fiSk9

N. IORGA

CE A FOST SI CE ESTE

CONSTITUTIAIsmsROM ANIEI

=EN

"1/11/11AA

BUCOVINAI. E. TOROUTIU

BUCURESTI

'

L.ro

..1 - c-

;':: ttt.e

,

0www.dacoromanica.ro

N. IORGA

CE A FOST SI CE ESTE

CONSTI TUT IAROM ANIEI

kUCOVINA.I. E. TOROUTIU

BUCURESTI

'444.;

;

.1vaLJaoti

www.dacoromanica.ro

\taidayEck Can:11ALAERSITARi

plinSTECAiSi. N. Mak

...... ;

CBUCOVINA>>, I. E. TOROUTIU BUCURESTI1 9 3 8

rta

.....

v entar .........

r,

'ei.

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIA...

Un om politic care nu are pe lume niciolegatura sufleteasca declara cu o convingereadanca la orice prilej, ca iube#e Constitutia

e in stare s duca pentru &Ansa, cuorice risc, o lupta pana in panzele albe.

Casul acestui pasionat orn politic, care afacut din Constitutie Dulcineia sa, e cu atatmai curios, cu _cat, and s'a facut revisiapactului fundamental", nu numai ea s'a de .clarat contra lui, dar n'a vrut macar sa ieaparte la discutii i a lipsit din Camera intot timpul cat s'a lucrat la legea fundamen.

N'a gasit macar formula care sii per:mita a ajunge la putere, de i era contraConstitutiei, i a trebuit sa gasesc eu mij,locul de ai impaca i dorinta de a guverna

nerecunoa#erea acestui act legislativ.

cif

tali.

i

LOT4c,De,,E,

niPPuLatO

si

www.dacoromanica.ro

4Dar, fiindca e vorba astzi, in circum=stante cu totul neobinuite, and oricine aresa aleaga intre o instabilitate politic im=piedecfind orice munca i orice inaintare io noted alcatuire, facuta in orice conditii,prin care sa se redea -Weil linitea, gustul delucru, placerea de a trai i sa se taie drumulconspiratiilor i aventurilor, nu mai e vorbade a discuta ce poate s publice sau s stre=coare pe ascuns cutare om politic, amenin=tat s0i piardA tot rolul indat ce se in=chide era demagogiilor de riispAntie i intri=gilor de club. Ci trebuie s se puic, cinstit

curagios, pe bhsa logicei neinfrante i aexperientei politice, plin de invatiiturg,problema insAsi a Constitutiei de azi, din=colo de care e altceva cleat stafia unui des=potism de sigur

Ideia unei Constitutii ca intaie necesitatein State le romineti a aparut, supt influentaFranciei revolutionare i a alatuirilor con=stitutionale.ale Imperiului napoleonian, abiadup micarea greceasca i aceia a lui Tu=dor Vladimirescu, in 1821-2.

intolerabil.I r

ii

11

www.dacoromanica.ro

0 cereau cativa boieri, cei mari de o parte,cei mici de alta, cari intelegeau, prin imi=tatie, sa intemeieze Statul european. Inceia ce au presintat ei ca proiecte nu e ni=mic care sa plece de la trecutul rOmnesc,care nu cunoaste cleat Sfatul din jurulDomnului i, la ceasurile mari, pentru ma=suri de indreptare, Adunarea tuturor sari:lor populatiei.

Dupa multe incercari s'a ajuns, cu o re=visuire din partea Rusiei protectoare", laacea Constitutie, in care nedibacia, naivita:tea si spiritul biurocratic au ingramadit tot:

principii si legi speciale i regulamentede cele mai mici amanunte, care, din causatemerii regimului tarist fata de cuvntul in,susi de Constitutie, s'a chemat Regulamen=tul Organic.

Am trait supt dnsul i dupa rdzboiulCrimeei, caci ce au adaus noile ocrotitoare,Puterile garante, biruitoare asupra Rusilor,nu e decit desvoltarea i indreptarea unoradin pdrtile acestui Regulament pe care ju=rau Domnii. E asa.numita Conventie.

Cuza.Voda n'a putut guverna intre pie:decile ei, si, printr'un act de curagioasa ho=tarire domneasca, el a pus in loc, urmndpe Victor=Emanuel, care a impus legea fun,

gi

www.dacoromanica.ro

6damentala Italiei creat pe numeleStatutul.

La rasturnarea lui, liberalismul celor de la1848 a creat in graba Constitutia de la 1866.

III

Domnia de sapie ani cum se repetistoria ! a lui Cuzalloda, om inteligent,energic, demn, plin de spiritul sacrificiului

stapnit de inAltimea misiunii sale, a fosto dureroasa tragedie, un adevrat martiriu.

A doua zi dupd ovatiunile cu care fuseseprimit actul din Ianuar 1859 el a fost rAuservit de ministrii pe cari a fost silit s=ischimbe pentru ca nu corespundeau impre=jurarilor, dusmdnit de aceia pe cari nuichema sau de cari trebuise sd se despart,incunjurat de intrigi i urmarit de uneltiri,prit intregii Europe, invidiat pentru untron asa de putin sigur, la care, nefiindInca un partid republican marturisit sau as,cuns rAvniau vre,o treizeci de preten,denti, tagaduit i insultat in ciuda uneipopularitti pe care singur o avea i o me,rita.

Lovitura de Stat din Maiu 1860 era pen,tru dansul de mult o necesitate de neinla,turat i un singur om se gAsi ca si iea rase

situ,

i

:

.

www.dacoromanica.ro

7punderea, cel mai inzestrat din generatiasa, Kogalniceanu, urmarit apoi de o uraoarba pant la sfirsitul zilelor sale.

Statutul" care se impuse astfel era, fatade Conventia care venia din mai multe iz.voare strdine, ruso.turco.europene, pesteproiectul moldo.muntean, o gandire politic5romneascg, o potrivire la nevoile vremiicum se inatisau la noi, un mijloc de auto=ritate i un instrument de guvernamnt.

Liberalismul de nota 1848 a inlocuit dincausa actului tiranic" boierimea invinsa,in lupta contra Domnului. Lege si Domntrebuiau sa mid si in locul lor sa se asezesuveranitatea partidelor necontenit Indus.mAnite intre dansele.

IV

Actul de la 1866 a fost criticat pentrugraba i usurinta cu care a fost redactat,inteo noapte", uitandu.se Ca intr'o alctuire ceia ce hotaraste nu e timpul de pu .nere in scris, ci intreaga gandire din carevine; s'a adus impotriva lui caracterul vAditimprumutat de aiurea, fart sa se tie samaca, de la actul constitutional din Cadiz alrevolutii spaniole inainte, toate acestewww.dacoromanica.ro

8pacturi fundamentale" se copiaza unul pealtul.

Dar ceia ce trebuie sa se observe mai ales,ceia ce intereseaza cu deosebire in momen:tul, de sigur revolutionar, de astazi e alt:ceva.

Cei cari au volt Constitutia de la 1866 sergsbunau pe spornica dictaturse a luiCuzazVod. Ei luptau contra umbrei temutea acestuia. Cautau sa opreasca pentru toatetimpurile aparitia tiranului" care sa tie infrau individualitatile tulburatoare, clanurileoamenilor de cas, dinastiile de politicianicu anexele lor, cluburile carbonarismului"rosu. Era un frau i o zabala pentru oricineva mai domni, o unealta de impiedecarede hatuire a lui.

Noul Domn trebuia sa fie strain, ca sa nucunoasca multa vreme tara si poporul, ca sa

nicio radacina decat cea constitutio:,nala si nicio prietenie cleat cea impusa devoturile unei oligarhii politice. De la inceput el trebuia sa se declare supus faral nicioreserva unor condiii constitutionale la acaror stabilire n'avuse niciun vot si in carenu era nimic din propria sa gandire, cum nuera nimic nici din traditia tarii, nici dinvointa milioanelor care o represintau inacel moment.

i

n'aiba

www.dacoromanica.ro

9V

Actul redactat la 1866 pentru caseascd in fata Carol hiu n'are deci in el ni .mic care sa plece de la acest popor in mo .mentul din desvoltarea sa la care ajunsesei cu traditiile i obisnuintile de spirit careerau in el.

E Inca una din manifestatiile umilitoareislugarnicii fata de strdinAtatea apusean,care deosebete o intreagA perioada in carecu totul ni.am uitat de noi i am adoptattotul de la altii, traiti i traind in alte im .prejurari: o art cu care am pocit vechilenoastre cldiri, o limba care a nimicit pen,tru viitor scriitorii de talent, filed a socotiacea predomnire a unei limbi francese inrelatiile sociale i chiar in scrisorile celemai intime ale celor mai nationali" oarnenide atunci o tendint spre destArare inlocurile mult iubite.

A fost un ton fals in desvoltarea pAnaatunci, and eram liberi a lucra noi Ininepentru noi, a gandirii noastre politice carese poate urmari din veac in veac si dintr'oprovincie in alta. 0 cArpAceal pripit iplina de lacune i de contraziceri.

Astfel, afirmarea principiului sacrosanctpentru Franta filosofic" i revolutionat

sI ga:

www.dacoromanica.ro

10

ca toate puterile yin de la natiune", dar unDomn din gratia (sic) lui Dumnezeu i dinvointa national" tot odatA. Un Domn alRominier i nu, ceia ce nu admiteau,de altfel, Puterile , al Romnilor", singurul care putea sA vie din suveranitatea national. 0 separatie a puterilor, cum o cereacrezul lui Montesquieu, dar suprefecti carijudecau pe impricinatii din circumscriptialor.

Haina altui trup, hain care nici macarnu ne imbrAca stingaciu, ci era numai arumcat pe umerii goliciunii noastre.

VI

Constitutia inaintea cAreia bat mAtAniicAtiva dintre cei mai caracteristici represiwtanti ai ipocrisiei politice a dat ea insai olunga i testa perioadA de actiuni i atitwdini profund i conrupAtor ipocrite.

Pornind de la acel principiu cA toate puteo-rile pleaca de la natiune, ea &Idea de faptdreptul de vot, nu natiunii insei, in formatiunile ei organice, natiunii ca natiune, ciunei gloate de indivizi rzleti, scoi dintoate legaturile vietii lor reale. Nici macaraa nu participa la rostul de a hotAri soarta

.

,

www.dacoromanica.ro

11

trii cea mai mare parte dintre locuitorii ei.In adevar, alegatorii fiind impartiti dupcens i titlu, care snt semne exterioare, ne .avnd a face cu exercitiul unei functiuni naotionale, care singur imprim un caractersufletesc unui grup de oameni, Colegiul alIV4ea, unit apoi cu al III4ea, cuprindea pedelegatii taranilor sAraci i netiutori decarte, mentinuti para.' anume in saracieintunerecul mintii. i, de atAtea ori, candidat popular la acest colegiu, am vazut peaceti bieti oameni adui de jandarmi intrenuri speciale, oprite departe de gari pen .tru a evita orice contact, apoi inchii ca intrun tare in vreo curte pzit de baionete,pe cand, in frtmte, agentii beti insultau iamenintau pe candidatul oposant, pentruca, dup votul incontientei lor, s' li se dearAsplata, dijmuit de aceiai agenti: o pane

douzeci de lei.Alaturi, la toate colegiile conruptia ratiO

a hrtiilor de banca, din care jumAtate seddea dup vot, iretenia suveicii de verioficare a votarii secrete".

Toate puterile vin de la natiune"..

gi

www.dacoromanica.ro

12

VII

De fapt, supt aceasta Constitutie, frau sipiedeca pentru Suveranul din vointa na .tionalr, stapanii tarii au fost aceia cari, proclarnand o ideologie in care credeau fanaticiisi de care se folosiau fabricantii de intru .niri si de alegeri, au fost, ca in mice regimrevolutionar i acesta era, inchis, per .manent, un astfel de regim , care se spri .jina pe o indrgzneafa" minoritate steam or=ganisat contra unei majoritgti care nu sepoate organisa: cluburile.

Aceste cluburi invocau ideia liberalanational, dar ele erau de fapt clientelacatorva din oarnenii de la 1848, aceia asupracarora realitatea avuse mai putina influenta.Nu era macar, ca in Parisul marii Revolutii,un club opus altor cluburi. Aceia cari sevor numi pe urma conservatori nu se pu .teau strange intr'o astfel de cetatuie, ori .and gata de actiune. Erau printre dniifosti poate i viitori pretendenti latron, ca beizadeaua Dimitrie Ghica, mariproprietari moldoveni, odata atinsi i ei despiritul veacului, ca Lascar Catargiu, spiritesolide, din aceiasi Moldova, formati in dis .ciplina germana, ea Manolachi Costachi,

5i

www.dacoromanica.ro

13

ofiteri de cariera, ca generalul Florescu. Ceputeau ei face fatal de clubul rosu, exclusivmuntean si strict bucurestean, gata sa lu=creze dupa imprejurari, cu miscarea destradil, ca la 1859, ca la 1865, sau cu conspi=ratia, ca la 1866 si ca la 1870 !

Atunci, pe vremea razboiului franco=pru=sian, cum Carol hiu cutezase a instala, pemai multi ani de zile, o guvernare a acestorconservatori, se cauta, prin incercarea or=ganisat de Carada si care se mrgeni lalovitura neizbutit de la Ploesti, republica,tinta ultima a clubului rosu.

Cad acesta, care=si facuse Constitutiapentru a guverna fr intrerupere, nu serasa detronat.

VIII

Pus intr'o astfel de situatie, legat de for=mule constitutionale care=i lAsau doar drep=tul de a=si numi ministrii pe cari, daca nurecurgeau, cum au facut=o aproape per=manent , la falsificatia electoral, ii as=tepta, cnd erau luati din alte cercuri, distrugatoarea dusmAnie a cluburilor organi=sate ca o armat, in plin progres de tehnica,www.dacoromanica.ro

14

noul Suveran a incercat, ca i Cuza, s Intemeieze, fail a ie0 la iveal, un alt partid,pe care sa se poat sprijini. A avut curajuls numeasca" i sa mentie timp de cinci anide zile un guvern aa.zis conservator", incare erau toate nuantele, de la pretendentla doctrinar, de la mo0er la general, de laruralul primitiv la intelectualul junimist.

Cfind insA a fost vorba de a risca totul inrazboiul pentru indenpendent, el a crezutca nu o poate face fail a se intoarce la clwbitii cari se aratau dispui a trimete la inochisoare prin sentint a Casatiei pe aceiacarii permiseser sA usurpe o putere ce lise cuvenia numai lor. Adaugirea lui Kogal .niceanu, care n'avea cine s4 sustie, a fostnumai o incercare de a impiedeca o comoplea' ingenunchere.

Acest ingenunchere ins a primit.o, peunsprezece ani, Regele, instalnd un regimde Mare Vizir", care i se paru ca" are douavantagii: unul CA se poate lucra 0, al doilea, ca" atotputernicul ef de guvern, rapededespArtit de habotnicul Rosetti, se va desparti i de club 0 va ciluta s stringa injurul lui pe oricine pentru a se mentineapersonal, ceia ce s'a i intAmplat.www.dacoromanica.ro

15

Ix

In ultimii ani ai guvernarii sale sub.moonarhice, dar cu infiltisAri de autonomie mi.nisterial, I. C. Bratianu pArea deci a sedesparte de acel regim al clubului, creator

inoitor, fireste i exploatator de Constitu .tie, regim al carui sacru mister democra...tic" W. pastrat 'Aria la capt neinduplecatulfanatism al lui C. A. Rosetti. Atragand elemente conservatoare vechi i neoconserva.,toare, junimiste, el inaugura un fel de totalitarism pentru a 'Astra arma pe viat.Aceasta insA nu pe basa unor idei nou, ciprin avantagiile ce oferia colaboratorilor,

si de aici toleranta i coruptia.Carol Mu, monarhul infrnt de Consti.$

tutia care i se impusese, a putut vedea cuo ascunsA multamire, pe ling proceselecondamnarile pentru malversatii ale unuiministru de RAzboiu, ale unui director alvmilor, plus doi coloneli, eascoala de stra.d. Arma se intorsese contra acelora cario fAuriser, avnd.o la indeminA and nuajungea Constitutia.

Atunci cel d'intAiu rege al Romniei, incoronat de stApanirea ciubitior, putu sexercite puterile sale in voie, supt acoperi.,.

_

i

i

www.dacoromanica.ro

16

ul acestei Constitutii facute pentru a:1margeni. Ridica apoi din neant pe junimitica sa impiedece rasbunarea conservatorisomului traditional, ingadui pe vechii consiolieri, imbtraniti acuma, dintre acetia, lucradibaciu la filurirea partidului al doilea, preogati succesiunile ministeriale cu un sistemde linitit bascul, avand siguranta ea oriocine va fi numit va lua alegerile.

In astfel de conditii supra:constitutionale,in sensul obinuit al cuvntului se ispriivimarea domnie.

X

Prima schimbare adusa supt regele Ferdionand, de la care nu pornise nicio initiativa,blandul Suveran acceptnd sistemul, moteonit, al bascularii celor dou partide consaocrate, n'a pornit de la cererea imperioasiia natiei, de la o nevoie a desvoltdrii ei oroganice, cum va fi fr indoiala cu Constiotutia din Februar 1938.

A fost opera celui de al doilea Ion Braotianu, facuta pentru dnsul,pentru &anal!personal mai mult deck pentru un partidpe careol domina despotic , i trebuind sase intoarca in contra lui. .www.dacoromanica.ro

17

Avuse in Bulgaria visiunea taranului st:pan pe bucata lui de pamant, taranului careintindea mana generalilor navalirii noastre,si el se gandise la putinta de a=si castiga,pastra, insusi pe taranul improprietarit alvechii Romanii prin dreptul lui de a votade o potriv cu acei oameni de la orase cariaratau de la o bucata de vreme ingrijord:toare porniri de a nu mai alege nici dupaordin, nici pentru o rasplatire despretuita.

Astfel trebuiau create dou realitati de:cretate, mai presus si de toate formele pen:tru o noud Constitutie, de bunul plac alatotputernicului ministru: exproprierea fargospodArie, votul obOesc fAr cultufa.

Incremenit de neizbanda razboiului, al cd:rui resultat trebuia sa fie al treilea sprijinpentru dictatura fara termen a lui si a par:tidului, Bratianu sovai inaintea reformelorfagaduite si indrumate: atunci, urmand altesfaturi, regele Ferdinand, din recunostintafata de ostasii sai, le impuse.

XI

Schimbata in cloud puncte esentiale, in:vechita Constitutie de la 1866 se gasi, dupadrama razboiului, inaintea altei lumi poli:

/1pia 1OTEC.ik LA LoVERSITARA

ELtIIInTc sfl.

www.dacoromanica.ro

18

tice i supt alt raport cleat al schimbariibasei sociale a politicii in Regatul de pang.atunci.

Se crea prin jertfele noastre i prin fa .voarea unui ceas unic o mai larga Romanie,cuprinzand, pe lang elemente de alt sange,de care nu putea sa nu se tie sama in defi.nirea caracterului insui al Statului, i mi .iioane de Romani crescuti in alt mediuavand un alt fel de a vedea lucrurile. Adaugca acest fel de a vedea nu era in legatura cuinaintarea, peste hotarele nedrepte, a na .tiei insesi, nu era o desvoltare a stravechiu.lui obiceiu al pamantului", ci un eflux alideilor de care era stapanita societatea ace:lora cari dominau, une ori de veacuri, pe ainoWi, i, ca, totusi, fr ai da sama deacest hotaritor defect si a cauta sa inlaturecat mai rapede i mai deplin amintirea unuitrecut care nu putea s inspire cleat unsentiment de apasare i umilinta, unele spirite formate juridic la Universittile straineale domnilor de pana atunci erau incredin .tati c noua viata publica din tara unitatiiromaneti trebuie sa se inspire tocmai de laaceste institutii, acum decazute.

Poate in asteptarea unei liberari" desupt ocupatia" romaneasca nationalitatilenu luptara niciodata pentru schimbarea

. .

i

.

www.dacoromanica.ro

19

Constitutiei Statului in care intraserii. Bachiar Saii publicar o intreaga expunere inromnete care arata cele mai bune dispositii de a colabora cu elementul romanesc.

In acel moment de mare entusiasm, unalt guvern decit cel de partid trebuia s5deie, i ca un omagiu pentru regele desrozbitor, care nu reclama acest drept, nouaConstitutie.

XII

Fara nicio cerinta din partea mediuluipolitic i social, fail nicio ideie nou sau onoua interpretare a principiilor care nu puteau cleat sa rAmAie neschimbate, dar maiales fArd atmosfera de entusiasm, de incre .dere reciproca, de frAtie nationala i debune legaturi cu nationalitatile, al caror spinit fusese acum stricat prin pactele electo .rale ale partidelor, atotputernicul Ion BrA"tianu, indumnit la cutite cu adversarii saipolitici, can nui suferiau autoritatea, Imbracat in forme arogante, hotAri, astfel, sahick' a se vota o nou Constitutie.

Insui caracterul Adunarii chemate a in=deplini aceasta opera a fost supus indoie=lilor. Din sanul acestor Camere pe care opo=

.

.

www.dacoromanica.ro

20

sitia le considera ca obisnuite, deci faradreptul de a fixa noi puncte constitutionale,nu s'a ales solemn o comisiune care sacreze rabdtor la schimbarile ce s'ar gasi decuviinta. 0 astfel de comisiune, si nu numaidintre membrii partidului de la caring, seformase pentru adaugirea punctelor privitoare la expropriere si la sufragiul universal,de si comisiunea n'a fost lasata s lucrezeatunci, dar la Iasi discutiile au fost reluatesupt presidentia Mitropolitului Moldovei siconduse cu toata seriositatea, nu fara luptepasionate. Acuma, un om cu totul vestejitsi ru judecat de opinia publica a fost sindurul insarcinat sa elaboreze un act de oastfel de importanta, i totul s'a facut cuusile inchise, ca pentru o conspiratie.

Am participat la desbaterile din CameraDeputatilor cu privire la noua Constitutie,Fara macar ca ambele corpuri sa fi fostreunite. Opositia national.taranista era instrada si spAnzura sobolani la clubul dinCa lea Victoriei, iar in Adunare se trimeteaun preot din Teleorman care ne trata cugaze asfixiante. Se vorbia despre noua legefundamentala in aceleasi conditii ca si cums'ar fi tratat despre cine stie ce mici masuride oportunitate. Pe cnd un Maniu o de=clara inexistent", nu se cauta nici forma

lu,

www.dacoromanica.ro

21

solemna pentru a se aduce inaintea natieiacest produs miser i furiat. Nu s'au cerutjuraminte pe &Ansa.

Vom vedea, la capgt, ce a intocmit,"pen::tru a da Statului soliditate i Coroanei pre.=sfigiu, Carol al II:lea, cu insgrcinarea unuieminent jurisconsult, d. Micescu, 1 cu con%lucrarea celor mai cu experient dintreoamenii politici i ce a primit fati5, contraintrigantilor deposedati, natia.

XIII

Prin actul constitutional al lui-;Ion I.Bratianu nimic nu se schimbase in tesaturainsasi a vietii politice. Nu urmat niciunavant al natiei. Pe cand exproprierea duceala o improprietarire grabita, in ciuda agro,nomilor i tuturor pricepatorilor, dar in fo,losul impartitorilor de parnant demagogici,carora ii vor urma apoi impartitorii de isla,zuri i predicatorii exproprierii urbane, suptmasca unui antisemitism nesincer, vechilemoravuri continuau, garantand instabilita,tea, in salbateca intrecere a celor mai des,matate fagaduieli.

Coroana trebuia s se supuie la hotaririleunor aa,zise consultatii populare i sa setrudeasca a descurca tot ce se din vio,

csuOTE04(.DLIEI

An.

i:a

,fwww.dacoromanica.ro

22

lenta lor haotica. 0 mare parte din natie,cea mai vrednica de atentie, statea deooparte desgustat sau ingrozit.

Se lasa tot terenul grupurilor organisatepentru luarea i exploatarea acelora pe carimintea clara a unui A. C. Cuza Ii intitulaai notri", arAtnd tot ce se aduna, ca stri=caciune i minciuna, supt acest nume.

Erau vechile cluburi fAr ideologia onestade la 1848, far viata curat a unui C. A.Rosetti, fara puterea de a infaptui a unuiI. C. Bratianu, vechile cluburi puse pe jafcreind o intreaga clasa de sus, care avea caprincipiu evitarea muncii i ca nestrAmwtata hotarire refusarea nu numai a sacrificiului, dar 0 a oricarui serviciu real Orli dina aril vlaga se tineau. Erau disidentele cuplanuri ispititoare, gata ins a se intoarcela meek' dacA era mai folositor, dar dupiice trecusera prin toate promiscuitAtile. Siera salbateca amenintare de a rasturna totul in folosul dementilor ambitio0, a incultilor brutali, cari adaugiau o noua ipocrisie:aceia a misticismului religios.

XIV

Ce era de nevoie in aceste imprejurki,and societatea romaneascA se afla in con

-

-

www.dacoromanica.ro

firma fierbere, orice guvern putand fi ame:nintat de conspiratia continua a politicia:nilor de meserie, organisati in bande, ca alecluburilor revolutionare ale Franciei de la1791-3, sau rapus in alegeri de explosiileunui fanatism de superstitii primitive, cufacatorii de minuni in frunte, ocrotiti desfintii lor protectori ? 0 reactiune energicii

imediat5 pentru a se aduce neap5rat5 in=frfinare.

Neorganisata pentru resistenta, parteaserioasa i cuminte, intelegatoare i in:struita a natiei n'o putea face. Cu ce sabiruie pe efii sectoarelor electorale i peprofetii revolverului ?

Ramnea Regele i oamenii in cari Carolal IMea insui i regele Ferdinand ii puse:sera increderea i cari erau capabili sa uitetot pentru a4 incunjura in opera de marl:tuire national.

Din buna sfatuire a tuturor a ieit nouaConstitutie, ale carii linii sint acestea:

Datoria muncii disciplinate i asculthrii.Glorificarea ostenelilor pentru folosul na%

tiei si al tArii.Sprijinirea vietii politice intregi nu pe

omul din gr5mad5, confus aleggtor, gatase vfind5 ori obisnuit s5 se sperie, ci pe

23

si

s

www.dacoromanica.ro

24

categoria sa economia, pe felul ski demuncg.

Intarirea autorifatii regale, far atingereaacuma consacrate, i far in=

raturarea continuei sigtuiri cu adevgratiirepresintanti ai natiei.

Plebiscitul, corespunzator i vechilornoastre traditii, a primit acest act. El wteapt4, acuma i consfintirea prin trudabucuroas a. a tuturora.

ACO 14.40D

PULA4e3 1111/PIItt

etf

NA. 0LZJ

CL.444

VERIFICAT1987

liberfatilor, i

0a

+

www.dacoromanica.ro

PRETUL 20 LEI

www.dacoromanica.ro