.Pădurile de foioase sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi

angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate, cât şi în cele subtropicale şi tropicale.Dintre padurile de foioase fac parte si Codrii Moldovei

Cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova "Codrii" se gaseste in preajma comunei Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971. Rezervatiile

stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale: zona strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie. Natura de aici impresioneaza prin

abundenta de forme si specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie. In rezervatia "Codrii" sunt puse sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasari, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii de specii de insecte. Principalele specii de

arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si fagul. In perimetrul rezervatiei mai exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat

"Muzeu al naturii".Natura în rezervaţie uimeşte prin multitudinea formelor şi speciilor, multe dintre ele sînt

trecute la categoria rare şi pe cale de dispariţie. În rezervaţia naturlă „Codrii” sînt aproape 1000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică

pentru Moldova. Cele mai mari suprafeţe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arţar. Mai puţin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat şi de

carpen.Dintre speciile cele mai frecvente ale învelişului ierbos pot fi enumerate: rogozul

păros, rogozul brevicolat, piciorul-caprei, rocoţelul lanceolat, pochivnicul european, golomozul, lipicioasa, leurda, diverse specii de toporaşi etc.Toamna cind temperatura este joasa,procesul descompunerii se desfasoara lent si solul este acoperit cu un strat numit Litieră. Litiera-stratul gros de frunze uscate, aflate in putrefactie, formata in urma procesului de descompunere.Ea alcatuieste stratul superior al solului forestier.Masa litierei ,toamna ,poate ajunge pana la jumatate din biomasa padarii.Ea se acumuleaza toamna, deoarece din cauza temperaturii mici,procesul descompunerii este foarte lent.In ea isi gasesc iarna adapost multe animale nevertebrate si mici vertebrate.Primavara,crescand numarul reducentilor,litiera treptat dispare.In urma descompunerii acesteia,in sol ajung foarte multe substante anorganice, ce sunt la randul lor absorbite de plante.Oragenismele care iau parte la descompunerea substantelor organice sunt:bacteriile ,rimele,gindacii,viermii.

În flora rezervaţiei se regăsesc cca 90 de specii rare din 77 de genuri şi 35 de familii. Mai frecvent se întâlnesc speciile: căpşuniţa-grandifloră, untul-vacii-purpuriu, nemţişorul, clocotişul pinat, bumbăcăriţa latifolie (a cărei staţiune în rezervaţie este unică în republică), dactiloriza-de-mai, dumbrăviţa-de-baltă, diverse specii de ferigi etc. Acestea şi multe altele şi-au găsit aici mediul favorabil de reproducere. În pădurile de fag, de gorun cu fag şi în cele de stejar pedunculat cu carpen s-au păstrat condiţii optime de creştere şi de dezvoltare a unei alte serii de plante rare, cum ar fi: căpşuniţa roşie, vioreaua-nopţii, crinul-de-pădure, pintenul-cocoşului-ovat, dalacul cvadrifoliu, păducelul pentagin, orbalţul spicat etc.

Nivelul de arbuşti şi învelişul de iarbă este bine dezvoltat şi include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb dintre ierburi – rogoz, piciorul-caprei (sau reg. laba-ursului), dar şi leordă. Pe podişuri înalte, împrejurul izvoarelor şi pîrăiaşelor mici sînt pădurici de fagi. În rezervaţie cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariţie,

printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numeşte iarba-şarpelui

sau limba-cucului), grîuşor (untişor) şi iarba de baltă (Eleocharisacicularis).

Este bogată şi lumea animală a rezervaţiei. Aici putem întîlni reprezentanţi ai faunei din Carpaţi, Balcani şi Asia. În trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de

specii de animale vertebrate şi 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică,

uliul, turtureaua, bufniţa, vipera, etc.