircn mişcare (căderi rostogoliri alunecări de corpuri prăbuşiri alunecări de teren avalanşe organe de maşini icircn mişcare etc) de suprafeţe periculoase la deplasare de obiecte ascuţite sau tăioase de animale sau plante periculoase

Vătămările termice se manifestă sub forma arsurilor şi sunt cauzate de contactul victimei cu flacăra deschisă cu obiecte calde radiaţii calorice sau temperatura ridicată a aerului din spaţiul de lucru

Vătămările electrice se datorează trecerii prin organism a unui curent de o anumită tensiune şi intensitate ce se concretizează icircn electrocutări şi arsuri ale pielii

Vătămările chimice se manifestă sub forma intoxicaţiilor acute provocate de substanţe toxice sau a arsurilor chimice cauzate de substanţe caustice

Vătămările prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiaţii Vătămările combinate sunt produse de mai mulţi factori de natură diferită

2 Timpul producerii accidentului - este al doilea element caracteristic accidentului de muncă Din acest punct de vedere se icircncadrează ca accident de muncă vătămarea care are loc bull icircn timpul procesului de muncă bull icircn timpul icircndeplinirii icircndatoririlor de serviciu - inclusiv icircn afara programului obişnuit de lucru

inclusiv al sarcinilor de stat sau cultural-sportive bull icircnainte de icircnceperea sau după icircncetarea lucrului bull icircn timpul pauzelor regulamentare icircn locuri organizate de angajator bull icircn timpul deplasării de la serviciu la domiciliu şi invers de la un loc de muncă la altul pentru

icircndeplinirea unei sarcini de muncă spre locul organizat pentru pauze bull icircn timpul programului oficial de lucru pentru activităţi ce nu au legătură cu procesul muncii dacă

evenimentul s-a produs la un loc de muncă (accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale accident suferit de o persoană aflată icircn icircndeplinirea atribuţiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni pentru salvarea de vieţi omeneşti pentru prevenire ori icircnlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public )

bull icircn timpul practicii profesionale pentru studenţi elevi şi ucenici sau a vizitelor organizate la o persoană juridică fizică icircn scop profesional

bull icircntimpul cursurilor de calificare recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale

Locul producerii accidentului - este al treilea element determinant al accidentului de muncǎ Pentru ca un accident oarecare sǎ fie

icircncadrat ca accident de muncǎ acesta trebuie sǎ se producǎ la locul de muncǎ Sub aspect juridic conform prevederilor art 5 lit k) din Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 prin loc de muncă se icircnţelege bdquo locul destinat să cuprindă posturi de lucru situat icircn clădirile icircntreprinderii şisau unităţii inclusiv orice alt loc din aria icircntreprinderii şi sau unităţii la care lucrătorul are acces icircn cadrul desfăşurării activităţii rdquo

3

Prin extensie legea acceptă ca accident de muncă şi evenimentele produse pe traseul normal de deplasare de la locul de muncă la domiciliu şi invers dacă se icircncadrează icircn timpul suficient parcurgerii acestuia iar deplasarea se face cu mijloace de transport conforme cu prevederile legale icircn vigoare

Calitatea victimei - constituie cel de al patrulea element caracteristic accidentului de muncă iar victima trebuie să fie

participant la procesul de muncă Participant la procesul de muncă este orice persoana care prestează o activitate de muncă pe cont

propriu sau pentru o persoană juridică sau fizică indiferent de natura juridică a raportului de muncă icircncheiat Dispoziţiile legale din ţara noastră precizează sub acest aspect următoarele categorii de persoane 1048766 salariaţii - persoane angajate cu contract de muncă individual ( pe perioadă nedeterminată pe o perioadă determinată pentru muncă temporară cu timp parţial pentru muncă la domiciliu ) respectiv raport de muncă 1048766 membrii asociaţiilor familiale constituite legal 1048766 lucrători independenţi ( persoane autorizate să lucreze pe cont propriu ) 1048766 membrii cooperatori 1048766 şomeri pe perioada reconversiei 1048766 elevi studenţi şi ucenici icircn timpul efectuării practicii icircn producţie sau a vizitelor cu caracter didactic 1048766 persoana cu firmă proprie care coordonează activitatea unităţii al cărui proprietar este ( patron )

NOTĂ Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 introduce noţiunea de lucrător ca fiind persoana angajată de un angajator potrivit legii inclusiv studenţii elevii icircn perioada efectuării stagiului de practică precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice

Intoxicaţia acută profesională Intoxicaţia acută profesională reprezintă starea patologică apărută brusc ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de muncă Exemplu intoxicaţia acută cu monoxid de carbon hidrogen sulfurat etc iritări sau tulburări ale

aparatului respirator datorate inhalării clorului şa Determinantul de bază pentru a icircncadra ( clasifica ) efectul unui accident ca vătămare violentă sau ca

boală profesională este dat de natura evenimentului respectiv de o expunere instantanee sau de o expunere icircn timp icircndelungat la factorii de risc caracteristici muncii respective şi sau mediului de muncă

Exemple 1) O deficienţă auditivă se icircncadrează ca accident de muncă dacă este cauzată de o explozie şi ca

boală profesională dacă este urmarea unei expuneri icircn timp icircndelungat la zgomotul industrial 2) Vătămarea tendoanelor de la o mănă este considerată accident de muncă dacă este cauzată de o

lovitură iar afecţiunile tendoanelor provocate de mişcări repetative şi ritmice ( vibraţiile ) specifice locului de muncă sunt icircncadrate ca boli profesionale

3) Eforturile extreme cum sunt ridicările accidentale de greutăţi care produc vătămări ale organismului cu efect nociv imediat ( imobilizarea acuta a victimei ) sunt icircncadrate ca accidente de muncă dacă aceste eforturi au un caracter permanent legat de specificul muncii şi provoacă afecţiuni sunt icircncadrate ca boli profesionale

Intoxicaţia acută profesională se icircncadrează şi ca accident de muncă şi ca boalǎ profesională dacă expunerea lucrătorului este instantanee şi accidentală Dacă expunerea se face icircn timp icircndelungat intoxicaţia acută profesională se icircncadrează numai ca boală profesională

Incidentul periculos Incidentul periculos este definit ca eveniment identificabil cum ar fi explozie incendiul avaria

accidentul tehnic emisiile majore de noxe rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă şi sau comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale

4

Prin extensie legea acceptă ca accident de muncă şi evenimentele produse pe traseul normal de deplasare de la locul de muncă la domiciliu şi invers dacă se icircncadrează icircn timpul suficient parcurgerii acestuia iar deplasarea se face cu mijloace de transport conforme cu prevederile legale icircn vigoare

Calitatea victimei - constituie cel de al patrulea element caracteristic accidentului de muncă iar victima trebuie să fie

participant la procesul de muncă Participant la procesul de muncă este orice persoana care prestează o activitate de muncă pe cont

propriu sau pentru o persoană juridică sau fizică indiferent de natura juridică a raportului de muncă icircncheiat Dispoziţiile legale din ţara noastră precizează sub acest aspect următoarele categorii de persoane 1048766 salariaţii - persoane angajate cu contract de muncă individual ( pe perioadă nedeterminată pe o perioadă determinată pentru muncă temporară cu timp parţial pentru muncă la domiciliu ) respectiv raport de muncă 1048766 membrii asociaţiilor familiale constituite legal 1048766 lucrători independenţi ( persoane autorizate să lucreze pe cont propriu ) 1048766 membrii cooperatori 1048766 şomeri pe perioada reconversiei 1048766 elevi studenţi şi ucenici icircn timpul efectuării practicii icircn producţie sau a vizitelor cu caracter didactic 1048766 persoana cu firmă proprie care coordonează activitatea unităţii al cărui proprietar este ( patron )

NOTĂ Legea securităţii şi sănătăţii icircn muncă nr 319 2006 introduce noţiunea de lucrător ca fiind persoana angajată de un angajator potrivit legii inclusiv studenţii elevii icircn perioada efectuării stagiului de practică precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice

Intoxicaţia acută profesională Intoxicaţia acută profesională reprezintă starea patologică apărută brusc ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de muncă Exemplu intoxicaţia acută cu monoxid de carbon hidrogen sulfurat etc iritări sau tulburări ale

aparatului respirator datorate inhalării clorului şa Determinantul de bază pentru a icircncadra ( clasifica ) efectul unui accident ca vătămare violentă sau ca

boală profesională este dat de natura evenimentului respectiv de o expunere instantanee sau de o expunere icircn timp icircndelungat la factorii de risc caracteristici muncii respective şi sau mediului de muncă

Exemple 1) O deficienţă auditivă se icircncadrează ca accident de muncă dacă este cauzată de o explozie şi ca

boală profesională dacă este urmarea unei expuneri icircn timp icircndelungat la zgomotul industrial 2) Vătămarea tendoanelor de la o mănă este considerată accident de muncă dacă este cauzată de o

lovitură iar afecţiunile tendoanelor provocate de mişcări repetative şi ritmice ( vibraţiile ) specifice locului de muncă sunt icircncadrate ca boli profesionale

3) Eforturile extreme cum sunt ridicările accidentale de greutăţi care produc vătămări ale organismului cu efect nociv imediat ( imobilizarea acuta a victimei ) sunt icircncadrate ca accidente de muncă dacă aceste eforturi au un caracter permanent legat de specificul muncii şi provoacă afecţiuni sunt icircncadrate ca boli profesionale

Intoxicaţia acută profesională se icircncadrează şi ca accident de muncă şi ca boalǎ profesională dacă expunerea lucrătorului este instantanee şi accidentală Dacă expunerea se face icircn timp icircndelungat intoxicaţia acută profesională se icircncadrează numai ca boală profesională

Incidentul periculos Incidentul periculos este definit ca eveniment identificabil cum ar fi explozie incendiul avaria

accidentul tehnic emisiile majore de noxe rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă şi sau comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale

4