A n n i XLV.

ST'ü.ajg.Sru.i 2 0 L e i .

Siblin, 13 Martie 1943 Nr 18

REVISTA ECONOMICĂ O R G A N FINANCIAR-ECONOMIC

m m $ «Mii « i i ii t s a . m . m m m m i mhi, m m cusm $ Mim „ m m w : s n .

î n s c r i a s n b Mr. 2 2 / 1 9 3 8 l a T r i b n n a l n l S ibiu .

^.pare odată, pe eaptazaciâiia-Redacţia şf administraţia: Slbllu, Strada Vlsarlon Roman Nr. 1—3

Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci, cooperative şiîntrepriaieri LeilSOO — ;pt. particulari Lei 8Tf—; pentru sfuncţionarii publici şi particulari Lei 5C0—. in străinătate Lei 2000—. Taxa pentru Inserţiuni: de flecare cm Q Lei 20

Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. • b Q B Redactor responsabil: Dr- Mihai VeliCiu

S u m a r u l : Bogăţiile naturale ale Transilvaniei în economia ro­

mânească. — Spicuiri din monografia d-lui dir. Ioan Ghisa, Banca „Crişana" S. À. Brad. - Băncile locale. — Bilanţ: „Patria", institut de credit şi economii a. a. Blaj.

Bopp natt i W l w i in economia româneasca.

De Prof. univ. D r . V i e t o r S t a n e i n .

(Urmare).

Producţia de argint este mult inferioară producţiei de aur. Minereuri cu mare conţinut de argint avem în Ardealul nordic, cedat Un­gariei. In general producţia de argint era în trecut de 3—4 ori mai mare decât cea de aur. (20.000 kg. Ag.). Ea este astăzi de 2/3 din cantitatea de aur exploatată (2.000 kg. Ag.).

Şi mai mică este cantitatea de Pb. şi Cu ce-1 extragem din minele Munţilor Apuseni. Cele mai bogate zăcăminte de Argint şi Cupru le avem în regiunea Băii Mari şi Rodnei, cea 6000 tone Pb, 4.000 tone Zn. înainte de. ce­darea Băii Mari extrăgeam din Minele din nordul Ardealului 728 tone Cu, şi 7667 tone S. Din Pb. se fazonau 407 tone de ţeava de Pb. pentru apaducte în valoare de 12 mii. Lei. Mi-nereurile de Pb. şi Zn. exploatate în aceste re­giuni reprezentau o valoare de 28 milioane Lei. La Copşa-mică s'a ridicat o uzină de prelu­

crarea Zincului (Sonamin). Prin cedarea zăcă­mintelor d e Pb. şi Zn. din Transilvania Nor­dică aceste uzine au rămas deocamdată fără materie primă. Zăcămintele de Pb. şi Zn. abia exploatate mai avem în câteva locuri: în Bănat şi chiar în Munţii Persanilor, fără să poată însă strpfe» btigatele-zăcămfeHrte'din Rodna ş* Munţii Ghioarului, c a r i sunt în ţinuturi curat r o m â ­neşti.

Cea mai mare cantitate d e tablă zincată, utilizată atât d e mult pentru acoperişuri şi pentru vasele d e fier zincate, s'a pregătit la noi în ţară, (Călan) c u material din Transil­vania. ' »

Cuprul, care se exploata tot în minele din regiunile cedate, eţa transformat în sulfat d e cupru, atât de necesar podgoriilor şi grădinilor d e pomi. *

Cele 2020. tone de sulfat d e cupru erau cristalizate în uzinele dela Fizira d e stis din Sălaj şi în minele statului dela Zlatna. Mine d e cupru avem, în vechiul Zarand, la Soborşin şi Cărăneşti-Vaţa, cari a r putea d a cantitatea necesară d e cupru, mai avem cupru în Bănatul atât de cunoscut odinioară tocmai pentru bo­gatele mine d e Cupru dela Oraviţa. Minele dela Moldova nouă, dela Sasca şi Dognecea au fost d e asemeni foarte productive. Cav. Ignaţie d e Born descriind la 1770 minele din Bănat spune c ă „mina d e cupru Sf. Simion şi Sf. Iuda dela Dognecea es te cea mai remarcabilă dintre toate minele Europei".

Băiţa-Bihorului, care ungureşte s'a numit Rezbânya, încă era una din vestitele mine de

aramă. Galeriile mult ramificate ale acestei mine, prăbuşite astăzi, vor fi sugerat o parte din frumoasele legende şi poveşti cu tărâmuri subterane cu păduri de aur, grădini de argint şi plaiuri • de «aramă. Interesantele mine dela Băiţa au dat substratul unui minerit variat şi remuneratoriu. In zilele, noastre lucrările din Băiţa Bihorului au fost reluate pentru molib­denul şi bismutul exploatate aici, cari elemente în Europa nu se mai află decât în Norvegia şi puţin în Suedia. Dela Băiţa-Bîhorului se scoate astăzi aceeaşi cantitate de Molibdenită ca şi în minele din Norvegia, Mexico şi Australia, cari sunt — în afară de Statele Unite — singurele state mari producătoare de Mo. Molibdenul atât de căutat astăzi pentru oţelurile cu Mo., are şi o altă întrebuinţare, pentru care este şi mai mult preţuit. Este uuul din cei mai buni cata­lizatori în producţia petrolului sintetic. Nu e deci mirare dacă în ultimul timp a fost şi mai mult căutat acest element şi dacă minele din Băiţa au luat un avânt nebănuit înainte de războiu.

Tot numai în Transilvania avem minele de mercur din Valea-Dosului de lângă Zlatna. Cu­noscută încă din vremea Romanilor, aceste mine nu au încetat niciodată, în cursul celor 20 secole, să dea câte o mică cantitate de mercuriu. In trecut era tot atât de apreciată ca şi minele de mercur din Idria-Crainei şi amin­tite pentru bogăţia lor îndată după extra­ordinar de bogatele mine de mercur ale Al-madenului din Spania.

Aceste mine în viitor , vor putea livra ţării noastre toată cantitatea de mercur de care avem nevoie. Dacă în trecut mercurul era uti­lizat de minierii secolelor numai pentru amal­gamarea aurului extras din mine şi din aluvi­unile râurilor, astăzi el are atâtea alte între­buinţări în cari nu poate fi substituit prin alte substanţe.

Avioanele şi multe dintre uneltele de răz­boiu care trebue să fie uşor transportabile sunt construite astăzi din aluminiu şi aliajele lui. Nu e deci mirare dacă toate statele şi-au mărit considerabil producţia de aluminiu. Intre anii 1936—1939 producţia aluminiului a crescut în lume cu câte 50°/0 anual. Credem că în timpul războiului — în vederea căruia s'a urcat producţia în anii precedenţi războiului — pro­ducţia de aluminiu s'a dublat în fiecare an. Aluminiul prin calităţile lui a început să înlo­cuiască cuprul atât de rar şi de căutat chiar pentru timpurile de producţie normală. In unele cazuri înlocuirea cuprului prin aluminiu este atât de avantajoasă încât după războiu multe obiecte făcute mai înainte din cupru se vor fa­

brica numai din aluminiu. Este chiar probabil ca în zilele dé pace, ce vor urma, multe din uneltele şi utensiliiie noastre să fie făcute din aluminiu. Grafie marilor uzine de Al. ridicate în vederea construcţiilor de războiu, acest metal are să fie tof atât de ieftin ca şi fierul. In unele state şi mai ales în regiunile tropice acópen­sele caselor, vasele şi mobilele de Al. erau ar­ticole mai preţuite decât cele de teracotă şi de lemn. Considerând marea cantitate de Al. în scoarţa pământului, (toate rócele eruptive au cea 12°/o Alá Os şi argilele, partea lor esenţială, sunt compuşi ai Al-lui), ursitoarele — chimiştiî cari au limpezit şi cristalizat primele blocuri din acest metal, — au prorocit omenimei o „epocă a aluminiului", ca moştenitoare a „epocei de fier" pe care o trăim astăzi. Alia-gele de Al. pot să înlocuiască în parte ferul şi în viitor tot mai mult progresează metodele de prelucrare ale aluminiului. S'ar putea deci ca ursita aluminiului să se împlinească nu peste mult.

Zăcămintele noastre de bauxită din care se extrage AI. sunt foarte bogate (după unele aprecieri 6—18 milioane tone). Aceste zăcă­minte sunt în partea de NV a Munţilor Biho­rului. Uşor de exploatat aceste zăcăminte re­prezintă o extraordinară rezervă pentru viitorul economiei naţionale. Şapte zăcăminte şunt cu totul la suprafaţă şi nu aşteaptă decât să fie ridi­cate şi transportate la uzine. Alte 6 zăcăminte de calitate superioară pot fi cu uşurinţă scoase de sub stratul subţire, ce le acopere. Extragerea Al-lui din bauxite reclamă curent electric ieftin. Dacă s'ar fi construit o uzină hidroelectrică în Văile Crişurilor probabil am fi avut de mult uzine de Al.

„Soc. Mica" a construit la Târnăveni şi uzina necesară prelucrării bauxitelor şi extra­gerii aluminiului. De câteva luni metalul alb şi uşor părăseşte în această uzină scutecele pă-mântoase în care era învăluit până acum. Uti­lizarea metanului şi a gazelor de sondă pentru curentul electric industrial va putea deci utiliza în viitor surplusurile de curent în industria de extragere a aluminiului atât de necesar ţării în­tregi. Din alte părţi ale ţării nu sunt cunoscute zăcăminte de Al.

Fonta şi Oţelul, cari formează osatura in­dustriei grele, se extrage în proporţie de 90% din regiunile Transilvaniei şi Bănatului. S'a produs în 1939, 113.078 tone de minereu de fier, în valoare de 44 milioane Lei şi 41.447 tone minereu de mangan în valoare de 1*2.383.000 Lei. Manganul atât de necesar oţelurilor, este deosebit de preţuit în vremuri când se cer

pţeluri .dure şi de bună calitate, cum suni vre­murile de războiu. Minereul nostru de fier con­ţine un mare procent de Mn (astfel încât fierul provenit din minele noastre trebue diluat cu feir nemanganos). Ţări cu mari industrii grele cum sunt S. U. A. şi Germania, nu au canti­tatea necesară . de Mn. înainte de a cuceri extraordinarele zăcăminte din Ucraina (Rusia are cea mai mare producţie de manganos) Germania procura Mn din Turcia şi dela noi. Bogatele zăcăminte ale Balcanilor abia acum încep să fie cunoscute. Cele mai mari zăcă­minte de Mn. sunt în judeţul Hunedoara, Arad, Someş, în Bucovina şi în partea nordică a Moldovei (Broşteni). Transilvania contribuie cu 75% din producţia de mangan a ţării.

Se spune în general că nu avem zăcă­minte de fier. E adevărat că avem puţin fier şi chiar şi cantităţile, ce le avem, sunt dispersate pe o mare întindere. Nu avem zăcăminte de tier mari, dar avem în multe locuri fier exploa­tabil. Ca să ne putem da seama de cantitatea de' fier exploatabil înşirăm cele mai cunoscute zăcăminte de fier din Transilvania.

Toată graniţa de vest a teritoriului româ­nesc este ţintuită cu zăcăminte de fier. In re­giunea Petroasa-Scărişoara din Bihor minere-uriîe de fier se combină cu bauxitele alumi-noase, mai spre sud avem Vaşcăul cu odi­nioară atât de preţuitele lui mine de fier. însăşi numirea Vaşcăului e dela furnalul înalt, ce a funcţionat odată în această regiune. Valea Jada şi Pădurea Craiului cu bauxite şi minereuri de fier completează bogăţiile Munţilor Bihorului. Mai spre sud la Călugări zăcămintele de fier trec în jud. Arad formând acelaşi teren, minier cu zăcămintele de tier şi mangan dela Moneasa, Corbu, Ponoraşu, Dezna, Zimbru, Soborşin şi Roşia. Dela Căzăneşti şi Vata, cu mine de pi­rite şi calcopirite, pe un teritor întins până la Prihodeşti, s'a exploatat piritele şi magnetitele de pe Măgura, ca şi la Micăneşti şi Dosul Să-liştei Almaşului cu Brusturi şi Luncşoara. Mi­nele dela Trăscăul şi Sălciua din Valea Arie-şului au fost mult exploatate în trecut. Cele mai bogate zăcăminte de fier sunt în jud. Hu­nedoara la Teliuc şi Călan. Ghelarul repre­zintă cele mai mari exploatări de fier din această regiune. Dacii exploatau zăcămintele de fier dela Teliuc şi Valea Stirninoasă, care era la abia 12 km. de capitala Sarmisegetuza, unde probabil era şi arsenalul armelor dace. Bogăţia de fier din regiunea Hunedoarei încă nu a fost exploatată. Metodele noi de extra­gere, vor da un nou avânt minierituluî de fier din această regiune.

In jud. Caras Severin începând dela Poieni peste Rusca, Crivina şi Petroasa, Ruschiţa, Luncani Nădrag ajungem Ia Poiana Mărului, Armeniş şi Jabdaniţa Jardastiţa, Rudăria la Re­giunea Reşiţei cu Ocna de fier (Moraviţa) şi Dognecea, Bocşa cari toate dau fierul necesar uzinelor noastre bănăţene.

Mai amintim zăcămintele de fier din Să-cuime şi din nordul Transilvaniei cari sunt mai ales sulfuri de fier şi cari în lipsa altor mine­reuri de fier ar putea fi şi ele exploatate.

Zăcămintele noastre de fier nu au întin­derea zăcămintelor din Franţa şi Suedia şi nici calitatea lor, totuşi ele ar putea da materialul unei exploatări rentabile. In caz de nevoie am putea avea material dela noi din ţară.

In afară de Carpaţii Maramureşeni şi con­tinuarea lor în Moldova nordică în România nu avem alte zăcăminte de fier.

Nu sunt de mai puţină importanţă zăcă­mintele de crom dela Ogradina, Dubova, Bâr-seasca şi Sviniţa din Valea Dunării.

1 , Zăcămintele de fier fără cărbuni nu ar putea fi prelucrate. Pentru extragerea fierului din minereuri avem nevoie de cărbuni de ca­litate superioară, de huilă.' Cărbunele -nostru

! în marea lui majoritate este cărbune brun= , 77.3%, huilăi=11.4%, ligniţi==ll.l% şi abia ( 0,2% este antracit. Dar cărbunele brun e un

combustibil excelent utilizat Ie cazanele cu va-' pori locomotive şi pentru * producerea energiei

necesare industriei. Noui metode perfecţionate i utilizează curentul electric pentru extracţia fie-' rului din minereu şi nu va trece mult până l când gazele naturale vor fi şi ele utilizate

în metalurgie. Producţia de cărbuni în anul 1939 a fost de 2.464.950 tone . Din acest combustibil Vechiul Regat a dat 19.7%, iar Transilvania şi Banatul 80,3%, deci 4/5 din producţia totală de cărbuni în valoare de 1,234 milioane Lei (din totalul de 1.552.093.000 Lei, cât e valoarea producţiei de cărbuni din ţară).

In afară de bogăţiile naturale amintite până acum mai sunt şi altele de mai puţină impor­tanţă, pe cari nu le mai amintim. Linele dintre acestea sunt căutate pentru puritatea lor, pentru calitatea lor. Talcul din care se pune în va­loare anual 2238 tone în valoare de 5 mii. Lei, este în unele mine din Ardeal (Cerişor) mai curai decât în cele mai renumite mine din lume. Iar feldspatul dela Teregova a înlocuit în industria ceramică pe cel din Norvegia. Gla­zurile porţelanurilor cehe şi chiar chineze se

i făceau în parte cu feldspat dela Teregova din I Banat.

82 ftBVISTA E e O N O M I G A Nr: 12 - 13 Martie 1943.

Sarea de ba^tăric din salinele noastre era odată un principal articol de export. Nn este alt colţ pe întreagă suprafaţa pământului să aibă mai multe masive de sare decât Ro­mânia. In Subcarpatii Vechiului Regat sunt mai multe masive de sare de cea mai superioară calitate. Saline în funcţiune sunt în număr egal atât în Transilvania cât şi în Vechiul Regat.

Chiar în carierele de peatră necesară pentru construcţii şi pavarea drumurilor rocele şi carierele din Transilvania au dat material în valoare de 170 ml. Lei, în timp ce restul tării, Vechiul Regat, Basarabia (unde s'a lucrat multe şosele în ultimii ani) cu Bucovina împreună 121 mii. Lei.

Nu ar fi completă această expunere dacă nu am aminti gazul metan al Câmpiei Tran­silvaniei, care încă este una din marile bogăţii ale Transilvaniei. Căutândurse săruri de po­tasiu, o sondă pusă la Sărmăşel a dat la iveală bogăţia subterană a metanului acumulat în stra-tele miocene.

Cantitatea de gaz metan exploatat este de 311.370.128 mc. din care se pierde prin trans­port cea 11 mii. mc. Se credea că gazul metan este din distilarea petrolului din adâncime. El este însă mult prea pur, ca să admitem fără şovăială această origine.

Regiunile petrolifere au şi ele gaze de sonde numite gaze naturale, gaze cari pe lângă metan mai conţin şi o mulţime de alte hidrocarburi. Producţia sondelor de petrol în gaze naturale este de 1.632 mii. mc. din cari se utilizează cea. 1 miliard 559 mii. mc. o valoare de 1.400 mii. Lei.

Cu toate că producţia gazelor naturale din sonde este de 5 ori mai mare decât producţia de gaz metan al Câmpiei Transilvane, nu trebue să desconsiderăm marele aport economic al gazului metan. Stabilitatea câmpurilor de metan este mai mare decât a gazelor naturale din sonde. Ele pot fi izvoarele de energie ale ma­rilor uzine industriale, a căror rentabilitate şi progres sunt condiţionate de o sursă de energie eîtină şi stabilă. In regiunile petrolifere după un timp de producţie fabuloasă, de belşug mi­raculos, urmează un cimitir de sonde, cari nu pot să dea prea mare stabilitate industriilor complicate, cu muncitori specializaţi. La Turda, la Târnăveni, la Copşa, Mediaş au încolţit uzine tinere, cari azi lucrează în plin randament in­dustrial, dând articole atât de necesare eco­nomiei tării. Cimentul, sticla, ceramica şi sârma din Turda nu au concurenţi în interiorul tării şi pot tine piept concurentei din străinătate.

Târnăvenil, cu multele uzine concentrate îrt jurul fabricei de azot care produce substanţe explosibile atât de necesare industriilor miniere şi războiului, nu au pereche în o largă rază în jurul Jării noastre. Gazul metan aici întocmai ca Titanii lui Jupiter fabrică fulgere şi prin cu­rentul electric produs sintetizează din azotul aerului materie primă atât de ieftină, dându-ne azotaţii atât de preţuiţi şi de necesari. Explo­ziile bombelor de pe câmpul de luptă sunt energiile acumulate în explosibile de fulgerele gazului metan. Titanii din sondele de metan luptă alături de vitejii noştri pentru apărarea pământului strămoşesc.

Importanţa unei bogăţii naturale pentru economia naţională depinde şi de utilizarea ei. Metanul fructifică toată regiunea din jurul iz­voarelor. Petrolul este ursit să călătorească şi să fie mereu drumeţ, să dea puterea necesară vehicolelor de uscat de mare şi din văzduh. El este pompat şi dus departe, dincolo de ţări şi mări. Metanul nostru este utilizat pe loc, este fata care rămâne în casă şi va fi spri­jinul nostru până la bătrâneţele neamului. Cu desvoltarea câmpurilor de gaz tot mai mult se va industrializa regiunea din jurul sondelor. Nu va trece mult până când Sibiul are să fie un centru industrial de mare valoare.

Considerând bogăţiile naturale pe cari Ie are Transilvania vom putea mai uşor înţelege pentru ce acest centru de ţară a format întot­deauna un nucleu central al românismului. Bo­găţiile naturale ale pământului nostru au fer­mecat *şi au atras asupra noastră atenţia tu­turor neamurilor vântură ţară. Ele au aţâţat poftele hrăpăreţilor barbari cari ne-au călcat pământul. Dar tot ele ne-au dat armele nece­sare apărării moşiei noastre, mijloacele nece­sare îmbunătăţirii şi înălţării vieţii noastre, ele au fost sâmburii de putere ai pământului ro­mânesc, şi vor fi şi în viitor garanţia integri­tăţii şi pavăza moşiei noastre.

Spicuiri din m o n o g r a f i a d~Iui dir . l o a n G b i ş a

„Banca Crişana", S. A . B r a d . (Urmare).

VI. Cueepire de teren, a) Achiziţionare de bunuri imobile.

In afară de Imobilele necesarei comerţului de bancă. Banca „erlşana" a mal cumpărat din mână liberă, ori la licitaţii publice, eerute'prln justiţie de către alţi creditori, câteua Imobile şl

Nr. ' 12 — 13 Martie 1943. R E V I S T A È e O N O M I C A 83

moşit rura'e. Cele cumpărate prin bună înuotală erau achiziţionate delà proprietarii lor streini de neamul nostru, earl au preferit să şl prefacă auutu! m numerar şl să părăsească meleagurile româneşti stăpânite până atunci, eu coneursul autorităţilor publice ungare, eâteua ueaeurt cu intenţia de a le magh'arlaa. Amintim mal jos pe cele mal importante :

Astfel In anul 1909 s'a cumpărat în Brad de'a soţia ungurului Szabô Istuăn năse. Porseh Jarvka, moşia de elrea 107 jug. eadastrale eu preţul de Cor. 71.250— Terllorttle af ătoare în afară de comună s'au parcelat şt s'au oândut ţă rănilor şl altor amatori. Băneli I a u rămas într'un preţ mal redus casele (în cari se află aa\{jude­cătoria rurală), magazitle de cereale şt_2 tntra-ullane precum şl etrea 6 jugăre pădure pentru lemn de foc.

0 altă moşie mal importantă s'a eumpărat în licitaţie în anul 1917. în comuna Bonţeşti. Banca „Magy ir LeszâmHô ô ' d n Budapesta a scos la licitaţie moşia din Bonţeşti, a proprieta­rului ungur Varga E merle, domiciliat în Maeău. Cum aproape toţi bărbaţii din comuna Bonţeşti ereu mobilizaţi în marele războlu mondial, ni meni nu s'a interesat c ă aceasta mpş'e să fie cumpărată de către localnici, sau de o persoană care mat târziu să" facă înlesnire ţăranilor ro­mâni să ajungă el proprietari al moşiei. S'd pre­zentat la licitaţie Banca ..Crlşana" cumpărând moşia eu preţul de Cor. 86.330 — Moşia auea o extensiune de peste 230 jugăre. majoritatea arător şl grădini. O slrgură grădină aflătoare în locul numit „Lluada" era de 14 jug. plantată eu peste 700 pomi roditori.

La sfârşitul anului 1918 tsbucnlnd reuoltele cunoscute, prtn comunele rurale, ba la începutul anului 1919, eproptlriduse de Munţii Apuseni'ar­matele; roşit ale lui Hun Béla, acestea au pus stăpânire pe comuna Bonţeşti. Aci şeful armatei roşii care staţiona în această comună, a parcelat eu delà sine putere moşia cumpărată de noi, a Introdus ea proprletart fără plată pe toate hai­manalele comunei. Iar pentrueă asupra gradinei împrejmuite şl plantate eu pomi fructiferi nu au putut cădea de acord la împărţire, au hotărît şl săuârşlt tăatul pomilor şl deuastarea gardurilor de împrejmuire In anul 1922 s'au aplleat dlspo alţlunlle reformei agrare, exproprllndu-se 187 ju­găre din totalul auertl. lăsându ne o pădure de­frişată şl^2 Intrauliane, pe earl mal târziu banca le-a uândut eu o sumă minimală lui Toma d a b a din Bonţeşti. (Pentru teritoriul de 187 jugăre nu a primit Banca până azi nleto contraualoare, pe motto, eă nlel până acum nu s'a făcut încă oficial defalearea terenului expropriat).

In afară de aceste două cazuri. Banca a mat cumpărat din mână liberă şt alte Imobile cart le-a parcelat şl uândut ţăranilor pe termene lungi de plată, prin bună înuotalS fără lnteruenţla unet autorităţi. — Aceste cazuri nu le enumărăm, am pomenit numai pe cele mal Importante.

b) Extinderea rasei de aetiutfate.

Felul cum îşt desfăşura Bănea „Crlşana" aetîultatea, a fost apreelat pretutindeni în Zărand. Din toate părţile sosleu cereri de împrumuturi şl eon iueătorlt băncii îşi dădeau silinţa de a le satisface.

Dând nrmare eereret repetate şt foarte stă­ruitoare a . preoţtlor, dascălilor şl fruntaştlor ţă­rani din Hălmaglu şl jur. Consiliul de Admini­straţie hotăreşte în anul 1908 deschiderea unei sucursale în Hălmaglu. Uestea acestei hotărtrt este pr.mttă eu bueurte generală. In jurul acestei sucursale se grupează preoţii şl dascălii din în­treagă regiunea Hălmagtulul. El au creat su­cursalei o deosebit de prielnică atmosferă : în cadrele aeesteî atmosfere se şl începe o foarte promiţătoare aetlültate.

Peste 3 ani, în anul 1911, se deschide o nouă sucursală în Qurahonţ (jud. Arad), în aceleaşi eondlţiunl dş simpatie şl îneredere generală, ea şl la Hălmaglu. Ael Banca găseşte concurenţa unei bănet eureeşti. insă în seurt timp o con­strânge să-şl mute sediul la Ara"d. Bănea „Crl­şana" acordă împrumuturi mal Ieftine şl în con­diţii neoneroese pentru ţăranii noştri, exploataţi de bănelîe eureeşti şl de eârelumarll de aceeaşi

. origine etnică. După războiul mondial. Banca „Crlşana"

| cumpără în 1923, toate acftunlle Băncii „Bolezaer I Spaikassa". o ereaţlune germano-eureească. O

desfttnţează şl preia regiunea Bălţel în grija sa, deschizând acolo o sucursală (a treia).

In anul 192?, Banca „Crlşana" reuşeşte să cumpere majoritatea acţiunilor dela Bănea eureo-maghlară din Baia de Crlş „Ko: ósbáoya és ul-déke tplár", şl o eânstrânge să fuzioneze eu ea, preluându-1 teritoriul de aetiultate, pentru a în­fiinţa alei a patra sucursală.

In sfârşit în anul 1928, dând ascultare ce­rerii stăruitoare a unul grup de intelectual! ro­mâni din Seblş (jud. Arad) şl jur, Banca „Crlşana" deschide şl atei o sucursala (a 5 a).

In felul acesta Banca pune stăpânire pe în­treaga regiune din Brad şl Seblş, şl Bălţa până la Abrud. Constrânge băncile minoritare (case de păstrarp) din această regiune, să-şl înceteze aeilDltatea. lăsându le să aleagă între olnderea aeflunllor ori fuziune forţată eu Banca „Crlşana".

84 R E V I S T A B C O N O M I C A

Această cucerire de teren nu eonstltue un monopol tn exploatarea terenului, fără concu­rentă şt fără control, e! este cea mat frumoasă labftndă românească; ea tnsemneaaă, că Ban^a „Grlşaua" a reuşit să reallaeae una dintre cele mal lăudabile Idei ale sale, anume : disciplina economică, care îl dădea posibilitatea de a eon* trola debitorii, asupra scopului pentru care cer şl primesc împrumuturi, lucru atât de necesar tntr'o regiune de populaţie săracă şl cu puţine posibilităţi de câştig, — deci predispusă a face datorit. Banca „Grlşana" şl până alei exercita acest control asupra clientelei proprii. Insă nu putea tine în frâu elementele uşuratice, în uremea când in regiune mat existau şl alte bănci străine concurente. Acestea nu purtau în suflet chestiunea educării tărănlmel noastre, ea să nu întrebuln-ţeae banii împrumutat! pentru cheltuieli de consum. Acum dupăce acea concurentă bancară, — care urmărea numai profitul propriu şi care atunci, când debitorii sé înglodau în datorii, le olndeau eu preţ derlaorlu întreg auutul la-lici­taţii, fără să le pese de soarta lor, — a dispărut, actiDltatea binefăcătoare a Băncii „Gvişana" putea ft desăuârşîtă în linişte şî cu resultate sigure.

De când „Grlşana* a decenii unica bancă în regiune, ea îşi poate supraueghia mal sigur şt mat uşor aliéntele, ne lăsând-o să se încurce în datorii, constrângând-o să se dfdea la o oteaţă mal serioasă şl mai sobră.

Şî toate acestea le-a reallsat Bănea „Crl­şana" fără sprijin material ort moral din afară, fără să t-o f! Impus ure-o autoritate, orî ure-un for, el numat din propriile sale îndemnuri.

(Va urma).

Băncile locale. Citim în stare ultimul bilanţ al Băncii Ro

mâneştl, un monument de puternică desuoltare, de stare înfloritoare a uneia dintre cele mal fru moaşe reallaărt economice curat româneşti. Am întâlnit, în explicaţiile cari tntouărăşeau bilanţul, o notă puttn orgolioasă, referitoare la operaţiile de «concentrare", bancară, pe care le-a făcut banca Românească în anul treeuf.

Dela 1916 încoace asistăm în Ardeal la o aeă iere continuă a Importanţei micilor bănci; la o puternică desuoltare a celor dtn oraşele mar', cu filiale proprii tot mal numeroase. E un fe­nomen dureros pentru cel care au tră>t. mal ales în Ardeal şl Bănat, epoca splendidă a desuol-tărtl şt aet'ultăţti neobosite a băncilor locale.

După eonuers'une, epoca grea a anilor 19330 —1933, numărul băncilor loeale a seăa A şi mgM mult, astfel că aal asistăm la înghiţirea pu*|l ţlnelor bănci miei, rămase de către băncile morfel din Capitală. | |

Acest fenomen este nou la noi. In epocali anterioară ea şl tn cea de ertaă. nu s'a tntftlnltl acest fenomen decât tn caşuri Izolate. Şl as', e l nu este de proporţii mari, dar este la măsura 1 ţăill noastre destul de important.. Jj

Cel dintâi lucru pe care elneua ar uol s ă - l j facă în faţa aeeslul fenomen este să se plângă* de soarta tristă a mieilor bănci. Judecând însă ^ o situaţie care există şi împotrtoa eărela se J luptă eu grei*, irebue să constatăm existenţa unei 1 situaţii care nu poate ft îndreptată. Zadarnic am j p ânge aal trecutul acestor bănci care ar merita | o soartă mai bună; posibilităţile lor de reînulere | sunt minime. ]

Condîţ'unile generale ale DleţH economice \ sunt altele decât în. epoca de început a eeono- 4 miel româiieştl. Statul naţional român de a al face 1 ea o mare perle d'n tnlţlatluele economice na- |

î tlonole e'e băncilor să le preia acesta, in ee prl- " \ ueşte felul de lucru al băncilor, el s 'a schimbat

mult e a u r m a r e la condlţlunlle noi de aetlul-tole economică. Clientul prlnclpa', ţăranul, este . iot mol mult obiectul atenţiei conducerii statului < eare-i ajută pe o serie întreagă de căi, atât în -ee prloeşte n u m e r a r u l necesar cât şl pentru procurarea de uneltp, uite şl pentru ualorlflearea uşoară a recoltei.

Clientela dela oraş treee dela ocupaţia mă­runtă de meseriaş' eu trebuinţe l'mitate, 1« aceea de industrie mică sau mljloe'e şî la corner- : elanţl eu un câmp de aetlultate larg şl necesităţi de credit mart ş' uartate. Aceasta trebue ser- ' uită de un organ nou de finanţare bancară pu­ternică eu legături pe eâ! mal multe pteţe şt eu o ellentelă bogota de Industriaşi şl comer­cianţi. E o formă corela nu ne putem împo-trtDl şl pe care trebue chiar să o primim ;

pentru a nu pierde ttmp prea îndelungat eu adap- ~ tarea care totuşi se ua face.

Pentru formele de credit ţărănesc ale marlt majorităţi a poporului nostru, există aal alte mtj

| loace disponibile decât erau în anul 18?2. Suntem i , într'o epocă de adaptare la o situaţie nouă Iar \

băncile româneşti dtn Ardeal şl Bănat cu expe- j, i rlenţa lor îndelungată şt eu un atât de puternic > j capital de muncă cinstit?, trebue să înţeleagă şl | ' să eaule să potrluească actlultatea lor eu ore- \ J muri le de aal. Nu mal poate fl norba de îndrep- 1

tarea acflultăţtl bancare principale către pătura . ţărănească, el căutarea unei clientele noi, orâşă-neştl, formată din eomarelanţl, meseriaşi şl indu- ,

N. ¡2 13 Martie 1943. R E V I S T A B 6 0 N 0 M I C Î Â

striaş*, Iar acolo unde acestea lipsesc să se ajute la formarea lor. Situaţia de aal a econo mlet noastre, a conjuncturii care se desuoltă tn ţara noastră, ajutată şt de împrejurări de ordin politie, pretinde în mod obligator o atenţiune de osebită din partea băncilor româneşti pentru pro rnooarea Industriei şl comerţului românesc.

Aelluitatea bancară îndreptată în spre sprt-j nlrea comerţului şl ai Industriei cere o organi­zare nou4 a Institutelor de credit, o mobilitate, mal mare în metodele de lueru eeeaee pretinde o altă semlre a ellentelel decât aceea a clien­telei ţărăneşti, o legătură aetluă cu pletele co­merciale importante şl disponibilităţi de credit mari.

Situaţia nouă tn care ne aflăm, cere o adap­tare cât mal neîntârziată la eondlţlunlle el de lueru, fără de care oa rămâne netntrebulnţat toată puterea de lueru şt de reailaări a Instituţiilor bancare din Ardeal. •

Lămurirea noii orientări a băncilor noastre nu intră ta cadrul acestui articol. E a trebue să fie însă obiectul de medltare ai tuturor celor care eu aproape de Inima lor soarta băncilor noastre şl tn acelaşi timp desoaltarea utttoare a economiei româneşti, într'adeuăr românească.

Dr, N. N. PETRA.

„Patria*' institut de credit şi economii s. a. Blaj Capital deplin vărsat Lei î0,000 000 Rezerve Lei 1.800.000

Reg Soc. Sancare Nr. 14/1934

CONVOCARE. Domnii acţionari a\ Băncii „PATR!A\ institut de credit şi economii s. a. Blaj . se înultă eu onoare, in sensul

S 13 şi următorii din statute, lfl

a LVII-a adunare generală ordinară, eare s e ua (ine Sâmbătă, 77 Martie 1943, orele ie, în localul institutului.

Dacă în aius aceas ta nu s e întruneşte numărul necesar de acţionari pentru a lua declzluni ualabile eortf. apt. 15 din statute. Oomnti acţionari sunt înuitaţi la o nouă adunare generală, eare se ua ţine în ziua de 28 Martie 1943, ia aceeaş i oră şi eu aceeaş i ordine de ai.

ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale; 2. Raportul Consiliului de Administraţie, Raportul Comitetului de Censori, Bilanţul şi darea absolutorului; 3. Distribuirea beneficiului net; A. Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi a Comitetului de Censori, pe o perioadă de .3 ani; 5. Fixarea mareelor de prezenţă pentru membrii Consiliului de Administraţie pe anul 1B93; 6. Stabilirea remuneraţiei pentru memb.rH Comitetului de Censori; ?. Eventuale propuneri; a. Închiderea adunării generale.

Domnii acţionari, eari doresc a participa la adunare, sunt rugaţi s ă depună la c a s s a institutului ori la Ad­ministraţia Centrală Capitulară, sau Banca Naţională a României, agenţia Blaj, aeţiile şi euentual documentele de plenl-potenţâ până la data de 22 Martie, orele 12 din al. Aeţiile depuse pentru adunarea generală din 27 Martie, sunt ualabile şi pentru adunarea din 28 Martie 1948.

B L A J . 3 Marile 1943.

Constitui de administraţie.

86 R E U I S T A E e ON Ö M I C A Nr. 12 — 13 Martie 1943.

„PATRIA" institut de credit şi ecnnomii s. a. Blaj. Activ. Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1942. Pasiv.

Cassa: a) Numerar efectiv bj Disponibil la B. N. R. şi C. E. C. c) Cupoane'scăzute de încasat . . .

Disponibil la bănci : a) In ţară

Portofoliu de titluri; I. Titluri româneşti 1. Cu venit fix: Val. nom.

a) Efecte publice . . . 1.390.000 2. Cu venit variabil :

a) Acţii cot. lalbursă . 288 500 bj Acţ. necot. la bursă 650000

2.329.400 Efectele fond. de rez. legal 99 000 Efectele fondului de pensie 1 356 500 Portofoliul de scont:

Plătibil în ţară : In pprtof. a) Cambii cu giruri 1.772 570 bj Cambii cu acop ipot. i .313 200

3.085770 Din care în suferinfă 129 270

Debitori: (din ţară). a) Debitori fără garanţii ipotecare . b) Debitori cu acoperire ipotecară

Creanţe în conversiune leg. 7. IV. 1934: In portofoliu . . . . 11 680 135

Amort. în cursul anului 52 942 Reescontate la Creditul Industrial

Pierderi din legea 7. /V. 1934 . . . . ' Amortizat în cursul anului . . . .

Imobile : a) Pentru uzul propriu b) Alte imobile . . . 2.127820 Amort. în cursul anului 27 820

Mobilier Conturi diverse Conturi transitorii

Lei

3.202.344 320 507 32 205

Val. reală. 1.189 390

942.700 423 400

2 555 490 48 840

339 125

Reese. BNR. 896 500

8.906 200

1.777 273 6 093 320

11.627.193

14.786 14 786

1.500.000

2 100.000

Lei

3555.056

582 000

2.555 490 48 840

339 125

9.8U2 700 12.888 470

7 870 593

100 939 11.728.132

3 600 000 1

132 474 64 185

43 364.-566

Lei Capital social Fonduri de rezervă:

a) Rezerva legală b) Rezerva statutară c) Alte fonduri ( I M Moldovan) . .

Fonduri de amortisment : a) Pentru creanţe dubioase

Dif. de curs nereal la portof de titluri Fond de pensii a funcţionarilor . . . . Depuneri spre fructificare:

1. Depuneri noui: a) Cu livrete de economii nominaitve

dar plătibile la purtător pe termen Depuneri vechi:

a) Reduse .pri»? aranjament . . .' . Creditori:

Din ţară: a) Creditori reduşi bj Credit, noui: împr oe termen lung

Angajamente de reescont: I. Din ţară: 1. Curente : La B. N. R. . 2. In conversiuni: La Creditul Ind. .

Conturi diverse creditoare Conturi transitorii creditoare Beneficiu net:

al anului 1942

Lei 10000.000

200 000 500.000 100 0U0 800.000

1.000.000 842 y48

1.600 000

6.688 999

559413 7,248.412

154.630 10 697 800 10.852.430

9 802^700 100 939 9.903.639

. . . 524 912 . . . . 84664

507.361

43 364 366

Conturi de ordine.

Cauţiuni statutare Efecte comerciale în gaj . Depozite de titluri în păstrare Ipoteci . . .

Debit.

Lei -450.000

-1.560.950 189550

23.975 700 26 176.200

Deponenţi de cauţiuni statutare Deponenţi de efecte comerciale în gaj Deponenţi de titluri în păstrare Deponenţi de ipoteci

Conturi de Profit şi Pierdere.

Lei 450.000

1 560.950 189 550

23.975 700 26 176 2U0

Credit.

Cheltuieli de administraţie: a) Salarii bj Diverse

Impozite şi taxe Dobânzi plătite:

a) La depuneri b) La reescompt » .

Amortizări: a) La pierderi din L. 7. IV. 1934 bj La imobile c) Diverşi debitori . . . .

Pro/ir net: al anului 1942 . . . . .

Lei

484 600 361 855

124 710 189.284

14 786 27.820 52.942

Lei

846455 276 160

314.003

95.548 507 361

2 039 527

Dobânzi încasate: a) Hela portofoliul de scont bj Dela debitori

Comisioane încasate Venitul portofoliului de titluri . Venitul imobilelor . . . încasări din creanţe amortizate

Director: V. Muntean, ex.-contabil. B l a j , din

C O N S I L I U Preşedintei Dr. V. Macaveiu.

S'a revăzut si

C O M I Preşedinte: Iuliu Maior.

B l a j , la 6 Martie 1943.

şedinţa Cons. de Ad-ţie ţinută la 3 Martie 1943.

L D E A D M I N I S T R A Ţ I Dr. Gheorghe Borşan.

s'a găsit în consonanţă cu registrele societăţii.

T E T U L D E C E N S O R I : Dr. Nicolae Marcu, expert-contabil.

Lei

647 448 643 703

Lei

1.291 151 281.217 123 235 314.345

29.579

2.039 527 Pentru cont. : 1. Gabriş

A Folea.

Iosif Bucur.

Censurât. Tiparul Insi. de Arte Grafice „ f a e i a Traiană". s a. Sibiu. Inreg. C. C, Ft. 2/75/1931 Nr. 197-111—1934.