5rNr0A^ltry,nuarrL

tf{

,f;N thrJa/* rtu r/rh,,r* dibiiWlWau6,n",u'

rfr'

E,li" i"*l*,",ni

&Eu-

"ilrr,rArl run frrlw,t/" inhL ; oLrrril

ry,fI'Mqt*@ry

D@

I

:

SENECALucius Annaeus

ALT TIMP NU AM

f#HvtuE

Seneca Lucius

Despre scurtimea viefiiDespre vialafericiti

Traducere din limba latind deIoana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru

9i $tefania Fercheddu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

SENECA" LUCIUS ANNAEUS

Alt timp nu am:

Despre scurtimea vietii = De brevitate vitaeDespre viala fericitd = De vita beata / Seneca L.lg

trad.: Ioana Cost4 Vichi-Eugenia Dumitru gi $tefania Fercheddu;

desene: $tefan Procopie; coord.: Anastasia Staicu.

Editura Seneca Lucius Annaeus, 2014, Bucuregti

ISBN 978-606-93594-5-7

I. Costa Ioana (trad.)II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.)

III. Fercheddu, $tefania (trad.)lV. Procopie, $tefan (il.)V. Staicu, Anastasia (coord.)

821,.124-96=135.-1,

machetare: Dragog Tudor

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei edifii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din

aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocatd sau transmisd sub indiferent

ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.

CUPRINS

CuvAnt inainte .............:....... 7

Despre colecpe 8

Despre volum 9

DialoguriDespre scurtimea vie,tii, De brevitate vitae ............. 11,

Despre viald fericitd, De vita beata .......... 77

Cuvdntdupd .157DespreSeneca 158

Despre Paulinus 1'61'

Despre Novatus 161Note .......... 163Indice 170Curente filozoliceStoicii 172

Epicureii 172

Cinicii 173

lnsemndrile tale .............. 174

""l!

F

cuvANT iNeINru.inainte de imagini:

'[',,*,rt*h*lrri"

Imaginile din aceasti coleclie au fost gdndite de $tefan Procopie,

Sasha Staicu gi Andrei-Florin Maceganu, elevi la UniversitateaNalionald de Arte Bucuregti.

D espre scurtimea oielii

(De breaitate aitae)

l

Despre *curtimea vielii

Lui Paulinus

1. Cei mai multi dintre oameni, Paulinus, se plAng

de reaua-voinld a naturii, cdci ne nagtem pentru o du-

ratd neinsemnatd gi chiar gi acest r5stimp care ne-a fost

d,at zboard. atAt de repede gi cu o asemenea iufeal5,

incAt pe toti, cu prea pufine exceplii, viaja ii pdrdsegte

tocmai cAnd sunt mai pregdtiji de viald,. Nu doar

gloata gi poporul lipsit de minte suferd acest - cum

este socotit de oameni - rdu universal. Chiar bdrba,ti

plini de faimd au ridicat plAngeri din pricina lui. El l-a

fdcut sd exclame pe cel mai de seam5, dintre medici:

,,viata este scurtd, gtiinfa, Ittngd" .

2. Acest fapt l-a silit pe Aristotel pe c6nd cerceta na-

tura sd intre intr-o controversd, prea pufin potrivitd unuiinfelept, sustinAnd despre naturi ,,cd.le-a ardtat anima-

lelor, ir privinta v6rstei, o asemenea bundvoinjd incAt le-

a dat sd trdiascd de cinci sau de zece ori o viafd de om, intimp ce omului, ndscut pentru infdptuiri numeroase gi

insemnate, i-a impus o limitd atdt de skAmtd."

3. Nu este pufin timpul pe care il avem, ci mult cel

pe care l-am pierdut. Viala este itrdeajuns de lungd gi

ne-a fost datd din plin pentru implinirea faptelor de

mare importanfd, dacd viala intoeagd este bine chibztntd;

insd cAnd este risipitd in lux gi nepdsare, cdnd nu este

*r4 '

NU ENCei I[,tT

P4TN -Tir{?(lt

c'EL W CERE

PE eeFE Tt ffiM r

L-frM. PiEftbrll:

4j

^r't ,

Despre scurtimea rrielii

consumatd i:r numele unui scop bun, afunci cAnd clipa

ultim5, in cele din urmd, ne silegte, intelegem cd am tre-

cut printr-o viafd de care nu ne-arn dat seama cd se duce.

4. Aga este:nu primim o viafd scuttd, ci ne-o facem

scurtS, nu ii ducem lips4 ci suntem risipitori. Aseme-

nea marilor gi regegtilor bogdfii, care, cAnd ajung inmdna unui stdpAn rdu se irosesc, in timp ce altele, chiar

modeste, dacd sunt incredinfate unui bun paznic cresc

prinbund folosinjd, viala noastrd se intinde mult pentru

cel care gi-o or6nduiegte bine.

JIfr, ,rr+e utln tt^a*l w ca,w tl a,wm,ti *otlttcel f ^)I-l* yr/d"t.

44

Despre scurtimea vielii

1. Pentru ce ne plAngem de naturd? Ea s-a purtat cu

bundvoinfd: e lungd viaja, dacd gtii sd o folosegti. Altmin-

teri, pe unul il stdpAnegte o avarifie nesifioasd; pe altul

o hdrnicie s6rguincioasd in treburi de prisos; unul se im-

batd cu viru altul e amorfit de toropeald; pe un altul ilobosegte ambifia depinzAnd mereu de pdrerile celor-

lalf, pe altul patima nesdbuitd a negoplui il duce cdtre

toate pdmAnturile gi toate mdrilg in speranfa de cdqtig;

pldcerea armelorii chinuie pe unii, irrtotdeauna ori preo-

cupafi sd-i pund in primejdie pe a1fi., ori nelinigtifi sd nu

fie ei ingigi puqi in primejdie; sunt unii Pe care ii con-

sumd, printr-o servitute de bund voie, o plecare infalasuperiorilor fdrd agteptarea vreunei recunogtinfe.

2. Mu$i sunt ocupafi fie sd jinduiascd la soarta altota,

fie sd se vaite de a lor; cei mai mul1i, care nu urmdresc

nimic precis, sunt govdielnici, inconstanli gi nemulp-mili de ei tngigi - ei sunt azvArlitt dincauza ugurdtdfii

lor spre planuri mereu noi; unii nu gi-au stabilit princi-

pii dupd care sd se cdlduzeascd pe drumul viefii, ci

soarta ii surprinde in timp ce l6ncezesc Ai cascd - e atAt

de clar cd aga se intAmpld, trcAt nu pun la indoiald ade-

vdrul din cuvintele pe care cel mai de seamd dintre

poefi le-a rostit parcd intr-un fel de oracol: ,,Partea din

crf 2,

45

F

Despre scurtimea vielii

via!5 pe care o trdim cu adeverat este subtire." Cdci totrestul existentei nu este viald., ci doar timp.

3. Viciile ne asediazd gi ne impresoard de pretutin-deni gi ne impiedicd ochii sd se inalte sau se se ridicespre a discerne adevdrul; dimpotrivd, ne apasd in jos,

odatd ce ne-au cufundat qi ne-au legat de pofte jos-

nice. Celor cdzulinu le este nicicAnd ingdduit sd se in-toarcd la ei inqigi; dacd din intAmplare au vreodatdparte de linigte, asemenea mdrii celei adAnci, care con-

tinud sd se umfle dupd ce vAntul a incetat, ei se agitdqi nu gdsesc niciodatd pace de la patimile lor.

4. Crezi cd vorbesc despre cei ale cdror pdcate suntrecunoscute de tofi? Privegte-i pe cei la a cdror fericireoamenii aleargd grdmadd; sunt sufocafi de atAta bund-stare. Pentru cAt de mulfi bogdliile sunt o povard! Ce

mulfi sunt cei cdrora elocinta qi sfortarea zilrricd de a-gi

ardta inzestrdrile le-au supt sAngele! CAt de mulfi suntpalizi dincatzapldcerilor neincetate! CAt de multi suntcei cdrora alaiul clientilor aflati mereu in preajmd nule-a mai ldsat nicio libertate! Pe scurt, trece-i in revistdpe toli acegtia, de la cei mai mici pAnd la cei mai de sus:

unul are nevoie de un avocat, celdlalt ii rdspunde laapel, alfui este ir:r proces, unul il apdrd, altul ii dd sen-

tinta, niciunul nu se judecd pe sine, fiecare se consumdde dragul altuia. Pune-fi cAteva intrebdri despre oarne-

nii ale cdror nume le gtii pe dinafard gi vei vedea cd

acestea sunt semnele prin care pot fi recunoscuti: unul

c"4'

?ofrTFft !it^t rtrfi,rF

ffE 'UO'lRE.

47

PE CEfiE O 'IISiM CU ADTUFffiT

M( 2'Despre scurtimea vielii

il cultivd pe un al doilea, iar al doilea pe un al treilea;

niciunul nu tgi aParfine siegi.

5. $i apoi, unii oamenii simt o indignare cAt se

poate de smintitd: se plAng de dispretul pe care ilaratd cei care le sunt superiori, pe motiv cd nu-gi fac

timp pentru cei care vor'sd intre la ei in audienfd! Dar

are cineva indrdzneala de a se plAnge de trufia altuia,

cAnd el insugi nu 19i acordd sieqi timp niciodatd? Cu

toate acestea, indiferent cine egti, acel om care ili este

superior ili mai aruncd uneori o privire, fie 9i cu o ex-

presie arogantd,,igi apleacd urechile la vorbele tale, ifi

ingdduie sd stai aldturi de el; dar tu nu te invredni-

cegti niciodatd sd te uili la tine sau sd te asculti pe tine'

Nu ai de ce, prin urmare, sd ii reproqezi cuiva aceste

indatoriri, fiindci, atunci cAnd tu le-ai indeplinit, nu

cdutai compania altuia, ci nu o puteai suporta pe a ta'

<rtrl'l

48

"?onk^ l* rl"U w ca,1z ^ ,,

o kii,tlx ru a*,iltk^ht er#n ru,u!*ihe. "

Despre scurtimea viefii

1. Chiar dacd toate marile spirite care au strdlucit

vreodatd ar fi de acord in privinla acestui subiect, nu

s-ar putea nicicAnd mira indeajuns de aceastd intune-care a minfii omenegti. Oamenii nu suportd ca cineva

sd le pund mAna pe proprietdfi 9i, dacd existd o cAt de

micd gAlceavd in privinta hotarelor de pdmAnt,

aleargd tofi la pietre gi la arme; gi totugi, le permit sd

pdtrundd in viafa Lor,ba chiar ei ingigi ii aduc indun-

tru pe cei care in cele din urmd vor ajunge sd se instd-

pAneascd peste ea. Nu se gdsegte nimeni care sd vrea

sd igi impartd banii, totuqi cu cAt de mulli igi imparte

fiecare dintre noi viala! Cdnd igi pdzesc averile, oa-

menii sunt foarte zgdrclli, totugi, cAnd vine vorba de

cheltuirea timpului lor, singurul caz in care avariliaeste de ldudat, devin risipitori.

2. Astfel, mi-ar plHcea sd-l iau pe unul din alaiul celor

mai in vArstd gi sd ii spun: ,,Ydd cd. ai ajuns la capdtul

vielii omenegti, te apasd cei o sutd de ani sau chiar mai

mult haide acum, amintegte-fi vialata 9i fd un bilan!.

Gdndegte-te cdt din acest rdstimp fi s-a dus cu un cre-

ditor, cAt cu o iubitd, cu un patron sau un client, cAt ai

pierdut cu disputele conjugale, cu pedepsirea sclavilor,

cu alergdtura de colo-colo cu treburi prin orag. Adaugd

urJ '

4!

lnA |t t,

llif[,tn >n' ff4}#:

0

ll

ll((toDflrF iltl Ns fircs ftiN tliNTE tnn0irj1,r1Efr lmnrf.