Anul ai X C I-lea. Nr. 83 NUMĂRUL 2 Lei> iSKŞe

Braşov Joi 9 August 1928

Administraţia'?UfA ltbebtaţei bbaşov. —

TELEFON 228.-ifeMutsum« anual 860 lei.

»treinătate 800 lei.AauaţuTf, reclame, după tarii.

(ŞPP

Fondată la 1838 de George BariţiuApar© de trai ori pe săptămână.

Prin tine însuţi, eetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

D elà frafii din A m erica.

Pentru .Casa PatrieiUn omagiu §dws d-lui iu))u Man?u,

Se ştie că comitetul de con* ducere al Partidului National* Ţărănesc pentru Ardeal şi Ba­nat în frunte cu d-1 Iuliu Maniu a lansat luna trecută un apel pentru ridicarea unei case la Cluj pentru cotidianul P, N. Ţ. din Ardeal, ziarui „Patria*. Acest apel, primit călduros de întreaga opinie publică în Ar­deal, a fost publicat şi de ziarul nostru şi a avut drept răspuns frumosul gest al prietenului nos- tru şi Românul de inimă din Canada d*l N. Surdtc, care a adresat redactorului nostru ur­mătoarea scrisoare:

I.Assiniboia Iulie 20 1928.

Iubite d-le Branisce,Alăturat la această scrisoare veţi

găsi un ceck în valoare de zece mii lei, pentru două bonuri ale casei zia­rului „Patria“ din Cluj, care e pe cale de a se zidi, de către neamul româ­nesc din scumpul nostru Ardeal, spre a putea aşeza acel organ preţios în casa sa proprie, precum şi o scrisoare

j publică, adresată d-lui Maniu, ne ca- re-1 iubesc din suflet, pe care vă rog a o publica îa coloanele preţiosului d-voastră ziar.

Checul îl veţi trmite la cassieria, sau comitetul autorizat de a primi do* naţiunile bunilor români, cari sperez că vor fi numeroase.

Bonurile se vor scrie unul pe nu­mele meu NlCOLAE SURDIA, iar unul pe numele soţiei mele AVRAMLA SURDIA.

Pe aicea avem un timp foarte fa­vorabil recoltei şi .̂deşi pe â'ocurea furtunile cu grindină au cazat pagube mari, totuşi sperăm că vom secera una din cele mai mari recolte, pe care le-a avut vre-odată Canada.

In aşteptarea veştilor cât mai bune Vă salut cu dragoste frăţiască

N. SURDIA.

II.Assiniboia Iulie 20 1928. •s

iubite d-le M ariu*Te-am iubit decând fi-am ce­

tit numele prin ziare, şi deşi am părăsit scumpul nostru Ardeal, când eram în etate de 12 ajii, adecă în anul 1892 şi deşi am trăit atâţia ani în streinătate, cu* getul şi gândul meu, de mii de ori cutreeră Ardealul în fiecare zi. Iar când milostivul Dumne­zeu mi*a dat şi mie posibilitatea de a*mi revedea locul naşterii mele, pe care nu l pot numi altfel decât scumpul leagăn, în care mi au crescut fulgii ca pu­iului de rândunică, am venit şi trecând prin Clujul opresorilor neamului nostru românesc de odinioară, am găsit Clujul româ­nesc de astăzi. Sosit în Cluj, ml-am ţinut de datorie sacră, ca să mă întâlnesc şi cu omul pe care îl iubeam atât de mult, şi pe care nu II cunoşteam per­sonal.

M’am informat dintr’o carte de telefon, că locuiţi în strada Băii No. 6 şi am plecat prin oraş. Nu a trecut mult timp şi am sosit în strada Băii şi iată şi No. 6.

Intrând în curte, am văzut că pe verandă stau de vorbă un domn şi o doamnă ’̂ înaintaţi în etate. M’am apropiat de domni­ile lor şi le-am dat un salut cum se cuvine unor persoane Inaiatate în vârstă. M’a întrebai

domnul cel vârstnic, că ce caut? I-am răspuns că J caut pe d*l Iuliu Maniu.

Da, de unde eşti — m’au în­trebat ?

Sunt din Canada.Ian stai pe scaun să mai po*

vestim puţin iar dacă ai venit din Canada ca să-l vezi pe Maniu, îi aduc eu îndată. Intre cuvintele ce s’au schimbat între noi, am fost întrebat că de unde sunt de origine şi după ce le- am spus, d-lor mi s’au recoman­dat, că eu sunt Coroianu iar dumneaei este sora mea şi mama lui Maniu.

I*am felicitat pe cei doi octo­genari şi le*am urat zile bune şi fericite până la adânci bă­trânele.

D l Coroianu a întraţ apoi în casă şi peste câteva secunde a venit cu dvoasfră d le Maniu de mână şi mi-a zis: iată dragul meu pe Iuliu Maniu, omul de a a cărei dragoste ai venit atâta lume.

Văzându-Vă am rămas pe de­plin mulţumit în sufletul meu, că nu V am iubit în zadar şi că meritaţi să fiţi iubit de toată su­flarea românească—şi pentru ce? pentru că sunteţi omul cinstei şt al legalităţi

Cătră dvoastră mă adresez acum, rugând pe milostivul Dum­

nezeu să vă dăruiască tărie su­fletească şi trupească, ca să pu­teţi desăvârşi marea operă, pe care o aţi început atunci, când i aţi declarat ministrului de in­terne Iassy din Budapesta, că veţi propune Ia adunarea dela Alba-Iulia, unirea Ardealului cu ţara-mamă şi care operă va fi desăvârşită atunci, când diho­nia oligarhiei fanariote va fi în­lăturată pentru totdeauna, iar în locul ei va fi întronat un partid ieşit din sânul poporului, care sâ respecteze drepturile şi să impună datoriile fiecărui cetă­ţean, iar mai presus de toate domnia cinstei şi a legalităţii în locul corupt1 eu Circ domneş* te astăzi

Dumnezeu să Vă ajute.Iubite d le Maniu văzând ape­

lul, pe care laţi lansai în ziarul „Patria*, cu scopul de a zidi o casă proprie pentru acel ziar care de zece ani şi-a făcut datoria cu cinste, pe terenul ziaristic, Vă rog să primiţi şi micul meu obol, care îl trimit din agoniseala muncei mele cinstite.

Nădăjduind că neamul româ­nesc din Ardeal îşi va face da­toria, contribuind fiecare unul, după puterile sale, şi după îm­prejurări, doresc ca în apropia­tul viitor să cetesc în ziare, că ziarul „Patria* s’a mutat în pa­latul său propriu.

Iar pe d-voastră vă asigur de cinstea şi dragostea ce vi o păs­trez şi vă saiut cu deosebită stimă

N. Surdia.

Siberia RomânieiIn Basarabia I Pe Nistru I La

Tighina !Iată câteva expresii, la auzul

cărora inima funcţionarului ro­mân se umple de groază. In Ardeal, cel puţin, Basarabia e privită ca loc de surghiun pen­tru toţi funcţionarii, cu a căror mutră nu se împacă şeful. Nu e nevne ca să greşeşti în ser­viciu, poţi să fi cel mai harnic, cel mai destoinic şi cel mai cinstit funcţionar, — e destul ca preşedintele organizaţiei li­berale să nu te găsească în rând cu contribuţia de propa­gandă pentru partid; e de a- juns ca cinstea unui funcţionar să fie privită ca piedică a cursu­lui potlogăriilor ce se petrec în cutare sau cutare instituţie, — şi sentinţa sună sinistru:

„In Basarabia, cu el I*Iar bietul funcţionar, ca să

nu-şi împacheteze casa şi fami­lia în cuiere pentru ca de lângă Tisa să ajungă la Nistru, — se pleacă.

Da, când Basarabia ar avea nevoe de funcţionari, şi criteriul mutării funcţionarilor peste Prut ar fi de fapt acesta — n-am a- vea nimic în contra. Ţara în­treagă trebue doar ajutată cu şi prin funcţionarii ei.

Sistemul actual de guvernare a prefăcut însă provincia de peste Prut în o Siberie a Ţarii româneşti, unde sunt trimişi în surghiun toţi cei-ce nu convin mai-marilor zilei.

Funcţionarul Statului lomân tremură de groaza Basarabie?,

întocmai ca victimele de odini­oară ale absolutismului rusesc de îngheţurile Siberiei.

Pentru ce ? De ce nu şi dau oare seamă satrapii de azi ai ţării că nenorocita provincie, care peste o suta' de ani a fost sub sfârcul cnutului, nu merită acest trist rol. Este doar şi Ba­sarabia parte întregitoare a Ţării româneşti. Şi dacă e vorba de unificarea sufletească a neamu­lui, atunci, sistemul amintit nu numai că nu contribue, dar strică chiar acestei năzuinţi pa­triotice şi româneşti.

Căci, funcţionarul osândit pen­tru acest surghiun ori este „ne­cinstit* sau „incapabil*, şi atunci n-are Ce căuta mCi în B asara• b>a, ori e fără v*nă. şi în acest caz e nemotivată trimiterea ca pedeapsă peste Prut.

Tâlcul acestei manopere sel- batice este însă cu totul altui :

Se trimit funcţionarii dela un colţ la altul al ţării peniru ca mizeria, drumul lung, costisitor şi împreunat cu atâtea neajun­suri ca şi plasarea lor în locuri şi între împrejurări cu totul streine şi necunoscute, să-i a- runce în disperare şi la pieire.

Am arătat la început „moti­vele*, cari de obicei pun la drum pe surghiuniţii Siberiei Româneşti: intrigile şi manope- rile murdare, pe cari se razimă azi viaţa statului român.

E de prisos deci să mai stă­ruim asupra crimei c e o comit cei-ce au prefăcut Basarabia ro- t mânească în Siberie rusească.

( M u r i l e financiare ale d-lui lfintilo Brătianu

Raportul d-lui V. N. MADGEARU prezenfat îa 'ş e d in ţa de Vineri a parlam entarilor P. N.-Ţ.

— Sfârşit. —

Sp arg erea p lafonulu iCu toate aceste concesiuni

materiale şi abdicări morale, iniţiativa Băncii Franţei de a prezida stabilizarea leului n’a izbutit — stabilizarea a fost a- mânată şi guvernul a fost silit să accepte ceea-ce d l Vintilă Brătianu respinsese continuu în ultimii doi ani: spargerea pla­fonului, pentru care se pune la dispoziţia Statului un credit de 20 milioane dolari pe termen scurt, cu garanţia Băncii Naţio­nale.

Stabilizarea rămâne astfel de­pendentă de înţelegerea cu Germania — cu toate perico­lele situaţii de constrângere, re­zultată din acceptarea arbitra­jului — şi de realizarea împru­mutului, care să înlesnească li­chidarea operaţiunilor anormale pentru o Bancă de emisiune, să contribue la garantarea con­vertibilităţii, împreună cu credi­tele consimţite de Băncile de emisiune, colaboratoare la ac­ţiunea de stabilizare legală a leului.

După opt luni de tratative, concesiuni, sacrificii şi abdicări, ocolirea Societăţii Naţiunilor ne-a dus la amânarea stabilizării şi condiţionarea realizării ei de două operaţii deopotrivă de ris­cate.

Un „C onsilier tehnic* stre in la B an ca Naţională.

In schimb, argumentul prin­cipal al d-lui Vintilă Brătianu pentru ocolirea Societăţii Naţiu­nilor: evitarea controlului finan­ciar, în special la Banca Na­ţională, a căzut prin acceptarea ca „consilier tehnic* al unui reprezentant al Băncii Franţei, funcţionând şi ca reprezentant al grupurilor de bancheri, ce vor acorda împrumutul. Mai mult decât atât, pentru reorganizarea Băncii Naţionale, d*l Vintilă Brătianu a trebuit sa accepte propunerea experţilor Băncii Franţei şi a grupului d-lor ban­cheri.

Dacă prezenţa unui expert al Comitetului financiar al Socie­tăţii Naţiunilor era considerată de căire d l Vintilă Brătianu ca o diminuare a prestigiului pen­tru un Stat independent, situaţia acceptată este identică din a* cest punct de vedere, dar dacă s’ar realiza ar fi mai gravă, de­oarece în contestaţia actuală a imperialismului financiar, pre­zenţa la Banca Naţională a unui consilier delegat de Banca Franţei va fi un punct de iri* taţiune, protivnic intereselor na­ţionale româneşti.

E şu area împrumutului şi a stabilizării.

Proectul împrumutului extern a eşuat ca şi stabilizarea. După tratative îndelungate, nu s’a a- juns decât la fixarea unor puncte principale, ce vor servi

la un eventual contract în viitor, grupul de bancheri angajându*se la aproape nimic şi Statul ro­mân aproape la ‘ot.

Dacă s’ar fi convenit Ia un împrumut, consorţiu! bancherilor trebuia să preia ferm acope­rirea împrumutului de 60.000.000 sau 80.000.000 dolari, stabitin- du-se cursul de preluare şi do­bânda şi prevăzându se marja maximă între cursul de preluare şi cel de lansare a împrumu­tului pe piaţă. In sfârşit, ban­cherii ar fi putut sa acorde o tranşă ca să se facă faţă ne­voilor.^Schimbul de scrisori, interve­nit intre Stat şi consorţiul ban­cherilor, n’are nici caracterul unei opţiuni, ne cum pe acei ai unui împrumut.

Dacă însă bancherii nu s’au obligat la nimic pozitiv, ei au impus de pe acum, un sistem de garantare a împrumutului prin afectarea de venituri spe­ciale — este vorba de R. M, S. — care ori cât s’ar marca în forma unei „Casse de amorti­zare* pare a se asemăna mai mult cu Cassa Oatoriei oto­mane.

Dovada absolută că nu s’a încheiat împrumutul este amâ­narea stabilizării legale a leului. Tehnica operaţiunilor de stabi­lizare din toate ţările, în care

I s’a efectuat cu concursul capi­talului străin este clasică. Ea se bazează pe concursul băn­cilor de emisiune şi pe un îm­prumut extern, necesar lichidării operaţiunilor cari ies din cadrul normal al unei Bănci de emi­siune, întăririi, acoperirii şi e- ventual asigurării funcţionării normale a mişcării fondurilor Tezaurului public.

Concursul băncilor de emi­siune este dependent de reali­zarea împrumutului.

In cazul nostru dacă s’ar fi contractat împrumutul, se putea trece la [stabilizare — desigur cu riscul abţinerii Băncii Ger­maniei.

P răb u şirea unui sistem po­litic.

Cine-şi aminteşte idealul po­liticii economice şi financiare a d-lui Vintilă Brătianu şi»I com­pară cu realitatea, la care a duş la^aplicarea sistemului său, poate fi cuprins de melancolie. Dar cine va cerceta parcursul stră­bătut, va căpăta impresia unei curse spre prăpastie şi va fi înclinat la o judecată de va­loare aspra, în lumina faptele* povestite în aceste pagini.

Cercetătorul obiectiv se va întreba însă: cum a putut mâne un singur om o ţară şi un Stal către abis, fără ca nici o forţe să*i reziste?

Noi credem că nu*i decât c singură explicaţie: ordinea anar; hică a vieţii noastre publice iii era dictaturii camuflate, informe constituţionale şi parlamentare.

Pagina 2 GAZETA TRANSllVAWt, 85 - i m

De aceea suntem îndreptăţiţi a spune că nu asistăm la făli* meniul politic al unui om, ci la prăbuşirea unui întreg sistem politic.

Generaţiei noastre îi incumbă sarcina istorica să creieze noua ordine politică constituţională şi parlamentara, care să înles* nească opera de reclădire a Statului şi de consolidare a na­ţiunii în graniţele ei naturale.

9 ţăran! români condamnaţi la 50 Ioni închisoare.

In ziua de 1 August a. c. în- naintea Tribunalului Alba Sec­ţia II. a ajuns spre juedcare procesul alor 9 ţărani români din comuna Inuri pentru violenţă contra autorităţilor, comisă după adunarea naţională dela Alba- lulia. Istoricul procesului, este acelaşi ca al atâtor zeci şi sute de procese politice contra ţăra­nilor români sub guvernarea li­berală.

Tribunalul era compus !din d*nii dr. Felix Dumitrean pre­şedinte, Emil Centea supleant şi Ernest Braisch grefier, pro­curor fiind d*l Nedelcu.

Senatul astfel compus a con­damnat pe ţăranii Coîtor Gheor* ghe, Mircea Avram, Coitor Ni- colae, Urdan Ioan şi Mărian Todor la câte 6 luni recluziune, 5 ani pierderea drepturilor po­litice şi câte 600 Lei amendă, iar pe Groza Gheorghe şi Groza Petru la câte 4 luni închisoare şi câte 400 Lei amenda.

Condamnarea acestor ţărani a fost cât se poate de mare — ceea*ce rezultă şi din faptul, ca d-1 procuror Nedelcu s’a mul­ţumit cu sentinţa. Acuzaţii însă au făcut apei.

Apărarea a fost susţinută de d-nii advocaţi: dr. Florian Me- drea, dr. Titu Matei şi dr. Traian Breazu şi de d nii stagiari dr. Todoran în substituirea d-lui dr. Ştefan Pop şi dr. Crişan în substituirea d-Iui dr. Gregoriu German.

Către toţi scriitorii bisericeştiApel repeţi!.

După 4 ani de muncă încor­dată sunt aproape de a-mi ter­mina operele i

1. Lexicon biblic, ‘bisericesc şi teologic (cea 15 mii de arii- coli enciclopedici) în 2 volume.

2. Galeria scriitorilor biseri- Ceşti (cea 2000 autori).

Restul materialului de prelu­crat pentru ambele opere ar fi numai datele biografice ale unor scriitori bisericeşti şi în special ale celor moderni.

Dacă activitatea literară a a- cestora o pot găsi prin biblio­grafii şi prin biblioteci, nu ie pot găsi însă datele biografice, relative ia vieaţa şi la situaţia lor culturală şi misionară. Ace­stea trebae să m ide serveasză fiecare deosebit.

Lipsa acestor informaţii nu numai că îmi îngreuează situa­ţia, dar mă şi împedecă chiar întru terminarea cu succes şi întru desăvârşirea acestor opere.

De aceea rog acum a 3~a oa ră pe toţi in. I. scriitori bise­riceşti, să binevoiască, îndată ce vor lua ştire de acest apel, a-mi trimite o scurtă sesiţă biogra­fică cu date asupra vieţii lor (d. p. Când ? unde s au născut ? Când ? unde şi ce au studiat ? Calitatea funcţiunei actuale etc. precum şi asupra activităţii lor literare în domeniul teologiei, a pastorafiei şi a vieţii bisericeşti (C e a scris? Când şi unde au publicat? In volum ori prin re­viste ?)

Insuccesul acestui apel va jus­tifica eventualele lipse şi scă­deri ce se vor observa în acest punct în operele ce le voi ter­mina în curând.

Pr. D. Von q - preot, — publicist, în Ghiroc

(lângă Timişoara.)

Amănunte asupra expediţieigeneralului Nobile

Impresiile d-rului Behounek venit deîa polul nord. f|!

Tânărul savant ceh dr. Far. Behounek, întors zilele acestea { la Praga, ca unul din membrii expediţiei Ia polul nord, se gă­seşte acum în cercul familiei sale. Dar nici aci ziariştii ne­astâmpăraţi nu l lasă în pace. Aproape în fiecare clipă se iveşte un altul ca să mai ob­ţină noi şi noi amănunte asu­pra catastrofei »Italiei'. După cum se ştie din telegrame, dr. Fr. Behounek, prin primele sale declaraţii asupra vieţei naufra­giaţilor pe câmpiile îngheţate ale oceanului arctic, a schimbat complet părerea opiniei publice asupra atitudinei generalului No­bile din timpul zilelor de groază. Declaraţiile lui ‘Behounek au reabilitat pe comandantul „Ita­lie i' generalul Nobile, care a- vea în ultimul timp în întreaga lume o „presă rea*.

In alte declaraţii, Behounek a comunicat o serie de detalii a- supra traiului echipagiului „Ita­liei“, în ţinuturile îngheţate, de­talii rămase până în prezent necunoscute, totuşi foarte im­portante.

Behounek povesteşte că si­tuaţia participanţilor expediţiei era mult mai serioasă decât se presupunea. Banchiza pe care se găsea grupul Nobile era tocmai în drumul curentului de apă polar, care merge dela Vest spre Est şi ajunge până la in­sula Franz Iozsef. Exista peri­colul ca banchiza să fie dusă Ia larg. in acest caz peirea ar fi fost inevitabilă. Afară de gen. Nobile nimeni nu ştia acest lucru. In mod conştient genera­lul a tăcut asupra ameninţătoru­lui pericol pentru a nu provoca panică. O singură dată ei a în­trebat pe tovarăşii săi, câţi ki­lometri ar putea merge fiecare pe jos, dacă ar fi nevoe. Răs­punsurile au fost între 1 —3 km. Unul din membrii expediţiei s’a mirai de întrebarea comandan­tului. Atunci Nobile a răspuns: „Poate, că va fi nevoe*. Behou­nek a ripostat: „Nu văd această necesitate*. Atunci Nobile luân- du l de o parte, i-a destăinuit în secret pericolul de care sunt ameninţaţi. Generalul ştia prea bine ca Behounek era cei mai liniştit dintre toţi şi va putea purta această ştire mult mai uşor decât ceilalţi.

Dr. Behounek îndeplinea în grupul Nobile funcţia de „inten- dant*. El supraveghea şi împăr­ţea alimentele. Acum, întors la Praga î?i aminteşte zimbind de motivul pentru care a fost în­sărcinat cu această funcţie. Pe banchiza pe care se găsea cor­tul roşu trebuiau făcute mari economii la alimente şi deaceea aceste trebuiau cântărite cu cea mai mare precizie. Toţi ceilalţi erau de părere că Behounek, ca om de ştiinţă „ştie cel mai bine să cântărească atomii*.

După catastrofă membrii ex­pediţiei Nobile nu şi-au pierdut prezenţa de spirit. Umorul era împletit cu ironie, discuţiile fi­losofice cu speranţele vii de salvare şi cântărirea rece a şan­selor reale.

După plecarea lui Zappi şi Mariano dela cortul roşu, s e ivi în discuţie părerea dacă pleca­rea celor doi ofiţeri era eroism sau dezertare. Nobile a respins cu indignare această ultimă ipo­teză. Cecioni era foarte agitat, că mai mulţi din echipagiul „Ita­liei* voiau să plece odată cu Zappi pe când el şi Nobile, ră­niţi, nu i-ar fi putut urma.

— Acest lucru ar fi grozav— exclamă Cecioni.

— Nu, n’ar fi decât omeneşte— răspunse Nobile.

Toţi cei din cortul roşu au priceput aceasiă crudă ironie a

lui Nobile, deoarece egoismul este ceva strâns legat de ma­joritatea sufletelor omeneşti...

Behounek a adus cu sine Ia Praga multe „amintiri*. Printre altele şi şapca lui Nobile, care are o lungă istorie. Membrii ex­pediţiei făceau pe contul aces­tei şapei multe glume. Apoi un cuţit italian al nefericitului Po- mella, găsit după câteva zile pe ghiaţă. In fine ca şi ceilalţi membrii ai expediţiei, o copie în miniatură a crucii dăruite de Papa şi aruncată deasupra po­lului nord. Dr. Behounek poves­teşte de această cruce, ca, deşi era construită astfel ca să rămână în poziţia verticală, (partea in­ferioară era mai grea şi ascu- ţiiă), totuşi a rămas culcată pe ghiaţă...

Prof. Behounek mai spoire că la Praga »unt mat 'multe peri­cole decât )a polul nord. Aceasta a fost cel puţin prima sa im­presie. Când a ajuns în gară publicul se îngrămădise atât în­cât era să-l strivească, iar apoi mulţimea, în înghesuială a sfă­râmat1 şi geamurile automobilu­lui în care el se urcase. „Mun­tele de ghiaţă* îl urmăreşte pe Behounek şi ‘acum. Din toate meniurile, oferite tânărului sa­vant salvat dela polul nord, face parte obligatoriu şi un pudding „â la muntele de ghiaţă*. Acest fapt a dat naştere unei noui glume. Se spune că profesorul Behounek care n a îngheţat Ia polul nord, e în pericol să în­gheţe între puddingurile de ghiaţă din Praga. E drept însă ca atmosfera din jurul lor este încălzită de înflăcărate discursuri şi toaste ridicate în cinstea sa­vantului Behounek, scos din* ghiarele morţii' albe..

Ceps.

DIN PUBLIC*).

Un răspunsPrivitor la articolul „Răspuns

domnului fără culpe* publicat în n-rul 80 al ziarului, primim din partea d lui director Em. Reit un răspuns mai lung, din care lăsăm să urmeze urmă­toarele părţi:

Eram din anul 1919 directo­rul şcoalei primare din centrul BranuîuL La ridicarea aceiei şcoale am pus sufki din sufle­tul meu şi cu toate ca acea şcoală lupta cu mari lipsuri materiale, deoarece era m- turora si a nimănui*1, ara ajuns Ia rezultate frumoase, apreciate de cei în drept. Numărul ele­vilor se ridicase la presle 200, cari veniau din depărtări dela 1—10 km., iar posturile învăţă toreşti le-am sporit la 4 pius o şcoală de copii mici.

Această şcoală îşi urma ne­stingherit cursul său, când în toamna anului 1924 s-a hotărît să se deschidă în localul ei clasa I gimnaziala. Am făcut iot ce mi a stat în putinţă să îm­piedic nimicirea unei şcoli pri­mare, dar n’am reuşit. După ce înscrisesem 112 elevi, căci 2 posturi se suprimaseră fără cu­noştinţa mea, şi după ce înce­pusem deja cursurile (mă pro­voc la Onor. domn dr. Iosif Blaga, pe atunci Inspectorul*şef el Reg. V şcolare), am fost silit să concediez elevii de sub con­ducerea mea, pentru-ca să se poată instala în sala clasei mele elevii clasei I gimn., iar mie mi s-a dat concediu, pe care însă nu 1 cerusem. In a doua sală de clasă a acelui edificiu a ră­mas soţia mea cu 70 elevi ai claselor I—-IV. Către finele lu* nei Noemvrie 1924 fui numit subrevizor şcolar de control în plasa Bran.

Ştiind, că agonia şcoalei pri­mare o am mai lungit numai un an, când desvoltându-se gimnaziul ne va lua şi sala a doua, în termenul prevăzut în lege, am cerut transferarea mea şi a soţiei mele la una din şcoalele din Braşov, unde alt­cum aveam şi interese familiare, deoarece aveam 2 copii de şcoală la liceele de aici.

N'am primit însă nici un răs­puns la cererea , noastră moti­vată cu aceea, că instalându-se gimnaziul în localul şcoalei primare, aceasta încetează de a mai funcţiona.

Se apropia începerea noului an şcolar. Directorul gimnaziu­lui îşi adusese deja mobila şi şi-o depusese într’o cameră din locuinţa dela şcoală, ce o de­ţineam eu şi mă silea să plec.

*) Răspunderea e a autorului.

N’aveam însă unde, deoarece n’aveam nici un ordin de tran­sferare. In cele din urmă în ziua de 9 August 1925 vine, în­tâmplător, la Bran un domn, care ocupă o funcţiune înaltă în Mi­nisterul Instrucţiunii, căruia i-am expus întreaga situaţie. I-am spus între altele, că deoarece n’am primit încă nici un răspuns. Ia cererea noastră de transfe­rare la Braşov şi, deoarece se apropie noul an şcolar, nu voiu avea nici timp, nici posibilitatea să-mi găsesc locuinţă în Braşov şi cum eu am fost numit direc­tor de Consiliul Dirigent, numire confirmată prin D. R , nu voiu părăsi postul dela şcoala din Bran, decât numai dacă voiu fi numit tot în această calitate.

La o săptămână acest domn vine din nou la Bran însoţii de un domn Inspector general. Cu acea ocaziune îmi spuse să aş­tept liniştit, că pe ziua de 4 Octomvrie 4925 devine vacant postul de director dela şcoala No. 4 din Braşov prin ieşirea d-iui Aurel Popovici Ia pensie şi voiu fi eu detaşat în acel post. Nu mă aranja de loc de­taşarea, dar din 2 rele am ales

pe cel mai mic şi deci am pri­mii. N’am ştiut, că d l Pbpovicir nu se snvoieşie la aceasta, nici n’am ştiai, 'că prin venirea mea în acest post, îi voiu cauza su­părări.

Nu voi înşira neplăcerile ce am îndurat un lung interval de timp* deoarece ar trebui să o- cup coloane întregi. Cei ce Ie cunosc însă, vor desprinde, că nu „m ân a* d e un vân> politic favorabil (mă găsîam în opozi­ţie) nr-arn descins com b a c a * rierii dela B an ş nr-om întms ancora tocmai în fata şcoa lei No. 4“. Am făcut-o de bună credinţă, că d l P. iese la pensie, iar dacă „valurile poli­tice vâjăiau favorabil pentru mine“, nu s’ar fi atins nimeni de mine, ci rămâneam în satul în care am văzut prima dată lu­mina zilei şi sub a cărui glie îşi dorm somnul de veci pă­rinţii şi fraţii mei.

Uită d-1 „Vulpe“, ba chiar e- zită să recunoască, că pe vete­ranul dascăl A. P. nu l-am lu­crat eu, ci un alt învăţător care a venit aici cu ceva înaintea mea, care î-a cautat şi găsit „culpele“ pentru ca să ajungă el ia direcţie, când colo s’a a- deverit proverbul românesc: „Nu e prânzul ol cui găteşte, a ol Cui w m eresie*, precum şi zică- toarea latină: „Inter duos I.W• gantes, iert vas gaudet“. Dacă d-1 „Vulpe* n’a ştiut aceasta, să întrebe pe d*l institutor C. Pas­cal, care-î va spune cine a de­butat împotriva d-lui A. Popo­vici şi cstiiRd se va încredinţa că învinuiriie d sale aduse mie sunt lipsde de iemeiu şi ne­drepte.

A restări. Agenţii siguranţei locale au areslat pe individul Marin Sârbu, care împreună cu un anumit Constantin Toporan, dându-se ca inspectori ai minis­terului de comerţ şi industrie au încasat deîa diferite firme sume mai mari pentru editarea unui anuar al ministerului.

In berăria din Dârsle au fost- arestaţi pentru furt lucrătorii Bela Koka şi Lâszlo Atbert.

LI BA DEUCIOS ABOHAl B

m

F

B R A Ş O V .FONDATA 1910.

( L I l L E s C R E & T I 1 I N I :R u p e a (C éltalan) C lu j,

O d o rlieiii, T o p liţa - R o m â n ă .

„ C e ta te a de G ra n it“ T ip o g ra fia „ M in crv a “ H o t e l T ra n s ilv a n ia C i n e m a C r a n i a

R E S U R S E :Capital social, Depuneri, Reescont, creditori etc.

LEI 1 5 0 ,0 0 0 ,0 0 0Circulaţia din ultimul 1 lk an peste L ei dou ă miliarde-Banca „CETATEA* Braşov şi filialele

sale fac următoarele operaţiuni:1. Primeşte depuneri spre fructificare şi păstrare pe

libel şi în cont curent în condiţiunile cele mai bune.2. Acordă împrumuturi de scont (cambii) (şi pe cre­

dite cambiale cu acoperire hipotecară.3. Face plăţi am ericane şi ordine de plată în orice parte

a ţarii.4. Asigurări contra focului, pe viaţă, accidente etc.5. Informaţiuni economice şi financiare.A. Depuneţi economiile pe creştere la Banca „CETATEA“

şi filialele sale.B. Cumpăraţi neapărat acţiuni dela Banca „CETATE\*

Braşov din ultima emisiune în curs.

f 65 1 — 10BANCA „CETATEA* S. A.

Direcţiunea Generală.

83— 1928, OAzETArTRARSILTANIH| Pagina %

f l îP l iP l Casă şi case de iiU uM & l l.!ca>t de vânzare, prăvăl i ş : locuinţe de încheiat, angajăm c j .s ? cu automobile eu preturi reduse. La Informato­rul Prundul Rosrio? No. 2 Bra­şov. 664 3—3

ü n a ö t o m o b i l r r ^vânzare P e.ui 32,000 lei. A se adrese : Toma Brensi Piaţa Prun­dului 3 663 3—3

A 1 1 7 Per2ân^a*m* carnetul ® * 1 "» de conducere şofer, cu

,jN o. 1057/1924 eliberat de Pre* 7 fectur? Politiei Braşov pe nu­

mele S hldniiz loan, declar nul şi fără valoare in mâinile ori cui s’a- afla i Schleinitz ioan. 688 1—1

j Walter Kopf I| Atelier pentru arhitectură şi | I arta amenajării. Str. Lângă 14. || Construct; şl proetiări de | ^ tot felul, p-eeum vile, case | | rural', case pentru o fami- } | lie, cfădiii pentru colorii- | | zări. Stabilimente indusiri- | I ale ş? pentru meserii, sta' p jj bilimentc de băi şi agrico’e. ţ | Execuţi» spaţiale şi de a £ | menajare, î i once stil an | i tic s').- modern. | | 534 7— 12 J

CONCURS7 Comhciul p&rch.'al al b s e ir

•ce» Sil. Nicolue din Braşov" 'Schd, pub ici concurs cu ter­min de <5 z 1 p pentru ocupa­rea postului da diriginte al or - felinatuîuHmunat al bisericei din ca sale fjndaţiunei Dumitru şi Mana Pascu, Str. Prundului Nr. 47.

Informatiuni detailate se pot lua ia Biroul comitetului paro* iiiai (curtea bisericei).

Comitetul parohial al b ise­ricei SA Nicolae, B raşov .

683 2 - 3

Primăria Maglclplaluf Braşot.

No,18510/1928.

PsDiieaţteaiInspectoratul General Sanitar

Braşov, ne comunică cu circu­lara din 14 Iulie 1928, No. 2929/928, că s’a constatat că unii fabricanţi de oleiurl corn* bustibile pun în comerţ vase (bidoane) cu oleiuri de: floarea soarelui şi răpită etc. fără să indice pe bidon felut oleiului, inducând publicul în eroare. ]

In consecinţă fabricanţii de I oleiuri combustibile de pe teri- | loriul Municipiului ^Braşov, sunt j soma{i ca în termenul cel mai scurt posibil să > e conformeze art. 266 din regulamentul pentru controlul alimentelor şi băutu­rilor şi represiunea fraudelor, •cu privire la obligaţiunea ce au de a indica prin inscriptiunea de pe vase şi bidoane felul o- leiului (fructul sau sămânţa din •care este extras) cum şi firma.

Cu controlul este însărcinat Serviciul Sanitar Municipal, care în caz de neconformare va dre* sa procesele verbale de contra» ’Venfie şi va sechestra marfa.

Braşov, ia 3 August 1928.

ConcursPentru ocuparea postului de

vânzător diriginte, Ia Coopera- tiva »Vulturul“ Şercaia, Jud. Făgăraş cu terminul de 1 Sep­temvrie 1928 escriem concurs. Conditiuniie sunt a se formula în cererea adresată directiunei- Reflectanţii cu garanţie şi căsă­toriţi sunt preferaţi- 661 3—3 Direcţiunea-

Pfimirla Mflntctptatiil B ra ş o vNo. 19101/1928.

Publicaţi ne de licitaţieSe aduce Ia cunoştinţa publi­

că, că în ziua de 12 Septem- br e o. c. la ora 9 —11 a. m., se va t>ne la serviciul economic al Primăriei o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu dispoziţiunile legii asupra contabilităţii publice Art. 72—85 pentru darea în în­treprindere a lucrărilor de ca­nalizare în strada Morii şi stra­da Canalului Timiş din Blumăne. Valoarea lucrărilor va face con­form devizului cca. 500.000 lei.

La oferte e de anexat o ga­ranţie de 25.000 Lei în numerar sau efecte de Stat

Conditiuniie detailate se pot vedea la serviciul tehnic »al Pri­măriei.

yBraşov, la 6 August 1928Primar, Secretar Generat,

Dr. M oga• Indescifrabil.691 1—2

România?;Prefectura judeţului Braşov

Serviciul Financiar Economic

f

Primar,Dr Moga,

»689 1—1

Secretar General, Indescifrabil

No. 7637/19*8,

fubiicaţiune de licitaţiePiefectura judeţului Braşov

va ţinea a ctoua licitaţie pu­blică, conform art. 72—84 a le gei contab pubhce în ziua de 10 Octomvrie 1928 ̂ o/a 9— 11 a. m., în b roul No. 30 Etaj II. al Palatului Prefecturei, pentru închirierea localurilor din parte­rul Palatului Prefecturei şi aa num e:

Localurile cari sunt ocupate actualmente de cafeneaua Ba dega Trans'lvania şi restaumn* tui Transilvania pe durata de 6 (şas;) an», începând dela data rămânerei definitive a licitaţiei.

Se vor îna'nta oferte separate, pentru f.ecare iocal în parte.

Garanţia va fi 10% după su­ma oferită şi va fi depusă în numărar sau efecte garantate de Stat sau recipisa Adminis frăţiei Financiare, despre numă rul, sau efectele garantate de Stat, depuse la Cassa de Depu­neri şi Consemnajiuni.

Caetele de sarcini şi condi- tiunile de licitare se pot vedea ia Prefectura judeţului în orele de serviciu.

Prefect: Şeful Serviciu’u i:(ss) V. MateesCa (ss) V, F lorea 678 2—3

Prlmârla Mnnlclplnlnl Braşov.No. 19100/1028.

Pubiicaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că ?n ziua d e 11 Sep­temvrie a. c., Ia oara 9— 11 a. m.i se va tine la serviciul eco nomic al Primăriei o licitaţie publică cu oferte s gilate şi tim­brate în conformitate cu dispo* sitiunile legii asupra contabili­tăţii pubhce Art* 72—83 pentru darea în întreprindere a lucră­rilor d e canalizare în strada Curmătură.

Valoarea lucrărilor va face conform devizului circa 450,000 Lei.

La ofertă e de anexat o ga* rantie de 25.000 Lei în numă rar sau efecte de stat*

Conditiuniie detaliate se poi vedea la serviciul technîc el Primăriei.

Braşov, la 6 August 1928. Prim ar: p. Secretar G eneral:Dr. Moga. indescifrabil*690 1—2

Adânc îndureraţi aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor că neuitatul nostru fiu şi frate

Liviu Borzeielev în cl. VII. la liceu l mi­

litar din Târgul-M ureşa încetat din viată după o lungă şi grea boală în etate de 18 ani, Marti în 7 August dim orele,6*

Înmormântarea va avea loc jo i în 9 August la orele 2 d. a. dela Spitalul militar, în cimitirul Bisericii Sf. Nicolae din Prund

O dihnească în p a c e l N eculae B orzea,

locot. col i. r. tată.

Aurel, Neculae, Virgil şi Tilu.ca fraţi.

Aceasta ţine loc de orice alt anunţ.

. Primăria nn aici ploi al SraşorNo. 14112/1928.

Noi, Primarul Municipiului Bra­şov împreună cu delegaţia per­manentă având în vedere plân­gerile proprietarilor cari au zidit case pe loturile de lângă şo­seaua căfră Sânpetru distribuite din partea Primăriei, privitoare la împrejurările neigienice şi insuportabile, cari există în a- cest cartier nou depunându se gunoaie de tot felul pe loturile neclădite şi neîmprejmuite şi exploatându-se pietriş, nisip şi lut pentru producerea de cără­mizi din terenurile virane lăsân- du-se gropi adânci cari se um­ple cu apă şi gunoaie.

D ecid em ;1. To|i proprietarii împroprie­

tăriţi din Partea Primăriei pe locul susamintit sunt obligaţi c-şi împrejmui loturile până la 31 Octombrie 1928■

2. Exploatarea nisipului, pie­trişului şi lutului din Ioturile ne­clădite e strict oprită, afară de cazul, când se face de proprie­tarul lotului spre scopul edifi­cării după aprobarea planului de construcţie.

In nici un caz nu se pot lăsa gropi deschise.

3. Depozitarea gunoaielor sau molozului pe loturile indicate este strict oprită,

4. Contravenienţii vor fi pe­depsiţi conform dispozifiunilor legale.

Din şedinţa Delegaţiei per­manente |inută în ziua de 12 Iulie 1928.

Breşov, la 31 Iulie 1928.Primar: p. Secretar general:

Dr M oga. Indescifrabil682 1—1

Primăria flaglglpiatal Braga».

No. 19001/1927.

FtiDiicaţfyne de licitaţieSe aduce la cunoştinţa pu­

blică, că în ziua de 10 Septem ­brie a. c. la ora 9— 11 a • m. se va ţine Ia serviciul economic al primăriei Braşov o licitaţie pu­blică cu oferte sigilate şi tim­

brate în conformitate cu dispo« zifiunile legii asupra contabili­tăţii publice Art. 72—83 pentru darea în întreprindere a lucră* rilor d e canalizare în strada P e Tocile.

Lucrările vor face conform devizului cca. 500.000 lei.

La oferta e de anexat o ga« rantie de 25.000 lei în numerar sau efecte de stat.

Conditiuniie detailate se pot vedea la serviciul technic al Primăriei.

Primar,Dr. M oga.

687 1 - 2

Secretar General,Indescifrabil

AVIZ.Abonaţii noştri, cari

au rămas în restanţă cu plata abonamentu­lui, sunt rugaţi a ne achita de urgenţă res tanţa pentru a nu li* se întrerupe trimiterea ziarului.

Sucursala Braşov.S t r a , d . a , Z P o r ţ î i I s T o . ± ± m

Librărie, Papetărie, D epozit de H ârtie. — A rticole îs de Pictură. — A rticole F otografice. — G ram afoane

„His M aster’ş V o ice* ş i »C olum bia*.

PREŢURILE C ELE MAI EFTINE.

V A L A B I LSosirea ia Braşov.

Beta Bucureşti:

D E

Acceleratul noaptea 2 O?0 08 mm.Expresul n 3 ai 31 »Personalul dimmeato 4 9 50 »Personal (Plo şl ) dimineaţa 10 orcî 15 min-Tren de plăcere **) U n 12 9Acceleratul <9 11 n 35 9Personalul d a 2 n 15 9Orient express d. a 3 s» 51 &Expre ssui 6 34 9fcxpresul Carpet s ara 8 9 24 9Personal seara 9

Dela O radea-lare:n 40 9

Expres noaptea 3 ore 19 min.Personal dimineaţa 6 » 35 •Personalul (S gh şoara) » 9 9 20Personal d. a 2 99 40 9Acceleraţii 6 n 56Personal noaptea

Dela Arad:11 9 35 9

Acceleratul dimineaţa 4 ore 45 minExpressul 9 11 99 49 nOrient Express d. a* 2 9 13 9

A I A U G U S T 192& Placarea din iraşev»

Spre Bucureşti;

Dela SI. Gheorohe şi Bretea:Personalul dimineaţa 8 orePeisonaiui „ 1 1 ,Personalul d. a. 5 „Micstul seara 10 »

Dela Madefalâu: (Petru Rariş)Personalul dimineaţa 7 ore

d. a. 2 „noaptea 10 •

Dela Făgăraş:dimineaţa 7 oreDeia Sibiu:dimineaţa 11 ore

d. a. 6 „Dela Zârneşti:

dimineaţa 6 oreo. a. 1 »seara 6 „

» 10 »

PersunalulPersonalul

Tren mixt

Personalul Tren mixt

Tren mixt Tren mixt Tren mixt Tren mixt

39 min. 38 .31 .30 „05 min. 3 i »30 »

01 min.

27 min.33 .

55 min.22 »28 »03 »

Personalul noaptea 11Expresul „ 3Acceleratul dimineaţa 4Expresul Cârpeli » 5Personalul » 7Expressul d. a. 12Oaent Expresî » 2Personalul » 3Peisonal iPloeşti) » 6Acceleratul » 7Tren de plăcere*) „ 7

Spre Oradea-Mare:Expres noaptea 3Personalul dimineaţa 5Acceleratul d. a. 12Personalul d. a. 2Personalul (Sighşoara) * 7Personalul seara 10

ores

ore

noaptea d. a.

oreSpre Irad :

Acceleratul Express Orient Expressul » 6 „

Spre Sf. Bheorghe şl B n ttn :Personalul dimineaţa 6 oreM xtul » 7 »Personalul » 12 ,,Personalul d. a. 7 »

Spre Hadelalău: (Petro Rareş)PersonalulPersonalulPersonalul

Tien mixt

Personalul Tren mixt

Tren mixt Tren mixt Tren mixtTren mixt

dimineaţa d. a.seara

Spre făgăraş:d. a.

Spre Sibiu«dimineaţa

d. a.Spre Zăroeştl:dimineaţa

d. a. d. a.seara

6 ore 3 ,7 .

55 min* 36 »57 . 33 » 20 . 08 * 20 » 09 , 43 » 24 . 40 ,

49 min* 15 ,09 »55 „20 »40 „

24 mim

57 „

— min. 22 » 10 » 05 ,

— min* 40 »30 .

5 ore 05 nun

5 ore 12 »

7 ore 3 »

11

40 min*30 •

30 mim15 »10 »10 „*) Circulă numai Dumineca.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 82— ! ̂ 8

D ELA ORGANIZAŢIA P - N.-Ţ.

Braşov i al iig ali şalelorDelegaţia permanentă a org. P. N.-Ţ. din oraşul şi

judeţul Braşov, întrunită alaltăeri seară, a hotărât con­vocarea comitetului judeţean şi a delegaţilor satelor pentru ziua de Vineri, 17 August a. c. ora 12 la amiazi în localul clubului P. N.-Ţ. din piaţă.

La ordinea zilei: expozeu asupra situaţiei politice şi alegerea delegaţilor pentru marele congres al P. N.-Ţ. care se va ţine în Septembrie la Bucureşti.

BIROUL O RG. P . N.-Ţ.

A cţiunea Rom ânilor din A m erica.

Un alt monument gene­ralului rom ân G eorge

Pomuţ.

Cleveland-Ohio] 16 Iulie 1928Un om de inimă şi cu mare

trecere atât între Românii sta­biliţi în America cât şi între Americani, d-1 Corşateat a luat frumoasa iniţiativă de a strânge fonduri pentru a ridica la Alba- Iulia o statuie marelui preşe­dinte decedat al Statelor-Unite, Wilson, care la încheierea răz­boiului mondial a afişat princi­piul ca fiecare popor să hotă­rască asupra sorţii sale prin autodeterminare.

Iniţiativa d-lui Corşatea e sa­lutată şi comentată cu o deo­sebită căldură şi interes.

Iată ce scrie între aitele ma­rele ziar „Warren Tribune Chro- nicle*.

„D-1 Gabriel Corşatea, mana- gerul’depariamenlului străin dela Second National Bank a fost numit de către Uniunea şi Liga Societăţilor Române din Ame­rica, director al campaniei pen­tru ’strângerea de fonduri cu scopul de a ridica o statue la Aiba-Iulia, Transilvania, prin care să se comemoreze amintirea decedatului preşedinte Woodrow Wilson ca tribut din partea Ro­mânilor pentru cele patruspre­zece puncte în favorul minorită­ţilor europene, proclamate după terminarea ' războiului.

Cartierul general va fi la Warren, Iar oficiul în edificiul băncii Second National Bank. Campania va continua până când se va strânge un fond de cel puţin 75.000 dolari. începu­tul s-a arătat foarte bun, aşa că sunt speranţe, că această între­prindere să aibă rezultate bune.

In caz că în acest fond ar incurge un surplus de bani care să întreacă cheituelile monu men­iului, ei se va da pentru ridica- rea unui alt monument în m e­m oria unui Rom ân, George Po- mut, care a luptat cq general în războiul c vil am erican . Ro mânii din Warren la primul apel s-âu înscris şi au contribuit în număr foarte frumos la realiza­rea acestui plan măreţ*.

N

Ziarul „America“ mai comunică ur­mătoarele amănunte:

Din planul de muncă elabo­rat de d-1 Corşetea, aflăm că din organizaţia care a luat asu­pra ei iniţiativa .ridicării monu­mentului iui Wilson ia Aiba-Iu­lia, fac parte :

Asociaţia română americană ; Liga româno-americaiţă, Uniu- , nea societăţilor şi bisericilor j greco*catolice româno-america* j ne, bisericile greco-oriodoxe ro- j mâno-americane, bisericile bap- j liste româno americane, diferite

societăţi culturale şi de ajutor reciproc româneşti, cluburile şi societăţile femeilor româno-ame- ricane, ziarele „America*, „Foaia Poporului* şi „Tribuna Română“, organizaţiile evreilor români dîn America.

întreg teritoriul Americei, unde locuesc Români, a fost împărţit în sectoare pentru organizarea subscripţiei. Contribuţiile trebue să fie depuse comitetului de ini­ţiativă până la 1 Decemvrie 1928.

Consiliul directorilor executivi pentru ridicarea monumentului va hotărî toate chestiunile în ce priveşte statuia şi reprezentarea tuturor coloniilor româneşti din America la serbările oficioase ce se vor ţinea probabil în 4 Iulie 1929 în Aiba-Iulia, la care se aşteaptă că vor participa mii de Români şi Americani, prieteni ai României şi al idealului pre­şedinte Wilson.

Pentru membrii Cooperativei muncitorilor.

Se încunoşinnieeză tob mem­b ri Cooperativei muncitorilor drn Breşov» că am cumpăra! două vagoane făină pe care o vom distribui între membrii cu preţuri convenabile, în saci de câte 80 Kg. transportaţi la lo cuinţa f.eeărui membru. Coope* miorii sunt rugeai să se anunţe la vânzător în psăvălie, deda rând câţi saci şi ce calitate de făină vreau sâ cumpere. In piă vălie se pot vedea şi preţurile. Avem făină 0, no. 2, no- 4, no . 6 şi no» 7»

Totodată încunoştiinţăm pe fraţii cooperatori că am cumpă­rat şi o mare cantitate de tă- râte de prima şi a doua cali­tate, care deesemenea se ve vinde în sad transportaţi la lo cuinlăc

Plata fă Unei şi a tărâţei se poate face şi imediat, se poete plăti şi în 6 rate săptămânale şl în râie lunare. Frecare mem bru e dator să achite întreg cos tul în 60 de zile. Faina se ve iiieia la 15 August. înscrierile se pot face până la 11 August.

Braşov, la 3 August 1928.Direcţiunea Cooperativei

Muncitorilor.

Cinema „Ast/a“ (Apollo)3—4—*5—6—7—8 August

S I B E R I A10 acte

Cel mai mere eveniment cine* matogrefic al sezonului Cel mai frumos film rusesc militar din timpurile Rusiei vechi şs Rusiei

de după războiu.La fiecare reprezentaţie concer­tează renumitul Cor al of terilor cazaci şi orchestra de bala- laici. 16 cântăreţi: Cor ş; solo In rolul principal archiducele: j

Sere*] fiicolalevlcl Vledini r..Intrarea: 1:0—40—35—25-" 20

Lr.

Un interview al d-lui I. ManiaMarele ziar berlinez „Deu­

tsche Allgemeine Zeitung* pu­blică un interview acordat de d-1 Iuliu Maniu, agenţiei „Europa Presse*.

D-sa declară că actualul re­gim din România este ilegal şi că prin urmare nu posedă drep­tul de a încheia convenţiuni de împrumut şi stabilizare cu străi­nătatea. Mai departe, d l Maniu afirmă, că legiferările actualului parlament, în această privinţă, nu angajează naţiunea şi parti­dul naţional ţărănesc, care n-a participat la ele.

Cerem prohibirea exportálni de porumb şi oprirea Întrebuinţării ini pentru fabricarea spirtului

In ţara tuturor speculelor şi a tuturor speculanţilor s’a în­tâmplat de multe ori foamete. In 1899 a fost o secetă cum­plită, care a lipsit ţara aproape totalmente de producţie şi a trebuit să se aducă porumb din Argentina.

In 1906, anul jubilar al Re­gelui Caro), seceta a fost iarăşi cauzatoare de nenorocire, lipsa a fost mare, iar în primăvară, în Martie 1907, au izbucnit răs­coalele ţărăneşti.

Lipsa de ploaie din vara a- ceasta şi căldura arzătoare au primejduit recoita de porumb, reducând-o în foarte multe re­giuni ale ţărei aproape la ni­mic. Din nou lipsa de hrană, foametea, se anunţă, îngrijoră­toare şi îngrozitoare.

De acum ţărănimea duce lipsă de porumb şi mălaiul a ajuns a fi plătit cu 1-4 lei până la 22 lei kilogramul, după re­giuni. Ţărănimea este grav a- meninţată în Vechiul Regat, — exceptând Cadrilaterul şi Basa­rabia.

O măsură urgentă se im­pune acum, care dacă nu va fi luata, va atrage guvernului încă o nouă răspundere în plus.

Această măsură este prohibi­rea exportului de porumb şi oprirea întrebuinţării porumbului la fabricarea spirtului, spirt care serveşte apoi la otrăvirea popuiaţiunei.

Nici o clipă nu mal trebuie pierdută, nici o grijă nu trebuie a fi mai mare decât asigurarea hranei popuiaţiunei. Foametea trubuie la vreme să fie ţărmu* rită.

Aşteptăm această prohibire.

Ajutoare pentru ucenicii români aplicaţi la comerţ.Prin aceasta şe aduce la cu­

noştinţa susnumiţilor ucenici, că comitetul societăţii „Comercian­ţilor români din Braşov* va conferi ajutoare băneşti acelor ucenici vrednici, cari vor îna­inta la adresa amintitului co­mitet petiţiile lor până inclusiv 20 August 1928

Petiţiile trebuesc prevăzute cu:1. Contract de plasare a pe-

tentului.2. Atestat de studiu- din ulti­

mul an şcolar şi5. Atestat de paupertate şi

moralitate, dat de organul ad­ministrativ competent.

Acei ucenici însă, cari au be­neficiat de ajutoare în anul tre­cut, dacă vor petiţiona şi astă- dată, să acludă ia petiţie nu­mai atestatul de studiu de anul trecut.

Petiţiile să se predea sub­semnatului între orele 8—10 a . m.

N icolae Duşoiu, preşedinte.

Locueşte str. Castelului 41.

Ştiri medicale. Doctorul Ca;ol Fli-chtenmacher junior, chirurg ginecolog s*e întors d n străină täte. Consiltaţiuni 12—1, 2—3 strada orfanilor 14/1. Telefon 259 675 1 - 3

Un epilog al adunării dela Alba luljjfc,

Un proces monstruDupă 15 August se va judeca, de către consiliul de-

războiu din Sibiu, procesul „turburărilor“ din valea Jiului.Pe banca apărării vor fi peste o sută de avocaţi,

iar din Bucureşti vor lua parte d-nii Grigore lunian, Pompiliu Ioniţescu, Ed. Mirto, D. R. loaniţescu, Vasiles- cu-Nottara, Dem, Dobrescu, Vasile Toncescu şi alţii.

Sunt propuşi peste o miie de martori, între cari unii membrii ai guvernului, precum şi fruntaşi ai opozi­ţiei în frunte cu d-1 Iuliu Maniu.

InformaţiiUn trăsnet s’a descărcat alal­

tăeri la amiazi în paratresnetul palatului de justiţie din Braşov trecând în conducta electrică arzând firele conductei şi pro ducând panică între funcţionarii cari se găseau prin camere. In urma scurtului circuit s’a pro­dus un miros şi ceva fum fă­când impresia că s’a declarat un incendiu. Pompierii, fiind a- vizaţi, au sosit ia faţa locului, s’a mărginit la controlul sigu­ranţelor, neivindu-se nici un incendiu.

O se rb a re a Uniunei O fi­ţerilo r de rezervă. Comitetul Uniunei Ofiţeritor de rez. şî în retr. în şedinţa sa din 21 Iulie 1928 pentru a preîntâmpina cheituelile necesare cu primirea „Fidac*-ului a hotărât aranjarea unei serbări câmpeneşti In zi­lele de 25—26 Aug., pe pro­menada din faţa Palatului Pre­fecturii. Tot a dată a hotărît ca din venitul acestei serbări, ju­mătate să fie dat Corn. de Aviaţie, secţia Braşov.

Pentru aranjarea acestei ser­bări, s’a ales un comitet mai mare.

*Un atac nocturn au săvârşit

6 indivizi necunoscuţi alaltăeri noaptea asupra croitorului mili­tar Petei* Tontsch în apropierea fabricei de postav Telîmann, fiind crunt bătut şi furându i-se ceasul şi portmoneui cu bani. Bandiţii au dispărut apoi lăsând pe cel bătui şi furat în stare gravă pe teren.

Noul m ers al trenurilor.Cu 1 August a. c. a întrat în vigoare în mod neaşteptat un nou mers ai trenurilor, prin care s’a schimbat oara sosirii şi ple­cării din gara Braşov la nume­roase trenuri. Deoarece aceste schimbări n’au fost aduse la timp la cunoştinţa publică nici chiar biroului pentru plasarea de bilete din Braşov, mulţi că­lători au scăpat trenurile în zile- el prime dela intrarea în vigoa­re a noului mers suferind ne­plăceri şi pagube, fapt, care a produs o îadreptă|ită revoltă ,din partea publicului călător-

Spre orientarea publicului că­lător publicăm în nrul de azi noul mers ăl trenurilor cu schim­bările făcute, valabil dela 1 August 1928.

C aram ele cu lapte „Stollwerk" deliciul cunos- 1 cătorilor va fi prietenul şi tova- ;răşul dv. la toate eforturile.

•

Numărul viitor al ziarului va apare Sâmbătă la orele o- j bicinuite. im .....

Sinucidere, Şoferul Artur Di- ners în etate de 21 ani s’a si­nucis alaltăeri dimineaţa în fa­brica de cauciuc, trăgându-şlun glonte de revolver.

•

Un incendiu produs de trâznet s’a declarat eri noapte în şura economului Mihail Stern» No. 224 din comuna Feldioara*, Au căzut pradă incediuiui bu­cate, un car plin cu saci dec grâu şi 7 purcei.

Sovietele ş i învăţământul su­p erior din Rusia.

Comitetul central execuîiv al partidului comunist a hotărât înscrierea a ICOO comunişti la şcolile superioare în noul an şcolar pentru a se ridica în tv cest mod nivelul intelectual al partidului. Necomunişfii avi ire- cut înainte de admiterea lor io universităţi examene foarte rigu­roase. Comuniştii destinaji stu­diului superior, adecă desem­naţi de partidul comunist, vor fi primiţi fără examene, numai în baza certificatului dela şcoala medie. Comuniştilor li s’au dai şi alte avanîagît. Se vor p.tica înscrie în universităţi şi iară. absolvirea şcoalei secundare. Se va cere numai în acest caz un examen la fizică, matema­tică şi rusă. Comuniştii, cari vor să se consacre studiilor, nu trebue să fie mai în vârstă de­cât 35 ani şî necesită o prac­tică de cel puţin 2 ani în par­tidul comunist.

M oartea unui însem nat poli­tician croat,

Ia 3 August a murit în sena­torul Cottage ;din Vien i fostul ban croat, contele Theodor Pe- iacevici. El s’a născut ia Niş în Serbie, în anul 1855, a studiat la Bonn, iar în 1880 a fost ales deputat în Dieta croată şi mai târziu deputat în parlamentul din Budapes.a. Sub guvernul conte® lui Khuen, Peiacevici a fost nu­mit ban al Croaţiei. Când în 1906 a triumfat coaliţia sârbo- croată condusă de Pribieevic?,. aceasta a însemnat o grea în­frângere a orientaţiei maghiare în Croaţia şî prin aceasta şi o înfrângere a iui Peiacevici. In 1913 Peiacevici a intrai în gu­vernul Tisza ca Ministru al Cro­aţiei, în care funcţiune a rămas până în 1917. După revoluţie n’a mai participat in viaţa poli­tică din Croaţia, fiind mereu bolnav.

Abonamente la ziat so pat lace pe timp mai iudeisn^at sau iunar,

IA U R E L Ş T E F A A O I Í I G 1 |

A L i E V r i i t A C O H I 8 I O IStrada Hirselier JKTo* 93 .

Reprezentant eselusiv pentru judeţele : Braşov şi Trei-Ceaune ai t

Delicioasei şampanli „UIOTT“, vinurilor „MOTT4, vinurilor „P. O. R.“, C O G M P IJlilJ I veritabil li-aa- eez „WAVIIiIiE4 precum şt al linurilor vărsate din jurul Aradului* Informatiuni şi comenzi i Strada

Hirselier JVo. 33 .

RtdMte* rşsponss&îl, VICTOR &RANfóC&