in memoria pdrinlitor mei, StelianPreotul gi Maria presuitera, care rnautndrurnat pe cdrarea lurninaasd, atrdiri,i, Or to doxi ei rornd,n egti,.

Pn. Yer.eruu DoBRESCU

ISTORIOABI

MOWGI0ASE

Antologie alcituiti de:

Pr. VALflBIU DObPndCU

Edirunn

.r*.NDB[AS Pnrn"r

Cuprins

Cuvtntinainte / 5

L.Zilele omului, ca floarea cAmpului.Yiafa omului ca un fulg rle zApadd"'. / 7

2. invierea naastr:d, / 7

3. Rf;scumpdr6torul / 8

4. SuferintatransformdPe am / I5. Cuvflntul lui Dumnezeu +i sdminfa / 9

6, Testamentul gi mogtenirea,/ 97. Creptinll F marea vielii / 10

8. Nu existiDumnezeu? / 10

9. Nu existd suflet? / 11

10. Tblefonul vegniciei / 12

11. Cummureau martirii / 13

12. Valoarea gi foloasele creptinisnrului / 14

13. S[ lucrezi ca pentru Dumnezeu / 1$

14. Rugdciunea (din inimd, sHruitoare qi cu credinfi) / 16

15.Ispita (Sf nu turt) / Lg

tO. BlAndegea (Fo4a care prebce r6ul ln bine) / ?.0

LT.lnyxdtur,a / 21

18. S[ nu hulegti cele Sfinte / 22

19. Un tAntrr hulegte Sf. Taine a spovedaniei / n20. Voltaire hulegte cregtinismul / 24

21. Nu blestema{i. Dumneaeu ur5,9te blestemul /2522. Nu te blestema / 26 I I :

23. Nu spune glumeproaste (pdcltoase, mwdatel / tI24. Sd nu juri strtmb / 30

25. Sd nu spui glume ruginoase / 31 : i

26. Feregt+te de glume necuviincioase /'3227.Sdnu batjocoreqti pe nimeni / 33

28. S[ nu minti / 34

178 Cubrins

29. Cfuid ot&cetea" este un pdcat?! / 3530. Oricine poate face milostenie / 3631. Smerenia lnaltd virtute cregtinX / 3Z32. Patima (primejdie de moarte) / 3733. Ferifi-vi ca de foc de exemplul rdu / 3834. Dragoste de mami / 3935. Teme-te de ce trebuie, nu te teme de ceea ce nu trebuie / 3g36. N-am ti*p / eO

3?. Sfatul animalelor dinAjunul Boboterni / 4L38. Picatulclevetirii bdrtuffi) 14339. Biblia, cartea penbu tofi oamenii / 4340. Credfurfa Silara / M41. Focul, apa $i credinfa 1 4542. Azi (acum), nu mdine / 4543. Necredinta li credinfa / 4644. Cettrf,im cuadevfirat / 4745. Cele lAporunci / 4746. Nu cred decAtceea cevdd / 484T.huochi,darnuvM/ 4g48. Cine aduce mAngSiere omului? / b049. Nu-l chema pe dracu, ctrci vine / 51S0.Ierbrea / 5251. Judecata cea Mare ,/ 5352. Al paisprezecelea la masi / 5353. Nerecunoqtinfa / 5454. Credinfa, dragostea gi jerffa unei mame / Eb55. Sl nu disprefuim pe semenii noghi! l 5656. Dragostea deman:o / 57ST.LacreazfDumnezeu pentru noi / 5758. Pilda rea (Neascultarea) / F859. Nu cred ln tine, dacd nici tu nu crezi in Dumnezeu / Sg60. Pumnul de noroi,/ 6061. Dhceloc qti 16062. Cum sclpdm de ispite / 6163. Bogatul sau slracul va intra ln impdrifia luiDumnezeu? / 6264. InfrAnarea / 63

65. ,,Nu judecafi, ca s[ nu fili judeca]i, "e"19u

ce judecatil ve]i

judeca, cu aceea veli fi judecafi" (Matei VIL L2j / U66. Zdmbegte, nu te lncrunta! / 65

67. kacul maniei / 66

Og. j"tititi cei milostivi, c[ aceia se vor milui" (Matei VCI / 66

69. Congtiinla- Glasul lui Dumnezeu / 67

?0. Necazurile lntiresc ribdarea omului lnfelept / 68

71. Frdngerea de sine / 68

72. Adexdratasmerenie / 69

?3. De ce atAtasuferinfa? / 70

74.Sdnu lngropim talantull / 71

75. Eu n-am pdcat / 71

?6. Jur6mflntul ficut trebuie lmplinit / 72

77. Convertirea lui Clovis / 74

?8. Sd spui totdeauna adevdrui / 75

79. Constiinlz / 76

80. 56nu flm linguqitort / 77

81. Modestia / 78gi. Sp*4utul 0urSmAntul {als, mincinos, nedrept) '/

79

83. Rdbdarea / B0

84. Cu rdbdare scaPi de Patimb / 81

85. Munca - rtrbdarea - deprinderea / 82

86. Datoria fafi de Pdrinti / 83

8?. Recunoptinfa unui animal / 84

SS. Mul1u;im iui Dumnezeu, ftrcAnd bine oamenilor / 85

89. Patima ldcomiei (Cum moare un zsArcit) / 86

90. Congtiinla (Glasul drept5{ii) / gZ

91. Judecatalui Dumnezeu (banii, rudele gi fuptele bune) / 88

92. TrAmbiiaJudecitrii / 89

93. SA ne iubim Pdrintii I 90

94. Dragostea rnamei / 91

95. Con-stiinla / 93

96. Minciuninevinovate, dar... cu urmdri amare / 95

97. Rugiciunea Pentru altul I 96

98" Icoana / 98

99. Dragostea. Bunitatea. Iertarea / 1ffi

Cufri,ns L?9

Cafrrins 181Caprins

lffi. Eu n-anr nici un pdcat I 101

101. Taina pdeii / 103 '102. Picatul pi durerea,/ 104103. Vasul murdar / 104104. Chiar daci nu-L vedem, Dumnezeu existd / 105105. Cel din urmipas / 1061.06. Coroanarilbddni / L07107. Asemenea ecoului / 108108. Comori pflmAntqti gi comori cereqti / 108109. SfAnta spovedanie ;i Iuda Iscarioteanul / L09110. Sfenta Spovedanie 9i Sfanta irnpfrtiqanie / Ifi111. lnjur[turile pi drdcuitul / tLI112. Bucurie adeviratd / 112L13. De ce suftr eu, Doamne? / 1131L4. Floarea sufletului I 1141$. Sn ascultdm cuvAntul lui Dumnezeu in Biserici / 114116. Sa ascultim pi sI ne rugirrn / 116117. ParticipareataSfinta Lihrrghie / 116118. De ce nu dishuge Dumnezeu lumea,/ 1181.19. Urmelelui Dumnezeu pe nisip / 118120. CAnd omul devine porc I l.L9121. Vorbele whte / 120122. Hristos ln Bisericl / 120L23. Bucuria de a participa la slujbele Bisericii / 121U4. Cend ffebuie sdluini calea Bisericn I Lzt125. Cui trebuie sXii mu$urnim? / 122126. Ltltimul cuvhnt / 122l77.Unvierme mic (istorioarb cu mult tAlc) / 124L28. Nu zdbovi (nici chiar cinci minute) / 127129. Neascultarea pdrinlilor / 128130. Bunltatea / 129131. Biserica ocrotitoare / 130132. Cele patru piersici / 132133. Iertarea / 133

134. O fetiftr a ftcut de rugine pe invdfafi / 133135. Intervenlia lui Dumnezea / 134

136. Acumvdd Pe Dumnezeu / 135

13?. CuvAntul lui Dumnezeu este adevlr / 137

138. Nu-i dup[ curn wea omul, ci dup6 cum wea Domnul / 139

139. Sir[cie 9i bogdlie cu cinste / 140

140. Cu gAndul mereu la Dumneaeu / 143

i+1. CAui ce are, i se va mai da; iar celui ce n-are, i se va lua 9i

ceeace aret / 745

142. Credinfa pi rlbdarea \uilov / 149

i+g. tng*tui omului 9i ri'splata faptei bune / L50

i44. Picatele noastre / l'52

145. tsogatul nemilostiv / 154

146. Nddejdea in Dumnezeu / 157

!47. Cene apropie de Dumnezeu / L59

iis. iel*i"iui Nea Costicr (Patima ft*utuluD / r0z

L49. Trdaneful / 165

150. Minunea / lffitSf. Vr*rnitu gi anii sunt in mAna lui Dumnezeu / 169

152. Mftcini;ul Sf. Nicolae / l7I153. ..Mai fericit este a da, decAt vlsa" / t73

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionate a RominieiIstorioare moral-religioase / antologie alcdtuitd de pr. ValeriuDobrescu. - Bucwegti: Andreas Prirt, 2018

ISBN 978-97 8- 6{16-7 65 -07 6- |

l. Dobrescu, Valeriu (antolog.)

82

O €# EdiTuaANDREAS rRnr, Bucure,sri, 2018

Toale dr€pildle sunt rezervate. Nici o parte din aceasta lucrare nu poafefircprul.ud, stou$ 6i ruransmisn sub tbnn* tipdrita, elecurunic5, rnecanicd, ftxnryiati,axlio sar 'qrb rrice alti variantii ffird pennisiunea vrisi a Editurii Andreas Frint.

TFl,JFau; {J21 .22.20.7 6't ;

Tehnoreilactare : Gheorghe DII MITRLjRe dac tare : Laura- I v ona D tl M I T RA

Bun de tipar: 25.07.2018; Coli de tipar: t 1,5Format: 26; 16/54x84 crn

DIFUZOR EXCLUSIV:AGENTIA DEDIFUZI,RE DE CARTE

TVO PRINTPetru Maiar, nr. 32, sector 1, BucureSti

TelJFax: 02 1.222.07.67E-mail : ivo 4 rfu* @ yahoo,c omSite : ww w.editura-sndreas.r o

Cuvdnt lnainte

ra Cregtinl a dep5git anul2000. Autrecut20

de veacuri de cand NASIEREA UANfUt-TORULU - evenimenhrl cel mai important

din istoria omenirii - a despicat Timpul tn

dou* inainte de HRISTOS 9i dupf HRISfCIS'

CRE$TINISMUL a fost, este Si va fi VIATA $i FERICI-

REA OMULUi.tn decursul vremurilor Creqtinismul a avut mulfi 9i

puternici duqmani, dar tofi au rSmas neputincioqi ca

in fala unei pietre de granit, deoarece PIATRA este

HRISTOS.Astdzi, cAnd wijmdpia lntpotriva lui DUMNEZEU qi

indiferenfafa$ de invfidtura sa se multiplici sub nenu-

mdrate gi insesizabile chipuri, este nevoie stringent ca

omul sd lupte cu toate puterile lui lmpotriva r[ului' Un

ajutor lmpotriva puterilor intunericrrlui 11 constituie

exernplul bun, pilda de urmat care-l ajuti pe om, de la

leagdn pAn[ la mormanL si cf;litoreasci pe drumul feri-

cirii vepnice.Am adunat pi prelucrat aceste pilde religioase ca sA

fie la lndemdna celor care doresc si fdiascl o viafn pl#

cut[ lui DUMNEZEU.Din aceste scurte istorioare, bine lnfelese $i pusg la

inim[, sufletele noastre se vor lmbogdfi 9i vor spori tn

credinfi, nddejde, dragoste, milostenie, cinste, adevir'

II

j

6 PnVercruuDonnpscu

dreptate, evlavie, bunfitate, modestie, cumpebre, recu-noptinfi etc.

l,e,am numit morale, cici morala este trdirea CON-

StTEIfls. a viefii, arta infrumusefirii existenfei umanegi caleacitre FERICIRE; gi religioase, deoarece REUGIAreface gi desXvArgegte legdtura congtient5 gi liberd aomului cu DUMNtsZEU.

Fie ca aceste pilde, pe care leam folosit multi wemeln scop didactic Ai catehetic, sd pdfrundl inimile citito-rilor pi stri cdlduzeascd spre fericirea vepnic5, care sedobdndegte numai prin Iubirea CregtinS" adicd prin iu-birea de DLJMNEZELI gi de OAMENI.

Oare sd nu iubim pi si nu ffiim noi RBUGIA ruBIRII?

Pr.Ic. Staw. Vtrnnru DoennscuAZUGA - Prah,oua

SCI i.wnie 2007

.l .1. *

Notd; Aceste istarioare rnorale aw fost culese ,si prelu-crate tn scop didactic, tndeosebi, di,n lacrdrile lui, Atex.I-q,sca,ro.*Moldau&nu, pi d,in reaiste, ziare Si publicafii. aecki.

Fr. V. DoeREscu - Aauga - Prahova

1. Zilele omului, ca floarea cAmpului"'

Viafa omului, ca un fulg de zIPadS"'

Sdprivim cu luare aminte lapic*tura dezdpadh'eare

sa transformat,ln indlFmile virzduhului, din sfropul de

apd, in frumosul qi str5lucitorul fulg de zdpadf' Acum

aie o inf4igare cu totui alta: strllucitoare' Fulgul de nea

ptut*qt" prin atrnosferd mAndru de lnftligarea sa' Dar

"qt*pti oclip[. la prima razhdesoare' el se pierde lnffo

picetur[ de ap[. A;a se va intAmpla Si guj31enii' cAnd

ior v*dea pe Durnnezeu. Raza Soarelui Celui neapu?' 1

frlU*-*; MAntuitorul,li atinge pe to{i, trardormfindu'i

lntr-o clipd. Din toatd viafa pe care au triit-o p: prytutt

nu rlmAne decdt fapta,care-l va a;ezape om ln rai sau

tn iad.

2. invierea noastre

Dacf, iarna iqi intinde mantia ei de z5padf, pi nu se

mai vede nici urmfl de viala oare sa stins ln naturd?

Dacd grduntele a fost lngropat in plmAnl oare viata

lui *a sfflrPit?

Dac[ omida se inchid'e ln gogoagd, oare viafa ei s-a

terminat? Nici vorb[' Primdvara totul retnviaz[; din

grduntele tngrapat ia naptere altb vieluitoare - un flutu'

r*.O*eo*d*eg*condusdealtilege?Pentruceplan-tele pi omizile sI lnvieze, iar omul nu?! Creatorul Legii

vepnice, Dumnezeu' ne spune: ,,VaveniwemeacAnd cei

din monninte vor auzi glasul Fiuiui Omului 9i se vor

scula spre lnvierea vielii sau osAndei"'

3. Riscumpdritorul

tntro pialade sclavi dinAfrica, era spre vAnaare gi otAndrd negresd, careqi agtepta soarta foarte ingrijoratd.Ultimul pref ll oferise un negustor qi acesta se pregdteaso ia cu el, dar un cre;tin milos, care era de fa!i, oferiun pref mai mare gi cumpirAnd-o, li zise cu mild, darfericit ci o salvase: ,,Egti liberd" du-te unde wei* qi se de-p5rtd de ea, vdzdndu-qi de treburile lui.

Biata negresi nu-qi dddu imediat seama de ceea cese lntAmplase cu ea, pAnd cdnd cei din jurul ei ii spuse-serd:

"Domnul acela te-a cumpirat qi fi-a diruit liber-tatea".

Cu fipete de bu.curie, tAndra alergd dupdrdscumpdr#torul ei gi.i zise, cdeAndu-i ln genunchi: ,Tu egti riscum-pf,rdtorul meu pi weau s#$ slujesc de bund voie toatdviafa mea"

$i fu cregtine, ai'un Binefdcdtor, Care te-a riscum-p*rat din robia pdcatului Bi din osAnda iadului. Lui ti da-tarezitofirl. Cazi ln genunchi inaintea Rdscump5ritoru-lui tilu - Iisus Hristos - gi slujegtel Ili toatd viata ta.

4. Suferinfa transformi pe om

Un tfuiir necredincios se intoarse spre l)umnezeu,dupdce tregu multe necazunpi suferinfe, datoritdvieliipic[toase. intorcdndu-se ln origelul sdu natal se intehicu unul din prietenii lui de petreceri pdcdtoase, care-izise:

- Ce, nu mtr mai cunogti? Sunt cutare...

Istoriaare cnoralqeligi'oese I

- Te cunosc, respunse tAnlrul. Tu e$ti tot tu' Te

cunosc, dar eu nu mai sunt eu. $i merse mai departe,

bucuros ci a scipat de viala pdcitoasX'

5. Cuvdntul lui Dumnezeu 9i slmdnfa

Aseminarea CuvAntului lui Dumnezeu cu sdmAnla

este tot ce poate fi mai potrivit. Pune alituri o s6m6nfd

si o piatrascump5. Piatra de pre! fiind mai str5lucitoare,

va atrage asupra ei mai multe priviri decAt modesta

*e*e"td. Pune-le 1ns5 in pirnAnt; vei vedea ci piatra'

oricdt de pre$oasi ar fi ea, tot piatri rdmAne, pe c6nd

s{m$nfava lncol$, va cre9te 9i va da naqtere unei plante'

unui porn sau arbore, care va produce roade generoase'

folositoare.tntrebarea este pi penfru om aceasta:

- Nu ce por,ti pe tine: bl5nuri, stofe scnmpe' mitilsuri"

pietre $cumpe etc., ci ce por,ti tn tine: fapte bune sau

fapte rele? Viafn sau moarte?

6. Testamentul 9i moqtenirea

Unomaprimitinsdrcinareasdstudiezetestamentele

Ei actele de rnogtenire dintr-un orap' Munca li pdrea

pii"ti*itoute. Iati insl ci lntr-o zi a datpeste nurnele lui

intr-un testamen! princare i se ldsacamoptenire o mare

avere.Dinacelmomentplictisealatipieripiciteacupldcere gi atenlie totul'

$i noi, cregtinii ortodocpi, suntem mo9tenitorii celei

rnai maritmp'erefii - tmp6rf,Sa cerurilor' O avere mai

rnare caaceasta nici cd exist[. Iar Testarnentul nosffu

10 pn yer-anru DosRrscu

este Sfdnta Scripturtr $o citim tot timpul gi cu pldceregi sd nu neglij{m nici una din condifiile care trebuie in-deplinits pentru a intra in stdpdnirea mogtenirfi fdg#duite * implrdgia cerurilor, fericirea ,si viafaveqnicd.

7. Cregtinul pe mareavietii

Vaporul c6nd:pleacd peste miri qi oceane, plutegtecu siguranfi pe drumul sdu, ca gi cum ar merge pe ginede cale ferati, degi nu vede firmul lndelungat, Cine-lconduce cu atd,ta precizie,lncdt ajunge la fint5 fdrdgreqea$? Siguranfa drumului i,o difie harta, fie busola,fie radarul, fie radioul sau toate la un loc.

Ia fel se lntAmpls gi cu cregtinul cel adevdrat. El nuvede cu ochii finta cdldtoriei lui, dar este lncredinfat cdva ajunge Ia linta doriti cu corabia vietii sale. Cine-l con-duce cu atAta precizie, ca sh ajunga h impXrdfia luiDumnezeu? Are gi el, harta, busola pi radarul siu. Aces-tea sunt Sfenta Scnptur4 Credinfa faptele bune si Harullui Dumnezeu.

8. Nu existi Dumnezeu?

Un preot care cdldtorea a inkat infr-un restaurant cas[ prAnaeasci. Ia o masd aldturatd cAteva persoane d"is-cutau. Ia un moment dat un bdrbat mai aprins in dis_cufie lovi cu pumrul ln masi spunf,nd cdDumnezeu nuexistd.si ci El este invenfia preolilor gi ariti cu degetulspre preot"

Unii au inceput sI r6dd" alfii se indignard de aseme-nea fapt5, Preohrl se sculi de la locul lui, se duse la cel

Istori'oara moral+eligioase 11

care afirmase cd Dumnezeu nu existii qi.i zise: ,Dragd

domnule, ceea ce spui dumneata nu este ceva nou' pen-

tru ci se alfd scris in SfAnta Scriptur["'

- Cum aqa? lnfreb5 acela miral Asta n-arn gtiut-o 9i

*amutztbo pAnS acum de la nici un preot!

- Dac[ nu crezi, am sd-!i ar6t, continui preotul pi

scofAnd din buzunar NouXTestament cu psalmi' citi ver-

sehil tntAi din psalmul XItrL ,liva cel nebun ln inima sa:

*Nu este Dumnezeu rr" . Yezi, adiugl preoful, asemenea

erau gi pe wemea regelui David, dar erau mai modeqti'

penku te gaod."u asemenea nelegiuri numai ln mintea

i"t, no strigau ln gura mare' cum faci dumneata'

9. Nu existi suflet?

Un necredincios, care ajunsese medic' intreabi o

datd tn ironie Pe un Preot:

- Sfinfia ta, porfinumele d'e p[stor de suflete' dar ai

vdzut vreodatd un suflet?

- Nu, rdsPunse Preotul'

-Dar deauzk,Laiaua;it?

- I{u.

- Dar Poate lai gustat?* Nu, nu l-am gustat.

-Atunci poate ai mirositweun suflet?

- Nu, nu l-am mirosit.

- Dar Poate ai simlit un suflet?

- Da, de simst l-am simfit qi inci foarte bine'

- Va si zicd, l,nse d"octorul cu un aer ffiumfdtor' {incele cinci simfuri ale omului, patru vorbesc lmpoffiva

L2 pn V,qr-uruu DosRrscu

sufletului. Pe care sd le credem? pe cele paffu sau pe celsingur?!

- Dumneata egti medic, rdspunse preotul. At v*zutweodatii durere?

- Nu, zise medicul, n-am vdzut.- Dar de auzit, ai auzito?- Nu.

- Dar, poate ai gustat-o?

- Nu, nici n-am gustat-o.

-Atunci poate ai mirositweo durere?- Nu.

- Dar, poate ai simF-t durerea?* Da, am simfit-o pi incIfoarte tare.- Va sd" zici,$puse preotul cu un aer lngilduitor; din

cele cinci simfuri pafu vorbesc conha durerii. Ceuzice,daci cineva sar lntemeia pe acest ralionament pi arafirma c5 nu existd durere?!

1 O. Telefonul vesniciei

tn sala de telefoane a turnului Eiffel din paris, in tim-pul expozifiei din anul l8g0, se gdsea o mulfime de oameni, cu coatele rezemate de o bard de lemn imbrdcatdln catifea lindnd la ureche cAte un receptor telefonic. Nutrecuser5 dec6t 14 ani de descoperirea telefonului decltre omul de gtiinld american Graham Alexander Bell(7847-re22).

Cei care aveau la ureche receptoarele erau cufundafiln tdcerq darfoarte fericifi, c5ci telefoanele lor erau pusein legdturi cu o sald demuncd,in care canta o orchestrirenumiHi gi cantdrefi celebri. Aceastd muzici superbi o

Istori.oare maral+eligiaase 13

auzeal- numai ei, iar ceilal{i vtzitaton ai e:rpozitiei nu

ut?r:aunimic; ba mai mult, aceia nici nu bf,nuiau c6 exis6

a9a ceva.

Dac[ ne gAndim bine, nu se peffece acelagi lucru 9i

cu glasul lui Dumnezeu? Nu sunt ln una pi aceeaqi lume,

ln iceeapi localitate, tn aceeapi cas5 chiar, oameni care

aud glasul lui Dumnezeu 9i oameni care nu-l aud? Nu

sunt oameni care aud glasul lui Dumnezeulnsufletele

1or, gi, oamenim care-l tigdduiesc sau il resping?

Oare care din ei au dreptate? Convinge-te singur,

frcind proba. Pirdseqte traiul egoist, alungi din tine in-

diferenfa, pune la ureche telefonul vepniciei, adi&teza-

urul de cuvinte al sfintei Scripturi qi al SfinteiTr:adi$i 9i

vei aunglasul Mffntuitorulul, catete cheami nelncetat

la o via.ticurati, senind, fericit5, firX de stdrpit. Dacivei

urma poruncile Lui, vei auzi 9i numele tdq: "Venifi,

binecuvdntatii Tatilui Meu, ca si mo9tenili implrn$acerurilor; pregdtitd voud".

11. Cum mureau martirii

CmevtzrtmzlRoma are de rdzrt $ rernrmiurl Colosseunl

arnfiteatru monumental, consffuit in timpul lui Vespasian

9i Titus gi inaugurat in anul 80.

Ruinele Colosseumului suntvestigii sfinte pentru cei

care le viziteazdgi-9i aduc aminte de creptinii care au

pierit acolo sfAgiali tle flareie sdlbatice, pentru cd n-au

voit sd renun.te la credinfa ln Hristos. in ziua inaugurerii

tmpdratul spuse in aplauzele mulfimii: Ne-am adunat

aici, ca s[ inaugrrrIm Colosseumd,.Facilr*ii ca el sdfie

plin de glorie! Ziaa de azi este o sirbdtoare ln cinstea

14 Pn Var"sruu DosREscu

arhitectului care l-a construit gi cdruia trebuie sd-i ardtrecunogtinfa mea de lmplrat. Sd fie adugi cregtinii pen-tru a se lupta cu fiarele. Ne vom desfdta cu tofii fmpre-un5 gi cu cel sirbitorit.

Grdtarele cugtilor furd trase gi un grup de blrbali gi

copii fu aruncat in arend. Erau creqtinii osAndifi fuanifiarelor. in cAteva minute leii, tigrii gi leoparzii sfApiar5prada gi din cre.stini nu mai rlmdseser{ decAt oase ?m-prdptiate prin fir*nd gi belfl de sAnge pe caf,e le lingeaucu cruzime fiarele.

Din galerii poporul roman strigfl cu satisfac{ie: ,,.AveCaesar!", cfind deodatide pe banca de lAngdimpfirat seridici un bErbat pi strig5:

"$i eu sunt cregtin". Era arhi-

tectul care construise Colosseumul. Mulsmea rimaseuluittr" dar ln curfuid strigd ?ntr-un delir feroce: Ad, Ieona,adicd: ,Ia leio. impdratul flcu semn pi leii awrfl lncd opradl de sfdqiat. A,ga s-a sfArgit serbarea tn cinstea arhi-tectului care ridicase Coiosseumul.

O minte creptini a lntocmit planul aceshri mdre! monu-ment qi cu sAngele lui de cregtin a fost stropit in nuainaugurErii lui ln anul80.

12. Valoarea gi foloasele cregtinismului

- Religia creptini n-are nici o valoare, zicea un ne*credincios cdtre un preot. Creptinii pe care eu i.amcunoscut sunt sau ipocrifi, sau ignoran$.

- Eu cred ci ai cunoscut asemenea cregtini, dar n aicunoscut adevdrali creptini, rdspunse preotul; deci nueste adevdrati afirmafia dumitale c[ toft cregtinii suntipocrifi pi ignoranti, iar cregtinismul nu are nici un pref.

I storioare mo ral-r eligio ase

Trebuie sd cunogti cel pufin un creqtin adevdrat' un om

religios, un suflet evlavios 9i numai atunci vei lnfelege

ce este gi cAt prefirieqte Religia CregtinX' Cend cineva

vrea sd-pi dea ieama ce este pictura, sculpfura sau arhitectur4 nu privegte la carpaci sau amatori, ci cautii sivadd tablourile lui Rafael, Rubens, Rembrand, Grigorescu;

contempleazl statuile lui Fidias sau Michelangello;

viziteazdsfanta sofia, sf. Petru sau catedrale din K6ln

sau Milano; observi viafa unui bun creptin sau citepte

viafa unui sf6nt sau martir, ca Sf. Gheorghe, Ignatie'

Dimitrie, ori a unui mare d.asc6l al Bisericii ca sf. vasile

cel Mare, Atanasie qi atalia alFi +i vei vedea ce este reli-

gia cregtini gi ce foloase colosale a adus omenirii'

13. Se lucrezi ca Pentru Dumnezeu

La moartea tat5lui s5u, un tAn5r moqteni o avere

lnsemnati. Pe patul de moarte ffi41il lndemni pe fiul

sdu sd foloseascd o parte din averea pe care io 16sa lrscopuri de binefacere, iar acesta ii fdgddui'

in satul acela era un zid'ar sirac 9i cu o cas[ plini de

copii, dar nu era un om al lui Dumner'eu, ci cregtin nu'

*ui,u numele. TAnirul care mogtenise averea ll ctrem[

gi zise: ,,Vreau si ridic pe acest loc frumos, 9 c^a16

3Sa ca

pentru un om muncitor cu mai mulfi copii' If n]ete-sc

Line, numai s#mi fuci un lucru bun pi trainic!" Zidatula

fag5duit, a primit hanii necesari. iar tflnirul bogat a ple

c.at departe intr-o excursie pentru c6teva luni'

tnainte de a se apuca de treab5' zidanfl'ce pia zis?

Num[vedenimeni.,.Voicump5ramaterialecAtmaiief-tine gi slabe gi-lvoi ingela pe cel avut! Iasl ctr nu-i stricI