Coperta: Anca Pintilie

Copyright @ Georg KleinCasa Chrlii de $tiintApentru prezenta edifie, 2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

KLEIN, GEORGPerfecliunea creafiei gi tragicul vielii / Georg Klein. -

Cluj-Napoca : Casa Cirlii de $tiin!a, 2007ISBN 978-973-r33-131-7

821.1 13.6-4=135.1

Director: Mircea TrifuFondator: dr. T,A. Cndreanu

Redactor gef: Irina Petrag

Culegere computerizatl: Nicoiae MoldovanTehnoredactare computerizatd: Andreea Haddmbu

Tiparul executat la Casa C5rgii de gtiinti440L29 Cluj-Napoca; B-dul Eroilor nr. 6-8Tel./fax: 0264-431920www.casacartii.ro; e-mail: editura@casacartii.ro

T"L. se vireaz[ in contul Uniunii Scriitorilor din RomAniaCont nr. RO92 RNCB 5010 0000,0171 0001BCR, Filiala sector 1, Bucuregti

Gnonc KrBw

Perfecliunea crea{iei gitragicul viefii

Traducere de Damela Ionescu

Casa Carlii de $tiinldCluj-Napoca 2007

Cupnlws

INTRODUCERE

CELE ZSCE PORUNCI ALE LUI SZILARDPnrue PORUNCA

ADoun PoRUNCA

AThnlqPonmlcA

AParnaPonuNcl,

ACrNce,cPonuNcA

A$asoaPonuNcA

Fnnmtw Nonat gt Boura ArnanNra

PRErilw NoBEL cd $t Ctttum-u. Iwsoumn Ldtnnar Nannt;ALTENAT sAU nonn an S,q,rBA:nc?

A$arrnaPonuNcA

AOvraPonuNcA

ANouaPonuncA

AZecnaPonuNcA

-927),|

49

5I

66

70

72

14

TRIBUNA $I SCENAAtnesrnv-(]unau n a, Bw"tpnsraDnoannnntn

Contiru, NxrnrucnA e, DuvotwwLnoatPn|n$onwrnAwuaPAtMaIr,FsRNwur

VdrAu,qaae prua P ecn a Stmn n z noaTn"eercatVtsrn

VASASIESToNIA I3S

AT ARaNCATApADTN ArBrE curor cuCopa? 137

FINI-ANDIA I43

_85

_92

_9s

_96

103

05

105

t07

109

113

ll4r19

134

0 Pnopan'sRE Scetrnat onsA t4s

AGITPRoP

O Couvonwaa tr NrnncaptarA

, rSwxHtorurtrE Md)RArA"

PROGRAME DE MOARTE $ISEMNALE DE SUPRAVIETUIRE

Mnr,qMonpozn

Apoproz* Moeatn+ ce Pnnw zi e. Vrcryt

C o n s enuenx Euo zuyt o n t s ri

I noLAREA I.A I Ns Ecrnzz S oc u,In

Izazeng,a.nq.atanNt

Dot ctsguaSpuRANz*

EPILOG

Uw Launnar NoomgNtnr etpnnanwur N,BEL_L64Atsasrnu-Guaw Lq VnRA Cnuz - uN nu, oa Dzcn+nngrn nnDaeeosru .

168

t52

157

rs8

178

t82

186

t90

t9t

178

EnsrePnoenettn nt Aarontsrnueunp $ Snanua ntS tnatwnywnn ze N warn aet i Ndnrs?

Srnrg DnennsrcyArortozineMonpzansANnuatB 196

SnauuaFdtsn 198

199

Dut oc iurns Sunzt cu F\t'tuttern Nne$rpptnri , .. 2lOSnwtercooSwRAwET,urREgnaMotnrnteot*nm 2lgPtactaogNocrno 226

228

232

NonPenenTr

234

234Eunopt - o Ines MtwuNnrA?

Ldnma Sznttumno4 SantwraNrrn pasmlLu4C,a,mnneIagnn

FloWiNcAoDmA

Cerasrnore Vetww S M sMrc

TntercwVrcTn2s3

Eprl<lc

,,ltruropa- o idee minuruatd,?"I'tttmu semnalelor, sentimentul pustiulu| calea de iegirel,'lout i,ncd, o d,o,td,

Cr tta,strofa uq,Iului seismicTl'agicul ui.e\.it

E:

Dar creatia nu este perfecti irr aceeaqi acceptiunela care ne gAndim atunci cind, de "**pi.r, auzirn cdun inginer a construit un aparat aproape perfect. Eanu urmeazd weo schi15 fhcuti in prealabil, ci lucreaz5mai degr:abi ca un cirpaci (tinkerer), a$a ca in descrie-rea 1ui Frangois Jacobl6. De exemplu, un bdiat careconstruieqte un radio amator folosegte toate uneltelecare ii stau la indemAni pentru a obgine un aparat cAtmai functional. Atitudinea ,,vom trli gi vom vedea"poate genera o fistantd vegnic variabili fal6 de perfec-tiune sau, mai degrab6, o aproximatie. Prin ea, dina-mica evolutiei poartl speciile mai departe pe drumullor - citre ce? Nu citre perfectiune, care risci mereupietlif.carea, ci citre perpetuare gi supravietuire.

In eiuda imperfec{iunilor ei necesare, ,,crea!ia" esteperfecti, Szilard are dreptate. Si considerim doar unasemenea produs cum este creierul nostru. Cine l-arputea numi perfect? Dar cine nu este cuprins de uimileqi extaz, pentru a nu spune de venerafie, asupra a totgega ce- cunoaqtem despre capacitatea ra, gi asuprainfinitelor sale posibilit6!i pe care doar le blnuim. Este,,perfect" aqa cum este, qi prin puterea sa de a se adap-ta conditiilor schimbdtoare intr-un teritoriu cu limitefoarte largi.

La,,tragicul vielil' mi voi referi i:r,,Epilogl'.

16 Jacob, F: Evolution andTinkering, Sience, 196: 1161, 1977.

26

Cnln Zncn PonuNcr ALE LUr SzTLARD

Pnrua PonuxcA

Erhenne d,ie Zusammenhringe d,er Dnge und. d.ieCesetze der Handlungen der Menschen, domit Duwissest, usos Du luest.

,i(Incearci s[ intelegi legitura dintre lucruri qi legrledupi care se conduc actiunile oamenilor, aqa incAtsd qtii ce faci).

Sztlard s-a conformat acestui principiu atat cet i-a fostposibil. Uneori a reuqit de minune. Cu un an inarnte canaziqtii si ia puterea, in 1933, el a inleles, spre deose-bire de majoritatea colegilor s5i germani, c[ ascensiu-nea lui'Hitler nu mai putea fi sthvfiti. Lucra in aceape4pad5" Ia Institutul,,Kaiser Wilhem" din Berlin, im'preun[ cu Einstein. Fizica atomici, tAnirh disciplin[,se afla in plini glorie, iar Berlintrl era'unul dintre celemai tle seaml centre ale sale. Concluzia lui Szilard se

baza pe o logicd pe care ceilalli se prefficeau c[ n-o in-geleg. Nici unul dintre germanii care ar fi. trebuit s[ iaatitudine impotriva nazismului nu era preg[tit s-o faclin mod activ. Fiecare avea explicalia sa special[ de ce

tocmai el'nu putea sau nu avea nevoie s5. fac6. geva,

sau de ce eventuala sa rezistenll nu ar fi avut nici unefect. Szilard a avut incredere in propriul discerni-mAnt qi a pirisit Germania Ia 31 martie 1933, cu o zi

inainte de inchiderea granilelor pentru evrei. Atunci aformulat celebra frazb,, adesea

"itute aupe u""eu,-$f"

trebuie neapdrat si fii mai intelept decAi afil" ij;;g;doar si actionezi cu o zi mai devieme.,' Srilr.rd; ;;?:vdzut alipirea Austriei de imperiul german, ca qi idz_boiul care se apropia.

Nu este intotdeauna uqor si judeci cu clarviziunein asemenea situatii. Complexitatea intAmpHrif", p"":te tullura limita djntre informatia importanti qi nimicuri. Imbinarea bucitilor de mozaic pentru oblirr"r*uintregului cere receptivitate in combinatie cu ; i;gr;;de fier. Trebuie sd aj i_ncredere in propria capacitatJ deobservatie.qi curajul de a-!i combate tendinia a" u r"_dea lucrurile aqa cum vrei iu sh le vezi.. Accentui pe care Ingemar Hed.emus il pune pe cla_ritate completeaz[ prirya porunca a lui Sziiara, a"."."

el, desigur, nu a gtiut. Hedenius scrie:.ln ciuda complexitltii, trebuie sI aspiri ia clarita_

te. Mediocritatea se poate manifesta sub forma uneianumite neputinte de a suporta lucrurile distincte.Lumea noastrA este plin6 de complicatii, ambiguitali qinuan_te- v_agr. Totuqi, univocitatea existl, qi ,";r"ri;tXpunctul de reper al fiec5rei incerciri de a ii fu* o irnu_gine despre ceea ce ne inconjoard.,,

Asemeni prietenuiui qi confratelui intru ideiHerbert Tingsten, iui Hedenius i-au fost adesea *;;;_qate concluziile uneori pripite. gAndirea sa categoricdin alb-negru, qi anumite generatire.i ,r"p.rmise. pro_

!bT" de,principiu es_te t-otuqi mai-pu6in importanticrecat contactul actual al ,,univocititii" cu realitatea.u^At. de fidel poate fi apreciata probabilitatea ael-.*r_veni a diferitelor alternative?

. .,, Avaltaqele qi dezavantajele concluziilor,,univociti_

!ii" pot fi deosebite distincf unele je al;le'i; i*i;Una dintre cele mai-importante utrin"t l ut" proi"*i*lui sau conducdtorutur qtiingifi" ;.;;-;d i"""r;;;;;l;dentul la formularea iptbzelo" d" i""r.r, i., pu"ri"i

"..stimularea dezvoitdrii simlului fui c.itic $i ;";o;it .

St_udentgl trebuie, de asemenea, s5, trateze ipotezelesale preferate cu mult scepticism, mai ales atunci cAndcercetarea pare sE le confirme. In locul strigitelor vic-torioase, ele trebuie intAmpinate cu semnale de alar-mi. Dar, foarte adesea,^ este greu sd inofi impotrivacurentului agteptirilor. In plus, ,,tura de inot/, se com-plich prin impletirea de nedezbinat a ciutirii profesio-nale dupi adevir cu sociologia societilii qtiintffice gicomplicatiile vrelii private.

Oamenii de qtiintl functioneaz6 in conformitate cuanumite reguli nescrise, interdisciplinare. Se gAndeqteqi se experimenteazi in cadrul unor sisteme de referin-ti bine stabilite qi se incearcd asocierea propriilor des-coperiri cu cunoqtintele deja existente. Nonconformig-tii, care vor s5" puni in lumin[ descoperiri neaqteptatesau noi teorii indriznete, au totuqi intotdeauna posibi-litatea de a incerca s[ inoate impotriva curentului.DacI au dreptate, pot d[rAma paradigrne valabile pA-n[ atunci. Dar indivizii puternic carismatici se pot im-pune chiar qi atunci cind gregesc. Sd pi'ivim un exem-plu interesant.

Sir Frank Macfarlane Burnet, poate cel mai de sea-md bioiog al Australiei din timpul anilor 1g00, era unbS.rbat aparent timid, introvert qi foarte ticut. El gAn-dea in timp ce vorbea. CAnd linea conferinte sau iur-suri, vorbea adesea cu ochii inchiqi. Nu juca teatru. iqiindrepta, pur qi simplu, refl.ectoarele spre interior. Nuexista nici o urm6 de alint, Era o laturi a personalititiisale britanice, de altfel foarte disciplinate. Ciuta gAn-dul cel mai clar, formularea cea mai corectd. Auditoriulera intotdeauna cucerit. Ai fi dat orice sa fii de fatdatunci cind Burnet tilmicea observatiile personalesau ale altora. Voiai s5-i urmezi peregrinbrile in tinu-turi interioare, unde speculali-ile qi generali zhrtle ierau mai lesne permise decAt majorit6tii colegilor sbj.

CAndva, in timpul anilor -50, Burnet s-a hotlrAt sEpSriseasci virusologia, al c5rui singur pionier era, gish treacS. la imunologie. Cu pulin timp inainte de a-qi

face publici ace:rsti hotfirAre, l-am auzit conferentiindla Londra. Freqedintele congresuiuj se afla intr-o dis-pozilie de ziie mari qi il prezenti pe Burnet cu urmito-rul mic scenariu:

- Iat5-i din nou pe Sir N4ac. Nu qtirn despre ce vavorbi. Trebuie insh s[ ne preghiim pentru o surpriz5.,ca de obicei" Poate ne va povesti despre un experimentpe care l-a flcut cu cinci ou[, tirnp de cinci zile. ftriru-sul se cultiva adesea in acei timp pe oui fertilizate degain[.) Din rezultatul prehminar, el va ernite o teorie.Peste cAteva luni va scrie o carte volumrnoasi in careva l5rgi sau va generaliza acea teorie- Apoi vor treceincl cinci ani pAnd cAnd inci cinci mii de virusologi vorapuca si experimenteze pe 500.000 de oul r;i sd de-monstreze ci teoria a fost complet greqita. Dar, la aceaor5, o noui teorie vafivhzut deja luminaztLei.

Glurna prersedintelui a nirn.*erit in plin. Autoritateaincontestabili qi generaiizirile greu de stS.vilit ale luiBurnet au fr.cut multi cercet6tori s5 faci eforturi uria-qe sd giseasc5 sprijin pentru confirmarea sau - qi maiadesea * infirmarea speculatiilor lui. Obiectivul eratratat cu totali indiferentl. Dimpotrivi, efectul puneriiin migcare era cel mai important.

Dar Burnet avea gi dreptate uneori, O teorie care afost confirmati experimental de trio-ul englezBilligham, Brent qi Medawar, i-a conferit lui Burnetpremiul Nobel, pe care l-a impirtit cu Medawar. A fosto recompensd neaqteptati, deoarece contribulia luiBurnet se m[rginea la formularea unei teorii destui desimple. Una dintre cele rnai importante insuqiri alesistemului nostru imunitar este aceea de a deosebiintre ,,propriul' qi ,,ne-propriu". ln acelagi timp in carereactioneaza impotriva unor proteine strdine, el sepoate opune qi reactiilor care s-ar putea indrepta impo-triva propriilor proteine ale corpului. Conform luiBurnet, sistemul imunitar ,,invatE" si faci deosebireadintre ,,propriu" qi ,,ne-propriu" in faza de dezvoltareembrionarS.. Teoria a fost verificatl de echipa de cerce-

titor:i krritanici, care au injectat proteine striine inembrionul de qoarece" Ilmbr:ionul a,,etichetar" proteinastrdini drept a sa proprie. Nu s-a- pr:odus nici un fbl dereaclie imunologicb nici in trmpul viefri animaiului.Teoria era, agadar, corectS.

Dup[ acest inceput promititor, cercetarea in do-meniul ,,toleranlei imunologice" s-a dezvoltat ca unimportant teritoriu al imunologiei, Avem astlzi cunos-tinte avansate despre ,,procesul de educatie a lirnfocite-1or" din timpui vietii embrionare. trn anumite cazuripatologice, cAnd ,,educatia" dh gre$ sau este incomple-ti, ,,bolile autoimune" pot ap[rea ca efect al reactjej,,ilegale" a sistemului imunitar impotriva citorva din-tre proteinele propriului organism. $i cercetarea dinjurul autoimunititii se bazeazd- pe ipotezeie in partecorecte, in parte greqite, ale lui Burnet.

Mulli au privit speculatiile indriznctc ale luiBurnet pe ca un semn de arogantE. Colegi care nu l-aucunoscut personal au reactionat uneori vehement im-potriva acestei credinte oarbe, reflectat[ in acceptareaf5.ri limite qi adesea necriticd a cutezltoarelor teze alelui Burnet. Dar Sir Mac era orice altceva decAt aro-gant. L-am cunoscut bine. in ciud"a pozitiei sale, era opersoanS. destul de timid.i qi de retras5. Numai cel careprefer[ sd se concentreze pe problematica biologicS.mai degrabi decit pe politica academicS., poate apdreaca indubitabil,,arogant", aqa ca Rurnet. El a consideratfolosirea intregii capacititi a creierului s5u, cunoscutca briliant incl din copil5rie, de a formula generaliza-rea cea mai piauzibili pentru el la ti.mpul respectiv, cape o misiune a vietii sale, frrl sd menajeze susceptibi-Iiti!ile de care se izbea int6.mplltor.

Dar s5 ne intoarcem ia prima poruncd a iui Szilard.Eu insumi am actionat intuitiv conform principiiloracesteia in 1944, an catastrofal pentru eweii unguri.Asta mi-a salvat viata. Atunci nu auzisem niciodativorbindu-se despre Szilard. Experienta mi-a aritat cimulti oameni, in imprejuriri critice, nu reugesc si se

I

30 31

ridice la inil{imea exigen{ei formurate de ultimele qasecuvinte ale ftazei, ,,damit du nissest tttas d,u tt),est, "

^ Ungaria a fost ocupatd de Hitler la 19 martie Lg44.Intre aprilie gi iunie, a fost deportat[ toati popJatiaungaro-evreiasci de Ia tard, totalizAnd b01.000 d" per_soane din cei 72G.000 de ewei care existau in tar[-'Aurlmas numai eweii din Budapesta, i" ""he,

-a"

225.000. Cei deportati au fost transportati in vagoanepentru animale citre un loc necuno"".ri, in

"orralgilinumane. Era multh. ticere in jurul acestei operati..ni.Nu era npmenith in jurnalele de qtiri, nu se scria nimicin zsare.,In loc, a fost rdspAndit un zvon.u." pretirrdeaci populalia eweiasci a fost mutat5 in teriiorii "--potrivite", unde aveau sI se ageze qi si primeascd delucru.

Mulli evrei au crezut, sau, in ortce caz, au wut shcreadd in aceastl _evidenti absurdithte. Logica lor

-a

fbst pentru mine ,de neinteles. Sd str6mufl"*;;g;populatie eweiasci de la tard, gonind_o din casele ei. Tncga. t-nat mare grabi,_incluzAnd copiii qi batrAnii, fflies6-i lagi si ia cu ei decAt un minirnu* a" nug6, ,e-iinghesui ca sardelele in vagoane pentru,"ird";';;;g5Jeat5".ca singurd comoditate, p6ntru

" l" Au .u.e qimunc5. i-ntr-un alt loc? De neinchipuit. Dar dac[ nuasta, atunci ce?

Depoltirile au inceput in collul nord-estic al terii.Primul val a lovit satul tat5lui meu, Ku.;;;;,!i ;;luat cu el bunica de 80 de ani qi pe trei d;;"; fr"liit^tilui'meu' cu famiriire ror. Doui saptemeni,nai*ta[ziu au sobit ilustrate de ra cativa dintre barbatii anti demunci din familiile deportate. Ilustratele -.;; J;;pi:late cu numele unei localititi avAnd o rezonanta irlil.i_c5: Waidsee.r? CAteva cuvinie scrise d; ;a;,,ki d"cem bine, toli suntbine.,'Mmic -- -Jt, "i.i"aita.--It did not mahe seruse. Es hatte nii"i" Si,ii. Sitotuqi, acceptau totul in t5cere, ca pe o predestinar". d"

17 in traducere: iacul de lingi pidure (n. tr.)

32

ticea. CAteva persoane ale ciror rud.e fuseserd depor_tate erau mAhnite qi plAngeau, dar frr6 sE scoatd

^vre_

un zgomot. GAndurile evreilor din Budapesta se invAr_teau mai ales in jurul propriului destin. Ce se va in_tAmpla cu noi? Intrebarea ocup6 imediat un Ioc centralin conqtiinfa noastri, alitr;ri de problemut" p*rti."ale zilei.

Propriul meu intuneric se lumind deodath, distinctqi brutal" Si intAlneqti acea lumini era insuportabil, caqi cum te-ai fi uitat direct in soare, dar razlle ei intu_necate umbreau orice alti realitate.

Raze intunecate? Da, chiar aqa. Laptele negru aldiminelii, il bem pAni cdtre seuri, avea si scriJ paulCelanls cu cAliva ani mai tiyziu.

La inceputul lui iulie, gefirl meu de la Sfatul Evre_iesc, unde lucram voluntar ca secretar,, mi-a arltat undocument extrem de secret. Era o copie de indigo aunui text scris la maginl care se intindea pe patnizecide pagini. Continea, de asemeni, qi o serie de cifre age_zatein tabele, desene qi he$i.

Am citit textul cu repeziciune. Era vorba clespretransporturi, sosiri de trenuri cu mii de oameni dindiferite tdri. Printre aitele erau numite polonia,Grecia, Olanda, Belgia gi Cehoslovacia. Erau acolo qialte cuvinte care m-au izbit. Rampe de descircare.Sonderkommandore. SS. Selec{ie. Camere de gazare,camuflate sau camere de d.uq. Zyklon 820. Crematorii.

Ce tineam in mAnS?

t8 Poet bucovinean (1920-1970) niscut la Cernduti din pirinti ewei.A locuit in Bucuregti pAna in 1g47. S-a mutat apoi Viena gi maitArziu in Franga (n. rr.).le Grupuri speciale de detinufi care erau siliti si ajute la ucidereaeweilor in laglrele de concentrare naziste. Sarcina lor era de a-iconduce pe er,rei citre camerele de gazare, d.e a aduna gi de a ardecadawele (n, tr.).20 Gaz toxic descoperit de Fritz Haber, folosit de naziqti Ia gazareain masi a eweilor irr lagdrele de concentrare (n. tr.).

Seful meu imi explici. f)oi tineri evrei slovaci reu'qiserd si fugi fintr-un mare lag5.r combinat * de mun-ci qi de exterminare. Da, Vernichtung. Auschwitz-Birkenau. Oswiecim pe limba polonez5. Fugarii reuqi-ser[ sA ajung5 in Slovacia dupi ce au mers pe jos o bu-ni bucatS. Ei scriseserl raportul in limba slovac5.. Ceeace lineam eu in mAn[ era traducerea in ungureqte.

Multe decenii mai tArziu, m-am intAlnit din nou cuacest raport in cirtjle de istorie in care se vorbea dcs-pre Holocaust. Acolo este numit pur qi simplu ,,?%eAwschwitz Report" qi redat cu o rigurozitate nesenti*mental5, aproape seace, pe care am recunoscut-o ime-diat de ia prima lecturi. Seamhni cu un documentqtiintific. N-am vhzut sau auzit niciodati un argumentcare s[-i dezminti vreun aliniat.

Am fost copleqit de sentimente paradoxale. Amsimtit grea!6 cAnd am inleles cd aceasta a fost soartabunicii qi r.rnchilor mei, qi ci restul famfiei mele,incluzAndu-nqi qi pe mine, va trebui s[ urmeze curAndaceeagi cale. In aceiagi timp, aveam o ciudat6. satisfac-tie intelectuali. Aici era, deci, explicatia. C1ar5, limpe-de ca qi cristalui qi in concordantl cu toate faptele ob-servate. Cum a putut cineva si creadi altceva? Nu iiinghesui pe toti, copii mici, bltrAni qi bolnavi, in va-goane pentru animale, cu o gdleati in loc de 1atrin5.,pentru a le da un nou loc de aqezimAnt qi o s1ujb6. Cese intAmpla cu ei la destinatie?

Nu exista decA.t un rbspuns. Nu existase niciodativreun altul. Singurul rlspuns logic era aproape de ne-inteles, in toati claritatea sa. O explicatie exhaustivlcare Ie impingea afari pe toate celelalte.

$eful meu sublinie ci documentul era extrem desecret qi c[ eu iI putusem citi in cea mai mare confi-dentialitate. Sfatui intenliona si-l transmiti mai de-parte qefplui statului, {irilor neutre, aliatilor qi Vaticanului. In cazul in care nemtii ar fi aflat de aceastdactiune sau de existenta documentului, membrii Sfatu-lui qi multi alti evrei inci nedeportati din capitalS ar fi

putut piSti cu vrata. Avearn voie si povestesc despre ce

citisern persoanelor din familia mea qi prietenilor incare aveam deplin[ incredere. Fiecare era apoi ]rher sltragd propriile concluzii qi s[ ia hot6rAri proprii"

Da, chiar a!qa, m-am gdndit. S5 tragi propriile con-cluzii" 55. incerci s[ apreciezi diferitele probabilitatiunele in raport cu celelalte. Si fug in intunerlc? Si rndascund?iDar atunci imi risc viala! Prostii. Viala imiest€ in pericolindiferent ce-aq face sau n-aq face.

Zdruncinat pAnS in ultima fibrl a fi.intei rnele, darcu calmul tocmai instalat pe care mi-l dS"duse atinge-rea pragului de intelegere, am trecut drumul,indreptAndu-md cdtre blocui masiv a{lat vizar'-i de si-nagoga cea rnare, unde locuia unchiul rneu' Vedernsinagoga cu privirea periferic[. Nu treceam pe acolo

decAt foarte rar, qi atunci in alte scopuri decAt cele re-ligioase. Eram conqtient de faptul cd era una fintrecele mai frumoase sinagogr din lume. Impreund cuciteva clidiri fin vecindtate, incluzAnd sediul SfatuluiEvreiesc unde lucratrn, era princtul central al cultwiievreieqti din Budapesta. Intreaga zon6. era suprave-gheatl de politia maghiari. Oamenii SS-uIui miqunaupeste tot, abordAnd o mini de superioritate absolut[.

Imaginea str1zii pdrea luati dintr-un film su'prarealist. Totul era aqa cum fusese dintotdeauna, qi

totuqi nimic nu mai era ca inainte. Multi trecltori pur-tau, ca qi mine, o stea mare qi galben5. peste truzunarulstAng de la piept. Oamenii se miqcau natural qi se

comportau 1a fel ca in oricare aItS' zi. TrecuserS' numaiqase sdptimAni de la ocupatia german6, dar simboluldiscriminlrii tinea deja de rutin6.

Nici unul dintre cei pe care ii vedeam nu qtia ceea

ce qtiam eu. Era o povarS. greu de dus. Am simtit unimpuls de nestivilit de a-i opri pe toti cei care purtausteaua galbenl qi de a le povesti, de a sufla intr-unfluier sau d.e a tiage o siren6- Dar promisiunea ficutigefului meu gi teama d.e a nu interveni inoportun inviata altor o:tmeni imi ferecau buzele. Mai intAi trebu-

JC

ia sd vorbesc cu unchiul, care fusese principalul substi-tut al tathlui meu de-a lungul intregii mele copilirii.

Unchiui era in plinl activitare la cabinetul s5.u me-dical. Nu mai avea voie s5. consulte decAt pacientievrei, lucru pe care steaua de pe halat il ficea cunoscutde la distanth, Sala de agteptare era plin6. Toli cei carese aflau acolo purtau cAte o stea galbeni.

Unchiul mh zdn prin uga de sticl5. Se lumina in-r^+l^^.,-^ l^ f^+^ ^a--I ---: --^-r-^ rLULi-iuauria ra iaLa uailu ma veoea, ual. acuru (] vaga ne-liniqte ii umbrea privirea. Eu incepusem sA fiu"privitca mesagerul care sosegte din miezul tuturor intAm-plirilor. Veqtile pe care le aduceam devenjserd tot mairele, dar credibiiitatea nu-mi fusese incl niciodati pu-si la indoial5.

Unchiul spuse cAteva cuvinte de incurajare uneipaciente in vArsti care se plAngea de dureri de spate,?n timp ce imi ficu un semn prietenesc cu mAna. Amintrat impreuni in camera de tratarnent. Mi intrebidespre ,,mersul lucrurilor". De la fereastra sa, puteavedea cum ofiterii SS treceau pe drurn de la qi citrecartierul in care se afla Sfatul Eweiesc" ii povestisemmai dew'eme despre Listele lor cu ordile, care nu luauniciodatd stArqit. Adunau toi ce le cidea in mAni, de lamingr de ping-pong pAni Ia p15ci de grarnofon, aur,valut6, obiecte de artd, mobile qi covoare. $tiau cievreii din Budapesta erau inci bogati. Timp de livrare:24 d3_or_e. Pedeapsa pentru intArziere: impugcarea.

Unchiul intrebi dacd situatia rimiseie aceeaqi.Jotul pirea neverosimil. Se adaptase deja la noua ,ea-litate qi la atrsurditatea acesteia. Dar cu sala de aqtep-tare plinl de pacienti qi cu toate lucrurile rd.mase peloc in apartament, el percepea situalia ca deranjatoaie,dar nu qi intolerabilS. Credea incl in existenta uneiniqe de supravie{uire cireia ne-am fi putut aclimatizacu totii.

Am simtit responsabilitatea d.e a incerca s6 str6-pung fortif;catiile iluzorii cu care iqi inconjurase viata.Lucrurile despre care intrebi sunt destul de ingrijori-

xi

tI

l.I

toare, am r5.spuns, dar qi Infernul lui Dante are maimulte nivele. Din picate, astilzi am veqti muit maiproaste.

I-am rezumat ceea ce citisem in raport"Pentru prima dati de cAnd il qtiam l-am vdzut

infrriindu-se gi, dupi cAteva cJipe, incepu s[ m[ certe.Eqti nebun, spuse el, te afli in mod evident intr-o pr.i-ternici stare de emotie! Ati innebunit cu totii acolo, laSfat. Cum puteti crede in asemenea r-rhzbiti? Cine s-arputea gAndi la ceva atAt de absurd ca homicidul, da-rdmite si-i mai qi punl in aplicare!

Furia unchiuiui nu era indreptati impotriva nemti-1or sau impotriva nazigtilor unguri, ci impotrir.a qefuluimeu pe care il privea ca pe ce1 mai de temut propagan-fist a1 groazer. CAnd mAnia i se potoli, deveni ironic.Cu un vechi proverb unguresc, m5. numi,,bufnita pre-vestitoare de nenorociri".

Irdu mi-am putut niciodatd imagina c5. el, mama,pacientii sai qi o mare parte din cunoscutii de increde-re, sfituitori intelepti de altfel, au putut reactiona infelul acesta. Avea el oare altd explicatie, mai rational5,a deportlrilor? M-am atrtinut si intreb, DupS cAtevaminute am inleles ch din punct de vedere psihologic arfi fost imposibil ca el si reactioneze altfel.

Daci ar fi acceptat ci raportul Auschwitz spuneaadev5"rul, ar fi equat imediat intr-o dilemi fird ieqire.Ar fi trebuit s5-qi piriseasci intempestiv inci foarteprofitabilul catrinetul de reumatologie? Si abandonezeapartamentul qi averea agonisiti dupi multe deceniide trud6? Si faci rost de o nou5. identitate pentru el qipentru familia sa, ajutAndu-se de documente false? Sidisparl t5r[ urml impreund cu sotia qi fiica sa?

Chiar dacd ar fi fost pregdtit s5.-5i asume riscul,n-ar fi gtiut unde trebuie si inceapi. In ochii prieteni-ior qi ai sii proprii, era un medic priceput qi respectat"Cea mai mare parte. a pacien{ilor sdi veneau din clasade mijloc a er,'reilor. Inainte de venirea nerntilor, numaicu doui luni mai devrerne, el era frecventat qi de nu-

36 ,1 I