fi.o\{E €sne pdtrosociolo{l formator, rriitor gi

{irrt litu ta in psihiatrie sociali la fuole Pratiquehudes en Sciences Sociales (Paris).Este fondatorul,&mare in relaiii interu:rrane ,,I-e Regard fertile" dero.Fror-errce, unde predi o bund parte dintre cursu-E A predat timp de 15 ani la Universit6 de Lille III.ddoreste sa transforme comunicarea intr-o materieEE ca-re sa 6e predati in gcoli 9i crede in respon-dTidului in vederea credrii trnor relafii sdndtoase,

ri:are activi.criLTa in domeniul relaliilor interumane pornind* s lu.ririle ce apar.tin curentului psihologic uma-tEt oe Carl Rogers. l-a inceputwile carierei sale, s-a

iha-z: rrergAnd pe direcJia propusi de MiltonIrc Jrr ::xrrnstimtul este un rezervor de resurse,

Frg'- =.:;nsatA a psihicului.* .-;:s;r de'formare, jacques Salom6 a folosit*- --::r at i kbirth, bioenergia sau mijloacele dei{" pre-um psrhodrama.rroase experienle, ajunge la o metodd personaldl sbur teoretico-practic, dezvolt6nd concepte 9ipm"ri. Ia nattere astfel metoda ESPERE (Energie

&u o Ecologie Relafonald Esenliald). Scopul demer-

@gogrce si educative nu este acela de a da sfaturi,& reda-tia personald si maturizarea, de a declanta

Sltitel si luarea de pozilie fa!5 de sine gi fali ded de pleare este exprimarea personald.d ir prezent peste 40 000 de asistenfi sociali, medici,Grltanti. A l'nut conferinfe gi cursuri de formarelil (rnrrCeratori in metoda ESPERE gi formatori de

th Franta. Belgia, Qu6bec, Elvelia, Insulele R6union.r1e }} de cir,ti, coautor al unor lucrdri de referin-rrr'ic:re 5i cuplu, teoretician in cadrul AsociafieiEtimre Relafonald prin Ascultare Activ[. CdrlileI raduse tn 27 de limbi, inclusiv i:r limba romAnd

--- a7 ilitel ill-li spun; Curajul de a fi tu insuli; Mami,

li-., Singurdtatea ?n doi nu e pentru noi, Dilcd m-aF

r Udete - apirute la Curtea Veche Publishing).rlli permanente in revistele Psychologies (Franga) 9imr'cr'! (Canada); numeroase aparifii in presa franco-bcrr si despre el, interviuri gi cronici ale conferinlelorro Clt. Madame Figaro, Mddecine naturelle, PrEsence

t *. '; nuine, lournal de Qudbec, La presse, Magazine

+z!,g. u' dtwir, Phares, Mariage.

JACQUES SALOME

inventa propria viate?V"-ar fi dacd ne-am

Edifia a lll-a

Traducere din timba francezd deCRISTIAN NICOLAE

6,*t-vu){*-BUCURE9Tr,2012

W

Vuprins

lntroducere-Atenagte . :..... .....9Elandeviald, .......L1"Crrvintele tinerelii mele . ....L4Respectul de sine .:. . .. ... .17

Sd acorddmqaimulti importanfd . :.... .. .....20Meteorologie intime ........?3

Intuifia .......29A-Fasculta cAnteculcorpului .....32Anu confunda relaxarea cu indiferenfa . . :. . . . . . .. . . . . 35

Areugipentrusine.. ....:......,.38CAnd aveam gapte ani, m-arn inecat . . . . . ,.4L

imiplacesculptura ..:... ........4A rdmAne got in interiorul sdu . . . . 47

Tofl acegti necunoscu$cane ne locuiesc . . . . . . . . . 50

Avemnumeropisabotoriinterni .........53Distanla optimd . ....55Nevoia de memorie , .. . . ...58ta cincizeci de ani mi-am regdsit tatdl . . . . . . . . . . 61

CAnd eram.mai tAntrr... .. . . .. .....&

"''' nlmst4 auntr nf, aIInPg

lms Inluar-uelB8ue EI r-n1ne Ernllnf, EI aCI

" "' acpuosrad arellolzap puuleasq aJ''''' iard a)Lro rrr eierl au(uaruy

ruPiE4IBur e Prn+lnJ o' '' ZPrral4aue1d n-quad

la)usf un gu^ap gs lnuro ealnd ry

-.. .... :**:ad,,nqanup5r5e11 ' aJoqre tm e1ue1d y

. . , :i]."1*1'" *',ut* eu nu PS

' Ple^Jeua PJIunqo

: : "l** ::i*:*: :;;:i'frffil}' Inxes rzuglqu4 t6-Y

qm8erp ap e{plal ur nu rnl E p+eJIIap eilV

. . . ,"1-t:*

.a*l:1 a)FurIrqq $elIpaIN

3o1o1soBelq

.. *:*i::*'1':::.111":"::::i

' a]€lIleal Is a+lnJocl

" "' roprdoJ €qro1

' plueyodurl IElu PaJ eaJaJa)

pdor mtrn aI€ rJeJef, alaleJp^apv

. -. **::auunp.rollldoo alut,rm IiIraJo

aral e ap EalE+In)rJrcI

' - l!\ IEru lpelar Err e 'rrurrd e 'aundo;d y' ' ' uielar 16 aluaurquas ezJuoruJe V' ' ' ' iprrlrd el ps Er armu pdnp r8ng

' ' ' uJapurl as e 16 rftrBr4 as y

IgI ' ' gqpod alsa pu€r mlryuazard erdnse E4uaJuoJ as v87I "' "'eiurra;nsc6aqnrd-pS

9rI"' "'pleoqpaer8ruurea3ZnT"' " ' ralso8erp ei.roy W p)r4 par)6tI' ' ' p)apq^ aref, a+urlnr lrms9tI"' p^Ilre arelIn)sp Ogtl ' ' ' Surdsar ac afesaru ap Eare]rurr{

OtI "' "' Ilic1pe4uoc 16 aiuaparqury

LZI' "' . . prn8ls areol€A o +rualap e pfurpa,rr_eneay

9Zl"' rolaluTlnf,eiualorn

ZZI' ' ' a4seou rolaiualorn IE lpral In+uglupcl

6II"' "' elullnJ ep psnpur eznfuo)9IT''' ''' a8alair4asacgaundsasa3gII ' ' ' ' " " rzapaual ps plrraru aJEJ aI q6aaod rcr1tri

0II ' ' ' ' rurud E ep Be+elFJUrp nes pm{elpdolne r4 rpr} V90I " ' " " InJp^ape aunds nu e nes atmds yV}l'" 4rurf,al apal) JoA af, J€C

I0I "' " rrn8urs feqrpg86"" " iaur6nra-IinN96''" luuorielar FuoreqrgZ6''" arns ep lerur1s uaur8rro e1

68"" " aFuorioruaalrrp4snrd

98"" ""pu4ulapuounlJv€8 " " geap Ealepaqrlr6ealelruuraq

08 " " arr8eur lrlulglul pls1xg

lL"'' '"' aurer8 ep nun 16 rcazpno6

VL " " riara raun alaruad

0l'''' purug4pqu4 Erueur ad o-1nzpa rue nN19 " " alrnqsar{J ur a;aunday

totrtdc,o oJua^ut wo-au Wop ll nab

m

nforqu"t &otome

stiune .. -..67

DlremamairnbdtrAnind ...... -..70

fief .. ...... -.74

nde grame ... -....77imagice . .. '.80f,bertateadeafi ....83tuime ..... '..86

Lrpi de sine ... . ... .92

limal .....1 ..'....959 ... . .. -.....98 in.".. .......101ldevecinii? ...'r. ..'104

lmrspuneadevdrul ...... ' L05

pivafluni sau dificultatea de a primi . . . .110

Scare meriti slreflectezi ... -.'.. 1l-3

leseintelege .....: ......11,6

ddecuvinte ....-.1L9

dor - -... -.125

pa deverrit o valoare sigurd .... -.127

t'curtradictii . .. ...130

lrcaie ce resping . . .133

Erivn. ......--136oe vindece . '. " "139hrP dragostei ... ...14

ntmn;a ......148lr asupra prezentului cAnd este posibil - . 151

Ve-ar fi daca ne-am inventa propria viald? 263

Aseirgriji gi a sevindeca ........153Fugi dupX mine ca sd te prind! ...157Aarmonizasentimentegirelalii ........160Apropune, a primi, a trdi relafii maivii . . . . . . . 1,63

Dificultatea de acere .....166Oferili cuvinte copiilor dumneavoastrd . . . . . . . .169

Adevdratelecererialeunuicopil .......172Cerereaceamaiimportantd ......175Vorba copiilor ......L78Cerere silips[derdspuns .......181Dorinlegirealitate ........184Primele descoperiri, primele emolii .....187Dragostolog . ......190Meditagii labirintice pe cdile dragostei . . . 193

Arta delicati a lui nu in relalia de dragoste . . . .196

A-giimblAnzi sexul .......199Astfel ali indrdznit... . . . ..202Posibila inlelegere a suferinlei psihice la copil . . . . . . . . 205

Obunicd enervatd . .......208SlnuneingrijimnegAndu-ne!..... .....21LAplanta un arbore . . .... ..214Hagigulnuebunpentrumine! . ........217Ar putea omul sd devin[ un cancer

pentru planeta Terra? . . .220

Oculturdamaltratdrii ....223Amenline viafa cu orice pref . . . ..225

Cetnseamnd,dezvoltare personald? .....228De la cultura eului Ia angajamentul social . . . . ..?31

Btrtilie cu mine insumi ....235

oJ'aq)e^eaunJ"llvt /t

oJ' eqJa^ealrn)@aBJPpeJ

9€, 97, ZZZ IZ0 :arinqrr+srp

889TtZZTZ0.xe[t9 trg?WA}iertrepar

9Z L9 ZZZ TZ0' t8 ZZ O9Z IZ0 :'Iat160020'd'l

rtee'rncng'g€'tu n)re1\ IamV 4sDNiHSI'IgNCI iIHf, iIA ViI,IUNf,

TruYuoru irDuoirS :rolJPpeu

ilNsslrv iruoDrf,D :Jolrpg

Lgz' ' ' Irnoper ap r,uP ap Plns oggz' ' " rrodrcsrp rou ap uq1zgd au p S

ZgZ' ' ' . alu-rqmg rpru eal earrr uiuuo6

6VZ"' ""'r ""aunrcdalaitryards(uqc*rpt au ps grg) smtred ap,psp8 ap rrnruruC

9VZ" ' " " ' eaur Elrr€lu :ar^ alelIIBI^rAuoJ o

g€Z''":''" 'Ppquq)Belsoun+tms

?woloe sanbtolfwz

e/ntroducere

dte na$te

dUar" 'i:r viafi inseamnd a-fi asuma riscul de ate nagte ir permanen!5. Acum cAfiva ani, scrisesem dejacX viafa nu este decdt o succesitrne de nagteri.

Cd vom petrece esenfialul existenfei noastre pentru ane naste, pentru a ne da viald noud ingine, pentru a per-mite actualizarea potenfialului nostru prin intermediulritdcirilor noastre 9i aI alegerilor fdcute in viald pres5-rate de descoperiri, de ftrtAlniri 9i de despdr.tiri.

Cand am iegit din pAntecele mamei mele, tr acel maial anului 1935, nu eram cAtugi de pulin pregdtit pentruceea ce avea sd urrneze. Am avut nevoie de trgrijirilesale, de dragostea sa, de consecvenla sa pentru a puteaincepe sd-mi gdsesc locul meu. Dar am avut nevoie demulp ani pentru a putea sd supravietuiesc, apoi pentrua face fafd ftrtr-unmod din ce in ce mai autonom, ceea cem-a obligat si imi ajustez comportamentul la cdtevanagteri neagteptate gi dureioase uneori, delicate gi veselein alte situafii.

Dureroase, gi in ce fel! CAnd am devenit gelos, vizAndverrirea pe lume a fratelui meu, care 9i-a fdcut o intrarezgomotoasd in brafele mamei mele, pe care le ocupam

Mil ilDW

,,'+uazatd 14 rsarP4 puvJE aref, adrp ap Tulpn+ppur Iaun a+e+run

p aJE) 16 a16arnro1 rglu aJeJ arec6nu P+seaJ€,P E|s lnec na a) €aal )salllnu ES eJJaJl4 e

dq g arec ad'arlerurxorde uatuJa+ tm alsa

!g" : auJs puer8al asd;e61 p8o1orrys4'alaru niara aprntu

rrf areur o ap nBIaAaJ as aJEJ 16 nerofr.r8u1

Eru are) 'a1e1da15eau 1e+o+ runrice ards

F alatu rolasrl droc eappp 'a1aur alaiurtn llnu reur 15 Ezllu€trrp alec'luaruB[e8ueap 'areurrr;€ ap alaru alalllulua+ eaiosug

I?D Pmleso ap Ia, un elnl4suoJ efl 'aulur

utu'glualsrsgoJ reru /P[qeJnp retu PJaIU€tuq e-s areo6nu p+seaJe '€tupas nep rur-ps 1odE qs na eJ prEJ 'IodV 'areolppqplau reru 16 i

Elsrg^ el aJEJ'eaur earepqpJau nr ,rerqc 16

pru'naur 1nluele nJ'nalu Inurserznlua nJltutnp n)'eaur eJeJe ulp rJoaun e[a1ord pruE E+spaf,E 'prruralnd a;ecfrur p+seaD€ 'gie\tEprrqluof,'d*p rSulace uI EznJuo) 16 p.ra[a1

I fsoj e 'aruaJl pl[nru 'arec atmriou @,

PlP!^ ap ueul

f,

'areolrnpnBz rJoaun 15 areolrur-rn rral6eu elalgD n.rluad arfulsa8 uI naJatu 'rzplse lrmsaJ eaal nIJ ES +n)pJ ne-ur a.reo r.ra16eu a1p alpru tf

'eaur eierrr leurJoJ-sue4 ne aJuJ acr8eru IJIulg+r4 nrluad'aiasntunr; n.quad'g:lrzwtt n.quad'rrrolplpr n;+uad'qrrs n.quad'lla1gqlgqap Pulld alrua^aC'llnp€ ap €aru eievr erpnodrul arer 1ec

-rpruJ eard lnca4 un ap ppuorielar ern+epqrq eip.rnc en.4uad sa1e rcru psr4'11qepos rctu lualap e n.rluad'earuu.rdnse pJrmur o rS pzqeue o surrda.4ul rue pug) rJunle'naur InluaBsuorur n.4uad pIIJIJIp ruur aral6eu 6

'es erir.redsrp n) eurrn p)seaupJ rur-ps 16

ppoc6 p+le q almu as ps ea eD alulel4're1oc6 ue 3a4tq tmteJnp e a) Io)uJnu un E) also8erp Flsea)u lrpJl ure pugJ

'a1ecr1a6'p+sJgl r6eaare eaAE aJe) €atu ErrrJaA ap rue a1de6

e1 lrrso8prpq ure-ru pug) /aln)pld Pr11 '(;earu E retunu16 eaur eureur) rcun+e pugd nrsnlcxa 16 (;a1aie.rq) 'rn8urs

I

gwotDg2 sanbn1fOI

Soioma

gi exdusiv pAnd atunci (mama mea giMai plEcute, cdnd m-arn indrigostit la

meir c.rre avea aceeasi vArstd. Delicate,dragoste ca un miracol ce a durat

inainte ca ea sd se mute la alth scoald6lan de viafdinima cu disparifia sa.

dificili pentru incongtientul meu,A*rcp,rins o analizd gi o muncd asupra

mai sociabil, insd mai ales pentrurelafonaH de un trecut prea incHr-

viap mea de adult. Devenire plind descris, pentru cdlitorii, pentru rnttzicd.,

pentru?ntAlniri magice care au trans-,@ nofiune care, multd vreme, a fost pentru mine

lejerd 9i confuzd in acelagi timp.Confundam elanul deviald, aceastd migcare puternic5, aceastd aspirafie caremd proteja uneori din afara mea, cu dinamismul meu,cu entuziasmul meu, cu avAntul meu, cu pldcerile melegi chiar cu nerdbdarea mea, care la virsta mea devinegi mai nerdbdltoare. Apoi, fdrd ca eu sd gtiu, din c6tepot si-mi dau seama, aceastd migcare s-a instalat intr-omanierd mai durabild, mai consistenti,maiprezentd inmine. Ea constituia un fel de osaturd care dubla sauinsolea tentativele mele de afirmare, de coerenld, deangajament, care dinamiza gi mai mult energiile gi do-rinlele mele, dddea corp viselor mele gi md proiectaspreSacliuni total neagteptate, care mi uimeau, mH

trgrijorau gi care se revelau de o mare justefe pe dru-murile viefii mele.

Psihologul Maryse Legrand scrie : ,,Elanul de viafdeste un termen aproximativ, pe care il imprumut pentrua ircerca sd numesc ceea ce eu caut s{ desemnez prinaceastd migcare care mtr locuiegte gi care dX o forld 9i ounitate unei multitudini de clipe care sunt prezentec6nd trdiesc tr prezent."

nagteri care m-au fdcut sX fiu ceea cein gesta!'e pentru cAteva nagteri ui-

12 .forqu"t &anme

Christiane Singer, in minunata sa carte Les SEt Nuitsde la reine [Cele gapte nop]i ale reginei], se intreabd inlegdfuri cu acest ,,mortar invizibil, cu aceastd forldimperceptibild ochiului ce coaguleazd vrala noastrd,care dintr-o multitudine de clipe atomizate reugegte sdfacd o unitate..."

Elanul de viald este, in acelagi timp, o aspiralie spreceea ce este mai extraordinar fur viala noastrd gi oinspiralie suscitati prin doud puncte de ancorare vitale:energia gi dragostea.

Unii dintre noi ni se par ghidali de traiectorii invi-zibile, venite de departe din istoria loq, care le vor pro-iecta spre un infinit de posibilitdfi. Elanul de viafd, careeste propriu fiecdruia, are eI oare puterea sd facd sddevieze traiectoria noastrS, mai precis sd o contrarieze?Are el capacitatea sd modifice traiectoria noastri binefixatd? Nu gtiu, dar simt aceastd intrebare in inimaanumitor ir:rtAlniri care pdreau de neinchipuit, careirump fur existenfd pentru a face din ea o sdrb5toare, unfocar de schimburi, de descoperiri gi, mai ales, deintrebdri.

,,Nu gtiu ce m-a impins sd apuc, in acea zi, wt drumdiferit, in timp ce md furdreptam spre locul meu demunctr. $i iati cd in aceastd stradd necunoscutd, mdgHsesc blocatd, fdrd sE pot avansa, fdrd sX dau inapoi.Furioastr pe mine insdmi, imi venea sl las magina acolo,sd neg aceastd realitate care se opunea proiectului meude a fi la timp la serviciu. Am avansat, pentru a vedeace bloca strada, gata sI fac un scandal, dar, ftr acelagimoment, omul care conducea magina din fala mea adeschis portiera. A iegit gi s-a aplecat spre bancheta dinspate pentru a privi ceea ce mi s-a pdrut reproducereaunui tablou."

,,- Este un Balthus, mi-a spus el. (Nu vdzusem nicio-datX un tablou Balthus.) Privili pozilia personajelor,

We-ar fi dacd ne-am inventa propria viafd?

figura ascunsfi a acestuia, acest tip de paleti de pingpong ca o oglind5... este sublim! Scriu o carte despreacest tablou, se nurnegte La Rue fStrada]. Am scris dejatrei sute de pagini... Aceastd picturd este un mister, ocombinalie de elemente sugestive pe care incerc sd odescifrez!"

,,Eu nu vedeam decAt o reproducere,.cu siguran!5bine fHcut6, colorati, dar fdrd interes, o stradd, cAlivatrecdtori, gdseam cd e prost desenath... Cine ar fi crezutcH plecdnd de la aceastd intAlnire voi fircepe gi eu sdpictez? $i cd md voi aldtura acestei imense cohorte decdutdtori de Tumini, cd voi plonja in misterul ames-tecului de culori, in invenfia.formelot, in construcliainfinite de peisaje gi de ceruri..."

Cea care imi vorbegte fir acest fel a devenit pictor. Eaa ptrrdsit totul, securitate materiald, munc6, prieteni,pentru a se consacra noii ei pasiuni.

Astfel, in drumurile noastre se ivesc selnne/ aparocazii care vor dinami2a un elan de viafd intr-o direcfieabsolut neagteptatd (sau speratd fir mod secret) gi fac canoi, i:r sfdrgit, sd ne realizlm, sd ne reconciliem cu aceaparte din noi care aspird sd existe fir lumina viefii.

L2 *facques Satome

Christiane Singel, in minunata sa carte Les Sept Nuitsde la reine [Cele gapte nopfi ale reginei], se intreabd inlegSfurd cu acest ,,mortar invizibil, cu aceastd forfdimperceptibild ochiului ce coaguleazd viala noastrd,care dintr-o multitudine de clipe atomizate reugegte sdfacd o unitate..."

Elanul de via!5 este, in acelagi timp, o aspirafie spreceea ce este mai extraordinar fur viala noastrd 9i oinspira,tie suscitatd prin doud puncte de ancorare vitale:energia gi dragostea.

Unii dintre noi ni se par gtudali de traiectorii invi-zibile, venite de departe din istoria lo4, care le vor pro-iecta spre un infinit de posibilitXli. Elanul de viafd, careeste propriu fiecdruia, are el oare puterea sd facd sddevieze traiectoria noastr6, mai precis sd o contrarieze?Are el capacitatea sd modifice traiectoria noastrX binefixat5? Nu gtiu, dar simt aceastd intrebare in inimaanumitor trtAlniri care phreau de neinchipuit, careirump fir existenlH pentru a face din ea o slrbdtoare, unfocar de schimburi, de descoperiri gi, mai ales, deintrebdri.

,,Nu gtiu ce m-a impins sH apuc, in acea zi,urrdrumdiferit, i^ ti*p ce md indreptam spre locul meu demuncd. $i iatd ctr in aceastl stradi necunoscutX, mdgdsesc blocatd, fdrE sX pot avansa, fdr[. sd dau trapoi.Furioasd pe mine insemi, imi venea sl las magina acolo,sd neg aceastd realitate care se opunea proiecfului meude a fi la timp la serviciu. Am avansat, pentru a vedeace bloca strada, gata si fac un scandal, dar, fir acelagimoment, omul care conducea magina din fala mea adeschis portiera. A iegit gi s-a aplecat spre bancheta dinspate pentru a privi ceea ce mi s-a pdrut reproducereaunui tablou."

,,- Este un Balthus, mi-a spus el. (Nu vdzusem nicio-datil un tablou Balthus.) Privifi pozilta personajelor,

ffe-ar fi dacd ne-om invento propria viafd? 13

figura ascunsd a acestuia, acest tip de paletd de pingpong ca o oglindd... este sublim! Scriu o carte despreacest tablou/ se nulneqte La Rue lStrada]. Am scris dejatrei sute de pagini... Aceastd picturd este un miste4, ocombinafie de elemente sugestive pe care incerc sd odescrfrez!"

,,Eu nu vedeam decAt o reproducere,"cu siguran!5bine fficutf,, coloratd, dar fdrd interes, o strad5, c6livatrecdtori, gdseam cd e prost desenatd... Cine ar fi crezutcd plecdnd de la aceastd intAlnire voi ir:rcepe gi eu shpictez? $i cd md voi aldtura acestei imense cohorte decdutdtori de lumini, cd voi plonja in misterul ames-tecului de culori, in invenfia'formeloq in construcfiainfinite de peisaje gi de ceruri..."

Cea care imi vorbegte tr acest fel a devenit pictor. Eaa pdrdsit totul, securitate materiald, munc5, prieteni,pentru a se consacra noii ei pasiuni.

Astfel, in drumurile noastre se ivesc seilrne, aparocazii care vor dinamiza un elan de viald intr-o direcfieabsolut neagteptatd (sau speratd in mod secret) 9i fac canoi, tr sfdrgit, sd ne realizdm, sd ne reconciliem cu aceaparte din noi care aspirE si existe in lumina viefii.

Vuvintele tine refi i me le

nln "ur"ul

existenfei mele, multe cuvinte ale tine-refii, care trsemnaserd mult pentru mine, care m-audinamizat gi chiar m-au format, s-au pierdut gi chiarpervertit. Sigur, devalorizate, au rdmas la margineadrumurilor vielii mele. Deldsate prin lipsd de utilizare,rdnite, nemaifiind auzite, ele s-au dezagregat 9i s-auregdsit in starea de litere imprdgtiate, in agteptarea de afi asamblate din nou. Altele au prins din nou via!5 ulte-rior, in enfuziasmul unui angajament, al unei iubiri saual unei intAlniri. Dar cea mai mare parte au rdmasferme, consistente, p5strAndu-gi intreagd capacitatea deemofie, de evocare,toatd.puterea lor de creafie. Fac partedintr-o generalie care credea fir fiabilitatea cuvintelorcuraj, abnegafie, devotament, solidaritate, responsabili-tate, angajament, tenacitate, Iibertate...

Erau cuvinte solide, stabile, pe care puteai sd tebazezi, sd avansezi, sd construiegti. Cuvinte bine anco-rate, fideli prieteni de vise gi de afirmare. in grupul deprieteni la cei L8 ani ai mei, era suficient ca unul saualtul sfr le pronunle cu ocazia unei discufii, pentru a

simfi o confirmare a pertinenlei viefii, a legitimitdfii gia pldcerii de a exista. Nu voi uita niciodatf, acea ameteald

Se-ar fi dacd ne-am inventa propria viafd? 15

care m-a cuprins cAnd o fatd, care vindea ziarulL'Humaniti la intrarea in Facultatea de Drept, consi-deratd tr vremea aceea ca ,,reacfiottatd" ;i unul dintre,,bastioanele dreptei gi a burgheziei triumfdtoare" , fir-aapostrofat astfel: ,,Tovardge, contdm pe tine pentru aintroduce mai multd dreptate in justilie!" Mai alescuvAntul ,,tovatdse" m-a bulversat: cu aceste opt litere,intram in universul justei cauze. Eram pe drumul celbun, acela pe care ne simlim mai buni, mai frumogi,mai mari, utili.

CuvAntul viitor ne aparlinea, pentru cd ne luaserdmangajamentuI"se-l schimbdm, s5-l facem mai bun gi, maiales, sd acceptdm prezentul pentru a-l remodela fdrdprea multe revolte distrugXtoare. ColorAnd viitorul cuaceste cuvinte luminoase, puteam sd suportdm un pre-zent care ne pdrea un pic prea ingust, arid, devitalizat...Mi se pare cd, pentru cei care au azi vArsta pe care noi oaveam la acea vreme/ este exact invers ceea se petrece:viitorul li se pare inchis, fHrd devenire, inaccesibil, iaraceastd absen!6 a viitorului face prezentul lor insupor-tabil. in epocd, eu preferam cuvAntul liber fir fala cuvAn-tului libertate. Mi se pdrea mai concret, mai dinamic. Mise intAmpla sd colecfiottez, sd notez cq grijd anumitecuvinte, pentru a le proteja, pentru a le feri de o mal-tratare posibild sau de riscuri de uitare. Astfel, cuvintele,,virtute, dragoste, tandrefe, abandon sau incredere" imipermiteau sd md angajez susfinut pentru un viitor caresd jaloneze o direcfie, un elan...

Aceste cuvinte imi dddeau sentimentul cd infelegdincolo de clipd, ele erau asemdndtoare cu cuvintelefetig, capabile sd inflameze prezentul, sd limpezeasciviitorul, sd insdmdnleze orice irntAlnire cu ce este maibun din noi... Aveam, de asemenea, o sldbiciune pentrucuvAntul ,,qedin,td" . Amerge ,,1a gedinld", ,,afiirr gedin-

fd" era, dincolo de furtAlnire, a fi capabil sd te angajezi,

Wuvintele tinerelii me le

oln "urrul

existenlei mele, multe cuvinte ale tine-refii, care insemnaserd mult pentru mine, care m-audinamizat gi chiar m-au format, s-au pierdut gi chiarpervertit. Sigur, devalorizate, au rdmas la margineadrumurilor vielii mele. Del5sate prin lipsd de utilizare,rdnite, nemaifiind auzite, ele s-au dezagregat gi s-auregdsit fir starea de litere imprdgtiate, in agteptarea de afi asamblate din nou. Altele au prins din nou via!5 ulte-rior, tr enfuziasmul unui angajament, al unei iubiri sauaI unei intAlniri. Dar cea mai mare parte au rdmasferme, consistente, pdstrAndu-9i ir:rtreagi capacitatea deemofie, de evocare, toatd puterea lor de creafie. Fac partedintr-o generafie care credea in fiabilitatea cuvintelorcuraj, abnegafie, devotament, solidaritate, responsabili-tate, angajament, tenacitate, libertate...

Erau cuvinte solide, stabile, pe care puteai sd tebazezi, si avansezi, sd construiegti. Cuvinte bine anco-rate, fideli prieteni de vise gi de afirmare. in grupul deprieteni la cei L8 ani ai mei, era suficient ca unul saualtul sd le pronunfe cu ocazia unei disculii, pentru asimli o confirmare a pertinenlei vielii, a legitimitdlii gia pl5cerii de a edsta. Nu voi uita niciodati acea amefeald

V*or fi dacd ne-am inventa propria viofd? '15

care m-a cuprins c6nd o fatd, care vindea ziarulL'Humaniti la intrarea in Facultatea de Drept, consi-deratd in vremea aceea ca ,,reacfionatd" gi unul dintre,,bastioanele dreptei gi a burgheziei triumfdtoare", m-aapostrofat astfel: ,,Tovardge, contdm pe tine pentru aintroduce mai multd dreptate in justifie!" Mai alescuvAntul ,,tovardse" m-a bulversat: cu aceste opt litere,intram in universul justei cauze. Eram pe drumul celbun, acela pe care ne'simfim mai buni, mai frumogi,mai mari, utili.

CuvAntul viitor ne aparfinea, pentru cX ne luaserdmangajamentuf'sa-l schimbdm, s5-l facem mai bun gi, maiales, sd acceptdm prezentul pentru a-l remodela fdrdprea multe revolte distrugdtoare. ColorAnd viitorul cuaceste cuvinte luminoase, puteam sd suportim un pre-zent care ne pirea un pic prea hgort, arid, devitaltzat...Mi se pare c5, pentru cei care at azi vArsta pe care noi oaveam la acea vreme/ este exact invers ceea se petrece:viitorul li se pare trchis, fdrd devenire, inaccesibil, iaraceastd absenld a viitorului face prezentul lor insupor-tabil. ln epocd, eu preferam cuvAntul liber in fa.ta cuvAn-tului libertate. Mi se pdrea mai concret, mai dinamic. Mise intAmpla sd colecfioltez, sd notez cq gnid anumitecuvinte, pentru a le ptoteja, pentru a le feri de o mal-tratare posibild sau de riscuri de uitare. Astfel, cuvintele,,virfute, dragoste, tandrefe, abandon sau incredere" imipermiteau sd md angajez susfinut pentru un viitor caresd jaloneze o direcfie, un elan...

Aceste cuvinte imi dddeau sentimentul cd inlelegdincolo de clipd, ele erau asemdndtoare cu cuvintelefetig, capabile sd inflameze prezentul, sd limpezeascdviitorul, sd insdmdnleze orice intdl"nire cu ce este maibun din noi... Aveam, de asemenea, o sldbiciune pentrucuvAntul ,,gedinte" . Amerge ,,1a gedinfd", ,,afiirr gedin-

!d" era, dincolo de imtAhrire, a fi capabil sd te angajezi,

1"6 *forqu"s &oume

si faci sf; avanseze o idee, un proiect, gi, mai ales, de afi recunoscut, confirmat. Dacd cineva md intreba ,,Vii laqedinTd?", aceasta trsemna ,,Contez pe tine, egti im-portant!" Aceste cuvinte erau asemindtoare cu argila,cs c5rrdmizile, cu pietrele de construcfie cu care mi sepdrea posibil sd construiesc viafa.mea, sd ii dau unsuport, si concretizez visele, sd modelez un proiect.Pdstrez pentru ele o afecliune reald, trscrisi in actuali-tatea viefii mele. Astfel, aceste cuvinte ale tinerefii mele,cAnd le aud uneori in gura unuia dintre copiii mei sau aunor apropiafi, cdnd citeso o.carte, aceste cuvinte aupdstrat puterea de a aprinde dintr-odatd in mine spe-ranla unei viefi care meritd sd fie trdit6.

%lnspectul de sine

Zlespectul de sine este legat de coerenla, de rigoareape care putem sd o intrefinem intre ceea ce noi resimfimgi credem, gi ceea ce realizdm cu celdlalt sau acceptdm dela acesta. Respectul de sine nu vine de la ceilalti, nu neeste dat, oferit fdri efort, el trebuie construit in noi infiecare clipd pornind de la valorile noastre 9i de la alege-rile pe care le facem in viala noastr5.

Respectul de sine nu depinde de opinia bun5 sau readespre noi a anturajului nostru. Privirea, judecifile, cre-dinlele celuilalt despre noi ii aparfin gi ii revine aceluiacare doregte sd se respecte sd le lase... celuilalt.

Dar aceastd distan!f, este dificil de linut gi de pdstrat,cAnd, se gtie prea bine, celdlalt este cineva semnificativpentru noi, de Ia care agteptim confirmare, incurajdri,validare a ceea ce suntem.

Oscildm intre doud nevoi vitale care nu pot coabitadurabil. Nevoia de aprobare 9i nevoia de afirmare. Dacdindrdznesc sd am libertatea de a md afirma, trebuie sX

imi asum riscul de a nu fi aprobat. Totul se petrece ca gi

cum a deveni adult in ceea ce privegte respectul de sine,inseamnd a renunta la satisfacerea nevoii de aprobare

t6 .focques Saume

str faci sH avanseze o idee, un proiect gi, mai ales, de afi recunoscut, confirmat. Dacd cineva md intreba ,,Vii lagedil;rte?", aceasta trsemna ,,Contez pe tine, egti im-portant!" Aceste cuvinte erau asemdndtoare cu argila,cu cdr5mizile, cu pietrele de construcfie cu care mi sepirea posibil st construiesc viafa.mea, sd ii dau unsuport, sd concretizez visele, sd modelez un proiect.Pdstrez pentru ele o afecfiune reali, ilrscrisd i:r actuali-tatea vieFi mele. Astfel, aceste cuvinte ale tinerelii mele,cAnd le aud uneori in gura unuia dintre copiii mei sau aunor apropiafi, cdnd citeso o ocarte, aceste cuvinte aupXstrat puterea de a aprinde dintr-odatd in mine spe-ranla unei vieli care meritd sd fie trditd.

ISlnspectul de sine

%lespecuide sine este legat de coerenfa, de rigoareape care putem sd o intrefinem firtre ceea ce noi resimlim9i credem, gi ceea ce realizim cu celdlalt sau acceptdm deIa acesta. Respectul de sine nu vine de la ceilalfi, nu neeste dat, oferit fdrd efort, el trebuie construit in noi infiecare clipd pornind de la valorile noastre 9i de la alege-rile pe care Ie facem fir viafa noastrd.

Respectul de sine nu depinde de opinia bund sau readespre noi a anturajului nostru. Privirea, judec5file, cre-dinlele celuilalt despre noi ii aparlin gi ii revine aceluiacare doregte sd se respecte sd le lase... celuilalt.

Dar aceastd distanld este dificil de linut gi de pdstrat,cAnd, se gtie prea bine, celHlalt este cineva semnificativpentru noi, de la care agteptdm confirmare, incurajdri,validare a ceea ce suntem.

Oscil5m intre doud nevoi vitale care nu pot coabitadurabil. Nevoia de aprobare 9i nevoia de afirmare. Dacdindrdznesc sd am libertatea de a md afirma, trebuie s[imi asum riscul de a nu fi aprobat. Totul se petrece ca gi

cum a deveni adult fir ceea ce privegte respectul de sine,inseamnd a renunla la satisfacerea nevoii de aprobare

18 -facqu"s &otome

gi, prin urmare, de a ne asuma riscul de a decepfionauneori pe celdlalt.

,,Soful meu nu md respectX, e bdddran cu mine, mdtrateazd, in fel gi chip in public sau in fala prieteniLor..." ,se plAnge aceastd femeie de ani de zile. Nu este solul celcare nu o respectd, este ea irsdgi, rdmAnAnd intr-orelalie fir care nu se simte respectatd.

Respectul de sine are nevoie de o ancorare care se

numegte dragoste gi stimd de sine. Dacd nu md iubesc,nu-mi acord nicio valoare, dacd md indoiesc in perma-nenld de capacit5lile mele,rde.calit51ile mele, dacd mddescalific sau md compar, nu pot sd hrdnesc dragosteacltre mine insumi gi cu atAt mai pufin stima de sinefondatd pe increderea pe care pot sd mi-o acord.

Respectul de sine este un fel de axd tr jurul cdreia vinsd se grefeze diferitele pozilion5ri ale viefii mele. Dacdnevoia mea de aprobare din partea celuilalt rimAne do-minantH, imi va fi greu sd md afirm gi s5 md pozillonezfoarte clar ir raport cu valorile mele, cu opliunile melede viafd, cu convingerile mele.

Dacd imi este teamd cd nu voi mai fi iubit, gAndin-du-md cd voi fi respins cAnd imi enunf opiniile, sau cd

prezint acte care il vor indepdrta pe celdlalt de mine gicd aceastd idee mi face sh devin vulnerabil pAnd lapunctul insuportabilitefii, voi rdm6ne dependent gi fdrdrespect fald de propria persoan5.

,,Timp de ani de z7le, de fiecare datd cAnd mergeamin vizitd la pdrinlii mei, eram obiectul unui chestionardespre munca mea, despre mediile frecventate, desprecum imi petrec timpul liber gi simfeam foarte bine cdtrebuia sd rXspund in sensul agteptdrilor lo1, pe de oparte, pentru a nu furgrijora pe mama mea mereu atentdla ceva rdu ce ar fi putut sd mi se intAmple, gi, pe de altdparte, sd nu dezamdgesc pe tatdl meu care acorda oimportanfd deosebitd in legdturd cu tot ce se vorbea

d

Ve-ar fi docd ne-am inventa proprio viold?

despre restul familiei... Apoi, am descoperit cd fdcAndaga mf, lisam iubit gi acceptat pornind de la o imaginecare nu md reprezenta. Am infeles, ir:r sfArgit, ce se in-tAmpla, de ce aveam mereu sentimentul cX nu suntniciodatd iubit!'

La baza respecfului de sine se va glsi acest acordintim, ce trebuie construit gi redinamizat clipd de clipd,intre ceea ce simt gi ceea ce fac, itrtre ceea ce gdndesc aiceea ce spun, ir afirmarea mea fafd de celdlalt.

18 oforqu"t &ume

gi, prin urmare, de a ne asuma riscul de a deceplionauneori pe celdlalt.

,,Soful meu nu mI respectd, e bHddran cu mine, mdtrateazd in fel gi chip in public sau in fafa prieteniLor..." ,se plAnge aceastd femeie de ani de zile. Nu este solul celcare nu o respectH, este ea insdgi, rdmAn6nd intr-orelafie in care nu se simte respectatd.

Respectul de sine are nevoie de o ancorare care senumegte dragoste gi stimd de sine. DacH nu md iubesc,nu-mi acord nicio valoare, dacd md indoiesc in perma-nenfd de capacitdfile mele,rde.calitigile mele, dacd mddescalific sau mi compar, nu pot sd hr5nesc dragosteacdtre mine fursumi gi cu atAt mai pulin stima de sinefondatd pe increderea pe care pot sd mi-o acord.

Respectul de sine este un fel de axd in jurul cdreia vinsd se grefeze diferitele poziliondri ale vielii mele. Dacdnevoia mea de aprobare din partea celuilalt rdmAne do-minantd, imi va fi greu sH md afirm gi sd md pozilionezfoarte clar in raport cu valorile mele, cu opliunile melede viafd, cu convingerile mele.

Dacd imi este teamH cd nu voi mai fi iubit, gdndin-du-md cd voi fi respins cAnd imi enun! opiniile, sau cdprezint acte care il vor firdepdrta pe celdlalt de mine gicd aceast5 idee md face sd devin vulnerabil pAnd lapunctul insuportabilitefii, voi rdmAne dependent gi fdrirespect fafd de propria persoani.

,,Timp de ani de zile, de fiecare datd cAnd mergeamin vizitd la pdrinfii mei, eram obiectul unui chestionardespre munca mea, despre mediile frecventate, desprecum imi petrec timpul liber 9i simfeam foarte bine cdtrebuia sd rdspund in sensul agteptdrilor lo1, pe de oparte, pentru a nu hgrijora pe mama mea mereu atent5la ceva rdu ce ar fi putut sd mi se intAmple, gi, pe de altdparte, sd nu dezamdgesc pe tatdl meu care acorda oimportan!5 deosebitd in legdturd cu tot ce se vorbea

Ve-ar fi docd ne-om inventa propria viald? 19

despre restul familiei... Apoi, am descoperit cd ficAndaga md ldsam iubit gi acceptat pornind de la o imaginecare nu mi reprezenta. Am in,teles, in sfArgit, ce se in-tAmpla, de ce aveam mereu sentimentul cd nu suntniciodatd iubit!'

La baza respectului de sine se va gdsi acest acordintim, ce trebuie construit gi redinamizat clipd de clipd,intre ceea ce simt 9i ceea ce f.ac, itrtre ceea ce gAndesc 9iceea ce spun, in afirmarea mea fald de celdlalt.