SF'AIITUL IRINDU DE LYON

iurorruvn EREZIILoR

@MBATERE g nA'srunnnneA CNOZtrI CU NI.'ME MINCINOS

C"otno I

CARTE TTAruTA CU BINEcWANTAREAPRDAFERIcITULI.]I TArumn

DANIDLPATRIARHLJL BISERICII oRToDoxE RoMAne

Traducere din limbile greacd veche 9i latind,inhoducere gi note de Petru Mor,oorl

EDITIJRA INSTITUTT]LUI BIBLICSr DE MrsnJNE oxnrooxA

BUCURE$TT -2016

CIJPRINS

Cuvdnt inainte ................. 5

Introducere............. I

Notd asupra ediliei 5l

impotriva er eziilor, carhea I

Prefald, 34

Prima parte(Expunerea doctrinei lui Ptolemeu) ........... 37

Partea a doua(Unit ate a cr e din[ei B is er iciiEi dioersitatea sistemelor eretice) 77

Parteaatreia(Originea ualentinianismului) 126

IMPOTRTVA EREZIILOR, CARTEA I

Prima parte

Expunerea do ctrinei lui Ptolemeu

1. Constituirea Pleromeie

Geneza celor treizeci de Eoni

.1.1. Cdci ei spun cd, intre indlfimile de nevdzut 9i denenumit, este un Eonlo desdvdrgit, care preexistd [tuturor],iar pe acesta il numesc Preprincipiu, Prepdrinte gi Abis. gi,fiind el de necuprins gi de nevdzut, vegnic Ai nendscut, aexistat in repaos gi mare linigte timp de nesfdrgite veacuri.Iar impreund cu el exista gi Gdndirea, pe care o numesc aiHar gi Tdcere. $i, oarecdnd, s-a gdndit acest Abis sd emitddin sine un Principiu al tuturor lucrurilor gi sd aeeze pre-cum o sdmdnfd aceastd emanafie, pe care s-a gdndit sd oemitd, ca intr-un pdntece, in Tdcerea care exista impreundcu el. Primind ea in sine aceastd sdmdnfd gi qjungdndinsdrcinatS, a ndscut Intelectul, asemdndtor gi egal cucel care l-a emis gi care singur poate sd cuprindd mdretiaTatdlui. Iar pe acest Intelect il numesc Unul-Ndscut, Tatd gi

e Pleroma (gr. Ilfurlporpo) are in sistemele gnostice sensul de plenitu-dine a ordinii divine, formatd din cei treizeci de Eoni care vor fi enumerafiin continuare. Este un termen preluat de valentinieni din epistolele Sfdn-tului Pavel.

I0 Termenul ,,eon" (airrv) are in greaca veche sensul de ,,timp, duratda viefii, viafd, destin, soarti, duratd nedeterminatd de timp", dar gi de-eternitate". Preludnd acest din urmd sens, gnosticii valentinieni infelegprin Eoni ,,puteri eterne" cu existenli proprie. Yezi A.F,aruty, DictionnaireGrec-frangais, Librairie Hachette, Paris, 1950, s.v. oiritv; B. SEsno06, ?outricapituler dans le Christ..., p.24.

37

38 SFANTUL IRINEU DE LYON

Principiu a toate gi impreund cu el a fost emis 9i Adevdrullr.Aceasta este prima Tetradd pitagoreicd primordiald, pecare o numesc gi rdddcind atoate.

Ajungdnd acest Unul-Ndscut la inlelegerea scopu-lui pentru care a fost emis, emand.la rdndul sdu Logosulgi Viafa, tatd.t2 al tuturor celor care vor fi impreund cu elgi principiu gi formare a intregii Plerome. Iar din Logos gi

Viala au fost emigi in pereche Omul gi Biserica. Aceastaeste Ogdoadats primordiald, rdddcind gi substanfd, a tutu-ror, care este chematd de cdtre ei cu patru nume, adicdAbis, Intelect, Logos gi Viafd, cdci fiecare dintre aceqtia estehermafrodit, dupa cum urmeazd: mai intdi, Prepdrinteles-a unit in pereche cu Gdndirea (pe care o numesc Har 9iTdcere), apoi Unul-Ndscut, adicd Intelectul, cu Adevdrul,apoi Logosul cu Viata gi, dupd aceea, Omul cu tsiserica.

1r Aga cum se va vedea mai jos, Eonii sunt emigi in perechi, termenprin care am redat sizigiile gnostice. Perechea cuprinde un Eon mascu-lin gi unul feminin, iarin greacd numele Eonilor respectd regula genului.Pe cdt ne-a fost posibil am incercat sd respectdm aceasti reguli, motivpentru care am redat termenul grecesc No0g prin Intelect, 9i nu prinminte, iar termenul A6yog a fost transliterat ca atare, nu numai pentru amarca diferen.ta fald de corespondentul din pereche, Yiala, ci gi pentrua-l distinge de Logosul divin sau Cuvdntul lui Dumnezeu. Pentru pere-chea teminind a Intelectului, Adevdrul, care in greaca veche este de genfeminin, am preferat sd pdstrdm neutrul romdnesc, pentru a nu ingre-una traducerea cu o opliune Precum ,,veracitate".

12 Prin ,,tatd" este indicat aici Logosul ca termen masculin al pere-chii constituite din Logos gi Viald. Neconcordanfa gramaticald se explicdprin faptul cd, in sistemul gnostic expus aici, termenul masculin poatedenumi intreaga sizigie, fdrd a mai fi nevoie de menfionarea termenuluifeminin. Aceastd particularitate a sistemului gnostic are o importanldaparte, aga cum se va vedea, mai ales in interpretarea preambululuiEuangheliei dupd loan. Vezi mai jos paragrafele 8.5. 9i 9.1.

'5 Ogdoada, de la termenul grecesc Oy6orig, cu sensul de ,,grup deopt", are aici semnificafia girului de opt Doni enumerafi pAnd acum 9icare in greaca veche au urmdtoarele nume: Bu06g (numit 9i llpoopltl 9iIlpozdtorp), "Eworo (numiti gi Xdprq qi >ryf), No0g (numit 9i Movoyevrlg, Iloqppi ApXn), A),(0ero, .n 6yoc,, Zaf, Av0pronoq gi 'Ercrc}'r1oio.

iluporRrve EREZITLoR, CARTEA r 39

1.2. $i, de vreme ce acegti Doni au fost emigi spre slavaTatdlui, voind gi ei sa-l sldveascd pe Tatdl prin ceva pro-priu, au emis emanafii in pereche: Logosul gi Viata, dupdemanarea Omului gi a Bisericii, au emis alti zece Eoni, alecdror nume spun cd sunt urmdtoarele: Addncul gi Ames-tecul, Vegnic{dndrul gi Unirea, Cel-ndscut-prin-sine gi Pld-cerea, Imobilul gi Compunerea, Unul-Ndscut pi Fericireala.Acegtia sunt cei zece Eoni despre care ei susfin cd au fostemigi din Logos gi Viala. Iar Omul emite la rdndul lui,impreund cu Biserica, doisprezece Eoni, pe care ii gratificdcu urmdtoarele nume: Mljlocitorul gi Credinfa, Paternulgi Speranfa, Ylaternul gi Dragostea, Eternul gi Inteligenta,Bisericescul gi Beatitudinea, Cel Dorit gi infelepciuneals.

Exegeze gnostice

1.5. Aceqtia sunt cei treizeci de Eoni ai rdtdcirii lor,treculi sub tdcere gi necunoscufi, gi aceasta este, dupdei, Pleroma cea nevdzutd gi spirituald, impd(itd intreit inOgdoad6, Decadd gi Dodecada. $i spun cd acesta este moti-vul pentru care MAntuitorul - cdci nu vor sd-L numeascdDomn - nu a fdcut nimic in public timp de treizeci de ani16,anume ca sd arate misterul acestor Doni. Dar ei afirmd gicd pilda lucrdtorilor trimigi in vietT ii dezvdluie in chip cutotul limpede pe acegti trelzeci de Eoni, pentru cd unii sunt

t4 Aceasta este Decada gnosticd (gr. Aercdg, cu sensul de ,,grup dezece"), formatd din cei zece Eoni enumerafi, ale cdror nume in greacaveche sunt urmdtoarele: 860ro6, Mi(rg, Ayfporog, "Evoorq, Ar)rogur]g,'H6ovt'1,Arivr'1toq, Xriyrpoorq, Movoyevrlq, Moropio.

rs Aceasta este Dodecada gnosticd (gr. Ao5erc6q, cu sensul de ,,grupde doisprezece"), care ii cuprinde pe cei doisprezece Eoni, ale cdrornume in greaca veche sunt: Iloptirc),r1tog, flioag, Ilotprrc6g, 'E}.zriq, Mr1tprrc66,Ay afir1, Aeivou6, Xfveorq,'Ercrc)"r1 orooorc6 g, Moropr6tqq, @e1"qt6q, Xo<pio.

to Cf. Luca 3,23.1? Cf. Matei20, L-7.

40 SFANTUL IRINEU DE LYON

trimigi la ceasul dintdi, unii la cel de-al treilea, unii la celde-al gaselea, unii la cel de-al noudlea, iar alfii la cel de-alunsprezecelea. Agadar, dacd se adund orele amintite unelecu altele rezultd numdrul treizecl Fiindcd unu cu trei cu$ase cu noud gi cu unsprezece dautreizeci. Iar prin [aceste]ore vor sd dezvdluie tronii. Acestea sunt marile, minuna-tele gi negrditele mistere pe care le rodesc ei, dacd gdsesccumva din cele spuse in Scripturi ceva care s-ar puteapotrivi gi asemui cu ndscocirea lor.

2. Perturbarea pi restaurarea Pleromei

Patima,,infelepciunii" 9i intervenfia,,Ilotarului"

2.1. Agadar, ei spun cd Prepdrintele lor este cunoscutnumai Unuia-Ndscut care provine din el, adicd Intelectului,pe cdnd pentru tofi ceilalfi el este de nevdzut gi de neapro-piat. $i singur Intelectul, dupd ei, gdsea desfdtare in con-ternplarea Tatdlui gi se bucura de infelegerea mdrefiei luiceafdrdde mdsurd. Qi se gdndea sd le comunice gi celorlalliEoni mdrefia Tatdlui - cAt de nespus de mare era - gi cdera fdrd de inceput gi necuprins gi de neajuns vederii. DarTdcerea l-a oprit, din voinfa Tatdlui, pentru cd voia sd-iconducd pe toli la gdndirea gi dorirea cdutdrii Prepdrinteluipomenit inainte. Iar restul Eonilor tdnjeau cumva la fel intdcere sd-l vadd pe creatorul seminfei lor gi sd cunoascdrdddcina ceafdrd, de inceputt8.

18 Pasajul este important pentru cd ne sugereazd punctul de plecareal intregii ,drame" gnostice: cdutarea Prepdrintelui, care va deveni inultimul tron, in{elepciunea, o adevdratd patimd ce va genera, in cele dinurmd, aparitia acestei lumi coruptibile, se nagte, iatd, in Eonii superiori.Acegtia ,,tdryeau" insd ,,cumva in tdcere" (r1ou1fr noq dnen60oov), pe c6nd inEonul

'infelepciune acest dor devine un principiu activ care il va face sd

se lanseze cu toatd puterea in cdutarea Prepdrintelui.

IMPOTRTVA EREZIILOR, CARTEA ]

2.2. Dar ultimul gi cel mai tdndr Eon al Dodecadei, celcare afost emanat de Om gi de Biserica, adicd inlelepciunea,s-a avAntat cu putere gi a suferit o patimd in afara unirii cuperechea ei, Cel Dorit. Aceastd patimd gi-a avut inceputulintre Donii din preajma Intelectului gi Adevdruluile, dar s-aconcentrat2o in acest Eon, care a fost alterat, sub pretextuliubirii, dardin cauzaindrdznelii, pentru cd nu seimpdrtdgeade Tatdl cel desdvdrgit, aga cum o fdcea Intelectul. Iaraceastd patimd este cdutarea Tatdlui, cdci infetepciuneavoia, aga cum spun ei, sd cuprindd mdrelia lui, dac nepu-tdnd sd facd acest lucru, cdci era cu neputintd de indeplinit,sfdrqi intr-o mare gi addncd agonie din cauza mdretiei Abi-sului, a incomprehensibilitdlii Tatdlui gi a iubirii ei pentruel. $i, de vreme ce ea tindea pururea inainte, arfi fostin celedin urmd inghifita de dulceala lui qi desfiinfatd in substanfauniversald dacd n-ar fi intdlnit Puterea care le susfine gi lepdzegte pe toate in afara Mdrefiei inexprimabile. Iar acesteiPuteri ii dau numele de Hotar2l, de care a fost oprit gi ridicatacest Don, care, dupd ce cu greu s-a intors spre sine insugigi s-a incredinfat cd Tatdl este incomprehensibil, a renunfatla prima Intenfie impreund cu patima care s-a ndscut inurma ei din stupoarea provocatd de acea uimire.

te Textul grecesc este urmdtorul: 6 (zrti0og) evr]p(oto pev ev toiq nepi tdvNo[v rcoi t{v A},r10erov. Pronumele roig poate fi interpretat fie ca un neu-tru plural, fie ca un masculin plural. in prima variantd, traducerea ar fisunat: ,,ln cele din preajma...", ceea ce ar fi introdus o ambiguitate cuprivire la realitdlile desemnate. Cea de-a doua variantd este confirmatdgi de faptul cd in pasajul anterior se vorbegte de Donii care ,,tdqjeau sd-lvadd" pe Prepdrinte.

20 Am urmat aici opfiune a fdcutd, de traducdto rii francezi, care atragatenlia cd verbul d,noor<{nterv, tradus prin ,,a concentra", are un sens medi-catrVezi gi Frangois SRcxaRo, La Onose ualentinienne etle t€moignage deSaint lr€,n€,e, Vrin, 1947, p. 258: ,,Dorinfa Eonilor se concentreazd, ase-menea umorilor rele care formeazd un abces, in ultimul gi cel mai slabdintre Eoni, intelepciunea".

2r Am tradus prin ,,Hotar" termenul "Opog.

4l