centrul vechi, no. 22

Spectacolul, ce are la activ sute dereprezentaţii susţinute cu casaînchisă, revine pe scena de laTNB, Sala Amfiteatru, sâmbătă şiduminică, de la ora 20.00. (pag. 7)

Radu Beligan revine cu „Egoistul“ la TNB

TE

ATR

UK

NO

W-H

OW

Gaudeamus, bastioncultural rezistent la criză

SP

EC

IAL Cea de-a 18-a ediţie a Târgului

Internaţional Gaudeamus - Carte,în curs de desfăşurare, a înregistrato creştere a numărului deexpozanţi la peste 400, în ciudacrizei economice care, printrealtele, a afectat şi segmentulcultural în ţara noastră. (pag. 9)

Un ziar de bun-simţ

Publicaţie editată de

www.ringincentrulvechi.ro

Cerul va prezentaînnorări şi vor fi condiţii

de burniţă.

min. -10C

max. 50C

Vremea vineri...min. -20C

max. 50C

...sâmbătă...min. -30C

max. 60C

...duminică

Săptămânal gratuitlNr. 22 Anul Il25 noiembrie - 1decembrie 2011l16 pagini

Tiraj 50.000 exemplare

Vremea va fi foarte rece,mai ales dimineaţa

şi noaptea.

Cerul va fi variabil, iar dimineaţa şi noaptea

va fi ceaţă.

02

PAG.

STELA POPESCU:Eram deputat de Centrul Vechicând zona a fost ocupată cu forţa

Monica Tatoiu: „Se poartă hainele din blană naturală“Fosta directoareOriflame ne dăcâteva sfaturidespre ce sepoartă anulacesta, dar şi cepiese dingarderobamamei, chiar şia bunicii, arputea fi purtatecu stil în ziuade azi. (pag. 11)

INTERVIUNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

PAG.

02


50

Gelu [email protected]

Doamna Stela, care sunt celemai îndepărtate amin tiri pecare le aveţi cu Bucureştiul?

Când am venit la facul -tate, am locuit prima datătocmai în Crângaşi. Era lacapătul lumii atunci Crân ga -şiul, era mahalaua maha la -lelor. Dar în mahalaua asta,unde stăteam pe o străduţămică, ei bine, la colţul acesteistrăzi era o cârciumioară. Înfiecare seară cânta un tarafacolo. Miros de mititei şimuzică românească! Şi eramuzică frumoasă, lăutarii depe-atunci cântau poveşti, tex -te adevărate, nu prostioare

luate din viaţa reală. Cânteceţigă neşti, cu oful ţiganului,care era sărac, şi cântecepentru oameni cu bani. Erasplendid! Asta a fost primamea întâlnire cu Bucureştiul.

Cum era viaţa oraşului înacele vremuri, cum erauoamenii?

Viaţa în Bucureşti eramult mai paşnică, de sute deori mai paşnică. Pe străzileBucureştiului nu circulau,cred, mai mult de 100 demaşini. Era divin oraşul! De laPiaţa Romană până la fostaPiaţă Stalin (n.r. – PiaţaAviatorilor), erau numai aleicu trandafiri. Ieşeam la plim -

bare, singură sau cu băieţii, darnu exista să-ţi fie frică că teagaţă cineva. Sigur că băieţiiîncercau să intre în vorbă, dardacă nu le dădeai atenţie nuîndrăzneau să fie agresiviniciodată.

„Sunt de acord culegalizarea prostituţiei!”Să fi fost aşa pentru că încămai exista Crucea de Piatră?

Crucea de Piatră a maifuncţionat puţin timp dupărăzboi. Când treceam peacolo, vedeam femei îm bră -cate în capoate de zanana, aşase chema materialul. Eraudintr-un material lucios şiaveau flori ca model. După

asta erau recunoscute, pentrucă fetele ieşeau în stradăîmbrăcate astfel.

Apropo de Crucea de Piatră,ce părere aveţi desprelegalizarea prostituţiei?

Părerea mea este că ar fimai bine. Decât să le smulgăde mână şi să le violeze prinparc, mai bine să existe caseunde bărbaţii cu nişteinstincte sexuale mai dez vol -ta te şi mai pe post de vânător,cum se spune, să aibă unde să-şi găsească un loc. Sunt deacord cu legea prostituţiei! Arexista şi un control medi cal,pentru că este importantă şisănătatea oamenilor.

„E o plăcere să te plimbiprin Centrul Vechi”Revenind la oraş, ce credeţidespre cum arată în prezentCentrul Istoric?

E mult mai frumos, estesuperb acum. E o plăcere săte plimbi pe acolo. Acum emai modern făcut, e maiartistic, adică s-a investit şi înima ginea asta, s-a înfru mu se -ţat, dacă vreţi, istoria. Au vrutsă readucă parfumul deodini oară, dar este făcut cumijloace moderne, ceea ce efoarte bine. Când ajung peacolo, îmi face plăcere să măplimb. Nu am eu prea multtimp, dar îmi face plăcere sămerg pe acolo. Chiar eminunat.

Cum vi s-ar părea dacăoamenii de acum 50 de aniar popula Bucureştiul deacum?

Ar fi mai bine, dar nuputem opri timpul în loc.Ţara asta a fost răscolită larevoluţie. Revoluţia a răscolittotul, inclusiv mizeria. Auvenit în Bucureşti oamenicare nu aveau ce să caute aici,care nu-şi mai găsesc rostul,care o duc mai prost decâtînainte. Îi atrage luminaBucureştiului, oportunităţilepe care ţi le poate da oraşulăsta. Totul e să ai calităţi săpoţi face ceva. Vii laBucureşti, dar dacă nu faci

nimic... Dar povestea asta epeste tot, nu numai la noi.Peste tot, lumea s-aîncrâncenat, s-a înrăutăţit, eo disperare a banului... Banule diavolul în toată povesteaasta. Goana după bani şidupă bunăstare distrugecaractere.

„Am fost deputat în zonaCentrului Vechi pe vremealui Ceauşescu”Este adevărat că aţi fostdeputat în Bucureşti înaintede 1989?

Da, începuseră cei de lapartid să atragă oameni cupopularitate în sistem, ca săaibă influenţă asupra cetă -ţe ni lor. Şi atunci m-au alespe mine, pentru că lumeamă iubea. Ei puteau să-şiaplice ideile numai prinoamenii care erau iubiţi.Lumea nu-i mai asculta peactiviştii de partid, şi atunciau fost câţiva artişti care aufost făcuţi de pu taţi, ca minesau Carmen Stănescu, depildă. Eu am acceptat,pentru că sunt şi inimoasă.M-am gândit că putem săfacem ceva!

Şi cum s-a consumat acestmandat pe care l-aţi avut, ceaţi reuşit să faceţi?

Am făcut rost de buteliila unul sau doi, am maiaranjat pe cineva cu o casă,

de ani de carieră a împlinit anul acestaîndrăgita actriţă Stela Popescu.

n Este energică,fermă înexprimare,fermecătoare, unpic nostalgică, unpic moralistă, areprincipii la care nurenunţă şi, pestetoate, crede cutărie în lucrul făcutcu profesionalism.O caracterizaresuccintă a actriţeiStela Popescu arputea suna aşa: oauroră boreală acomediei. Oartistă al căreitalent este un jocseducător delumini, integratperfect în locul pecare nu-l va părăsiniciodată în lumeaaceasta: scena.„Centrul Vechi” văinvită la uninterviu-spectacol-eveniment.

„Nu mai pot să trăiesc cu oricine”

Sunteţi o femeie frumoasă, inteligentă, darsingură. V-aţi gândit vreodată să vă recăsătoriţi?Nu am găsit un alt bărbat. Actoria este o meserie foarteinteresantă, pentru că te ţine în priză de nu-ţi maitrebuie nici de mâncare. Dacă eşti pasionat de aceastămeserie, lucrurile celelalte nu mai au importanţă.Teatrul are importanţă! Eu am avut un bărbat foartebun. Noi am ţinut unul la celălalt foarte tare. Nu amîntâlnit un bărbat care să-mi inspire dorinţa de a sta cuel. Nu am întâlnit! Am întâlnit bărbaţi frumoşi, tineri! Păi,vrei să iau un bătrân şi să încep eu să-l îngrijesc? Nupot să fac asta, nu am timp. Dacă mai trăia marelenostru intelectual Alexandru Paleologu, poate m-ar fiimpresionat. Aş fi stat lângă un bărbat extraordinar dedeştept, dar fără să am relaţii intime cu el. Aş fi fost odamă de companie extraordinară! Bărbatul meu era şideştept, şi cu haz, şi frumos, şi sportiv. Nu mai pot,aşadar, să trăiesc cu oricine!

dar ce se întâmplă? Toateşedinţele astea pe care lefăceau ei pe mine mă costaudin buzunar. Munca astabenevolă însemna să mă ducacolo, dar ca să mă duc acoloşi să ajung apoi la teatrutrebuia să iau un taxi.Trebuia să mă duc, să stau laşedinţă, să pierd două-treiore. Iar dacă mă duceamdupă aceea la cineva ca sărezolv vreo problemă şiceream ajutor, nu mă ajutanimeni. Era totul de faţadă.Era un sistem, of! Credeau

oamenii că o să se rezolve, căe Stela acolo şi o să rezolve,dar nu se rezolva nimic.

De care zonă a oraşuluirăspundeaţi?

În sectorul 3 eram, chiarpe zona Centrului Vechi.Erau oameni care nu aveauunde să locuiască, intrau maimult cu forţa, plus că eraunişte case complet distruse.Trăiau foarte prost acolo,erau foarte săraci. Dar, oriapucaseră să trăiască acolo şinu i-a dat nimeni afară, ori

intraseră pe nişte locurigoale... Sigur, era în centru,dar trăiau prost, pentru căerau dezafectate toate alea,fără gaze, fără utilităţi.

„Nu vorbiţi despre Lenin,vorbiţi despre regeleMihai!”Este adevărat că cei careerau atunci la conducere aulăsat totul intenţionat înparagină ca să demolezeulterior?

Cred că dărâmau totuldacă mai dura regimulcomunist. Păi, deja erajumătate dărâmat! Eraparagină, era nenorocire. Osă se facă foarte frumosCentrul Vechi. Şi nu e nor -mal ca în centrul Bucu reş -tiului să păstrezi măcarulti mele semne ale istoriei? Eistoria noastră! Îţi convinesau nu îţi convine sistemul,dar e istoria noastră, fraţilor!Nu vorbiţi despre Lenin,vor biţi despre regele Mihai!Vă place sau nu, e istorianoas tră! Vă place sau nu deVlad Ţepeş, a fost istorianoastră!

Cum s-a terminat aventuradvs. cu deputăţia?

Pur şi simplu, amrenunţat într-o zi. M-aucriticat ei, dar am dispărutpentru că acţiunile mele nuaveau decât un foarte micefect. Era, din punctul meu

de vedere, foarte mult timpirosit. Mă duceam la şedinţe,dar ăia ne învăţau cum să leluăm banii oamenilor, nucum să-i ajutăm. Într-o bunăzi, am dat bir cu fugiţii. Amzis: păi, mă costă banitaxiurile şi mă duc şi pierdvremea acolo!

„Noţiunea de vedetă nu mai există”Aţi aniversat acum câtevazile, împreună cu MariaCiobanu, 50 de ani decarieră. Vă consideraţi ovedetă?

Noţiunea de vedetă numai există. Persoanele careapar des la televizor suntvedete, nu? Actorii ale cărornume sunt puse pe afiş şivând biletele la spectacol,aceia sunt actori cunoscuţi,populari, hai să zicem. Eusunt o actriţă populară. Dacăvorbim pe stilul vechi, seputea chema şi vedetă unastfel de actor. S-a demo -netizat titulatura. Nu maireflectă realitatea.

Apropo de actori, dl Arşinelmi-a spus că sunt la teatrulde revistă câţiva tineri foartebuni.

Sunt câţiva, dar nureuşesc să devină vedete.Asta se întâmplă din cauză cănu au texte. Una din marilegăuri pentru tânăra generaţieeste lipsa de texte în diver tis -

ment. Şi atunci de-aia suntsiliţi să facă cine ştie ceporcării, ca să apară neapărat,dar să stea de vorbă degeaba.El vorbeşte, el râde. Păi, elnu trebuie să râdă. El trebuiesă vorbească şi ăia din faţatelevizorului să râdă.

„Aşa suntem noi, românii, cu coada sus!”Ce părere aveţi desprecondiţia actorului nevoit săjoace în telenovele sau înreclame?

Ai auzit de capra carestă cu coada în sus? Aşasuntem noi, românii, cucoada în sus! Românul nu seduce să vadă Cehov, dar măjudecă pe mine că de ce amfăcut reclama aia? Păi, aufăcut reclame cei mai mariartişti ai lumii! Ăsta estemarketingul de azi! Teatrulnu-l poate plăti foarte binepe actor, pentru că nu arebani. Şi de ce nu vă placetelenovela? Explicaţi-mi şimie! Tele novela este un gende film! Actorii fac astapentru că este un mod de a-ţi câştiga existenţa, pânăla urmă.

PAG.

Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

03

PAG.

Ne-am câştigat această simpatie fantastică a publicului pentru că ceea ce am făcut noi a avutvaloare, nu a fost o simplă scălâmbăială.“


„Nu sunt o femeie puternică”Din apariţiile dvs. pe scenă şi la televiziune sepoate trage concluzia că aveţi o personalitatefoarte puternică. Aveţi o personalitate puternică?Nu sunt deloc puternică. Am energie, asta recunosc. Ammoştenit-o de la mama şi de la tata. La mine este ochestie absolut genetică, deoarece pe mine nu mă mânăambiţia. Nu am fost niciodată ambiţioasă. Eu sunt leneşăde felul meu. Sigur că mama m-a „biciuit”, m-a împins dela spate, dar dacă mă laşi, stau la film până poimâine.Sunt în stare să văd trei-patru filme pe zi. Deci nu suntambiţioasă. Sunt mulţumită cu ce am. Pe mine m-a ajutatnorocul şi viaţa a fost de partea mea cumva. Adică mi s-au nimerit roluri bune, nu m-am zbătut pentru altele,pentru că nici nu am mai avut timp să mă zbat. Nu amavut încrâncenări, nici pe meserie, nici pe nimic. Toate auvenit de la sine, pentru că Dumnezeu, viaţa, m-au ajutat.

„Eu cred în starea asta de iubire!”Fata pe care aţi înfiat-o împreună cu soţul dvs. vămai vizitează?Cum să nu?! E copilul meu! Eu am luat-o la 16 ani. Ocheamă Doina Maximilian, pentru că este fata fratelui luiPuiu. Asta este legătura de sânge din familie. E un copilfoarte bun. Şi dacă tot m-aţi întrebat despre căsătorie,asta este, nu am găsit un bărbat care să-mi stârneascădorinţa de a sta cu el. Ştii cum e cu căsătoria! Găseşti unaşi zici: cu asta vreau să stau, gata, nu mai pot fără ea! Eucred în starea asta de iubire. Nu m-am îndrăgostit denimeni! Poate că mi-a plăcut cineva, aşa, dar mie îmi placbărbaţii tineri. N-aş putea să stau cu un bătrân. Nu amnevoie! Amantul meu este teatrul şi altul mai mişto cateatrul nu am găsit.

„Amantul meu esteteatrul şi altul mai bunca el nu am găsit”

Comedia este o treabă foarteserioasă. Numai aşa ajunge ocomedie perfectă şi faci influenţămare, dacă o faci serios, dacărealmente crezi în ea.“

Stela Popescu adebutat pe marele

ecran, alături de numecelebre precum Rodica

Tapalagă, ŞtefanMihăilescu-Brăila,

Ion Lucian sau IurieDarie, în pelicula

„Alo? Ați greșitnumărul“, în anul

’58

PUBLICITATE PUBLICITATE

Cristina [email protected]

Artistul şi-a descoperitpasiunea pentru muzică de lao vârstă fragedă. Fratele săumai mare, care cânta la chi -tară, a fost cel care l-a in spi -rat pe artist şi i-a deschisapetitul muzical. La doarcinci ani, Alexandru a primitîn dar o chitară şi în anii ceau urmat a făcut parte dinformaţia şcolii generale. Înperioada liceului, a făcutparte dintr-o trupă de rockalături de care cânta însubsolul casei de cultură. Lasfârşitul anilor ’90, Ale -xandru Nuca s-a reorien tatca producător muzical şi acolaborat cu artişti precumMădălina Manole şi TaviColen. În paralel, a continuatexplo ra rea universului sonor

al chi tarei şi s-a apropiat demu zica latină studiind fla -menco. În anul 2000 s-aîndrăgostit de tangou şi aînceput cău tă rile în privințaacestui gen muzical. „În2004 am făcut un gest decuraj: am achi zi ţionat unban do neon şi am în ce put săstudiez cu asi duitate tehnicainstru men tală precum şiorches tra ţiile de tangou.Astfel mă gă seşti azi cântândprin bistrouri mici, încon ju -rat de prieteni cu ochi stră -lu citori, cântând tangouri,valsuri, milon gas...”, poves -teş te artis tul pe blogul său.Concertul va începe la ora19.00 şi va dura două ore,perioadă în care AlexandruNuca pro mite să ne ofere unadevărat regal de vals, tangouşi milongas.

este anul în care Alexandru Nucaa început să cânte la bandoneon.PARTY

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

2004PAG.

04

Campania iniţiată de „Centrul Vechi“ a con ti nuat weekendul trecut. Nouăcâştigători s-au aflat în restaurantele AlioliTapas, Old City şi St. Patrick. Aceştia ştiaudespre cam pa nia ziarului nostru şi s-aubucurat să afle că au câştigat un voucher învaloare de 50 de lei. În acest weekend va fiultima oară când „«Centrul Vechi» îţi facecinste“, aşa că nu rata Hot Spot-urile dinaceastă săptămână. (C.A.)

14 lei 6 lei 7 lei 15 leiFOCUS

ULTIMA STRIGARE ÎN CAMPANIA „«Centrul Vechi» îţi face cinste“


n Duminică seară, Old City Franceză teinvită la o seară romantică întreţinutăde acordurile de chitară şi bandoneonale lui Alexandru Nuca.

Seară romanticăde tangou în Old City Franceză

PAG.

20 05

PAG.

de trupe vor concerta în seara evenimentului.PARTYNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Fericirea Cubei, în imagini, la Fabrik Studio

SăPTăMÂNA TRECUTă s-a deschis înBucureşti, pe strada Ion Minulescu 67-93,un nou studio foto: Fabrik. Primaexpoziţie găzduită prezintă Cubaautentică, neturistică, aşa cum s-a văzutprin obiectivul unui tânăr fotograf: HoriaManolache. Despre experienţa cubaneză,dar şi despre materializarea ei într-o

expoziţie, Horia Manolachepovesteşte: “Anul acesta, înseptembrie, am participat la unworkshop de fotografie organizatde Cosmin Bumbuţ în Cuba. Nuștiam mare lucru despre ei:comunişti, baseball, Che Guevara,trabucuri și poate ceva despreamestecul de arhitectură dinHavana, dar Cuba este ceea ceeste datorită lor, cubanezilor. Dupăce am trăit această experienţă pe

pielea mea, am realizat că RepublicaCuba ar trebui să fie sinonimă cu fericireaunui trai simplu, o societate în careconcurenţa înseamnă colaborare șiprietenie, în care banul este un mijloc, nuun scop. Am întâlnit un profesor deengleză care trăiește cu 13 CUCI pe lună(aprox 11 euro), am văzut 12 oameni

într-o mașină, oameni călătorind noapteaîntr-un tren fără lumină și toţi râdeau. Unrâs pe care-l au oamenii când ceva greu îi unește sau când tocmai au evitat undezastru. Toate astea am încercat să leaduc cu mine într-un fel sau altul și pemulte le veţi simţi şi voi la expoziţiafotografică din noul studio Fabrik”. Maimulte detalii despre evenimentele viitoareputeţi găsi pe site-ul studiofabrik.ro şi pepagina de Facebook - studiofabrik.


Noapte albăde concerteîn CAPITALă

UMANITAR

UMANITAR

Cătălin Sandu are 25 de ani, a absolvit înacest an Medicina cu media 9.60. După

examenul de licenţă a fost diagnosticat cu otumoare rară şi agresivă, sarcom

desmoplazic cu celule mici rotunde, pentrucare a fost operat, dar a recidivat la doartrei săptămâni, cu infiltrare în aripa osuluiiliac. Costul procedurilor se ridică la peste

150.000 de euro. Din acest motiv, dr.Cătălin Sandu are nevoie atât de sprijinul

nostru moral, dar, mai ales, financiar.

AJUTAţI UN TÂNăR MEDICSă SALVEZE VIEţI

Toţi cei care vor să îi acorde o şansălui Cătălin pot face donaţii, printr-un

simplu click, pe paginahttp://drcatalinsandu.wordpress.com/,

sau în următoarele conturiRO03RNCB0079124149020002 (euro)

RO03RNCB0079124149020002 (dolari)RO30RNCB0079124149020001 (lei)deschise la BCR, Sucursala Titan,

pe numele Unga Răducu,ori la teledon 0900 900 080 (apelabil doar din reţeaua

Romtelecom): 10 euro/apel.

35 de lei pentru o noapte de distracţieÎn noaptea de 26 noiembrie vor exista microbuze care se vor plimbaîntre cele cinci cluburi. Dacă nu ţi-ai achiziţionat biletele în avans de pesite-ul metropotam.ro, le vei putea cumpăra de la intrarea în cluburi, înseara evenimentului, la preţul unic de 35 de lei. Trebuie să ştii că unbilet îţi va permite accesul la toate cluburile, pe tot parcursul nopţii.


Noaptea albă de sâmbătă îţi vaaduce concerte în câteva dintre celemai importante cluburi dinCapitală: Fabrica, Elephant,Control, Berlin şi Clubul Ţăranului.Fiecare dintre cele cinci propune unanumit line-up ales în funcţie depublicul care trece de obicei pragul.

Astfel, amatorii de electronică maialertă pot opta între Elephant Pubşi Club Berlin, în funcţie de trupelepreferate. În Fabrica se va auzi hip-hop, în timp ce la Clubul Ţăranuluite vei putea bucura de jazz şi fusion.Nu au fost uitaţi nici amatorii deindie, care îşi vor da întâlnire înClub Control. Concertele vorîncepe după ora 20.00.

LINE-UPThe MOOoDThe Mono JacksBlue Nipple Boy

Deliric 1, DOC şi VD (CTC)NorzeaticDJ Grigo

Cuantune

Silent Strike

MontgomeryClunkHijackFouchatGiuser

DiscoballsDJ Sauce

ROA

Clu

b C

ontr

ol

Club

Fabrica

Ele

phan

t P

ubC

lubu

l

“[ranului

Ber

lin

Club

n Cele mai taritrupe româneşticoncerteazăsâmbătă laTAMTAMMusic Fest. Veiavea de alesîntre cincicluburi, fiecareavând un line-up de excepţie.

LIVE MUSICNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

PAG.

06


Traian [email protected]

Povestea PăsăriiColibri începe în 1992.Atunci, cu ocazia unuifes ti val desfăşurat laRâmnicu Vâlcea, Mir -cea Baniciu şi MirceaVin tilă – doi titani aifolkului ro mâ nesc – ur -mau să concerteze îm -pre ună. După ce i-aprezentat, re gretatul Florian Pittiş arămas pe scenă. „Moţu“ îl co op tase,încă din culise, şi pe „clă pa rul“ VladyCne je vici, care se afla acolo cu trupaCompact. A ieşit un concert de im -pro vi zaţie memo ra bil şi de atunci,vre me de 10 ani, cei pa tru au făcutfurori pe toate scenele din Ro mâ nia.În 2001, Pittiş s-a retras din tru pacare, după doi ani, avea să se des fi in -ţe ze şi a activat ca redactor-şef alpos tului Radio3net.ro, care aparţineade Ra dio difuziunea Ro mână şi emi -tea ex clusiv pe internet. În 2007,

Pittiş s-a stins,răpus de cancerulde prostată.

Colibri vs PhoenixPasărea Colibri

a fost con siderată orivală a legendareifor maţii Phoenix.Plecarea lui Baniciudin trupa lui NicuCo vaci a fost şi

întâm pla rea care l-a in spi rat pePittiş, în 1992, să aleagă denu mireanoului proiect. Repertoriul PăsăriiCo libri include atât coveruri dupăpie se Phoenix, cât şi com poziţii pro -prii. La şapte ani după des trămare,în 2009, res pec tând parcă mitulpăsării... Phoe nix, Pasărea Colibri s-a reunit, con cer tând mai multpentru românii din diaspora.

În memoria lui „Moţu“Concertul din seara de vineri se

vrea şi un omagiu adus lui Florian

Pittiş. Mircea Baniciu şi MirceaVintilă vor cânta alături de un bandformat din Vlady Cnejevici, TeoBoar, Cristi Iorga şi Marian Mihăi -lescu. Repertoriul pregătit includecele mai cunoscute melodii inter pre -ta te de Pasărea Colibri, precum:„Eşarfa în dar“, „Miruna“, „Vara laţară“, „Lăptăria lui Enache“,„Mielul“, „Mugur de fluier“, „AndriiPopa“ sau „Vinovaţii fără vină“.

de lei costă cel mai scump bilet la concertul trupeiPasărea Colibri, iar cel mai ieftin tichet disponibilvalorează 80 de lei.200

PUBLICITATE

n Vineri seară, de la ora 19.30, îndrăgitatrupă folk va susţine un concertaniversar la Sala Palatului.

Scanează QR code-ulalăturat şi poţi asculta piesa

„Sfârşitul nu-i aici“,interpretată de regretatulFlorian Pittiş împreună cu

Pasărea Colibri.

PASăREA COLIBRI

de albume a scos, de-a lungulcarierei, trupa Pasărea

Colibri: „În căutarea timpuluipierdut“ (1996), „Ciripituri“

(1998), „Cântece de bivuac“(1999), „Încă 2000 de ani“(2002) şi „10 ani“ (2003).

5

PAG.

07

PAG.

TEATRUNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011


de lei costă cel mai scump bilet la acest spectacol.50


Radu Beligan revinecu „Egoistul“ la TNBn Spectacolul, ce are la activ sute de reprezentaţii susţinute cu

casa închisă, revine pe scena de la TNB, Sala Amfiteatru,sâmbătă şi duminică, de la ora 20.00.

Iris Pă[email protected]

Noua punere în scenă apiesei reprezintă, cu si gu ran -ţă, o sursă de relaxare şi bunădispoziţie pentru toţi cei carese vor afla în Capitală şi voropta pentru o seară în careumo rul exploziv este ga ran -tat. Pe lângă Radu Beligan –maes trul scenei teatrale ro -mâ neşti, prezent atât în pos -tu ra de actor, cât şi în cea dere gizor, distribuţia „adă pos -teş te“ artişti de calibru pre -cum Damian Crâşmaru,Si l viu Biriş, Medeea Mari -nes cu, Simona Bondoc, Ilea -na Olteanu, Sanda Toma,Tomi Cristin, Cesonia Pos -

tel nicu, Mihai Niculescu şiLa mia Beligan.

Jean Anouilh, sub chipulmaestrului Radu Beligan

Piesa biografică, adap -tată de Beligan în co la bo -rare cu Liviu Dor neanu, vaarăta publicului o viziunelu cidă, puţin cinică, de sprevia ţă şi moarte, de spre iubireşi căsnicie, de spre părinţi şico pii, despre să nătate şiboală, despre prie tenie,egois m şi ge ne ro zi tate şi, nuîn ultimul rând, de spreteatru şi dramele lui con -temporane. Un umor ex plo -ziv, o replică stră lucitoare şio eleganţă ver bală rar în tâl -nită vor do mina întregul

spectacol care a marcatfinalul de ca rie ră a unuiadintre cei mai jucaţi dra ma -turgi ai secolului XX. Textula pornit de la ul tima piesăpusă în scenă de JeanAnouilh, în 1981. Per so -najul principal este Leon,un autor de texte dramatice

ajuns la bătrâneţe. În jurulsău, soţia, copiii, amanta şiprie tenii din copilărie îşidis pută locurile pentru actulde moş tenire. Însuşi dra ma -tur gul francez a arătat de-alun gul vieţii sale o dis poni-

bi litate ieşită din comunpen tru adaptarea pieselorsem nate de autori celebri.

De unde poţi achiziţionabiletele?

Fiind unul dintre cele

mai solicitate spectacole aleNaţionalului bucureştean,biletele pot fi cumpăratenumai de la agenţia de biletea teatrului, fiind limitat lapatru pentru fiecare cum -părător.

2004este anul în care aavut loc premiera

piesei scrise deJean Anouilh, înregia maestrului

Radu Beligan.

BUCURESTI,NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

PAG.

08

mp de gheaţă au la dispoziţiebucureştenii care vin să se distreze lapatinoarul din Parcul Cişmigiu.3.000



Unde ne putemDA PE GHEAţă

Alina [email protected]

Patinoarul Drumul Ta -berei, din sectorul 6, îşi des -chi de porţile diseară, de laora 18.30, iar intrarea va fi li -be ră. Doar închirierea pa ti -ne lor va scoate din bu zu-narele bucureştenilor 10 lei.Tot atât vor costa şi do uă oreşi un sfert de pa ti naj de lunipână joi, între 12.00 şi 23.00,şi vineri, între 12.00 şi 0.00.În weekend, pa tinoarul estedeschis de la ora 9.00 până la0.00, sâm băta, şi 23.00,duminica, când intrarea vacosta 15 lei. Mâi ne esteprogramată şi des chi dereaoficială a Pa ti noa ruluiFloreasca, unde ama torii dedistracţie în aer li ber vor

putea patina, zilnic, în tre10.00 şi 0.00. Preţul bi letuluide intrare este 15 lei, atât câtcostă şi închirierea pa tinelor.

Cu patinele, gratuit, în Cişmigiu şi Herăstrău

Dacă vremea va permite,Ad ministraţia Lacuri, Par curişi Agrement Bucureşti(ALPAB), subordonată Mu -ni cipalităţii, va deschide săp -tă mâna viitoare „primele“ treipa tinoare din parcurile aflateîn administrare. Cel mai pro -babil, bucureştenii vor pu teaîncerca gheaţa din Ciş mi giu,Herăstrău şi Ti ne re tului chiarde Ziua Na ţio na lă. Odatădeschise, pa ti noarele din Ciş -mi giu şi Herăstrău vor func-ţiona de luni până joi întreorele 10.00 şi 21.00, vineri şi

sâm bătă, de la 10.00 la 22.00,şi duminică, de la 10.00 la0.00, cu un program de douăore şi pauză o oră. Intrarea vacosta, de luni până joi, 10 lei,iar de vineri până duminică,15 lei, în timp ce patinele sepot închiria cu 10 lei. În plus,

de luni până vineri, între orele10.00 şi 12.00, accesul va figratuit pe patinoarul dinHerăstrău până pe 16decembrie şi pe patinoaruldin Cişmigiu până pe 23decembrie. Patinoarul dinTineretului va fi deschis

zilnic între orele 10.00 şi22.00, atât intrarea, cât şiînchirierea patinelor vor costacâte 10 lei. În perioadaurmătoare se va deschide şipatinoarul din Parcul Unirii.„În funcţie de sezon, punemla dispoziţia vizitatorilor

parcurilor pe care le avem înadministrare multiple po si -bilităţi de a-şi petrece timpulliber, iar patinoarele au de -venit locul preferat în pe -rioada Sărbătorilor de Iarnă“,a declarat Radu Popa, direc -to rul ALPAB.

n Veste bună pentru bucureşteni: de astăzi se dă startuldistracţiei pe gheaţă! Află care sunt principalele locuri dinBucureşti unde îţi vei putea exersa „talentul“ pe patine,probabil până la primăvară.

„Mihai Flamaropol“, deschis trei zile pe săptămână

Bucureştenii se pot distra şi la Patinoarul „MihaiFlamaropol“ al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă,din Bd. Basarabia nr. 35-37, în fiecare joi, între orele16.00 şi 18.00, dar şi sâmbăta şi duminica, între orele11.00 şi 13.00 şi 16.00 şi 18.00. Aici, intratea costă 15 lei,iar patinele se pot închiria cu 10 lei.

09

PAG.

SPECIALNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011


Gaudeamus, bastion culturalrezistent la crizăn La ediţia de anul trecut a Târgului

Internaţional Gaudeamus - Carte deînvăţătură, aproximativ 385 de expozanţişi-au etalat „bunătăţile“ la standurile aflate înPavilionul Central Romexpo. Cea de-a 18-aediţie, în curs de desfăşurare, a înregistrat ocreştere a numărului de expozanţi la peste400, în ciuda crizei economice care, printrealtele, a afectat şi segmentul cultural în ţaranoastră.


Ajuns la maturitate nu nu -mai din punct de vedere al or ga -ni zării, ci şi din cel al număruluide ani împliniţi - 18 - Târgul In -ter na ţional Gaudeamus - Cartede învăţătură sfidează criza eco -no mică şi demonstrează că in -ven tivitatea şi dorinţa de a faceun lucru profesionist pot duce larezultate neaşteptate. Şi pentruca lucrurile să aibă un sens cul -tu ral aparte, ţara invitată deonoa re este Italia – care anulaces ta aniversează 150 de ani dela Unirea provinciilor italieneîntr-un singur stat (1861) –considerată, pe bună drep tate, un

bastion al culturii eu ro pe ne şimondiale. Rămânând în sferacifrelor, la târg se pre co ni zea ză căvor avea loc, în total, peste 650 delansări şi prezentări de carte,dezbateri şi mese ro tun de,expoziţii, întâlniri cu oameni decultură atât din România, cât şidin străinătate, ceea ce re pre zin -tă un record.

Centenarul Gallimard,sărbătorit la Gaudeamus

Italia este reprezentată la târgde mai multe personalităţi cul tu -rale şi artistice, în frunte cu pre şe -dintele de onoare al acestei edi ţii,dl. Luciano de Crescenzo, scrii tor,actor şi regizor de film, au tor apeste 30 de volume tra duse în mai

multe limbi. Sunt pre zenţi, de ase -menea, Valerio Massimo Man -fredi, cunoscut autor de romaneis torice, Marco Polillo, pre şe din -tele A sociaţiei Ita liene a Edi to -rilor, Gorgio Mon tefoschi, scriitorşi jurnalist la „Corriere della Sera“,precum şi două personalităţi din

partea pos tului de televiziuneRAI, Marco Simeon, director dere laţii internaţionale şi ins ti tu ţio -nale, şi Sergio Valzania, di rectoradjunct Radio RAI. Ală turi deItalia va fi prezentă şi Fran ţa, caresărbătoreşte la târg cen tenarulprestigioasei edituri Ga llimard.

Din programul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie12.00 EDITURA HUMANITAS Eveniment Neagu Djuvara: „Răspuns criticilor mei şineprietenilor lui Negru Vodă“ şi „Thocomerius-Negru Vodă. Unvoivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti“, ediţieadăugităParticipă: Neagu Djuvara, Ştefan Andreescu14.00 EDITURA HUMANITAS Lansarea volumului „Faţă către faţă“ - Andrei PleşuParticipă: Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu14.30 EDITURA CURTEA VECHE Lansarea volumului „Epoca de aur a incertitudinii“ - AdrianCioroianuInvitaţi: Adrian Cioroianu, Ovidiu Nahoi, Luca Niculescu16.00 EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ – Stand Polirom Lansare carte: „Îngerul încălecat“ - Radu AldulescuPrezintă: Georgiana Sîrbu, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache

Din programul zilei de duminică, 27 noiembrie13.00 EDITURA HUMANITASEveniment Humanitas Multimedia; Serie de 10 audiobookuri: „50de minute cu Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu“Participă: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Tudor Călin Zarojanu13.30 EDITURA HUMANITAS Lansarea volumului „Întâlnire asupra unei palme zen“ - GabrielLiiceanu şi Gabriel Cercel13.30 EDITURA POLIROMLansare microroman: „Litera din scrisoarea misterioasă“ - AlexLeo ŞerbanPrezintă: Horia-Roman Patapievici, Marius Chivu14.00 EDITURA POLIROM Lansare carte: „Cinematograful gol“ - Daniel Cristea-EnachePrezintă: Cristian Tudor Popescu, Dan C. Mihăilescu14.30 EDITURA POLIROM Lansare carte: „Fraier de Bucureşti“ - Florin IaruPrezintă: Cristian Teodorescu, Cosmin Ciotloş, Adrian Şerban

Vladimir Epstein, Directorulexecutiv al Târgului Gaudeamus

Marco Polillo, PreședinteleAsociației Editorilor din Italia

Istvan Demeter, Director generalRadio România

PUBLICITATE

Florian Ciobanu astrâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de20.000 de reclameromâneşti din perioada1860-1990. Cu ajutorulcâtorva piese dincolecţia lui vom crea,număr de număr, opunte peste timp,arătându-vă ce prăvăliişi afaceri de familieerau odinioară în loculcluburilor de astăzi.

Lipscaniul a fost tottimpul un centru deîntâlnire alfotografilor. Înperioada interbelică,unul dintre cele mairenumite atelierefoto era cel al lui C. Stroian și W. Petri.Astăzi, lucrurile nus-au schimbat preamult iar tradițiafotografică este dusămai departe decabinetul „FotoLipscani“.


Tramvaiul: o pre zen ţăpe străzile şi bu le var de leBu cureştilor pe ca re, din -tr-o prea mare obiş nu in -ţă, abia dacă o maiper cepem. Un mij loc detransport ce face par tedin peisajul citadin aşacum fac parte clă di ri lesau parcurile pe lân gă ca -re trecem. Fără tram vai,fă ră farmecul in con fun -da bil pe care îl adu ce cu eldin timpuri de mult apu -se, viaţa noas tră ar fi cusiguranţă mai săracă.Tramvaiul era odinioară

nu numai un simplu mij -loc de trans port în co -mun, ci ve hi culul care îidu cea şi aducea pe oa -meni din şi în spre car t i e - re le măr ginaşe. Tram-va iul era mij locitor al în -tâl nirilor amo roase sau opun te că tre distracţiile dincen trul Capitalei. Ori ci nepri veşte o foto gra fie ve cheîn care apare un tram vaidin altă epo că, da că nu aprins acea epo că, aretotuşi senzaţia că s-aplimbat, cândva, cu aceltramvai. Ins pi ra tor decântece celebre, tram va iulîşi are, cum alt fel, po vestealui, o po ves te ce con tinuă

să îi fas ci neze pe cei care,lă sând la o parte ce ea ce eneplăcut în orice is to ri si re,au fost seduşi de fi ni tiv deexistenţa lui pe stră zileCetăţii lui Bu cur.

Primul pas: uzinaelectrică de laGrozăveşti

Un prim pas către in -tro ducerea tramvaiuluielectric în Capitală a fostfă cut pe 30 noiembrie1890, când între pri mă-rie şi Noua Societate deTramway a survenit unact de concesiune princa re respectiva societatetre bu ia să „dea în folo sin -ţă în termen de trei anide la semnare o linieelec trică pe Bulevard“.Ca urmare a acestui fapt,a fost construită o uzinăelec trică la Grozăveşti, pepartea dreaptă a Dâm bo -

viţei, pe un teren datgratuit de primărie. Ina -ugurarea uzinei elec tricea avut loc în 1892, însă,din cauza pro ble me lor deinfrastructură şi a deselorneînţelegeri din tre edili şicon ce sio nar, linia elec tri -că a fost da tă în folosinţăpu bli cu lui abia pe 9 de -cem brie 1894.

Tramvaiul galben afost la început... verde

Prima linie electricăde tramvai din Bucureştia purtat numărul 14 şi a

avut un traseu care stră -bă tea oraşul de la vest laest. Pleca de la UzinaElec trică, mergea peSpla iul Independenţei,tre cea Dâmboviţa pe Po - dul Domniţa Maria, tra - versa Bulevardul Re gi naElisabeta via Spla iulGării Centrale şi îşi con - tinua drumul pe bu le var -dele Academiei, Ca rol Işi Pache Pro to po pescu.Vagoanele pro du se defirma Siemens & Halskeau fost la în ceput deculoare verde, pen tru ca

mai apoi, îna in te deintrarea Ro mâni ei înPrimul RăzboiMon dial (1916), săfie de cu loa re gal be-nă. Faţă de tram va ie -le trase de cai,con fortul în ine ditulmij loc de trans portera mult sporit. Unamă nunt inte resanteste ace la că, la aceavre me, va goa neleaveau uşi pe am belepărţi, că lă to rii pu - tând urca şi co bo rîpe oriun de doreau.

este anul în care a fost dată în folosinţăpublicului prima linie de tramvai electricdin Capitală.ISTORIC


1894PAG.

10


TRAMVAIUL ELECTRIC,romantic, nepieritorn Istoria tramvaiului bucureştean se confundă, practic, cu

istoria modernă a oraşului. Deopotrivă hulit şi adorat,tramvaiul este o parte indisolubilă a vieţii Capitalei. Dela tramvaiul cu cai şi până la tramvaiul electric, acestmijloc de transport a influenţat, de-a lungul a mai binede un secol, istoria unei urbe ce s-a dezvoltat odată cuel şi, de ce nu, datorită acestuia.

Bucureşti estesingurul oraş care acunoscut o gamăatât de largă amijloacelor detransport, pornind dela trăsură şi până latramvaiul electricîntâlnit şi astăzi.“

ALEXANDRULANCUZOV

Măsuri pentruprevenireaaccidentelorCu tot confortul sporitfaţă de vechile tramvaiecu tracţiune animală,tramvaiul electric aprovocat numeroaseaccidente. Una dintreprimele măsuri pentruprevenirea acestoraccidente a fostînchiderea permanentăa uşilor de pe parteastângă a vagoanelor.Multe accidente seproduceau din cauzavitezei, precum şi atrăsurilor. Măsurile luatepot părea în ziua de azicel puţin bizare:societăţii care deţinealinia de tramvai i s-aatras atenţia să aleagăcu mai multă grijăpersonalul, iar agenţii depoliţie publică au primitinstrucţiuni ca„vagoanele să circule cuo viteză cât mai redusă“în zonele cu probleme.

www.reclamevechi.ro

PAG.

de lei este prețul mediu la care poți găsi un guler de blană naturală în magazinele vintage.300 1

1

PAG.

KNOW-HOW



Monica Tatoiu: „Se poartăhainele din blană naturală“n Fosta directoare Oriflame are o colecţie imensă de haine

vintage achiziţionate de la diverse târguri atât din străinătate,cât şi din ţară. Fiind o împătimită a acestui curent, MonicaTatoiu ne dă câteva sfaturi când vine vorba despre ce sepoartă anul acesta, dar şi ce piese din garderoba mamei, chiarşi a bunicii, ar putea fi purtate cu stil în ziua de azi.


Primul sfat pe care ni-ldă Monica Tatoiu în privinţatendinţelor acestei ierni estesă renunţăm la hainele mu -late şi scurte. „Nu se maipoar tă scurt. Ăsta este pri -mul lucru de care trebuie săţinem seama. Trebuie săarun caţi din şifonier colanţiipur taţi cu chestii foarte scur -te. Îmbrăcați haine mu la tepe bust până în talie, care cadamplu de la talie în jos.Aceasta este o continuare amodei lansate de Hermesacum vreun an sau doi, cânda readus în atenţie modacow boy-retro. Au reapărutume rii la haine, în stilulanilor ’80. Se pune accent pebust. Nu se mai poartă sâniisi liconaţi pentru că, în mo -men tul în care tu ai din tă ie -tu ră, din umeri, un bustmărit, dacă mai ai şi sâniimari, arăţi ca Dolly Parton lace remonie. Se poartă şinuan ţa de nude, dar şi com -bi naţiile de culori tari, por to -ca liu, verde, violet. Nici

tri cotajele nu trebuie omise“,ne sfătuieşte Monica Tatoiu.

Reîntoarcere la feminitateEa ne mai recomandă ca

în acest anotimp să purtămhaine de blană naturală avândîn vedere că ne a ș teap tă o iarnăgrea. „Mesajul în modă este căfemeia se în toarce la fe mi ni -

tate, aus te ri tatea în economietre buie să se trans fere la o aus -te ritate a formelor, es tetică, darcare să păs treze esenţa femi ni -tăţii. Blă nurile naturale suntiarăşi la modă. Manşoanele debla nă au re ve nit cu dublă uti li -zare: şi ca geantă, şi pentru a-ţiîncălzi mâi nile… ur mea ză oiarnă grea.“

În club, încearcă să porţi ALB

Monica Tatoiu le sfătuieşte pe fetele care vor să se evidenţieze în club să renunţe lavulgaritate şi să aleagă albul. „Muzica house, cluburile şi atmosfera de acolopromovează un tip de personalitate în care esteticul este înlocuit de provocărilesexuale. Eu le-aş sfătui pe fete să iasă din rând pentru că în club toate sunt, în general,copy paste. Dacă vrei să ieşi în evidenţă prin altceva decât printr-o atitudine agresiv-vulgară care place pe moment, dar care te costă pe termen lung, recomand albul,pentru că îţi scoate în evidenţă profilul. Se merge foarte mult pe atitudinea pe care oîmbracă haina, nu haina care creează atitudinea.“


PUBLICITATE

PROGRAM

Acest suplimenteste realizat

de ziarul

CEL MAI CITITCOTIDIAN LOCAL

DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT

NR. 1DIN BUCUREŞTI

162.000cititori pe ediţie*

conform StudiuluiNaţional de Audienţă

ianuarie 2009 - ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei,Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin

Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, LuminițaSandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad

Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu.

Tipografia ring printBucureşti

telefon: 0721.291.187

Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486;[email protected]

ring

LEGENDĂ - must see - bun - merge, de gura partenerului - dacă nu ai alternativă socială - mai bine bagi banii la Loto

««««¶ «««¶¶ «¶¶¶¶ ««¶¶¶

«««««

PAG.

este ratingul acordat de spectatori filmului „A DangerousMethod“ pe reputatul site de profil IMDb.com.7,2 1

3

PAG.ALT

ERNATIV{

FILMNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Freud, Jung şifractura psihanalizei

Titlu original: „Puss inBoots“Regia: Chriss MillerDistribuţie (voci): AntonioBanderas, Salma Hayek,Zach GalifianakisGen: animaţie, aventuri,comedierRating „Centrul Vechi“:

Rulează la: HollywoodMultiplex, The LightCinema, Grand CinemaDigiplex

«««¶¶

n Premiera săptămânii este „Metodăpericuloasă“, un film care prezintă o povesteîntunecată despre descoperirea sexuală şiintelectuală.


Motanul Încălţat, aşa cum nu l-aţi văzut niciodată

HOLLYWOOD MULTIPLEXMall Vitan, Calea Vitan 55-59

MOTANUL ÎNCĂLŢAT (avanpremieră)- 20:45

MAREA CURSĂ DE CRĂCIUN (fotosus) (premieră) - 11:00, 13:45, 15:30, 16:15,18:30METODĂ PERICULOASĂ (premieră) -16:30, 18:45, 21:00, 23:30

CinemaPROStr. Ion Ghica nr. 3

METODĂ PERICULOASĂ (premieră) -12:30, 14:45, 17:00, 19:15, 21:30

GRAND CINEMA DIGIPLEXBăneasa Shopping City - Şos. Bucureşti-

Ploieşti 42DMOTANUL ÎNCĂLŢAT (avanpremieră) -17:30

JURNALUL UNUI IUBITOR DE ROM(premieră) - 11:15, 13:45, 16:15, 18:00,20:45, 23:15

Pentru că a avut atâtasucces, motanul spadasin,personajul seducător dinseria „Shrek“, primeşteacum un film numai pentruel, ca protagonist. Cu multtimp înainte de a-l întîlni peShrek, faimosul luptător,amorez şi proscris Motanul

Încălţat (Antonio Banderas)devine un adevărat eroucând porneşte în aventurăalături de Pisi-LăbuţePufoase (Salma Hayek) şiHopa Alexandru Mitică(Zach Galifianakis), pentrua-şi salva oraşul. Darmisiunea lui e îngreunată de

fioroşii nelegiuiţi Jack şi Jill,care fac tot ce le stă înputeri ca să zădărniceascăplanul eroilor noştri.Aceasta e povesteaadevărată a Motanului, aMitului, a Legendei, şibineînţeles… a Botinelor!Dacă visaţi să aveţi o searăreconfortantă, atuncivizionaţi cea mai nouăproducţie DreamworksPiuctures, „MotanulÎncălţat“, un film plăcut atâtpentru copii, cât şi pentruadulţi. Are premierasăptămâna viitoare, darbeneficiază, începând cuacest weekend, denumeroase proiecţii înavanpremieră. (T.R.)

Traian [email protected]

Inspirat din evenimentereale care au avut loc în pragulPri mului Război Mondial, fil -mul aruncă o privire asupra re -la ţiei turbulente dintre psi ha -nalistul fără experienţă CarlJung, mentorul său, SigmundFreud, şi Sabina Spielrein, tul -bu rata, dar frumoasa tânărăcare a intervenit între cei doi.Prin tre ei mai apare OttoGross, un pacient desfrânat,ho tărât să forţeze limitele. Pefon dul acestei explorări a sen -zua lităţii, ambiţiei şi în şe lă -ciunii se pregăteşte momentul

cul minant când Jung, Freud şiSabina se găsesc şi se despart,schimbând pentru totdeaunachipul gândirii moderne.

Greu de digeratCu toate că povestea este

una extrem de atractivă, ecra -ni zarea poate împărţi cinefiliiîn două tabere. Există voci careafirmă că... enciclopedicul filmeste mult prea întunecat, şo -cant uneori, iar interpretărileac torilor lasă de dorit. Peliculamerită vizionată însă, măcarprin prisma de a urmări uneleevenimente istorice, avându-ica protagonişti pe cei doi titaniai psihologiei analitice.

Titlu original: „A Dangerous Method“Regia: David CronenbergDistribuţie: Keira Knightley, Michael Fassbender, ViggoMortensen, Vincent CasselGen: biografic, dramăRating „Centrul Vechi“:

Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex,Movieplex Plaza România, CinemaPRO, Cinema City Cotroceni

«««¶¶

ScaneazăQR-code-ulalăturat șiurmăreștetrailerul

ScaneazăQR-code-ulalăturat șiurmăreștetrailerul

Keira a vrut să refuze rolul

Frumoasa Keira Knightley a vrut să renunţe la proiect, pentrucă-i era teamă că scenele de sex şi comportamentsadomasochist îi vor bântui toată cariera. Într-una dintrescenele şocante din film, Sabina, personajul interpretat detânăra actriţă, îi cere lui Jung să o bată la fund pentru că asta îi oferă plăcere. „Când am citit prima dată scenariul, mi s-apărut fascinantă povestea şi mi-am dorit foarte mult să lucrezcu David Cronenberg. Dar când am ajuns la acele scene, nu măsimţeam capabilă să trec peste. E epoca internetului, acelescene cu mine semigoală şi bătută la fund vor ajunge peste tot.Şi l-am sunat şi i-am explicat de ce refuz“, a spus actriţa pentruHollywood Reporter. Însă Cronenberg a reuşit să o convingă:„Mi-a spus că acele scene nu vor avea sexualitate gratuită, ciau un scop bine definit, pentru a accentua comportamentuldeviat al personajului. Pâna la urmă, am avut încredere înDavid şi am acceptat“, a spus Knightley.


este anul când a fost terminatăamenajarea spaţiului verdeGrădina Icoanei.


PAG.

14

PARCURILE şI GRăDINILEde lângă casăn Nu mai e un secret faptul că Bucureştiul este un oraş sufocat de trafic. În aceste condiţii, cei care vor să fugă de tumultul mecanic

al oraşului caută, în mod firesc, zone cu multă vegetaţie care să le ofere un confort cât de mic. Cei care trec, de pildă, prin PiaţaRomană, găsesc mai greu un astfel de loc. „Centrul Vechi“ a mers la pas pe bulevardul Dacia şi a descoperit trei parcuri discrete,cu un farmec aparte.

CAPITALA VERDE


Parcul „Ion I. C. Brătianu“Aflat pe bulevardul

Dacia, între Calea Victorieişi Piaţa Romană, lângăMuzeul Literaturii Ro mâne,micul parc ce poar tă numelecunoscutului lider li beral afost conceput, ini ţial, ca ogrădină. În 1908 au fostdemarate lucrările de cons -trucţie a reşedinţei din stra daLascăr Catargiu nr. 5 (azistrada Piaţa Amzei nr. 5-7),corpul central al imo bi lu luiavând o frumoasă fa ţa dăposterioară cu vedere spre

gră dină. Soţia politicianului,Elisa Brătianu, s-a ocupat deame najarea grădinii, inau gu -ra rea având loc pe 24 no iem -brie 1937. În acelaşi an a fostdezvelită şi statuia lui Ion I.C. Brătianu (care murise în1927), operă a sculptoruluicroat Ivan Mestrovic. Mo -nu mentul a fost mutat dupărăz boi, în 1947, fiind readusîn scuarul cochetului parcbu cureştean abia în 1991. Pevre mea „democraţiei po pu -lare“, parcul a purtat numelelui Ilie Pintilie, un fost liderco munist, mort în în chi soa -rea Doftana în timpul cu -tremurului din 1940.

Parcul „Ion Voicu“ (fostIoanid)

Mergând mai sus de Ho -telul Howard Johnson (fostDorobanţi), pe bule var dulDacia, la un moment dat seface la dreapta o stradelă cedă direct într-un parc în con -jurat de vile cochete. Te renul,care pe la jumătatea secoluluial XVIII-lea era numit Gr ă -dina Braslea, deoarece era unloc de plimbare pentru ce -tăţenii din zonă, a fost cum -părat de librarul GheorgheIoa nid (1818 – 1906) şitrans format într-un frumosparc de cartier. Având în ve -dere că locul era mlăştinos,

de acolo izvorând un micafluent al Dâmboviţei, Bu -cu reştioara, au fost necesarelucrări de asanare. În 1872,odată cu primii paşi în ve de -rea sistematizării zonei, s-adecis amenajarea unui parc,lu crările fiind încheiate în1875. Terenul fusese cum -părat de Gheorghe Ioanidîncă din 1856 de la mareleagă Pană Băbeanul contrasumei de 2.100 de galbeni.După moartea librarului,moştenitorii acestuia au vân -dut proprietatea PrimărieiCa pitalei. În 2003, când afost amplasată aici statuiavio lonistului Ion Voicu, par -

cul a fost rebotezat cu nu -mele marelui artist.

Grădina IcoaneiPublicistul francez Fre de -

ric Dame face, în cartea sa„Bu cureştiul în 1906“ (Ed.Pa ralela 45, 2007), o des crie -re destul de succintă a zonei:„Grădina Icoanei este situatăpe locul unui fost lac, secat în1870. Grădina a fost ter mi -nată în 1875. Are formătriun ghiulară, cam tristă şipuţin frecventată“. Delimitatde străzile Polonă, Ale xan druXenopol, Jean-Louis Cal -deron şi Pictor Arthur Ve -rona, parcul este astăzi una

dintre bijuteriile de ar hi tec -tură peisagistică ale Ca pi ta lei.Cam în acelaşi timp cu de -mararea lucrărilor de asa narea zonei din care izvora Bu -cureştioara, fosta baltă nu mităodinioară „a Bu lin dro iului“,sau „balta de la Icoană“, s-aîncheiat un con tract pentruînfiinţarea unei grădini pu bli -ce numite „Mai danul Icoa -nei“. Zona se afla atunci înve cinătatea gro pii de gunoi şia cre ma to riu lui, însă odată cuplanurile de sistematizare adevenit una dintre cele maifrumoase din târgul Bucu reş -ti lor, far mec păstrat până înziua de azi.

Parcul „Ion Voicu“

Parcul „Ion Voicu“

Grădina Icoanei

Casa lui Ion I. C. Brătianu

Parcul „Ion I. C. Brătianu“

n Atmosferă deChampsElysees pestradaFranceză, lanumărul 30.Odată ce amintrat în „LeBonne Bouche“,muzica şiarhitecturafranţuzeştine-au dat pespate... La fel şipreţurile.

Vlad [email protected]

Gastronomia fran ţu zeas cădin centrul „Mi cu lui Paris“ nune-a im pre sionat... sau poate cănu este pe gustul nos tru. Ammân cat săp tă mâ na aceasta la „LeBonne Bouche“, un res ta u rantcu puţine feluri de mâncare, peca re nu îl re comandăm clienţilorfasc inaţi de „porţiile mari la pre -ţuri rezonabile“, ci mai degrabăce lor care vor să testeze „altceva“.Din punct de vedere al lo ca lului,putem spune cu mâ na pe inimă

că pare desprins din centrul Pa -ri su lui. Muzică de pe ma lul Se -nei, culori pa li de, atmosferăboemă şi os pă tari foarte atenţi.Încă de la intrare, am fost con -duşi la o masă co chetă şi în doarcâteva se cun de am avut me niulîn faţă.

Prima comandă, primul pasgreşit

OK... am lăudat localul, dar avenit timpul să comandăm. Amgăsit în jur de 28 de feluri demâncare „sofisticată“, dar care nuera neapărat pe gustul nostru

(probabil că erau foarte multepre parate din peşte). Am co-man dat un cafe latte, o apă plată

şi o supă de dovleac cu smântânăşi crutoane (12 lei). A venit co -man da: o apă minerală, un caffelatte şi... supă „n-avem“. Am maifăcut o încercare şi am cerut osalată frisee cu bacon şi ou moale,care nu ne-a încântat foarte tareavând în vedere că era 23 de leiporţia. Nota de plată însă a fostservită într-o carte a mareluiscriitor Albert Camus, care lapagina 44, ne anunţa că avem deplătit 44 de lei... ingenioasă idee.

Vă jur că, pe vremea când mai scriamcâte-o cronică de restaurant pe blog,rândurile se aşterneau ca urmare aexperienţei personale, ca o încheierefirească a unei mese mai mult sau maipuţin reuşite, într-un loc mai mult sau maipuţin pricopsit. N-am ieşit niciodată lamasă cu dorinţa primordială de a verifica,de a analiza sau de a clasifica mâncarea,serviciile sau locul pe care l-am ales. Amieşit (şi o mai fac din când în când, darmult mai rar de când am grijă de unrestaurant, deci nici cronici nu mai e corectsă scriu) de fiecare dată ca să mănânc şi,eventual, să beau, să văd oameni şi să fiuvăzut. Deci, ca să mă bucur, ca să mărelaxez, ca să-mi bucur ochiul, nările,papilele şi sufletul.

Împărtăşirea experienţei personale e unbeneficiu incontestabil al internetului. Îiciteşti pe aceia pe care-i consideri apropiaţide tine în principii, statut şi obiceiuri. Înfelul ăsta, beneficiezi de păreri credibilepentru tine, de puncte de vedere în care aiîncredere. Partea proastă începe atuncicând devenim din ce în ce mai puţinamatori de experienţe şi interacţiuni şi netransformăm în analişti neautorizaţi.

Mâncarea, printre multe altele, esteun subiect ce nu poate fi tratat altfeldecât subiectiv, altfel decât ca oincursiune a propriilor preferinţe înuniversul de referinţă. Au dreptul laanaliză profe si o nis tă doar aceia care suntimplicaţi şi pot demonstra oricând că şi-au câştigat drep tul şi gradul derelevanţă pentru a scrie sau a vorbi despresubiectul ăsta din poziţia celui care şi-adepăşit condiţia de consu ma tor obişnuit.Şi asta nici măcar în toate si tuaţiile, căcibaza argumentaţiei este de foarte multeori tot aceea a consu ma torului.

„Copolovici, voi veni într-o zi să-ţitestez mâncarea şi restaurantul!“ Mai staipuţin, mai întârzie o vreme, nu te grăbi. Euîţi acord timp suficient cât să-ţi schimbimentalitatea şi să vii să mănânci. Bucură-te, mai ales, în propria conştiinţăde statutul de oaspete, nu de acela de cobai.Încearcă să te simţi bine, e stupid să intriîntr-un restaurant cu mentalitatea omuluivenit cu o treabă, ca la serviciu. Priveşte,adulmecă, bucură-ţi simţurile şi sufletul.

Şi te mai rog ceva. Dacă tot vei scrieceva despre propria experienţă, dacă toteşti convins de menirea ta în împărtăşireapropriilor interacţiuni, încearcă să nu-ţimai strici seara alegând pentru o cinăcopioasă locuri în care buzunarul îţipermite să-ţi iei doar un ceai. „Cronicile“scrise doar citind meniul şi privind la ceicare chiar cinează nu prea interesează penimeni. Poate doar pe consumatorii deangoase. http://www.pranzuldincaserola.rohttp://www.copolovici.ro

ViorelCopolovici

PAG.

15

PAG.

CULINARNR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Mâncăm sau testăm?


de lei costă o porție de mușchide vită cu cartofi lyonnaise.70

CONSUMDECI EXIST„LE BONNE BOUCHE“,

un restaurant cu aer...şi preţuri de Paris

Preţuri pentru buzunare groase„Le Bonne Bouche“ nu pare a fi un restaurant pentru oamenii cuvenituri medii. Pentru o salată Nicoise cu ton praspăt veţiscoate din buzunar 47 de lei, pentru un cocoş bio cu sos de vin,50 de lei, iar pentru o supă de ceapă - 25 de lei. La băuturi, oapă minerală costă 7 lei, un caffe latte - 14 lei, iar un UrsusPremium, la 330 ml, 8 lei.

16lei costă o porţie de

cartofi prăjiţi.


PUBLICITATE

centrul vechi, no. 22

Documents