aplicatii ceccar a3 sem 2 set3 rezolvate

CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA

FILIALA BUCUREȘTI

Aplicatii Stagiu An III – semestrul II – 2013

Stagiar: Radu Ionuț Nicolae

An III, Semestrul II

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 12.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 2.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 20%. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda practicienilor.

Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate

Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori

patrimoniale (ANC) şi una prin rentabilitate

CBi

Vg=ANC+CB

i2 unde:

Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiarai - rata dobanzii

Vg = (12.000 + 2.000/20%)/2 = 11.000 mii lei

2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail

Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 14.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 3.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda Retail .

Este o variantă a metodei practicienilor: Vg = ANC + CB*y

Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier PER, de regulă, sau o serie constantă de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător.

Vg = [14.000+(3.500*2)]/2 = 10.500 mii lei

2

3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – valoarea substantiala bruta

Bilanţul la 31.12.N se prezintă astfel:

Activ Pasiv

Imobilizări corporale 6.400 Capital 8.000

Fond de comerţ 1.000 Obligaţii financiare 2.000

Stocuri 1.200 Obligaţii nefinanciare 800

Creanţe 2.000

Disponibilităţi 2.400 Diferenţe de reevaluare 2.200

13.000 13.000

- Rata de remunerare a VSB = 15%- Profit previzional net = 2 .000 pe an- Rata de actualizare =12%

Se doreşte evaluarea întreprinderii calculând o rentă a goodwill-ului redusă la 5 ani.

Evaluarea se face în două etape:- evaluarea elementelor corporale;- evaluarea elementelor necorporale.

Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii, angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.

Valoarea substanţială brută, aşa cum s-a mai spus de altfel, este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a bunurilor pe care întreprinderea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate, împrumutate, leasing etc.) minus valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi sunt înregistrate în patrimoniu, nu se găsesc în întreprindere.

Valoarea elementelor corporale: în măsura în care activul a fost reevaluat la justa sa valoare se obţine:

Activul corporal = 12.000Datorii = 2.800Valoarea elementelor corporale = 9.200

Valoarea elementelor necorporale:

VSB = 12.000Remuneraţia VSB = 12.000 x 15% = 1.800 = pragul de rentabilitate al întreprinderii noastre.

Stabilim următorul tablou:1 2 3 4 5

Profit previzional net 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000

Remunerarea VSB (15%) 1.8000

1.8000

1.800 1.800 1.800

3

Superprofit sau renta de goodwill 200 200 200 200 200

Superprofitul de 200 fiind limitat la 5 ani, goodwill-ul va fi egal cu suma actualizată a superprofitului din aceeaşi perioadă:

GW=¿2001 ,12

+¿200

(1 , 12 )2+..+

¿200

(1 ,12 )5

Valoarea întreprinderii este deci:Elemente corporale 9.200Valori necorporale 721(goodwill)Valoarea globală a întreprinderii 9.921

4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii

Ex. Bilanţul la 31.12.N se prezintă astfel:

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600- Profit net previzional 500/an

- Planul de finanţare se prezintă astfel:1 2 3 4 5

Investiţii 200 - 200 - 200NFR - 100 - 100 -Rambursări împrumut 100 200 200 - - _

Mijloace necesare300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor

necorporale.Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700 Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE:

4

Activ Pasiv

Imobilizări corporale 1.600 Capital social 2.000

Fond Fond comerţ 250 Diferenţe de reevaluare 550Stocuri 300 Obligaţii financiare (t.P.) 500Creanţe 500 Furnizori + credite 200Disponibilităţi 600

3.250 3.250

Imobilizări corporale nete l .600NFR 600

CPNE= 2.200

In funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare, masa CPNE va evolua în 5 ani astfel:

0 1 2 3 4 5

CPNE la început an 2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200

Mijloace necesare - 300 300 400 100 200

CPNE la sfârşit an 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400

Remunerarea CPNE(15%) _ 375 420 495 465 510Profit previzional net - 500 500 500 500 500

Superbeneficiu - + 125 + 80 + 5 + 35 -10Superbeneficiu actualizat la 12% - 111 64 3 22 -5

vGW= 195

Valoarea globală a întreprinderii:Valoarea elementelor corporale 2.300Valoarea elementelor necorporale195 Valoarea globală 2.495

In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de bază:

- durata rentei: a fost fixată la 5 ani; cu cât durata e mai mare,cu atât goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si risculeste mai mare. De regulă, durata se stabileşte în funcţie deconstatările din diagnostic (3-7 ani);

- perioada de referinţă: s-au luat în consideraţie 5 ani viitori;în practică se pot lua în calcul patru perioade: istorică(minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixtă (trecută şi viitoare) şi ponderată (combinarea primelor trei);

- rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%;cu cât este mai mare cu atât renta de goodwill este maimică. Se pot aplica rate diferenţiate: o rată pentru parteaimobilizată şi o altă rată redusă cu până la jumătate dinprima pentru partea circulantă;

- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obţinut conform metodologiei pentru determinarea capacităţii beneficiare;

- rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetară ci de a lua în calcul neîncasarea imediată. Rata de actualizare măsoară renunţarea la disponibilitatea financiară a capitalurilor; cu cât aşteptarea e mai lungă cu atât penalizarea e mai dură. Cu cât rata e mai mare cu atât goodwill-ul e mai mic.

5

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea I

Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2008 si 2009 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).

Bilant incheiat la 31.12.2008 Bilant incheiat la 31.12.2009ACTIV Brut Am+Aj Net ACTIV Brut Am+Aj Net

IMOB necorporale

42.600 - 42.600 IMOB necorporale

42.600 10.650 31.950

IMO corporale

1.021.500 850.370 IMO corporale 1.438.840 1.134.140

Terenuri 222.400 - 222.400 Terenuri 222.400 - 222.400

Cladiri 516.500 112.500 404.400 Cladiri 983.940 237.200 746.530

Masini si utilaje

282.600 58.630 223.570 Masini si utilaje 232.500 67.500 165.210

IMO financiare

10.800 - 10.800 IMO financiare

88.400 - 88.400

ACTIVIMOBILIZAT

1.074.900 171.130 903.770 ACTIVIMOBILIZAT

1.569.840 315.350 1.254.490

Stocuri 112.500 12.400 100.100 Stocuri 177.400 31.000 146.400

Creante total 735.200 18.500 716.700 Creante total 1.006.880 52.880 954.000

- Creante clienti

702.500 18.500 684.000 - Creante clienti 915.280 52.880 862.400

- Creante diverse

32.700 - 32.700 - Creante diverse

91.600 - 91.600

Titluri de plasament

14.000 - 14.000 Titluri de plasament

18.730 4.230 14.500

Disponibilitati 31.600 - 31.600 Disponibilitati 42.500 - 42.500

ACTIV CIRCULANT

893.300 30.900 862.400 ACTIV CIRCULANT

1.245.510 88.110 1.157.400

TOTAL ACTIV

1.968.200 202.030 1.766.170 TOTAL ACTIV

2.815.450 403.460 2.411.890

31.12.2008 31.12.2009

PASIV PASIVCapital social 480.000 Capital social 600.000

Prime de emisie 32.000

Rezerve legale 22.600 Rezerve legale 41.420

Rezerve statutare 11.040 Rezerve statutare 31.840

Rezultatul exercitiului 294.650 Rezultatul exercitiului 586.610

TOTAL 808.290 TOTAL 1.291.870

Provizioane pentru pensii/obligatii similare

18.580 Provizioane pentru pensii/obligatii similare

23.180

Credite bancare, din care: 140.000 Credite bancare, din care: 179.000

- Credite curente 9.000 - Credite curente 70.000

Datorii financiare diverse 70.000 Datorii financiare diverse 60.000

Furnizori 306.700 Furnizori 378.420

6

Datorii fiscale si sociale 90.300 Datorii fiscale si sociale 116.800

Datorii diverse (impozit pe profit) 332.300 Datorii diverse (impozit pe profit) 362.620

TOTAL 957.880 TOTAL 1.120.020

TOTAL PASIV 1.766.170 TOTAL PASIV 2.411.890

Informatii suplimentare:- CAF =796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2009);- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2009 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare: a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel:

(2009 - 2008)ELEMENT PATRIMONIAL 31.12.2008 31.12.2009 Variatia exercit.

Active imobilizate necorporale brute 42.600 42.600 0Active imobilizate corporale brute 1.021.500 1.438.840 + 417.340Active imobilizate financiare brute 10.800 88.400 + 77.600TOTAL ALOCARI STABILE 1.074.900 1.569.840 + 494.940Stocuri 112.500 177.400 + 64.900Creante clienti 702.500 915.280 + 212.780Creante diverse 32.700 91.600 + 58.900Titluri de plasament 14.000 18.730 + 4.730Disponibilitati 31.600 42.500 + 10.900TOTAL ALOCARI CICLICE 893.300 1.245.510 + 352.210TOTAL ACTIV 1.968.600 2.815.450 + 847.150Capital social 480.000 600.000 + 120.000Prime legate de capital - 32.000 + 32.000Rezerve legale 22.600 41.420 + 18.820Rezerve statutare 11.040 31.840 + 20.800Rezultatul exercitiului 294.650 586.610 + 291.960TOTAL CAPITALURI 808.290 1.291.870 + 483.580Provizioane pentru pensii si obligatii similare

18.580 23.180 + 4.600

TOTAL PROVIZIOANE 18.580 23.180 + 4.600Credite bancare pe termen lung si mediu, din care:

140.000 179.000 + 39.000

Credite curente 9.000 70.000 + 61.000Datorii financiare diverse (pe termen lung) 70.000 60.000 - 10.000Furnizori 306.700 378.420 + 71.720Datorii fiscale si sociale 90.300 116.800 +26.500Datorii diverse (impozitul pe profit) 332.300 362.620 + 30.320TOTAL DATORII 939.300 1.096.840 + 157.540TOTAL PASIV 1.766.170 2.411.890 + 645.720

Calculul FRNG 2008 2009 Diferenta

1. Capitaluri proprii 808.290 1.291.870 + 483.5802. Provizioane 18.580 23.180 + 4.6003. Amortizari si ajustari 202.430 403.560 + 201.430

7

4. Datorii financiare (credite bancare + datorii fin. diverse)

201.000 169.000 - 32.000

RESURSE STABILE 1.230.300 1.887.610 + 657.6105. Active imobilizate brute 1.074.900 1.569.840 + 494.940ALOCARI STABILE 1.075.300 1.569.840 + 494.940FRNG 155.000 317.770 + 162.670

a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I

ALOCARI (mii lei) RESURSE (mii lei)2. DIVIDENDE DISTRIBUITE 255.030 1. CAF 796.5303. ACHIZITII DE ACTIVE IMOBILIZATE 545.040 4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE: 46.210- necorporale - - necorporale -- corporale 467.440 - corporale 46.210- financiare 77.600 - financiare -6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII 10.000 5. CRESTERE CAPITALURI PROPRII 152.0007. RAMBURSARE DATORII FINANCIARE 22.000 8. CRESTERE DATORII FINANCIARE -ALOCARI DE RESURSE 832.070 DEGAJARI RESURSE 994.740RESURSE NETEVariatia fondului de rulment

162.670

1. CAFCalculul CAF pentru exercitiul financiar 2009 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP. Valoarea CAF este data in informatiile suplimentare.Exemplu de calcul:

REZULTATUL EXERCITIULUI+ Amortizari si ajustari

Amortizarea activelor fixeAjustari pentru deprecierea activelor circulanteAjustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen scurtProvizioane

+ VNC a activelor cedate- Venituri din vanzarea de active= CAF = 796.530 lei

2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2008Rezultatul din 2008 poate fi:

- fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii- fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare

Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de repartizarea rezultatului. Aceasta conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt distribuite.

In anul 2009 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.2008 2009 Diferenta

Rezultatul exercitiului

294.650

Rezerve legale 22.600 Rezerve legale 41.420 + 18.820Rezerve statutare 11.040 Rezerve

statutare31.840 + 20.800

Dividende distribuite in 2008 = REX - D Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 leiVARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI

8

Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in TF I.

Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont poate cuprinde in plus achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu, imobilizarile in curs terminate in exercitiul N).

In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea lor a crescut) si active imobilizate financiare - titluri de participare.

2008 2009 DiferentaIMO - cladiri (brut)

516.500 IMO - cladiri (brut) 983.940 + 467.440

IMO financiare 10.800 IMO - financiare 88.400 + 77.600

Achizitii de imobilizari + 545.040

4. CEDAREA DE IMOBILIZARIConturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie.Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii.Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate).Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se regaseste in CPP din operatiuni de capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de rezultate si care are un caracter calculat. Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei.

VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRIICresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se materializeaza intr-un flux real de resurse:a) Cresterea capitalului social- variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi si nu acelea prin incorporari in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente interne, fara incidenta financiara. - partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF - partea a II-a.b) Cresterea primelor de emisie (de capital);c) Obtinerea unor subventii pentru investitii;d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri depuse de asociati si sunt asimilate capitalurilor proprii.

2008 2009 DiferentaCapital social 480.000 Capital social 600.00

0+

120.000Prime de capital - Prime de

capital32.000

+ 32.000

Cresterea capitalului propriu + 152.000

6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRII

9

Reducerea capitalurilor proprii - vizeaza reducerea "contului curent asimilat" - Datorii financiare diverse.

Contul curent al asociatilor - "Asociati - conturi curente" sunt asimilate capitalurilor proprii, reprezentand o scadere

2008 2009 Diferenta

Cont curent asociati 70.000 Cont curent asociati 60.000 - 10.000Reducerea capitalului propriu - 10.000

VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE

7. REDUCEREA (RAMBURSAREA) DATORIILOR FINANCIARE2008 2009 Diferenta

Credite bancare TML 140.000

Credite bancare TML 179.000 + 39.000

din care Credite curente 9.000 din care Credite curente 70.000 - 61.000DATORII FINANCIARE

131.000

DATORII FINANCIARE

109.000 - 22.000

8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIAREDatoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2009 fata de anul 2008.

Datorii financiare = 0.

6. Studiu de caz privind tabloul de finantare – partea II

Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare partea a II-aa unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2008 si 2009 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).

Bilant incheiat la 31.12.2008 Bilant incheiat la 31.12.2009ACTIV Brut Am+Aj Net ACTIV Brut Am+Aj Net

IMOB necorporale

42.600 - 42.600 IMOB necorporale

42.600 10.650 31.950

IMO corporale

1.021.500 850.370 IMO corporale 1.438.840 1.134.140

Terenuri 222.400 - 222.400 Terenuri 222.400 - 222.400

Cladiri 516.500 112.500 404.400 Cladiri 983.940 237.200 746.530

Masini si utilaje

282.600 58.630 223.570 Masini si utilaje 232.500 67.500 165.210

IMO financiare

10.800 - 10.800 IMO financiare

88.400 - 88.400

ACTIVIMOBILIZAT

1.074.900 171.130 903.770 ACTIVIMOBILIZAT

1.569.840 315.350 1.254.490

Stocuri 112.500 12.400 100.100 Stocuri 177.400 31.000 146.400

Creante total 735.200 18.500 716.700 Creante total 1.006.880 52.880 954.000

- Creante clienti

702.500 18.500 684.000 - Creante clienti 915.280 52.880 862.400

- Creante diverse

32.700 - 32.700 - Creante diverse

91.600 - 91.600

Titluri de 14.000 - 14.000 Titluri de 18.730 4.230 14.500

10

plasament plasamentDisponibilitati 31.600 - 31.600 Disponibilitati 42.500 - 42.500

ACTIV CIRCULANT

893.300 30.900 862.400 ACTIV CIRCULANT

1.245.510 88.110 1.157.400

TOTAL ACTIV

1.968.200 202.030 1.766.170 TOTAL ACTIV

2.815.450 403.460 2.411.890

31.12.2008 31.12.2009

PASIV PASIVCapital social 480.000 Capital social 600.000

Prime de emisie 32.000

Rezerve legale 22.600 Rezerve legale 41.420

Rezerve statutare 11.040 Rezerve statutare 31.840

Rezultatul exercitiului 294.650 Rezultatul exercitiului 586.610

TOTAL 808.290 TOTAL 1.291.870

Provizioane pentru pensii/obligatii similare

18.580 Provizioane pentru pensii/obligatii similare

23.180

Credite bancare, din care: 140.000 Credite bancare, din care: 179.000

- Credite curente 9.000 - Credite curente 70.000

Datorii financiare diverse 70.000 Datorii financiare diverse 60.000

Furnizori 306.700 Furnizori 378.420

Datorii fiscale si sociale 90.300 Datorii fiscale si sociale 116.800

Datorii diverse (impozit pe profit) 332.300 Datorii diverse (impozit pe profit) 362.620

TOTAL 957.880 TOTAL 1.120.020

TOTAL PASIV 1.766.170 TOTAL PASIV 2.411.890

Informatii suplimentare:- CAF =796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2009);- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2009 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei(VNC a activelor cedate).- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare:

Intocmirea tabloului de finantare - Partea IINECESAR RESURSE

RESURSE DEGAJATE

SOLD

Variatia activelor aferente exploatarii- Stocuri si productia in curs 64.900 - - 64.900- Clienti si conturi asimilate 212.780 - - 212.780- Alte creante aferente exploatarii 58.900 - - 58.900

Variatia datoriilor aferente exploatarii- Furnizori si datorii fiscale si sociale - 98.220 + 98.220

VARIATIA NETA A EXPLOATARII 336.580 98.220 - 238.360Variatia elementelor in afara exploatarii

- Variatia creantelor in afara exploatarii- - -

- Variatia altor debitori (vizeaza titlurile de plasament)

4.730 - - 4.730

- Variatia altor creditori (Datorii diverse - impozit pe profit) - 30.320 + 30.320

11

VARIATIA NETA IN AFARA EXPLOATARII 4.730 30.320 + 25.590NECESARUL DE FOND DE RULMENT(1) 341.310 128.540 - 212.770Variatia neta a trezoreriei

- Variatia disponibilitatilor 10.900 - - 10.900- Variatia creditelor curente - 61.000 + 61.000

TREZORERIA NETA(2) 10.900 61.000 + 50.100VARIATIA FONDULUI DE RULMENT(1+2) 352.210 189.540 - 162.670

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa

Agentul economic WEB TECHNOLOGIES SRL este o firma nou infiintata, specializata in servicii de mentenanta pentru echipamente de automatizare.

In prezent, echipa de conducere isi alcatuieste previziunile financiare pentru primul an de activitate. Aceste previziuni sunt:

1) In luna I se vor emite actiuni in valoare de 500.000 lei si se ia un credit de 100.000 lei cu o dobanda de 10% pe an.

2) In primul an:a. nu se prevede restituirea capitalului;b. dobanda va fi platita din 2 in 2 luni (la sfarsitul perioadelor respective de cate 2 luni).

3) In luna I, din finantarea atrasa, se vor achizitiona mijloace fixe de 250.000 lei, cu plata pe loc. Amortizarea se calculeaza liniar, pentru o perioada de 5 ani, cu incepere din luna I.

4) In luna I incepe si activitatea de mentenanta. Salariile personalului vor totaliza 20.000 lei/luna, platibili in numerar la sfarsitul fiecarei luni.

5) Costurile diverse de exploatare (furnizori) se ridica la 10.000 lei/luna si se plati cu o luna dupa efectuarea lor.

6) Incasarile din servicii vor totaliza 50.000 lei/luna distribuite uniform de-a lungul anului. Jumatate din aceasta suma va fi incasata in momentul facturarii, cealalta urmand a fi platita de clienti in luna urmatoare.

Se cere:a) Sa se intocmeasca Contul de profit si pierdere pentru primul an de activitate.b) Sa se intocmeasca un flux de disponibilitati lunar pentru primul an de activitate (metoda directa).

REZOLVARE: a) CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (pentru primul an de activitate):

VENITURI 600.000 50.000 ´ 12 luni = 600.000 leiCHELTUIELI 410.000

Salarii 240.000 20.000 ´ 12 luni = 240.000 leiCheltuieli de exploatare 120.000 10.000 ´ 12 luni = 120.000 lei Amortizare 50.000 250.000 : 5 ani = 50.000 lei

PROFIT DIN EXPLOATARE 190.000 600.000 - 410.000 = 190.000 leiCheltuieli financiare (Dobanzi) 10.000 10% din credit = 10.000 leiPROFIT 180.000

12

b) FLUXUL DE DISPONIBILITATI LUNAR (pentru primul an de activitate) - METODA DIRECTA

L U N A

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

INCASARI 25.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000

- Vanzari 25.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000

PLATI 20.000 31.667 30.000 31.667 30.000 31.667 30.000 31.667 30.000 31.667 30.000 31.667

- Salarii 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

- Cheltuieli exploatare - 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

- Dobanzi - 1.667 - 1.667 - 1.667 - 1.667 - 1.667 - 1.667

Cash din operare 5.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333

Achizitie MF 250.000 - - - - - - - - - - -

Cash din investitii 250.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Capital social 500.000 - - - - - - - - - - -

Imprumuturi TL 100.000 - - - - - - - - - - -

Cash din finantare 600.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash net 355.000 18.333 2.0000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333 20.000 18.333

Cash la inceput 0 355000 373333 393333 411667 431667 450000 470000 488333 508333 526667 546667

Cash la sfarsit 355000 373333 393333 411667 431667 450000 470000 488333 508333 526667 546667 565000

Observatii: Calculul dobanzii: 10.000 lei/an Þ 833 lei/luna; Þ 1.667 lei/2 luni (platita din 2 in 2 luni). Cash net = Cash din operare - Cash din investitii + Cash din finantare Cash la sfarsit = Cash la inceput + Cash net

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta

Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.

Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare - metoda indirectă - +/- Rezultat înaintea impozitării şi elementelor extraordinare Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu infl. trezoreria + Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele

13

- Venituri din amortizări şi provizioane Eliminarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare +/- Rezultat din cesiunea imobilizărilor +/- Rezultat din cesiunea titlurilor de plasament + Cheltuieli privind dobânzile - Venituri din dobânzi şi dividende - Subvenţii pentru investiţii virate la venituri = +/- Rezultat din exploatare înaintea variaţiei NFR +/- Variaţia stocurilor +/- Variaţia conturilor clienţi şi alte creanţe de exploatare +/- Variaţia cheltuielilor în avans +/- Variaţia furnizorilor şi a altor datorii de exploatare +/- Variaţia veniturilor în avans

Alte prelucrări care presupun informaţii de tip încasări plăţi - Dobânzi şi dividende plătite - Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor +/- Elemente extraordinare = Flux de trezorerie din activităţile de exploatare

Reguli de calcul : 1. Cheltuielile eliminate se iau cu semnul plus, iar veniturile cu semnul minus

2. Rezultatul din cesiune este un venit net sau o cheltuială netă

3. Variaţia NFR urmăreşte logica : - pentru elemente de activ, creşterea influenţează negativ trezoreria, iar reducerea pozitiv

- pentru elementele de pasiv, logica este inversă

Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt. dobânzi dacă nu sunt ale exploatării) Flux investire = -2550 +2300

Flux finanţare = - 675 +350 +325

9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva

Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta oimportanta deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de intreprindere, si carese poate determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri. Pentru determinarea valorii capacitatii de autofinantare se calculeaza, soldurile intermediare de gestiune, pe baza indicatorilor din Contul de rezultate.

Ex.:Contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:

Cheltuieli Suma Venituri Suma Cumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600 Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000

14

Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400 Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000 Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560 Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0 Alte chelt.de exploatare 21942TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560 Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261 Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500 Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761 Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune

25618 Venituri exceptionale 38519

Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea eleme. din activ 340000 Valoarea net contab.a elem. de activ cedate 345000 Venituri din provizioane 30000 TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519 IMPOZIT PE PROFIT 516945TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840 REZULTATUL EXERCITIULUI 965155

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda aditiva.

Rezolvare:Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099

TABELUL SIG _productia vanduta (cifra de afaceri 26624600 + productia stocata 180000 +productia imobilizata 5400 = Productia exercitiului 26810000 -consumul materii prime 13893000 -variataia stocurilor -270000 -lucrari si servicii executate de terti 1675640 consum cheltuieli terti 15298640 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155

15

CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate.

CAF=965166+1133000+13000+70000 – 340000+345000 – 2500 – 30000=2153655

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva

Se cunosc urmatoarele date:

Cheltuieli Suma Venituri Suma Cumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600 Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000 Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400 Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000 Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560 Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0 Alte chelt.de exploatare 21942TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560 Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261 Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500 Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761 Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune

25618 Venituri exceptionale 38519

Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea eleme. din activ 340000 Valoarea net contab.a elem. de activ cedate 345000 Venituri din provizioane 30000 TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519 IMPOZIT PE PROFIT 516945TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840 REZULTATUL EXERCITIULUI 965155

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda substractiva.

Rezolvare:Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099

TABELUL SIG _productia vanduta (cifra de afaceri 26624600 + productia stocata 180000 +productia imobilizata 5400

16

= Productia exercitiului 26810000 -consumul materii prime 13893000 -variataia stocurilor -270000 -lucrari si servicii executate de terti 1675640 consum cheltuieli terti 15298640 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360 +subventii de exploatare 15000 -impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 -cheltuieli cu personalul 7400000 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000 + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri 14560 -amortizari si provizioane calculate 1133000 - alte cheltuieli 21942000 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618 +venituri financiare 19761 -cheltuieli financiare 815180 4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199 -chelt. financiare 440618 +venituri exceptionale 408519 -impozit pe profit 516945 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155

Metoda substractiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiar

Bilantul financiar al CREATIVE TECHNOLOGIES SRL se prezinta astfel:

BILANT FINANCIAR LA DATA DE 31.12.2012

DenumireSold la

31.12.2011Sold la

31.12.2012Denumire

Sold la 31.12.2011

Sold la 31.12.2012

Necesar permanent 12.955.888 12.205.149 Capitaluri permanente 7.753.424 13.469.742Activeimobilizate 12.955.888 12.205.149 Capitaluri proprii 7.035.648 12.116.554

Datorii cuscadente > 1 717.776 1.353.188Necesar temporar 6.662.838 13.835.270 Resursetemporare 6.753.420 10.764.142

Stocuri 4.614.994 8.766.358 Datorii cuscadente < 1 an

6.753.420 10.764.142

17

Creante 2.047.844 5.068.91Disponibilitati(Trezorerie active)

350.893 5.187.588 Credite bancare(Trezorerie pasiva)

5.462.775 6.994.123

Total Activ 9.969.619 31.228.007 Total Pasiv 9.969.619 31.228.007

Se cere : calculati indicatorii de echilibru financiar

Rezolvare:

CALCULUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

Denumire Formula de calculSold la

31.12.2011Sold la

31.12.2012Abateri

±ΔIndici

%

Fondul de rulment total Capital permanent – Necesar permanent -5.202.464 1.264.593 6.467.057 -24%Fond de rulment financiar

Active circulante - Datorii pe termen scurt -90.582 3.071.128 3.161.710 3390%

Fond de rulment propriu Fond de rulment total - Datorii petermen lung

-5.920.240 -88.595 5.831.645 1%

Fondul de rulment strain Fond de rulment total - Fond de rulment propriu

717.776 1.353.188 635.412 189%

Necesarul de Fond de rulment

Active circulante - Datorii petermen scurt 90.582 3.071.128 3.161.710 3390%

Necesarul de Fond de rulment

Active circulante +Cheltuieli in avans - Casa siconturi la banci - Datorii petermen scurt - Creditebancare de trezorerie-Venituri in avans

-5.904.250 -9.110.583 -3.206.333 154%

Trezoreria neta Fond de rulment - Necesarul de fond de rulment

-5.111.882 1.806.535 -3.305.347 35

Trezoreria neta Disponibilitati - Credite detrezorerie -5.111.882 1.806.535 -3.305.347 35Autonomiafinanciara Capitaluri permanente / Pasiv 39% 43% 4% 110%

12. Studiu de caz privind bilantul economic

Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:

- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;

- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;

18

- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe favorabile de 55.000.

Se cere:1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale

5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000

Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama

10.000 +10.000 20.000 Profituri nerepartizate

10.000 - 10.000

Stocuri 180.000 +40.000 220.000 Furnizori si creditori

280.000 +10.000 290.000

Creante-incerte:20.000

250.000 -20.000 230.000 Datorii la banci-TL:50.000lei

175.000 - 175.000

Disponibil banesti 15.000 - 15.000 Dif. reeval - 18.750 18.750Total active 510.000 28.750 538.750 Total pasive 510.000 28.750 538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Stocuri= -15.000+55.000= 40.000Diferente din reevaluare = 28.750 – 10.000=18.750

Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750

13. Studiu de caz privind bilantul functional

Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs

19

135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:


- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe

favorabile de 55.000.Se cere:

1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.

2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Omega SA la 31 decembrie N.3. Să elaboraţi bilanţul funcţional al societăţii Omega SA la 31 decembrie anul N.

Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale

5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000

Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama


10.000 - 10.000


280.000 +10.000 290.000



175.000 - 175.000

Disponibil banesti 15.000 - 15.000 Dif. reeval - 18.750 18.750Total active 510.000 28.750 538.750 Total pasive 510.000 28.750 538.750 Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Stocuri= -15.000+55.000= 40.000Diferente din reevaluare = 28.750 – 10.000=18.750

Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750

20

ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750Bilant functional pe baza bilanutului economic

Elemente Sume Elemente Sume F.FINANTAREF. INV : Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750

F.EXPL: Stocuri+Creante –Furnizori/Creditori

160.000 Datorii la banci 175.000

F. TREZDisponibil banesti

15.000

Total Activ 248.750 Total Pasiv 248.750

Functia de investitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

14. Studiu de caz privind bilantul financiar

Ex. Societatea Omega SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie patrimonială:Capital social 35.000 (350 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 50.000, imobilizări necorporale (licenţă) 5.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama, reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime şi materiale 20.000, producţie în curs 135.000, produse finite 25.000), creanţe 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori şi creditori 280.000, datorii la bănci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.Alte informaţii:


- activul net corectat al societăţii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe

favorabile de 55.000.Se cere:

1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al societăţii Omega SA la 31 decembrie N.

2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Omega SA la 31 decembrie N.3. Să elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar ale societăţii Omega SA la 31 decembrie

anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanţuri de rnai sus faceţi o scurtă prezentare a situaţiei financiare a

societăţii Omega SA la 31 decembrie anul N.Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizari necorporale

5.000 -5.000 - Capital social 35.000 - 35.000

Imobilizari corporale 50.000 +3.750 53.750 Rezerve 10.000 - 10.000

21

Imobilizari financiare:1000actX 10lei la soc Gama


10.000 - 10.000


280.000 +10.000 290.000



175.000 - 175.000

Disponibil banesti 15.000 - 15.000 Dif. reeval - 18.750 18.750Total active 510.000 28.750 538.750 Total pasive 510.000 28.750 538.750 Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Stocuri= -15.000+55.000= 40.000Diferente din reevaluare = 28.750 – 10.000=18.750

Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente.

Bilantul economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital propriu 73.750Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000Creante 230.000 Datorii la banci 175.000Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750ANC= Total active –Total datorii = 538.750-465.000=73.750Bilant functional pe baza bilanutului economic

Elemente Sume Elemente Sume F.FINANTAREF. INV : Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750

F.EXPL: Stocuri+Creante –Furnizori/Creditori

160.000 Datorii la banci 175.000

F. TREZDisponibil banesti

15.000

Total Activ 248.750 Total Pasiv 248.750

Functia de investitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

Bilant financiar pe baza bilantului economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 73.750 Capital permanent 123.750Stocuri + creante 450.000 Furnizori/creditori 290.000Disponibil banesti 15.000 Datorii la banci TS 125.000Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750 FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 – 73.750 = 50.000

NFR = Stocuri + Creante –Funizori/Creditori = 450.000 – 290.000 = 160.000

22

TN = Disponibil – Datorii la banci TS = 15.000 – 125.000 =- 110.000TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000

Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate

Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:

Indicator u.m.Imobilizări 1.500 Stocuri 500 Creanțe 100 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5.000 Cheltuieli de exploatare platibile 2.800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobânzi 100 Impozit pe profit 200

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere.

Lichiditatea curenta = Active circulante/Datorii curente = (500 + 100 + 100)/ (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 700/1.500 = 0.47

Lichiditatea imediata = Active circulante - Stocuri/Datorii curente = (700-500)/1500 = 0.13

Lichiditatea la vedere = Active totale/datorii curente = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47

Solvabilitatea financiară reflectă posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vânzarea activelor

23

Solvabilitatea Financiara = Total active/Total datorii = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47

Solvabilitatea financiară de 1.47, nu reflectă o solvabilitate bună a firmei.Solvabilitatea patrimonială reflectă în ce măsură capitalurile proprii pot să acopere datoriile

firmei.Solvabilitatea patrimoniala = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 +

500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 = 0,318.Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si

financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.

Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Activ total *100 = (5000-2800)/2200 = 2200/2200 *100 = 100%

Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Capitaluri permanente *100 = (5000-2800)/700 *100 = 314,29%

16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie

Sa se calculeze vitezele de rotatie daca se stiu urmatorii indicatori din Bilantul contabil:Imobilizari necorporale 5.000Imobilizari corporale 20.000Creante 10.000Stocuri 15.000Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:

- Viteza de rotatie a stocurilor: NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33

– Viteza de rotatie a datoriilor: Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67– Viteza de rotatie a imobilizarilor: NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2– Viteza de rotatie a activelor totale: NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) = 50.000/57.000 = 0.88- Viteza de rotatie a disponibilitatilor banestiNr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25- Viteza de rotatie a creantelorNr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5

17. Studiu de caz privind duratele de rotatie

24

Sa se calculeze duratele de rotatie daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:Imobilizari necorporale 5.000Imobilizari corporale 20.000Creante 10.000Stocuri 15.000Disponibilitati 2.000Datorii 30.000Sold Clienti 10.000Sold Furnizori 15.000Cifra de afaceri 50.000Rezolvare:

- Durata de rotatie a stocurilor: DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5

- Durata de rotatie a debitelor-clienti: DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73

- Durata de rotatie a furnizorilor: DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5

- Durata de rotatie a imobilizarilor: DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5

- Durata de rotatie a activelor totale: DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/ 50.000/*365 = 57.000/50.000*365 = 416.10

- Duratade rotatie a disponibilitatilor banestiDzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60

18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii

SC EXEMPLU SA prezinta urmatoarea situatie comerciala pe anii 2008, 2009 si 2010 in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile privind marfurile:

2008 2009 2010Venituri din vânzarea mărfurilor 7.776.173 25.072.515 1.202.961Cheltuieli privind mărfurile 7.105.441 24.001.945 1.108. 855Producţia vândută (Qv) 1 455 324 1 484 899 1 685 001Producţia stocată (Qs) 0 0 0Producţia imobilizată (Qi) 0 17 27 0

Sa se calculeze soldurile intermediare ale gestiunii.

Marja comercială = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – 607 „Cheltuieli privind mărfurile”Indicatori (rate) :Rata marjei comerciale = Marja comercială

Vânzări de mărfuriRata comercială a cheltuielilor = Marja comercială Cost cumpărare mărfuriRata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute

Stoc mărfuri

Denumire indicator 2008 2009 2010Venituri din vânzarea mărfurilor 7 776 173 25 072 515 1 202 961Cheltuieli privind mărfurile 7 105 441 24 001 945 1 108 855MARJA COMERCIALĂ 670 732 1 070 570 94 106Rata marjei comerciale 8,63% 4,27% 7,82%Rata comercială a cheltuielilor 9,44% 4,46% 8,49%

25

Rata rotirii stocurilor 3,38 7,14 -4,87Indice de creştere a veniturilor din vânzările de mărfuri

100% 322,43% 84,53%

Indice de creştere a cheltuielilor 100% 337,80% 84,39%Indice de creştere a marjei comerciale 100% 159,61% 85,97%

În cazul EXEMPLU S.A., marja comercială are o valoare semnificativă, ceea ce denotă faptul că activitatea comercială a societăţii nu poate fi neglijată. În anul 2009 nivelul marjei creşte faţă de 2008, datorită creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor, faţă de creşterea cheltuielilor privind mărfurile.

Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate, o creştere de 59,61% în anul 2009 faţă de anul anterior. Ea reflectă un flux global al activităţii comerciale pozitiv, contribuind în mod favorabil la formarea rezultatului net al întreprinderii analizate.

Producţia exerciţiului reprezintă producţia vândută, stocată sau nu şi producţia imobilizată.Se calculează prin însumarea producţiilor realizate de întreprindere:Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată

Denumire indicator 2008 2009 2010

Producţia vândută (Qv) 7 428 258 18 092 895 19 857 089Producţia stocată (Qs) 210 369 336 382 -227 881Producţia imobilizată (Qi) 0 0 0

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (Qex) 7 638 626 18 429 277 19 629 208Indice de creştere a Qv 100% 243,57% 267,32%Indice de creştere a Qs 100% 159,90% 8,32%Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%Indice de creştere a Qex 100% 241,26% 256,97%

Producţia exerciţiului prezintă fata de anul 2008 o creştere însemnată atat in anul 2009 cat si in anul 2010 cu toate ca in anul 2010 productia stocata are valoare negativa, dar nu putem să ştim dacă producţia a crescut şi în unităţi fizice. Nu se poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru că producţia vândută este exprimată în preţ de vânzare, iar producţia stocată – la cost de producţie.

19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune

Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma operatiunii de fuziune se creaza societatea C. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:

- societatea A: 40.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000

26

Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 70.000Activ net corijat(ANC) 150.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 15 10

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 15 / 10 = 3 / 2

Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3 actiuni vechi B.

Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei;Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000 lei, valoarea nominala fiind aceeasi, adica de 5 lei/actiune.

Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentat-o catre societatea C este egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal, adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate.

Fluxul informational contabil la societatea A:a. contabilizarea creantei societatii A catre societatea C:

Cont debitor Cont creditor Valoare461 7583* 150.000

*venituri din operatiuni din fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea C:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare265.00070.00085.000

110.000

./.401162

6583*

./.212371411512

265.000100.00045.00080.00040.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport

c. primirea actiunilor de la societatea C:Cont debitor Cont creditor Valoare

261 461 150.000

d. anularea cheltuielor de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 5.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 150.000

f. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.65836588

115.000110.000

5.000

g. determinarea rezultatului fuziunii:

27

Rezultatul fuziunii = venituri totale – cheltuieli totaleRezultatul fuziunii = 150.000 – 115.00 = 35.000 lei

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de particpare 150.000 Capital social 50.000

Rezerve 25.000Rezultat reportat 40.000Rezultatul fuziunii 35.000

Total activ 150.000 Total pasiv 150.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A:a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:

Cont debitor Cont creditor Valoare./.

1012106117121

456 150.00050.00025.00040.00035.000

b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:

Cont debitor Cont creditor Valoare456 261 150.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate. Actionarii societatii A sunt dupa aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C.

Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea operatiunilor de fuziune ale societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile din situatiile financiare ale acestei societati.

Fluxul informational contabil la societatea C:a. contabilizarea constituirii capitalului social:


b. contabilizarea primirii aportului de la societatea A:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare305.000140.00045.00080.00040.000

./.212371411512

./.456401162

305.000150.00070.00085.000

c. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000

./.212371411512

./.456401162

280.000150.00040.00090.000

28

Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel:Elemente de activ A Elemente de pasiv AImobilizari corporale 285.000 Capital social 300.000Marfuri 80.000 Furnizori 110.000Clienti 125.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Disponibilitati 95.000Total activ 585.000 Total pasiv 585.000

In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la Registrul Comertului si concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua societati si actionarii acestora devin actionarii societatii C.

20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independeNte din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Clienti 80.000 45.000 Furnizori 70.000 40.000Disponibilitati 40.000 55.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora:

a. fond comercial creat de cele doua societati:- societatea A: 90.000 lei;- societatea B: 70.000 lei.

b. plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:- societatea A: 40.000 lei;- societatea B: 30.000 lei.

Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Fond comercial 90.000 70.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 30.000Activ net corijat(ANC) 240.000 180.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 24 12


Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru

29

a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2 actiuni vechi B.

Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului social al societatii A dupa fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape:

- numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2= 7.500 actiuni noi A;

- valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei;- diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza

in categoria de prima de fuziune, adica: 180.000 – 37.5000 = 142.500 lei.Fluxul informational contabil la societatea A:

h. contabilizarea majorarii capitalului social:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 ./.10121042

180.00037.500

142.500

i. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare310.00070.000

105.00035.00045.00055.000

./.207212371411512

./.456401162

310.000180.00040.00090.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 87.500Fond comercial 70.000 Prime de fuziune 142.500Imobilizari corporale 205.000 Rezerve 25.000Marfuri 80.000 Rezultat reportat 40.000Clienti 125.000 Furnizori 110.000Disponibilitati 95.000 Credite bancare pe termen lung 175.000Total activ 580.000 Total pasiv 580.000

Fluxul informational contabil la societatea B:a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:


* venituri din operatiuni de fuziuneb. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.00040.00090.00080.000

./.401162

6583*

./.212371411512

210.00075.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportc. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:


d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 10.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

30

121 ./.65836588

90.00080.00010.000

f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 180.000

g. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 180.000 – 90.000 = 90.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 180.000 Capital social 75.000



Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:c. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 180.00075.0005.000

10.00090.000

d. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000Disponibilitati 40.000 55.000

31

Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:


Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(9.000 * 10 – 45.000)

45.000 0

Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10


Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.

Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;

Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * ½= 3.000 actiuni;

Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;

Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;

In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;

In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.

Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.

Fluxul informational contabil la societatea A:j. contabilizarea majorarii capitalului social:

Cont debitor Cont creditor Valoare456 ./.

10121042.11042.2

261

150.00015.00045.00045.00045.000

k. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare280.000145.00035.00045.00055.000

./.212371411512

./.456401162

280.000150.00040.00090.000

32

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000

Credite bancare pe termen lung 175.000Total activ 550.000 Total pasiv 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B:h. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:


* venituri din operatiuni de fuziunei. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare210.00040.00090.00080.000

./.401162

6583*

./.212371411512

210.00075.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportj. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:


k. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 10.000

l. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.65836588

90.00080.00010.000

m. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 150.000

n. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 60.000 Capital social 75.000Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000

Rezultat reportat 10.000Rezultatul fuziunii 60.000


Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:e. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 150.00075.0005.000

10.00060.000

33

f. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


g. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:Cont debitor Cont creditor Valoare

456 461 90.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul societatii A, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente de activ A B Elemente de pasiv A BCheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000Imobilizari financiare - 30.000 Rezultat reportat 40.000 10.000Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 70.000 40.000Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 120.000Disponibilitati 40.000 55.000Total activ 270.000 250.000 Total pasiv 270.000 250.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:


Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:Elemente A BCapital propriu 115.000 90.000Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000Plusvaloarea imobilizarilor corporale 90.000 70.000Plusvaloare din titluri de participare(6.000 * 20 – 30.000)

0 90.000

Activ net corijat(ANC) 200.000 240.000Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 16

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :

34

Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor BRs = 20 / 16 = 5 / 4

Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A.

Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000 * 4/5 = 12.000 actiuni;Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei;Prima de fuziune: 240.000 – 60.000 = 180.000 lei;Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei;Reducerea capitalului social al societatii A astfel:

- reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei;- diferenta: 120.000 – 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune.

Fluxul informational contabil la societatea A:l. contabilizarea majorarii capitalului social:

Cont debitor Cont creditor Valoare456 ./.

10121042

240.00060.000

180.000

m. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare400.000145.00035.00045.000

120.00055.000

./.212371411109512

./.456401162

400.000240.00040.000

120.000

n. anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:Cont debitor Cont creditor Valoare

./.10121042

109 120.00030.00090.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareCheltuieli de constituire 5.000 Capital social 80.000Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000Marfuri 80.000 Rezerve 25.000Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000Disponibilitati 95.000 Furnizori 110.000

Credite bancare pe termen lung 205.000Total activ 550.000 Total pasiv 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B:o. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:


* venituri din operatiuni de fuziunep. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare

35

240.00040.000

120.00080.000

./.401162

6583*

./.212261371411512

240.00075.00030.00035.00045.00055.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aportq. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:


r. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:Cont debitor Cont creditor Valoare

6588 201 10.000

s. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.65836588

90.00080.00010.000

t. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

7583 121 240.000

u. determinarea rezultatului fuziunii:Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultat = 240.000 – 90.000 = 150.000 leiBilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:

Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv ValoareTitluri de participare 240.000 Capital social 75.000



Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:h. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:


1012106117121

456 240.00075.0005.000

10.000150.000

i. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.

36

23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers

Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine 2.000 de acţiuni A.Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.

Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:Elemente A BCheltuieli de constituire 10.000 -Imobilizări corporale 1.248.000 788.000Imobilizări financiare 160.000 22.000Stocuri 160.000 330.000Clienţi 138.000 280.000Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -Conturi la bănci 28.000 8.000Total activ 1.800.000 1.428.000Credite pe termen lung 162.000Împrumut obligatar - 288.000Furnizori 46.000 256.000Datorii fiscale 70.000 44.000Total Datorii 278.000 588.000Capital social 1.000.000

(100.000 acţiuni)800.000

(80.000 acţiuni)Rezerve 402.000 238.000Rezultat 120.000 (198.000)Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000

Informaţii suplimentare:Pentru societatea A:

-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce. REZOLVAREActive Fictive = chelt de constituire = 10 000Oblig nefin = 46000Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000

37

EVAL APORTURILOR A B

CAPITAL PR 1522000 840000

(-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST) -10000 0

(=) ANCont 1512000 840000

(+-) CORECTII EVALUARE

FD COMERC 800000 88000

IMOB CORPORALE 56000 26000

CREANTE 0 -13500

STOCURI 0 -6500

TITL B DETINUTE DE A 16000(X-VN) 0 VN = 10

TITL A DETINUTE DE B 0 2000(Y-11) Val de achiz = 11

X = Vib, Y = Via

ANCor 2208000+16000x 912000+2000y

Nr actiuni 100000 80000

Valoare intrinseca Via = Y Vib = x

ANCorA = 2400 000ANCorB = 960 000Rezulta sistem de ecuatii2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y912 000 + 2000 Y = 80 000 XX = 12Y = 24Vib = 12 Via = 24RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via = ½Nr de actiuni de emis A pt a remunera B A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din AANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act ASau(nr act B – nr act B det de A) x Rp = ANCor BMajorarea capital social 32.000 x VNa = 320.000Prima de fuziune = 480.000

- Pr-zisa 32.000(Via-VNa) = 32.000(24-10) =448.000- Compl 16.000 (12-10) = 32.000

Act BInreg in contabilitate

INREG A - ABSORBANTA suma ct ct suma1 majorare cap soc 456 % 162 . 000 1012 320.000 1042 480.0002 anularea titlurilor 1042 263 160.0003 preluarea aport % %

38

88.000 207 161 288.000 788+26 21 401 256.000 814.000 371 44 44.000 109 456 960.000 41,115,121,371 restu

4 reg ct 456 117 160.0005 anularea act pr 1042 1096 anularea ch cons 6583 201 10.000

INREG B - ABSORBITA1 transf active 46101 7583 142.8000 960-8402 scoaterea din gestiune 6583 % 1428 . 000 21 788.000 263 22.000 371 330.000 4111 280.000 5121 1.0003 rez fuziune 7583 121 1.548.000 121 6583 1.428.000 4 tr datorii % 46101 588.000 161 288.000

40 256.00044 44.000

5 tr cap pr % % 800.000 1012 121 -198.000

238.000 106 456 960.000 120.000 121 456 461 960.000 6 regularizare cont 461.456 456 46101 162.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA

Sunt considerate operatiuni impozabile operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora;

b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;

39

c. Sunt realizate de persoane impozabile;d. Sunt rezultatul unor activitati economice.

- Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA.

- O persoana impozabila este considerata stabilitadin perspectiva TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile.

- Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina in functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva 8/2008 valabile la nivelul UE.

Operaţiunile impozabile pot fi:a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140;b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este

permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143 - 144^1;

c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141;

d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 142;e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate

de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

Exemplu:O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează îndomeniul producţiei de

mobilier realizează în luna septembrie următoareleoperaţiuni:- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA;- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie învaloare de 25.000,

fără TVA;- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol în valoare de

15.000 fără TVA;- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.Determinaţi TVA aferent lunii septembrie. Ştiind că la sfârşitul lunii augustsocietatea

raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii septembrie. Toate operaţiunile se desfăşoară pe plan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA.

Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri de simplificare)- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVAdeductibil

40

Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 leiPas 2. Determinarea TVA colectatPentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 leiDeci, TVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii septembrieTVA colectat > TVA deductibil _TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 leiPas

4. Determinarea TVA de plată la bugetul statuluiTVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 leiTemei legal:

- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversa Cotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din norme Facturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din norme Nedeductibilitate TVA – Art.145 alin.(5) lit.b)

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA

Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:

o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente;

o Livrarile intracomunitare de bunuri;o Transporturile internationale de pasageri;o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile

aferente;o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile

internationale si fortele NATO.Exemplul 1În luna iulie o persoană juridică plătitoare de TVA realizeazăoperaţiunile:- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA 24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere învaloare de 110.000 lei;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 180.000 lei; - achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 24%,destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere;- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 leifără TVA, TVA 24%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu dreptde deducere şi 30% activităţilor fără drept de deducere.Determinaţi TVA de plată în luna iulie.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibil Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cudrept de deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calcululTVA-ului deductibil

41

numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 leiPas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulieTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 – 52.800 = 3.120 leiTemei legal:Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA – Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din norme

Exemplul 2În luna august o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere învaloare de 200.000 lei;- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă învaloare de 600.000 lei fără TVA, TVA 24%, destinate realizării activităţilor firmei;- beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cuTVA, TVA 24%Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cudrept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vomcalcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus .TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 leiPro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000 lei.Pas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperatTVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 – 60.000 =133.000 leiTemei legal:Exporturi - Art.143Scutiri – Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul legii care pot fi supuse optiunii de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor – Art.147 alin.(5) si (6) si pct.47 din norme

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA

Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include

activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).

Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.

42

Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.

Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere.

Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau

terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA

Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in

scopuri de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.

Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse

In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de bunuri, cat si prestarea intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice tratamente fiscale distincte.

Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.

Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva 8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel, se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.

Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane mobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca serviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.

43

Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara teritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei rezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitate de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar: - adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru. - entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.

De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua conditii: - cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea fiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de firma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru; - furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost transportate intr-un stat membru.

Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.

Exemplu O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în lunamai următoarele

operaţiuni:- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kgfără TVA;- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;- livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg fără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai. Toateachiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate în scop de TVA.Rãspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată înscop de TVA se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, însensul că acestea se supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferentacestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat, nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA.Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperatCum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 – 1.260 =60 leiTemei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator)

44

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al proratei TVA

Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni

impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, „TVA deductibila” poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii:

o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile – deductibila integral;o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite – integral nedeductibila;o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.

Pro-rata se determina ca raport intre: o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit

exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; si

o Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a TVA.

Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).

Exemplul 1

Un club sportiv organizează activităţi sportive. Participarea la aceste activităţi este rezervată exclusiv membrilor ce plătesc un abonament anual.

Clubul sportiv gestionează şi un bar în interiorul sălilor de sport, unde membrii clubului pot să consume băuturi.

O dată pe an, clubul organizează un dineu special la care toată lumea poate veni şi consuma (chiar şi cei ce nu sunt membri ai clubului). Această activitate este organizată în vederea colectării de fonduri.

Regulamentul clubului sportiv prevede că acesta nu poate să realizeze profit, orice eventual profit neputând fi repartizat administratorilor ci reinvestit în club. În cazul încetării activităţii, orice activ (inclusiv banii) vor merge în contul unei asociaţii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul României.

În acest caz, se aplică următorul tratament de TVA: Clubul sportiv poate fi considerat fără scop patrimonial. Prestarea de către organizaţia fără scop patrimonial a unor servicii legate de activităţi sportive

sau educaţie fizică este scutită de TVA fără drept de deducere. Rezultă că abonamentele plătite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplică în acest caz deoarece sportul nu se află pe lista scopurilor acceptate).

Gestiunea barului nu este, în principiu, scutită de TVA. La fel dineul organizat anual. Totuşi, aşa cum s-a menţionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerată pentru bar dacă sunt primiţi numai membrii organizaţiei fără scop patrimonial şi dacă veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fără drept de deducere în baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit căreia este scutită o prestare de servicii efectuată de o persoană ale carei operaţiuni sunt scutite în condiţiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele

45

destinate colectării de ajutoare financiare şi organizate în beneficiul exclusiv al acestora, cu condiţia ca aceste scutiri să nu ducă la distorsiuni concurenţiale.

În cazul în care scutirea nu se aplică, clubul sportiv este în mod normal o “persoană impozabilă cu regim mixt” cu drept de deducere a TVA doar parţial, în cazul în care clubul nu întruneşte criteriile pentru intreprinderile mici.

Exemplul 2O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.Ajustarea pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;- deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;

46

- taxa colectata: 3.600 lei;- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial: 1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al ajustarii TVA

Exemplul nr. 1O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal deţine un hotel care a fost cumpărat în anul 2008 şi s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. În anul 2013, la parterul hotelului se amenajează un cazinou care ocupă 25% din suprafaţa clădirii. Deoarece activitatea de jocuri de noroc este scutită de TVA fără drept de deducere, persoana respectivă trebuie să ajusteze taxa dedusă iniţial, proporţional cu suprafaţa ocupată de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi până la finele anului 2026.

Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, la schimbarea destinaţiei unei părţi din clădire, astfel:- pentru perioada 2007-2012 persoana impozabilă nu ajustează taxa dedusă iniţial, aferentă acestor ani;- pentru perioada rămasă 2013 - 2026 = 14 ani, taxa se ajusteaza.

TVA-ul aferent fiecarui an este de : 6.000.000 / 20 ani = 300.000 lei/anPentru perioada 2007-2012 TVA aferenta este de 300.000 * 6 = 1.800.000 lei, care nu se ajusteaza.

Diferenta ramasa de 4.200.000 lei se ajusteaza astfel:

- 4.200.000 lei x 25% = 1.050.000 lei - taxa nedeductibilă, care se înscrie în decontul de TVA din perioada fiscală în care apare modificarea de destinaţie. În situaţia în care partea alocată cazinoului de 25% din clădire se măreşte sau se micşorează, se fac ajustări suplimentare în plus sau în minus conform aceleiaşi proceduri.

Exemplul nr. 2La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix ( care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.

- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei persoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art. 149, respectiv nu se fac ajustari de TVA

- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci se fac ajustari de TVA, astfel:380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare)

= 304 lei.

47

Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus.30.Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor

Exemplul 1O societate importa de utilaj cu plata TVA facuta in vama de catre transportator.Ce inregistrari se vor efectua in contabilitate ?

Asa cum este prevazut la pct. 104 alin. (4) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 sunt reflectate distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizari corporale in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general). In cazul bunurilor achizitionate insotite de factura sau de aviz de insotire a marfii, urmand ca factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate este cursul de la data receptiei bunurilor (pct. 184 alin. (4)). De retinut faptul ca o tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii (pct. 185 alin. (5)). Prin urmare, inregistrarea utilajului in contabilitate se face la momentul transferului riscurilor si beneficiilor. Cursul valutar utilizat la data receptiei este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi bancara anterioara operatiunii privind receptionarea bunurilor.

Imobilizarile corporale pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare, se inregistreaza prin formula contabila:

223 = 404

"Instalatii tehnice, mijloace de transport, "Furnizori de imobilizari" animale si plantatii in curs de aprovizionare"

La preluarea efectiva a utilajului se va efectua inregistrarea contabila:

2131 = 223

��Echipamente tehnologice "Instalatii tehnice, mijloace de transport, (masini, utilaje si instalatii de lucru) animale si plantatii in curs de aprovizionare" Taxele vamale, transportul, cheltuielile cu asigurarile, tva-ul achitat de transportator se

inregistreaza:

48

223 %

"Instalatii tehnice, mijloace de transport, 446 " Alte impozite si taxe"( anal taxe vamale) animale si plantatii in curs de aprovizionare" 401 "Furnizori (transport fara tva)

4426 "Tva deductibila" = 446 "Tva deductibila" ��achitat de transportor

Iar plata taxelor si a transportului: % 512 "Conturi la banci" 446 " Alte impozite si taxe" 446 "Tva deductibila" achitat de transportor�� 401 "Furnizori" (transport fara TVA)

Exemplul 2O societate a încheiat un contract cu o persoană stabilită în Turcia (un spital) pentru publicitate pe mijloacele de transport (autobuze). Tratamentul TVA la emiterea facturii, locul prestării şi obligaţii declarative.

Problemă:Conform art. 126 din Codul fiscal, pentru ca o activitate să fie taxabilă din punctul de vedere al TVA în România, se necesită să se îndeplinească cumulativ un număr de patru condiţii, redate în continuare:a) Operaţia economică este cu plată, prin plată înţelegându-se contraprestaţia obtinută sau un avantaj;b) Operaţia economică este o livrare de bunuri sau o prestare de servicii în sfera TVA;c) Operaţia economică este desfăşurată de o persoană înregistrată în scopuri de TVA în Româ nia;d) Operaţia economică este efectuată pe teritoriul naţional al Româ niei.Dacă primele condiţii sunt uşor de demonstrat, activitatea de publicitate este în sfera TVA, vom analiza implicaţia locului de prestare a publicităţii, având în vedere ca reglementările î n domeniunstabilesc prin efectul legii, locul de realizare al unui serviciu.

În esenţă, dificultatea de abordare a situaţiei este dacă acest spital din Turcia este persoana impozabilă din punctul de vedere al TVA. Potrivit art. 127 este persoana impozabilă orice persoana ce desfăşoară activităţi economice, de natura comercianţilor, prestatorilor de servicii, a profesiilor libere, indiferent de locul de realizare a activităţii ş i indiferent de rezultat. Astfel nu impedimentul localizării spitalului din Turcia conduce la dificultăţi de interpretare, ci natura activităţii. Reţinem că pentru persoanele impozabile din afara Comunităţii nu este obligatoriu sa fie înregistrate în scopuri de TVA, dar este uşor de justificat caracterul impozabil al persoanei, dacă în acel stat terţ se utilizează un sistem al TVA sau un altul similar, unde este înregistrat beneficiarul.Prin urmare, vom analiza ambele situaţii, atunci când spitalul este persoana impozabilă, cât şi când nu este persoana impozabilă din punctul de vedere al TVA.

49

A) Dacă spitalul este persoana impozabilă , atunci prin efectul art. 133 alin. (2 ) din Codul fiscal, locul prestării de servicii de publicitate este la sediul desfăşurării activităţ ii economice a beneficiarului, adică în Turcia, chiar dacă fizic reclamele sunt situate pe mijlocele de transport în România.

B) Dacă spitalul este o persoana neimpozabilă , sunt aplicabile prevederile de la art. 133 alin. (5) lit. e) pct. 4 din Codul fiscal, ce stabileşte că pentru serviciile de publicitate locul prestării este “ e) locul unde beneficiarul este stabilit sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, dacă respectivul beneficiar este o persoană neimpozabilă care este stabilită sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afara Comuni tăţii”.

Astfel, în ambele situaţii locul prestării de servicii este la sediul desfăşurării activităţ ii economice al beneficiarului, adică în Turcia. Prin urmare, activitatea nu se desfăşoară pe teritoriul naţional al României.Potrivit norme metodologice pentru art. 126 din Codul fiscal, regasite pct. 2 alin. (1) di n HG nr. 44/2004, dacă o singură condiţie din cele patru enumerate î n preambul nu se îndeplineşte, atunci activitatea economică nu este impozabilă în Româ nia din punctul de vedere al TVA.

În concluzie, factura se poate emite în regim de scutire de TVA pentru servicii de publicitate în favoarea spitalului din Turcia.

50

aplicatii ceccar a3 sem 2 set3 rezolvate

Documents