lucrare stiintifica(practica i )

Upload: anisoara-turcanu

Post on 15-Oct-2015

101 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Lucrare infmativ-științifică la tema:''Regiunea turistică Călărași''

TRANSCRIPT

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    1/39

    Ministerul Educa iei al Republicii MoldovaColegiu Na ional de Comer al ASEM

    Lucrare infmativ- tiin ific la tema:

    ''Regiunea turistic Clra i''

    Autor: urcan AnaGrupa TUR-111

    Conducator:Dumitru Bolocan

    Ci inu !"

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    2/39

    Cuprins:

    Capitolul #"$" %urismul un fenomen &n continu mi care$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$"$ Conceptul turism() forme ale turismului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

    "$* Locul +i rolul turismului &n cresterea economi$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$"$, biectivul lucrrii i subiectul cercetrii aplicate$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

    Capitolul ## Modelul de determinare a caracteristicilor pentru recreatie a obiectivului investigat$" Aprecierea pentru recreatie a unei regiuni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ Aprecierea pentru recreatie a unui obiect natural$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$* Aprecierea pentru recreatie a unui obiect antropic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

    Capitolul ###Regiunea turistic Clra i*$" Scurt #storic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$ Atrac ii turistice ale raionului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$* Natura pitoreasca din raionul Calarasi$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$, Rute turistice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$. Cultura$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$/ Mnstirea 0rumoasa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$1 Mnstirea 2&rbov $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

    *$3 Mnstirea Rciuia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$4 Mnstirea 2&r5auca$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$"! Clra i 6ivin$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$"" Re7erva8ia de Stat 9laiul 0agului($$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3.12 Casa mierii............................................................................................................................*$"* Mu7eul Casa 9arinteasc $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$", Statiunea balneo-climaterica Codru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$". Casa Mu7icii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*$"/ %abara ;Romanita($$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    3/39

    "$" %urismul-un fenomen &n continu mi care

    Apari8ia turismului se pierde &n negura timpurilor +i) &n consecin8) din cau7a lipsei unorinforma8ii istorice nu se poate stabili o dat c?t de c?t cert a deta+rii sale ca activitatedistinct) se pare totu+i c unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai

    &ndeprtate timpuri$ 9oate nu ar fi e>agerat dac s-ar afirma c) de+i nu au constituit unscop &n sine) satisfac8iile turistice ale unor cltorii au o v?rst apro>imativ egal cu cea aprimelor a+e7ri omene+ti stabile$ Afirma8ia se ba7ea7 pe ideea c omul) c=iar din celemai &ndeprtate timpuri ale evolu8iei sale) nu a reu+it sa produc toate cele trebuincioasesub7isten8ei +i) &n ciuda mi5loacelor precare de comunica8ie) a cutat s cultive +i s

    &ntre8in rela8ii cu semenii si din alte colectivit8i) prin intermediul sc=imburilorcomerciale) ceea ce a favori7at +i o lrgire treptat a contactelor) permi8?nd o mai buncunoa+tere reciproc a colectivit8ilor respective$

    #nstitu8ionali7area turismului pe plan na8ional +i organi7area lui &n continuare +i pe planinterna8ional au determinat un av?nt continuu al acestuia +i au fcut ca) prin ritmurile de

    de7voltare atinse) turismul s devin unul dintre cele mai spectaculoase fenomene alesecolului al @@-lea) cu consecin8e sociale) economice +i umane deosebit de importante$ Sepoate afirma c) din aceast epoc) turismul &ncepe s se deta+e7e ca o activitateeconomico-social distinct$

    %rebuie &ns men8ionat c) &n ma5oritatea 8rilor) transformarea turismului &ntr-oactivitate economico-organi7atoric) pe scar na8ional) s-a produs numai &n cea de-adoua 5umtate a secolului nostru) ceea ce a favori7at apari8ia +i instituirea &n secolulter8iar) cel al prestrilor de servicii) a unor noi ramuri ale economiilor na8ionale) domeniicunoscute generic sub denumirea de industria turistic$

    Activitatea turistic este bine sus8inut de un valoros poten8ial turistic natural-antropic diferen8iat de la 8ar la 8ar) &n func8ie de care sunt organi7ate diferite tipuri de turism$9rivit &n corela8ie cu ansamblul economiei na8ionale) turismul ac8ionea7 ca un elementdinami7ator al sistemului economic global deoarece antrenea7 o cre+tere &n sferaproduc8iei bunurilor +i serviciilor) de7voltarea ba7ei te=nico-materiale +i stimularearamurilor participante la construirea si ec=iparea spa8iilor de ca7are +i alimenta8ie)moderni7area re8elei de drumuri) reali7area de mi5loace de transport) de instala8ii pentruagrementB este un mi5loc de diversificare a structurii economiei) prin crearea unoractivit8i sau ramuri proprii acestuia sau de7voltarea la noi dimensiuni a unora dintre celee>istente$

    %urismul a devenit o activitate de recreere global popular$ %urismul este ramuraeconomic cea mai puternic pe plan mondial$ n !!, s-au ob inut &n acest sector)conform rgani7a iei Mondiale a %urismului) circa /* miliarde de D$S$ $ n !!3) s-auconsemnat peste 4 milioane de sosiri la nivel interna ional) cu o cre tere de ")4F fa de anul !!1$ ncasrile interna ionale din turism au crescut &n !!3 la 4,, bilioane DSG/, bilioane euroH) ceea ce corespunde la o cre tere &n termeni reali de ")3F$ Cuapro>imativ "!! milioane de anga5a i la nivel mondial) turismul se eviden ia7 i ca cel mai important anga5ator$ Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de . p?n la*! din comer ul mondial &n domeniul serviciilor$

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    4/39

    "$ Conceptul turism() forme ale turismului

    Etimologic) cuv?ntul turism( provine din termenul engle7 tour( GcltorieH) sau totour() to maIe a tour( Ga cltori) a face o cltorieH) termen creat &n Anglia) &n 5urulanilor "1!!) pentru a desemna ac8iunea de voia5 &n Europa &n general +i &n 0ran8a &nspecial$ La r?ndul su) acest termen engle7 deriv din cuv?ntul france7 tour; Gcltorie)plimbare) mi+careH) fiind preluat de ma5oritatea limbilor europene cu sensul de cltoriede agrement$ 6in termenul turism; a derivat +i cel de turist;) adic persoana careefectuea7 cltoria pentru plcerea proprie$

    9rivit ca un fenomen social-economic creator de beneficii) turismul a fost definit &nvariante dintre cele mai felurite: ))arta de a calatori pentru propria plcere( GM$9eJromaure 6ebordHB ))activitate din timpul liber care consta &n a voia5a sau locui departede locul de re+edin8) pentru distrac8ie) odi=na) &mbog8irea e>perien8ei +i culturii)datorit cunoa+terii unor noi aspecte umane +i a unor peisa5e necunoscute( GKanMedecinHB ))fenomen al timpurilor noastre) ba7at pe cre+terea necesit8ii de refacere a

    snt8ii +i de sc=imbare a mediului &ncon5urtor) cultivare a sentimentului pentrufrumuse8ile naturii ca re7ultat al de7voltrii comer8ului) industriei +i al perfec8ionriimi5loacelor de transport( GuJ 0reulerH$

    Cel care a elaborat o defini8ie a turismului acceptat pe plan mondial) a fost profesorulelve8ian dr$ $ 2un7iIer) acesta apreciind c: %urismul este ansamblul de rela8ii +ifenomene care re7ult din deplasarea +i se5urul persoanelor &n afara domiciliului lor) at?tatimp c?t se5urul +i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent +i oactivitate lucrativ oarecare( G"4,!H$

    ns defini8ia acceptat de cr8ile auto=tone de specialitate este urmtoarea: %urismul serefer la activit8ile unei persoane care cltore+te &n afara mediului su obi+nuit) pentrumai pu8in de o perioad specificat de timp +i al crei scop principal de cltorie este altuldec?t e>ercitarea unei activit8i remunerate la locul de vi7itare$(

    %urismul) care implic ideea alegerii deliberate a destina8iilor) a itinerariilor) a perioadei +iduratei se5urului de ctre fiecare turist &n parte are ca scop satisfacerea anumitornecesit8i de ordin social) cultural) spiritual) medical etc$ +i &n ultim instan8) satisfacereanevoilor de consum turistic$ in?nd seama de aceste considerente) &n literatura despecialitate s-au cristali7at diferite clasificri ale formelor de turism practicate) &n func8iede criteriile urmrite pentru o c?t mai omogen grupare a lor$

    %urismul este cltoria reali7at &n scopul recrerii) odi=nei sau pentru afaceri$rgani7a ia Mondial a %urismului G $M$%$ H define te turi tii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc &n locuri din afara 7onei lor de re edin permanent pentru o durat de minimum dou7eci i patru G,H de ore dar nu mai lung de un an consecutiv)

    &n scop de recreere) afaceri sau altele nelegate de e>ercitarea unei activit i remunerate &nlocalitatea vi7atat$(

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    5/39

    "$* Locul +i rolul turismului &n cresterea economi

    Oolumul cresc?nd +i comple>itatea ofertei de servicii turistice au generat de7voltarea uneiadevrate industrii a cltoriilor +i turismului) ceea ce 5ustific tratarea fenomenuluituristic ca o ramur distinct a economiei na8ionale &n plin de7voltare) constituind ocomponent a sectorului ter8iar$ 9rin natura sa) fenomenul turistic este deosebit de

    comple>) cu ad?nci implica8ii sociale) politice) culturale +i economice$ ntreptrundereacomponentelor sale eterogene d na+tere unui specific unic +i original) care nu se identific

    cu nici una dintre ramurile tradi8ionale ale economiilor na8ionale) 5ustific?nd pe deplintratarea sa &n mod autonom$ %rebuie &ns preci7at c) spre deosebire de alte sectoare de

    prestri de servicii) industria cltoriilor +i turismului rm?ne totu+i o ramur deconsecin8) a crei de7voltare &n fiecare etap dat va fi permanent &ntr-o str?ns corelare

    cu nivelurile +i ritmurile de de7voltare ale celorlalte ramuri ale economiei na8ionale$

    6in punct de vedere economic) turistul este consumator de bunuri +i beneficia7 de

    serviciiB din c=eltuielile acestuia +i) implicit) din mi5loacele financiare re7ultate prinactivitatea unit8ilor economice ale industriei turismului Gtransport) ca7are) alimenta8ie)agrement etc$H) o parte revine direct acestor unit8i sub form de profit +i de fonduribne+ti pentru plata salariilor lucrtorilor ocupa8i &n unit8ile respective) alt parte intr

    &n bugetul statului sau &n cel local sub form de impo7ite) ta>e etc$) iar a treia parte esteabsorbit direct &n alte ramuri ale economiei pentru plata produselor +i bunurilor livrate+i a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesit8ile industriei turismului$

    Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate +i prin prisma veniturilorreali7ate de for8a de munc angrenat direct sau indirect &n industria turismului: procesul

    de servire a turi+tilor face apel la o for8 de munc numeroas) cu un profil variat decalificare) ale crei c=eltuieli de consum sporesc) de asemenea) ca re7ultat al cre+teriinivelului de trai) tocmai datorit utili7rii mai ra8ionale +i mai complete a for8ei de muncpe msura de7voltrii turismului$

    n momentul &n care un obiectiv turistic a fost dat &n folosin8) el e>ercit o influen8po7itiv asupra economiei regiunii) 7onei) sta8iunii etc$ unde a fost locali7at +i) &ntr-oaccep8ie mai larg) asupra &ntregii economii na8ionale) prin veniturile generate dee>ploatarea obiectivului respectiv pentru turismul interna8ional +i intern) prin consumulde bunuri +i servicii +i prin veniturile reali7ate de for8a de munc utili7at$

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    6/39

    "$, biectivul lucrrii i subiectul cercetrii aplicate

    Raionul Calarasi este frumos in orice anotimp, fiecare anotimp este fascinant in felul sau.Primavara este frumoasa prin copacii infloritoti, vara-prin mirosul florilor de tei, toamna-prin

    Codrul muncitorilor si aroma sucului de struguri. Iarna se poate de sazut la cuptorul cald, deprivit vijelia prin fereastra .Am ales aceasta regiune de oarece are o atractivitate turistic deose!it."ste unul dinte cele mai populare trasee turistice ale #oldovei.$uri%tii %i e&cursioni%tii numescadesea acest traseu - Crucea Pravoslavnic, ceea ce e legat cu loca'ia mnstirilor. (ac privi'i)arta traseului, ve'i vedea, c dou dintre por'iunile de drum, care duc spre mnstiri, seintersecteaz su! form de cruce. Itinerarul este popular %i pentru c se afl *n apropiereaC)i%inului + de m p*n la centrul raional Clra%i/ dar %i a or%elului Clra%i. Cea mai*ndeprtat dintre ele se afl la numai 1 m de el.0ituat *n partea central a Repu!licii #oldova, r. Clra%i se *nvecineaz la nord cu r. $elene%ti,la nord est cu r. r)ei, la vest cu r. ng)eni, la sud cu r. 0tr%eni %i r. 4isporeni. 0uprafa'a

    total a raionului este de 5,3 mii )a, dintre care 26,527 reprezint pdurile +22,36 mii )a/, iarlacurile ocup 62 )a. Popula'ia raionului +88,6 mii persoane/ locuiesc *n 2 de sate +dintre care3 a%ezate pe vetre medievale/ %i *n ora%ul de re%edin' Clra%i +29,5 7 din popula'ie/. Reliefulraionului reprezint o regiune deluroas cu suprafe'e compacte de pdure. $eritoriul estetraversat de r:urile ;:c +care izvor%te *n $emeleu'i/, Ic)el, Cula, precum %i afluien'ii acestora.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    7/39

    #untos de mare inaltime-

    #untos de inaltime medie-

    #untos de inaltime mica sau podis-3

    Colinar cu relief fragmentat sla!-2

    Coliniar plat-1

    Starea mediului: Pastrarea foarte !una a naturii in ansam!lu-

    Pastrarea !una-3

    Pastrarea sla!a-2

    Birginitatea lipseste-9

    9itorescul locului: ?oarte pitoresc-

    Pitoresc-3

    Pitoresc nesemnificativ-2

    Pitoresc lipseste-9

    E>oticitaatea peisa5elor: ?oarte e&otic-

    "&otic-3

    "&ocitate sta!ila-2,1

    "&ocitate lipseste-9.

    Oarietatea ori7onatla si verticala a peisa5elor: Barietate formare mare-

    Barietate mare-3

    "videntiata pe alocuri-2,1

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    8/39

    >ipseste-9.

    Asigurarea cu apa: ?oarte !una-

    ;una-3

    Insuficienta-2,1

    >ipseste-9.

    Confortul climatic: Clima !linda-

    $emperata-3

    $emperat-continentala-2,1

    Aspra continentala-9

    9osibilitatea de vinat si pescuit: ?oarte !une-

    ;une-3

    0la!e-2,1

    >ipsesc-9.

    Seismicitatea teritoriului: #iscarile seismice lipsesc sau sunt foarte sla!e-

    0la!e-3

    0imtitoare-2,1

    Puternice-9.

    biectivile antropice: 4umar foarte mare-

    4umar mare-3

    4umar nesimnificativ-2

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    9/39

    4umar mic-1

    >ipsesc-9.

    9osibilitatea de traversare a teritoriului: ?oarte !una-

    ;una-3

    Cu unele dificultati-2,1

    Conditii grele-9.

    Aprecierea pentru recreatie a unui obiect natural:

    Pitorescul o!iectului@

    ?oarte pitoresc

    Pitoresc 3

    Pitoresc nesemnificativ 2, 1

    Pitorescul lipse te 9.

    E>oticitatea: ?oarte e&otic

    "&otic 3

    "&oticitate sla! 2, 1

    "&oticitatea lipse te 9.

    Starea natural@ Pstrare foarte !un a naturii *n ansam!lu

    Pstrare !un 3

    Pstrare sla! 2

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    10/39

    Birginitatea lipse te 9

    Mrimea: ?oarte mare

    #are 3

    4esemnificativ 2

    #ic 1.

    Accesul la obiect: ?oarte !un

    4esemnificativ 3

    #are 2, 1

    ?oarte mare 9.

    Aprecierea pentru recrea ie a unui obiect antropic:

    Oec=imea obiectului:

    ?oarte vec)i

    Bec)i 3

    0ecolul I 2

    0ecolul 1

    >ipse te 9.

    9strarea fi7ic a obiectului: ?oarte !un

    ;un 3

    >as de dorit 2, 1

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    11/39

    4esatisfctoare 9.

    #mportan a istoric: ?oarte mare

    #are 3

    4esemnificativ 2

    #ic 1.

    Dnicitatea: nic

    Rar *nt*lnit-3

    ?recvent *nt*lnit-2,1

    >ipse%te-9

    Stilul arc=itectonic: "viden'iere pronun'at a unui stil-

    "viden'iere unei sim!ioze de stiluri-3

    Cu unele elemente decorative-2,1

    >ipse%te-9

    Oalorile material +i decorative-estetice adpostite de monument: (e important mondial-

    (e important national-3

    (e important local-2,1

    Balorile esen'iale lipsesc-9 Accesul la obiect:

    ?oarte !un-

    ;un-3@

    Cu unele dificult'i-2,1@

    (ificil-9

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    12/39

    0lu>ul de vi7itatori: ?oarte mare-

    #are- 3

    4e*nsemnat- 2

    #ic- 1

    ?oarte mic- 9

    9osibilitatea antrenrii &n circuitul civil turistic: ?oarte !un-

    ;un- 3

    0la!- 2

    ?oarte mic- 1

    *$" Scurt istoric Clr i este pentru prima dat atestat documentar la 132 133 cu denumirea de $uzara. >ocalitatea $uzara este pomenit *ntr-un ir de documente domne ti ce apar in diferitor perioade istorice@ de la Ale&andru cel ;un care a dat mo ia $uzarei spre stp*nire unui !oier credincios domnului+*nainte de 139/, p*na la #i)ai utu care a confirmat e&isten a $uzarei t*rg sta!ilind aici diferite r*nduieli +28 septem!rie 156/.

    >egenda spune c voievozii #oldovei au desclecat *n repetate r:nduri, pe meleagurile $uzarei,acesta constituind un loc de importan strategic. tenii domnului #oldovei ademini i de natura Codrilor din preajm i frapa i de farmecul peisajului podgorean, au desclecat i au rmas aici

    pentru totdeauna *mpreun cu cpeteniile lor. sta ii - clre i se numeau pe atunci clra i.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    13/39

    "timologia toponimului Clra i@ Clra i - soldat din cavalerie, cavalerist. Clra ii constituiau unul dintre elementele principale ale vec)ii armate moldovene ti. "i se recrutau din !oieri i din slujitorime, aceasta din urm fc:nd parte din clasa rze ilor, crora domnitorul le acordase anumite privilegii, pentru ca s slujeasc *n armat fr leaf. Acest fenomen posi!il c a fost legatde unele particularit i ale dezvoltrii rela iilor agrare *n #oldova, reorganizarea sistemului de

    proprietate de pm:nt *n secolul BI i apari ia unor categorii de proprietari de pm:nt rze *n via a crora rela iile de rudenie aveau o mare importan . pu na *n dou jude e separate, o parte din localit i au trecut *n jude ul r)ei,

    iar cealalt parte *n jude ul >pu na. P*n *n anul 162, conform D(ic ionarul 0tatistic al ;asara!iei, C)i inu, 1623E Clra i era re edin de plas *n jude ul r)ei, cuprinz:nd 3 de comune rurale. (up ce a fost adoptat o nou lege administrativ, Clra i continu s e&iste ca

    centru de plas cu 5 de sate *n componen a jude ului >pu na, conform recensm:ntul general al popula iei Rom:niei din 1639.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    14/39

    pdure, iepurele, veveri a .a., iar din lumea psrilor se poate men iona@ mierla, porum!elul de pdure, gai a, cinteza, vulturul, )ultanul.

    Popula ia raionului, conform recensm*ntului de la sf*r itul anului 299, constituie 5,F mii persoane. (ensitatea popula iei pe un m2 este de 199 persoane. Ponderea popula iei rurale este de 89,7. Popula ia preponderent se ocup cu agricultura.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    15/39

    #onument natural geo-paleontologic KCimitirul cailorK +2 )a/, parcul de ar!ori seculari.

    *$* Natura pitoreasca din 7ona Calarasi

    4atura pitoreasc din zona Clra%i este protejat de stat *n@ rezerva'ii peisagistice mari *ntre satele C!e%ti P:rjolteni +1213 )a/, $emeleu'i Blcine'

    +296 )a/, Ligne%ti +F89 )a/ %i 0adova +95 )a/

    rezerva'ii naturale silvice *n 0adova +226 )a/, =:rjauca +3 )a/, ne%ti +162 )a/ monumente naturale@1. ageologice Pule%ti +2 )a DCimitirul cailorE/, Blcine' + )a DR:pa lui $ofanE/, 0ipoteni +2

    )a D

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    16/39

    Activeaz 129 forma'ii artistice, dintre care 2F cu titlul onorific JmodelE.

    3.4 Rute turistice

    Cltorul prin raionul Clra%i rm:ne impresionat de originalitatea zonei *ncep:nd de la reliefulcolinar din preajma r:ului ;:c, *n cea mai mare parte av:nd culmile *mpdurite, prezen'a unormnstiri medievale importante, precum %i nu *n ultimul r:nd sta'iunea !alneoclimateric din codri.$oate acestea creaz o imagine aparte a zonei turistice Clra%i.

    0e poate ajunge *n Clra%i pe drumul ce leag C)i%inul de ng)eni %i Ia%i, la ilometrul 6. P:nla ng)eni sunt 8 m. >ungimea total a drumurilor dep%e%te 883 m, dintre care 193 m dedrum na'ional, 289 m drumuri raionale asfaltate %i 99 m drumuri raionale %i locale pietruite

    +toate pot fi practicate pe orice anotimp/.

    0ituri ar)eologice@ antice =orodi%te +cetate de pm:nt a geto-dacilor, sec.IB-III *.e.n./ medievale Rciula +cetate de pm:nt, sec.BIII-II/. #nstiri@ ?rumoasa, Rciula, =:rjauca, =:r!o!'. #uzee@ Clra%i, Blcine', =orodi%te, Palanca JCasa PrinteascE Rciula, =ogine%ti, ;ravicea, 0seni, mnstirea ?rumoasa. !servarea naturii@ rezerva'ii peisagistice *ntre satele C!e%ti P:rjolteni, $emeleu'i

    Blcine', Ligne%ti %i 0adova rezerva'ii naturale silvice *n 0adova, =:rjauca, ne%ti monumente naturale la Pule%ti, Blcine', 0ipoteni,=:rjauca, 4i%cani, Blcine', 59 de ar!ori

    seculari.

    Recreare, odi)n@ pdure, zonele de odi)n *n fiecare localitate.Cazare@

    =otel +DCodruE, capacitate 2 locuri, tel. Clra%i 2-2283/ sta'iunea !alnear DCodruE +9 locuri, =:rjauca/ gospodrii 'rne%ti disponi!ile c)ilii disponi!ile la mnstiri *n corturi *n zonele de odi)n

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    17/39

    Trasee recomandate:

    Clrai ! Tu"ara ! #ado$a ! %&r'olteni ! Cbeti Clrai ! #ipoteni ! (lcine) ! Temeleu)i !Ba*mut Clrai ! +icani ! %uleti ! ,rumoasa ! Rciula ! &r'auca ! nicani ! o/ineti

    Tu"ara

    Bizite %i e&cursii locale@ Batr medieval la 4ovaci +13/. A%ezare medieval $uzara sec. BIII BI . 4atur pitoreasc Codrii Clra%ilor *ntr-un relief deluros de e&cep'ie. $a!r de odi)n"venimente locale@ )ramurile satelor@ D Acoperm:ntul #aicii (omnuluiE, D0f. )eorg)eE, D0f.(imitruE. Accesul se face pe %osea la distan'a de 1 m de la Clra%i.

    #ado$a

    Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +129/ cu !iserica D0f.4icolaeE Rezerva'ii@ peisagistic+95 )a/, natuaral silvic +226 )a/. Binria D 0adova-vinE. Binoteca J(umitru $taruE . Cazare@ cca399 locuri de cazare *n ta!ra de var, *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona deodi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea %i drum pietruit la distan'a de 2 m de la Clra%i.

    orodite

    cu o capacitate de 19999 tOan de struguri de soiuri Aligote, ?eteasca, C)ardone,0ovignon, ?raga al!, Isa!ela. ospodrii 'rne%ti reprezentative@ *ngrijirea familiilor de al!ini+B.>uca/, folosirea ra'ional a lotului de pe l:ng cas +I.Cim!ir/. "venimente locale@ )ramulD0f.Cuv.Parasc)ivaE Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n alocalnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 1F m de la Clra%i.

    %&r'olteni ! Cbieti

    Bizite %i e&cursii locale@ Betre medievale +126/ la P:rjolteni %i C!e%ti. Rezerva'ie peisajistic@P:rjolteni C!e%ti +1213 )a/. ospodrii 'rne%ti reprezentative@ *ngrijirea livezilor de nuci+B.Agapie, ;uda/, te)nologie contemporan de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri )i!ride +). ;alan,;uda/. "venimente locale@ )ramurile satelor D0f.4icolaeE s. P*rjolteni %i DAcoperm:ntul #aicii(omnuluiE s. C!ie%ti. Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n alocalnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 39 m de la Clra%i.

    $ Clra+i Sipoteni %emeleu8i Olcine8 DBitis->u& 0>E cu ocapacitate de 19999 tOan, soiuri@ Aligote, ?eteasca, #uscat, 0ovignon, Isa!ela. ospodrii 'rne%ti

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    18/39

    reprezentative@ te)nologie contemporan de *ngrijire a livezilor de s:m!uroase +A.Mosanu/,te)nologie contemporan de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri europene +#.Ra'/. "veniment local@)ramul D0f.Cuv.Parasc)ivaE Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)na localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 12 m de la Clra%i.

    Temeleu)i

    Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +13/. 4atura pitoreasc @ Rezerva'ie peisajistic +296)a/, Rezerva'ie %tiin'ific DPlaiul ?aguluiE +un fragment de 28 )a/. "veniment local @ )ramul satului

    august. 0f. #aria #agdalena. Cazare @ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona deodi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 2F m de la Clra%i.

    (lcine)

    Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +13F/ cu case !tr:ne%ti, un !eci turcesc %i !iseric cuar)itectur vec)e moldoveneasc. 4atur pitoreasc *n Rezerva'ia peisajistic +296 )a, parcele 12,

    13/, #onument natural )idrologic DIzvorul lui Ntefan cel #areE +9, )a/, #onument natural geo paleontologic DR:pa lui $ofanE + )a la vest de sat/. #uzeul satului Blcine' #e%te%uguri populare @!roderie, *mpletit, 'esut +"frosinia >ivdari/, prelucrarea artistic a lemnului. Binria 0R> DBod-BinE cu o capacitate de 19999 tOan, soiuri@ Aligote, ?eteasca, 0ovignon, Isa!ela. ospodrii'rne%ti reprezentative@ valorificarea soiurilor de )i!rizi de legume omologate *n R# +A.0:li/,

    protec'ia legumelor cultivate *n c:mp desc)is de !oli %i vtmtori +I.0:li/, protec'ia integrat apomilor de prun +C.Curmei/. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaeE, sr!toarea roadei. Cazare@ *ngospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %oseala distan'a de 2F m de la Clra%i.

    Ba*mut

    Bizite %i e&cursii locale@ Batr medieval +18/. 4atur pitoreasc@ pdurea Bila ;a)mut, lacul deacumulare #olovatec, izvorul Clocotelni'a. "dificii importante@ ruinele conacului Celac #alsi+sec.I/, gara feroviar. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaiE. Cazare@ ta!r de var, *ngospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %oseala distan'a de 29 m de la Clra%i.

    *$ Clra+i Ni+cani 9ule+ti 0rumoasa Rciula 2?r5auca ni+cani 2ogine+ti

    +icani

    Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +132/ cu cea mai mare !iseric din zon. #onumentnatural )idrografic +1 )a/. Personalit'i marcante@ Nciusev A., dup proiectul cruia a fost construitla 1868 !iserica D0f.Cuv. Parasc)iva E 0tratan Pavel cant autor. ospodrii 'rne%ireprezentative@ te)nologii contemporane de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri europene +?. 0tratan/,te)nologii contemporane de cultivare a culturilor de toamn +C. 0tratan/. "veniment local@ )ramulD0f. Cuv. Parasc)ivaE, 25 octom!rie. Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zonade odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 8 m de la Clra%i.

    %uleti

    Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1/ cu !iserica D0f. 4icolaeE +din 1885 pe pm:ntul

    !oierului oilov/, casa !oierului 0tilos, 3 !eciuri mo%iere%ti, spitalul vec)i %i conacul familie(.Ruso. #onument natural geo-paleontologic DCimitirul cailorE +2 )a/, parcul de ar!ori seculari.Personalitate marcant@ preotul Ion Ciuntu. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaiE. Cazare@ *n

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    19/39

    gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %oseala distan'a de 13 m de la Clra%i.

    nicani

    Revenind la intersec'ia =:r!ov'ului, peste c'iva ilometri la intrarea *n sat pe st:nga se gse%te

    mnstirea =:r!ov', cunoscut prin Icoana fctoare de minuni a #aicii (omnului +druit *n1569/ de aici. (e departe se vede colina mnstirii *nconjurat de vii %i livezi ce se desc)ide *nvalea larg a r:ului Ic)el, pro!a!il datorit acestui fapt sc)itul p:n *n 1812 a fost totalmente distrusde trei ori de turci %i ttari, dar dup care ren%tea ca pasrea ?eni&.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    20/39

    ,$ Clra+i 0rumoasa Mele+eni ibirica :ng (ealul cet'ii su! o gean de codru de fag un flcu pe nume #ele% a *ntemeiat prima vatr a

    satului. Apoi pe aceste locuri s-au a%ezat mai multe familii de rze%i moldoveni, de au fondat pe lasf:r%itul sec.BII +prima atesta'ie documentar e din 6 mai 1F81/ satul #ele%eni, *n cinstea!ravului !iat.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    21/39

    gsesc *n muzeul localit'ii, iar celelalte *n 0ec'ia de Ar)eologie a AN#. 0atul este amplasat *ntr-oam!ian' armonioas, ce o formeaz colinele 0amadu%cov, (olina, Rediu %i (um!rava de alungul r:ule'ului Cula.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    22/39

    1. ?anfara din s. ;ravicea

    1F. Corul Colegiului pedagogic din or. Clra%i

    15. Corul din s. 0adova

    18. Corul J$rinitasE din or. Clra%i

    16. Ansam!lul vocal J0teaua doruluiE de la Colegiul pedagogic din or. Clra%i

    29. $eatrul de ppu%i JAndrie%E din or. Clra%i

    21. $eatrul de satir %i umor din or. Clra%i

    22. Ansam!lului vocal de !r!a'i J=aiduciiE din s. #ele%eni

    23. Corului cameral din or. Clra%i.

    *$/ ''Manastirea 0rumoasa''

    #anastirea de maici ?rumoasa se afla la o distanta. de 1 m de Calarasi.

    Istoria acestei manastiri incepe in 189, cand a venit pe acest loc razasul "frem Iurco din satulliscani, judetul r)ei, care era vaduv si a dorit sa devina calugar. (upa rugamintile lui, au maivenit pe urma, trei ieromona)i@ 0erafim, loanic)ie si #acarie, si un calugar cu numele Atanasie.

    Acestia si-au facut fiecare cate un adapost. "i aveau fiecare cate o carte de milostenie, asa ca traiausi se )raneau cu ce adunau de la crestini.

    Acestea, impreuna cu razesii din satul ;ravicea, au si pus temelia viitoarei manastiri princonjstruirea in anul 189F aunei !iserici de lemn. $ot atunci au fost construite c)ilii, si trapeza. (inacea !iserica de lemn s-a pastrat o icoana a 0fantului 4icolae, ce a fost in catapeteasma, pe care estescrisa data sfintirii - 1819.

    #anastirii i-au pus numele ?rumusica sau ?rumoasa,pentru locul frumos in care e asezata. Intaiul

    egumen a fost 0erafim, care este si ctitorul acestei !iserici de lemn, in sc)ima mma)ala primindnumele "ftimie.

    Calatorind pe drumurile !asara!ene in 1618, #i)ail 0adoveanu a vizitat si manastirea ?rumoasa, cucare prilej consemneaza@ Kaseam la ?rumoasa sufletul curat al $arii. Il gaseam neintinatmoldovenesc ca la 1813, armonizat cu acel peisagiu unic asa de distinct, asa de patrunzator, plin dedurere si amintirile trecutului.K

    In 165 toata averea agonisita de calugari a fost confiscata. #ona)ii au fost fortati sa paraseascaaceasta manastire. In 168 comple&ul monastic e transformat in casa. de copii, apoi prin anul 16Faici s-a instalat scoala pentru surdomuti. (in 1653 pana la 168 a fost o colonie de fete, iar din 168F

    pana in 166 - scoala pentru copii cu )andicap mintal. ;iserica Adormirea #aicii (omnului a arsde doua ori, prima data imediat dupa raz!oi, iar a doua oara la sfarsitul lunii decem!rie 168. (upa

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    23/39

    primul incendiu, !iserica a fost reparata si mai tarziu transformata in sala de sport, iar dupa al doilea- a fost lasata in ruine si nici in prezent nu e reconstruita. In !iserica, cu )ramul 0fanta $reime a fostamenajat clu!ul casei de copii, ulterior al coloniei si, in sfarsit, al scolii, incat la 166 !iserica aratala fel de distrusa ca si !iserica A dormirii #aicii (omn ului.

    #anastirea ?rumoasa a fost reinfiintata in 166, cand au venit aici primii slujitori ieromona)ul

    Basile, ca mirean Balentin Ce!an, mona)ul ?ilaret, ca mirean ?eodor ;uruiana, si ieromona)ulBeniamin, ca mirean (imitrie (avid.(in 25 decem!rie 299 mnstirea a fost reorganizat *n a%ezm:nt mona)al pentru maici.0tare'@ egumena ;enedicta #ura +299F-prezent/.(u)ovnic@ ar)imandrit Am!rozie #unteanu +299F-prezent/Colectiv mona)al@ o stare', un du)ovnic, doi preo'i slujitori, treisprezece maici, %ase surori %i patrufra'i de ascultare, *n total 25 persoane.

    *$1 Manastirea 2&rbov

    #anastirea =ar!ovat este situata, pe valea raului Ic)el, la apro&imativ 19 m de or. Calarasi. Inpartea de 4ord se invecineaza cu satul =ar!ovat. 0pre est si spre sud poate fi admirata pitoreasca

    vale a raului Ic)el.

    #anastirea a fost intemeiata in 1539 de catre !oierul Constantin Carpuz. Insa dupa parearea unoristorici, manastirea a fost intemeiata in veacul al BII-lea de catre cativa calugari fugari, veniti dinmanastirea ;ersan +Podolia/, iar numele ei ar proveni de la unul din cei dintai calugari - Ioanic)ie.

    Pana la 1812 manastirea a fost de trei ori incendiata de turci si tatari, motiv din care toata ar)ivamanastirii a fost distrusa. In cadrul manastirii se afla o !iserica de piatra cu )ramul Adormirea

    #aicii (omnului, zidita de mireanul 0tefan >upu +ulterior mona)ul 0erapion/. Cealalta !iserica are)ramul Pogorarea. 0fantului (u) si este zidita la 1859, pe timpul staretilor Ieronim si 4atanail.

    Aici se pastreaza vestita icoana facatoare de minuni a #aicii (omnului, Kar!ovitaK, daruita in1569 de sotia colonelului rus 4icolae Al!aduev, ucis de un cal in poarta manastirii.

    Incepand de la ar)imandritui 0erafim, in manastire se afla date despre toti staretii, pana in 1618, innumar de 15, si anume@ Ar)imandritui 0erafim +189-1825/, Ar)imandritui Ioanic)i, +1825-181/,

    Ar)imandritui #itrofan, +181-182/, Ar)imandritui $i)on, +182-183/, "gumenul )erontie+183-185/, Ar)imandritui Ieronim +185-18F3/, Ar)imandritui 4atanail +18F3-1853/,

    Ar)imandritul 0erafim +1853-185/, "gumenul >eonid +185-1856/, Ar)imandritul Ilarion +1856-188/, "gumenul 0inisie +188-1885/, "gumenul Isaia +1885-1888/, Ieromona)ul 4icodim +1888-

    1869/, Ar)imandritul Paisie +1869-1861/, "gumenul >eonid +1861-1863/, Ar)imandritul Inoc)entie+1863-169F/, Ar)imandritul $eognost +169F/, Ar)imandritul $eognost (odos +1618/.

    Prin anii QF9 ai sec. =ar!ovatul a ramas una dintre ultimele manastiri care mai functionau. Aicise refugiasera calugarii de la Capriana, de la $iganesti si din alte manastiri.

    In anul 16F2, ;-stii au KconfiscatK c)eile manastirii. A doua zi au sosit organele de militie,sustinute de armata cu tancuri, pentru a preveni o posi!ila revolta, asemenea celei de la manastirea

    Raciula. stasii au distrus su!solurile !isericii Pogorarea 0fantul (u), unde erau inmormantatefetele !isericesti. A fost distrus altarul si catapeteasma. Cele F clopote ale !isericii au fost co!orate

    si duse din manastire. Icoanele, cartile, ar)iva au fost arse.

    Imediat dupa desfiintare, manastirea a fost transformata in scoala pentru copii cu )andicap.;iserica a devenit clu!ul scolii, iar su!solurile ei depozite. #ai tarziu aceasta !iserica a ajuns sa fie

    grajd pentru animale. In anii 1688-1686 administratia scolii a inceput sa restaureze manastirea.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    24/39

    0coala a functionat pana in prima vara anului 1662, cand, la cererea credinciosilor din sateleinvecinate, dupa evacuarea scolii a fost reinfiintata manastirea de calugari =ar!ovat 0tarea

    comple&ului mona)al era dezastruoasa.

    4umai !iserica Adormirij #aicii (omnului arata mai !ine, dupa o reparatie din anii 1669-1661.Primul staret, care carmuieste pana in prezent aceasta manastire, este egumenul 0erafim.

    In 1662, dupa. o mica reparatie si amenajare, a fost sfintita !iserica de iarna Adormirea #aicii(omnului. ;iserica are un plan traditional, dreptung)iular. (easupra pridvorului se inalta turlaclopotnitei, cu patru nivele, in forma patrata. Impartirea interioara a !isericii e, de asemenea,traditionala@ pronaos, naos si altar. Altarul are un iconostas din 1665, icoanele caruia se mai

    picteaza. Plafonul !isericii are forma semicilindrica. Pictura interioara e simpla si sumara. Peretiisunt impodo!iti cu diferite icoane, cum ar fi cele ale 0fantului Pantelemon, avand o !ucatica dinmoastele sfantului, incadrata intr-o stea cu sase colturi din argint, 0fantei Barvara si altele. Pe un

    tetrapod se afla o copie a icoanei facatoare de minuni Acoperamantul #aicii (omnului.

    In toamna anului 1663 !iserica de vara Pogorarea 0fantului (u) a fost reparata si sfintita.

    *$3 Mnstirea Rciuia

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    25/39

    #nstirea Rciuia

    +mnstire de clugri e, 69 de vie uitoare/

    =ram@ 4a terea #aicii (omnului

    0tare @ "ustatia Rotaru

    Adresa@ com. Rciuia, jud. ng)eni

    A ezare@ la m 4B de C)i inau sau la 19 m de Clra i

    #nstirea Rciuia a fost *nfiin ata *n anul 1565, de ctre doi fra i, Andrei i Ioan Rosea, preo i din satul Pa cani. #o ia pe care s-a construit mnstirea a apar inut rze ului >upu 0tratan. >a *nceput a fost mnstire de clugri *nsa *n anul 1811, *n urma desfiin rii sc)itului #ana din apropierea mnstirii Curc)i, aici se infiin eaz o o! te de clugari e. 0e construiesc dou !iserici@ a 4a terii

    #aicii (omnului +ridicat *n 1899 i re*nnoit *n 18/ i a 0f*ntului Ierar) 4icolae +ridicat *n 1822, re*nnoita *n 1889/.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    26/39

    Ctitori:

    ;oierul 4iculi' %i #iron ;dica

    Ziditor:

    Ar)imandritul 0piridon

    A ezare geografic:

    #nstirea este situat la apro&imativ 2 m de or. Clra i, pe malul p*r*ului =*rjauca i *n apropierea satului cu acela% nume. =*rjauca un sat vec)i moldovenesc, atestat la 28 iunie 1F. #ai t*rziu, pe la *nc.sec. BIII aici se sta!ile%te o colonie de ucraineni, care s-au ascuns *n codrii #oldovei, fugind de io!giedin gu!erniile malorosiene. Alturi de mnstirile =*r!ov', Rciula %i ?rumoasa, mnstirea =*rjaucaformeaz familia mona)al din codrii Clra%ilor.

    =irjauca este o comuna in raionul Calarasi din centrul Repu!licii #oldova, la cca F9 m nord-estde C)isinau si este una din principalele statiuni !alneologice din Repu!lica #oldova.

    In componenta comunei intra sate@ #andra, =arjauca, Palanca si >eordoaia.Pana in anul 159 terenul pe care sunt amplasate aceste sate, a fost acoperit in mare parte de padure,care se intindea de-a lungul raului Ic)el, afluent de dreapta al raului Raut.

    (omeniul turistic este unul important in comuna =irjauca, numarul turistilor crescand de la an la andatorita frumusetilor naturale deose!ite si a serviciilor de calitate oferite.>ocuitorii acestor sate pot oferi diferite servicii turistilor care doresc sa se odi)neasca in sinulnaturii@

    cazare in case traditionale de tip rural

    posi!ilitatea de incadrare in activitati si preocupari rurale familiarizarea cu folclorul, distractiile si traditiile locale familiarizarea cu mestesugurile practicate in localitatea data, precum si posi!ilitatea de participarea doritorilor la procesul mestesugaritului

    posi!ilitatea de procurare a produselor mestesugaresti.

    3.15 Clra i Di$in?a!rica de vinuri %i coniacuri 0A JClra%i (ivinE este una din cele mai vec)i fa!rici vinicole dinRepu!lica #oldova, care s-a dezvoltat pe !aza unei distilrii construite la Clra%i *n anul 186F.

    $e)nologia de preparare pentru distilatele de vinuri a fost adus din ?ran'a de (avid Sa)arievic)0ardz)is)vili, fondator al industriei vinicole *n Rusia 'arist. "l a fondat, de asemenea prima fa!rica

    pentru produc'ia de distilate de vin pe o !az industrial *n 1888 la $!ilisi +eorgia/, izlTar+Rusia/.

    0tocurile majore de !uturi spirtoase din #oldova, permit companiei KCalarasi (ivinK s fie uniculproductor din Repu!lic, care nu utilizeaz distilate spirtoase importate,ci lucreaza cu materiiprime proprii, asigur:nd calitatea *nalt %i sta!il a produselor, control:nd de asemena *ntregprocesul de producere, +*ncep:nd de la str:ngerea roadei de vita de vie %i tremin:nd cu oferireaprodusului finit ctre consumator/.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    27/39

    ?iind situat *n zona Codrilor, ora%ul Clra%i cu *mprejurrile lui dispune de cele mai avantajoasecondi'ii cliUmaterice %i de sol pentru fa!ricarea !uturii (ivin. ;aza !un de mateUrie prim %i ceitrei factori ai calit'ii - tradi'ia de peste 199 de ani, !utoiul %i omul sunt condi'iile ce contri!uie la

    producerea calitativ a vinurilor, divinurilor %i !uturilor tari, de care dispune 0A KClra%i (ivinK.

    ?aima vinificalorilor 0A KClra%i (ivinK o reprezint producerea (IBI4ului +cognacului/.

    Cognacul, fiind o !utur alcoolic pu'in astrin-gent, cu !uc)et !ogat %i gust deose!it, ce sedatoreaz distilrii vinurilor tinere de struguri %i mingiierii distilatelor la cldura copacului de stejar*n !utoi, a devenit !inemeritat !utura aleas, destinat pentru *mpodo!irea meselor de sr!toare %irecep'iilor solemne. Bor!ind la figurat, pasiunea sufleteasc a vinului +distilatului/ intr *n rela'iiintime cu natura viguroas a stejarului matur *n *nc)isoarea !utoiului. Ni numai dup o atare*ndelungat cuplare se na%te crea'ia %i !utura atinge punctul culminant.

    (enumirea !uturii provine de la denumirea or%elului Cognac, situat la sud - vestul ?ran'ei, *nregiunea C)arentte.

    >a noi, *n #oldova, aceast !utur a fost numit K(ivinK, ce *nseamn K(umnezeiescK.

    Astzi *ntreprinderea este una din cele mai mari din 'ar %i dispune de urmtoarele capacit'i@

    Producerea distilatelor din vin F9 mii dal alcool an)idru #aturarea distilatelor 29 mii dal alcool Producerea divinului 199 mii dal Producerea !randT 9 mii dal Pstrarea, limpezirea %i *m!utelierea vinurilor 1mln 99 mii dal pe an

    3.11 Re"er$a)ia de #tat 6%laiul ,a/ului2

    Rezervatia naturala de stat DP>AI> ?A>IE a fost creata la 12 martie 1662 inscopulconservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si

    maireprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

    0uprafata totala a rezervatiei constituie F2 )a, din care padurile ocupa F36 )a. Instructurateritorial-administrativa sunt incluse 385 )ectare de ar!orele naturale, inclusiv formatiunicu fag+252 )a/, frasin +11F3 )a/, gorun si stejar pedunculat +1936 )a/, tei +1F6 )a/, alte specii +1F6

    )a/.

    0uprafata este ocrotita de stat din 165. (in 165F acest landsaft natura, inclusiv masivuldepadure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.

    (iversitatea landsaftica specifica rezervatiei@ culmi inguste cu vai adanci, versantia!rupti+consecinte ale alunecarilor de teren/, izvoare cu apa rece si cristalina, din care se

    alimenteazaparaiele, afluenteale rauletului $elita, ce se varsa in ;ac.

    Asigurarea stiintifica este efectuata cu cola!oratorii Academiei de 0tiinte, a altor institutii, cat sicuputerile proprii.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    28/39

    ?>RA include 696 de specii, inclusiv F de specii de plante vasculare, 11 de specii deciuperci,8 de specii de lic)eni, F de specii de musc)i.

    ?A4A >a etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate@ 2 de specii de mamifere, circa 19despecii de pasari, 5 de reptile, 8 de amfi!ii. Recent, fauna rezervatiei a fost im!ogatita cucer!ul

    no!il, cer!ul-cu-pete si cer!ul lopatar.

    Rezerva'ia JPlaiul ?aguluiE este un o!iect natural peisagistic pitoresc, un tezaur pre'ios al4aturii#oldovei. $eritoriul Rezerva'iei este par'ial accesi!il pentru turismul ecologic. (ar *n

    primulr*nd acest comple& de ecosisteme naturale, lca% al !iodiversit'ii, este un o!iect de cercetri,unla!orator su! cerul li!er.

    KRezervatia KPlaiul ?aguluiK prezinta un mare interes in plan national, dar si in plan european,deoarece pe teritoriul ei sunt circa 2 de specii de plante rare, incluse in Cartea Rosie, dintre carecirca zece specii de plante se intilnesc numai in rezervatia nominalizataK, a su!liniat Postolac)e.

    Potrivit autorilor, lucrarea va servi drept un punct de reper la ela!orarea recomandarilor pentruconservarea !iodiversitatii in aceasta arie protejata si va fi un g)id atit pentru cercetatorii stiintifici,

    specialisti din domeniul !otanicii, cit si pentru toti cei care activeaza in pro!lemele de mediu.

    Rezervatia KPlaiul ?aguluiK se afla in raionul ng)eni, la 59 m distanta de C)isinau, intrecomunele ;a)mut, Cornesti, Radenii Bec)i si $emeleuti

    *$"Casa mierii7 Casa #ierii o pensiune agroturistica pe care multi vizitatori au denumit-o Dmuzeu apicolE datorita

    unui numar nu prea mare de o!iecte vec)i din gopodaria !uneilor si stra!uneilor. >a fel estedenumita Dmuzeu apicolE datorita unei camere de e&pozitie cu mai multe produse agricole si apicolepe care familia 0tegarescu o mai numeste si Dfarmacia apicultoruluiE.

    Acolo poti vedea si un stup cu peretii din sticla unde c)iar si copii pot vedea pe viu muncaintensive a unei familii de al!ine. Inca o atractie la Casa #ierii este si degustarile de produseapicole care se organizeaza in Dcasa mareE +mai multe feluri de miere, vinul de miere, polenul,fagurii,etc./.

    ?amilia 0tegarescu este foarte ospitaliera si de asta puteti sa va incredintati facind o e&cursieindividuala sau in grup, sau puteti comanda o masa cu !ucate traditionale Dca la mama acasaE si nu

    ve-ti regreta.

    Amplasare@ F3 m de C)isinau in satul Raciula, raionul Calarasi. ospodaria familei 0tigarescu, laintrare in sat, langa manastire.

    Descriere: mica imparatie a al!inelor@ gradina plina de stupi, iar casa pare un muzeu al mierii.ospodarii va ofera o e&cursie in tainele producerii mierii de al!ine, e&plica efectele medicale ale

    pretioaselor sale produse@ mierea, polenul, ceara si propolisul. 4umai la ei puteti admira muncacontinua a al!inelor, printr-un stup cu peretii de sticla. gama larga de produse apicole calitative,cu posi!ilitatea degustarii mierii de salcim, tei, poliflora, mierii cu polen, nuci, mierii in fag, vinultraditional de casa si )idromelul !autura alcoolica preparata prin fermentarea mierii de al!ine cuapa. Casa mierii Ba ofera ocazia sa participati si la modelarea diferitor suvenire din ceara.

    ?amilia 0tegrescu a descoperit tainele apiculturii acum 6 ani %i a reu%it s fac din aceast

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    29/39

    *ndeletnicire o afacere profita!il, care a fost introdus *n circuitul turismului interna'ional.

    Cu mult curaj, optimism %i *ncredere *n for'ele proprii, acum nou ani, familia 0tegrescu din satulRciula, raionul Clra%i %i-a *nfiin'at propria afacere.

    ;aie, !oiler$B, telefonNemineu>ivadrdin0al pentru *ntruniri;uctrie, grtarParcare

    0acilit i i dotri @ pensiune complet, camere du!le, sal de conferin e, grtar, teras, grdin.

    Specificul buctriei:produse apicole.

    Specialitatea casei:faguri de miere, miere cu nuci, )idromel, preparate din carne de iepure.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    30/39

    Limbi de comunicare:rom:n, rus, francez.

    Suplimentar: degustri ale produselor din miere.

    3.13 0u"eul 7Casa %arinteasc7

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    31/39

    3.14 #tatiunea balneo-climaterica Codru

    ?ondarea %i dezvoltarea sta'iunii !alneare J;ucuria-0indE sunt legate inerent deevenimentele de la *nceputul anilor W F9 ai sec. .

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    32/39

    de 0tat de #edicin din C)i%inu *n anul1681. (in anul 168 activeaz *n sistemul sindical !alneo-sanatorial al Repu!licii #oldova la

    posturi de conducere %i s-a dovedit a fi un !un organizator %i manager modern.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    33/39

    Cei care l-au cunoscut pe maestrul lutier Bladimir (odon, din Clra%i, au remarcat, dincolo deprofesionalismul su prover!ial, dragostea sa pentru vioar, muzic %i tradi'ii na'ionale.

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    34/39

    ;aza de odi)na 0adova este amplasata in padure in preajma unei suite din lacuri locuri pitoresti.Cuprinde 12 !locuri cu capacitatea de cazare de 312 locuri, in odai de 2-F locuri.Cazarea este

    efectuoata din corturi militare de si 1 locuri .ferta este activ promovata si include pe lingacazare in padure si alimentare de ori pe zi o gama variata de activitati cultural-distractive , tir cu

    arcul te)nici de turism, cercuri de arte plastice si alte cercuri artistice, lucru la calculator e&cursii laprincipalele atractii din jur-#uzeul A.Pusin din satul (olna, si cele manastiri din r. Calarasi.

    Aero club Clra iA fost fondat la 21 fe!ruarie 2993 de o grupa de entuziasti, cu scopul de a z!ura deasupra localitatiinatale.

    Acorda urmatoarele servicii@-posi!ilitatea de a z!ura pe deltaplan+ca pasager/-video si foto filmari aeriene-servicii agricole-instructia pilotilor pentru z!or cu deltaplanul sau parapanta.

    0copul - dezvoltarea sporturilor aeriene

    - implicarea tinerilor in acest sport

    - ajutorul sectorului agricol

    Conclu"ie

    Am ales aceasta regiune de oarece are o atractivitate turistic deosebit.Este unul dinte cele mai populare trasee turistice ale Moldovei.Turitii i excursionitii

    numesc adesea acest traseu - Crucea Pravoslavnic, ceea ce e legat cu locaiamnstirilor. ac privii !arta traseului, vei vedea, c dou dintre poriunile de drum, careduc spre mnstiri, se intersectea" sub #orm de cruce. $tinerarul este popular i pentru

    c se a#l %n apropierea C!iinului &'( de )m p%n la centrul raional Clrai* dar i aorelului Clrai. Cea mai %ndeprtat dintre ele se a#l la numai +' )m de el.

    ar motivul principal care ma #acut sa aleg acasta regiune turistica este #aptul c acestelocuri s#inte s%nt situate %n inima Codrilor Moldovei, adic pe Podiul Central Moldovenesc,

    unde este concentrat cea mai mare parte a bogiilor silvice ale rii. Anume aceast

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    35/39

    varietate de peisae, sc!imbrile de relie#, vegetaia bogat, drumurile pitoreti atragcltorii, iar toate astea #r a mai vorbi de a #rumuseea mnstirilor %nsei, istoria lorbogat i de loc uoar, posibilitatea unei curiri spirituale, dar i de a se ruga %n ele.

    Trebuie s menione" i #aptul, c de-a lungul traseului i %n apropierea mnstirilor s%nt

    multe locuri pitoreti i deosebit de atractive. e exemplu, c!iar dup gardul mnstirii%rauca %ncepe o supra#a minunat cu o pdure de #agi seculari i un i"vor vec!i %n ea.n apropierea Mnstirii /ciula, la marginea satului, o #amilie de localnici a desc!is un

    Mu"eu al Mierii. 0a mnstirea de la %rbov este un parc #rumos %n centrul cruiacretea un stear secular, care a #ost smuls de o #urtun, v vom pre"enta %n cele ceurmea" numai trunc!iul acestui copac, care %n pre"ent a #ost scos. e pe teritoriul

    mnstirii 1rumoasa, situat pe v%r#ul unui pante de deal se desc!id peisae uluitor de#rumoase. ar i mnstirea %nsi la intrarea %n ea din partea satului 2ravicea, adic din

    partea de sus a dealului, arat deosebit de atractiv, %mbin%ndu-se organic cu peisaulspectaculos din ur.

    Acestea sunt unele din motive care mau #acut sa scriu despre aceste locuri s#inte i c%t de

    atrgtor este acest traseu turistic.

    Biblio/ra8ie

    #oni Oeaceslav : =idul ora elor din Republica MoldovaP Oeaceslav #oni $ #gor Munteanu) #rina

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    36/39

    rupul de autori Moldova lui Qtefan

    0nstirea ,rumoasa

    Casa parinteasca

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    37/39

    0tatiunea !alneo-climaterica CodruAero clu! Clra i

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    38/39

    Clra i Di$in

    %laiul ,a/ului

    Casa mierii

    Raionul Clra i

  • 5/25/2018 lucrare stiintifica(practica I )

    39/39