II. Audit statutar al situatiilor financiare (12 intrebari) 1. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? Raspuns: Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor si sa previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa includa urmatoarele elemente de baza 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului. 2. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare. Raspuns: Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baza sau ntr-o misiune distincta. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata. Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor n legatura cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare. 3. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici.1

Raspuns: Informatii financiare previzionale sunt informatii financiare bazate pe ipoteza c anumite evenimente se vor produce si c ntreprinderea va executa anumite actiuni n viitor. Ele pot s ia forma de previziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor dou. Standardul International pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileste procedurile si principiile fundamentale ct si modalittile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor informatii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct si proiectii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidenta acestui standard examenul informatiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. ntr-o misiune de examinare a informatiilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente si adecvate care s-i permit s aprecieze dac: -ipotezele cele mai plauzibile retinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile si, atunci cnd la baz au stat ipoteze teoretice, acestea sunt coerente cu obiectivul informatiilor financiare previzionale; -informatiile financiare previzionale sunt suficiente; -informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, si rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; -informatiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situatiile financiare istorice. Informaiile financiare previzionale pot conine situaiile financiare sau unul sau mai multe elemente ale acestora i pot fi pregtite: a)ca instrument de gestiune intern, de exemplu pentru facilitarea evalurii unei investiii prevzute; sau b)pentru a fi difuzate terilor, de exemplu: prospecte de informare privind previziunile viitoare n atenia potenialilor investitori; raportul anual care furnizeaz informaii acionarilor, autoritilor tutelare i altor pri interesate; document de informare n atenia celor care dau fonduri cu mprumut, care conine, de exemplu, previziuni de trezorerie. Informaiile financiare previzionale se refer la aciuni i la evenimente care nu s-au produs nc i care pot s nu se produc. Dei este posibil ca anumite elemente probante s fie disponibile pentru fundamentarea ipotezelor pe care se bazeaz informaiile financiare previzionale, aceste elemente sunt n general axate pe viitor i, deci, sunt speculative prin natur, acesta fiind i elementul prin care se disting2

de elementele probante disponibile, n general, n timpul auditrii informaiilor financiare istorice. Aadar, auditorul nu este n msur s emit o opinie n ceea ce privete realizarea rezultatelor care reies din informaiile financiare previzionale. 4. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit. Raspuns: 1. O previziune este reprezentat de informaiile financiare ntocmite pe baza ipotezelor privind evenimentele viitoare pe care conducerea le ateapt s aib loc, precum i pe msurile pe care conducerea intenioneaz s le ia la data la care informaiile sunt ntocmite (ipoteze privind cea mai bun estimare). 2. O proiecie este reprezentat de totalitatea informaiilor financiare previzionate ntocmite pe baza: (a) ipotezelor teoretice privind evenimentele viitoare i a msurilor luate de conducere, dar care nu sunt estimate, n mod necesar, a avea loc, ca n cazul n care unele entiti sunt n faze incipiente sau n faza unei schimbri radicale n ceea ce privete natura activitii; sau (b) a unei combinaii ntre ipotezele privind cea mai bun estimare i ipoteze teoretice. Aceste proiecii ilustreaz consecinele posibile, la data la care sunt elaborate, a evenimentelor i a aciunilor dac acestea s-ar produce (scenariul "ce-se-ntmpl-dac").

5. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raspuns: O misiune de examen limitat urmrete concluzionarea de ctre auditor - pe baz de proceduri care nu presupun punerea n lucru a tuturor diligenelor pe care le-ar presupune un audit - c nu a fost descoperit nici un fapt de importan semnificativ care l-ar face s aprecieze c situaiile financiare nu au fost stabilite, n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate.

Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard3

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii 6. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raspuns: Procedurile de baza ale acestui tip de misiune sunt stabilite de catre auditorul financiar in functie de complexitatea misiunii si rationamentul profesional al persoanei auditorului, dar elementele centrale pot fi structurate astfel: 1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse.

7. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raspuns: Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative, n sensul c auditorul trebuie s precizeze c nu a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat. Dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil identificat, el trebuie s descrie aceste fapte i, n msura n care este posibil, s cuantifice incidenele asupra situaiilor financiare i, n acest caz: fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; fie pune o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform.....(dac faptele descoperite au o inciden att de semnificativ asupra situaiilor financiare nct o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau neltoare a situaiilor financiare).

8. Raportarea unei misiuni de compilare. Raspuns:4

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat.

9. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Raspuns: Necesitatea Codului consta n : 1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia 4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili; 5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.

10. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? Raspuns:5

1. Integritatea si obiectivitatea; 2. Competenta profesionala, grija si sarguinta; 3. Confidentialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fata de normele etice si profesionale. 11. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Raspuns: Integritatea presupune ca profesionistul contabil s fie drept i onest n toate relaiile profesionale i de afaceri. Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil s fie imparial, fr prejudeci, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea lui. Profesionitii contabili trebuie s garanteze integritatea lucrrilor lor i s rmn obiectivi n judecata i raionamentul lor, oricare ar fi natura activitilor lor. Pentru aceasta, profesionitii contabili trebuie s evite situaiile care i expun la riscuri susceptibile de a le pune n discuie obiectivitatea sau cele care implic prejudeci. n plus, ei trebuie s se asigure c personalul care efectueaz lucrri n numele lor respect principiile de obiectivitate. De asemenea, profesionitii contabili nu trebuie s accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influena semnificativ i negativ raionamentul, judecata lor profesional sau a colaboratorilor lor.

12. Explicai principiul competenei n audit. Raspuns: Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are. Competena profesional are n vedere: obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini; - meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n materie-

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari) 1. Se dau urmatoarele elemente de bilant: total activ = 425.000 mii lei; cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;6

cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei. Raspuns: Coreciile care se aplic activelor se refer la: a) active necorporale - n cadrul acestei categorii de active: a1) cheltuielile de constituire sunt considerate nonvalori i se elimin a2) cheltuielile de cercetare, dezvoltare sunt considerate nonvaloridac se refer la produsele existente, serviciile oferite, iar n caz contrar se iau n calculul A.N.C.C. a3) alte elemente (licene, brevete, mrci, clientela etc.)Dac acestea nu pot fi evaluate separat de celelalte active ale firmei, sunt eliminate din calculul

A.N.C.C., 2.500+15.500+125.000 =143.000 lei b) 143.000 mii lei; 2. Explicati diferentele dintre pret si valoare. Raspuns: Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu. Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiunea de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. . Sunt dou categorii economice distincte, uor confundabile ns; valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale, ale cuiva (n cazul fiinelor) sau nsuiri fizice, materiale ale unui bun, iar preul reprezint expresia bneasc a valorii.

7

3. Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea. Raspuns: - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) - garantarea creditelor, constituirea de ipoteci, gajuri - necesitatea cunoasterii de catre manageri a valorii intreprinderii pe care o conduc, precum si evolutia acesteia in timp - comparatii intre intreprinderi din acelasi domeniu si de aceeasi marime - cu ocazia cotarii la bursa sau pentru aprecierea cursului unei intreprinderi cotate.

8

VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (5 intrebari) 1. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? Raspuns: Art. 94 Lg 85/2006 (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art.28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art.33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor, cu conditia sa-si fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2); c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor. (2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin.(1).

2. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de reorganizare? Raspuns: Art. 101 (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una din categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art.100 alin.(3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art.100 alin.(3), nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.

9

3. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment? Raspuns: Notificarea va cuprinde: a) termenul-limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art.32 alin.(1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora; b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila; c) termenul de verificare a creantelor, intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit.b); d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile in cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit.c); e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit.c). (2) In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevazute la alin.(1) lit.b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

4. Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni. Raspuns:

Art. 137 Lg 31/1990 (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. (2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori. (3) Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator. Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 republicata, stabileste o serie de obligatii ale administratorului, dintre care amintim: 1. Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii; 2. Obligatia de a depune semnaturile la Registrul comertului semnatura in registru poate fi inlocuita prin prezentarea acesteia, legalizata de notarul public; 3. Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii; 4. Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru indeplinirea obiectului societatii; 5. Obligatia de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate; 6. Obligatia de a tine registrele cerute de lege; 7. Obligatia de a intocmi bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi, precum si de a asigura10

respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividendelor; 8. Obligatia de a convoca si participa la toate adunarile societatii; 9. Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii asociatilor; 10. Obligatia de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege 11. de a colabora cu lichidatorii, in cazul dezolvarii si lichidarii societatii etc. Art. 180. - ( 1) Administratorii sunt obligai ca, n termen de 15 zile de la data adunrii generale, s depun o copie de pe bilanul contabil, nsoit de contul de profit i pierderi, la administraia financiar, anexnd raportul lor, raportul cenzorilor i procesul-verbal al adunrii generale. (2) Un exemplar al bilanului contabil, vizat de administraia financiar, mpreun cu actele menionate la alineatul precedent, vor fi depuse la oficiul registrului comerului. (3) Un anun prin care se confirm depunerea acestor acte va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii i prin grija oficiului registrului comerului, pentru societile comerciale care au o cifr anual de afaceri de peste 100 miliarde lei. Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73. (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. Art. 72 Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in Lg 31/1990 Art. 73 (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.

(1) Administratorii sunt obligai s pun la dispoziia acionarilor registrele prevzute la art. 172 alin. (1) lit. a) i b) i s elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele. (2) De asemenea, sunt obligai s pun la dispoziia deintorilor de obligaiuni, n aceleai condiii, registrul prevzut la art. 172 alin. (1) lit. f). Art. 172. - (1) n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor, care s arate, dup caz, numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut de un registru independent privat al acionarilor, conform Legii nr 52/1994; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;11

c) un registru al edinelor i deliberrilor consiliului de administraie; d) un registru al edinelor i deliberrilor comitetului de direcie; e) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori n exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut conform Legii nr. 52/1994. (2) Registrele prevzute la alin. (1) lit. a), b), c) i f) vor fi inute prin grija consiliului de administraie, cel prevzut la lit. d), prin grija comitetului de direcie, iar cel prevzut la lit. e), prin grija cenzorilor.

5. Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Raspuns: Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (2) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. (3) Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul. (4) La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.

VII. Studii de fezabilitate (8 intrebari)12

1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Raspuns: Orice afacere parcurge urmtoarele etape: Apariia ideii (conceptului) de afacere; Conceperea viziunii asupra afacerii; Elaborarea unei strategii pentru transpunerea n realitate a viziunii; Elaborarea planului de afaceri pentru a aplica strategia

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil ntreprinztorilor ce construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituii de finanare, instituiilor ce gestioneaz fonduri pentru proiecte de investiii, n forma sa scris, planul de afaceri este un document de reflectare a activitii companiei pe un anumit interval de timp, de regula 12 luni, lund n calcul i perioada urmtoare (2 pn la 5 ani). Puine companii planific activitatea pentru mai mult de cinci ani, datorit nesiguranei ce caracterizeaz aceste previziuni. Totodat, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosete pentru a ncepe i derula o afacere, care necesit resurse materiale, financiare i umane. Prin intermediul su este valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare i aproximare. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaiuni. Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape: 1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.); 2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite; 3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului etapei anterioare) Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: - un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit; - mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere) - un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)

2. Dac ati ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ati rspunde la capitolul viziune, strategie;Raspuns:

Viziunea: ce va propuneti sa faceti in urmatorii ani? Strategia: cum veti putea obtine rezultatele respective?

Totul pleac de la viziune. Viziunea e de fapt obiectivul final al afaceriii Fiecare ntreprinztor are o viziune.13

Vreau s.. Strategia este ansamblul de decizii si actiuni referitoare la alegerea mijloacelor pentru a atinge obiectivele, avand in vedere resursele si mediul economic, politic, social. Trebuie retinut faptul ca strategiile sunt alegeri (optiuni) referitoare la elemente importante, iar orizontul unei strategii, in general, se situeaza intre 3-5 ani si poate ajunge chiar si la 10 ani In acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri: Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i profit ? Produsul 1,2,3 Serviciile 1,2,3, Activitatea 1,2,3 Cine vor fi clienii ti ? Persoane Firme Bugetul statul Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective cuantificabile ! La ce cifr de afaceri/profit ? La ce numr de angajai Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ? Cunotine tehnologice Cunotine de pia Capital Relaii Capacitate de munc

3. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investitie de modernizare? Raspuns: Investitia reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate n bunuri concrete n scopul obtinerii de efecte viitoare sub forma de avantaje, dar, n principal, profit Investiiile de modernizare contribuie la raionalizarea i creterea randamentului instalaiilor de producie i sunt dependente de evoluia progresului tehnic n domeniu. Au ca scop, n special, reducerea costurilor de producie pe seama diminurii forei de munc n primul rnd. Din punctul de vedere al eficienei, investiiile pentru modernizare sunt net superioare celor de nlocuire i expansiune. Ivestitiile de modernizare a ehipamentului existent in functiune implica un risc redus ca urmare a unor modificari neesentiale in tehnologia de fabricatie. Aceste investitii sunt destinate ameliorarii rentabilitatii si productivitatii, avand ca efecte: scaderea costurilor de productie, economisirea manoperei directe, standardizarea procesului de productie. Strategia pieele int i segmentele vizate strategia de desfacere politica de pre promovare i reclam aliane strategice poziia de adoptat fa de competitori organizarea activitii de marketing14

4. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilittii economicofinanciare, proiectele investitionale? Dezvoltati pe scurt. Raspuns: Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor ( metode traditionale), fie prin metode fondate pe actualizare. Metodele traditionale nu utilizeaza tehnicile de actualizare. Ele permit calculul unor indicatori de eficienta : Rentabilitate medie=Rezultatul mediu anual/Investitia medie anuala Indicele de profitabilitate neactualizat=suma cash-flow/I Termenul de recuperare a investitiei neactualizat=I/CFm Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor a) Valoarea actuala neta (VAN); b) Termenul de recuperare (Tr); c) Rata interna de rentabilitate (RIR); d) Indicele de profitabilitate (Ip).

1) - metode traditionale a) - rentabilitatea medie (profit mediu anual/ investitie medie anuala) Rentabilitatea medie este un indicator care cuantifica eforturile depuse si efectele obtinute in cadrul unui proiect investiional. Rezultatul mediu anual (efect) Rentabilitatea medie = ------------------------------------Investiia medie anual (efort) Rezultatul mediu anual se obtine raportand rezultatul total obtinut in intreaga perioada de exploatare la numarul de ani de exploatare: Rezultat total Rezultatul mediu anual = ---------------------------Nr. ani exploatare Rezultatul poate mbrca diverse forme: profit contabil, excedent brut din exploatare, cash-flow net. El se poate calcula fie prin metode traditionale (fara actualizare), fie prin metode cu actualizare, utilizand rata de actualizare (metoda prin care se determina valoarea actuala (prezenta) a unei sume care va fi obtinuta in viitor).15

Investiia medie anual se obtine raportand investitia totala la perioada de exploatare a proiectului, exprimat n ani. Investitie totala Investiia medie anual = ---------------------------Nr. ani exploatare b) - indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia. c) - termenul de recuperare a investitiei neactualizate (valoarea investitiei/ fluxul de numerar anual mediu)

T = Cash

Cost

initial investitie flow anual mediu

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.

2) - metode de evaluare bazate pe actualizare Coeficientul de actualizare k=1/(1-a) la puterea n, unde a=rata de actualizare si n=intervalul de timp la care se face actulalizarea Scopul actualizarii este de a aduce la zi valoarea unei unitati monetare investite sau a aunei unitati monetare castigate din investitii. a) -Termenul de recuperare a investitiei (TR) (investitie/ cah-flow mediu actualizat) Termenul de recuperare a sumei alocate pentru investiii exprim numrul de ani de recuperare, prin fluxuri de venituri medii anuale actualizate a capitalului investit. Termenul de recuperare reprezint numrul de ani, dup care suma fluxurilor marginale de venit(actualizate) devine egal (i acoperitoare) cu suma investiiei. Acest indicator asigur o alegere a variantelor de investiii n funcie de rapiditatea recuperrii capitalului investit. Este o metod simpl de luare a deciziei de investiii care evalueaz riscurile. Prin aceast modalitate de calcul se penalizeaz investiiile care recupereaz capitalul investit ntr-o perioad mai mare de timp, pentru c riscul de nerecuperare crete proporional cu aceast perioad. Se urmrete ca termenul de recuperare s fie mai mic dect durata de via a investiiei, ndeosebi mai mic dect durata sa comercial. b) -Valoarea actalizata neta (VAN): reprezint diferena dintre suma cash-flow-urilor actualizate (inclusiv valoarea rezidual) i costul iniial al investiiei (diferenta dintre efectul obtinut si efortul facut) VAN0 = CFi/(1+r)i I0, i =116

unde: I0 investiia total la momentul 0 (efort), r rata de actualizare, n durata de via a investiiei, CFi cash-flow-ul anului i.

Valorii actualizate nete obinuta se apreciaza in felul urmator: dac VAN > 0, atunci investiia iniial este acoperit i se obine i un surplus, proiectul fiind fezabil (efectul este mai mare decat efortul); dac VAN < 0, atunci investiia iniial nu poate fi acoperit, proiectul fiind deci nefezabil (efectul este mai mic decat efortul). n situaia unor investiii creditate, VAN trebuie s fie superioar dobnzii pltite (actualizate), ce se nregistreaz de regul n cheltuielile curente i nu n cele de investiii. In cazul unui nou proiect de investiie ce se adaug unui proiect deja existent, se vor lua n calcul numai intrrile i ieirile ce sunt strict legate de proiectul respectiv, evitdu-se imixtiunea cu celelalte activiti ale companiei. Determinarea valorii actualizate nete este extrem de sensibila la alegerea ratei de actualizare (alegerea primei de risc inclusa in rata de actualizare). O alta dificultate in calculul acestui indicator consta in calcularea cash-flow-urilor viitoare pe care le va genera investiia. Cash-flow-ul ultimului an trebuie s includ i valoarea rezidual a investiiei.

c) -Rata interna de rentabilitate (RIR) corespunde ratei de actualizare la care VAN este egala cu zero. VAN = 0 => I = E n acest punct valoarea actualizat a costurilor (ieirile din trezorerie) este egal cu valoarea actualizat a veniturilor (intrrilor n trezorerie) i profiturile viitoare actualizate sunt nule. Determinarea RIR se face prin interpolare:VAN Rmin

RIR = Rmin + (Rmax Rmin) VAN R VAN R min max Unde: Rmin = rata minima de actualizare care face VAN sa fie pozitiva, dar foarte aproape de zero Rmax = rata maxima de actualizare care face VAN sa fie negativa, dar foarte aproape de zero

-

d) indicele de profitabilitate Indicele de profitabilitate exprim rentabilitatea relativ a investiiei pe ntreaga durat de via a acesteia, respectiv valoarea actual scontat pentru o cheltuial iniial de investiii egal cu 1. Sunt reinute acele proiecte de investiii care au IP > 1. Dup acest criteriu vor fi selectate proiectele de investiii care au cel mai mare indice de profitabilitate (suprauni17

5. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 11.445 lei Costuri de exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cashflow anual net 9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculati rentabilitatea medie aferent investitiei. Raspuns:

Rentabilitatea medie investitionala (RMI) = rezultatul mediu anual/Investitia medie anuala In cazul nostru rezultatul anual este cash-flow-ul. Considerand ca investitia genereaza efecte inca din anul zero si nu are valoare reziduala, fiind inclusa in costurile exploatarii, vom determina valoarea cash-flow-lui si pentru anul zero ca fiind diferenta intre total incasari si costuri de exploatare CF= 8.520-6.420 = 2.100 lei CF1= 9.440-6420 =3020 lei CF2= 9.440-6420 =3020 lei CF3= 9.700-6500 =3200 lei CF4= 9.700-6500 =3200 lei CF5= 9.700-6500 =3200 lei

Rezultatul mediu anual = (2100+3020+3020+3200+3200+3200)/6 = 2.956,67 Investitia medie anuala = 11.445/6 = 1.907,50 lei Rentabilitatea medie = 2.956,67/1.907,50 = 1.55

6. Rata de actualizare este un element esential n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este continutul acestei rate? Raspuns: Actualizarea este o metoda prin care se asigura comparabilitatea veniturilor (incasarilor) si cheltuielilor (platilor) care se inregistreaza in perioade diferite de timp, cu ajutorul ei stabilindu-se care este valoarea actuala (prezenta) a unei sume care va fi incasata sau platita in viitor. In acest fel are loc18

cuantificarea influentei factorului timp asupra marimilor economice, deoarece unitatile monetare obtinute sau platite in viitor nu sunt echivalente cu unitatile monetare de azi. Operatiunea de actualizare a unei sume viitoare Sn consta in transformarea acestei sume intrsuma initiala So, care presupune un calcul invers al calculului de fructificare, dupa relatia: So = Sn / (1+r)n, unde 1/(1+r)n = factor de actualizare (1+r)n = factor de fructificare r = rata de actualizare n = anul pentru care se calculeaza Deci, pentru actualizarea unei sume care se va obtine in viitor, se utilizeaza rata de actualizare r (cand calculul este limitat la un numar de ani), care reprezinta rentabilitatea ceruta de investitori pentru suma capitalurilor investite in intreprindere (speranta de castig, care ii face sa-si plaseze veniturile intr-o anumita afacere, preferata unor alte posibilitati de investire). Rata de actualizare are dou componente : - rata de baza fr risc rata dobnzii pentru obligatiunile guvernamentale pe termen lung, randamentul mediu al actiunilor la Bursa de Valori (5% pt.euro) - prima de risc randamentul suplimentar pretins de investitori Prima de risc reflecta riscurile care privesc intreprinderea in perioada urmatoare. Riscurile pot fi atat riscuri generate de activitatea intreprinderii (riscul economic si riscul de faliment), cat si riscuri externe, generate de stabilitatea economiei nationale. Pentru tara noastra, se folosesc valori ale primei de risc cuprinse intre 1 si 3% (economie instabila)

7. Unul din indicatorii utilizati n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investitionale este rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i continutul indicatorului, tinnd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual? Rata intern de rentabilitate (RIR) este indicatorul care exprim rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie pentru care VAN = 0 (prima conditie). VAN = 0 => I = E n acest punct valoarea actualizat a costurilor (ieirile din trezorerie) este egal cu valoarea actualizat a veniturilor (intrrilor n trezorerie) i profiturile viitoare actualizate sunt nule. Determinarea RIR se face prin interpolare:VAN Rmin

RIR = Rmin + (Rmax Rmin) VAN R VAN R min max Unde: Rmin = rata minima de actualizare care face VAN sa fie pozitiva, dar foarte aproape de zero Rmax = rata maxima de actualizare care face VAN sa fie negativa, dar foarte aproape de zero Investiia se justific dac VAN este pozitiv i superioar dobnzii cumulate care ar putea s fie obinut de pe piata de capital. De asemenea, RIR trebuie s fie superioar ratei dobnzii interbancare.19

Este criteriul care rspunde obiectivului de baz al funciei financiare a ntreprinderii i anume maximizarea valorii ntreprinderii. Interpretare :1) Daca RA = RIR => neutru

2) Daca RA < RIR => proiectul este fezabil 3) Daca RA >RIR => proiectul este nefezabi.

8. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investitie 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 35,540 Costuri de exploatare Total cost 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,540 Total ncasri

11,445

9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180

Calculati cashflowul net actualizat anual aferent proiectului. Raspuns: CF actualizat an 1 = 9440-6420 = 3020 = 2537.82 ( 1+0.19) 1.19 CF actualizat an 2 = 9640-6620 = ( 1+0.19)2 3020 = 2132.62 1.4161

CF actualizat an 3 = 10700-7500 = 3200 = 1898.88 ( 1+0.19)3 1.6852 CF actualizat an 4 = 11700-6500 = 5200 = 2593.08 4 ( 1+0.19) 2.00534 CF actualizat an 5 = 22700-8500 = 14200 = 5950.39 ( 1+0.19)5 2.3864 Cash Flow-ul net actualizat aferent proiectului = 2.537.82+2132.62+1898.88+2593.08+5950.39 = 15113

20

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari) 1. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultantei financiarcontabile care prezint urmtoarea situatie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an21

31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000

Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Raspuns:

1300 0

ACTIVE Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati TOTAL ACTIV

Bilant la data de 31.12.N PASIVE 2.000 Capitaluri proprii 1.000 Datorii > 1 an 20.000 Datorii de exploatare 300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 23.300 TOTAL PASIV

20.000 2.000 1.300 0 23.300

Pozitia financiara a intreprinderii este definita de resursele economice pe care la controleaza , de structura financiara a activelor, datoriilor si capitalurilor propii, de lichiditatea si solvabilitatea valorilor economice si de capacitate sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Active imobilizate=2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000+20000+300=21.300 Datorii pe termen lung = 2.000 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300+0=1.300

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente:Activecure nte 21 .300 =16.38 = Datoriicur ente 1.300

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2 si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. deoarce valoarea calculata este 16.38, societatea poate acoperi plata datoriilor curente din activele curente pe care le detine. Indicatorul cel mai des folosit pentru aprecierea gradului de lichiditate este Rlg.El arat marja conferit firmei de activele sale curente n respectarea obligaiilor curente.

Se apreciaz c valoarea minim admis poate varia ntre 1,2 1,8. Mrimea companiei i natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca bun sau rea. n general o valoare peste 2 este considerat destul de bun (artnd faptul c datoriile curente ar fi acoperite chiar dac valoarea activelor curente ar scadea cu 50%).22

In concluzie, societatea poate achita datoriile curente prin valorificarea acivelor curente, b) Indicatorul lichiditatii imediate (testul acid):

ActiveCure nte Stocuri 21 .300 1.000 =15.62 = DatoriiCur ente 1.300

Este cea mai bun msur a capacitii companiei de a plti datoriile imediat exigibile. Nu exist o prere unanim referitoare la ce anume ar nsemna o Rlim bun. Astfel, unii autori consider ca Rlim recomandat se situeaz ntre 0,2 0,3, n timp ce alii afirm ca o valoare a Rlim ct mai apropiat de 1 ar face dovada unui bun grad de lichiditate al companiei. De asemenea prin incasarea crentelor si disponibilitatile pe care aceasta societate le detine, nu-si poate achita datoriile curente, societatea aflandu-se intr-o situatie financiara dificila. 2.Rata de solvabilitate - se calculeaza ca raport intre capitalurile proprii si activul total, si exprima in ce masura firma isi finanteaza activele prin fondurile proprii (capital social, rezerve, profituri acumulate). In acest caz nu exista o legatura direct proportionala intre valoarea indicatorului si eficienta firmei; de multe ori o firma se poate dezvolta mult mai bine utilizand (si) fonduri imprumutate, nu numai capitalurile proprii. Totusi, o valoare extrem de redusa a acestui indicator poate ridica semne de intrebare. Aceasta inseamna faptul ca firma se bazeaza intr-o masura foarte mare pe fonduri imprumutate, deci cheltuielile sale cu dobanzile pot pune probleme in conditii de profitabilitate redusa Rata de solvabilitate = Capitaluri proprii *100 = 30000 *100 = 68.97% Total Activ 43500

3. Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare:Cap Im prumutat CapAngajat

x100 =

2.000 = 9.09 2.000 + 20 .000

ndatorarea reprezint msura n care fondurile folosite de o societate comercial sunt asigurate de creditori i nu de proprietari. Acest indicator msoar volumul finanrii externe n raport cu cel al finanrii asigurate de proprietari. Cu ct valoarea sa este mai mare, cu att afacerea depinde mai mult de creditorii si i cu att mai mare riscul asociat (deoarece toate datoriile din bilan dau drepturi asupra companiei unor teri). n general, societile trebuie s in cont de gradul de nesiguran al ncasrilor viitoare nainte de a contracta credite sau alte datorii. Un raport mare ( > 1) implic un risc mare pentru creditori. Acetia vor ine cont de normele bancare curente i reglementrile n domeniu. De regul o valoare acceptabil pentru cea mai mare parte a activitilor este G < 0,5. 2. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informatii financiare sunt prezentate mai josIndicator 23 u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor Productia vndut Productia stocat Subventii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite i taxe Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit

4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

Raspuns: Venituri din vanz.marfurilor Costul marfurilor vandute MARJA COMERCIALA Productia vanduta Productia stocata Cheltuieli cu materiile prime VALOAREA ADAUGATA Cheltuieli salariale Chelt.cu impozite si taxe Subventii din exploatare-venituri Chelt.cu asig.sociale EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) Chelt.cu chirii Chelt.priv.amortizarea si provizioanele (1000+200) PROFIT DIN EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din dif.favorabile de curs Cheltuieli cu dobanzile Chelt.cu proviz.financiare PROFIT CURENT Impozitul pe profit PROFIT NET +4.000 -4.200 -200 +24.000 +500 -10.000 +14.300 -5.000 -300 +2.300 0 +11.300 -200 -1.000 +10.100 +100 0 -500 0 +9.700 -1.400 8.300

Consumuri externe = cheltuieli materiale + cheltuieli cu serviciile efectuate de terti

3. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat n unitti fizice i valorice. Raspuns: Pragul de rentabilitate reprezint cantitatea de produse ce trebuie realizat de ntreprindere astfel nct ncasrile obinute din vnzarea lor s acopere att cheltuielile variabile implicate de procesul de producie, ct i cheltuielile fixe ale acestuia.24

La nivelul pragului de rentabilitate profitul obinut de ntreprindere este nul. pvu=5 u.m. CA= 100.000 x 5 u.m =500.000 CV=chelt. materii prime si materiale+85% din chelt. de personal CV=200.000+100.000 x 85% CV=285.000 cvu=285.000/100.000=2,85 mcv = p-cvu mcv= 5-2,85 =2,15 CF productie= cheltuieli cu utilitti i chirii + cheltuieli cu amortizarea CF productie=2.000+5.000=7.000 CF administratie=100.000 x15% CF administratie =15.000 CF Total=7.000+15.000 = 23.000 A Prag de rentabilitate operational 1) Volumul fizic al prod pentru 100.000 de produse Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitarQ =23.000/2,15=10.698 buc La o productie de 10.698 de bucati sociatatea are profit zero, peste acest nivel de productie va obtine profit

2)Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar) CA cr=23.000/1-2,85/5 CA cr =53488 lei La otinerea CA de 53.488 profitul societatii este nul

B Prag de rentabilitate financiar 1. Volumul fizic al prod pentru 100.000 produse Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unita mcv= 5-2.85=2.15 CF Total =23.000+5.000 =28.000 Q=28.000/2.15=13.023 bucLa o productie de 13.023 de bucati sociatatea are profit zero, peste acest nivel de productie va obtine profit

2. Volumul valoric al prod. pentru 100.000 de produse Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar) CA cr=28.000/1-2.85/5 CA cr =65.116 La otinerea CA de 65.116 profitul societatii este nul25

4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental i n manier anglosaxon pornind de la informatiile de mai jos:Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Productia vndut Productia stocat Productia imobilizat Subventii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferente favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit u.m. 3000 50000 1500 500 10000 30000 2900 15000 1000 200 200 2000 300 200 200 800 100 1300

Raspuns:

A - Soldurile intermediare de gestioune in maniera continentala

26

Venituri din vanz.marfurilor Costul marfurilor vandute MARJA COMERCIALA Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu chirii VALOAREA ADAUGATA Cheltuieli salariale Chelt.cu impozite si taxe Subventii din exploatare-venituri Chelt.cu asig.sociale EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) Chelt.priv.amortizarea si provizioanele (1000+200) PROFIT DIN EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din dif.favorabile de curs Cheltuieli cu dobanzile Chelt.cu proviz.financiare PROFIT CURENT Impozitul pe profit PROFIT NET

+3.000 -2.900 100 +50.000 +1.500 +500 -30.000 -200 +21.900 -15.000 -300 +10.000 -2.000 +14.600 -1.200 +13.400 +200 +200 -800 -100 +12.900 -1.300 11.600

1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = Venituri din vnzarea mrfurilor - Costul mrfurilor vndute - Cheltuieli cu materii prime MC=3.000-2.900-30.000= -29.900 2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti VA= MC + Producia vndut+ Producia stocata+ Productia imobilizata- Cheltuieli cu chirii VA =-29.900 +50.000+1.500+500-200= 21.900 3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe) EBE =VA (Cheltuieli salariale+ Cheltuieli cu asigurri sociale+Impozite i taxe )

27

EBE =21.900-(15.000 + 2.000 +300) =4.600 4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea RE= EBE +Alte venituri din exploatare(subventii)- Cheltuieli cu provizioane 200 - Cheltuieli cu amortizarea 1000= 14800+1000-1000 RE =4.600+10.000-200 -1.000 =13.400 5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare) RC = RE + (Venituri din dobnzi+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar ) (Cheltuieli cu dobnzi + Cheltuieli cu provizioane financiare ) = RC = 13.400+200+200-800-100 =12.900 6. Rezultatul net= rezultatul brut impozit profit RN = 12.900-13.000=11.600 B Soldurile intermediare de gestiune in maniera anglo-saxona Indicator/ Subindicatori CIFRA DE AFACERI (CA) Rezultat nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii EBITDA = Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (marj asupra cheltuielilor variabile) Rezultat nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit = RE EBIT Earnings Before Interest and Taxes Rezultat nainte de plata impozitului pe profit = RB EBT = Earnings Before taxes Rezultat net = RN EBITDA Cheltuieli cu amortizarea

Relaia de calcul CA Cheltuieli variabile de exploatare

EBIT Cheltuieli cu dobnzile

EBT Impozit pe profit

Cheltuieli variabile Cheltuieli aflate in directa corelatie cu modificarea volumului productiei (cheltuielile cu materiile prime, materialele, utilitatile, salariile personalului direct productiv etc.). Cheltuielile variabile sunt constante pe unitatea de produs. Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1.Rezultat inainte de plata dobanzii, a impozitului pe profit si amortizarii (marja asupra cheltuielilor variabile) EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor + Productia vanduta+ Subventii = 3.000+50.000 +10.000 =63.000 28

Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime + Costul mrfurilor vndute + Cheltuieli salariale+ Chelt. Asig socilae = 30.000+2.900+15.000+2.000=49.900 EBITDA = 63.000 49.900 EBITDA =13.100 2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea- provizioane EBIT = 13.100-1000 -200 EBIT = 11.900 3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit EBT = EBIT chelt cu dobanzile EBT =11.900 -800 EBT = 11.100 4 Rezultatul net RN=EBT-impozit pe profit RN=11.100-1.300=9.800

5. O ntreprindere produce anual un numr de 8000 de produse la un pret unitar de 20 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 30000 u.m., cheltuieli de personal de 70000 u.m. din care 80% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat n unitti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere cu 500 a numrului de produse vndute

Raspuns:

Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.pvu=20 u.m

CA= 100.000 x 5 u.m =160.000 CV=chelt. materii prime si materiale+85% din chelt. de personal CV=30.000+70.000 x 80% CV=86.000 cvu=86.000/8.000=10, 75 u.m. mcv = p-cvu mcv= 20-10,75 =9.25 CF productie= cheltuieli cu utilitti i chirii + cheltuieli cu amortizarea CF productie=5.000+4.000=9.000 CF administratie=70.000 x20% CF administratie =14.000 CF Total=9.000+14.000 = 23.000 \29

A Prag de rentabilitate operational 1. a) Volumul fizic al prod pentru 8.000 produse Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitarQ =23.000/9.25=2.486 buc La o productie de 2.486 de bucati sociatatea are profit zero, peste acest nivel de productie va obtine profit

2. a)Volumul valoric al prod. pentru 8.000 de produse Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar) CA cr=23.000/1-10.75/20 CA cr =50.000lei La otinerea CA de 50.000 profitul societatii este nul B Prag de rentabilitate financiar 1. a)Volumul fizic al prod pentru 8.000 produse cvu = 86.000/8000= 10,75 u.m. mcv= 20-10,75 =9.25 CF Total =23.000+5.000 =28.000 Q=28.000/9.25=3.027 bucLa o productie de 3.027 de bucati sociatatea are profit zero, peste acest nivel de productie va obtine profit

2. a)Volumul valoric al prod. pentru 8.000 de produse Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar) CA cr=28.000/1-10,75/20 CA cr =60.870 lei La otinerea CA de 60.870 profitul societatii este nul. Rezultatul pentru 8.000 produse Ca =8.000 x 20u.m. = 160.000 -cost variabil=8.000 x 10.75= 86.000 =marja pe costuri variabile = 74.000 -Costurile fixe = 23.000 =Rez. exploatare = 51.000 -Chelt. Financiare = 5.000 =Rez. curent = 46.000 Rezultatul pentru 8.500 produse Ca =8.500 x 20u.m. = 170.000 -cost variabil=8.500 x 10.75= 91.375 =marja pe costuri variabile = 78.625 -Costurile fixe = 23.000 =Rez. exploatare = 55.625 -Chelt. Financiare = 5.00030

=Rez. curent = 50.625 Profitul obtinut in situatia cresteri nr de produse vandute cu 500 buc cu conditia mentinerii costurilor fixe la acelasi nivel este de 4.625 ceeace reprezinta o crestere cu 10,05 %

6. Se cunosc urmtoarele informatii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n domeniul consultantei financiare pentru investitii directe: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie Cifra de afaceri u.m. 1000 300 800 100 700 500 500 300 150 50 5000

S se calculeze i s se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ i pasiv circulant i viteza de rotatie a activului circulant net . Raspuns: a) Viteza de rotatie a activelor circulante arata nr de cicluri efectuate de activele circulante in decursul unei perioade si se calculeaza in felul urmator : Vrot=CA/Acirc Acirc=stocuri+creante+disponibilitati=300+800+100=1200 Vrot=CA/A circ=5000/1200=4,16b) Pasivele circulante= datorii curente= furnizori + datorii salariale + datorii fiscale + credite

trezorerie= 500+300+150+50=1000 Vrot.Pcirc=CA/Dcurente=5000/1000=5c) Active circulante nete= active circulante datorii curente nete = 1200 1000 = 200

Vrot.Acirc nete=CA/Acirc.nete=5000/200=25 Din analiza efectuata rezulta eficienta utilizarii activelor circulante si a activelor circulante nete, cresterea gradului de lichiditate a activelor circulante.

31

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (6 intrebari) 1. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.32

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: Riscuri posibile: a) specificatiile produselor s fie necorespunztoare b) informatii incomplete legate de pret c) informatie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul productiei d) informaiile dintr-o comand sunt neclare ,comenzile nu sunt introduse n sistem n timp util e) Informatie indisponibil sau incorect a produselor comandate si neprimite f) Comenzile date pot fi pierdute g) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate Proceduri de control intern ce pot diminua riscurile a) Revizuirea specificatiilor existente de ctre personalul tehnic. Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiile materialelor folosite. Specificatiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, pretul materialului. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunztoare si aprobarea contractelor si comenzilor. b) Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic. Volumul productiei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare. Monitorizarea variantelor de pret, amnuntit. c) Mentinerea unor date corecte n evidenta stocurilor. Corelarea programrii productiei cu informatiile legate de stoc si cerintele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare Folosirea previziunii d) Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor. Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodic a intrarilor n sistem. Investigarea intrrilor de date e) Specificarea modului de transport si a datei de livrare n comanda de aprovizionare Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatiile legate de comenzi date Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor f) Prenumerotarea si nregistrarea corect a comenzilor g) Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile33

Mentinerea unei securitti a comenzilor de aprovizionare

2. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: Riscuri posibile : a)-lipsa de planificare pentru fiecare activitate si urmarirea respectarii ei b)-inexistenta unor proceduri/note interne de stabilire a necesitatilor reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite c)-ineficienta/incapacitatea/lipsa de experienta/lipsa de pregatire profesionala continua pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfasoare aceste activitati de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente d)-inexistenta/ineficienta procedurilor de urmarire a rezultatelor activitatilor de dezvoltare a tehnologiiilor in corelatie cu costurile generate de acestea e)-utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii in activitatea sa economica Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: a) -norme de comunicare intre departamentele de dezvoltare si marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea si necesitatea utilizarii de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii b)-proceduri de analiza pentru a masura capacitatea de finantare a acestor dezvoltari, inclusiv calcule comparative c)-proceduri de instruire a personalului implicat prin perfectionare profesionala continua in functie de proiectele in care sunt implicati d)-masuri de urmarire a respectarii planificarilor propuse si totodata planuri de rezerva in cazul in care aceste planificari nu se respecta, inclusiv masuri de sanctionare pentru cei responsabili e)-dezvoltarea de metode pentru masurarea rezultatelor acestor tehnologii in urma implementarii lor in productie.

34

3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri-Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv. Raspuns: Misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri depozitare

Cadrul general de desfasurare a misiunilor de audit intern: 1) Procedura plan de audit intern 2) Procedura ordin de misiune 3) Procedura ordin de serviciu 4) Procedura notificarea privind declansarea misiunii de audit intern 5) Procedura colectarea si prelucrarea informtiilor 6) Procedura identificarea si analiza riscurilor 7) Procedura elaborarea programului misiunii de audit 8) Procedura sedintei de deschidere 9) Procedura colectarea probelor de audit 10) Procedura revizuirea documentelor de lucru 11) Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern 12) Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern 13) Procedura reuniunea de conciliere 14) Procedura monitorizarea misiunii 15) Procedura difuzarea raportului de audit intern 16) Procedura monitorizarea implementarii recomandarilor

PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul 2010 Nr. Tema misiuni de audit crt 0 1 Auditul ciclului stocuridepozitare Obiective 2 Optimizarea gestiuni stocurilorPerioada supusa auditarii Unitatea auditata Perioada desfasurarii misiunii de audit

3 01.01.201030.10.2010

4

5 01.11.201030.11.2010

Sef departament de audit intern35

Ordin de misiune Destinatar Copie pentru informare Obiectul misiuni Seful departamentului de audit intern Seful activitatii auditate Optimizarea gestiuni stocurilor Comitetul de audit

ORDIN DE SERVICIU

In conformitate cu prevederile Ordinului de misiune nr. 5 si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la SC DARA SRL (locatia, unitatea), in perioada 01.11.201030.11.2010 . Scopul misiunii de audit intern este - Auditul ciclului stocuri depozitare -, iar obiectivele acesteia sunt Optimizarea gestiuni stocurilor . Mentionam ca se va efectua un audit de .................................. (se precizeaza tipul de audit). Echipa misiunii de audit intern este formata din urmatorii auditori (seful misiunii), (auditori). Seful Departamentului de audit intern,

NOTIFICARE privind declansarea misiunii de audit intern Catre De la: Referinte (Conducatorul activitatii auditate) Seful departamentului de audit intern Denumirea misiuni de audit intern

In conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaza ca in perioada 01.11.2010-30.11.2010 sa se efectueze o misiune de audit intern cu tema ,,Optimizarea gestiuni stocurilor la . Misiunea de audit se va desfasura sub coordonarea dlui/dnei . Va vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, si anume: -prezentarea auditorilor; -scopul misiunii de audit;36

-prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern; -programul misiunii de audit; -alte aspecte. Pentru pregatirea misiunii de audit intern, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie: . Daca aveti intrebari privind aceasta misiune de audit sau aveti domenii care ati dori sa faca obiectul investigatiei noastre, va rog sa ma contactati pe mine . Seful Departamentului de audit intern, Data 01.10.2010 COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR Colectarea, este de fapt pregtirea informaiilor n vederea efecturii analizei de risc i pentru identificarea informaiilor necesare, n vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit public intern. Colectarea informaiilor presupune: - identificarea principalelor elemente ale contextului instituional i socioeconomic n care entitatea auditat i desfoar activitatea: - analiza cadrului normativ ce reglementeaz activitatea entitii auditate; - analiza entitii auditate i activitile sale; - analiza factorilor susceptibili ce mpiedica buna desfurare a misiunii de audit; - identificarea punctelor cheie ale funcionrii entitii auditate, i ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabil a punctelor tari i slabe; - identificarea constatrilor semnificative i a recomandrilor din rapoartele de audit precedente care ar putea s afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit; - identificarea i evaluarea riscurilor cu inciden semnificativ; - identificarea surselor poteniale de informaii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului

Prelucrarea 1.Identific legile i regulamentele aplicabile entitii/structurii auditate; 2. Obin organigrama, regulamentele de funcionare, fie ale posturilor, proceduri scrise ale entitii/structurii auditate; 4. Identific circuitul documentelor; 5. Obin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare; 6. Aduna date statistice asupra performantei pentru a-l sprijini n faza de analiz a riscului; 7. Se familiarizeaz cu activitatea entitii/structurii auditate; 8. ndosariaz documentele obinute n aceast faz a misiunii de audit public intern n dosarul permanent - seciunea C. 3. Identific personalul responsabil; Identificarea documente utilizate la sectia stocuri depozitare Pentru achizitia de stocuri, documentele primare sunt: - avizul de nsotire - factura - nota de intrare-receptie - nota de receptie si constatare de diferente, daca la receptie se constata diferente care se cmunica si furnizorului n vederea solutionarii situatiei constatate37

-pentru operatii de transfer si miscare interna a stocurilor avem bonul de predare-transfer-restituire. -pentru operatii de consum a stocurilor avem bonul de consum. -pentru materialele trimise la terti pentru prelucrare avem avizul de nsotire, cu mentiunea scopului expedierii. Pentru vnzare avem documentele: -dispozitie de livrare, aviz de nsotire, factura. Evidenta operativa a stocurilor se realizeaza la nivelul depozitelor (gestiunilor) prin fisa de magazie si raportul de gestiune, iar la nivelul societatii prin registrul stocurilor.

De procurat listele de inventar si de determinat daca totalul corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a stocurilor De informat despre metoda de inventariere fizica De verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se fac comparatii la cantitatile fizice IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii/activitatii auditate. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii/activitatii auditate Aprecierea unui risc se realizeaza in functie de: -natura si specificul activitatii/functiei auditate; -calitatea controlului intern; -gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului; -probabilitatea producerii riscului. Identificarea riscurilor -inexistenta unor proceduri/monografii privind achizitia si receptia materialelor -procedura/monografia nu este cunoscuta de catre personalul desemnat cu achizitia si receptia materialelor -existenta unor comenzi de materiale care nu sunt pentru nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi la preturi mai ridicate decat nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi care nu reflecta nevoile inreprinderii -a avea bunuri primite care nu au fost comandate -receptionarea unor materiale care nu corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ -nesolutionarea diferentelor constatate la receptie -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile stabilite prin contract -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile din nota de receptie -inregistrarea eronata in contabilitate a materialelor primite -exista materiale transferate de la depozit catre alte deparatamente, pentru care nu s-au intocmit note de transfer sau materiale date in consum pentru care nu s-au intocmit bonuri de consum -evidenta stocurilor nu este corecta -exista diferente intre evidenta de gestiune si contabilitate -diferentele constatate cu ocazia inventarierii nu au fost evidentiate corect in contabilitate -depozitarea materialelor in conditii necorespunzatoare care favorizeaza deprecierea lor -depozitele nu sunt pazite, nu au sisteme de alarma, exista riscul pierderii,al furtului, risc de incendiu -exista materiale periculoase pentrucare nu au fost luate masuri suplimentare de depozitare si manipulare -exista materiale returnate furnizorilor din motive de neconformitate, pentru care nu s-au intocmit documentele de iesire38

Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea modului de intocmire a notelor de comanda, daca acestea au un format standard, sunt numerotate, sunt autorizate de catre un responsabil -identificarea furnizorilor, verificarea contractelor de livrare intocmite cu furnizorii -verificarea existentei unei persoane sau unei comisii de receptie -verificarea daca persoana responsabila cu receptia este calificata, are atributii clar stabilite, prin fisa postului privind receptia materialelor, este suficient de instruita privind atributiile si raspuderile sale -verificarea modului de intocmire a receptiilor, calcule aritmetice ale acestora, materialele inscrise pe factura corespund cu cele inscrise in nota de receptie, cantitativ si valoric, notele de receptie sunt semnate de catre responsabil -verificarea fizica a bunurilor primite -verificarea si compararea notelor de comanda cu facturile si cu receptiile -verificarea trimiterii la contabilitate a facturilor insotite de notele de receptie -verificarea daca toate miscarile de materiale sunt autorizate si inregistrate -verificarea inregistrarii in fisa de magazie a borderourilor de livrare si de receptie -verificarea daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost corect inregistrate si daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil -verificarea existentei unei polite de asigurare a stocurilor impotriva incendiului, furtului.

4. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Productie pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar. Raspuns: Misiune de audit intern cu privire la ciclul productie. Etapele misiunii de audit :

PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul 2010 Nr. Tema misiuni de audit crt 0 1 Auditul ciclului productie Obiective 2 Obtinerea de profituri mai mari si eliminarea pierderilor39 Perioada supusa auditarii Unitatea auditata Perioada desfasurarii misiunii de audit

3 01.01.201030.10.2010

4

5 01.11.201030.11.2010

Sef departament de audit intern

Ordin de misiune Destinatar Copie pentru informare Obiectul misiuni Seful departamentului de audit intern Seful activitatii auditate Obtinerea de profituri mai mari si eliminarea pierderilor Comitetul de audit ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile Ordinului de misiune nr. 5 si cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la (locatia, unitatea), in perioada 01.11.2010-30.11.2010 . Scopul misiunii de audit intern este - Auditul ciclului productie -, iar obiectivele acesteia sunt Obtinerea de profituri mai mari si eliminarea pierderilor . Mentionam ca se va efectua un audit de (se precizeaza tipul de audit). Echipa misiunii de audit intern este formata din urmatorii auditori (seful misiunii), (auditori). Seful Departamentului de audit intern,

NOTIFICARE privind declansarea misiunii de audit intern Catre De la: Referinte (Conducatorul activitatii auditate) Seful departamentului de audit intern Denumirea misiuni de audit intern

In conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaza ca in perioada 01.11.2010-31.11.2010 sa se efectueze o misiune de audit intern cu tema Obtinerea de profituri mai mari si eliminarea pierderilor la (numele activitatii/structurii auditate). Misiunea de audit se va desfasura sub coordonarea dlui/dei Va vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, si anume: -prezentarea auditorilor; -scopul misiunii de audit;40

-prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern; -programul misiunii de audit; -alte aspecte. Pentru pregatirea misiunii de audit intern, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie: . Daca aveti intrebari privind aceasta misiune de audit sau aveti domenii care ati dori sa faca obiectul investigatiei noastre, va rog sa ma contactati pe mine . Seful Departamentului de audit intern, Data 01.10.2010 COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR Colectarea, este de fapt pregtirea informaiilor n vederea efecturii analizei de risc i pentru identificarea informaiilor necesare, n vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit public intern. Colectarea informaiilor presupune: - identificarea principalelor elemente ale contextului instituional i socioeconomic n care entitatea auditat i desfoar activitatea: - analiza cadrului normativ ce reglementeaz activitatea entitii auditate; - analiza entitii auditate i activitile sale; - analiza factorilor susceptibili ce mpiedica buna desfurare a misiunii de audit; - identificarea punctelor cheie ale funcionrii entitii auditate, i ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabil a punctelor tari i slabe; - identificarea constatrilor semnificative i a recomandrilor din rapoartele de audit precedente care ar putea s afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit; - identificarea i evaluarea riscurilor cu inciden semnificativ; - identificarea surselor poteniale de informaii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului Prelucrarea 1.Identific legile i regulamentele aplicabile entitii/structurii auditate; 2. Obin organigrama, regulamentele de funcionare, fie ale posturilor, proceduri scrise ale entitii/structurii auditate; 4. Identific circuitul documentelor; 5. Obin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare; 6. Aduna date statistice asupra performantei pentru a-l sprijini n faza de analiz a riscului; 7. Se familiarizeaz cu activitatea entitii/structurii auditate; 8. ndosariaz documentele obinute n aceast faz a misiunii de audit public intern n dosarul permanent - seciunea C. 3. Identific personalul responsabil; Identificarea documente utilizate la sectia productie -fise de stoc pentru gestiunile de materii prime si produse finite precum si pentru sectiile de productie; -situatii pe comenzi (primite, lansate in executie, finalizate); -grafic de programare a comenzilor; -situatia la zi a comenzilor (stadiul lor de executare); -rapoarte zilnice si cumulate privind productia obtinuta pe sectii, consumurile de materie prima; -situatia timpului efectiv lucrat pentru personalul operativ; -necesar de aprovizionare pentru comenzile lansate in productie; -liste de inventar; -urmarirea realizarii comenzilor de productie pe baza rapoartelor zilnice de productie; -formarea costului produselor;41

-incheierea productiei si predarea ei la gestiunile de magazii de produse finite.

5. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pina la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare. Raspuns: Planificarea strategica este efortul organizat de luare a deciziilor fundamentale si de planificare a actiunilor care arata , cine este acea organizatie , ce face si de ce face ceea ce face in sensul atingerii scopului ideal pe care si l-a propus Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele: - planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului intern, a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern; - planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare; - planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de bugetul de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Planificarea strategica se ocupa cu patru intrebari fundamentale: Cum am ajuns aici? Unde vrem sa mergem? Cum ajungem acolo? Cum facem ca planul sa functioneze? Planificarea tactic n contabilitate Planificarea tactic este influenat de o multitudine de factori, cu o aciune dinamic specific, de la care managerul trebuie s porneasc n actul de decizie respectiv: un anumit numr de obiective tactice, derivate din obiectivele strategice generale;42

n timp ce strategia este stabilit n termeni generali, tactica vizeaz nemijlocit alocarea resurselor umane, materiale i financiare, precum i planificarea asigurrilor operative la momentul oportun; planul tactic precizeaz clar ce activiti se vor ntreprinde pentru ndeplinirea acestor planuri, timpul de lucru al managerilor folosit n acest scop, informaiile de care au nevoie i pe care le vor primi din interiorul organizaiei, colaboratorii i informaiile pe care acetia le prelucreaz i le transmit mai departe etc.

Planificarea operativ n contabilitate Planurile operative definesc modalitile de realizare n timp i spaiu a strategiilor alese. Planul operativ, stabilit pentru fiecare funcie a organizaiei (producie, comercial, financiar, cercetare dezvoltare i de personal) i pentru fiecare centru de responsabilitate fixeaz: obiectivele de atins (volume de producie, productivitatea etc.), derivate din cadrul unui program pe 3-5 ani pe trane anuale; mijloacele afectate (fonduri de investiii, numr de salariai, fonduri pentru finanarea cheltuielilor de producie, aprovizionare desfacere i plata salariailor etc); aciunile ce trebuie ntreprinse (elaborarea documentaiilor tehnico-economice pentru investiii, introducerea de maini, tehnologii i produse noi, perfecionarea organizrii produciei, recrutarea, calificarea, recalificarea, policalificarea i perfecionarea personalului etc.) Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii.. O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilorasociate acestor activiti. 6. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii. Raspuns: Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Aceste politici au fost elaborate avnd n vedere specificul activitii i strategia adoptat de entitate. Politicile contabile au fost elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor informaii:a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor economice; b) credibile.

Entitatea are obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar, potrivit Legii contabilitii 82/1991 republicat, i contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitii. Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut, potrivit reglementrilor elaborate n acest sens.43

Orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ.

Rspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii entitii revine administratorului.

Studiu de caz: Politici i proceduri contabile la SCPrezentele politici contabile sunt elaborate n baza Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, parte component a Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3055/2009 Prezentele politici contabile trebuie aplicate cu respectarea legislaiei, n general, i a celei care reglementeaz aspecte financiar-contabile (ordine ale ministrului finanelor publice etc.), n mod special. Considerm c este necesar o astfel de prevedere deoarece nu este suficient respectarea numai a reglementrii contabile. Pot fi prevederi n legislaie care reglementeaz unele domenii de activitate i care pot conduce la nregistrri n contabilitate. De asemenea, legislaia care reglementeaz aspectele fiscale, poate determina anumite nregistrri sau restricionarea efecturii unor nregistrri. 1. Date de identificare

2. Baza prezentarii situatiilor financiare Societatea ntocmete evidena contabil n moneda naional Leu i elaboreaz situaiile financiare n conformitate cu Legea contabilitii nr. 82/1991 i OMF nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu Directivele Europene. Situatiile financiare se intocmesc in baza principiului continuitatii activitatii care presupune ca Societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii conducerea analizeaza previziunile referitoar