Anul II No. 33 j Sâmbătă 3 M a r t i e 1923 | Exemplarul 2 Lei | Apare S â m b ă t a

FIE a" ' " D-ruliu N. Ijipu r

D o s p e s c pe s t răz i le B u c u r e ş t i l o r , cele d i n t â i n o ­r o a i e , p e r â n d la Pa r i s , r ă s a r . î n c o ş u r i , v io le te le , şi l a R o m a p r i m e l e rochi i a l b e , iar la P e t e r s b u r g . p e ÎNewa, p o a t e iarna se s p a r g e î n s loiur i d e d i a m a n t şi ai p o r n i t , f r ene t i că , s p r e m a r e .

l a t ă c o n t i n e n t u l vo ios , g l o b u l s g l o b i u p u r t â n d t r u d a o a m e n i l o r , luxul m e t r o p o l e l o r , s b a t e r e a s t e a g u r i l o r m u l t i c o l o r e ! P r in v ă z d u h u l s o r b i t d e mi l i a rde de gu r i , d e a s u p r a v a l u r i l o r şi a c r u c i l o r , zi şi n o a p t e , se c au t ă se ipipăie si se î n t â l n e s c , ve ş t i l e . R a d i o g r a m e v â s ­lesc ' din a r ip i i m a t e r i a l e şi p o r u m b e i i lor diafani duc c u i b u r i l o r p r e g ă t i t e , d e m e t a l , mesa ju l din lumea toaUă. S t ă r u i e î n r ă s t i m p u r i p e s t e n o a p t e a a p e l o r î n s l t e l a rea î n r i t m a farur i lor . P e t r a n s a t l a n t i c e l e n o c t u r n e , ca o p loa ie de cons te la ţ i i , s p l e n d o a r e a ba lu r i lo r c o s m o p o l i t e a p r i n d e insula- i de a u r î n i n i m a în tuner iculu i , şi v â n t u l se î m p ă r t ă ş e ş t e d i n su f lu l muzicei d e p e b o r d . In somnu l din zori le î n t â l n e s c stolurile m i g r a t o a r e cari le s c h i m b ă î n , , r ^ ( ţ j m j l ' 3 e s r n e t i c e şi s t r i d e n t e p o g o r â t e p e c a t a r t e

p » /unii. Şi v i a ţ a p u l s e a z ă a n a l o g ă şi a p r o a p e s i ­m u l t a n ă : în c â m p u r i a u ieşit p lugu r i l e de l e m n din R u s i a şi a u t o t r a c t o a r e l e g i g a n t i c e d in A m e r i c a . Fu ­m u l ş a n t i e r e l o r d i n N a g a s a k i . al t u r n ă t o r i i l o r dela E s s e n , şi, al u z i n e l o r de la B i lbao . Edi ţ i i le spec ia le , e s c a d re l e , p a v i l i o a n e l e c o n s u l a t e l o r , soner ia c i n e m a t o ­g ra fe lo r , e r u p ţ i a s o n d e l o r , a c t i v i t a t e a bănc i lo r , cons i ­l i i le de s t a t . p a r l a m e n t e l e şi cele c â t e v a familii r e ­g a l e cu c o r o a n a pe i s m e n e . pe h â r t i a d e scr isor i şi p e .cap. Şi v ine ceasu l , p r e t u t i n d e n i , a l p l i m b ă r i i pr in pa m u r i . şi al ceaiului în m a r i l e r e s t a u r a n t e u n d e p lass t ronul che lne r i lo r e la fel;şi r e g i m e n t e l e se î n -u m r dela c â m p p l ine de noro i , ca p luga r i i , şi aii pop io r iese d in fabrici , plin de s g u r ă . Se î n v ă l m ă ­ş e s c lumin i le , s u n e t e l e , m i r e sme le , c â n t e c u l î n d r ă ­g o s t i ţ i l o r şi a l d e s f ă t a ţ i l o r şi a l be ţ iv i lor .

(Vaci c a z ă r m i l e şi fo r tu r i l e şi t e m n i ţ e l e . în c a r e g ra 'vă sună s t i n g e r e a , sun t p l ine şi m u t e şi p ă z i t e . C e i ce p u r t a u în to iu l pe t r ece r i i o c ă u t ă t u r ă p i z m a ş ă , u n braţ fără g r e ş . a u fos t s t r â n ş i la o l a l t ă cu cei a «.căror pr ivi re e r a i s c o d i t o a r e şi î n d r ă z n e a ţ ă şi al că r ro r cuvân t , g r e u . c ă d e a în su f le te p â n ă 'n fund . ( ar ic i m t u m u l t u l m a r i l o r b u l e v a r d e , d e a s u p r a t e r a s e l o r

ţ*i a a lămpilor i n c a n d e s c e n t e , şi v iz ib i le n u m a i c e r c e t ă -torirului dep r ins , a t â r n ă si s e l e a g ă n ă , d e a l u n g u l t r u n -chhiului t e n e b r o s a l s p â n z u r ă t o r i i , ho i tu l g i g a n t i c al , . E u " . Hoi tul f emee i c u m p l i t e , cu ochi d e copi l şi g u r a besstială, cu c a r n e a f r a g e d ă şi p â n g ă r i t ă , ho i tu l celei itârfe într 'o b u n ă zi se i ve ş t e , î n c ă l e c â n d ba r i e r e l e , c r e s -cânnd d e a l u n g u l s t r ă z i l o r u n d e se î n g r o a ş ă o s t r a n i e suii tâ de g l o t a ş i , c ă r t u r a r i , so lda ţ i , d e r b e d e i , p a i a ţ e şi proooroci, î n v e s t m â n t a t ă î n t r e n t e d e cu loa rea p u r -purrei, D e s p l e t i t a cu sp in i şi b i juter i i a r t i f ic ia le în p ă r cu obraz d e t â r f ă şi e r o i n ă , cu fo rmidab i l g l a s d e înggeî şi d e s l u g ă , c a r e t r e c e a p r i n z â n d u - ş i t o r ţ e clini clopotniţe, m e t e r e z e şi p a l a t e , p e n t r u o s u p r e m ă .seri'bare. î n p i a ţ a p u b l i c ă .

LDe curând, po l i ţ i a t u t u r o r n e a m u r i l o r , a. p r i n s - o c a pe o p r o s t i t u a t ă , şi d i n s t e a g u r i l e a t re izeci d e naţiţiuni i-au g h e m o t o c i t c ă lu ş p e s t r i ţ , şi a u s p â n z u ­rat-:-o. pe fur iş , n o a p t e a , d e a s u p r a p l a n e t e i . Şi r i t -mui l , o clipă s t â n j e n i t , a l ba lu lu i u n a n i m , s'a î n t e ţ i t amie ţ i to r , vinul şi s â n g e l e , l ac r imi le şi r â s u l a u s p u -meg%iiX ~\\\ c u p a i s p i t e l o r , î n ă l ţ a t ă , la t o a t e r ă s p â n t i i l e , c a a uri al tar . Legiu i to r i i a u g â n d i t şi a u s ă p a t , p e s t e t o t ot locul, din nou , t a b l e l e legi i . Şi n i m e n i n u v e d e . mijinijind în î n tune r i c , c a d e n ţ a t ca o p e n d u l ă , a l b ca drurlrumul robilor, t r u p u l . . E i " . N imen i nu p r e s i m t e , ca . i din nodurile plăpânde c a r i a u î n ă b u ş i t - o , t r u p u l FÂ A se despr inde ca d i n t r e fu lge re , un p i s c ; n i m e n i n u u se a ş t eap t ă la cl ipa î n c a r e p e s t e o s p ă ţ u r i l e inteterminabile . pe m a r e a m o a r t ă , ca o c a t a r a c t ă , de e pestilente şi zămis l i r i s p o n t a n e se va n ă r u i . Ciruine oare se g â n d e ş t e la f a ţa - i v â n ă t ă şi c r i s p a t ă , la Vimtmba cinic t u r g e s c e n t ă , d e a s u p r a b a l e t u l u i un ive r sa l , ia c ochii ei c a r e - ş i h o l b e a z ă idea lur i le r e s p i n s e , î n vii-to r ; ) r ; la sânii-i î n ţ ă r c a ţ i d e m a t e r n i t a t e , la p l e t e l e - i v iololente ce-şi f l u t u r ă n e m ă r g i n i t a m e n i n ţ a r e a d e in -«eneridhi? Nimeni , căc i n c - a m acope r i t fe ţe le şi n e - a m minninţit gândur i le , ca t o t d e a u n a . î n faţa I n e v i t a b i l u ­lui iui iminent.

V 1 N E A .

LARA HASKIL, — Mografie originală úelMarcel lancu

Evreii şi Huliganii Nu p u t e m vorbi d e s p r e v reo a t i t u d i n e a popula ţ ie i

evre ieş t i şi a c o n d u c ă t o r i l o r ei, faţă de ce te le a n t i s e ­m i t e «ari t e r o r i z a u ca r t i e r e l e .

J i d o v u l dela Cluj d e - a ş i j d e r e a . r a s în a p l a u z e l e cafeneli i . se conso l ează , în og l indă , cu f igura lui n o u ă . N ' a c e r u t nici m ă c a r a n c h e t ă . Lauri i b i r u i n ­ţe lor de a c e s t fel ne r ă m â n f ă ră p r e c u p e ţ i r e . N u m e r g e ţ i î n să să - i d e p u n e ţ i p r i n t r e c o r o a n e l e m o d e s t e şi b u c h e t e l e de l a M ă r ă ş e ş t i . F lor i le d e p e ace le c â m -«puri au fost a l t fe l şi d e c ă t r e alţ i i c â ş t i g a t e .

Se vorb iâ d e f o r m i d a b i l a s o l i d a r i t a t e i n t e r n a ţ i o n a l ă a Is rae lului , d e C a h a l u l un ive r sa l . P r e s a . . j idovi tă" d e p r e t u t i n d e n i n ' a d a t , c u m se a ş t e p t a u an t i semi ţ i i , a - , l a r m a în s t r ă i n ă t a t e . Nu s 'a d a t p ropor ţ i i e v e n i m e n t e ­lor . D a r d a c ă a c e a s t ă r e z e r v ă n u t r ă d e a z ă in ten ţ i i d e r ă z b u n a r e , ea n u e nici d o v a d a r e s e m n ă r i i , nici a pas iv i tă ţ i i . C o n d u c ă t o r i i evre i lor , a u a r ă t a t . în con ­g r e s u l lor, î n ce m o d î n ţ e l e g e p o p u l a ţ i a p r i g o n i t ă să r eac ţ ioneze d e m n şi ef icace.

H o t ă r â r i l e lor îi a r a t ă d e a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r . C n r e s e n t i m e n t n a t u r a l a r î m p i n g e popu la ţ i a b ic iu i t ă să se izoleze nu numai de partidul «are -a pus la ca le t e n t a t i v e l e d e p o g r o m d a r şi de î n t r e a g a n a ţ i u n e inertă sau in mică parte" ostilă.

C o n g r e s u l evre i lor p ă m â n t e n i a r a t ă că l e g ă ­tu r i l e lor cu ţ a r a s u n t m a i t r a in i ce d e c â t j u s t e l e r e s e n ­t i m e n t e , şi c ă u t ă t u r a lor b l â n d ă p ă t r u n d e a p a r e n ţ e l e . S'a decis deci n u r ă s b o i u l ofensiv sau d e a p ă r a r e , ci s'a s t i p u l a t o i n t e n s ă şi f ă ţ i şă p r o p a g a n d ă d e lu­m i n a r e a m u l ţ i m e i a s u p r a t u t u r o r ches t iun i lo r soc ia le . A r g u m e n t e s i m p l e şi l impezi î n locul s t r i g ă t e l o r şi lo ­vir i lor . Căr ţ i î n loc d e Hackenkre^ izu r i . Bib l io tec i , săl i d e confer in ţe , l a b o r a t o r » , c ăminu r i , c a n t i n e p e n t r u t o a t ă l umea s t u d e n ţ e a s c ă , i n loc d e „ n u m e r u s c l au -s u s " . O vas tă şi i n t e n s ă c a m p a n i e c u l t u r a l ă , d u s ă p â n ă la în f i in ţa rea d e un ive r s i t ă ţ i p o p u l a r e şi şcoli

s e r a l e peiflru î n t â r z i a ţ i , cu s t i m u l a r e a i n d u s t r i e i a b e ­cedaru lu i î n a i n t e de or ice , cu s p e c t a c o l e şi l ec tur i p e n t r u m a s s ă . Ia r î n c e n t r u l aces t e i f r u m o a s e a c ­t iv i tă ţ i , ce? c h e s t i u n e a e v r e i a s c ă ? Nici d e c u m . Mişca rea do r i t ă nu p o a t e fi n u m a i o vas tă şi variată , p led or ie .

Idea lu l de u r m ă r i t e r i d i ca r ea m a s s e l o r prin c u l t u r ă la p u t i n ţ a d e a-ş i verifica s e n t i m e n t e l e , de a c o n t r o l a s ingură idei le «:e li se p r o p u n . A t u n c i ag i t a ţ i i l e n u vor m a i fi pos ib i le . U n p u m n de oamen i n u va m a i cu teză să se p r o n u n ţ e în n u m e l e t u t u r o r a . O î n t r e a g ă p o p u l a ţ i e n ' a r t o l e r a un ivers i t ă ţ i î nch i se , t i pog ra f i i d e v a s t a t e , o b l o a n e t r a s e , u n g u v e r n a m b i g e n şi a u ­to r i t ă ţ i cu d u b l u rol de p r o v o c a r e şi o c r o t i r e .

A c e s t e s t ipu la ţ iun i a u fos t s u s ţ i n u t e cu o d e o s e b i t ă c ă l d u r ă t o c m a i d e r e p r e z e n t a n ţ i i o r a ş u l u i u n d e v r ă j ­m ă ş i a e m a i a c u t ă şi lov i tur i le m a i c r u n t e . De lega ţ i i ieşeni , cei cloui d i rec to r i ai z ia re lor d e v a s t a t e . ( L u m e a şi O p i n i a ; au a c ţ i o n a t ma i cu r â v n ă la l in i ş tea sp i r i t e lor , la r i s ip i rea n e î n c r e d e r i i .

(Sbngresul U. E . P . a î n s e m n a i , şi o s p u n e m fără a n e s o c o t i va loa rea cuv in te lo r , şi u n m a r e s u c ­ces n a ţ i o n a l : a d e r e n ţ a evre i lor a rde l en i la p r o g r a m u l evre i lo r d in ţ a r ă . Evre i i d in ţ i n u t u r i l e a l ip i t e , fiind î n cea m a i m a r e p a r t e d e l imbă m a g h i a r ă ş i g e r m a n ă î n ­c l inau a face c o r p şi c a u z ă c o m u n ă cu m i n o r i t ă ţ i l e . N o u a lor o r i e n t a r e c ă t r e core l ig ionar i i d in vech iu l r e ­g a t , face o a d â n c ă s p ă r t u r ă în b locu l m a g h i a r d e p e s t e m u n ţ i . Evre i i noş t r i dev in a g e n t u l d e l e g ă t u r ă d e a t r a c ţ i e şi de d e s n a ţ i o n a l i z a r e a evre i lor u n g u r i de p e s t e fos tu l h o t a r .

Va i sbu t i o a r e visul a f i r m a t în acel c o n g r e s şi c a r e se r e g ă s e ş t e p r e t u t i n d e n i în suf le te le c la re a l e ţări i , cari . t o a t e s 'au p r o n u n ţ a t în po t r iva a n a c r o n i c e -d e z i d e r a t e şi f a p t e , să g r u p e z e î n t r ' u n s i n g u r c u ­g e t , ţ a r a ca r e s i m t e şi g â n d e ş t e ? L u p t e l e p e n t r u cuce r i r ea unei t r e p t e suf le teş t i sun t m a i lungi şi m a i a n e v o i o a s e d e c â t g o a n a după a u r şi p u t e r e .

A LA DIN.

In jurul unui scandal Ind igna ţ i d e a c t u l unu i z iar is t s t r ă i n , c a r e „ c â ş ­

t i ga 5000 d e f ranc i p e l u n ă " — u n a d in înv inu i r i l e .ce j •'s'jau ladus ( între a l t e l e — m u l ţ i confra ţ i a u . t ă b ă r â t cu d r e p t p e d â n s u l .

A d u s aci p e n t r u a t ă i a U r u m u r i nou i . şi n e c u n o s c u t e n o u ă î n z ia r i s t ică , g a z e t a r u l î n c h e s t i u n e — d r a c u l c â n d n ' a r e d e lucru ş t i ţ i ce face — s'a a p u c a t s ă sc r ie un r o m a n , î n a ş t e p t a r e a apa r i ţ i e i z iarului . U n r o m a n d e „ m o r a v u r i rdmâne . ş t i " , p e c a r e a u t o r u l ni-1 r e c o ­m a n d ă a ş a : „ V ă p l a c i s tor i s i r i le g a l a n t e ? Vă î n e -bun i ţ i d u p ă p o v e s t i r i s c a n d a l o a s e ? Ci t i ţ i c a r t e a unu i francez care a pătruns sufletul românesc", Şi a c e s t p ă t r u n z ă t o r d e suf le te r o m â n e ş t i . îşi b o t e a z ă c a r t e a Femei neruşinate!

T i t l u l vă s p u n e şi c o n ţ i n u t u l ; d a r v ă voi m a t a d a o ­g ă , că r a r m i - a fost d a t să-lmi c a d ă î n m â n ă o c a r t e m a i s t â n g a c i scr isă , m a i s ă r ă c ă c i o s g â n d i t ă şi cu m a i m u l t ă p o r n i r e s ă specu leze p e ace l t o v a r ă ş a l Sf. A n t o n , c a r e s ă l ă ş l u e ş t e , z ice-se , î n no i .

E r a a c e a s t ă n e r e u ş i t ă î n c e r c a r e „ l i t e r a r ă " , u n fel p u ţ i n c a v a l e r e s c a l a u t o r u l u i d e a se p l ă t i d e l a r g a o s p i t a l i t a t e r o m â n e a s c ă . A c e a s t a e s t e a d e v ă r a t . D a r , c in s t i t m ă r t u r i s i t , m i s e p a r e că ş i e x p l u z a r e a a u ­t o r u l u i , c e r u t ă d e uni i , b a a n u n ţ a t ă ch ia r d e oficiosul g u v e r n u l u i , ca şi conf i sca rea o r d o n a t ă d e c e n s o r u l po l i ţ i enesc , s u n t m ă s u r i exces ive . O c a r t e p o a t e fi p r i ­m e j d i o a s ă , n u m a i g r a ţ i e t a l e n t u l u i s a u n u m a i m e ş ­t e ş u g u l a u t o r u l u i — a b s e n t e , v a i ! a m â n d o u ă , în c a ­zul n o s t r u .

P r i c e p b ine i n d i g n a r e a p e ca re c i t i rea „ F e m e i l o r ne ruş ina t e . " a p u t u t - o s t â r n i d in p r i c ina i n t e n ţ i u n i -lor p r e a v ă d i t e a le a u t o r u l u i , a s u p r a cu ră ţ en i e i c ă ­rora d â n s u l t o t u ş i ins i s tă î n t r ' o s c r i soa re ca re , m i ­n u n e , a fos t t r a n s m i s ă p re se i p r i n mi j loc i rea of ic ioasă a m i n i s t e r u l u i d e e x t e r n e ! E x p l u z a r e î n să , p e n t r u

' C E ? T o a t e î n g ă d u i n ţ i l e . a d m i n i s t r a t i v e şi of icioase, n u

vor p e r m i t e a u t o r u l u i s ă m a i s t e e în mij locul unei s o c i e t ă ţ i p e c a r e a i n s u l t a t - o , d a c ă a i n s u l t a t - o , iar d a c ă a c e a s t a , î n s ă ş i , nu r e s i m t e a c e a insu l t ă , î n g ă ­d u i t o a r e , a p o i n u m ă s u r a v i o l e n t ă a a d m i n i s t r a ţ i e i îi va da lecţ ia d e d e m n i t a t e ce-i l i p se ş t e . A ş c h i a c a r e i n t r ă în d e g e t e s t e g o n i t ă a f a r ă pr in ch i a r r eac ţ i unea unui o r g a n i z m s ă n ă t o s . D e g e t u l coace , c o p t u r a se s p a r g e , co rpu l s t r ă i n t r u p u l u i se e l iminează .

Ast fe l m ă s u r a exp luză re i ia m a i m u l t c a r a c t e r u l une i r ă z b u n ă r i şi d o r u l d e r ă z b u n a r e n u a p u s n ic io ­d a t ă î n e v i d e n ţ ă d r e p t a t e a cauzei .

C â t p e n t r u conf i sca re , m ă s u r a s a m a v o l n i c ă , ea e r a .şi a b s o l u t inut i lă f a ţ ă d e o l u c r a r e a l e căre i m e r i t e l i t e r a r e e r a u la î n ă l ţ i m e a u n o r o p e r e ca „ C e a p ă ţ i t Miţa la p a n o r a m ă " , şi a l cărei succes d e l ib ră r ie a r fi fos t s ă fie a c e l a ş . Sc r i s ă e v i d e n t cu g â n d u l d e a p rovoca s c a n d a l şi î n s p e r a n ţ a u n o r c â ş t i g u r i b ă ­n e ş t i , a u t o r u l c o m p a r â n d u - s e , m o d e s t , cu Lîal-zac . Zo la , F l a u b e r t s a u d. M a r g u e r i t e c a r t e a a c e a s t a , p r in inep ţ i a inven ţ iune i şi p r i n fo rma- i vu l ­g a r ă , p r i n l ipsa ace lu i t a l e n t c a r e p o a t e la o ad i că să scuze c h i a r şi p o r n o g r a f i a c ă u t a t ă , e ra de la î n c e p u t c o n d a m n a t ă .

A u t o r u l a căzu t v i c t imă a p r e a m a r e i sa le î nc r ede r i în s ine . Căci nu e s t e d e s t u l să invoci p e M i r b e a u . cu f raza : . .Nu î n ţ e l e g c u m se p o t găs i a t â ţ i a id io-oţi so l emn i , ca r i v o r să p r o s c r i e î n t e a t r u , î n ( a r t e . în t a b l o u , imag in i l e v o l u p t o a s e " , p e n t r u ca să c o n ­juri pe r i co lu l r ă s t u r n ă r e i aces te i p ropoz i ţ iun i . A n u confunda „ imag in i l e v o l u p t o a s e " cu s imple le porcă r i i , a c e s t a e s t e m e ş t e ş u g u l a r t i s t u l u i , la c a r e s'a g â n d i t M i r b e a u .

P e d e a l t ă p a r t e , î n să , a u t o r u l . . F e m e i l o r n e r u ­ş i n a t e " a m a i fost şi v i c t ima n o a s t r ă . C a r e d i n t r e noi şi a ce l a să ia p i a t r a şi să lovească — s'a o p r i t , î n m o m e n t u l d e e x p a n s i v i t a t e , specif ic r o m a ­n e a s c ă f a ţ ă d e s t r ă in i , s ă n u i s to r i s ească micul c a n ­can , mica i s t o r i o a r ă s c a n d a l o a s ă , d e s p r e c u t a r e sau c u t a r e f emee , p e c a r e a î n t â l n i t - o p e calea V ic to ­riei î n a u t o m o b i l , la t e a t r u sau la h i p o d r o m ? C u m vreţi ca s t r ă i n u l , na iv p r i n def ini ţ ie , căci n e c u n o s c ă ­to r a l unu i m e d i u c a r e n u e a l său , să g h i c e a s c ă ce e s t e a d e v ă r si ce e s t e c a l o m n i e u ş u r a t e c ă , a p r o a p e n e v i n o v a t ă — a t â t n e e s t e d e i n v e t e r a t obice iu l c le -vet irei - î n s p u s e l e unu ia pe c a r e îl c o n s i d e r ă c u n o s ­c ă t o r a l unei lumi noui p e n t r u d â n s u l ?

P ă ţ a n i a îi va s e r v i ; ea n e - a r p u t e a sluji şi n o u ă ind i rec t .

I a t ă , î n s ă , o lec ţ ie m a i d i r e c t ă , p e ca re o g ă s i m î n t r ' u n a d in p a g i n i l e a c e s t e i că r ţ i , u n d e n i se v o r b e ş t e d e „ r e v ă r s a r e a d e amic i ţ i e p e c a r e român i i ş t iu să o c h e l t u i a s c ă p e n t r u f rancezi i ca r i vin în a c e a s t ă ţ a r ă f r u m o a s ă , c u o e x u b e r a n ţ ă a p r o a p e m e r i d i o n a l ă şi f raze e n t u s i a s t e , p r e a I ă u d ă r o â s e , î n fa ţa c ă r o r a a m u ţ e ş t i , î n t r u a t â t e le- ţ i p a r s u l e m e n i t e . . . "

M a i m u l t ă d i sc re ţ i e î n expans iv i t a tea n o a s t r ă , n e s f ă t u e ş t e a u t o r u l , a t â t d e n e p l ă c u t i m p r e s i o n a t d e d â n s a î n c â t se c r e d e în d r e p t să n e c a t e g o r i s e a s c ă d r e p t . . . ţ a r ă d e m i n c i u n ă " .

Şi ' î n t â m p l a r e a n e p o a t e folosi, t r ă g â n d î n v ă ţ ă ­m i n t e , fără a n e m â n i a , fără a u r î , fără a n e r ă z ­b u n a , d e s p r e ţ u i n d n u m a i o i n e l e g a n t ă su f l e t ească in­c o n t e s t a b i l ă , u n i t ă c u o e x a g e r a t ă n e î n d e m â n a r e p r o ­fes iona lă .

O f u r t u n ă , nu î n t r ' u n p a h a r d e a p ă , ci î n t r ' u n vas ce a d u c e servicii ma i pu ţ in m ă r t u r i s i b i l e .

P E T R E C I O R A N E A N L .

Ezrâ E vineri, după sinagoga jelanie din aii veac. Tulbura ji­

dovii limpedele cu scară de tânguiri la cer — cer căderi de apă pentru setea pământului, nesfârşită sete in secete. O clipa, m-a scundă nărui glasuri si înfăţişă în cadru statura lui Ezn: care apoi nimeri drumul. Uliţa se deschidea greu. ochiul vietate neagră liniă goana picioarelor.

înaintea lui. răzvrătire : o stea se refugie din apa tai­nelor şi duhoarea cunoscută îi, vesti maidanul. Ezri' işi opri răsufletul, până luna ameninţă hotărât beznele îndoi spinarea şi era acum movilă tremurată de friguri sacre iu dosul movilei de băligar, fân şi coji de ouă.

Tresăriri. suia sângele. Xu izbutea să frângtf strânge­rea cercului de fier îu creştet, li. străbătu mintea înţelege­rea din altă seară şi Ezri- alese două degete întradins pen­tru flvei.

Flueratul lui. glas păsăresc, chemare vădită. In minut căzu şi de unde pândesc linişti, uliţa dezvălui o gudurare de cafea •-- Esther. femeia jidovului chior care întreţine gazul şi lumina lămpilor. Ezr<~ îşi privi degetele, prevestiţi mângâieri pe gâtul Estherei, alb.

Cât. Esllier scădea depărtarea, cercul de fier bătea creerii îu turbări. Cu repeziciuni Ezre strivia gunoaiele din fată. potrivind vorbele de peste o clipă...

SSERliU' DAN"

Caietele unui inactual Caii lui Ciblcloc

Urmăresc de câteva săp tămâni , puţin amuzat , recenzii pr in cari gazetele, l i terare îl accepţii, îns lârş i t , pe Călugăi pr intre scrii torii rcunâni. Hotărâ t , Călugării a avut o pre< măgul i toare ; nu o încă tămâie desigur, da r o va avea eu| rând prea curând poate... K o lipsă ele rezistenţă împi tr iva Cailor lui Cibicioc care nu mă descurajează dai pe earc.,Co»j lui Cibicioc" prea. o meri tau cu îndărătniciei

ca. să nu mă amuze : Sunt doi ani numai , de când da lează apar i ţ ia lui Călugării ; puţin precaut , am .seiuna.lat-o| în t r 'un reportaj în care puneam, ca de obicein, dragoste ţi pasiune. O să notez pent ru mai târziu, câtă injurie a plez­nii pe capul lui şi-al nostru, elogiul acela prematur . Suni doi mii numai de-atuuci şi Călugării e acceptat, cu tine­reţea Ini, cu diformitatea lui, cu vocabularul lui. I se iartă *• imprudenţa pe c a r e a m aviit-o de a l t'i comparat cu Creangă (Scrisesem numai , da r cine ştie să. c i t e a scă? : ..Vocabularul lui e acel ai unui Creangă născut astăzi şi educat la scoală poemei noui") 1 se iurtă si subiectul nu­velelor lui. mai toate ovreeşti . din ţara de sus. 1 se iartă şi admiraţ ia pe care a deşteptat-o spontană, în câţ iva. I m iartă si figura lui excepţionalii, ca fond, îu platitudinea unei l i teraturi , de nămol şi şes. Vreau să mă mir încă pu­ţin de slaba rezistentă care i s'a pus împotrivă —- şi pe care, inzist. Călugării o merita cât mai puternică.

Dacă aş t'i cri t ic l i terar (cian e, de-o pildă, d. Scarlat Stru-ţeanu) aş pune cartea lui Călugării în ..ceardacul litera-îur i i " şi i-aşi da sfaturi o, de sfatur i a re nevoie multă, Călugării! I'aşi lămuri că nuvela lui, ini-i încă deloc or­ganizată , că n'are idee de compoziţie, că eroii nu i se sus­ţin decât pe cârje de imagini , că sacrifică regulat motiva­rea acţ iunilor , că proferă pitorescul un pitorc.se. admi­rabil şi nou, da r s t ră in caracterului pe care voeşte să-l e i plice că nu explică nimic şi că se lasu tă iat spre ceia-e.e-i este mai facil că buna lui cunoaştere a pitorescului ovreesc, nu-i scuză invouţia- să racă şi falsă, de a fi deghi- I z.at un ovreu autent ic în mocanul din Cibicioc, cfv si I simte prea mult. în toate nuvelele lui, că el, au torul , e in­curabil bolnăvicios şi t r is t , că... Xu sunt critic literal şi aş fi fericit dacă d. St ru ţeanu i le-ar spune toate astea eu puţină dragoste nu, nu : cu multă ! Ar avea dreptăţi ' hotărât, .şi deşi dreptatea, în crilica literară... Dar asta.i cu totul o altă chestiune.

Aşi vrea să amintesc să-mi amintesc mie că ceia-cc • în'n îndemnat , la început, sri-l semnalez pe Călugării n'a | fost mai cu seamă taleiiIul lui. I /aş fi lăsat să aştepte î ncă ; zece ani de obscuri tate — nicăiri recunoaşterea p r ip i t ă uu :

e rodnica, pentru art ist şi pentru cri t ic . N'uni făcut cu e l : „anticipaţ i i l i terare". Ne-a uimit numai , în cafeneaua lite­ra tur i , unde talente sunt ca frunza, Ul. I.oviiicseu singui'. ' a descoperii vre-o cincisprezece) apar i ţ ia cuiva care aduceii cu el, altceva decât talenl : o sensibili tate nouă, o viziuno nouă. Am semnala t atunci ,,uu apar i ţ ia unui talent - 1111 . apariţia, lui Călugării - - ci bucuria noastră la apariţ ia unei sensibil i tăţ i" .

Roiul criticului nu e să descopere talente şi să le „lan­seze", în t r 'o vreme, când talentul lor nu „este" ci „va fi" c cu totul altul...

Am citit „Caii lui Cibicioc" culegere din nuvelele cele :, mai slabi', ale lui Călugării . Am găsit acolo. în file sensi- ' bilitatea de acum doi ani . mai măr i t ă poate, mai exaspe­ra tă . A mai hrăni t -o în vremea aceasta Călugării şi-n mai nutreşte oare, fie pe s t radă, fie la lumina lămpii, cu ;.„ coatele pe masă ? Atâta vreme cât flacăra va ţ ine. mereu ciudată şi proaspătă, ar ta lui Călugării va fi cre-cută si validată de' sensibilitatea lui. K un cârmaci care-l poate iiineca, da r care-l poate, debarca, ca pe S'mdbad. iu porturi ciudate şi ignorate încă.

Ii. KUNDOl'ANir

Părerile unui Comunist asupra Războaelor Cu pr iv i re la pr icini le r ăzboae lo r , p ă r e r e a p r e ­

c u m p ă n i t o a r e e s t e aceea a cauzelor exclusiv econo­mice. As t fe l , c u n o s c u t u l e conomis t Loria, se face t a r e a doved i că t o a t e r ă z b o a e l c de p â n ă a c u m a u fost p r i c i n u i t e d e neces i t ă ţ i e conomice . Aceeaş a t i t u ­d ine a b s o l u t ă o g ă s i m în The great Desillusion a iui N o r m a n A n g e l . A c e s t a c r e d e a p leda împotriva r ă z ­boiului , s u b c u v â n t că azi r ă z b o a e l e nu m a i î m b o ­g ă ţ e s c pe î n v i n g ă t o r . Ceea ce d o v e d e ş t e că pub l i ­c is tul eng l ez s o c o a t e că unicul mobi l al r ăzboa i e lo r .este î m b o g ă ţ i r e a e c o n o m i c ă .

Vin apo i op in iun i le m a i m o d e r a t e . D o u ă b r o ş u r i c e l e b r e , una a d-lui C ă p i t a n B e r n a r d de S e r i g n y . a l t a a c u n o s c u t u l u i z iar is t eng lez Bra i l s fo rd , s p u n că , d a c ă p â n ă î n an i i d i n u r m ă con junc tu r i l e e c o ­n o m i c e a v e a u o s t r u c t u r ă în a r m o n i e cu pacea , noi le fo rme de C a p i t a l i s m d u c d c - a d r e p t u l la r ăzbo iu . Ia tă dec i , c i r c u m s c r i s e la e p o c a n o a s t r ă , a ce l a ş - a b ­s o l u t i s m cu pr iv i re la cauze le exclusiv economice ale războ iu lu i .

Ins fârş i t . cu p r iv i r e la r ăzbo iu l E u r o p e a n din 1 9 1 4 . doi scr i i tor i s t r ă l u c i ţ i : V i c t o r B e r a r d la P a r i s , şi p r o ­fesorul Mil l ioud la G e n e v a , —• î n c e r c a u să a r a t e că a-n u m i t e neces i t ă ţ i p u r e c o n o m i c e a l e G e r m a n i e i a u î m p i n s - o la r ăzbo iu , ca la s i ngu ru l mijloc d e a evi ta f a l imen tu l economic i private.

In p o t r i v a t u t u r o r a c e s t o r teor i i , »e r idică, în i q i S ,

pro fe so ru l d e E c o n o m i e pol i t ică d e la P a r i s : C h a r l e s R i s t . D- sa sus ţ ine 1) că r ăzboa ie l e cele mai de s e a m ă ( r ăzbo iu l d e 100 d e a n i , cele a le revoluţ iei f ranceze , cele n a p o l e o n i e n e , cele re l ig ioase d in veacul al X V l - l e a ) a u avu t c a u z e n u economice , ci ideologice . 2: că , î n ceea ce p r i v e ş t e războ iu l din 1014. - nici­o d a t ă s t a r e a economie i g e r m a n e nu a fost :nai t r a i ­nica şi ma i în f lo r i t oa re . \ C i o d a t a cauzele exclusiv e-

C O n o m k e n u a u cerut mai e l o q u e n l pacea în G e r ­m a n i a . Războiu l a c t u a l e s t e , .une g u e r r e d e m a g n i -f icence" , a ş a c u m e r a u cele a le lui Ludovic al X l V - l e a . El nu a r e nici o cauză e c o n o m i c ă s ine q u a n o n .

D a r ia tă că un C o m u n i s t r u s , t o v a r ă ş u l N . Bu-( h a r i n a d u c e o i n t e r p r e t a r e ca re , r e t e z â n d d in a b s o ­lu t i smul ce lo r l a l t e d o u ă , a d u c e vederi p e cât de o r ig ina l e , p e a t â t de plauzibi le .

Mai î n t â i , î n să , c â t e v a l ămur i r i a s u p r a concepţ ie i m a r x i s t e a S t a t u l u i . Un sistam economic c â r m u e ş t e şi o r g a n i z e a z ă p r o d u c ţ i u n e a , c i rcu la ţ iunea şi d i s t r i b u -ţ iunea bunurilor e c o n o m i c e . Din a c e s t s i s t em e c o n o ­mic se d e s p r i n d e o întocmire socială, cu a n u m i t e r a ­por tu r i î n t r e o c lasă d o m i n a n t ă şi a l t a s t ă p â n i t ă . Aci n u ma i e s t e v o r b a de bunuri, ci d e oameni. Şi păstrarea, precum şi lărgirea acestui sistem social, a lcătui te sarcina şi raţiunea '{ţej a fi a Statului. S t a t u l e s t e o r g a n u l c a r e m e n ţ i n e şi l ă r g e ş t e l egă tu r i l e de a s u p r i r e a unei c l ase a s u p r a ce lo r l a l t e 1 .

Aşa d a r S t a t u l n u e s t e un o r g a n i s m economi i ; şi daca e s t e po l i t i c , a c e a s t a a r e loc n u m a i în m ă s u r a în c a r e or ice e c o n o m i e e s t e p u s ă în m i ş c a r e de o po­litică, - fie ea aceea a unei c o m p l e c t e a b s t e n ţ i u n i .

S t a t u l e s t e un o r g a n ma i cu s c a m ă social, a că ­rui mi s iune e s t e c o n s e r v a r e a şi î n t ă r i r e a u n o r a n u m i t e r a p o r t u r i d e c lasă .

Or , r ăzbo iu l a p r o a p e n i c i o d a t ă nu î m b o g ă ţ e ş t e e-c o n o m i c e ş t e . De aceea nu e s t e p l ă n u i t şi d e c l a r a t d e c lase le m u n c i t o a r e . In s c h i m b , un războiu fericit e s t e cel mai m i n u n a t mij loc p e n t r u î n t ă r i r e a unui s t ă t u q u o social? D e a c e c a războ iu l nu îl face decât Statul, şi Jliciodată naţiunile 3}. In a c e s t e cond i ţ iun i . nu e s t e p a r a d o x a l a s p u n e că, ch i a r c â n d el a d u c e o î m p u ţ i n a r e a bogă ţ i e i e c o n o m i c e , în s c h i m b , d a c ă e v ic tor ios , el e î n t o t d e a u n a prof i tab i l Statului.

F i r e ş t e . — r ă z b o a i e l e vor p r e z i n t ă a s p e c t e dife­r i te d u p ă s t r u c t u r a soc ia lă a S t a t u l u i c a r e îl face. . , .S ta tu l an t i c u r m ă r e a pr in ele l ă rg i r ea si Consol i ­d a r e a i n s t i t u ţ i un i lo r sclaviei . S t a t e l e c o m e r c i a l e câ ş ­t i g a r e a d e coloni i . Ce le i ndus t r i a l e , d e b u ş e u r i . S t a ­t e l e cari" t r ă e s c s u b reg imul c a p i t a l i s m u l u i f inan­ciar , vor să c u c e r e a s c ă . .zone d e in f luen ţă" . Insfâr­şi t , r ăzbo iu l d u s de un s t a t p r o l e t a r , n u p o a t e ur­m ă r i d e c â t r ă s p â n d i r e a ma i d e p a r t e a a lcă tu i re i so ­cia le d e clasă p e ca re o r e p r e z i n t ă 4 , .

l a t ă deci c u m a n t a g o n i s m u l î n t r e pă re rea celor ce nu văd în r ă z b o a i e d e c â t , s au mai cu seamă cauze economice, şi p ă r e r e a lui Rist c a r e vede mai a les cauze de o rd in ideologic . — e s t e î m p ă c a t g ra ţ i e foa r t e i ngen ioase i concep ţ iun i a t o v a r ă ş u l u i Buchar in .

Războ iu l n u a r e nici cauze e c o n o m i c e , nici econo­mice , - ci n u m a i sociale . E l nu e s t e d u s nici de un <>m, nici d e un p o p o r , ci de un Stat, a d i c ă d e păz i ­t o ru l ord ine i vechi şi a r a p o r t u r i l o r d e clasă s t ab i l i t e .

Războ iu l n u a r e nici c a u z e ideo logice , nici econo-a c e s t c â ş t i g nu e nici e c o n o m i c , nici m o r a l , — ci n u m a i socia l .

Războiul este armă cea mai formidabilă în vederea păstrării şi întărirei statuquo-ului în relaţiunile dintre clasele sociale.

I). I. SUCHIANU.

ij Oekonomik der Traiisl'ormations - poriode, Ham­burg l')22.

2 : Asupr.i pasagiilor diu Marx si K.ngels unde sc susjinc aeeastü ronrepiiune. v. Lenine: The State find Revolution. V. de asemeni II. t 'uium : Die Marxistische acscIiilits-gescUscImjis-uiul Staatstcoric, l'i: C)ppenheiir.er: Der Staat si Gumplovicz: Geschichte der Staatsteorien.

3 1 Buchann, op. cit. p. 2 3 . 4) Buchann, op. eil. p. ]>. 2 ; • 2<>. I i fiucliariii. op. e i l . p. p . 2 5 2 ' i .

P o l i t i c a $ i a f a c e r i l e Cutia cu scrisori Privit cu obiect iviţii tea necesara, partidul libe­

ral apaVe în viaţii politică a acestei ţări ca un in­contestabil factor de progres.

Organizat la începuturile lui în plin haos, când nu existau nici partide politice, nici nomencla­tura diverselor nuanţe, cu atât mai puţin idei şi

; programe de guvernământ, organizarea partidu-' lui liberal, trebue să o recunoaştem a fost prima : înjghebare copiată după partidele politice din apus, care punea ordine într'o alcătuire, incohe-i'entâ .şi omogenă, care introducea ideia de disci­plina, de program, în mâinele burgheze, într'o lume tânără de avocaţi, mici negustori şi func­ţionari, lipsită de închegare, de orice coeziune, chiar de acel spirit elementar de solidaritate in­dispensabilă mişcărilor de revendicare, şi care în societăţile vechi şi aşezate din apus apare ca un fel de instinct de conserva re al diferitelor clase sociale. Privită din punct de vedere evolutiv a-reastă mişcare apărea ca o consecinţă directă a forţei, pe atunci aproape nelimitată a bătrânilor latifundiari şi lupta se dădea în chip cât se poate de simplist pentru deţinerea puterii. A b e a cu mult mai târziu marii proprietari-încercară, şi ei o organizare similară. Dar ceea ce era posibil unei mişcări tinere în care cei mai urniţi nu aveau nici ce risca nici ce pierde, era cu neputinţă pentru' o grupare de puternic/v individualitate, cum era pe vremuri partidul conservator — şi până în zilele noastre îl vedem pe acesta desbinat de schisme şi rivalităţi, de certuri şi intrigi de tot felul.

Ajutat de rege căruia, îi servea ca factor im­portant în lupta surdă în contra boerilor, ţinut strâns de Ion Brătianu care pentru crearea unei dogme ,.lil>erale" mărturiseşte a fi tolerat crima s$v"Vtfu\ — tânărul organism liberal se desyoltă IncetuY cu încetul devenind un puternic partid de #uvertiăm&Tit şi îşi primi consacrarea definitiv prin adoptarea de către fostul Rege Oarol a sis­temului rotaţiei.

Ast fe l alături de conservatori, partidul liberal deveni cu timpul păstrătorul şi, într'o oareşicare măsura creatorul' unei tradiţiuni, lucru care tre­ime relevat cu atât mai mult într'o ţară tânără şi cu o foarte redusă statornicie de moravuri po­litice, lipsit aproape cu desăvârşire de tradiţiu-nea instituţiilor de acest soi.

Alături de mişcarea conservatoare pur indivi-dualistă-partidul liberal introducea şi la noi ten­dinţele colective democratice.

Har, din nefericire, organizarea liberală ii a-vut dintru început un păcat iniţial, care azi, cres-vai w o b u r u i a n ! ) pe pământul fertil a.J progre­selor înfăptuite în ultimii 3 0 de ani, viciază în­suşi viaţa, politică a ţării şi otrăveşte întreagă at­

mosferă de luptă. în care progresul vrea ca sta­tele să-şi dobândească — ca orişice organism, de altfel — prima cea mai desăvârşită a individua­lităţii lor naţionale, expresiunea complexului de idei şi de interese cari reprezintă azi o naţiune.

Copiind anumite escrescenţe ale vechilor demo­craţii din apu», cedând nevoilor de consolidare materială, a majorităţii membrilor săi, folosindu-se de unealta totdeauna docilă ÎI corpului legisla­tiv şi profitând în acela.ş timp de necesitatea de consolidare a finanţelor Statului. Liberalii îşi acordară privilegiul Băncei Naţionale, care de­veni, sub Carada, piatra angulară a marelui edi­ficiu naţional-liberal, citadela lor până azi inex­pugnabilă: fireşte, înainte de toate, o operă utilă Statului, căci introduse etalonul de aur, sistemul biletelor garantate de un stoc metalic şi consolida creditul intern şi extern.

Dar folosirea acestei instituţiuni, în vederea unei clientele politice, pentru crearea de institu­ţiuni similare, plasarea aceloraşi partizani în consiliile de administraţie ale tutulor acestor în­treprinderi, căror se sacrificau însuşi institutului de stat şi slujbaşi superiori, toată această savantă operăuar intense ramificări de control în materie de finanţe, .şi industrie, imixtiunea" această imo­rală, a legiuitorilor de eri în văzul tutulor din anumite oficii, jocul nepermis al acordărei de ac­ţiuni cu prioritate înalţilor funcţionari şi demni­tari, întreg acest trafic de conştiinţe practicat în public, încât corupţia a devenit generală şi ţara pare că se împarte ea. o pradă celor ce au meni­rea de a o conduce — este poate cel mai îngriji­tor din toate fenomenele contemporane pentru că denota o stare bolnăvicioasă, în contra cărei nici o reacţiune nu s'a produs.

Să nu desperăm însă, deşi cangrena aceasta a luat proporţii îngrijitoare. In viaţa noastră po­litică Carp a fost de multe ori profetic. De o ri­gidă morală politică — discutabilă din punct de vedere doctrinar — dar definitivă în'chestiunile de conştiinţă el a pronunţat de la. tribuna. Sena­tului cândva axioma că omul politic trebue să fie corect în viaţa publică şi cinstit în viaţa privată, lata crezul nostru şi nici odată ţara nil se va putea ridica cu adevărat — cu toate bogăţiile şi resursele ei — câtă vreme paza aceasta nu va deveni monedă, curentă, câtă vreme nu se vor stabili restricţiuni şi sancţiuni legale fixând incompatibilitatea absolută. între omul de afaceri şi omul politic, Iar noua Constituţie ar fi incom-plectă dacă nu ar .curăţa viaţa, noastră publică de acest odios regim.

F . A. V .

Instinctul de conservare al d-lui Grigoraş Filipescu

„Am auzit ca in editura Cultura Naţională a apărut de curând un vo­lum versuri; nu l-am cetit şt promi­tem sa nu-1 citim. Dece ? instinctul nostru dc conservare rămâne.

No mirii însă faptul ca d->a crede că studenţii.. . .".

EPOCA

Mărturis im că il b ă n u i a m d e s t u l d e d e s v o l t a t a ces t instinct a l e n t u s i a s t u l u i d o m n F i l ipescu . G a z e t e l e ne-au vorbi t d o a r ă , cu lux d e a m ă n u n t e , d e s p r e m o ­dul eroic în ca r e a s f ida t m o a r t e a r ăzbo iu lu i . în d o ­sul tancuri lor de c ă r a t g u n o i , la B a c ă u .

Dar că aces t i n s t i n c t d e c o n s e r v a r e să-i î m p i n g ă prudenţa p â n ă aco lo î n c â t s ă ev i t e să c i t ea scă ch i a r descrierile d e s p r e războ i ţ i , m i u e - a t n fi î n c h i p u i t - o . dacă nu a r fi a f i r m a t - o a t â t d e r ă s p i c a t . . E p o c a " . Aveam or icum iluzia că e rou l a t â t o r c a r t u ş e o a r b e trase dc la zece paş i , şi s f â r t i c ă t o r u l î n v e r ş u n a t al a tâ tor m a n e c h i n e în sa la P i p a r t , e cel pu ţ i n curios să şt ie c a m ce făcea un c a m a r a d al d - sa l e din armata a doua , p e f ront î n 1 9 1 7 , si să c u n o a s c ă , din auzite m ă c a r , e fec tu l unui ba r a j d e m i t r a l i e r e , s au emoţiile unui Tro;mmelfeuer.

Dar domnu l G r i g o r a ş F i l i pescu , c a r e şi-a a p ă r a t destul de p r o s t ţ a r a , fa t i m p u l po t r i v i t , e g a t a sa ia azi apă ra r ea or icui , ch i a r nepo f t i t . A c u m de cu ­rând, a s t u d e n ţ i m e i ; d u p ă ce d in m o t i v e d e s t u l d e balţate, o c o n d a m n a s e cu trei zile î n a i n t e . A p ă r ă t o r al aceleiaşi s t u d e n ţ i m i a căre i mize r ie p a r t i d u l pe odgoanele că ru ia vrea să pa rv ie , a. p r e g ă t i t - o . Căc i . alături de p a r t i d u l l iberal , p a r t i d u l C o n s e r v a t o r a fericit ţara r o m â n e a s c ă , t i m p de o j u m ă t a t e de veac . patronând o e p o c ă s t r ă luc i t ă în ca r e fabr ican ţ i i d e cuie, mucava şi z a h ă r e r a u cu i rasa ţ i cu legi spec ia le şi primeau p r i m e d e î n c u r a j a r e pe k i l o g r a m u l d e p r o ­ducţie, în t i m p ce păr in ţ i i ac tua l i l o r s t u d e n ţ i , m u r e a u de podagră iar copii lor nu g ă s e a u a b e c e d a r u l , m i pentru leac. O epocă în ca r e se c lăd tau h i p o d r o m u r i ca să încurajeze caii de prăs i lă şi nu b ib l io tec i şi laboratorii ca să se încura jeze ş t i in ţa . — Cazinour i ca să se încura jeze p ro s t i t u ţ i a şi cavaler i i de. industrie, şi nu căminur i p e n t r u s t u d e n ţ i , ca să crească sufletul r o m â n e s c . Că s u n t e m inferiori ca n u m ă r , iu învălmăşeala vieţii c u l t u r a l e !

Dar d. G r i g o r a ş Fi l ipescu. ştie foa r te b ine că ro r

cauze se d a t o r e ş t e c u m p l i t u l i m p a s în ca r e n e g ă ­sim azi , c â n d a u şi s tuden ţ i i şi evreii d r e p t a t e (si c â n d d-sa t o a r n ă cu a t â t a conv inge re gaz p e s t e f o c , .

Se d a t o r e ş t e fap tu lu i că un t â n ă r o a r e c a r e ai cărui t ova ră ş i de v â r s t ă s u n t p rofesor i un ive r s i t a r i , sau c r e a t o r i d e a r t ă , s a u advoca ţ i p re ţu i ţ i , inginer i şefi d e şan t i e re , n e g u s t o r i conducă to r i de î n t r e p r i n ­der i , d i r ec to r i de o p e r ă , o a m e n i în sfârşi t c a r e î n ­t ă r e s c a c u m , ca şi în 1 9 1 7 , r ândur i l e cu l tu r i i r o ­m â n e ş t i un t â n ă r oa r e ca re zic, o c u p ă un loc în C a m e r ă şi e m o ş t e n i t o r u l unei g a z $ t e cu r e d a c t o r i cu to t , a le căre i pag in i nu ş t ie c u m • s ă le u m p l e .

Ş i -o fi d â n d o a r e s e a m a d. G r i g o r a ş F i l ipescu , ce c r imă c o m i t e , în p o t r i v a suf le tu lu i aces tu i p o p o r r ă ­p ind a t â t a h â r t i e şi m u n c ă t ipogra f i că , a b e c e d a r e ­lo r? Sau îşi d ă d-sa s e a m a cel puţ in , cu câ t m a i m u l t a r folosi, aceleiaşi s t u d e n ţ i m i , d a c ă î n loc d e rubr ic i le „ sp i r i t e " , , , f i l a t e l i s t a ' \ ',.frivole", şi a t â t e a t ă ie tu r i r ă s u f l a t e d in a l t e g a z e t e , a r da în t o a t ă p a g i n a a d o u a a Epoc i i , în f iecare zi, r e z u m a t u l cursur i lo r şi a r d i s c u t ă pe l a rg , a r c l amă co t id i an , m i ­zeria c u m p l i t ă în ca r e se s b a t e t iner imea n o a s t r ă i n t e l ec tua l ă .

C. P.

Expoziţii Tinerimea artistică i. Ateneu). Promenada duminicala sau

poate societate mutuală de ajutor reciproc. I.a Pătraşcu i Ateneu). Singurul nostru neoimpresionist

are calitatea, de. a nu fi virtuos. Redă nu impresii ci vi­ziuni, dematerializând aspectele, aprofundatul şi realizând armonii mistice cu ajutorul unui colorit fantast, al unei paste hyperscnsibile. Supără şi strica mult prolixitatea in expoziţia acestui meşteşugar al culorii.

D a .

mm . . C o n t i m p o r a n u l " luând c o n t a c t cu ce rcur i l e a r ­

t i s t ice t i n e r e de ia Pa r i s . R o m a , Berl in. M ü n c h e n . Anve r s , Z ü r i c h şi M a d r i d , va o rgan iza o ser ie d c e x p o z e u i n t e r n a ţ i o n a l e d e a r t ă si un ciclu d e confe­r inţe p e care-1 va d e s c h i d e M a r i n e t t i .

Scri i tori i t iner i ai Apusu lu i vor co labora la rev i s t ă .

DOMNIILE REDACTOR, Mă recitesc cu oarecare mirare, în fragmentul „Ţie,

obsesia mea", pe care expansiunea unei îndepărtate in­sp i ra t imi , mi-a comandat-o, într 'un ciclu numit al Salomeei.

Dar au trecut ani mulţi de atunci şi apariţia ei astăzi -desfăcută mai ales, din întregul literar ce-o justifica — mi se pare nepotrivită, fiindcă ii dă un aer de personali­zare, brutal şi supărător.

V a s i fi recunoscătoare, că v'ali gândit la colaborarea mea, dacă desgroparea ,,eroticei pleduarii" era însoţită de desluşirea aceasta să-i zic: istorică. Ştiind că prie­tenia D-v., n 'are niciun motiv să mi-o refuze, vă mul-(urnesc.

Cu cele mai distinse salutări CLAUDIA MILL1AN

Adăogim acestei desluşiri pe care admirabila poetă şi prietenă ne-o exige, amănuntul precis al neînţelegerii —• Claudia Milian ne-a crezut posesorul norocos al altui poem decât al celui apărut în „Contimporanul" . Consimţimân-tu! d-sale de a-l publica nu se referià deci asupra bizaf rului „Ţie, obsesia mea". Din toate acestea, nădăjduim^ paginile „Contimporanului" vor profita : Claudia Milian ne va comunica, spre publicare, manuscrisul celuilalt poem pe care-1 crezuse în posesia noastră, şi asupra căruia avem de acum, un drept câştigat.

Punem deci asupră-i, poprire, în graţioasele sale mâini. Dragă prietene, te inoportune/ dacă-ţi vorbesc despre

câteva erori de tipar, petrecute într 'un poem mediocru tipărit totuş în „Cont imporanul?" Ştiu, ştiu: se răstoar­nă, state, capete dansează sub ghilotine, clase întregi cer, cu suferinţa foamei (o veche amintire de dinainte de război) o altă dictatură şi dreptate şi chiar la noi: primejdia culturală a numerului clausus... — Ştiu, dar ce vr;'i ? îndrăznesc să cred, într 'o epocă în care viaţa ţării continuă din belşug peste cadavrele a cinci universităţi suprimate de imbecili (au protestat cumva în bloc, scrii­torii? înştiinţează-mă! ! da, cred încă, devreme ce cred incă in cultură şi artă, că a strica şi greşi o poesie e totuşi un lucru grav, că a nu respecta un text —- e un lucru cu deosebire urât.

Eu ştiu, prietene, munca de luni de zile pentru a con­fecţiona zece versuri cărora vrei să le dai — ce? puţină proprietate şt transparenţă. Înt r 'o secundă nu­mai de lectură, munta aceasta se consumă. Să stăruim dar pentru perfecţiunea secundei de lectură ! Zeţarul, el cel rămas încă singurul în contact cu poesia, ar putea fi mai prietenos nu vreau să spun: mai cinstit. Şi corectorul, acest nenorocit funcţionar, pe care-1 îngăduie numai mizeria şi lenevia artistului, ar putea fi mai puţin distrat. Dar n'am nimic acum cu funcţionarul.

Am fost propriul corector al proastei poesii (nu sunt niciodată perfect sinceri tare a apărut în numărul ultim al revistei noastre. Am fost la tipografie pentrucâ îmi res­pect munca şi pentrucă, până a nutri cu voluptate pe alţii (există?) , mă nutresc pe mine. Aşa dar, după o de­săvârşită corectură, aflai că din următoarele patru versuri N'ai întreba nimica şi-ai aştepta răspuns. Ţi-aşi spune: o lumină din mine s'a ascuns, vrei să ţi-i pun la sobă, pantofii ele mătasă? ii-aşi spune: ai picioare ca iepuri mici de casă şi vorbele etc. unul a dispărut complect şi celelalte două au apărut în­toarse ?

Tu ştii prietene, importanţa virgulei într 'un poem. Schimbi virgula şi un poem de Mallarmé, devine... Nu, nu devine nimic altceva. Devine numai o stare sufletească pe care te rog s'o crezi tare penibilă.

Vrei să ţii: seamă de aceste câteva cuvinte, pentru ce­titorul tău pe care, dealtfel, îl respect prea mult, ca sa, imaginez că-1 pol interesa toate astea. Dacă l'ar interesa... S'ar putea însă să cadă şi în manele graţioase ale fe-mcei pentru care, în lipsă de cetitori, acest poem a fost

Prietenie. B. PUN DO IAN | T

Un răspuns romanesc. I)-l Ion lancovescu, directorul teatrului Mic. a trimis autorului articolului care ii aducea prin „Viitorul", învinuiri de imoralitate pe chestiuni de repertor teatral, următoarea scrisoare:

D O M N U L E ('urmează numele) Nevasta mea, D-na lancovescu a asistat la piesa „Şcoala

Cocotelor" deci este „femeie neruşinată" cum reiese clar din articolul d-tale din „Viitorul" cu data dc 2& Fe­bruarie drept care îţi (urmează o expresie care ste­nografie s'ar putea nota cu iniţialele f. p. m. t.) şi sunt la dispoziţia d-tale.

ION IANCOVESCU

Citiţi revistele de avantgardă ; „ N O I " revistă futuristă, Director E . Prampo-

lini Bon ui. „ S T U R M " arta abstractă, Director H. Walden

Berlin. „ D E S T Y L " arta constructivi stă, Director:

Theo v. Doesbur.»-, Anvers. „ F A R B E , V. F O R M " revistă modernă, Direc­

tor: Dictricli, Berlin. L E S F E U J L L E S L I B R E S revistă literară

modernă. Paris. L ' E S P R I T N O U V E A V : Director, Ozenfant -

.faimert, Paris. C R O N A C H E d ' A T T U A L I T A Director: Bra­

gagii Roma. M A revistă activistă Viena. Pentru abonamente a se adresa administraţiei

„Contimporanului".

P O V E S T E A V O R B I I Progres şi ordine. Când bătrânul zavergiu d. Phere*

kyde a combătui săptămâna asta, în „comitetul delega­ţilor' ' constituţionali, naţionalizarea subsolului d. Ionel I. C. Brătianu i-a răspuns grav că „partidul liberal nil e numai dc ORDINE dar şi de PROGRES". Cu o zi mai înainte în acelaş comitet, comandantul partidului li­beral a supraveghiat cu Alergie ca articolul prin care se introduce spânxurătoarea presei să nu fie ştirbit, d r râţiva^ democraţi de ultimă ora. Transcriem aci pentru ciiiiorii cari nu pot urmări cu destulă înţelegere sentinţele d-lui I. Brătianu, un mic vocabular constituţional, impus de împre jurăr i :

Progres = Banca Românească. 1 Ordine = Tăcere mormântală.

Patrie = guvern Brătianu. Neam = membrii P. L. N. Naţional = acţiuni. Interese superioare — dividende şi jetoane. Ţa ră == un principiu economic... Opinia publică = urne cu fund dublu. legal = majoritate.

• solidaritate = după alegere: tun sau mitralieră.

evoluţie = racul, broasca şi o ştiucă... bolşevic = dreptate,

revoluţie = libertate, egalitate, fraternitate. Cinste şi muncă = consiliu de administraţie. Suntem la dispoziţia cetăţenilor pentru tălmăcirea noilor

noţiuni pe cari le-ar introduce Constituţia partidului liberal în senzul cmvintelor strămoşeşti.

O veste bună. După laborioase lucrări şi discuţii con­tradictorii la cari a participat şi d. Vintilă Brătianu, comitetul delegaţilor a. introdus în Constituţie, la articolul 2 1 , următoarea modificare: 2 Spaţiul atmosferic e de domeniu public.

Cei ce-au afirmat că sub Constituţia liberală nu se va putea respira, rămân nişte calomniatori ordinari.

Chestiunea e rezolvată. Cu începere dela i Martie Numerus Clausus a fost introdus deocamdată numai la fa­cultatea de medicină. D. Dr. Anghelescu ministrul de instrucţie pentru cetăţenii ţărei, a cerut studenţilor evrei să-şi procure cadavre circumcise, contrariu vor învăţa numai teorie.*

Dornici dc carte rinerii Macabei au luat o hotărîre eroică.

In fiecare lună se vor sinucide cinci din ei. Cadavrele vor servi la studiile foştilor camarazi. Pentru ca să se evite certurile şi favoritismul, sacrificiul se va face prin tragere Ia sorţi. _

După socoteala noastră, în doi ani facultatea de me­dicină va rămâne văduvă de evrei. Rămâne ca d. dr . Angh-lescu sâ găsească mijlocul de a iijtroduce obligativitatea disecţiei la drept , litere, filozofie ca şi la celelalte facultăţi unde rămân evrei. .

D. Brătianu jacc o cură de iaurt. In ultimele zile în­registrăm o recrudescenţă a. mişcărei feministe.

Mirajul constituţiei „în discuţie" care o să-şi închidă... scoarţele peste câteva zile, procură doamnelor iluzia chilipi­rului de fine de sezon. Doamnele femeniste, cari fără îndoială nu vor obţine dreptul de vot pentru femei, o să-şi impute că s'au trezie prea târziu. Asociaţiile se vor între-mustra că propaganda n'a fost susţinută la t imp, ca nu s'a făcut nimic serios şi impunător pentru ca -această revendicare să treacă mai departe de un deziderat. Fa­cem acest sert'iciu dezinteresat cauzei unităţei feministe cu care simpatizăm, prevenind pe luptătoare că totul ar fi fost inutil. In constituţia în care se permanentizează, Senatul şi se escamotează principiul proporţionalităţei vo­tului universal, înscrierea dreptului de vot al femeilor ar fi fost un anachronism, tot aşa de suspect ca şi naţiona­lizarea subsolului.

Iar inutil de adăugat că nu simţul estetic Ta oprit pe d. Brătianu să introducă această largă reformă în opera vieţei sale.

Au nu cumva şi-au închipuit feministele că după expe­rienţa votului universal la bărbaţi , îi mai trebue d-lui Brătianu şi tichia de mărgări tar a drepturilor ţărancei ? Vă asigur doamnele mele că Monsieur en a assez de cette drole d'histoire... şi că principala sa ocupaţie acum e să sufle în iaurt...

1. G. Cs .

amabilităţi. Când Franţa ne exportă un Joubert , acesta ne înjură. Când trimitem ca Ventura, al cărei temperament eclipr

Schimb de scriitor nul ca Franţei artiste sează răsuflaturile indigene,... . o înjură ei. Cronica de !

mai jos, reprodusa din ,,Nouvelle Revue Française" şi iscălită de un pamfletar ea Maurice Boissard, care-şi maschează lipsa de idei şi de simţ de observaţie cu o bâr-feală de suburbie e un exemplu de bunacredinţă şi sim­patie pariziană faţă de noi :

„Interpretarea te face să mori de râs. Ce i-o fi venit domnişoarei Ventura să se apuce de teatru ? E urată, e măruntă, vorbeşte pe nas şi are maniere ridicule de atâta manierism. Mi-o închipui mult mai la locul ei în raionul vreunui magazin de noutăţi prezentând articole clientelor, decât pe scena oricărui fel de teatru. Se zice că in clipa de faţă joacă pe Camille din On ne badine pas avec l'amour. Declaraţiile de dragoste ale lui Perlican vor căpăta un înţeles destul de comic, adresate unei atât de frumuşele persoane. Sunt zece ani de. când prevedeam, într 'o cronică din Mercure, interpretarea eroinelor di» repertoriu, mai ales din Musset, de către aceste ovreicuţe urâte de care e plin Conservatorul. S'a întâmplat. îmi

sunt foarte dragi femeile, şi evreicile sunt adesea femei tare frumoase. Adesea auNji mult talent de teatru, Găsesc numai că s'ar putea face o selecţie, în interesul lor şi pentru agrementul nostru".

c Predica din Bordel. Antartul incult dela Direcţia Tea­

trelor, incapabil de. a alcătui un repertor pentru propria sa panoramă, intervine totuş în afişul celorlalte teatre. Astfel, dojeneşte aspru, prin „Viitorul" direcţia „Teatru­lui Mic" pentru spectacolul „Şcoala Cocotelor". învinuiri de imoralitate. Atitudinea d-lui Mavrodi, care iese din alcowul dela cancelaria teatrului Naţional, cu pantalonii descheiaţi şi cu bretelele desprinse, pentru a răcni în vocabularul şi în sintaxa lui specială, prelegeri publice, de morală, birnicilor săi dela scenele particulare, ţine de inconştiinţa prostului şi de ingratitudinea valetului care şi-a lepădat livreaua.

Căci preacurvarul moralist, meşterul ejaculator rare a hărăzit tapiseriilor din biroul lui* Ion Ghica o duritate nouă, uită. că celelalte teatre impuse unui bir de patruspre­zece milioane anual sub forma taxelor şi timbrelor pentru susţinerea „primei noastre ' scene" primesc implicit obli­gaţia inexorabilă de a juca pornografii şi obscenităţi, de a exibă toate Miţele şi Tanţele' tavernelor artistice pentru a ispiti publicul, şovăitor în faţa preţului dc intrare supraîncărcat de impozite.

Ar face mai bine deci eroticul .Mavrodi să închidă ochii asupra mijloacelor prin care i se procură formidabila sumă pentru acoperirea misterioaselor si inexplicabilelor sale deficite.

i Ne închipuim că cetitorii cunosc chestiunea deficitului, de un milion al celui mai plin şi mai frecventat teatru din ţară.)

Şi apoi pornografia scenelor noastre private mai are şi alte titluri la recunoştinţa cenzorului lor agramat.

Asistând până seara târziu la spectacolele lor lubrifiante; priapismul directorului general se va găsi stimulat pentru a doua zi. Astfel va face să propăşească instituţia in care competinţa lui se străduieşte zilnic, în ritmuri de. piston.

Să adăogăm, în treacăt, că în ciuda titlului ei suspect, comedia „Şceala Cocotelor" e o decentă piesă de mora­vuri scrisă şi condusă cu vervă, şi în care se mişca per­sonaj caracterizate ferm.

Comentarii deprimante. O notiţă ciudată în revista d-lui #

Pamfil Şeicaru. Acest confrate ne mărturiseşte adânca sa dezamăgire de a nu se fi putut delecta, la lectura artico­lelor publicate în Adevărul dc către cxcomisarul regal Răutu. cu descrierea palpitanţii a cazurilor precise de innec în Nistru, de cazuri inchizitoriale, dc siluiri, de ostireii, etc.

Intr 'adevăr d. maior Răutu nu ne-a filmat nici un caz din acele sute si mii cari compun martirologiul Basarabiei*

Fostul, comisar regal a denunţat conştiinţei româneşti un sistem 'de guvernământ o metodă dc excepţională asu­prire a unei provincii. Contestă d. Şeicaru realitatea a-cestui sistem, a acestei metode ? Ar fi preţioasă o ueşo-văelnică fixare a credinţei sale în această chestie. Nu mai puţin interesantă ar fi din parte-i o apreciere sincera,, a atitudinii unui fost militar, care, pasibil încă de penali­tăţile marţiale, întăreşte prin actul său de nobilă revoltai protestul poporului român împotriva unei stări abomi­nabile de lucruri ce interesează în gradul cel mai inalli însăşi apărarea naţională, însăşi unitatea românească. Ca­zurile speciale? li este oare atât de greu d-lui Şeicaru să-şi închipue ca în primul rând, ele nu au o valoare decât prin sistemul în care sunt înglobate şi că, în al doilea rând, descrierea lor trebue lăsată pentru vremuri mai îngăduitoare când nu vor mai putea li calificate de delatăr i? >

In tot cazul este deprimantă ostilitatea cu care o con­ştiinţă liberă ca a d-lui Şeicaru întâmpină cea mai fru­moasă pildă de umanitate şi de curaj civic ce ne-a fost dat să înregistrăm în ultimul timp. Căci în actul ma­iorului Răutu, care şi-a părăsit o carieră facilă spre a înfrunta, fără pregătire, fără avere, ci doar cu naiva sa credinţă în puterea de regenerare a societăţii româneşti, asprele reversuri ale vieţii, în acest act de nobilă răzvră­tire se închid multe din nădejdile noastre în mai bine.

Inlerviewul d-lui /orga. II găsiţi in ultimele numere ale „Universului" model de incoherenţă şi de politicianism sofistic:

„Camerile actuale n 'au dreptul să voteze o Constituţie. Noi însă vom discută în Parlament Constituţia ce ni se propune... Libertatea presei este necesară nu însă şi pentru foile, comuniste şi anarhiste...

Cităm de altfel o fraz;. rugând pe d. lorga sa ne lămurească înţelesul, ei: „pentru publicaţiile imor.de ad­mit intervenţia imediată a procurorului, (Vezi cazul Flau-bert. . N. R . ) , chiar dacă, pentru a vedea anumite lucruri, cetăţeanul ar trebui să se desbrace şi să se uite înăuntru"..

Vintilă şi Ploaia. Imr 'unul din marile sale- discursuri, pe cari „Viitorul" le publică in extensd d . .Vint i lă Bră­tianu, explică dece n'au semănat grâu ţăranii : pentrucă, n'a plouat!

Dela un ministru de finanţe şi doct economist, nu putem pretinde mai multă ignoranţă. Orice, logofăt său' contabil de moşie i-ar fi putut suflă d-lui Brătianu că ţăranii pre­feră să cultive orzul şi ovăzul, pentru, simplul motiv că acestea fiind „libere la export'." şi nesupuse preţului ma­ximal, sunt foarte căutate de samsarii de cereale. •

Se câştigă mai puţin cu grâul, astăzi decât a l t ăda^ .

- 1. O. C ţ f c W

Cultura d-lui Mavrodi Pentru a pune capăt, insinuărilor" calomnioase cari spun

că. d. Director General al Teatrelor e cu desăvârşire a-naltabet, publicăm următorul certificat de patru clase liberat pe vremuri de o şcoală primară din Iaşi, elevului Mavrodi Alexandru. Titlurile modeste ale actualului director deşi ne-au îndemnat să investigăm, în. zadar, pentru gă­sirea unei dovezi de studii superioare, gimnaziale . xle pildă, alcătuiesc totuş un document îndestulător pentru a înlătura etern orice învinuire de analfabetism:

C E R T I F I C A T DE ABSOLVIRE (No. Si )

Noi, Preşedintele comisiunii examinatoare pentru exa­menul de absolvire, instituită la „Şcoala Primară Vaşile Conta" din laşi, certificăm prin aceasta că elevul Ma­vrodi Alex., născut in Prinkipo 1 8 8 3 de naţionalitate grec, de religie ortodox a obţinut nota medie 4 . 7 5 ^patru şeaptezeci şi cinci) pe temeiul căreia juriul examinator având în vedere că numitul elev a fost repetent şi se prezintă pentru a doua oară la examen îi liberează certi­ficatul de absolvire spre a *se bucura de toate drepturi le -i prerogativele acordate de legi şi regulamente..

Dăm mai jos un extract din foaia matricolă:

Aritmetica ,. Intuiţie Cetire şi Memorizare Compunere Istorie Geografje Exerciţii gramaticale Frecventarea Desen Conduita Caligrafia Muzica Vocală Gimnastica Religia

l 'rmeazâ semnaturi.

4 i patru) 5 1 cinci)

4 fpatru) 3 1 trei)

(> işca.se) î 1 cinci) 2 1 doui)

10 ! zece) 3 ( t rei!

I o (zece) ; 11 inci)

l o ( zece; j o (zece> 9 (nouă 1

„Femei neruşinate" Moravuri romaneşti

A m cules , p e n t r u benef ic iul c i t i to r i lo r no.ştrii . c â t e ­va c u g e t ă r i a l e se din cel m a i r ecen t r o m a n al u n u i francez, c a r e ne a s i g u r ă că „a pătruns sufletul româ­nesc", p o v ă ţ u i n d u - n e că, d a c ă n e p l ac ,,istoriile ga­lante şi povestirile scandaloase", să-1 c i t im.

L-am c i t i t ; şi a m r e ţ i n u t :

dar cocheta poseda deja spiritul rasei, si, clacă ii plăcea dragostea băieţilor frumoşi, preţuia Insă mai mult ca orice banii

Şi ia tă c u m v e d e a u t o r u l ţara pe ca r e o d e s c r i e :

.....A, cât de mul:- ii plăcea el (un francez No. 2) Florirhii , mai întâi pentru fizicul său aşa de atrăgător, şi apoi pentru calităţile sale sufleteşti aşa de străine de. dânsa, aşa de surprinzătoare in această ţară de min­ciună

F e m e i l e din R o m â n i a ? l a t ă ce c r e d e a u t o r u l d e s ­p re d â n s e l e şi d e s p r e c o m p a t r i o ţ i i săi cari au p u t u t să se c ă s ă t o r e a s c ă cu v reuna d in e l e :

...De ar li fost liberă, poate că ar fi fost destul de prost ^francezul, fără de prihană din roman No. 2) sa se căsătorească cu dânsa ca alţi francezi, veniţi pe vremea războiului în România, bieţii fluturaşi necunos­cători , uluiţi de flacăra unei priviri galeşe, cari au luat de neveste românce fermecătoare, nestatornice, 'înşelătoare şi ne curate...

C u m se p o a r t ă români i cu f rancez i i? A s c u l t a ţ i :

...Acesta /mr i se pe' jacques cu acea revărsare de a-miciţie pe care Românii ştiu să o cheltuiască pentru Francezii cari vin în această ţară. frumoasă, cu o exui beranţă aproape meridionala şi cu fraze prea entusiastej, prea lăudăroase, faţă de cari amuţeşti, atâta ţi se par sulemenite....

Ia r soc i e t a t ea p e a s t f e l :

care o fi u n o s c u t - o . o p r e z i n t ă

...Marele succes al, acestor reuniuni erau tablourile vi­vante animate, tablouri mai mult decât licenţioase, besti­ale, şi la cari lifau- parte nu numai câteva perechi de figuranţi, plătiţi în acest scop, dar şi mai ales. invitaţii, d-nci Cepâreanu, oameni cu totul dezrobiţi de acel sen­timent occidental şi învechit ce se numeşte pudoare....

I Si c a m aşa la fiece p a g i n ă .

„EMINESCU" INSTITUT DE ARTE GRAFICE STR. PARLAMENTULUI, No. 2 BUCUREŞTI