inp.org.ro

_AHUL VIII. FASC. ll. IAHUARIE--1'\ARTIE 1916. /

BULETINUL

COJY\ISIUNII

lliTimTtt llB fi[CUJI .1 ..__. -.- . O R•

Bl.BLIOTECA In�. -�.5..1'�-Cata ____ .......,.

.MONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICATIUHE TRIJY\ESTRIAL.Ă

BUCUREŞTI lnst. de Arte Grafice CAROL QOBL S•r 1. St. Rasidescu

le>, STRADA f'ARJS (FOSTĂ DOA�NEI)1 16

1916

inp.org.ro

COMITETUL DE REDACŢIE Dr. C. 1. 1 S T R A T 1, D. O N C 1 U L, N. 1 O RO A, O. BA L Ş, O. M U R N U şi V. P Â R V A N

Redactor

ALEX. LĂPEDATU Secretarul Comisiunii

CUPRINSUL

TEXT

Pag.

Regina Elisaveta, de D. 0NCIUL • • . . . . . . . . . . . • . 1 Bogdan-Serai, de G. BALŞ . . • • • . . . . • . . • · • • • . 1 O Sculptorul refacerii dela biserica episcopală din Argeş, de N. IoRGA 19 O icoană din sicriu} Sfântului loan�cel-Nou din-Suceava, de V1RG. D RĂGHICEANU. 21 Cele mai vechi stampe reprezentând cetatea Sucevii şi Cetatea-Albă, de A. L. 25 Cercetări cu privire la Traci: Emenda�uni la Corpus I. L., de G. M .HEESCU 29 lnrâuriri gotice în arhitectura românească, de AL. M. ZAGORITZ 44 Cronică: Inscripţii: la biserica din Paşcani, la biserica din Vânători-Vlaşca, pe coloana din

piata Sf. Anton Bucureşti, de VIRG. DRĂGHICEANU.- La biserica din Brezoaele­Dâmbovita. de l. D. TRAJANESCU._.: Arcul de triumf al Academiei Mihăilene şi Pa-

latul lui Ştefan�cel-\1are din laşi, de VIRG. DRĂGHlCEANU . . . . . • • • 47

ILUSTRI\ ŢII

1. Regina Elisaveta intrând in biserica dela C.-de-Argeş . • • . . • . • · • • ·

2. Elisaveta Doamna cu Domnita Maria · •

3. Chenar din Evanghelia dela C.-de-Argeş, cu

chipuri ctitorilor: Neagoe-Vodă şi Carol 1 • •

4. Chenar din Evanghelia dela C.-de-Argeş, cu

chipurile arhitectilor: Meşterul Manole şi Le­

cornle du Noliy . . • . · · . .

5. Dedicatia Evangheliei dela C.-de-Argeş 6. O pagină din Evanghelia dela C.-de-Arge� •

7. Legătura ferecată a Evangheliei dela C.-de-Argeş

8. Acoperemânt pentru sfintele vase, inchinat bi­sericilor Trei-Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc

din laşi • • • . . • • • . . . . . • • •

9. Bogdan-Serai pela 1877. după litografia din

Paspatis • . • . . • • . . • . .

1 O. Bogdan-Serai: absida ca pe! ei superioare

11. Bogdan-Serai: un pendentiv al cu polei . 12. Bogdan-S.,rai: paraclisul, văzut din NV 13. Bogdan-Serai: planuri şi secţiuni • • . •

Pag.

2 4

4

5

6 7 8

9

11 12 12 12 13

14. Inscripţia lui "Gligorie Cornescul" dela biserica episcopală din C.-de-Argeş

15. Icoană veche din sicriu! Sf. Ioan-cel-Nou dela Suceava

16. Icoana nouă, zugrăvită pe dosul celei precedente, reprezentând acelaş subiect

17. Ruinele cetăţii Suceava, după o stampă din Întâia jumătate a sec. XIX

18. Cetatea-Albă, după o stampă din Întâia jumă­tate a sec. XVIII

19. Inelul {de aur) Doamnei Tudosca a lui Vasile Lupu .

20. Inelul (de aur) lui Ioan-Vodă, fiul lui Vasile Lupu

21. Biserica Sf. Gheorghe-Olari din C.-Lung 22. Biserica Sf. Gheorghe-Olari din C.-Lung: uşa

ŞI planul 23. Biserica Sf. Gheorghe-Olari: fereastra din fun·

du! altarului. •

24. Arcul de triumf al fostei Academii din laşi •

Pag.

19

22

23

26

27

43

43 44

45

46 48

inp.org.ro

R E DA CŢIA:

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRII DIN BU CUREŞTI

prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din

anii precedenfi (afară de anii 1908 şi 1909).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE:

PREŢUL A PATRU FASC I COLE PLUS PORTUL

inp.org.ro

PRETUL LEI 2,50 •

inp.org.ro

REGINA ELISAVETA --�--

In dimineaţa zilei de 18 Fevruarie, România împreună cu tot neamul românesc, având încă_ vie durerea jalei după marele Rege Intemeietor, a suferit o nouă pierdere dureroasă prin moartea adoratei Regine Elisaveta.

După 1 an, 4 luni şi 3 săptămâni de nemângăiată văduvie, slăvita Doamnă' care a împodobit tronul României şi a dat strălucire coroanei ce a purtat ca primă Regină s'a dus să însoţească, în Panteonul dela Curtea-de-Argeş, pe mult jelitul soţ şi Rege, a cărui devotată tovărăşă de vieaţă şi de mari fapte, în cea mai lungă şi binecuvântată domnie ce ne -a fost hărăzită, a fost prin 45 de ani.

Din ziua când a călcat pământul României ca Doamnă, la 12 Noem­vrie 1869, şi până la apusul maiestos al vieţei sale de strălucitoare pildă, închinată nouei patrii, Augusta defunctă s'a devotat, cu toată râvna şi dragostea sufletului siu mare, datoriei de Suverană, ţărei şi poporului, binelui şi frumosului, găsind în îndeplinirea acestei datorii şi în munca pentru bine şi frumos cea mai aleasă fericire şi bucurie.

rcNu e decât o fericire, datoria; nu e decât o mângăiere, munca;

nu e decât o bucurie, frumosuh. Această maximă, una din sublimele cugetări din scrierile Reginei-poete

Carmen Sylva, a fost călăuza vieţei sale; în ea se rezumă neobosita activitate ce a desfăşurat ca Doamnă. şi Regină.

Actele de binefacere prin care a ilustrat, zi cu zi, cei 46 de ani ce a trăit pentru ţara sa adoptivă, cu dragostea şi devotamentul «Mamei Ră­niţilor» în războiul pentru neatârnare ; institutele şi societăţile ce a creat şi îndrumat pentru alinarea suferinţelor celor săraci şi infirmi, cum şi pentru o activitate nobilă şi folositoare a femeiei române; solicitudinea ce a avut pentru arta naţională, ca şi pentru cultivarea şi încurajarea industriei cas-nice, cu elementele ei de artă decorativă românească şi cu pitorescul port naţional pe care 1-a înălţat pe tronul său: aceste opere de caritate şi iu­bire, încoronate de testamentul său prin care, ca o adevărată mamă a ţărei, a destinat aproape toată averea sa mişcătoare pentru scopuri filantropice şi culturale, pe lângă însemnatele donaţiuni ce a mai făcut în urmă pentru oraşul Curtea-de-Argeş, unde i-a fost menit să găsească veşnica odihnă,

Baletinal Comisianii r\onumentelor Istorice.

•

inp.org.ro

BULETINUL COI'\ISJUNII l'\ONMENTELOR ISTORICE

1. Regina Elisaveta intrând m biserica dela C.-de-Argeş

inp.org.ro

REGINA. ELiSA. VE TA.

sunt cele mai alese titluri de recunoştinţă şi de pioasă amintire ce ţara şi neamul datoresc bunei Regine.

Prin scrierile sale, între care mai multe cu subiecte privitoare la ţara şi poporul nostru sau din istoria şi literatura noastră, scrise în limba sa maternă cea germană1 altele în limba română sau franceză, unele traduse în mai multe limbi europene, Regina-poetă Carmen Sylva a contribuit mult la răspândirea interesului pentru România şi poporul român în cer­curile literare din străinătate.

Protectoare şi amatoare a artelor, Augusta defunctă a avut o pioasă atenţiune şi pentru monumentele noastre istorice, împărtăşind cu viu interes solicitudinea Regelui Carol pentru restaurarea şi reedificare acestor mărturii şi podoabe ale trecutului nostru.

La sfinţirea bisericei episcopale dela Curtea-de-Argeş, săvârşită în 12 Octomvrie 1886, după restaurarea acestui măreţ monument istoric al ţărei şi al creştinătăţii ortodoxe, Regina Elisaveta i-a închinat, în amintirea fiicei sale Domniţa Maria, o carte religioasă, artistic scrisă pe pergament şi ilustrată cu miniaturi de mâna sa, cuprinzând cele 12 evanghelii ale Pa­timilor lui Cristos. C artea este ferecată în argint, cu ornamente executate în smalţ, după desemnurile făcute de pioasa dedicatoare, cu motive din sculpturile Curţii-de-Argeş şi din cusăturile naţionale.

Pe o foaie cu miniaturi măestre, între care se cunoaşte chipul Dom­niţei, înfăţişată ca îngeraş, se află următoarea dedicaţie:

Lucratam această carte cu cele douăsprezece Evangelii ale Pati­

mi/ar Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Cbristos, pentru Sfânta şi Dumnezeeasca Biserică a Episcopiei Curţii-de-Argeş, întru amintirea prea iubitei şi singurei mele copile Maria, care în Joia Patimi/ar a trecut la viaţa cea vecinică, şi la acăreia căpătâiu am auzit cetindu·se mân­găitoarele cuvinte ale Domnului. Castelul Peleşului. ln 27 August (8 Septemvrie) 1886.

Această pioasă lucrare de artă a primei noastre Regine este cel mai preţio3 odor şi cea mai aleasă podoabă a celui mai strălucit monument al Bisericei române, reînălţat de Intemeietorul Regatului român în primul scaun de domnie şi primul scaun episcopal al Ţărei- Româneşti.

Altă evanghelie, lucrată în asemenea fel de Fericita întru pomenire împreună cu M. S. Regina Maria, încă neterminată, a fost destinată pentru mănăstirea dela Sinaia. Acestei mănăstiri a mai închinat o perdea preţi­oasă, lucrată în ochi, cu fir, în colaborare cu mai multe doamne, care împodobeşte uşa altarului.

Bisericilor Trei-Ierarhi şi Sf. Nicolae din Iaşi, defuncta Regină a în­chinat două acopereminte pentru sfintele vase, lucrate în ochi de mâna ei măeastră, din fir de mătase cu mărgele de cristal şi pietre scumpe, pe unul fiind cusută inscripţia : o Sus să avem inimile >, pe altul semnătura

3

inp.org.ro

4 BULETINUL COt\JSIUNll t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

2. Elisaveta Doamna cu Domniţa Maria

inp.org.ro

REGII'lF\ ELISl\ VETI\

sa, un lucru de mână artistic ce excită admiraţia cuno.scătorilor. A lte două acopereminte, lucrate la fel pentru biserica din Roznov, au fost mult apre­ţuite la expoziţia de lucruri de mână f�meieşti, făcută la Berlin în 1912.

In timpul de nemângăiată văduvie, Augusta defunctă lucra, cu pioasă dragoste, la un acoperemânt brodat pentru mormântul mult jelitului soţ şi Rege. Această ultimă lucrare a mânei sale de maestră a acului, pe cât de maestră a desemnului şi miniaturei, ca şi a penei de poetă, lucrare ce era menită să fie o podoabă a templului în care acum marea Regină o­dihneşte în slavă, a rămas, din nefericire, neterminată.

Moartea s'a grăbit să reunească pentru __yecie cele două mari suflete care au aşezat o temelie solidă pentru mărirea neamului românesc în viitor şi sunt gloria României contemporane.

Mărire şi glorie Lor, şi slăvită să le fie pomenirea deapururea .

.,./ D. ONCIUL

3. Chenar din Evanghelia dela C.-de-Argeş, cu chipurile ctitorilor: Neagoe-Vodă şi Regele Carol 1-iu

4. Chenar din Evanghelia dela C.-de-Argeş, cu chipurile arhitecţilor: Meşterul Manole şi Lecomte du Noiiy

5

inp.org.ro

6 6<JLETit-iUL CO!'\ISIUNII l'\ONUl'\ENTELOR ISTORICE

5. Dedicatia Evangheliei dela C.-de·Argeş

inp.org.ro

REGINI\ !;LI ŞI\ VETf\ 1

6. O pagină din Evanghelia dela C.-de-Argeş

inp.org.ro

ŞQLf..TJN{JL CQt1JŞWNII 11()NU11�NT�LQR !STORJCJ;

7. Legătura ferecată a Evangheliei de1a C.-de-Argeş

inp.org.ro

REGINI\ ELISI\ VETI\

8. Acoperemânt pentru sfintele vase, închinat bisericilor Trei-Ierarhi şt Sf. Ntcolae Domnesc din laşi

Bulelinul Comisiunii tlonumenlelor lslorice.

9

inp.org.ro

BOGDAN-SERAI

Pe anal din dealurile Stambalalai , na departe de Cornul de 1\ar, deasupra car� tieralai Baiat, într'un loc ca o pri\Jelişte m inunată asupra oraşului , se găseşte Bogdan-Serai-al sau palatul Jioldo\Jei.

1\ceastă reşedinţăa Domnilor moldo\Jeni şi trim işilor lor la Constantinopol este foarte des pomenită pr in d i fer ite scrieri is­torice şi prin descripţ i i le călătorilor despre marele oraş. Graţie lor, cunoaştem, ca si­guranţă, local acestu i palat; mai multe ches­t iuni secundare au rămas însă până acuma nedeslasite s i mai ca seamă a ră mas

' ,

în d iscutie aceea de a se sti dacă bi-' ,

sericaţa, încă ş i acum în fiinţă pe acest loc, este d e construc-ţie bizantină saa mold o� \Jenească.

-

Pe când Paspatis 1) o declară_ b izan­tină, n ... şoara Bengesca 2) \_)ede o mare asemănare ca bisericile moldo\Jeneşti dela

_sfârşitul domniei lui Ştefan ... cel�l'lare

şi o crede z id ită sub oceastă influenţă. D. l\1. Tzigara .... Samurcaş 3) descrie şi dân .... sul amănunţit b iserica ş i ajunge la con da­zia că a fost r id i cată pe o temelie mai \Jeche b izantină, dar asupra caracterului moldo\Jenesc al paraclisalui i se pare că nu încape nic i o îndoială.

1\ apărat însă acuma patru ani o foarte interesantă lucrare a lai \Jan l'lillingen asupra b isericilor bizantine din Constan� tinopol 4), în care, între altele, descrie şi Bogdan-Serai-al.

1\ceastă descripţie, completă şi foarte detaliată, este însotită de an minutios re-

, '

le\Jea, în care autorul, pe baza cercetă-rilor sale, a deosebit ceeace s'a făcut sau reparat în d i ferite epoci.

Concluzia la care ajunge el esL_e că această b iserică este o construcţie b izan ...

1) Paspatis, Bo(r.wr� Y'J.t l\hl.itu.t, Constantinopol 18 7 7, p. 360.

•) tl. Bcngescu, Bogdan-Serai, in Literatură şi artă română, 1905, p. 33.

tină ş i examinarea planşelor sale con­firmă - mi se pare - pe deplin pă ... rerea lui.

Toa-te trăsăturile acestui edific iu sunt pur bizantin__e_; nu se regăseşte în el nici una din caracte.ristic ile stilului moldo­\Jenesc. Firidele langite ale altarului ar putea la prima \Jedere înşela ochiul; dar în loc să f ie plate ca la noi, unele din ele sunt scobite în formă de nise con-

,

ca\Je, ceeace nu se găseşte niciodată în l'loldo'Ja, foarte des însă la Constanti� nopol. Lipsa cămăruţelor d in dreapta şi stânga absidei.- proscomid ia si d iaco-

,

nicu! - nu este an caracter speci f ic ro­mânesc;· se regăseşte şi într'al te părţi, in biseric ile mai m ic i , cam e cazul nostru.

Nu poate să fie \Jorbă nic i d e o clă­d ire d e o dată mai recentă, aşezată pe o construcţie mai \Jeche, căci clăd irea pare a f i unitară - abstracţie făcând de pre­facerile si schimbările de detalia sem-'

nalate de \Jan Jiillingen ş i care n'au afectat decât părţile superioare.

Chiar dacă b iserica ar f i fost r id icată de l'loldo\/eni, nu p rea ar fi \Jerosimil să se fi executat de mesteri adasi d in , '

l'loldo\Ja. Căci pe când \JOe\Jozi i noştri erau s il iti să-si ad ucă arhitecti d in alte , , '

ţări, la Constantinopol se găsiau meş-teri d intre cei mai iscusiti si mai în ...

, '

\Jăţaţi : era doar epoca de înflorire a arhitecture i otomane, epoca în care \_)es .... t ita! Hogia Sinan acoperia capitala ş i tot imperiul cu minunatele sale clăd iri.

Şi când ne gând im câte sume au dă­ruit \JOe\Jozi i noştri pentru construcţi i la Sfântul l'lunte s i că - totus - nu se

' '

recunoaşte acolo în nic i o parte înrâu-rirea stilur ilor noastre pământene, nu ne

") l\1. Tzigara-Saw.urcaş, Ruine româneşti in Ţarigrad, in Con\'Orbiri Literare, 1 914, p. 935 .

4) l\. uan tlillingen, Byzantine Churches, Londra 1 9 1 2, p. 280.

inp.org.ro

BOGDI\H- SERI\! 1 1

\?â mira că nici la. Constantinopol să nu se regăsea.scă această influenţă.

In realitate, clăd irea. este b izantină şi de o epocă destul de \?eche. bupă a. ... ceste ultime cercetări, a.r fi d in \?remea. Comnenilor, adică d in \?ea.cul a.l xn .... lea..

Părăginită sau ruinată în \?remea. La. ... tinilor, a. fost restaurată sub domnia. Pa.leologilor. La. luarea. orasului de către Turci a. fost foarte stricată ;i , în fine, tre ....

'

când în posesiunea. 1"\.oldo\?enilor a. fost încă odată repa.ra.tă. E probabil că la. a. cea. ...

Născătoa.re de Dumnezeu. Poate mai târziu să fi fost cunoscută si sub numele

'

de Sf. Nicolae. 11s& a.ra.tă si Cantemir şi pe urmă Byza.�tios 1) Şi Pa.spa.tis , care de altmintrelea. nu se bazează decât pe părerea. precedentului şi pe spu .... sele \?ecinilor.

Ce\?& mai la. \?ale de Bogda.n .... Sera.i era şi Vla.h-Sera.i, reşedinţa. trimişilor Dom­nilor munteni, unde era un paraclis tot a.l Născătoa.rei de D umnezeu (Theotokos), care, bine înţeles, nu trebue confundat cu

9. Bogdan�Serai pe la 1 8 7 7, după litogra!ia din Paspatis

stă dată s'a. clădit reşed inţa. propriu zisă, care trebuia să fie a.lipită de paradis, căci se mai \?ăd în zidul lui găuril e bârnelor palatului, în care dădea si o usă. 11-cea.stă clădire - de lemn

'-- a.r

' fi ars

la. 1 78 4 . Biserica. era, la. început, fără cupolă ş i

c u u n acoperiş de lemn ; i s'a. a.dăogit pe urmă o ca.lotă sferică.

In \?echime trebue să fi fost aci mă ... năstirea. Sf. Ioan Botezătorul "în Petra.". 1"\.a.i târziu, prin \?ea.cul a.l xvn .... lea., când a. \?ăzat .... o D uca.nge, era denumită a. Sf.

\?estita. Kilise-Dja.mi , mult timp cunos .... cotă sub numele de Theotokos, în rea. ... lita.te însă biserica. Sf. Teodoru (Tiron ?)

Da.că însă bisericuţa. din Bogda.n ... sera.i nu pare să fie de construcţie românească, nu este mai puţin demnă , pentru noi, de luare aminte. 11colo multe zile întu .... nec:a.te s'au petrecut, multe clipe de fur ... tună din sbuciuma.ta. noastră istorie. 1'1ulte frământări si multe dureri trebue să îi '

\?ăzut tăcuta. bisericuţă. O parte d in su-fletul nostru a. rămas prins de aceste zi ...

inp.org.ro

12 BULETINUL C0t1ISIUHII 1'\0HUJ'\ENTELOR ISTORICE

10, Bogdan-Serai: absida capelei superioare 1 1 . Bogdan-Serai: un pendantiv al cupolei

12. Bogdan Serai: paracl isul, văzut din N V.

(După van Millingen).

�-------------------------------�--------�

inp.org.ro

• Il 11

CONSTRUCŢIA ORIGINALA

JNTEIA } PRE"ACERB

·��

't�t f J' ( f j' r fnLTIU 1141� 1/2 SECŢIUNEA SPRE ABS!DA

13. BOGDAN-SERAl

1/2 F.LEVA TIE A PA RŢEI DE RASARIT

�

RANDURI DE PIATRA

SECŢIUNEA IN LUNG � 1 6 " 1'0 t "i11111 r 1' 1:!. r �� 16 1 1 ' 1'/!ClRI

:UUPA VAN MILLJNGEN

CtJ o Cl o ;:ti � [/') m ;;o ;:ti

01

inp.org.ro

14 BULETINUL CO!'USIUNII l'\ONU!1EN ff.LOR ISTORICE

dari părăginite. l\r fi o impietate de a le aita ca total.

l\m crezut deci de folos să redaa re� laţii le cele mai de seamă despre bătrâna c lăd ire.

fără a mai c ita pe toţi autori i cari au spus câte ce\Ja despre Bogdan-Serai , - ceeace ar fi obositor ş i fără folos -mă \JO io mărgini să daa în întregime cele două notiţe de autori streini, cele

L'autear donne des tradactjons des chapitres ou Paspatis et \Jan l'lillingen ont parle da Bogdan Serai", la chapelle, aujonrd 'hai en raines, de l'anc ien pala is des princes et des en\Joyes de .1"\olda\Jie

mai complete d in punctul de \Jedere arheologic, acea a lui Paspatis şi acea a lai \Jan l'lillingen, od ată ca planşele ce le însoţesc.

In acest mod - si ca articolul d-lui '

l\1. Tzigara�Samurcas-ceti toral \Ja a\Jea '

toate elementele necesare pentru a ju-deca chestiunea origine i şi a stilu lu i acestu i monument.

G. BALŞ

a Constantinople. I l resalte de ces extraits qae cette \Jieille

eglise est b ien ane constraction byzan­tine et n'a aucune des caracteristiques des egl ises molda\JeS.

inp.org.ro

DIN PASPATIS;

Paraclisul Sj. Nicolae.

Dintre paraclisele din Constantinopol despre

care se \JOrbe�te, acesta singur ne-a rămas; e situat în mijlocul grădinei numită Bogdan-Serai, adică palatul 1'\oldo\Jei. Această grădină se gă­seşte la câţi\Ja paşi spre răsărit de Kefele-1'\ed­jidi, \Jechea mănăstire a lui 1'\anoil. In această grădină e ��ezati'i. - izolată - clădirea, lungă de 6,2 0 m. �i lată de 3,50 m. Poartă o mică boltă sferică, astăzi găurită �i în ruină.

Pe zidurile interioare s'au păstrat încă nume­roase icoane, ale căror feţe au fost găurite ca pietre �i cu fierul. Lângă capul unui anumit sfânt, se citesc literile MP şi L. Apele de ploae, care curg prin marea gaură a boltei �i prin feres­trele laturei din stânga, strică pe fiecare zi aceste

icoane.

Pardoseala bisericii este cu doi metri deasu­pra pământului . Sub această pardoseală, există o altă încăpere, întunecoasă, la ni\Jelol pământului, şi plină de gonoae.

Tencoeli \Jechi şi nouă acoperă pereţii interiori. Schimbândo-sc stăpânii, s 'a restam·at paraclisul. S'au �ters icoanele cele \Jechi �i s'au zagră\Jit altele noi. Această prelucrare se \Jede într'o ano­mită parte, unde s'a ridicat ultima tencuială �i unde apar icoanele dedesubt. Intr'on loc, cu cuţi­tul meu, am găsit trei straturi de tencuieli şi câteşi trele cu zogră\Jeli.

Din simpla examinare a acestui elegant para­clis, este imposibil să se afle cărui sfânt sau cărei sfinte era dedicat în \Jechime. Creştinii care JUCrao în grădină mi-au spus că într'o \Jreme era biserica Sfântului Nicolae, ţinând de \Jechiol palat.

Acela� lucru spune şi D. Byzantios, \JOrbind despre VI ah-Serai şi Bogdan- Serai (1 ).

După dânsol, Bogdan-Serai-oi a fost clădit de

logofătul Tăotol, trimesul lui Petru Rareş, domn al 1'\oldo\Jei. Aici a tras şi domnitorul, când a

\Jenit la Constantinopol pentru a aduce marelui Soliman inchinarea 1'\oldo\Jei e>.

Acest Sf. Nicolae �au, m:ti bine zis, acest pa­raclis nu este nici odată citat în isturia bizantină. Aici, după luarea ora�aloi (de că.tre Turci), au

a\Jot reşedinţa lor trimeşii şi domnii 1'\oldo­\Jei, de câte ori \Jeniau la Constantinopol.

Pe partea dreaptă, în 'exteriorul paraclisoloi , este un. şir de găuri pătrate, unde eran aşezate grinzile palatului de lemn al 1'\oldo\Jenilot·, palat

ars de mult (3). Acest paraclis este o construcţie bizantină, iar

nu moldo\Jenească, �i se găseşte pe locul proba­bil al anei \Jechi reşedinţe a unui patrician bizan ­tin de seamă.

Pe toată întinderea acestei grădini, plină de pomi �i de zarza\Jaturi, se \Jdd capite le. pietre săpate şi fragmente de sarcofag, de o execuţie foarte fină. Din această grădină \Jederea se intinde peste port şi peste tot oraşul.

Această clădire este foarte de preţ, căci de

aici aflăm forma şi dimensiunile acestor des pome­

nite paraclise bizantine din casele particalarilor. Preoţii lor se bucurau de aceleaşi prerogati\Je

ca şi episcopii. Este de mirat că biserica noa­stră saa ctitorii ei 1'\oldo\Jenii aa lăsat în părăsire acest lăcaş, ajuns azi depozitul de gonoae al \Jeci­nilor.

DIN VAN MILLINGEN :

Bogdan -Seraz·.

Intr'on loc \Jiran, pe partea de răsărit a dea­lului, deasupra cuartierolui Baiat şi la o mică d!stanţ1i la răsl\rit de stânca cunoscută sub nu­mele de Kesme-Kaya, se ridică o capelă bizan­tină numită Bogdan-Serai. Cu toate că este acu­ma redusă la rolul de grajd de \Jaci, ea prezintă

un interes considerabil. Numele ei aminteşte fap­tul că această clădire era odată paraclisul par­ticular al reşedinţei tdmişilor domnilor 1'\ol­do\Jei (pe turceşte Bogdan) pe lângă Sublima

') 'T•jl·�l.ăv·wo, T&. p.2�&. �-�v a),w"tv. p . 61. "1 Ibidem, p. 638.

inp.org.ro

16 BULETINUL COtliS!UNII tlONUl'\ENTELOX ISTORICE

Poartă; tocmai cum numirea de Vlach"Serai, dată. Bisericei SL Fecioare mai jos, sub deal şi mai

aproape de Cornul de Aur, înseamnă reşedinţa trimişilor domnilor l'\anteni, cărora biserica era afectată. După Ipsilanti (1), reşedinţa moldo"e" neasdi a fost clădită la începutul secolului al XVI-lea de către logofătul Tăutul, trimes pentru a prezinta supunerea ţărei lui către Soliman cel !'\are la Buda în 1516 (sic ! !), când Sultanul era pe drum spre asediu! Vienei.

După întoarcerea lui Soliman la Constantino"

pol, domnul principatului "enl în persoană în capitală, pentru a plăti tributul şi a fi în"estit în demnitatea l ui cu următoarele însemne: două cozi de cal, o blană şi coiful unui comandant în corpul ienicerilor eJ.

Gerlach (3) d!l o a:tă "ersiune a acestei ches­tiuni . După i n!ormatorii lui casa aparţinea în "echime l!nui anumit Raoul, care a emigrat în Rusia în 15 1 8, şi după. moartea lui a Yost cum­părată de l'\ih1'1il Cantacuzino, Ci'l reşedinţă pen" tru trimişii moldo"eni.

Trebue să fi fost o casă atrăgătoare, înconju­rată. de terenuri întinse şi cu o "edere superbă a oraşului şi a Cornului de Aur. A ars în incen" diul (�) care a del)astat districtul la 2 5 Iunie 1 7 84 şi dela această catastrofă terenurile au

fast transformate în grădini de zarzal)at sau lăsate în părăginire, şi paraclisul a de"enit o clă" dire profană.

Dar numele ei falnic a rămas, aducân d a� minte relaţiile politice care au încetat de mult de a mai fi.

Capela se ridica la ca;7ătul NV al reşedinţei şi forma o parte i ntegrantă a clădirei. In par·tea superioară a Jaturei din afară a zidului de>pre S E se găsesc găurile care coprindeau grinzile susţinând podeala catului de sus al reşedinţei, pe când mai jos, în acelaş perete, ·există o uşă CCire comunica ca locuinţa la aceiCIŞ ni"el . Ce"a din substrucţiunile clădirei se mCii "ede.

Nu este imposibil ca CICeastă construcţie SCIU cel puţi n o pCirte din eCI să li fost o "eche casă bizantină.

' ) Ta. p.s'ra -r-f]v &l.wc�v, p. 6 1 .

2) 1\ceasta, după Ipsilanti, s'ar fi întâmplat pe l a 15 2 9.

(Nota traducătorului).

3) Tagebach der Gesandhtschaft an die ottomanischen

Pforte durch David Ungnad, p. 45 6 .

4) Jpsilanti, op. cit., p . 6 38. 5) Suplement arheologic, la l"roceedings of the Greek Syllo­

gos of Constantinople, voi. XVIH, 1>. 8.

l'\ordtmann ("), într'ade"ăr, suggerează ideea

că era palatul despre care Phrantzes "orbeşte sub numele de Trallas: EV 'tcfl TpouĂ<p (G).

Dar acest pa!Cit era aşezat l a nordul bisericii Pammakaristos (fetiyeh- Djamissi) şi dispăruse când Phrantzes scria. Ger!Cich ('), de altmintrelea, după opinianea prietenilor lai greci, face o deosebire între Trullas şi reşedinţa molda"enească, aşe­zând pe ceCI din armă aproape de capela bizantină acuma trBnsformată în A.hmed Paşa l'\edjedi , la miază"zi de bisericCI PammCikaristos.

Sunt şi di"erse păreri în pri"inţa dedicăre capelei .

Paspatis (S), după aceea cm·entă printre gră" dinarii care cuiti"au grădinile "ecine, spune cii capela era dedicată lui Sf. Nicolae. Plecând de aci, r·ăposatul canonic Curtis, dela bise" rica comemorati"ă a Crimeei la Constanti"

nopol, c1·ede că era biserică CI sfinţilor Nicolae şi Augustin din Canterbury, ridicată. de un nobil saxon, care fugise la Constantinopol după cuce­rirea Engliterei de către Normanzi. Ceeace este cert, e că în cursul "eacului al XVII-lea, capela era dedicată Teotokos-ei. Ducange o menţionează sub nume�e de: ecclesia DeipCirae Serai Bogda" niae (9) . !'\ordtmann (lO) a demonstrat că Bogdan-Se­r·ai"ul înseamnă locui vestitei mănăstiri şi bise"

rici a Sf . Ioan Botezătorul in Petra, numirea «în Petra>) provenind dela stânca vecină, cunos­cută de Bizantini sub numele de "Jtcâ,caă "lt�'tpa:

şi numită de Turci Kesme Kaya, adică piatra frântă.

După an locuitor al mănăstirii, care înfloria în veacul al XI"lea, casa a fost ridicată de an monah numit Bara, în vremea domniei lai Anas­tas I (49 1-518), lângă o veche capelă, pe jumă" tate ruinată, dedicată SY. Ioan Botezătorul, în partea ce era atuncea un cartier pustiu al oraşa" lui, între poarta lui Sf. Roman (Top-Kapussi ) şi Blacherne.

l'\ănăstirea a devenit importantă, după po"es" tirile închinător-ilor ruşi la moaştele oraşullli, sub denumirea de mănăstirea Sf. Ioan , bogat în Dumnezeu, fiindcă instituţiunea nu ave11 nici o avere şi depindea de darurile benevole ale

61 Phrantzes, p. 30 7. 7) Tagebach, p. 45 6 .

8 ) Bo4avnvrJ.� p.z)."Z'tu.�, p. 3 6 0 .

9 ) .Ducange , Constantinopolis Cristiana, IV, p . 1 62.

tO) Suplementul arheologic citat, p. 8.

inp.org.ro

BOGDAN·SERI\1 17

credincioşi lot·, cad, prin graţia lai Dumnezeu şi grija şi mgile lui SL Ioan, erau generoşi . De trei ori pe an, la zilele Botezătorolai şi la Paşte, norodul era admis şi ospătat la miinăstire.

Ea pare a fi suferit în wemea ocapaţianei latine, liindcă. este descrisă în domnia lui An� dronic Il ca Fiind păt·ăsită, într'o \?ie. - Dar a fost restaurată şi atrăgea \>izitatorii prin framu� seţea mozaicurilor sale şi prin sfintele sale moaşte (1).

In anal 13 8 1 o decizie a patriarhului conferi superiorului titlurile de arhimandrit şi protosin� gh el şi·i dădu al treilea loc în ordinea de pre� cădere printre ciipeteniile mănăstirilor oraşului, «ca în acest mod cinstea exterioară a casei să poată oglindi \?irtaţiie şi e\?la\?ia care împodobesc \?iaţa ei interioară>> (�).

In urma \?ecinătăţei casei de zidurile oraşului dinspre pământ, a fost anul din cele dintâiu sanc� tuat·e (3) pângăl"ite de Turci în ziua de 2 9

l'lai 1453, şi a fost de \?reme întrebuinţată ca carieră. pentru a furniza materiale pentru con� strucţiile noi , după cucel"ire. Gyllias a \?izitat ruinele şi luând din greşală edificiul drept biserica St. Ioan Botezătorul din Hebdomon, a elat naştere gra\?ei erori de a aşeza acest car� tier în această parte a oraşului în loc de l'lacri� keui, spre marea de l'larmara (4).

Gerlach (O) descrie biserica ca închisă, fiind \)ecină ca o geamie. Unele părţi, totaş, ale clă� diriJor monastice şi ale puternicului zid de îm� prejmaire sapra\?ieţuiseră şi icoane de sfinţi împodobicw intrarea. Pe o icoană a lai Chri>� tos, numele mănăstirii - Petra - era înscris. Câte\?a din \?echile chilii erau atancea ocupate ele maici, care erau întreţinute acolo prin dara� riie cat·itabile ale unor membl"i bogaţi ai comu� nităţii greceşti.

Caraclerz"sticzle arhz"techwale.

Clădirea este ca două caturi şi poate fi des� crisă ca o capelă pe o criptă. E îndreptată spre N E -o orientaţie curioasă, probabil datorită potri\?irei paraclisalui ca poziţia palatului, ca care et·a în leglHură. Zidăria este foarte ft·amoasă şi regulată în cursuri de piatră cioplită alternate ca patru rânduri de cărămizi, toate l ucrate cu ros� tari groase de mortar şi găudt/1. ele numeroase găal"i pentru grinzi jarîmprejural zidurilor. Pre�

' ) Ruy Gonzalez de Cl a,,ijo in 14-03: Vida de Gran Ta­

merlany Iti nerario, i"\adrid 1 7 8 2.

2) l'liklosich şi l'luller, llcta et diplomata graeca, Viena

1865, I-II, pp. 21-23, Buletinul Comisianii !'1onumentelor Istorice.

zintă. o asemănare izbitoare ca zidăria zidarilor oraşului. Catul ele jos este o hală. lcmgaiaţă, bol­tită în semici lindru şi terminată printr'o at·cadă şi o absidă.,

In partea \?estică a anaia dintre picioarele arcadei există o mică nişă. Bolta, pe o treime elin înălţimea ei , e alcătuită ele tt·ei rânduri ele piett·e aşezate orizontal şi cioplite ciopli. o cit·� camferinţă (la intrados); deasupra, bolta e de cărămidă cu rostarile spre centru.

Aci se ţin \?aci. Etajul de sus este de 3. 7 5 m. deasupra ni\?e�

! ului actual al terenului . E o singm·ă. hală de 8.8o m. în l ungime şi 3. 70 m. lăţime, terminată printr'un chor (bema) şi o absidă. semicircalară de ciiră.midă ; deasapt·a choralui este o boltă semicilinclrid:i. O calotă. s:erică., făt·ă tambur şi yără ferestre, aşezată pe două arcal"i de mic re� lief în pereţii iaterali şi pe două arcuri trans� \?ersale groase, întărite printr'un al doilea rând de arcm·i , acoperă clădirea.

In peretele de către N V există o fereastră în tt·e două nişe joase. O dispoziţie la fel se \?ede în peretele din faţă, cu deosebirea că aşa cm·e comunică ca reşedinţa ocupă locul ferestrei .

Camerele absidiale obişnuite într'o biserică, sunt aci reprezentate prin două nişe în bema.

In exteriot·, absida arată cinci laturi ; este îm� podobită de o n işă puţin adâncă, străpansă de o singură lumină în latura centrală şi de câte o nişă conca\?� o arbă ca ornamentaţie de cărămidă la partea superioară, pe cele două părţi adiacente.

Culota, absida, bolţile şi arcurile trans\?t'rsale sant de cărămidă ca rosturi realminte concarând spre centru.

Lipsa ferestrelor îo calotă este o construcţie neobişnuită., care se găseşte însă şi în cupolele df' unghia dela S!�ta Teodosia.

Pendentil?ii s�rnt în rânduri orizontale, formând «encorbellement» spre centru şi în fiecat·e an� ghia al pendenti\?ilot· este zidit câte o oală ele pă� mânt, fie în scop de a obţine o construcţie mai uşoară, fie în scop de a îmbunătăţi acustica clădirei.

Acest cat al paraclisulai este întrebuinţat ca pod pentru fân.

O inspecţie fltentă a construcţiei arată. clar că caracterul de cliiclire, ca boltă sferidi, al para­clisalai na este cel dela începat şi că structura

3) Ducas, p. 2 8 8. •) Gyllii de Constantinopoleos topographia1 IV, c. 4.

") Tagebuch, p. 455.

3

inp.org.ro

18 BULETINUL COl'\ISIUNII KONUl'\ENTELOR ISTORfCt

ei - atancea edi aceea a anei simple h11le

acoperită ca o în11elitoare de lemn. Cele doaă

arcari îngaste şi cele groase trans11ers11le de sab

calotă, au inserţianile lor în zidari de o f11ctură

mai 11eche. Na sant suportate de pilaştri, cam se o�

bi�naeşte în alte păt·ţi, dar sant răzimate pe con�

sole si pentru a aseza aceste console, ni�ele la� . ' '

terale, primitil1 la aceeaş înălţime ca fereastra

centrală, 11u fost t·edase ca înălţime. O pot·ţiane a

arculai ol'iginal mai rămâne, tăi11t prin arcul de pc

lângă zid 111 calotei. I\.rcarile sabţiri, secand11re, care t11ie capela trans11ersal, la iiecare capăt, sunt

deasemenea sasţinate de console. I\.cest mod al nostru de a 11edea este confir�

mat prin ex11minare11 tencaelei t·ăm1!să pe zidul'i.

I\.ceastă tencaială are patra straturi distincte Şi pe Yiecare din ele sunt zugră11ite icoane în tem�

p.era. Stratul cel mai dinăantru este aşezat întt·e

11rcurile trans11ersale ale calotei �i zidurile în

contra căror11 sunt proptite. Deci este cu nepu�

tinţă ca aceste arcal'i să fi ftlcut parte din con� stracţie, când s'a întins primul strat de tencaială, ci tt·ebue să f;e un adaos alterior.

In concordanţă cu 11cest fapt, al doilea strat de tencuială zugră\lită se găse�te pas şi pe aceste

11rcuri şi pe porţiunile 11echei zidăl'ii, cari na

sunt ascunse de arcari.

I\.rcal'ile secundare de sab arcurile transl1et·sale

ce se găsesc la iiecat·e capăt aparţin unei epoci

�i mai recente, iiindcă acolo unde sunt sep111·ate de arcurile de deasapra lor, se 11ede o tencuială

decoratii, care, într'o 11reme, iăce11 parte din or�

nament11ţi11 generală a clădirei.

In acest moment al istoriei paraclisalui, al treilea strat de tencaială era întins pe zidari, dând aşi!

trei straturi pe păt·ţile crle mai \Jechi, unde nu

s'au făcut schimbăl'i: două pe primele modiiicări,

iar una! pe pt·eschimbările cele din urmă. I\.1 pa�

tralea strat de tencaială este şi mai târzia, în� semnând o reparaţie paţin serioasă. a capelei.

Trebae notat in mod special bolţarii arcurilor

laterale ale cupolri. I\.ceşti bolţari nu radiază spre centru, ci sunt aşezaţi în rândori mai plate şi

se îndreaptă spre un punct mai ridic11t ca cen�

trai. I\.ceastă formă de construcţie, cat·e se întâi� neşte des în at·carile bizantine, este pri11ită de

unii ca o metodă de construit arcori fără cintre. Dar în cazul arcurilor l11terale ce le a11em înaintea

noastră o găsim întt·'un loc ande n'ar H fost

ne11oe de fel de cintra ; pe când arcul absidei,

unde metoda de cintraj ar ii a11ut o 11aloare struc�

turcllă, este construit cu bolţal'i ade11ărat radianţi

spt·e centt·u. raptul că bolţal'ii nu sunt îndrep� taţi spre centru, pare deci a fi simplu rezultatul întrebuinţărei unor· bolţari neascuţiţi, cn cari forma

arcnlni trebne obţinntă prin rosturi mai deschise

în partea supel'ioară. Căci dacă aceste rostuq

sunt lucrate fără grijă, poţi foarte bine să ajnnQi la cheie fără ca gradul de înclinare spre centra

să fie obţinut.

Dintr'altă parte, dadi s'ar fi întrebninţat an

cintraj complet, am pnte11 să ne aşteptăm să gă�

sim m·mele lemnelot· cintrelor pe mortarul unor

rostm·i aşa de gt·o11se. Dar nici aici, nici în alte

cazuri, unde rostcrrile sont 11izibile, nu s'aa găsit asemenea urme.

Totuş, când considerăm marea cantitate de

mortm· întrebninţată în zidăriile bizantine, pare

cn nepcrtinţă ca deformăl'i mai mari decât cele

ce le găsim actualmente în edificiile bizantine să nu se ii întâmplat, chiar în timpul construirei, dacă nu s'ar fi făcut un sapor·t oarecare. Ni se

p11re deci că se poate admite ca signranţă uzal

unui fel de schelărie şi de cintraj uşoare la to11te

arcurile bizantine.

Din Al. Tzigara�Samurcaş:

...... I\.zi nu se mai 11ede decât o mică urmă

a bolţei, întreaga clădire fiind redusă de înălţime.

Construcţia, foarte solidă, e alcătuită din câte patru stratnri de piatră alternând cu alte patni

straturi de cărămidă, conform uzului bizantin, adoptat şi de noi la cele m11i 11echi biset·ici din

ţară.

Grosimea zidarilor este de 85 cm., în intedorul lor· 11ăzânda�se golurile bârnelor,acuma putrezite, ce

ser11iau la legătura zidăriei, potri11it uzului ce

regăsim şi la noi la clădirile mai 11echi. Cără�

mida este îndoit de man· şi pe jumătate de groas11

ca cea din zilele noastre, iiind prinsă între stt·a�

tul'i de 11ar de aceeaş grosime cu cărămida. Lan� gimea paraclisulni e de 7 m. pe 3.50 lă.r·gime.

I\.re forma unei simple nă11i, terminată spre

ră.sădt pl'Într'o absidă rotundă în interior, drept� unghiulară în afară. Cele trei feţe exterioare

ale absidei prezintă câte o firidă. Podeala acestni mic paraclis o alcătaeşte o boltă. de căt·limidă care încheie cripta, pe care se înalţă clădirea

mai sus descrisă. Intr-area în partea subterană a paraclisaloi este rezer11ată printr'o deschidere

ar·cuită ce se aflu sab aşa de intrare a capelei.

In solul criptei se ailaa mai multe mici sarco�

fagii de piatră ....

inp.org.ro

SCULPTORUL REF ACERil DE LA

BISERICA EPISCOPALĂ DIN ARGEŞ

---101---

Intr'un număr precedent am reprodus 1 ) , acele rânduri din Neculce, din care se vede că pe vremea lui Duca-Vodă, atunci când Turci i aveau nevoie de o înfăţişare a Ca­meniţei , pe care o şi ocupară, ei dobândiră această operă de artă, făcută din ceară, dela un boier moldovean Grigore Cornes­cul. El era, după mărturia cronicarului nostru, << meşter de scrisori şi săpături la p ietre şi la alte lucruri» �). Lucrarea deli­cată se făcu în r672, când Sultanul însuşi străbătu apoi Moldova, îndreptându-se îm-

poate să- i fie rudă : figurând între mai mulţi fustaşi domneşti, n ici el nu poartă vre-un titlu.

După acea notiţă a mea, mi-am adus aminte că numele lui " Gligorie Cornescul '' figurează şi pe zidurile exterioare ale bi­sericii episcopale din Argeş (v. fig.). Acei cari au dat cetirea i nscripţiei puse de Şerban Cantacuzino ca restaurator al măreţei clă­diri în partea stângă a uşii de i ntrare. -partea dreaptă coprinzând, în această re­facere a faţadei, inscripţia lui Neagoe, care

14. Inscripţia lui "Gl igorie Cornescul" de la bis. ep. din C.-de-Ai·geş

potriva puternicei cetăţi polone dela Nistru 3) . Cornescu era numai un « nemiş din Ţinu­

tul Hotinului>> 4), care fu atins de această expediţie. Nu ne putem aştepta deci să-i găsim numele printre boierii ce figurează ca marturi în documentele moldoveneşti a le timpului. De a lminterea, el nu avea şi, cum se va arăta şi pe urmă, nici n'a a yut vre· o dată, o dregătorie. Un Pavel Cornes­cul, pe care-I găsim în Moldova la 1637 ") ,

1 ) Şi o bună carte de învăţământ secundar, Is­toria Modernă a d-lui V. Dumitrescu, semnalează, cum am constatat-o pe urmă, această notiţă.

2) P. 198. 3) V.N.Iorga, Studii şi documente, IX, p. 142 şi urm.

la început se va fi prezintat altfel-, par a spune că aceastălaltă i nscrip�ie e iscălită Grigore Cornescul. Şi se întrebau, dela Odobescu încoace 6), dacă numele său în­seamnă o supraveghiere ca ispravnic sau o conlucrare ca artist. După ce s'a scos la i veală locul din Neculce, nu mai poate ră­mânea nici o îndoia lă : nemeşul dela Hotin a lucrat ŞI aiCI ca « meşter de săpături la p ietre » .

4) Neculce, /. c. 5) Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, V, p. 295,

No. ccrv. 6) V. şi Al. Tzigara-Samurcaş,Convo1·biri liternre,

Decembre 1915.

inp.org.ro

2 0 BULETINUL C01'11SIUNI! /'\ONU1'1ENTELOR ISTORICE

Inscripţia, foarte lungă, a lui Şerban p re­zintă caractere asemănătoare cu acelea ce se intrebuinţau pe atunci în Moldova. Cor­nescul a desemnat-o desigur, ceeace, fiind şi o sarcină de grupare artistică, nu numai de execuţie precisă, nu era uşor_ Dar pa r­tea lui e cu mult mai mare de cum se în­făţişează pentru ace ia cari cred că a iscă­lit numai acest registru fără podoabe.

In adevăr ea se află mult mai jos decât slovele ce pomenesc refacerea, departe de cadrul ei şi simţitor mai la stânga. Pe lângă aceasta, literele, ornate, cu arun carea în sus, supt un arc , a lu i p, sunt mai mari şi de altă tăietură decât cele el in inscr ipţie_

E, deci, in afară de îndoială încă un fapt: Cornescul se iscăleşte aici pentru tot ce a

lucrat la bz'se1'tră : scoatere in relief a ve­chilor litere şi săpături, adăugirea şi supli­n irea lor, toată acea operă gingaşă şi mi­găloasă, care a întărit tot, fără a schimba nimic-model pentru alte timpuri , care n'au înţeles decât b rutala substituire de materi­a le imitate,-şi a făcut astfel posibilă păs­trarea până astrtzi a frumosului monument, peste care t recuse uzura veacurilor si furia distrugătoare a năvălirilor.

•

Cornescul a părăsit Moldova odată cu Duca-Vodă, în r 672, şi împreună cu ace-sta a venit la Bucureşti, în Decembre r674· Şerban, urmaşul Ducăi în 1 679, l-a între­buinţat deci, fire�te, moştenindu-1 dela în­naintaşul său.

Avem însă pe această v reme, în arhi­tectura munteană, biserici, ca aceia dela Coeni, in care fereştile p resintă aceiaşi încadrare pur gotică, în sti lu l veacului al X V-lea şi al XVI· lea, pe care Moldova a păstrat-o şi pentru veacul u rmător, cum se vede, de pildă, şi la Sf. Ioan din laşi. S'ar putea pune în sama Cornescului această notă nouă , de imprumut ? Aş crede că da.

Familia Cornescu a jucat un rol în Ţara­Românească mai ales după I JOO 1). Innainte de epoca în care Grigore şi-a făcut lucră­rile, ea nu e constatată în iz\'oare. Ea a putut porni astfel de la nemeşul moldo­vean, a le cărui bătrâneţe vor fi fost deci împodobite cu o boierie. Ar fi deci singu­ra famil ie dela noi ale cării titluri să nu fi fost aduse de peste hotare ori câştigate acasă cu arma sau prin servicii de palat, ci cucerite prin dovada talentului.

r>. IORGA

LE SCULPTEUR DES RE PARA TIONS DU COUVENT D'A RGEŞ

Pendant le siege des Turcs a Kamie­nietz- Podolski sur le Dniester , 1 672, un petit bo'iar molda ve Gre goi re Cornescu presenta aux chefs de I'armee ottomane un plan en

ci re de la ci tadelle, et la chronique con­tem poraine de Neculce fait l 'eloge de ce sculpteur, le p remier artiste roumain dans cette branche dont le nom ait ete conserve.

O r l e nom de Cornescu peut etre de­chiffre sur le mur de l 'eglise d ' Argeş. I l figure p res de l ' inscription qui rappel le la reparation de ce monument par le prince Şerban Cantacuzene (r678- r 688), mais ce n 'est pas seulement la signature du maître auquel on cloit l'inscription sus elite. On voit bien que c 'est a lui qu'on doit tous les tra-

1) In 1 787 un mare - Logofat Corn eseu : Studii si docu m en t e, I I I , p. 84, No xvn. CotB!antin Cornesc� Hurmuzaki , XVl', pp. 83o, 913, 1027, 1067, XVII I,p: 1 7 . Supt Ştirbei-Vodă, Mihai Corm scu, Logofat in

vaux de sculpture accomplis a cette occa­ston.

Cet a rtiste fut emmene de M0lda vie par le p rince Duca lorsqu'il obtint I 'autre tr6ne roumain, celui de Valachie . Et on pourrait re­connaître son influence dans Ies elements gothiques particuliers a la tradition artis­tique moldave, qui penetrent, a ce moment meme, dans les monuments valaques ( l 'egl i se de Coeni, etc).

La famille Cornescu p rend place plus tard parmi les membres de ! 'aristocratie de la pt'incipaute. Si on admet sa descendance de Gregoire Cornescu, elle devait sa situa­tion-cas unique- aux merites artistiques du scul pteur d 'Argeş.

1828, era Vornic : ibid., XVII, pp. Sq, 9 1 3 ; N. Iorga, Mărturii is/01'Îce privitoare la Ştirbei- Vndri , p p . 536, 643-4. Cf. şi ibid. , p. 328.

inp.org.ro

O ICOANĂ DIN SICRIUL SFÂNTULUI IOAN-CEL-NOU DIN SUCEAVA

---10----

D. Inginer Draganovici din Botoşani are în posesie o interesantă icoană din sicriu! Sf. Ioan din Suc ea va, cel ce azi se află în Viena. Obiect a pioase pelerinagii pentru Galiţieni, Bucovineni şi Moldoveni, în zilele de 2 şi 24 Iunie, la Sănzieue, acest sicriu fu, până în mijlocul veacului al XIX- l ea, dela încorporarea Bucovinei de către Austria, şi motiv pentru afirmarea drepturilor de patronaj ale Mitropoliei Moldovei şi Suce­vei asupra vechei catedrale mitropolitane din Suceava. Compus dintr'o lădiţă în care zac moaştele sfântului, şi dintr'un sicriu ex­terior, a avut, odată, ca parte integrantă, şi icoana de care vorbim, a cărei descriere o vom precede de un mic is toric, pentru a stabil i autenticitatea piesei ce formează obiectul rândurilor de faţă.

Alexandru- Vodă cel Bun, desfii inţând, în 1 40 1 -2, orice urmă de dominaţie genoveză în Cetatea Albă, aduse în Scaunul ţării, Suceava, moaştele Sfântului Ioan cel Nou, fost neguţător din Trapezunt, martirizat cu câteva zeci ele ani mai înai nte, pentru credinţă, în Ceta tea A lbă 1) .

Cu mare alaiu Domnul întâmpină racla, cum spune un contimporan, Grigorie Ţam­blac, în Iaşi, la Poiana Vlădicăi, după cum ne informează un document poste­rior, din 1 624, şi o depuse in Suc ea va, în Mitropolia veche (biserica Mirăuţilor), care primi o danie, moşia Bosancea 2). Bogdan Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare, mută sicriu! din bis. Mirăuţilor in noua biserică a Mitropoliei, Sf. Gheorghe, ridicată in 15 14. Miron Barnovschi, în 1 627, înfrumuseţă

' ) Vezi S. FI. Marian, Sfâutul luau cel Nott tie/a Suceava, Bucureşti r895, unde se dă toată litera­tura chesti unii.

2) Faptul e men�ionat de un doc. al lu i Miwn

racla, ferecând cu argint chipul Sf. Ioan, cel zugrăvit pe capacul sicriului. In 1 686, pe când Sobieschi , regele Poloniei, se in­torcea din expediţia contra Moldovei, el luă sicriu! Sf. Ioan din Suc ea va şi-1 duse la Zolkiev-.r. In zadar Moldovenii cer, la 5 Dec. 1 769, Impărătesei Ecaterina a Ruc,iei , înapoi sicriu! , căci de abia la 1 3 Sept. q83, după ce Bucov ina, se anexase de A ustriaci, Iosi f al I I-lea incuviinţă Episcopului tuco­vinean Dosithei Herescul readucerea moaş­telor in biserica mitropolitană a Sucevei. In q86, un Hagi I vanciu, negustor din Bo­toşani, obţin(! facerea raclei mterioare a si­criului, din nou, i n lemn de chiparos, iar in 1 867, mai mulţi Botoşăneni obţin şi înlo­cuirea sicriului exterior, cel vechiu, printr'al­tul nou de chiparos. Această sârguinţă a Moldovenilor pentru sicriu! Sf. Ioan se ex­

p lică şi prin dreptul de patronat pretins de Mitropolia Moldovei asupra bisericii vechei Mi tropoli i a Moldovei, din Suceava, pe baza daniei fâcute Sfântului Ioan cel Nou a moşiei Bosancea, drept consfiinţit prin decretul gubernial d in 16 Oct. 1 788, dar realizat ele abia ele Cuza-Vodă, care, în 1 86z,· numi pe Darie Tarnovscbi, ocânnuitor al bisericii Sf. Ion, "subvenţionată de Ministerul Cul­telor" 3).

Un studiu arheologic asupra raclei S f. Ioan, nu şti m dacă există. Din fotografiile ce s'au publicat în ilustratele vieneze, cu p rilejul aducerii moaştelor în Viena, cum şi elin descrierea părintelui Marian însă putem a ne da bi ne seamă din ce constă. Mai întâiu o cutie interioară de chiparos, care

Barnovschi, o. c., p. z r , nota 5, cari confundă însă

pe Alexandru ee! B u n cu Alexandru l l i as . ") Dosarul chestiunei în Colecti ile Co1;1isiunii

Monumentelor Istorice. '

inp.org.ro

2 2 BULETINUL C01'1ISIUI'!II 1'101'!01'1EI'!TELOR ISTORICE

s'a refăcut complect în 1 786, apoi dintr'un sicriu dreptunghiular, cu capac. Pe capac se află zugrăvit Sf. Ion, culcat în raclă, a­vând la capăt preoţi cu cărţi î n mâini şi un arhiereu tămâind, iar la picioare popor ; cununa, mâinile şi picioarele sfantului sunt

ferecate de Barnovschi Vodă, cum am văzut. I ntreg sicriul este ferecat în e xterior, cu argint aurit, având, in faţă, încadrate , în fe­recătura lucrată in fi ligram, r2 icoane, în­şirate pe două rânduri, cu inscripţii slavone,

reprezentând pati mele Sf. Ioan, de când a fost adus înaintea eparhului cetăţii, şi până la incercarea Frâncilor de a-i desgropa corpul. Celelalte părţi a le sicriului sunt decorate cu n işte rosete.

Şi sicriul exterior a fost înlocuit cum am

văzut, în r867, de Botoşăneni, afară de fe­recătura de argint care a rămas cea veche. O întrebare rămâne asupra icoanelor : au fost ele în total reînoite, în r867 ?, sau numai în parte, cele mai stricate, printre cari tre-

inp.org.ro

O ICOI\NĂ. DIN SICRIUL SFÂ.NTULUI IOF\N-CEL .... NOU 23

buie a considera şi icoana d e care vorbim c e reprezintă pe Sj. Ion cel Nou dela Suceava, când s'au prohodit de îngeri, care in cele două rânduri de icoane incadrate în ferecătura sicri­ului , ocupă locul central d in rândul al doilea Existenţa pe toate icoanele încadrate la s i­criu a unei inscr ipţii mari, asemenea cu aceea ce se află foarte ştearsă pe i coana de care ne ocupăm, ne face a deduce că nu s'au înlocuit nici ferecăturile , mc1 toate i coanele, ci numai cele stricate. Inlocuindu-se

se întâmplă după ce se lăiă capul Sfân­tului, in mahalaua j ido vea că din Cetatea Albă. Din corpul lui, rămas, peste noapte, intins pe p ământ, se văzu eşind atunci un stâlp de foc, întărit până la cer, iar trei bărbati cântând cu dulceată îngerească, tă­mâiau

, împrejurul mortului. Un

-j idov vecin

văzând această arătare si socotind că p reoţii creştini au venit si ridice corpul martirului , şi să-1 îngroape depe datina creşti n i lor, incercă a trage asupra celor trei cu arcu l ; dar in

r6. Icoana nouă, zugrăvită pe dosul celei vechi (fig. 15), reprezentând acela� subiect

şi icoana j;1·o/zodz'rez·, ea a fost păstrată de renovatori ca ceva sfânt şi a fost repictată in r 872, pe dos, de către pictorul Străjescu

Care e vechimea acestei icoane şi deci şi a celorlal te 12 ce ornamentează racla, vom incerca a deduce d in descrierea rel i­cvei ce formează obiectul acestor rânduri.

Icoana ce o descriem ocupă partea cen­trală din cele două rânduri de 12 icoane ce înfăţişează patimele Sfântului, reprezen­tând partea culminantă a martiriului său.

Pictorul reprezintă aci scena minuni i ce

momentul când îşi încorda arcu l voind să-1 sloboadă, arcul şi săgeata se lipiră de mâi­nel.e ji dovului, care rămase aşa încremenit toată noaptea, până ce se făcu ziuă, cand fu găsit in această poză de o mulţime de oameni , cărora le povesti cele intâmplate.

Acest subiect servi de inspirare p ictoru· lu i care-I redă ,i ca compoziţie şi ca fac­tură intr un mod neobişnuit de superior. Jos, Sfântul întins, din care ese o pară de foc (din nenoroci re se conservă numai o parte a capului). De o parte şi de alta a acestei scene cen trale, patru ingeri, de o frumuseţe in-

inp.org.ro

2 4 BULETINUL C01'1ISJUNII tlONUtlENTELOR ISTORICE

gerească îmbrăcaţi in lungi himation albe ş i roşii; consternaţi de scena ce o privesc, tărnâ­iază mortul cei din primul pla n ; cei din al doilea p lan blagoslovesc s :m arată cu mâna. In stânga j idovul, într'o poză a vântată de tra­gere cu arcul, îmbrăcat în pantaloni roşii , tunică verde, iar pe cap u n coif, în faţa unei arhitecturi ce reprezintă cetatea.

E de admirat postura şi gesturile ingeru · lui din primul plan stâng : mâna stângă strânge discret cutele draperiei ; cu dreapta, încovoiată în jos, ţ ine între arătător, dege· tul cel mare şi inelar, i nelul lanţu lui cădel­n iţei ş i imprimă cădelniţei o armonioasă, ritmică şi elegantă osci laţie.

În pri ·.; inţa facturei, icoana de chiparos (285 X 256 mm) e lucrată cu albuş de ou, a la dtitrem,pe, a tempera, pe fon d de aur. Fac­tura e splendidă, distingându-se nu numai printr'un bun desemn dar şi printr'o trans­parenţă a culorilor foarte caracteri stice faţă de opacitatea tonurilor icoanelor bizantine din epocele posterioare. Nu puţin surprin-

zător este realismul figurilor, fapt ce ne face a atribui icoana unei epoce mai apro­piate de renaşterea artei bizantine.

Care ar fi anul execuţiei ei ? D·l Norocea, pictor, care a cercetat-o fără a şti n imic a­supra provenienţei icoanei,s'a pronunţat dela inceput pentru veacul al X V - lea ; icoana ar proveni deci , chiar din t impul lui A lexandru cel Bun.

In ce mă priveşte am avut de obiectat contra acestui secol, faptul că pictorul reprezintntă 4 îngeri, nu 3, câţi se află daţi de legenda vieţei Sfântului. Hainele înge­r i lor nu sunt albe, ci ş i de purpură.

Un pictor cootimporan cu traducătorul legendei Sfantului în limba noastră, nu ar fi putut face astfel de i nterpretări. Nu credem că greşim dacă, având în vedere şi i nscri pţiile icoanelor, le-am data din î nce­putul veacului al X VI-lea, sau finele sec· X V-lea când s'au redat de pe alte i coane mai vech i , din nou patimile Sfântului.

VmG. D RĂGHtCEANu

UNE ICQNE DU CERCUEIL D E Sl\INT JEl\ ... LE"'NOUVEl\U DE SUCEl\Vl\

Provenant du cercueil de Saint Jean-le­Nouveau de Suceava , dont les rel iques y furent transportees, vers l e commencement du X V-eme siecle, de Cetatea-Albă (Akker ­man), par Alexandre le Bon, prince de Molda­vie, cette icone a ete conservee dans la viile de Botoşani . Sa fac ture, evi demment appa­rentee a celle de la renais<;ance byzan tine du XV-eme siecle, indiquerait pour date la fin du XV- eme siecle ou bien le com­mencement du X VI-eme. Elle represente le moment culminant du martyre du Sainl, le miracle accompli a cette occasion, que le peintre a su magistralement fixer.

Elle faisait partie des deux rangees de douze icones representant les tortures sub ies par le Sain t et decorant la partie anterieure du cercuei l.

Sa conservation a Botoşani s'explique par l'interet tres vif que les Moldaves por-

taient aux reliques du Saint, gardees a l'eglise metropoli taine de Suceava, Oll des pelerinages en tres grand nombre a vaient l ieu, chaque annee, pendan t les jour.s de 2 et de 24 juin.

En relation avec ce culte s pecial, on doit citer aussi le droit de patronage revendique par la Moldavie sur la cathedrale metro­politaine de Suceava. Ce droit de pa ­tronage fut effectivement exerce par le prince Couza, qui, en 1862, obtint de nommer le superieur de l'eglise, ayant, pour retribution une subvention servie par la Moldavie.

En r867, eut lieu, a Botoşani, la restaura­tion du cercueil. A cette occasion, l'icone dont il est question dut etre remplacee par une autre ; quant a l'ancienne on ·l'a con­<>ervee a vec piete, comme un objet sacre.

inp.org.ro

\ CELE MAI V E C HI STAMP E R EPRES ENT A N D

�

CETATEA SUCE VII şi CETATEA - ALBA

In bogata colecţie de stampe a d-lui Gh. Sion elin Bacău se găsesc cele mai vechi reprezentări, cunoscute până acum, ale Cetăţii Suce vii şi Cetăţii Albe - o vedere a ruinelor celei dintâi din prima jumătate a sec. Xlx şi o vedere de total a celei din urmă din rrima jumătate a sec. XVIII, când cetatea dela Limanul Nistrului era încă unul din cele mai puternice puncte de sprij in ale stăpânirii turceşti în părţile de Nord ale Mării Negre.

O însemnare cu creionul pe întâia stampă arată, ca dată a desemnului, a nul r82o. După cari anume cri terii s'a fixat această dată, nu putem şti. Dar foarte probabil că timpul a lcătuirii desemnului nu e departe de acest an, fie in sus, fie în jos. Intr'ade­văr, starea mult mai bună a ruinelor cetăţii de cum apar ele in acuarela lui Fr. Knapp dela r86+ (K Romstorfer, Cetatea Sucevii, ed. Academiei Române, Bucureşti 1 9 1 3, pag. 1 02) şi înfăţişarea celor trei p ri vitori în costumele vechilor s tări socia le anteri­oare anului 1848 în Bucovina, indică că desemnul e din întâia jumătate a sec. trecut.

Stampa reprezintă, Ia stânga, pe colină, biserica Mirăuţilor, ruinată şi părăsită, cu căsuţele ce se găsiau în jurul ei, între cari se distinge, pe p lanul d tn urmă, o biseri­cuţă, care poate fi cea din Iţcanii- vechi. La dreapta, pe colina din faţă, se văd ruinele cetăţii şi anume : în p lanul dintâi, laturea de apus a incintei exterioare, cu parte din turnurile şi contraforţii ce se a flau odinioară acolo, iar pe planul a l doilea, în fund, la dreapta, ruinele paradisului (cf. planul dat pe pl. Il din scrierea lui Romstorfer). Depresiunea ce desparte co­lina Mirăuţi lor de acea a cetăţii e valea Cacainii, care dă în apa Sucevii, ce se

Baieti noi Comisionii rlonomentelor Istorice .

vede şerpuind pr in mijlocul şesulu i dela hotarul Moldovei.

A doua stampă reprezintă Cetatea - Albă (Akkerman, Bialograd), şi e datorită lui Gabriel Bodenehr, zis cel Bătrân (der Ăltere), desenator şi sculptor, despre care pot arăta după i zvorul pe care a binevoit a mi-I indica d-1 D. Marmeliuc (Allgemeines Lexi­kon der Bildendenkunstler von der Antike bis zur Gegenwart, publ. de Prof. dr. Ulrich Theime ş i Prof. dr. Felix Becker, vol. II, Leipzig 19 ro, pag. r67), că a infătisat în lucrările sale în deosebi orase , , ,

şi cetăţi. A trăit între r673 şi q66 şi a întocmit, sub titlu de "Force d'Europe" , o serie de 20'J vederi şi planuri de oraşe şi cetăţi, din care negreşit face parte şi stampa noastră.

Intru cât e vorba de un artist ce ş i-a făcut o specialitate din îndeletn icirea de a reprezenta în lucrările sale oraşe şi cetăţi din Europa timpului s 'iu , e de presupus că stampa ce reproducem înfăţişează des­tul de fidel Cetatea - Albă, aşa după cum ea se afl a în prima jumătate a sec. XVIII . Lucrul de altfel se vădeşte ş i prin com­pararea ilustraţiei cu reproducerea soco­tită până acum ca cea mai veche a Cetăţii­Albe (de pe la 1 790) şi cu p lanul acestei cetăţi dat de Ing. E. v o n Stern (reproduse şi în ac. Buletin, a. VI, pag. 59-6o) . De asemenea descrieriie mai vechi cu privire la Cetatea - Albă arată că desemnul lui Bo denehr nu e fantastic. Singurul e lemen exagerat e numai înălţimea stâncei pe care se găseş te cetatea, care, după călătorii moderni şi descrierile mai detaliate (cf. ac. Buletin a. VI, pag. 63-4 ŞI a. VIII, pag. 7o-r) e mai redusă. Artistul a voit, negre­şit, prin această exagerare, să arate mai

4

inp.org.ro

{JJ c (") (!) :5. Q.. c 'O r»< o

26 BULETINUL COtUS!UNII l'\ONUI'\ENTELOR ISTORICE

inp.org.ro

CETATE!\ SUCEVII ŞI CETI\TEI\-.ALBĂ 27

plastic buna şi sigura aşezare a cetăţii. Incheind aceste scurte lămuriri asupra

stampelor ce reprodl..lc , ţin să accentuez că i mportanţa lor constă, în deosebi , în fap­tul că dau cele mai vechi reprezentări a două din cele mai însemnate cetăţi mol-

sec. XVIII, aşa ca să fi atras, ca cetăţile de pe istru şi dela Marea Neagră, i nte­resul desenatori lor şi editorilor, cari p rin vederi ale cetăţilor scoase în evidenţă de luptele mai sus amintite, comemorau suc­cesele învingătorilor împotriva păgânilor.

18. Cetatea Albă, după o stampă din întâia jumătate a sec. XVIII

doveneşti, întru cât e greu de presupus că se vor găsi altele mai vechi. Ce p riveşte Cetatea dela Suceava, pentru cuvântul că, fi i nd în lăuntru ţării, n'a fost loc strategic disputat în luptele dintre Poloni şi Turc i d i n sec. XVH ş t dintre aceştia şi Ruşi din

Iar ce priveşte Cetatea Albă, pentru cuvântul că, numai în a doua jumătate a sec. XVIII câştigă interesul de care vor­bim, în luptele dintre Turci şi Ruşi. Ori stam pa noastră e, cum am văzut, mai veche, - din întâia jumătate a sec. XVIII.

inp.org.ro

2 8 BULETINUL C0t1ISIUNII t10NUl'1ENTELOR ISTORICE

lntr'adevăr, primele stampe cunoscute, reprezentand cetatea Hotinului, cea mai puternică şi mai importantă a Nistrului, sunt din timpul luptelor dela 1673 - 75 dintre Turci şi Polonii lui Ioan Sobieski. Urmează apoi-şi pentru Tigh i nea (Bender) şi Cetatea Albâ (Akkerman) din timpul lup-

telor dintre Turci şi Ruşi dela q68 - 74, q87 - gr şi r8o6 - 1 2 . Cum mare parte din aceste stampe se găsesc azi în colec­�iile Academiei Romane şi ale d-lui Gh. Sion, care a avut bunavoinţa a ne îngădui să luăm copi i fotografice după ele, - vor fi reproduse, pe cand, în acest Buleti n.

A. L.

LES PLUS ANCIENNES ESTAMPES DES FORTERESSES DE

SUCEAVA ET DE CETATEA-ALBĂ.

Les estampes reproduites ci-dessus re­p resentent les plus anciennes vues, connues jusqu'a present, des deux forte resses mol­daves les plus importantes.

La premiere, representant la forteresse de Suceava, date de la p remiere moitie du XVIII-eme siecle (env. r82 o) . On voit a droite les ruines de la citadel le et a gauche l'eglise, aujourd'hui restauree, de Mirâţi et avec les petites maisons voisines.

La seconde, datant aussi de la premiere moi tie du X VIII-eme s iecle, represente

la forteresse de Cetatea-Albă (Akkerman, Bialogrode), situee a l 'embouchure du Dnies­ter sur la iVIer Noire.

Cette derniere est due a Gabriel Boden­her 1 ' A ncien, dessinateur et sculpteur, qui a vecu entre r673 et q66 et a execute une serie de 200 vues et p lans de villes et de forteresses d' Europe,qu'il a reunies dans un album sous le titre de " Force d'Europe u , recueil dont provient, evidemment, aussi l 'estampe dont nous nous sommes occupes.

inp.org.ro

CERCETĂ RI CU PRIVIRE LA TRACI A). EMENDA ŢIUNI L A CORPUS 1. L.

-- o--

r. CIL. III 1 243 r din Resen, pe malul drept al râului Rusiţa, l a o fântână.

[J i � 1 (v1 E F � I P O P S 8 1 S 1 N l 1 D V O r O Rfv\ P � \ JIJ/J{• "· · 'ţ: L v z E- 1\] 1 r r r 1 \

Fig. 1 .

A fost publicată pentru întâia da.tă de fraţii Skorpil in Arch. ep. Mdth. XV, P· 2 16, nr. g8, cari o dau ca provenind din ruinele dela N icopolis ad Istrum, de unde apoi in Corpus. In ambele locuri este ce­tit numai sfârşitul i nscripţiei , la Skorpil [Au]­luzem· ji[l]ia, iar In Cor pus : [Au] luzen z' jzli[us] . Tomaschek ceteşte in r. 2 Cetrz-po­

n's 1 ) . O lectură ceva mai completă încearcă Seure în monografia sa istorico-epigrafica "Nz'copolz's ad Istrum" �): Dis m(anibus) 1 E[pt]ip01'fz]s Bz'[t}i N. 1 • . . • [Au] 1 luzeni fi[l]i[a?]. Rândul 3 nu e cetit nici de el . Dacă a revăzut sau nu piatra sau dacă a avut vre-o estampă, el nu ne spune m m1c, aşa că lectura din r. 2 Bz'[t]i N. . . . . . îmi

') Tomaschek, Die a !ten T/waker, II 2, p. 7 s. v. ' E�pu- t2 ),p.l� în SitZU11J{Sbericlite d er vVien. Aka­demie, 1893--1894·

2) G. Seure, .Nicopolis ad !stnem, în Rev. arc!t· 1903 II, p. 69, n. 90.

3) Sau E(ptjiporju/s. ') La fel ' PtcY.our.:opt� din 'P·rp>-ou::opt;, Essbin1�s

din Esbenus. (cf. n. 4 din acest articol). 5) CIL. I I I suppl. p. 1989, Dipl. mi/it. LXVII ;

A1·ch. ep. J!llitth., XVII, p. 196, n. 64 ; Sbvrnik, 1900, p. 134 ; Kalinka, Antike Denkmăler în Bulgan:en, n. 34 (de 4 ori ) şi 135 ; CIL III supp!. p. 232869 Dipl. mit. CVIII, n. 14214 14 ; G. Seure, Voyage en Thrace,

pare neîntemeiată, mai cu seamă că în dese­nul lui Skorpil e c lar un S mai mic decât celelalte litere.

Tot ca o încercare de lectură dau şi eu următoarea transcriere : Dz's .M ( anz'bus). 1 E[pt]zfor[t]s 8), Bisz'nl z" [j(ilz'us)], Du (r)o­[t]ormiaej, [ A]ujluzem'jilz'a [e coniugi b(ene) m(erentz') p(osuit) ].

Cel ce a pus inscripţia , poartă un nume destul de cunoscut în onomastica tracă, Eptiporis, formă iotacizată dela Eptepo­

rt.s•) . Numele acesta ne îr.tampină în inscrip­ţii sub forma Eptaporis, Epteporis, iar Epta­

per, Eptepi1· 5) ca nume corespunzător fe­minir.. Radicalul epta - foarte frequent la Traci, se întâlneşte mai adesea cu varianta epte , tm;1) -, E1ttca -, rar �7tt�l-, î n com­punere cu - ala, - xEv6o�, - l)t�, - 7topl�, -'tpcz),l�, - tp.x, - 7tOUo�, - cruxo�.

Tatăl acestui Eptiporis pare că se che­ma Bisinus, nume format poate din B6�Y)� 6) , varianta BC�1)� 7) , latineşte sub forma Bz'­zens 8) , Bf�o� 9), lat. Bz'zo 1 0) , Bz'sa n) . For­maţiuni asemănătoare trace avem : Tarsi­nus 12) din Tarsa, Tczpoucrrvo� 1 3) din Taru­

sus 1 4) , Sz'sinus din Sz'ses 1 5), Siburrinus 1G) .

Mai p robabil însă, e acelaş nume cu Bz·-

în Bul!. corr. hell. 1898, p. 526, r. 62. 6) Cf. Tomaschek II, 2. p. r6. 7) G. Seure, Nicop. ad. Istrum , în Rev. Arch.

1908 II, p. 69, n. 9 L 8 ) CIL. VI 31143. 9) C IGr. 9151. 1 0) CIL. I I I 2782. "l CIL. XIH 8312 : B1:arta, Bisae f. Bessus. ") CIL. V! 3601 ; Tarsa et Tarsi11us. ' 3) CI A tt. III 2496. 14) CIL. XIII 7803 (cf. nr. 7 din acest articol). >5) La V . Pâeva n , Cetatea Ulm etu m II 2, p. 8 - 9. '6) C IL. I I I 646 şi 678 din Phi l ippi.

inp.org.ro

o o BULETINUL COtuSIUNII MONUt1ENTEL0R iSTORICE

szmus, Bz"senus, format dela Bisius 1), care poate fi i llyric.

In ceeace pri veşte lectura rândului 3, cel mai rău păstrat din inscripţie, se c iteşte lămurit D V O f O RM ; T e nelndoelnic, păs­trându·se jumătatea din dreapta a barei orizontale. Litera P cred că a fost cetită de Skorpil pentru A, inscripţia fiind stri­cată rău ; iar între această literă şi prima bară oblică din V rămâne loc, după dese­nul din Arc/�. ep. Mitth., tocmai pentru cele două litere E. A. Nu e nici o greutate de a admite n umele trac Du(r)otorma, cu toa­tă lipsa lui R, exemple pentru asemenea scăpări fiind numeroase 2) .

Durotorma, nume trac feminin, î l avem documentat intr'o diplomă mil itară a lui Hadrian sub forma Dorotun11a, Dotochae jil(ia)3). Acelaş nume cred că se c iteşte şi intr'o inscripţie foarte rău păstrată din Utum 4) : Du[ro}tuonna. Numele e compus din două elemente duro-(doro-) şi - forme, ambele curat trace. Cel dintâi îl avem în Bevo[-owpo(;, �wpwv, �wpicrwv, �op�iv91J(;, Du­raziso), Durises 6), �wpa),c;(mto(; 7) şi în topo­nimicile �oupie(;, Durostorum, �oup6te),t(;, �wp[ove(;, �opbxo(; 8) . Al doilea element i l cunoaştem sub forma - turnw în Doro-hwma

1) Cf. \V. Schulze, Latei11. Eigenn. p. 1 33 şi nota 9·

•) Cf. Indicele CIL . I I I suppt. p. 2573: frale(r) , pue(r ), Vi(r ), conco(r)diler, C e(r )eris, Cu(r )sor, Flo­(r)e, Fo(r)lunata şi indicele la CIL. II, IV, V, XII­XIV.

3) Găs ită la Tricornium (Moes. sup .) şi publicată de S. Reinach şi Miloje Vassits in Comptes-ren ·

dus de !'Academie des lnscr. el des Belles-Lettres,

1 909, p. 130. Eu am putut-o cerceta în Rev. Areli. 1909 II, p. 324 -5, nr. 105 : Hadriamts Antonio,

Tin·zi j., Timi, Hierapol. (soldat al coh. 1 FI. Bes.

sorum et Dorotunnae, Dotochae fi/., uxori eius Tricnrn(io) (a. 120 d. C hr). Cohorta acesta ne� cunoscută încă lui Cichorius 1Pauly-\Vissowa, R. E., IV, 254 s. v.) ni este documentată pentru a.

103 în Moesia superioară (Reu. Arc/1. 1 9 1 2, 1, p. 489 , n. 1 25), iar acum în 120 o găsi m î n Macedonia·

4) CIL. I I I 12362 : D(is) M(an ibHs) Du[rojtuorm e

fquae e ?jl . . . . . [vjix(il) an(nis) [X?jX . . . . . . Pentru provenienţa ei, v. CIL III 1 2354. Comple­tarea e a mea.

5) Tomaschek, II, 2, p. 34 -35 · 6) C IL. XIII 83n din Colonia. ') G. Kazarow, în Arch. fiir R eligionsw. 1 9o8

p. 4 10,

(Dipl. milit. citată mai sus) şi în Rescu-tur­me-soz"e 9) , şi -torma în i nscripţia noastră -Dura-forma şi in �flopoo-'t6pf!O(; 1°), precum şi în forma intermediară-tuarma în Duro­tuonna 11), care vrea să redea probabil pro­nunţarea, specific tracică, a unei vocale între o şi u, care nu se p utea transcrie în alfabetul latin şi grec. Cunoaştem şi alte exemple de nesiguranţe de acestea, cari poate ne arată sunete trace, neexistente în latineşte .şi greceşte.

Astfel formele feminine Jl;fucapu.s 12), Mu­capuz·s 13) , şi Mucapius 14), par a arăta, după cum remarcă Filow, o vocală tracă, căreia nu i se găsea corespunzător în latineşte. De asemenea găsim Diza, Disacentus, Dz'szatralis, Dizzace 1 5), de altă parte Gas­zoria, ra�wpia 16). Perdrizet bănueşte aci un sune� al lui Z, greu de redat in la­tină sau greacă. Ştim de altfel că Tracii aveau şi sibilanta Ş, pe care lapicizii încer­cau să o redea printr'un 2"1 7) .

Mai departe lectura [A]uluzem· filz"a[e] e sigură şi o găsim cu schimbarea finalei în câte trele lecturile anterioare. Numele a­cesta ni este ceva mai bine documentat î n inscripţii c u variantele Auluzem"s18), Aula· zems 19) , Auluzanus 20), Auluzon 2 1).

8) Tomaschek, I l , 2, p. 72 -73· do•Jpors),l<; e cetit de Seure în Reu. Areli. r go8 I l, p. 37 : 1\J,. r\.bp. Tsi,rsJc('f'opoo) \?)

9) C IL. lii I I95· ' o) Pe monete din Abdera la Miinzer-Strack,

Die antikm Miinzen von TIIrakim r, 1912, p. 58 : hcl Ifl-opllor6pp.o KoJ, . . . .

' 1) Pomenită mai sus elin ClL. III 12362. ' ") C IL . VI 3215 : Mucapus, Mestilu fi/ia. 1") C !L. III 8og şi Dumont-Homolle, Metanges

d'arch. el d'epigraphie, p. 555 dela Pauli. H) B. Filow, Monumenls antiques au m usee na·

!iona!, în lzvestia soc. arch. bulg. 1912, p. 1 0. 15) La Tomaschek, II, 2, p. 32- 33· 16) Perdrizet, Voyage dans la Macedoilu premi·

ere, în Bul/. corr. hell., 1898, p. 346 - 347. ") V. Pârvan, Cetatea Tropaeum, p. 31, în loca­

lităţile Eucidava şi vicus Iiamaus. > 8) V. indicele la Areli. ep. Mitth. , Dum.-Hom.,

op. cit. şi Kalinka, op. cit.

19) CIL.V 3509. �o) La Tomaschek II , 2, p. 4; CIL. Xl l f 7292 ;

Iahres!t. d. oest. areli. b1st. XV, 2, Beibl. p. 236. 2 1 ) C IL.UI 14507 b dextr. S I : M. Aur. Auluzon,

d. R(emesiana).

inp.org.ro

CERCETfiRI CU PRIVIRE U\ 1RI\CI 3 1

z . CIL. Ili 14406 c.

BEND IDEI SACR

B ITHVS RASCIL/ QYI ET CRISPVS· D · S · P

5 AC . MANTA C L· IRINI FI LIA

Cetim: Bendidez" l saer(um). 1 Bz"thus Ras­ei/[ae /Ulius)} 1 qui et C1'ispus d(e) s(ua) p(eeunia) 1 ac Manta 1) C(ai) l(zbe1'ta) lrini

1 j "l " 1 z za. Transcrierea l ipseşte in Corpus. Inscrip­

ţia e găsită la Prusociani, aproape de Phi· l ippi, unul din cele mai importante centre trace, şi a fost p ublicată mai întâiu de P. Perdrizet în Bulletin de eorrespondenee hel­lem"que, 19oo, p . 307. Mommsen o publică apoi în Ca pus, după o copie rectificată, tr imeasă lui de Dobrusky.

La Perdrizet lipseşte prima literă din rândul I şi 3, in r. 4 el dă D- S- F . iar în r. 5 cetise CLIRINI, nume necunoscut, care î l făcea să se gândească la Quz"rin·i. I n Corjms, la indicele Supp!. p. 2631 , e ce­tit : Bithus Rasez"l.. . . . quz· et Orispus.

Transcrierea lui Perdrizet dă Rasei/a, însă nu în forma obişnuită a numelor trace, ad ică în cazul genitiv numele tatălui ; dea­semenea l ipseşte orice explicaţie asupra radicalului la care trebue alipită.

R ădăcina tracă Rase - mai des Resc-

1 ) Pentru Manta, v. Tomaschek, Die altm Tlzra­ke1', I l , 2, p. 23, şi P. Perdrizet, Inscriptions de Philippes, în Bul!. de c01·r. hell. 1900, p. 307-309.

') G. Seure, A1·cheologie thrace, în Revue Archeo­logique, 191 1 Il , p. 440, nr. 8.

3) Vezi la Tomaschek, op. cit. I I, 2, p. 27 ; Pro­sopographia Imperii Roma11i, I II, p. 128-130, nr-4o-48; Th . .Mommsen, Reges Thraces inde a Cae­sare dictato1•e, i n Eph. epigr. I I �i H. Dessau, Reges Thraces qui fuerint imperante Augusto, în Eph. ep. I X . fasc. 4· E purtat şi de simpli parti­culari în CJL. I I I 1236r, 1 4507 ; Arch. ep. Mitth. .•

XVIII p. 108 şi cel d in nota precedentă ; Insc1•. Gr. X I I , (ase. VIII 455 (Thasos).

4) CIL. III 1 195 şi p. 1390. 5) P. Perdrizet, /. c., p. 307. 6) Tomaschek, op. cit., li, 2, p. 69. 7 ) Ibidem , p. 27. 8) Cf. Dumont-Homolle, Melang·es d'arc/teologie

el d'epigraphie, p. 559· 9) P. Perdrizet, Relief du pays des Maedes, în

Rev. Arch. 1 904 I , p . 19 sqq . . 1o) Ibidem, din B:1ll. 'arch. bulgar 1894. 11) C IL .VI 9955: Dida vascula1•ius.

odată chiar Risc- o găsrm în numele ' Po::�cr-z.ourcop t� (variante ' Po::crxourcopt�, 'P7Jcrxo6-rcorA�, 'Ptcrxourcoptc; �), c unoscut la regii traci din vremea lui Caesc: r şi August 3), în Res· cu-tun ne· soie 4), 'Pcl crxou]ekw� 5), şi în topo· nimicele 'P�crxuvf.lo(; şi Resculum r.) . Sub for­ma Rase- il cunoaştem atât în campusul Rascu-pon·s, cât şi simplu 'PO:crxo� 7) .

In inscripţia noastră avem desigur nu­mele Rasezla, format, la fel cu a lte nume trace, prin adăugarea la radicalul Rase­a terminaţiei zia (var. ula, ala, ela 8), p re­cum : Asdula 9) din "Acro7J� 10), Cutiula, Kou­'tO,o::; din Cuta, Cu.t·ies, Dz.dila din Llctoo::<;, Dida 11), Dizala, Eptala din radicalele bine cunoscute Diza ş i Epta, Margulas 1 2) , J11es· tula 13) din Mestus, Jl.1ucala 14) din rădăcina cea mai des întrebuinţată în onomastica tracă, Ilo::toO,a� 1 ") din IIa[€)1)� 1 6) , Purula din Punus, Sadala, �o:�odA.a� 1 7), Susula din Susus, Tarula din Tara 18) , T�paA.a� 19) de la Teres, nume foarte răspândi t, Zerula �0) şi Gerula 21) din rădăcina �cp, fără să mai pomene.3c alte nume a căror rădăcină nu e bine stabilită în lipsă de exemple suficiente, precum Artz"la , Perula, Pol ula, 'P1)6ou),o;� 2�), Lenula, Cerzula, Kof.l�).a(;, 6o:p�O:A.a 2 3).

12) CIL . Ill 14206 ' 0 d i n Philippi ş i Sbornikul Ministerului de Insir. bulgar XVI-XVII, p. 71 .

1 3) CIL.II I 14507 ant. a 27 ; CIL.XIII 6574 din Germania superio1ră şi P. Perdrizet, Inscr. de Philippes, în Bul!. de corr. !tel!. 1900, p. 309.

14) CIL.XIII 8308 din Ger;n. inferioară. I n CIL.III 6133 : Mucalus.

1 5) P. Perdrizet, l. c., în Bul!. corr. hell. 1900, p. 306.

1 G) Ibidem, cunoscut şi în formaţii ca TopY.oorca�­fhjc;, z� rca.ili·�c;, M wwrca[li·�� ; la Dobrusky, A1ateriaux d'arc!ufologie en Bulgarie, p. 106, n. 152: Mucapaibes.

H) P �rdrizet, loc. cit. şi nr. 6 din acest articol. 1 s) CIL.III 6150=7437, 7548 ş i 14507 . Schulze,

in Zur geschichte lateinischer Eigennamen, p. 40, nota 6, îl socoteşte i llyric. Cf. şi G. Seure, Areli. tlwace, în Rev. Arch. 1912 I l p. 225.

t9) Bull. de con. hell. 1897, p. 135, n. 4· 2o). Iahresh . d. oest. arch. Insi. XIV r, p. 130 sqq. 2> ). lzvestia soc. arch. bulg., 1912, p. 468, n . 53· ") Poate în l egătură cu Raebucus (CIL.lll 1420620)

citit de Seure Raebuc[entjus, în Hul!. cor. !tel!., 1901 p. 323, după Rabocentus (Tomaschek, I I, 2, p. 27), 'P·�IiooY.svOoc; (Arch. ep. Mitt/1. XVII, 2 19, nr. 1 23).

23) Dobrusky, Materiaux, p. 228 Toate celelalte la Tomaschek II , 2, p. 3 -52, s . v. O statistică mai completă voi da la redactarea cercetărilor m ele cu privire la «Răspândirea Tracilor în imperittl roman • si la • On01nastica t1·acă•, intemeiat pe material�! nou epigrafic necercetat de Tomaschek

inp.org.ro

BULETINUL COl'liSIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

Terminaţia aceasta la nume, în cea mai mare pa rte bărbăteşti, pare a fi un dimi­nutiv 1) - cu genitivul în ae 2) - în trebuin­ţat, cum se vede, foarte adesea la Traci, aşa că lectura din inscripţia noastră, Bit­hus Rascilae j., cred că e pe depl in în�e­meiată .

3· C IL. III 8055·

L I P R

\ Ml I X

S E XIV S � \ G UVS D DO C H VJ

l

A7=0�

A fost publicată mai întâiu d" Tocilescu în Arch. ep. Mitth. III p. 42, n. 4, apoi de aci în Co1'pus, sub rubrica Dacz"ae z'nce1'fae. In ambele locuri nu s'a încercat nici o completare. In Monumente epigrafice şi sculpturale, 1902, p. 3 r 3, n . 38, Toci lescu o publică din nou dându· i şi lectura.

Provenienţa ei ni este necunoscută ; To­cilescu bănueşte că ar fi fost adusă de peste Olt. Cu toate că peste tot se spune că se află în muzeul nostru , cerc'=tările mele penEru a o găsi au fost infructuoase.

şi Homolle, ieşit la iYeală în timpul din urmă şi pierdut în parte în publicaţiile bulgăre�ti, puţin accesibile învăţatilor apuseni. Totu�i Seure a cer· cetat şi republicat foarte multe din monumentele nouă referitoare la Traci, din Bulgaria şi de pe coasta Mări i Egee, neglijând însă cu tot,J l pe cele din Dobrogea noastră, descoperite in săp3turile dela Ulmetum şi Histria. Cf. V. Pârvan, Cetatea Utmetum, în Anal. Acad. Rom., Jlifemor-iile Secţ. Istor ice, tom. XXXIV, XXXVI, XXXVII şi Hisf1'ia I V. Inscripţii g-ăsde în I9I4 şi I9If.

') Cf. Dumont-Homol!e, p. 559 şi Tomaschek. p. 33 s. v. Didila.

2) CIL.VI 2645 : C. lulius Dizalae j_- C IL.Xl!I 7049 : Sese Lmulae (._- CIL.I I I 703: Biiicmthus Cer­zulae j.,· CIL. I I I 707 şi p. 23288•: Cintis Po!ulae

f. etc.

Se ştie că din li psa unui lapidariu spaţios, cele mai multe din inscripţiile noastre stau îngrămădite în sala Senatului sau într'o magazie din curte, iar cele mai vechi -cum e aceasta - încastrate în z iduri şi ascuns':! pe după dulapuri. Pentru studierea ei m'am servit de desenul lui Tocilescu din Monu­mentele epigrafice, loc. cit.

Ca variante sunt de notat r. 3 in Cor· pus RNII, iar în reeditarea lui Tocilescu RNII j în Mith. este citit ca în df.!sen ! M/, cum pare a fi exact, întrucât bara orizon­tală, care ar hotărî pe A in ligatură cu V, nu există, precum nici un al doilea I, ci numai unul singur, mai mic şi aşezat ceva mai sus decât intreg rândul 3· In r. 4, atât Corpus cât şi Tocilescu (Monum. epz'gr.) dau pe V întreg, în Mitth. lipseşte partea de sus a barei din stânga a lui V, cum se vede ş i în desen. In schimb r . 6 e cetit ac i GEL V S D .

Lectura lui Tocilescu, r . 4·5: ·.;ix(it) [an (nas) . .. ; r. s-6-7: L(ucius) Sextus Vi . . . coniug sau !e}g(z'onz's) ez'usd(em). . . . . Eu]dochus . . . . Zena.

Poate că e mai bine în felu l următor : dela r. 3 . .. . . mi(les) 1 [leg( ionis) . . . .] v1x(it) 1 [an(nis) . . . . ] L(ucius) Sextus 1Ti 1 [talis ?

ntzzl(es) le]g(iom's) ez'usd(em) 1 . . . . . . Ama ? j dochus 1 . . . . . Muc?]azeno 1 . . .. . h . b. 11'Z . p. (?)

Inscripţia e aşa de ciuntită încât nu se poate preciza nimic sigur. Cred că Ama­dochus e cetit mai bine, fiind un nume o­bişnuit în regiun i le trace, iar monumentul nu poate fi decât dela noi sau din Bulga­ria 3). El ne întâmpină foarte adesea pe monumente, mai cu seamă in variantele A [Lchoxo�, Madocus, �1-�oo%0�, M�roxo� (Mi"o­XO\;), 11q·mw� 4). In ceeace priveşte comple· tarea mai departe a inscripţiei nu pot afirma cu siguranţă numele Mucazenus 5) ( în inscripţia noastră la dativ sau ablativ) în­trucât poate fi numai Zena, cum a com­pletat Tocilescu, sau alte compuse trace

3) Eudoclws e pomeni t numai de trei ori; cf. Pa pe, Griec!t. Eigenn. p. 405.

4) To:naschek, II, 2, p. 6; lnscr. Gr., XII, fasc. VIII, 19o,.2 şi G. Seure, Arch. thrace, în Rev. Areli. 1912 II, p. 261 �i note. Kieseritzky· \Vatzinger, Griech. Grabrel. aus Siid. Russ!and, n. 201 .

5) Tomaschek, I I , 2, p. 25; Dumont-Homolle, P. 555; G. Seure, Nicop. ad. lstrum , în Rev. Arch , 1908 I I , p. 43, n. 44 ; Kalinka, op. cit. n. 307.

inp.org.ro

CERCETĂRI CU PRIVIRE Ll\ TRl\Cî

cu zenus, precum Dinzenus 1), Dulazenus 2) , poate şi Dizazenus sau Eptazenus, până acum nedocumentate.

4· CI L.III 5567 din Bedaium (Noricum), in Salzburg.

B cu doi I, care nu se mai găseşte a iurea în inscripţi i ) ceace a permis editorilor Cor­

pului să citească Essibnus, nume neexi­stent. Că trebue cetit Essbinus, pe lângă documentare� de mai jos, avem confirma-

D M I V L · V I C T O R /V\ A R f A L · · F

O B · f\ N · LV

B [ S S A · \ V V t. N 1 S F · \X e � t Lv N O V E LLA · E S S � N \ F Q B A X v" ' V I C T O R I N V S P A R E N T B E T C O N I V G I "E V I C T O R I N A E.

f ll F E C I T 10

QV I P E R LVE M · V I TA· f" V N CTI SVNT ·!I\ �MtRT I NO·t P.VFo (o $ E T f2 V R 1 V S T 1 N O · F R A 1 R1 M L L E G ' ' · ! TA L S T I P E N) X · 0 . A . X X X

In Corpus e toată l i teratura ei anterioară. In urmă a m putut-o găsi publicată din nou la G. Hager şi I. A. Mayer, Kataloge des Bayen'schen Natz'onalmuseums, IV Band, 1 892, p. 1 22- 1 23, n. 734· Numai aci e dată transcrierea, cetindu-se în r. 5 Novella Essibz'ni f(ilz'a). De altă parte la indicele Suppl. dela Corpus, p. 2390, e cetit Essib­uus. Ambele lecturi sunt greşite, a ic i fiind sigur Essbinus, formă iotacizată dela Es­benus 3),

Lectura ei e deci următoarea : D( is) JVJ( anibus). i lul(ius) Vt'ctor, Marfial (is) f(i­hus), 1 ob(itus) an(norum) L V 1 Bessa, luve· m's fUI-ia), ux(or), (obita) an(norum) XLV,

1 .Nave/la, Essbini j(z'lt'a), ob(ita) an(norum) X VIII. 1 Wctorinuj parentz'b(us) 1 et coniu· gi et Victon'nae 1 fil(z'ae) (ecz't,· 1 qui per luem vita functi su1�t Jl!lamerft'no et Ru­jo co(n)s(utibus) 1 et Aur(elt"o) lustino, fmtri­m.z'l(iti) 1 leg(z'om's) II Ital(z'cae), stipend(io, rum) X, (obito) a(1111oru111) XXX.

I n text se vede clar ligatura l ui B cu I (în Catalogul mai sus c i tat e redat ESSffirNI, accolada . însemnând ligatura lui

1) Arch. ep. Mitth. XVI11 2o7,5 şi Kalinka, n. q6. ') 1ntr'o diplomă militară din Ghiumulgina, pu·

blicată in Rev. Arch. 1912 I, p. 456, n. 10, după revista 'A6·1jvii., iar acum în urmă în Iahresh. d. o. arch. l11Sf. X VII, p. 148 sqq.

3) Cf. nr. 1 din acest articol, p. 29 şi nota 4· 4) CIL.lll 6281=8040 din Rusăneşli . 5 ) CIL.Xlll 7585 din Wiesbaden.

-Deasupra i n­

scriptiei, după descrierea lui Zangemeister, u n relief cabiric: Do/anus, Esbeni j(ilius), Bessus, eq(ues 1 coh(ortis) Illl Thracum ..

Buletinul Comisiooii l'lonumentelor Istorice.

rea, de natură pur epigrafică, a celorlalte două ligaturi cu I d in inscripţia noastră, în r. 2 T cu I şi în r. ro M cu I, în am­bele locuri I cetindu-se după consoana cu care e legat, M a r t i a 1 i şi m z' 1 i t i , deci ş i E s s b z' n i .

Numele Esbenus îl avem până acum do­cumenta t încă de patru ori : un Ael. Va­lens quz· et Esbenus 4) în Dacia Malvensis ' un Esbenus, tatăl lu i Do/anus, acesta fiind eques coh. III! Thracum (in Germania su­perioară), de naţionalitate bessică "), un centurz'o dassis Misenensz·s, Hezbenus, Du­lazeni j 6) , Sappaeus 7), iar într'o inscriptie greacă din Nicopolis ad Nestum, închinată lu i Kupto<,; IUou'twv, un 'E�oevo<,;, tatăl fe­mei trace r'YJnbtupt<,; 8). Aceiaşi rădăcină o regăsim în Atl-esbz's, Thracum regulus 9).

Tomaschek 10) consideră pe Esbenus ca un nume specific Bessilor. Prin Bessi însă trebue să înţelegem o mare parte. a nea· murilor trace, spre deosebire de cele nor­dice a le Geto - Dacilor si de cele din vechiul regat al Odryzi l�r, sens în care e întrebuinţat numele de Bessi în vremea

6) Jahresh. d. oest. arch. Inst. XVII p. 148 sqq. Di­plomă militară găsită la G hiumulgina în Thracia publ. de Kubitschek: Vespasian lui Hezbenus Du· lazeni j(ilius), Sappa(eus) cent(urio) (9 Fev;. 71).

7) Pentru a doua oară pomenit tribul Sappae­i lor (cf. Tomaschek, op. cit., 1 p. 6g, in inscriptii latine; vezi ClL.XIII 7580 : .cives Sappa(ejus.

'

8) Demitsas, Macedonia, nr. 823. 9) Tit. L iv. XLII, 67,4 ed. \Veissenborn. Toma­

schek după vechea lectură a pasajului dă Aut-esbis (op. -cit. Il, 2, p. 31.

' 0) ibidem.

inp.org.ro

3 4 i3dLE.nNaL corirsruNu r1mwMENTEL6R rstoRîC�

imperială romană �'1 . Esbenus dela V/ies­baden e tatăl lui Dolamt� Bessus; cel din i nscripţia noastră face parte d intr'o întreagă bmi lie de Bessi, cum o dove deşte numele Bessa al mamei lui .' ictorinus, ginerele lui Essbinus. 1:1 ceeace prive.;,te pe Sappa­eul Hezbenus ş i pe cel dela 1 icopolis ad Nestum, din ţinutul clasic al Maedilor, sunt de considerat tot sub numele generic al Bessilor, întrucât Soppaez· şi Maedi fo::-­mau strategii înveci nate cu teritoriul vechi al Bessi lor lui Hcrodot şi se cuprind mai târziu în numărul total al clanur ilor bessi­ce. Nu e greu de admis că şi cel dela Ru­săneşti va fi fost tot un Bcssus aşezat aci in Dacia Maivensis, fie ca veteran după liberare, fie în legătură cu întreaga muta­re a unora dintre Bessi dela sud la nord. S'ar putea însă să fie şi un nume comun atât Tracilor sud ici, cât ş i Geto- Dacilor, cum mai întâlnim ş i alte exemple ca Ei­tus 2), Mucap01' 3), JWucatralis 4) ./lllucatra 5), JVlucasenus "'), Brases î), etc.

Interesantă este variaţia ortografică a numelui, de două ori Esbe11us şi Ezbe­nus, iar în i nsc ripţia noastră Essbinus, ceeace arată, cred. o sibi lantă tracă, deosebi­tă de s roman sau grec şi de �. care poate era ş 8).

Mama lui 'Jictorinus, cel ce pune inscri p­tia se nume:,;te Besso. Găsim deci etnicul tnt�ebuinţat �a nutne personal, obicei foarte răspândit in antichitate In lumea tracă gă­sim exemple identice, Bessa, Bessus, Ee­suia 9.! şi s imilare precum Cotinus 1 0) dela neamul Cotz'11ilor 1 1), cari după numele tra-

1 ) Vezi la Tomaschek, op. cit. 1, p. 76 şi Mom­m>en, în Hermes XVI p. 465, nota 2, şi XIX p. 33· 2) Foc-,rte răspândit la Traci. In Dacia C I L I I I 829 ş i 9!7·

3) In Dacia C I L I I I 799, şi 852. •) lahrb. d. d. arc!t. Inst. 1 9 r3, Arch. An.z. p.

333 ( Apu lum): Mucall'a Bra.si f., 1niles 1'1(umerz) Palmyrenor�tm Tibi>censilmt_. . . . . . . Nlucaţor Mu­catralis.

5) I n Dacia C I L.Ill 787 şi cel din lahrb. ; v. nota precedentă.

. 6) , In Dacia CIL.III I I95 şi n. 3 din prezentul articol.

7) V . nota 3 şi Kalinka, op. cit. n. 34 II, 36 : Bpu o+1-Tpal,�<;.

8) V. n. 1 din acest articol, p. 30. 9) C I L. I I I 1438, 5796, 1 3751 a, 8312, 13853; CIL.XIII

8307, şi lzvestia soc. arch. bulg-. 1913, p. 181.

ce aflătoare la ei (Do/ea şi Potazis 1�) par a fi ace iaşi cu Cotcnsz·x· înşiraţi de Ptolomeu 1 3 printre neamurile dace l ibere ; Auartz'us 1 4) dela Anarti, Densda Hl) dela Dentheletae; C robiso 16) dela Crobyzz'; Geta 1\ Dacus, Da­âo, Daâanus, Dactscus 1s), KopncrA.oc; 19). Foarte adesea întâlnim în inscripţii Darda­nus şi Macedo.

Inscriptia noastră ne documentează o în­treagă familie de Bessi stabiliţi în Nori­cum inainte de a. 182 d. Chr. de când da­tează ea. Romanizarea lor e desă vârşit3 , până în a treia generatie ascendentă. Ta · tăi lui Victorinus, numit lulius Victor, fiul lui Martialis, va fi fost veteran al legiunei H Italică, constatată în I oricum la Lauri· acum. stabilit aici în teritoriul rural al o­raşului Bedaium după liberare . Soţia sa este Bessa, fiica lui luvenz·s, şi acesta desigur tot un trac romanizat, fără însă să-şi fi pierdut conştii nţa lui de neam ; căci altfel nu se poate explicâ numele trac al fiicei sale, decât prin rezistenţa cunoscută pe care o opuneâ acest neam viguros desna­ţionalizări i .

Ambii fi i ai acestora, atât Vz'ctorinus, singurul rămas in v iaţă din această fami­lie răpită de c iumă 20), cât şi Aur. lustz'nus, miles lPg. Il Italicae, care, după locul ce ocupă in inscriptie, pare că a muri t ma i î n urmă şi a fost adăugat în urma datăr i i monumentului , precum şi Vzdorz'na, fiica lui Victorinus, nu mai păstrează n imic din onomastica tracă. Procesul de romanizare se făcuse pe deplin. Nu tot aşâ stau lu­crurile cu sotia lui Victorinus, Novella. Tatăl acesteia, Essbinus, trebue să fi fost

' oJ c r L.vr 8Bo5. ") Vezi articolele lui Patsch şi Ihm, în Pauly­

\Vissowa, R.-E. I V, 1675, 1676 s. v. Cotenses, Co­tini şi CIL.V l 2389 =32542 c, 283r =32557 �i 4936.

1 21 C l L . VI 32542 c. 1 3 1 Ptolem. H I 8,5. "J ClL l i i 3598=10552. 's) CIL.l l l 12395 �i p. 221617• 161 CIL.III 12014 2'9 şi 14373" ; CIL. VII 1 336374• "! N urne de sclav în comedie; C IL . I I I 6179 I . 9,

8133; V I . 5862, 8778, şi Dipl. mit. LX, LXI, L XII, LXIII ; LXV, L XVI, LXXII, C ca testis.

'") CIL.lll 2967 b, 1 3058, 867, 7573 ; VI 2oo, 7407, �a

.

' ") 111SCY. Gr. xrr fasc. VIII 1 26 �i 1 27 (Imbros). •o) Vezi cu privire la această ciumă notiţa din

CIL.lll 5567 ş i la Hager-Ma yer, Katalog-e, p. 122, notă.

inp.org.ro

CERCETl\.RI CU PRIVIRE U\ TRI\Ci

tot un veteran trac aşezat aici mai in urmă şi prin urmare încă neromanizat, căci e mai greu să admitem că Victorinus îşi va fi căutat soţie din neamu l lui - cum avuse­se şi tatăl său - în îndepărtatul ţinut ţrac.

S · CIL.III 4378 din Arrabona (Panonia superioară).

VL\ /N/ /TAT R A LI S EQ · A L · \ · C O N T A R STIP · XV· N · X X X X

D O M O · B E S S V S • H · S · E. ST · V L P ·­

A V 1 V C. C N T V 5 H E R E S FAC C V R ---------

P ublicată numai în Corpus, unde nu se dă transcrierea. In r. 1 Huebner pre­supuneVLP·MYCATRALIS, pe care îl admite şi Tomaschek (op. cit. II 2, p. 41 şi Homolle, p . 478, iar r. 6 e cetit in Corpus AVIVCCNTVS, cum n i este dat şi la indicele supp!. p. 2382: Avt:uccantus.

Lectura r. I cred că este greşită ; întru­cât avem clar T ATRALIS, nu poate fi Muca­tralis, ci [Epjtatralzs, nume cunoscut în inscripţiile referitoare la Traci sub forma 'E7ti:cdtpa),t�, 'E7tt�-.pa),(� 1) . Rândul 6 trebue citit AVLVCENTVS, cum a observat Toma­schek şi Homolle, iar după ei Seure �).

Transcrierea e deci următoarea: Ulp(ius) jEpjtatralis, 1 eq(ues) a l(ae) I wntar(iorutn) ,

1 stip(endz'orum) XV, an(norun'l) XXXX 1 domo Bessus,· 1 h (ic) s(itus) est. Ulp(ius) 1 Auluc[e}ntus 1 heres fac(ieudu.m) cur(avit).

De remarcat in această i�scripţie este expresiunea domo Bessus, în loc de -naho11e

Bessus, cum găsim pretutindeni la ceilalţi Bessi pomeniţi foarte adesea prin i nscripţii . De obicei domus e întrebuinţat când se pre­cizează locul de naştere, origo. Exemple

1) Vezi Tomaschek Il, 2 p. 8, indicele la A1-ch. ep. Mitth. şi K a linka, op. cit.

2) G. Seure, Nicop. ai lstnem, în Rev. areli . 1908 II, p. 44 la . n . 44· Pentru A�tlucentus, v. To­maschek p. 4 şi Sbornik, r<;oo, p. 79·

3) CIL . l l l 13379 şi p. 232821• •) Vezi indicele CIL.lll suppl. p. 2527 -2547-") Pentru Zipa, uneori Zipas, v. Tomaschek, op,

cit . , ! 1 , 2, p. 4o ; CIL. I II 1 4200 ' 0, VI 2759 ; Rev. d. tftudes grecques, 1 9 10, p. 3n; Bull. con. !tel!. 1900 p. 305 şi 317. E de observat frequenţa lui în re­giunea Philippi. Inscr. Gr. X II, jasc. VI I I 497 şi

similare pentru domus în loc de natz'o în­tâlnim chiar in CIL.Ill , precum domo Da­cus 3) , Betavus, Biturix, Catun·x, Hz'spanus ltyraeus, Tribocus, Trever 4) .

6. CIL. III 6 u s a.

5

ZIP AS · SED · F · AN LX

SIBI ET SPEL · A VCT·YX � SV AE · ET SECVNDAE · F

SVE · VIVOS · F · CVRA VIT

A fost publ icată mai întâi de Heuzey, în Rev. Arch. 187 r , p. 248, după descrierea consulului francez din Salonic , Grasset, care dăduse peste ea pe înălţimile care încon­joară oraşul Cavala, prin urmare în teri· toriul coloniei Phil i ppi. Transcrierea l ipseşte în Corpus. La i ndicele suppl. p. 24I I şi 24 19 in r. I e ceti t numai Sed . . . . , fără să se încerce o completare a acestui nume e­vident trac ; deasemenea la p. 2370 e redat Spel.. . . . . Au.ct(a) pentru r. 2.

Inscripţiunea întreagă cred că se com­pletează în felul următor : Zipas 5), Sed­( ilae) j(ilius), an{nurum) LX 1 sz'bi et Spel­(hae) Auct(ae), u.xor(t) 1 suae, et Secu.ndae j(diae) 1 su(a)e, vivos f(aciendu.m) cura 1 vit.

Cred că lectura Sedtilae) este exactă, mai cu seamă că singura inscripţie care mai pomeneşte acest nume - sub forma lui grecească �a(oE{),a� - provine tot de lângă Philippi 6). Perdrizet îl a propie de �aOci),a� ; poate e de pus în legătură cu Sedz'da Retz'[cin}tis 7 ) . din vicus Clement-i­anum 8), socotit de Homolle ca nume trac 9) . In tot cazul, e de considerat tot ca un di ­minutiv, în felul celor expuse la nr. I (a­cest articol), poate dela un �atoY}c;, nedocu· mentat până acum.

In r . 2 completarea Spel(ha) cred că este cea adevărată 10), cu toate că. acest genti­liciu e foarte rar.

577 (Thaso3). _

6) P. Perdrizet. lnscr. de Philippes, ln Bull. de corr. /iellen 1 9oo, p. 309. Cred că trebue apropiat si de I€-lhll,a; (Kali nka, op. cit. , n. 34). • ') CIL.II l 7565. Completarea e făcută de Toma­schek, li, 2, p. 28.

s) Astfel restabilit la V. Pârvan, Cetatea Ulme­tum l i, 2, p. 42.

9) Dumont-Homolle, op. cit., p. 556. Un mascul i n Sedidus e mai puţin probabi l pentru i nscripţia noastră.

'") Pentru Spellius, vezi W. Schulze, Latein.

inp.org.ro

BllLETlNCiL COtllSlUNII t10NUt1ENTEL0R j$1'0RICE

7· C IL.XHI 7803 din Rigomagum (Ger­mania inferioară).

r

R V f M V S T A B V S I · P T f i R A X M I L · EX Cb fi T TH R A C V M AN\JO X L V I S T ! P X X 1 1 1 ET V E RA N ! O c:- . H E X · T · F · C

Dedesupt relief cu scena banchetului fu­nebru. Lite•-atura anterioară în Corj;u>.

In seria numelor trace cunoscute nouă până astăzi, nu se găseşte n icăieri Tabu­sus, nici chiar numai radicalul tab-. Din această pricină trebue admis că editorii medieval i a i inscripţiei , Tyffernus şi Peut­tinger, dela cari au luat-o Zange meister în l-Vestd. Zeitschr. (XI, r8gz, p. 28 I ) şi Domaszewki în � Corpus, au cetit gceşi t un B în loc de R, deosebirea dintre aceste două litere fiind neînsemnată.

Am avea deci TARVSI, nume format dintr'o rădăcină tracă, cunoscută în Tara, Tarula 1 ) ,

Tapoucrtva�, Tapoucrtvo<;; 2), Tarasus 3). Un L . Tarusius Pa1'thinopaeus din Pisaurum (Um­bria) '1) poate fi tot un Trac; gentiliciul acesta cunoscut numai l a el s'ar putea să fie forma t pr.in romanizarea numelui trac Tarusus, iar cognomenul Pm,thinopaeus arată poate ori­gina lui d in Pa1'fhenopolt"s. oraş în Moesia ·inferioară o).

Transcrierea : Ruz"mus, Tarusi j(ihus), 1 Thrax, m ti(es) ex coh(orte) 1 I Thracum, amuArum) XL VI ! stijJ{endio1'tt11l XXIII et Veranio 6) j f(t"lt"o). H(eres) ex testamento)

j(aâendum) c(ttravit). Rut·mus, care se întâlneşte aici pentru

întâia dată, cred că formează prima parte a compuselor ' Po((-LYJ�E

-tn;<;; 7) şi Rhoem.e- tal­ces 8) , acesta cunoscut şi

. în variantele

Eigem1 ., p. 425 şi add. 2.19 la p. 590. Spellatius ( lb rd. p . 528) part a f i ace:aş cu Hisp ellatiu::: Altele înc=pand cu Spel. . . nu există.

') Cf. nr. 2 din a�est articol p. 31 şi nota r8. ln.<cr. Gr. XII , fasc. Vlll 489, r (Thasos): Tu.poootw'-�

2) C. 1 . Att. I I I 2496 ; v. şi nr. 1 (art. de faţă), p. 29, nota 13 şi 14.

•)Rev. Areli. 1910 11, p. 446, n. 152 din Ardaea­lag iai Ertesită , 1 9 1 0 : Zena Tarasi f. din Apulum. Cf. şi TaTsa.

•) CIL. VI 28428=XI 6+55 a. La Schu lze, Lat· Eig. p. 241 e trecut Intre nume le cu forme etrusce.

5) A. Forbiger, Handbuch der a/ten Geagr apJ:ie.

'Pu(-L("tcD.x'l]�, 'Po((-L'I)"ttXh'l]�. Rumz"ta/ca, con­s iderand împreună cu Homolle - acesta după Pauli - elementul talka 9) ca a doua parte a numelui�

8. CIL. lH 7873 d in Mioia, astăzi Viţel în Transilvania.

\ � \ N · V I I T Z ! A .

C l V L A L ! S 'r M M

G r E T u +R

Publicată mai în tâi, �u lipsa r. 4, de Carl Torma în Arch. ep. Mitth. Ili p. I I I , n. 69, de unde apoi in Corpus. In ambele locuri însă, inscripţia n'a fost cetită în întregime. Tor ma dă _următoarele completări :

r. 2 : an(nis) V l/. r. s-6 [ . . . . Vzjtalis centurio [coh(ortz"s

II Fltavz"ae) Co]mm(agenorum). r. 7-8 [con z)ugz· ei[ /tl. pz·eutt"ssim. t·s ct

s}z"bz" p(osuz't). In Corpus sunt completate n umai rân­

durile 5- 7 ; r. 5 [Aetern]alz"s (centurz"o), r. 6 şi 7 la fel ca la Torma. I nscripţia e funerară şi cred că s'ar putea completa în întregime în felul u rmător :

[D(is) M(anibus)] [lul(t"us) lanul ar [(z"us ? 10) vix(it)] an(m"s) VII [et Tzz)tzz"a

5 [vz"x(d) an(nis) . . . . ]. (C(at"us) lul(z'us) [Aetern 11 )}alis (centuno) [coh(ortis) II F!(avz·ae) Co]mn'lagenorum.). [roni]ugi et [jit(z"o) et s]t"bi p(osuz.t) . N urnele trac T zitzia nu m este cunoscut

van Europa, p. 753· B) Pentru Veranius. v. Schulze, ap. cit., p, 379 · ') Areli. ep. Mittlz. X VIII, I I2, 20. S) Tomaschek, I I , 2, p. 28 şi Pl R. III , p. 130 - I 32;

nr. 50 -53; CIL. I I I 1 2073. 9) Dumont-Homolle, p. 559 j Tomaschek la p. 29

consideră cuvântul format din 'Po�p.'ljt şi t:D,"a� ca şi :Et�-&.ha�. Acesta însă trebue descompus Si-tal­cas_- cf. �ia, :E{·'l la Tomaschek, p. Bo.

• o) Sau un alt nume la fel . 1 1) Soţia acestui centurion fiind lnsă o traca

Tzitzia, poate să fi fost şi el de aceeaş na�iona­litate, iar completarea poate fi şi {Wucatralis) sau alt nume trac terminat ln -tralis.

inp.org.ro

CERCETJ\R.I CU PR.IVIRE U\ TRA.CI 3 7

d in alte inscri pţi i în forma l u i fem inină .

A ve:11 îns::l un T zitzis libertus la Naissus 1 ) . 1 urne asemănătoare trace avem mai multe ' precum Tzi11to, respectiv Tzinta , Tzita 2) şi toponimicul T�t1;as-rr;u� 3 • Poa te că grupul acesta iz corespunde vreunui sunet trac apropiat de s, şi atunci am avea identitatea l ui Tzita cu Sita, a lui Tzitzz"s , Tzitzin cu Sises, Sz.sz·a, Tzt:nto cu Sinto, care a r fi rad icalnl acelui Sz.ntula din Ammian Marcel l in , pe care Tomaschek î l socoteşte mai degrabă cel tic 4) .

9· C I L I I I 8zo6 din Nekiştan i , lang':î. Scupi .

T H A XI T" A N S X X X I I

s O N O N

r.O L O N 1\n F c

i .

Literatura anterioară în Corpus, unde nu se dă completarea r. 2 şi 6 ale inscripţie i . Cred că trebuie citită astfel :

(Dft.s)j M(anibus) i (Tzjtha 1 [vt)xit an 1 [11o}s XXXII. 1 [h(z"c)} s(z"ta ) [e(st)j. 1 (C}o · non, ! (c}olon(iae servus) 1 [b(enel} m(erenti) j(aciendmn) c(urm,d).

In r. 2 completarea [Tt)tha e înteme­iată prin l ipsa numai a dou::i l i tere, cum se vede în celelal te rânduri. Numele acesta trac îl mai cunoaşterr: încă din a l te inscri p­ti i 5), dintre cari două greceşti 6) ; cores· pondentul mascul in pare a fi Tltit hi (aşa în C I L. I I I 1 4507) . Mai adPs::a î l întâl n im

' ) C IL . I H r 682. La TOm3.schek n u e pomenit. ') Toate la To maschek, I l . 2, p 39· 3} Ibidem, p. 76. 4) Tomaschek, II, 2 , p . 43 . • > C IL .II I 63I I =8 r 6.)=q z q 7 d i n lVIoesia supe­

rioară : Titha mater; CIL III 14507 an!. a 35 : T Aur .. Thithi, d. Rat(iaria), vet. leg. V /1 CI. şi poate în CIL.I l l 1 42 14'9 d i n Co:1stanţa : Thiftlii, jrat} er eius . . ..

6) Arch . ep. Mitth. VI !I , 195, r o : T[ttl'J . . si la fel in Bull. con. hell. 19oo, p. 388 (Bithyni a) .

'

1) Tomascbek , li, 2, p. 27 şi 37· ") 1 bidem , p . 37· 9) Arch . ep. Mit/li . XI. p. 62, 1 25. ' 01 G. Kazarow, Ein neuer Beiname der Diana

in Jahresh. d. oest. arch. !nst. XVI, Beibl. 2o6__: 209 A c i se face constatare� c;a ţracic; numai a radjcalu!ui Germ�.

în compunere , pre<_:um Nusa-tita 7) , Bp'J-6Et-6o� 1) , Elt6tcr&:na9), Germe titha10 ) , · s�·optitz'a1 1J , (aceste dou�. epi tete a le Diane i ) . Tithutes 12), în greceşte Tt6trta 13) , apoi Tithazus H).

De remarcat este variaţ ia ortografică a e lementului Titha ; primul T fiind adesea aspirat, se pare că forma Thitha este mai apropiată de pronu nţia greacă H).

Randul 7 cred c �t trebuie cetit [c}olon(t"ae servus) întrucat în partea rupti a i nscrip­ţ ie i n 'au putut să înca pJ. decat cel mult douA l itere 1 6), ca să poată fi aug(ustalis) co!oniae, deduriol sau a l tceva .

r o. La nr . 8 r 18 ClL I I I din Costo laci (Viminacium), d �scrisă de T itte lbach, pro­fesor la Be lg rad, e de cetit în r . 6 A VL VTRAL în loc de A VLVTRAC (în ind icele suppl. p. 2382 : Aulutrac . . . l formaţiune neexistemă, Comp leta t ar fi dec i Auluh'al(is), n ume bine cunoscut la Traci 1 7).

r r . La n r. 1421414 (CIL. I I I) d i n Adam­Clissi trebuie corectat în r. 9 A V R. EPTEPI R13) in Joc de EFTEPIR, neîntalnindu-se până acum n icăier i forma ejte- pentru elementul epte. Terminaţia - pir, - 7tupt� este echiva lenta, pen tru numele feminine, lui paris, deşi uneori î ntâ lnim şi - para.

1 2. In lista de veteran i ai leg. V I I C la­udia din V iminacium (C IL. I L I 14507 dex. b. 12) c red că trebuie completat 111. Aur(e­lius) Sco[rilo} 19) .

1 3. CIL.I I I 1554=7998 din Tibiscum în

Dacia Apulensis. !ARSE · CES · VIX ANN . L · P · IVLIA SVCCESSA · CONIVGI

B · M

' ' ) Kal i nka, op. cit., n. q2.

' 2) CI L .V I 3I I5o. 13) Jnscr. Gr. Xll , Jasc . VIII, 195. r o d i n S a ·

mothrace. 14) CIL.Vl 9 ::>63. >5) Pro!!unţarea Tracikr şi Macedonenilor avea

tendinta de � evita aspiratele. Cf. Kretschmer, E��tteit;mg, la P. Perdrizet, Inscr. de Philippes, in B�tll. de corr. hell. 1 90 1. p. 307.

> 6) E 'l(emple de coloniae servi la indicele suppl.

C I L.Jll p. 2552. ") Toma,chek, I l , 2, p. 4i Dumont- Homolle, p.

547-548 şi i n dicele lui Kalinka, op. cit , P. 4 1 7 · •s) V. n. r din acest articol p. 29, n. 5· 19) Pentru Scari/o, v. Tomaschek, II , 2 , p. 45 şi

CIL.III 13370 şi p. 2328" . S'ar putea j ns1 şi Sco(risf (CI�.IU :q214 "),

inp.org.ro

38 BULETINUL COtuSIUNII 1"\0NUl'\ENTELOR ISTORICE

In Corpus se dă în r. r. lectura farse, C(a)es(aris se1·vus ?), care-mi pare neinteme­iată. farse fiind un nume cu totul necunos­cut, e probabil că avem TARSE, formă co­ruptă dela Tarsa, foarte cunoscut la Tracii de pretutindeni. Acest Tarse nu poate fi servus, întrucât are o coniux, iar numele acestei soţii legale !uha Successa arată o cetăţean3. ro­mană, care nu se putea căsători cu un sclav

Ces . . . . din inscripţie trebue să fie pres­curtarea n umelui trac a l tatălui lui Tmcse 1) , judecând după felul obişnuit în care îşi scriau Tracii numele. Avem deci : [DUs) M(am'bus)j 1 Tarse, Ces( . .(ilius) vix(it) 1 ann(t's) L; p(osud) !uha Successa co11iugi 1 b(e11e) m( erenti)

14. Cit- III 14437!.

· T E R � N P O S T · C AV S D C · A D V E R � C - S E C V N C­A C T · C · V E'X f2,._ V S - T

'> O P VS 1-t:X C E S S E Kl l)AC . -"ER }v1i'I c o o B L 'H' S 1 N T · �./f/t/ fn A L · P '//1 R 0 R T R l 'I#/JI/1!,0 S · T I V S SV H ELV P E R

<o ffi i N AC I S (o S · N P E R A N TtJI!Îit R N 1 V M A \1 W/li'tlllll l 1 N V M T R r B

C O H J i · - 1 L. C

I n Corpus e vag indicată ca provenind din apropiere de Adam- Clissi. Ea este din Azarlâc, pe d rumul dintre Abrittus şi Tro­paeum, după comunicarea d-lu i D. M. Teo­dorescu, Sub- directorul Muzeului l aţional. Lucrând împreună cu Tocilescu la o hartă a aşezărilor antice din Dobrogea, civitas A usdec . . . . fusese aşezată de acesta la Azar­lâc 2). Inscripţia a fost trimeasă de Toci-

') Cunoaştem numele femenin Ceze (K 6C·I]) în tr'o inscripţie bilinguă din Tiana Cappadociae ((::IL.III 14184 9,

2) <;:f. V. Pârvan, Cetatea U!metum, 1912, I, p · 83, nota 3· Aci este şi o cetate deasupra satului, în dreapta drumului ce trece peste vechea graniţă către Aptaat (Abrittus).

3) V. Pârvan, Cetatea Tropaeum, p. 25- 28. 4 ) CIL.Vl 28o7=32582 : Cives Usdicmsis, vico

/ll{atapara,

!eseu editorilor Corpului, fără să fi fost publicată înainte de el. Transcrierea e dată in Corpus:

Term,z'n(t') pos(iti) t(erritorii) c(ivitatis) Ausdec . .. . adve?'(sus) Dac(os) secun[d(um)] ad(orem) c(z'·vitatis) Vexants T..... . Opus h(oc) excessent Dac(z'). Term,(ini) t(errz'tor·ii) c(z'vitatis) obli[g(ati)) si11t M. Srrl(vius) P. . . . ror term,(z'nos) pos(uit) t(erritorii). lussu Helvii Pertinacis co(n)sfularz.s) n (ostrz') per Antenzium An[to)nz'mmz trib(unum,) coh. II.. .

Vorbind despre populatia Dobrogii în v . I I , d. V. Pârvan face pentru întâia dată comentariul acestei interesante inscriptii 3). Ea este in legătură cu activitatea lui Hel­vius Pertinax, guvernator al Daciei şi al celor două Moesii în a. 1 77-1 79, pentru restabilirea aici la Dunăre a ordinii tur­burate de năvala Costobocilor. Vexarus, actor al acestei civitas e însărcinat de An· ternius Antoninus, tribunul unei cohorte - cu reşedinţa poate la Abrittus - cu de­limitarea teritoriului cetătii fată de Daci , • l

vechii locuitori ai Schitiei mici, cari proba-bil se aşezaseră fără drept în teritoriul rural al cetăţii pomenite, de unde sunt acum scosi cu forta.

I� inscripţie se arată lămuri t că locuitorii cetăţii sunt deosebiţi de Daci, cu toate că şi ei fac parte din populatia indigenă a provinciei . Numele cetăţii cred că trebue com­pletat Ausdec(ensis), o pronunţare diferită din Usdicensis 4), în legătura cu strategia, pomenită la Ptolomeu, OocroLx"IJcr�x� o). E clar că avem în câte trele aceeas rădăcină usdz·c ( variantă ausdec) dela care s '; format numele clanului Usdt'cesiz·, iar din acesta numele strategiei, Oocro�x"l]crtxi , adăugând o a doua termina ţie 6). O contra<:ţiune a diftongului au în u, care să do vedească exactitatea emen­daţiunei mele, se mai întâlneşte la Traci. Acelaş radical auz i l întâlnim, cred, în nu· mele personale Auza Scutz'o şi Ao�&-.prx),L�i). Toponimicul Sauzupara se lntâ lneşte şi

5) La Ptolemeu, ed. Miiller III, r 1 , 6, aşezată intre strategia �apb-·� şi �s)J,YjttY.-�.

6) Kalopothakes în a sa De Tl1racia provincia romana, p. 17, crede că textul inscripţiei din Roma trebue emendat, după Ptolemeu, Usdicesicensis, însă aci e vorba de cla'mtl Usdicesiilor, iar nu de strategie.

') CIL. VI 228 şi G. Seure, Les images thraces de Zeus Keratmos, in Rev. d. etudes grecques XXVI, 1913, p. 230-

inp.org.ro

CERCETARI CO PRIVIRE U\ TRhCI 3 9

sub forma Subz.upara 1) ; Sucidava ş i Sau­cz"dapa �1 ; radicalul �o.:ou� -- din �czoucroo:ua3) sub forrr.a �ou� - în �ou�-11ave:� 4) ; ulu din U!u-âtra, ă) , Utu-dina ( Uttz"nsz'um) 6) , con­tras poate din aulu - , foarte frequent în formaţiuni onomastice şi in epitetul to­ponimie al lui A polio n, Au),apx'Y}v6� 7) ; Pa­utalz"a e pusă chiar de Tomaschek în le­gătură cu Ilc;u-.:a),o� 8), la fel numele Tutius cu radicalul tauto- în ala Tautonnn, Ta­utomedes 9}_· Susa 1 0) pare a fi acelaş cu Sa usa 1 1 ) , nusa - din JVu.r:;a-tda 1 �) cu Nau­sas 13), terminaţia -paus din Vitu-paus 14) cu - pus din Muca-pus, Dea-pus H). Diftongul au se contrage uneori şi în a precum -tra­

ulis în ·trahs 1 6), Bsoaupo; 1 7) în Bedarus 1 8) .

Pentru e în silaba doua avem formele OucrOIJY."f}utx·� . Usdecesz·a 1 variante în diferi­t_ele manuscrise ale lui Ptolemeu 1 9).

Strategia aceasta este de aşezat la nord de Haemus, pe o linie care ar merge dela Ni­copolis ad Istrum către Bessapara şi Phi · lippopolis, în partea răsări teană a regiu­nei Srednagora � 0), iar clanul U sdicesiilor făcea parte din marea ramură tracică de sud a Bessilor � 1) .

Prezenţa unei civitas Ausdecensis aici la Azarlac e uşor explica bilă, dacă o punem în legătură cu mişcările de triburi care se fac înlăuntrul lumii trace, pricinuite pro­babil de invaziunea celtică in peninsula balcanică.

Cea mai bine cunoscută dintre aceste mişcări e.3te migraţiunea unei mari părţi dintre elanurile bessice către nord_-est in

' ) Tomaschck I I , 2, p . 8r. 2) Aşa î n Anon. Raven . , ap. K. Mi l ler, Jtinera ria

·romana, 1 916, Stuttgart, p. SOi-8) Tomaschek, p. 70. 4) lbid. p. 73· •) lbid. p. 57· 6) V. Pârvan, Cetatea Ulmetu111, 1913, I I, 2, p.

1 e - 19. 7) Kalinka, op. cit., n. 1 53 şi 154· B) Tomaschek I I , 2, p. 63. 9) lhid. p. 38-1 0) CIL. Il ! 7465 şi p. 232887 : Susa, mam a lui Su-

dicentius ; Bu!l. corr. /;eli. 1901, p. 56 -57 Bithynia).

' ') CIL. li l 14507 ant . a 44· ") Tomaschek. p. 27. 1 3) CI L .TI I 743Î din Nicop. ad. Istrum. ' •) CIL.VI 2772=3266o. ' ') Tomaschek, p. 18. '6) Dumont-Homolle, p. 555· • 7) Toma3chek, p. 12.

Scyth z'a mz'nor, unde îi întâlnim pe Bessi încă pe vremea lui Ovidiu 2�) .

P rezenta lor în Do brogea n i este bine documentată, pentru epoca imperia lă , in monumentele epigrafice descoperite mai cu seamă în campaniile de săpături archeolo­gice întreprinse de d-1 profesor V. Pârvan, Directorul Muzeului de Antichităţi, la Ulme­turn şi Histria.

A.şezati alături de coloniştii romani , în vt'cz' COi1St i tu iţi pe teri tori i le rurale a le cen­trelor Torni, Histna şi Capida va, îi intâ l · nim pe cale de completă romanizare. Cele mai numeroase mărturii despre existenta lor aici, în ţinut getodacic, le găsim în ccn ­trul Dobrogei la Utmetum, in terrz'torzum Capz davense, unde influenta greacă se sim­ţea mai puţin, iar viaţa rurală era mai înfloritoare.

Două ins:::ripţii ne arată pe cz'ves R(o-1'rzani) et Bessi consz'stentes vico U!meto �3),

iar o alta documeantează un vicus UltiH­sium, in intregime bessic ·! 4).

In două inscri pţii particulare, tot dela

Ulmetum, întâlnim nume tracice, de ca­racter sudic, deci aparţinând tot unor Bessi: un ll6crcrl); �;) şi un !thazis Dada Ztjtiae

uxorz· . .. 26). De altă parte inscripţiunile desco­perite în urmă la Histria ni-i arată pe Bessi formând populaţia tracică a teri toriului ru­ral al acestui însemnat port, a lă turi de ve­teranii colonizati aci si de ceilalti colonisti

.:) :::. :J :J

romani. O i nscripţie 27 ) ne dă chiar numele unui vicus: vet(ernnii) d c(ives) R,omam )

et Bessi consistentes vico Q�tintt.'onis, in care

tB) CIL . I I I 917 Potais;a ) şi 8021 (Cerueţi). 1 9) Ptolemeu, Pd. Miiller, loc. cit . . p 47 3. nota. 20) Tomaschek 11, 2 p. 57; Kalopothakt:s, loc. Cit. ;

v. Premerstein, Die Anfiinge der PTovinz Moesien, in jahresh d. k. oest . arch . lnst. l, Be:M. 1 86 şi harta dela p. 1 45 - r46.

2• ) Cf. pentru aceasta şi termi naţia -para in vicus Ag·atapara I CIL .Vl 32582\.

") Cf. V. Parvan, Zidul cetăţii T'mi, 1915, p. 25. 23) CIL. I I I 14214'6 (a. qo) ş i V. Pârvan, Ceiatea

Ulmetu111, 1 91 3. Il 2, p. 37 40, nr. 16 (a. 1 631 . ") V. Pârvan, o. c., 1913 ll 2, p. 16--2 1 , nr. 8 : un ma­

gister viei Ultht::;ium posud de SltO et Besis. 25) Ibidem, 1912 I , p. 64 -67, nr. 14 . 2") Ibidem. 1912 1, p 67--70, nr 1 5. Pe!ltru lthazis.

cf. lt/;arus in doo.�ă i nscri pţi i d in Roma tCIL.VI 25 1 2 şi r o�25 1 şi Tithaztts 1C i L VI 9:16'l) .

'7) V. Pârvan, Histria IV, lnscrir:ţii gri site in 1 914 şi I9IJ, nr. 24.

inp.org.ro

40 BULETINUL COl'\ISIUHII 1'\0HUl'\EHTELOR ISTORICE

unul din cei doi mag1"sfri e un Derzenus Aulupori. Bessi sunt indirect pomeniţi şi într'o piatră terminată 1), care formează un al doilea exemplar al celei găsite mai de demult, se p retinde, la Isaccea 2): tenm·m· po­sdi z"nter[B]essz· Ampudi [vi]llan1, et vz·­canos B[ut]eridave1;ses. Un Mucatrio Seu­tonis 3), un Kou·dA[YJ<;l y Ampou 4) documentează încă aşezarea Bessilor în împrejurimile His­triei.

Foarte interesantă este o i nscripţie dela Anadalchioi, în teritoriu] tomitan 5) , care pomeneşte într'un vz"cus turris llduca . . . . pre­zenţa, alături de coloniştii romani, a unor indigeni Lae . . .. . D-1 Pârvan, comentând a­ceastă inscripţie 6) , completează Lae[ssz] sau Lae[ptzj, care ar fi numele unui mic clan bessic migrat din sud · �i aşezaţi aci Intoc­mai ca Bessi dela Ulmetum şi Histria, păs­trându-şi însă numele lor original 7).

Exact acelaş lucru este şi c u âvitas Aus­decensis a noastră. Usdz"cesiz·, cum am a-· rătat mai sus, formau unul din numeroa- . sele clanuri, cuprinse sub numele generic al Bessilor ; ca o unitate etnică deosebită migrează o parte dm ei iA lăuntrul massei bessice şi tot ca atare înţeleg să rămana acolo unde se aşează, având şi o organi-

') Ibidem, nr. 30. 2) CIL.IJI 14447, unde se citeşte inter SiamPtt ·

di [vzjllam, acum emendată de d. Pârvan (loc. cit,} 3) V. Pârvan, Histria IV, nr. 52. ') Ibidem, nr. 1 9. 5) CIL.III 7533 : [cijves Roman fi ejt Lae . . . . consi­

[stjentes vico [tjurre M11ca . . , . , după lectura lui To· cilescu (Foui!les el recherches, p. rog).

6) V. P·âr van, Zidul cetăţii Tomi, p, 19-20. 7) Cu pdvire la aşezarea Bessilor îiJ Dobrogea,

vezi, în afară de inscripţi i le citate , V. Pârvan, Ce­latea Tropaeu m, p. 33-34, Cetatea U lmetum 1, p. 46, 70 şi Consideraţii istorice, p. 79-103, passim ; �. p. 34-�5 �i Considerafii istorice, p. 68-76 pasşim.

zaţie deosebită, - o âvzlas - de ceilalţi Bessi constituiţi în viei. Cz"vitas este de înţeles aici în sens de comună rurală cu u n terrz"torium dvdatis, întocmai cum gă ­sim un territorium cu centrul rural dacic Capidava B) .

Dat fiind caracterul bessic al aşezării dela Azarlâc e uşor de expl ica t conflictul lor cu Dacii, populaţiunea enchorică a re­giunei, cari desigur p ri viseră intotdeauna ca nişte intruşi pe aceşti re prezentanţi ai triburilor trace de sud şi cari acum pro­fitaseră de năvala Costoboci lor, pentru a-şi în t inde proprietatea lor rurală. A şezaţi la o parte de Daci î i găsi m pe Bessi şi în teritoriul histrian, cum se arată lămurit in pietrele terminale pomenite mai sus 9).

Actor, magistrat al acestei civitns, e un trac veritabil, Vexarus. Dacă radicalul a­cestui nume e greu de pus in legătură cu Bij�, gen. Bcx6�: 10), termi naţia însă e speci­fic tracică şi o întâlnim in Bedarus 1 1 ), Au­darus 12), ffhaYUS 1 3) , lla"to:pO<;, zr·parUS H). Concetăţeanul lui Vexarus, P . . . . ROR pare a fi tot un Trac. Forma numelui reamin­teşte pe Pz·eporus 1 5) , dela care Piepor, ca Mucapor, Aulupor din Jl!lucapon·s, Aulu­poris.

G. MATEESCU

S) V. Pârvan, Descoperiri 110uă în Scythia mi­uor, p. I sqq .

9 ) Vezi nota I şi z ; B[utjeridavenses, cari sunt separaţi de Bessi prin termini positi, fac part e din neamurile geto-dacice, întrucât elementul da m e specific Dacilor, S;Jre deosebire de para, între­buinţat in sud

10) Din ţinutul Tonzului, la Tomaschek ! 1 2, p. 12. " ! CIL. I I I 917 şi 8o2 1 . ") CIL. I II 8o�9-'") CIL. VI 2512 şi 1 0925. 14) Ambele la Tomaschek. p. r8 şi 39· '5) CIL VI 18or .

inp.org.ro

RECHERCHES SUR LES THRACES E MENDATIO S AU CORPUS I. L.

1. C.l.L. I I I 1 243 1 . Inscription funeraire, tres mutilet>, provenant des ruines de Nico­polis ad Istrum. Publ iee par les freres Skorpil ( Arch. ep . Mitfh.XV, p. 2 16), dans le Corpus et par G. Seure (Rev. Arci� . 1 908 I l,-p. 69, n . 90), el le n'a pas ete lue completement jusqu'a present. Les premiers editeurs avai­ent reconnu seulement la fin de l'inscription (v. ci- dessus, p. 29.), tandisque Seure essaya de l ire toute l'inscription , sauf la troisieme ligne ( v. p. 29.) D'apres le dessein des Skorpil, i l faut corriger, je crois, Bisz"ni au !ieu de Bz'ti N . . . . comme le suppose Seure. Ce se­rait peut-etre un compose de Bises, Bisa, forme comme Tarsinus de Tarsa, Sisinus de St"ses ou mieux encore peut-on l'identi fier a Bisenus, nom illyrien, selon Schulze, Lat. Eigenn. p . 1 33. Pour la premiere fois, je restitue l a 3-e ligne : Durr )otorm[ae}, nom feminin qu'on retrouve dans un diplome mi­litaire accorde a un soldat syrien de la Coh. 1 FI. Bessorum, que je presume etre le meme dans l'inscription C.I .L. I I I 1 2362 restee il l isible, j usqu'a present (v. p . 30, n. 4.). Le premier element d7wo-est assez frequent (v. p 30, n. s- 8) ; par contre forma apparaît seulement cinq fois avec les variantes turma �t tuorma

(v. p. 30, n. 9- u). l 2. C.I .L. I I I 14406 c. Inscription de Philippes,

publiee par P.Perdizetdans Bul/. corr.hell. 1900, 307 . C'est un monument votif consacre a l'Arthe­mis thrace,la deesse Bendz"s, par un Bdhus Ras­Ci/ . . . quiet Crispus. Le nom du pere de Bithus doit etre complete Ra>cil[ ae), un di rninutif de la racine Rase (var. Resc.) , deja connue dans les formes Rascupon·s, nom de plusieurs rois odryses, 'Pacrxo;:, Rescu-tunn.e-so1�e, etc. Rasei/a se rattache donc a l a longue serie des diminutifs t�races, pour la plupart mas­culins, formes de la meme mani ere avec la terminaison ala, ila, ula, tels que Mucala,

Mestula, Eptala, Pazbzla etc. (v. p. 3 1 L 3 C.I.L 111 8055. Inscr. funeraire de prove­

nance inconnue. Essai de lecture qui donne, pour la 6-e et 7-e ligne, les noms thraces Amadochus et Mucasenus (?).

Baletinnl Comisianii M.onumenţe!o r Isţoric�,

4 . C. I .L. I l i 5567. Inscr. funeraire de Be ­daiu m (Norique). On avait lu, a tort, Essibn.us a la 5-e ligne, au !ieu de Essbimts, n om thrace qu'on rencontre, avec l e present exem­ple cinq fois dans l es inscriptions connues (C.LL. I I I 80 10, Xll l 7585, jahresh. XV I I, p . 1 48 , Demitsas, Jl1acedonz·a, nr. 823). L'inscription est un document important pour la dispersion des Thraces, hors de leur territoire ethni11ue, pen(lant la domi nati on ro.maine. Colonises dans le Norique, probablement comme vete · rans, i ls ont garde, malgre leur romanisation presque accomplit>, leur caractere de race; leurs noms originaires se m aintiennent en partie et i ls cherchent femmes a:u d�dans de la colonie thrace.

5 . C. LL. I I I 4378. Inscr. funeraire d' Arra­bona dans la Pan nonie superieure. R ecti fica­tion de la lecture de la l · e Iigne : EptatraHs au !ieu de Mucatrahs propose par Huebner. Les lettres lisib les donnen t . . . T ATRALI S, auquel on peut j ustement rapporter le nom Eptatratz's. A remarquer l'expression do1110 Bessus, pour natz'one Bessus, dont on trouve plus d'un exemple dans 1'/ndex du C.I.L. III (suppt. P. 2527-2547).

6. C.I.L I I I. 6 1 J 5 a. Inscr. de Cavala dans l a territoire rural de Philippes. Les editeurs du Corpus donnent, pour la premiere Jigne, Zi pas Sed . . . j(ilz"us). On IJeUt completer Sed(zla), le meme nom que :Ea(ozO .. a�, dans une inscription des environs de la meme ville. La 2-e ligne doit etre completee : Spel­(lia) Aucta.

7. C I.L. I I I 7803. Inscr. funeraire de Ri­gomagum (Germ. inf.), d'un soldat thrace de la coh. 1 Thracum appele Ruimus, Ta­rusi j. ]'ai restitue Tarusi, au !ieu de Ta­busz·, dont le radical est inconnu parmi Ies noms thract>s, tandis que Tarusus peut etre rapproche de Tara, Tarula etc. (v. p. 36). Ruz'­mus, pour la premiere fois documente, est, je crois, le premier element de Roime-ta/ces, forme comme Sz"-talces.

8. C.T.L. I II. 7873 de Micia en Transylva­nie. Essai de lecture (v. p. 36) qui donne,

6

inp.org.ro

4 2 BULETINUL COl'USIGNll 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

pour la 4-e ligne le nom thrace Tzitzia, le pendant feminin de Tzz'tzis (CIL. II I 1 682). Avec les noms similaires Tzinto, Tzz.nta, Tzz.ta, i ls semblent etre les memes que Sises, Sisia, Sinto, Sita.

9. C.I.L. III. 8206 de Scupi; je l'ai restituee entierernent (v. ci · de.;sus p . 37). Le nom Tz'tlza (2- e l igne) doit etre le feminin de Thithi (CIL. II I 14507). On le rencontre aussi dans les composes Nusa-tita , Bpu--3-Er{}o:;;, Eh3-t-cr6.no:,

Ger111-e- Titha, Tithutes, Tithazus (v. p . 37 et n. 7- 14). Pour les variations ortographi­ques, v. Bul!. corr. hell. 1 900, p. 307.

10. C.I .L. I I I 8 1 1 8 de Viminacium. A l a 6- e l igne i l faut lire Aulutraf(:"s) au l i eu de Aulutrac, formation i nconnue.

1 1 C I.L. III 1 42 14 de Tropaeum. A la 9-e ligne Aur . Eptepir au lieu de Ejtepir.

1 2 . Dans le latercufus veteranorum leg. VII Cl. de Viminaciurn (C. LL. III 14507), on peut cornpleter la 1 2-e ligne, dex. b. j]IJ. Atw(elz"us) Sco[rilo}.

1 3. Nouvelle lecture du C.I.L. I I I. 7998 de Tibiscum : [D(z"s) M(anz.bus)j. Ta1'Se, Ces ( . . . filius) vix(it) an(nis) L ,· p(osud) Iulia Successa b(ene) m(erenti). La lecture du Corpus; farse, C(a)es(aris servus?) ·est probablement fausse, vu que Iulia Successa citoyenne romaine, ne pouvait pas etre con­fux d'un esclave.

14. C.l.L. 14437. L'inscription provient de Azarlâc, a mi-chemin entre le Tropaeum et le formidable camp fortifie de Abrittus. M. V. Pârvan (Cetatea Y:ropaeum, p. 25-28) la rattache a l'activite de reorganisation de Pertinax (a. 1 7 7 - 1 79) a la suite de l ' inva­sion des Costobocs. On fait la delimitation du territoire de la civdas Ausdec . . . contre les Daces qui s'y etaient instailes. On peut corn-

pleter, je crois, civitas Ausdec(ensz"s) , variante de prononciation de Usdicensz·s (C.I.L. V I 2807=32582, q u i s e rattache a l a strategie thrace Oocrotx1)crtx� (Ptol . III, 1 1 , 6). La con­traction de la diphthongue au en u (ausdec, usdic) est freq uente chez les Thraces (v. ci­dessus p . 38, n. 7 et p. 39, n. 1 - 1 8) . Les mss. de Ptolemee nous donnent aussi les va· riantes Oocro7Jx·�crtx�, Usdecesia ( v. p. 39 n. 19). A Azarlâc, i l y avait donc un etablissement des Thraces du sud (v. p. 39, n. 20-2 1 ) de la region de Phil ippopolis, qu' on peut ex­pliquer par les differentes migrations des tribus au dedans du monde thrace, dont la cause est probablement l'invasio n celtique dans la peninsule balcanique. Les dernieres foui lles entreprises par la Direction du Musee des Antiquites d ans la Dobroudja ont fourni des documents sur une i mmigration des Besses dans la petite Scythie. Nous les rencontrons presque romanises surtout a Ulmetum dans le ter­ritorium Cap·idavense a cote des colons romains, ou bien formant un centre pure· ment besse vicus Ultinsium (v. p. 39, n. 23 -26). L'analogie des Lae[ssi) ou Lae[ptt] d'Anadalchioi (V. Pârvan, Le mur d'enceinte de Tomz·, p. 1 9 -20) avec les Ausdecesii d'Azarlâc est ev idente. Ce sont deux clans besses qui avaient emigre comme deux uni­tes ethniques, isolees au milieu des B esses, et sont restes de meme apres leur etablisse· ment, avec leurs noms originaires. Les Us­dicesii ont conserve meme leur organisation differell-te : une civzias ,· (les autres Besses etaient organ ises en viei). Quant a Vexarus, le magistrat de la cz"vitas, c'est un nom si­milaire aux autres noms thraces, tels que Bae. darus, Audants, Itharus, etc. (v. p. 40 et DO. 10-14).

inp.org.ro

1 9 . I nelul (de aur) Doamnei Tudose.1 a lui Vasile Lupul

20. I nelul (de aur) lu i IoanHVod1i, fiul lui Vasile Lurul

G1isite în mormintele lor de la Trei Ierarhi din Iaşi. F\eom la F\cademia Român1i. Cf. despre ele, art. d-lui N. Iorga din fasc. precedent· al Buletinului : « Tapiţeriile Doamnei Tu dosea a lui Vasile Lupul »

inp.org.ro

""'

I NRAURIRI GOTICE IN

A V

i\. RHITECTUR A R O M ANE AS C A

(In a piatra cu profil R : vezi fig. 2 ; In b caramidă cu profil asemănător)

Mica biserică a Campu-Lungului are uşa dintre naos şi pronaos, ca şi ferestruia din axa altarului, cioplite în piatră, cu pro­fi l e şi forme gotice curate.

Muzeul de artă naţională posedă mulaje şi după una şi după alta, iar directorul muzeu­lui, d-1 Al. Tzigara-Samurcaş,le-a dat publi­cităţii.

D-1 dr. Emil Fischer, socotindu-le c aracteristice pentru înrauririle germane în ţara noastră, retipăreşte cele două i lustraţiuni la pg. 233 a cărţii sale : Die Kulturarbeit des Deutschtums in Rumănz.en.

In nota 2 de sub pag. 232, el spune : " Portalul (acesta) e o imi tare credincioasă a intrării casei parohiale din Sibiiu" şi, căutând locui pe care se înălţa odată vestitul "cloaşter" (Marien-Kirche) al Cam­pu-Lungului, dr. Fischer adaogă : (pag. 2): " Portalul gotic a l fostei biserici şi o

fereastră gotică au fost transportate la biserica învecinată Sf. Gheoghe - Olari şi zidite acolo" .

De altfel credinţa aceasta e răspâ ndită în C. - Lung. Adevărat e însă că şi uşa aceasta şi fereastra din altar au fost lucrate odată cu zidirea bis. Sf. Gheorghe şi anu­me pentru ea. - Dovadă o află cercet::i to ­rul mai de aproape al acestei biserici. El vede uşor că fereastra a ltarului nu e sin­gură lucrată în formă gotică şi afla că uşa de piatră e legată organic cu l iniile so­clu lui ce încinge biserica : · a) FPre<;trele de miază-noapte ale bise­

ric i i sunt azi stricate, pentru a lăsa să pă­trundă mai multă lumină înăuntru; dar spre miază-zi se află încă o fereastră de formă veche, îngustă : fig. 2 şi planul bise­ricii. Ea e înconjurată cu pietre egale în mărime c u acelea d in jurul ferestrei d in al-

inp.org.ro

45 INRAURIRI GOtiCE IN I\RHITECTORA R0t1ANEI\SCI\

1

l i

1 1 1 - - - , 1 -# ' ,1 ţ�

o

t •

1 !

22. Biserica Sf. Gheorghe-Olari din C-Lung

U�a şi planul.

inp.org.ro

46 BULETINUL COl'\ISIOHII l'\OHU1'1EN!cL0R ISTOR1Cc

23. Fereastra din fundul altarului.

tar ; ciubucăria însă nu e cioplită, ci piatra are numai feţele pregătite pentru a fi sculp­tate. Incheiata fi ind astfel, meşterul care lucrase fereastra a ltarului a vea să tragă şi aci profilul cel fin împrejur, lucru pe care el nu ajunse să-1 facă. Aflarea acestei lu­crări neterminate e o dovadă că podoabele de ale bisericii acesteia nu au fost aduse de aiurea, ci că un meşter pietrar lucra la ea după normele stilului gotic.

b) Felul cum e lucrată uşa dovedeşte acelaş lucru.

Cercetând alcătuirea generală a biserici i uşor se poate vedea că, la început, ea n u a vea pronaosul, pe care se reazemă clopotniţa, iar uşa de piatră dedea dea­dreptul afară.

ln dreapta şi în stânga uşii, soseşte ş i s e întoarce î n jos, după cele mai c lasice norme gotice, profilul soclului ce înconjură biserica: în fig. r , locul însemnat cu l itera 3, în fig. 2, însemnat cu R. Modestia mij­loacelor celui ce ridica acest monument, care înăuntru are abia unsprezece metri, nu îngăduia să se facă ciubucul acesta de j urlmprejurul bisericii din piatră. Da r me­şterul zidar, urmând regulile unei cons­trucţii logice, puse piatră profilată numai la unghiuri : vezi planul bisericii fig. 2, colţurile însemnate cu litera a, iar dela o piatră la alta înşirui cărămizi lucrate în t ipare anume, cu profil apropiat aceluia cioplit în piatră.

Legătura aceasta organică între baza bisericii şi ciubucăria uşei nu numai că in lătură presupunerea că ea ar fi fost adu­să de a:urea, dar dovedeşte că, în vremuri când meşterii pietrari streini veniau să pue meşteşugul lor la înfrumuseţarea b ise­ricilor noastre , partea făcută de ei o aduceau, nu ca pe un adaos străin , pus la întâmplare, c i ea se lega direct cu arhitectura noastră, supunându-se datinelor e i .

Astfel în arhitectura românea scă se întâl­nesc şi se înfrăţesc inrâunn streine une­ori cu totul una de alta, fără să-i turbure v reodată unitatea.

AL M. ZAGORITZ

INFLUENCE G O T H I Q U ES DA N S L'A R H ITECT U RE RO UMAINE

Relevant le caractere de l 'ornementation d'une parte et d'une fenetre de l 'eglise St. Georges-Oiari de Câmpu-Lung, l'auteur

donne, dans cet article, de nou veaux ele­ments pour preciser l ' influence gothigue sur l ' ancienne archi tecture roumaine.

inp.org.ro

CRONICĂ.

r. DIFE�ITE INSCRIPŢJ I

La bis. din Paşcani-Suceava.

Pe tm clopot :

ACEST CLOPOT S'AU V A RSAT i ?-J ORAŞUL !AŞI , i N

LU M INATA STĂPÂNIREA DOM NULUI SGAR LAT ALE­X A N DR KA L! !ACHI V{OE)VOD0 ŞI IUBITEI SALE SOŢI! , ANA, !\ilTROPOLtT VEN!AMINU, C u TOATĂ C H ELTCIALA ŞI OSTENEALA D MISALE V ISTIE R NICOLAE GHEORGHE ROS E T ROZNUVANU.

La biserz'ca din Vânători- Vlaşca

O l"'l'O:E O 8 E I O :E K AI I EPO� NA O:E O TJ l\'W­

J\I E i'\ 0� Ell ' O i'i OM A T r TQN rENE8J. !Q t\ T B :E

T D E P _-\ rJA:E 8 F.OTO K O T K A I A EW .-\ P8 EN O T

M A P I .-\:E, E K BA8PQN A N B fEP0H L H ' E ::::O;l�m

TO T IL -\.NO:EHJ'l'A TO T A fiOT APXIM A N � l' ITO Y

l K l'PIOl' M ETETIO T K A �TZO P A!\0 1' I J A NTO

K PATUPJ: \ O t' A P X I E PA T E Y O N TO:E TO T IIA N .

E POTA T O Y A l' l O l' O I T f P O IH A X I A :E K l' P I O T ·

N H <I>l!J\ O:E H fE i\10i'i E l"O � TO:E � E TO T 1' \II"BAO­

TA TO T H ,VH�N A1'8Et\TOT K AI B fEi\IO NO� DA­:Ell: O l'ffPOBAAXlA� K TP I O T M ll.WllOl" _ HDIB­TPH :ETH P B E H BO EBO.lA. EN ETEI :E9.THP111

,11Cil\T. 1\J\ fll�. r .

Coloa·na din piaţa Sf. Anton, Bucureşti

a) Î NTR' ACEST LOC S ' A AFLA T ZIDITĂ Î:'ICA DI VECHIME, !JIN VE LE ATUL 1 735, O BISERICĂ ÎN N U­MELE SF. ANTONIE, DAR LA L E ATUL 1847• :MARTIE 23, Î NTÂMPLÂNDU- SE UN GROAZNIC FOC, TOCMAI i N ZIUA SF. PAŞTI, S'AU MISTUIT ŞI DANSA CU O PAUTE DE ORAŞUL CARE A U SCAPAT.- NUMAI O SFÂ. TĂ �A, A SF. ANTONIE, S'AU MUTAT LA SF. G H EORGHIE VECHIU, CU BLAGOSLOVEREA PREA SF. SALE. MIT. NEO FIT , C A SA SE PRAZNUI A:OCĂ ZIUA ÎN TOŢI ANII.- ŞI ASTĂ-ZI S' A U RĂDICAT A­CEST MONUMENT, SĂ FIE SPRE POMENIRE, PRIN TRUDA ŞI A UNUI PETRE SIN INCIU DIN SERBIA ŞI CU AJUTORU SF. G. G . V EC H!U, ÎN ZILELE FO�TlLOR EPITROPI M. PETROV ICI FISTOVŢANU ŞI T. R ADU­LESCU, ÎN LOCUL SF. PRASTOL, PE TRU CA S Ă FIE

APARARE DE O R I C E NECUR.\'fENIE. Ş I VA AR D E O

CANDELĂ iN TOATE NOPŢILE CU C H E LTUIALA SF.

GG. VECH !U ŞI Î N TO ATE LUNILE SE VA F A CE O

SFEŞTA NIE,PRECUM PREOŢI DE I.A SF. G G.VIN O I.U N Ă ,

C E I DE LA SF. NICULAE ŞEL AR ÎN Al.TĂ LUNA.- ŞI AŞA VA URMA iN V ECI, SPRE VEŞNICA POME NI RE .

b) Gn1M\fii H K:&. ORJH i\\OHti1\\fHT:& n0(\11·

iKE,\•\Z 11 n fTtljl:& l 1\·ki1. Cf jl&CII i l l KJOI\dp:& CI\<IR�I f

C!p&CKE JnHL�I If j &HRWI-1 O OAOOjl\"4:&Hi-I K:& KOH­

KO;l, C'l'K<I CfiJ&CKOrZ, C<l CROI C"':& C\""lll(rOI\U 1\UilH O•\\Z H KhfllM·\:& E;$1)\"CiOI\\:&1 1(•\\f j C1\.IRI( rocn CA,I &Ortl HJWfrC, CRHX"K 1(•\\El) LUHX":& llO­,<\CKZ /\-\cir:& i """o&:z. &oiKIIh\ llJAit "1( A" IM:& Rlf'l H I\ 01\,\>\h\T:&. 1( &tlKl:i(lf WT'" 1\\ECH J,d ;f">ml(l\. llitl 1 860 rC(\ i H E, OTt\1� 1 1 1\HJH, MdTH &CC HJ, Kd 1 1 RdCi\1\Ki l\ H 1\\CHf llCA H.lWH 1\\fllWH Cfll&l-1.

Adecă : « Monument. Acest monumen ri­dicatu-1-am eu Petre Il ic i căpral sârb deht Ag'enţia Statului sârbesc şi fost subloco­tenent in ostirea sârbească cu sotiea mea Marina şi fica mea Efrosina, intr� numele si lauda Domnului Dumnezeului nostru tu­turor rudelor mele şi robi lor lui D-zeu , pentru a le fi spre veşnica lor pomenire. In Bucuresti luna Fevruarie, anul r86o. Tatăl Ilian: �ama Bosnaca şi Vasilachi şi rudele mele. Sârbi i noştri morţi.

(D-1 Stoica Nicolaes cu a b ine voit a re vedea lectura şi face traducerea).

E ridicat pe locul unde se afla înainte de q 35, Biserica de jos a Curţii sau za Doamna.

VIRG. DRĂGHICEANU

La bz's. din Brezoaele-Dâmbovz'ţa

Bis. sf. icolae din căt. Brăiloiu

ACIAST Ă SF ÂN1 Ă ŞI D U j\[N EZEIASCĂ BISERICĂ C AR E SĂ PRĂZN !ASTE SFÂNTUL PAR I N TELE NOS­

TRU NICOLAE F ĂCA TORU L DE M INUNI, CU ÎNDEM­NAREA LUI DUMNEZEU Ş I CU AJUTORUL SF ÂNTU­

LUI D H , ESTE D I N TEMELIA El ÎNCEPUTĂ ŞI ZI­

DITĂ DE D UMNEALUI R ĂPOSATUl. PĂTRAŞCO BRĂ­

ZOI ANO V E L VORNIC, ÎN ZILELE ÎNĂL ŢATUI.Ul COMN

inp.org.ro

48 BULETINUL C01'11SIUN!I 1'10NU1'1ENTELOk ISTORICE

10 STEFAN CAN TAC UZINO VV. , CÂND AU FOST

CURSUL ANILOR 7223 ( 1 7 1 5 ) . ŞI 1NTÂMPLÂN DU-SE

D E AU RÂ�'IAS N EISPRĂVIT D E SPOIT, DE ZUG RA­

VIT, IAR CU AJUTORUL LUI D U MNEZEU STEFAN

BRĂZOIANO BIV V E L VORN!C ZA TARGOVIŞTE , F I U L

DUMNEALUI PĂTR AŞCO I:!RĂZO I A NO, AU ZUGRAVIT,

AU PAR DOSIT, PRECUi\l SE VEDE. P E NTRU VECINICĂ

POMENIRE, Î N ZILELE PREA Î N A LŢATULUI DOMN !O

G R I GO R E VV. 7257 ( !749).

Bis. Adormiri i din căt. Cluceru : IN NUMELE TATĂLUI ţi AL F I ULUI ŞI AL SF.

f•UH, ZIDITU-S-AU ACEASTĂ SFT. ŞI DUMNEZEIASCĂ

I:!ISEAR!CĂ, Î N T R U CINSTEA Ş I A DORMIREA PREA

SFT. DE DUJIINEZEU NASC ĂTO ARE. Ş I s'AU ZIDIT DIN

TEMELIA EI D UPĂ CUM SE VEDE CU TOATA CHE!.­

TUIALA DU�iNEALUI GHJ::v RGHE SERCLI (?) BIV V E L.

STOLN!C, ÎNTRU POMENIREA DUMNEALUI ŞI DUM­N EAEI SMARANDA S T O LNI CEASA, J U PÂNEASA D·LUI,

ŞI A COPIILOR DUMNEALOR. - ŞI S'AU Î NCEPUT ÎN

ZILELE LUI. CONST. NICOLAE VV. M A VROCOR DAT

ŞI S'AU SFÂRŞIT IN ZILELE LUI SCARLA T V V.­

D A R G ĂTIREA ACESTEI BISERICI S'AU FĂCUT !J E

CĂTRE RĂF OSATA S:)ŢIA DUMNEALUI I LI NC A BĂ­

IEASCA, CARE l N T ÂMPLÂNDU-SE DE S'AU SĂVÂR­

ŞIT, N ' A U A PUCAT SĂ TRĂIASCĂ L A SFÂRŞITUL

BISE RICEI, SF ÂRŞIN OU-SE LA A N U L 7277 (1769).

J. D. TRAJAI':ESCI I

II .

1\RCUL DE TRIU1'1F A L 1\CI\DE1'1IEI 1'11Hi\ILENE

O notiţâ cu privire la arhitectul ce a in­' toc mit planul acestui faimos arc, azi dărâ­mat, găsim în in formaţiile Daciei Literare a lui Kogălniceanu, Iaşi, r84o,

" Epitropia învăţăturii publice din M l - 1 -da v ia au încuviinţat planul înfăţoşat de d-1 Costinescu, profesor de inginerie Ia Aca­demie, pentru sporirea z id irilor Academiei naţionale. Am fost aşa de norociţi şi noi ca să vedem acest plan, ce ne dă o mare nă­dejd� de talentul compuitorului.

"A mândouă zidirile Academiei se vor uni .·':Pe·� deasupra uliţei, printr'un arc triumf.

Lucrări le se vor incepe în primăvara vii­toare şi în puţină v reme Iaşii se vor bu­cura de o nouă înfrumuseţare " .

· . .

Mih� i leană - 1aas 24. A rcul de triumf al fostei A cademii d i n laşi.

III.

PALATUL LUI ŞTEFAN DIN 11\ŞI

Clădirea aceasta, de cari se leagă atâtea ami ntiti, a fost dărâmată fără să se fi tăcut un releveu sau fotografii. (Se ştie că în­tr'unul din coşuri le palatului s'a găsit, cu prilejul facerei noui clădiri, o întreagă co­moară de bani din vremea lui Vasi lie Lupu).

E a fuseseră reparată pentru ultima oară în r 84o, cum aflăm de asemenea d in Dacia L iterară :

" Ruini le curţilor arse, în sfarşit nu vor mai întri sta priveala Iaşilor. Societatea ce au cumpărat posl inr� grâului, este îndatorită de a retocmi, după p lanul încuviinţat de către I. S. aceste cuqi, odată atât de fal­nice, în care s'au să vârşit atatea intâmplări i stori ce, ce au înrâuri t asupra norocirei şi nenorocirei Molda viei întregi. Societatea le va ga ti in 4 ani , după care ministeriile administraţiile, tribunalele, oştirea, toate i nstanţele, în sfârşit, se vor aduna în marile lor apartamente.

" Aşa această zidire va fi unică în Europa, iar restatorn ic i rea e i va face pentru veş­nicie epocă în istoria aşezămintelor folo­sitoare făcute de către I. N. Domn" .

VIRG. DRĂ GHICEANU

inp.org.ro

R E DA CŢ I A :

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRII DIN BUCUREŞTI

prin cari se fac abonamente şi se pot procura colecţii complecte din

anii precedenfi (afară de anii, 1908 şi 1909).

ABON AMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRAINATATE :

P R E Ţ U L A P A T R U F A S C I C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro

P R E Ţ U L L E I 2,50

inp.org.ro

. A HUL IX. FASC. 34 . APRILie ... Jmne 1916.

B U LE T I N U L

COJY\ISIUNII

!RL'itiU [� f�litU �i c-, O R•

B illL�OTECA hw. _!i_5.t__ C ta ------..11

JY\ONUMENTELOR ISTORICE

PUBLICAfiUHE TRIJY\ESTRIALĂ

BUCUReŞTI ln st. de Arte Grafice CAROL GOBL s�r 1. St. Rasldescu

16. STRADA .I"ARJS (FOSTA. DOAA NEI), 16

1916 8ll80.

inp.org.ro

COMITETUL DE REDACŢIE Dr. C. 1. 1 S T R A T 1, D. O N C 1 U L, N. 1 O R G A, G. BA L Ş, G. M U R N U şi V. P Â R V A N

Redacto r

A L E X. L Ă P E D A T U Secretarul Comisiunii

CUPR I N SUL

T E X T Pag.

In chestiunea bisericei Domneşti dela Curtea�de�Argeş, de D. 0NCIU L 49

Monumente nouă din teritoriul oraşului Torni, de PAU L NrcoRESCU 7 1 Casa lui Hagi-Prodan din Ploeşti, de ToMA T. SocOLESC U 82 Notiţă despre arhitectura bisericii din Tazlău (Jud. Neamţu) , de ALEXANDRU NAUM 91

C ronică : Inscripţii dela bisericile : Ostrov-Vâlcea, Brad Botoşari�Curtea-de-Argeş, Sf. Ar· hangheli-Curtea-de�Argeş, O!ari-Curtea-de·Argeş, Arnota-Vâkea şi Bărbuleţ-Dâmbo­vi ţa, de VmG. 0RĂGHICEANU.- Case vechi În Bucureşti : Casele Ciurcu ŞI Casele Dudescu, de VlRG. DRĂGHICEANU . 95

I L U S T R I\ T I I

In chestiune'l bisericei Domneşti dela Cttrfea-de-Argeş Pag.

Fig. 1. Bordură la poalele veşmântului, cu pre· tinsă inscripţie cu dată, la o frescă din biserica Dom-nească dela C.-de-Argeş . . . . • 50

Fig. 2. Ornament pe cingătoare, la o frescă din biserica Do mnească dela C.-de-Argeş . . . . . 50

Fig. 3. Bordură la partea dela gât a veşmân-t ului, cu pretinsă inscripţie, la o frescă din biserica Domnească dela C.-de-Argeş . . • . . . . . .

Fig. 4. Ornamente de bordură la poalele hai­nelor, la o frescă din palatul Riccardi dela Florenţa

Fig. 5. Ornamente de bordură la haina lui ·Cristos, tipar din secolul al XV-lea . . . . . .

Fig. 6. Recensernântul, frescă in biserica Dom-nească dela C.-de-Argeş

Fig. 7. Recensemântul, mozaic în foasta mănăstire Chora (Kahrie-djami) din Constantinopole

Fig. 8. Regii magi Înaintea lui Irod, frescă În biserica Domnească dela C.-de-Argeş . .

Fig. 9. Regii magi Înaintea lui Irod, mozaic În foasta m- re Chora (Kahrie-djami) din Constantinopole

Fig. 1 O. Patronul şi ctitorul bisericei, frescă în biserica Domnească dela C.-de-Argeş . • . . .

Fig. 1 1. Patronul şi ctitorul bisericei, mozaic in

foasta m-re Chora (Kabrie-djami) din Constantinopole Fig. 12 şi 13. Manete cu efigia lui Radu 1,

Domnul Ţărei�Româneşti • . . . . . . • • •

Fig. 14. Chipul deteriorat al lui Radu 1, Domnul Ţărei-Româneşti, frescă în biserica Domnească dela C.-de-Argeş • . . . . • . , • . . . , • .

5 1

52

53

54

55

56

5 7

58

59

60

'

Pag,

Fig. 1 5. Aducerea moaştelor sfintei Filofteia, pie----

tură murală În biserica Domnească dela C.-de-Argeş. 62 Fig. 1 6. Alexandru l, frescă În biserica Domnească

dela C.-de-Argeş . . . • . . . . . , . . 66

Fig. i 7. _Nicolae'Alexandru::CAiexandru l), pictură murală În biserica mănăstirei dela Câmpulung • . 6 7

Monumente 11ouă din teritoriul oraşului Torni

Fig. 1 . Monument funerar af!ător În Laz-Mahale Fig. 2. Coloană cu inscriptie, Hassiduluk Fig. 3. Fragment de inscriptie, Laz-Mahale . Fig 4. Relief de marmoră reprezentând pe Dio­

nysos, Laz-Mahale . •

Case lui Hagi Prodan din Ploeşti

74 78 79

79

Fig. l . Casa lui Hagi Prodan diu Ploeşti . 83 Fig. 2. Aceeaş casă: a 2-a vedere . . . . 84 Fig. 3. vedere spre sagnasiu • 85 Fig. 4. Decoraţiuni În ştuc pe pereţii sagnasiului . 85 Fig. 5. Lucrări de re!evare 86 Fig. 6. Lucrări de relevare 87

Fig, 7. Lucrări de relevare 88

Fig. 8. Decoraţiuni În ştuc la aceeaş casă 89

Fig. 9. Plafonul din sufrageria aceleaşi case 89

Notiţă despre arhitectura biserici-i din Tazlău

Fig. 1. F o asta mănăstire T azlău : vedere generală • 91 Fig. 2. : Clopotnita şi chiliile. Fig. 3. Ruinele chiliilor !oastei măuăstiri Tazlău . 92 Fig. 4. Uşa din afară a bisericii Tazlău . 93 Fig. 5. Uta din lăuntru a bisericii Tazlău • 94

inp.org.ro

IN CHESTIUNEA BISERICEI DOMNEŞTI DELA

CURTEA-DE-ARGEŞ --0--

In legătură ca raportul pri\?itor la bi ....

serica Domnească dela Cartea .... de-1\rgeş,

publicat în fasc. 3 1 (Iulie .... Septem\?rie

1 9 1 5), p. 1 4 1 - 1 43, a\?em de adăogat

unele constatări, d upă spălătarile făcute

în armă la pi ct<Ira aceste i biseric i.

In acel raport se z icea despre « in ....

scripţia» ce fusese semnalată, ca data

c o n j e c t a r a t ă : 12 noemvrze 677 I ( = I 262), următoarele :

« Dela prima \?edere, ea face mai malt ·

impresia anai ornament pe margz.nile veşmz.ntelor, decât a anei inscripţiani.

Deşi am patat d istinge formele onor Ji ....

tere greceşti , unele ma i mult saa mai

puţin deteriorate, totaş n'am patat cetl

nici an ca\?ânt . . . Ce pri\?este data C'On .... ' jectarată (. ... c:�ou.. = 677 1 ) , na am patat

constata nimic ce ar confirma părerea »

respecti \?ă.

l\ceastă constatare obiecti\?ă a nemai ....

ţamit pe autorul descoperire i în ches ....

tiane, care - dacă se ade\?erea - ar fi

d e netăgăduită importanţă şi ne .... ar pro­

cur� o deosebită mulţumire, ca ori .... ce

progres real în cunoasterea ade\)ăralai. ' Fără a ne preocupa de regretabila

nemulţumire şi de felu l cam ea a fost

manifestată în pabl t c itate, la care găsim

d e banăca\)iinţă a na .răspunde, 1) ţinem

' ) A.c! numai o constatare de fapt. In raportul citat se zice: " Din ·preti nsa da tii nu se \Jăd decât l i terele ·.jl şi o , şi anume o sub <)1, adecii o vocalii ca consoană suprapusă (-g), cmn se întâlueşte foarte des în paleogra.fie, dar rmmai la scrierea cuvin·

Buletinul1 Comisianii 1'\onumentelor Istorice.

să facem cunoscut celor ce dau ches­

tianei an interes carat stiintific cele '

constatate de atunci încoace.

* * *

« Inscripţia» ca presupusa dată (fiQ. 1 ),

scoasă la i\?eală prin spălarea p ictarei ca

care d ... l Norocea a fost însărc inat de co ...

misiunea monamentelor istorice, ş i aflată

pe margimle veşmz.ntelor (la gât şi lfi

poale) celor trei sfinţi zagră\?iţi pe pă ...

reţi i d in proscomidie, care ne ... a făcut

impresia anai ornament, na e singura

de acest fel la \)echea pictură a bisericei.

O asemenea inscripţie saa ornament s'a

descoperit ulterior, prin spălătari le făcute

de d�l Norocea, şi pe ângătoarea unui

sfânt (fig. 2), zagră\?it pe păretele dintre

naos şi \?eşmântar, la d reapta tâm plei. Ş i

aci sant semne ce se aseamănă ca « in ....

scripţia » de mai sas, unele chiar i den ....

tice în amând oaă. Ca înîătisare, cea de ' ' a doua (pe cingătoare) se deosebeşte

prin o formă mai îngrijită , ceea ce con ...

cordă ca faptul că pictura din partea

telor, nu şi a numerelor•. Această aîirmaţiane a fost Interpretată în înţelesul că am fi negat chiar existenţa unor date de ani cu litere uneori scrise unele deasupra altora. Dacă acest fel ' de scriere se găse�te la numere, e ori-şi-cam numai în mod excepţional, şi anume în cazuri când scriitorului îi scăpa o literii, pe care o adăuga deasupra (între literele corespunzătoare), saa în inscripţiani lapi­dare, când literele numărului, mai ales la mar� ginea rândalai, trebuind să fie îndesate, din lipsii de spaţiu, se scrieaa unele sub saa peste altele (în "caturi").

inp.org.ro

50 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

d reaptă (sad) a b isericei , unde ea se

află , e făcută de alt pictor decât cea d in

stânga (nord), d isti ngânda�se în general

prin mai multă fineţă în executare.

pabl i caţiani de până acum). La presa ....

pasa i nscri pţie d i n proscomid ie (pe mar ....

g in i le 'Jeşmintelor celor tre i sfinţi) , mai

e de obser'Jat că unele semne se repetă

Rg. 1.

Rg. 2 .

Com parând « i nscripţia» în . chestiune

ca semnele de pe c ingătoare, am bele re ....

produse act după fotografi i , e în'Jederat

că si într'un caz si într'altul a'Jem acelas ' ' '

fel de semne, d in tre care unele se asea ....

mănă ca l i tere greceşti , alte le n u au

formă d e l i tere cunoscute în paleografia sau epigrafia greacă (după principalele

foarte des şi la d istanţe mai apropiate,

cari semne astfel repetate nu se înfăţi .... sează ca l i tere. '

După spălă tar i le d in armă, două d i n

numele celor tre i sfinţi d i n proscom i d ie

(d iaconi i Roman ş i Stefan) se 'Jăd

scrise foarte lămuri t ; de asemenea i n ....

scri pţia .A T IO� pe orarul fiecăruia (fig. 3),

inp.org.ro

BISERICI\ DOM.NEl\SCĂ. DELl\ CURTEl\�DE�l\RGEŞ 5 1

fig . 3.

inp.org.ro

52 BULETINUL C0/'1JSIU Il t\0 Ul'lEHTELOR ISTORICE

cm>ânt ce se repetă în lungi mea orarului .

Numai « i nscripţ ia» pe marg in i le \)eş m i n-.

telor acestora, făcută od ată cu pictura

a fresco, i nscripţie de \?reo 2 1/2 m etri

lungime ş i în mare parte b ine conser ...

\?ată, d i n care până acum n u s'a «des�

ci frat » decât pretinsa dată, cu întreg iri

contestabi le , şi aceasta ch iar într'o parte

d in cele mai deteriorate, ar fi fost scrisă

asa încât n imeni să n 'o poată cetl .

Ornamente ce se aseamănă CG l itere,

De asemenea Ia un ch ip al: lu i Cristos,

t ipar d i n secolul a l XV.-Jea (pe la 1 470) ,

bordura hainei , Ia gât şi Ia piept, este

ornamentată cu desenuri în formă de I i�

tere (f ig. 5) 2) .

Acest fel de ornamentaţie , care prezintă

un caracter analog cu ornamentele arabe

formate d i n l itere, des\)oltate d in i nscrip ...

ţ iuni rel ig ioase, a găsit , se \)ede, ş i în arta

crest ină, asemenea apl icare, ce rămâne . să f ie ce rcetată mai de nproape.

Rg. 4.

pe marg in i le \)eşmintelor, mai sunt cu­

noscute în \?esti tele frescuri ale la i

Senozzo Gozzol i , făcute Ia 1 457- 1 4 6 3

în palatul Ri ccard i d in Florenţa. l\ d e

reprezentat împăratul Ioan Paleolog (care

a luat parte la conc i l iul d i n Florenţa,

1 439) ca anal d in cei trei regi dela Ră ...

sărit în călătoria Ia Vit le i m . Persoanele

d i n suita lui au la poalele hainei o bor ...

d ură ornamentată în care se găsesc

forme de l itere greceşti ( fi g . 4) 1) .

' ) Dopl'i o copie în posesior:ea d�loi Norocea

Faţă ca această constatare (ce ne măr­

g in im aci a o se mnala în raport ca ches­

t iunea în d iscuţie), concluzia că şi sem­

nele en igmatice de pe margin ile veş ...

m intelor celor trei d iaconi , presupuse ca

inscript ie, înfăţisează o bordură or ... , . namentală , de fe lul aceleia dela poalele

hai nelor d in fresca lui Benozzo Gozzol i

ş i dela haina lui Cristos, este negreşit

2) Dopă Frankfurler Biiclie1frezmd, XII (1914),

No. 1, pl. XVIII (asopra căreia mi·n atras atenţia colega! meo Prof. R. Ortiz).

inp.org.ro

BISERlCI\ D0/'1NEI\SCI\ DELI\ CURTEI\ .... DE .... I\RGEŞ 53

mai mult decât înd reptăţi tă. Ş i până când aceste semne nu \lOr fi d o\'led ite ca l i tere

ale anei inscr ipţian i , desc i frată măcar In

părţ i le ei mai b ine conser\'late, părerea

că ele nu sant decât n işte ornalll ente de

bordură rămâne s ingura acceptab i lă .

Iar dacă, contra aşteptărei noastre,

întemeiată pe constatări le arătate, pre­

supusa inscripţie - din feri c ire , în mare

parte b ine consen>ată - \la fi desc i­

frată , \JOm face amendă onorabi lă pentru

Data conjectarată 1 26 2 ar fi, se crede

( în cercuri insufic ient in formate), o do­

\'ladă pentru \Jechi mea \'lOe\Jodatula i ro ...

mân în regiunea Argeşulu i , a cărui

« descă lecare » cron ic i le noastre (d in se­

cola ! al XVI f ... Jea) o pun la 1 2 90. Con ...

trar trad iţ iei cronic i lor (a căror dată a

desdi!ecatutui e do\Jedi tă demult ca gre ...

s i tă) , \'lechimea \>Oe\'lodatalai muntenesc '

(în partea d in răsă rit de O lt) înainte de

1 290 este b ine constatată prin d ocumente

Fig . s . neîncrederea ce am arătat conjectarei contem porane, care încă dela 1 247 arată

făcute ca pri\'lire la dată , şi \>Om fi cei la răsărit de râul O l t şi l a miază ... z i de

d intâi care \?Om prezenta ingen iOS(J !a i A lp i i Transi l\?an i , cuprinzând deci re ... autor fel i c i tări le noastre pentru ser\'lic ia l g ianea Argeşului (unele apoi se găseşte ce \Ja fi adus ade\'lăra la i . Până atunci pr ima capita lă a Ţărei-Româneşti), an

însă, nu putem decât să stărui m Ia modul \JOe\Jodat român care exista acolo de 'l'naz· nostru de a pr i\J! chestiunea el in pune- înainte, ca ş i altul în Ol tenia 1 ) . Aşa f i ind , ta i de \>edere a l faptelor istor ice con­

statate. *

* *

') Hm·mazflki·N. Densaşiana, Documente privi­toare la istoria Româ11itor, I, pag. 250 - 2 5 1 a. 1 247

�i 1 25 1 . C!. pag. 454 �i 457 a. 1 285 ; pa�. 483 a. 1 288•

inp.org.ro

5 4 BULETINUL COt\ISIUNII t\ONUt\ENTELOR ISTORICE

e bine înţeles că nu o dată conjeciurată ,

d i ntr' o presupusă i nscripţie pâ.nă acum

nedescifrată , dată încă posterioară celei

documentale, are să do\Jedească \Jechi ....

mea \?Oe\Jodatulu i româ.n în această parte.

Ca dată pentru pictura bz'sericez', ea

tire Chora, d i n Constantinopole, făcute pe la 1 3 1 0- 1 320 1) , urmează se fie pos ....

terioare acestora, se confirmă pe depl in . I n bibl ioteca Acad emiei Româ.ne se află

24 de fotografi i după mozaicuri le dela

Kahrie�djam i , dăru ite de D-1 .1"\i hai l Sutzu.

Fi g. 6.

este hotărît i nadmis ib ilă . Părerea expri ....

mată în raportu l mai sus citat, anume că

\?echi le frescuri ale acestei biser i ci , cu in ...

scripţiuni greceşti, care ca sti l şi compo ...

ziţie se aseamănă cu mozaicuri le d in

n! oscheea Kahrie-djamt·, foasta mănăs-

D-1 Grigore Cerkez, sub a cărui con­

ducere se fac restaurările atâ.t de bine

executate la biserica Domnească dela

' ) Charles Diehl, Jllanuel d'art byzantin, p. 738

-739.

inp.org.ro

BISERICI\ DOI'\NEI\SCĂ DELI\ CORTEI\ .... DE...,l\RGEŞ 55

Cartea- de .... A rgeş , com parâ.nd aceste fo .... tografii ca '0echile frescari de ad, câ.te s'au descoperit prin spălătarile făcute pâ.nă acu m , a găsit 8 ce se aseamănă în m o d esenţial , unele f i ind mai mult saa mai puţin chiar i dentice. Cercet&n .... d a�le d in noa la faţa Iocalai , în corn-

natorala i roman (Salpicias Qairi nas), la numărătoarea I u deilor, despre care C har­les Diehl , ca pri'0ire la m ozaicurile dela Kahrie-djami , z ice că este « an subiect foarte rar tratat în iconografia b izan­tină » , care « nu se întâlnea în altă parte in arta or·ientală » , 1) se prezintă, In

Fig. 7.

paraţie ca fotografii le, am facut aceeaş constatare, găsind şi altele care concordă ca descrierile unor compoziţiani ce nu se află între aceste fotografi i .

Specimenele reprodase ad arată î n ... '0ed erat că fresca ri ie respecti'0e de 1 } Cartea� de-Argeş sant făcute d Cipă tipul iconografiei dela Kahrie-djam i , a căre i in flaentă d i rectă se '0ed e chiar în cele ,

mai m ic i amănunte. Com poziţia Recensem.ântul (fig. 6), re ...

prezentâ.nd pe s .... ta 1"\aria înaintea ga'0er ..

frescarile noastre, ca o copie a celei dela Kahrie- djami (fig. 7), pCiţ in mai re ...

' ) Etudes Byzanli11es { 1 903). Les mosalqaes de Kahrie-djami, pag. 423 : I l y avait la, en oa tre, certaines compositions-/e Recenseme11t devant Qui·

ri�1us, par exem ple-qu'on ne rencontrait noile part ailleurs dans l 'art oriental, el dont le Guide de la

Peinlure ne disait pc1'5 an m Jt. On n'hesita donc point a 1aire honneur de ces Oa'Vrages a I 'Occi� dent.-Manuel d'art byzantin ( 19 1 0). Kahrie-djami, pag. 736 : Il en est qaelqaes-anes d'un merite toat a 1ait saperieur : tel le la composition qui figare an sujet tres rarement traite dans l ' iconographie by­zant'ne, le Recensement devant le legat Qairinas.

inp.org.ro

56 BULETINUL C0/"1ISIUNII 1"10NU/"1ENTELOR ISTORICE

d usă prin spaţiul mai restr5ns. I m b răcă .... m intea şi ţ inuta ga\?ernatorului , a\?ând pe cap C< bonetal înalţi lor d ignitari b izantini d in secolul al XIV�lea >J , 1) înfătisarea Fe�

, '

cioarei l'i.aria, însărcinată, şi a celorla lte persoane, chiar arhitectura ş i alte amă-

o

De asemenea la com poziţia d in t i m .... pana! deasupra aşei d in nartecă, cu pa­tronul şz" ctitorul b/sericez" (f ig . 1 O), in fiu ... enţa dela Kahrie-djami , d upă compoziţia analoagă (fig . 1 1 ) din acelaş loc, este în\?e .... derată. Ptt itu d i nea \?Oe\Jodalu i , în genunchi ,

Fig. 8.

nunte sunt la fel în amândoaă. Aceeaş asemănare o găsim şi la co m poziţia c e reprezintă p e Regiz' 111agi înaz'ntea luz· Iroa (fig. 8 şi 9).

' ) Ch. Diehl, Mamut d'art byza11lill, p.- 737.

cu mân ile întinse, c a tinuta caracteristică;a ' �

capul ui , este ( exceptând îm brăcămintea deosebită) întocmai ca a ctitoralui de la Kahri6 .. djami, logothetul Teodor l'i.eto .... c hites . Dar acesta ţ ine în mâni biserica, de el restaurată şi , în parte, construită

inp.org.ro

BISERICI\ DOl'\NEl\SCĂ DELl\ CURTEl\ .... DE .... l\RGEŞ 57

d i n n o a ş i îm pod obită ca mozaicuri, p e care o închină 1"\ânta i toralai , patronul foastei b iseri c i Chora (azi Kahrie�djami) . Voe\'lodal însă nu ţine în mâni biserica, Mând totaş mânile întinse la fel , f i ind înfăţisat ca în rugăciune ; s i desi patro ....

' ' '

nal bisericei este Sf. Nicolae, ch ipul 1"\ân .... tu i toralai e făcut ş i ad , aproape identic , f i indu-i ad ăugat l a stânga Sf. Nicolae, la d reapta s .... ta 1"\aria. Costumul \'lOe\'lo�

r.edas prin cele două chipuri adăagate nu ar moti\'l& îndestul această l i psă, f i ind loc proporţionat ş i pentru b iseri că .

Celelalte subi e cte a le frescarilor ce se găsesc şi între fotografi i le după m ozai ... curile de la Kahrie-dja m i , câte a\'lem la îndemână, sant chi puri de sfinţi ş i părţ i d e compoziţ iani a căror asemănare cu modelele dela Kahrie-djami e nu mai puţin în\'lederată. B ine înţeles, între aceste

\ fig. 9.

da lai, care se aseamănă ca cel al lu i 1"\ircea dela Cozia , aparţine în această formă, după m ode lele canoscC'te, seco .... ! alai al XJV ... lea.

Lipsa b isericei , pe când d e regulă ea se găseşte la i coanele d e ctitori din biseri .... c i le noastre ( înfăţişaţi stând în pic ioare ş i ţ inând în mâni b iserica), pare s ă ind i�e că \'lOe\'lodal înfătisat acl nu a z id i t b ise ....

' '

rica, ci numa i a zagră\'li t�o. Numai spaţial

fotografi i sant ş i subiecte tratate altfel ca la Cartea .... de�A.rges, unde p i ctori i au

,

lucrat, se \'lede, ş i după alte modele sau după concepţie proprie. A ceasta nu scade însă întru n imic puterea probelor d e mai sas. In general, sti lul acestor fres .... cor i , ca f iguri mari şi compoziţ iani a m .... ple , d e o măestrie ş i frumuseţe cam nu se găsesc a l tele în biser ic i le noastre \'lechi , e influenţat de sti lul caracterist ic a l mo-

inp.org.ro

58 BULETINUL C01'1!S!UNII 1'10Nll!'lENTELOR . ISTORICE

Fig. 1 0

inp.org.ro

BISERICI\ DOl'1l"lEI\SCR DELI\ CURTEI\ ... DE ... l\RGEŞ 59

zaicarilor d in acea epocă de înflorire a p i ctarei b i zant ine.

Ne mărginim aci la aceste constatări , care ră mân să fie com pletate prin cerce ... tări şi spălătur i ulterioare. Ele pun în

asfi de caracter istice. « 1"\ozaicarile dela '

Kahrie ... djam i » - zice Charles D iehl 1)-« sant ana din capodoperele noalai sti l p itoresc ce se năştefi în Constantinopole la în ceputul secolului al XIV-lea, şi care,

fig. 11.

afară de îndoială că pictor i i frescari lor d e la Ca rtea .... de .... l\rgeş a a at>at modele d in iconografia dela Kahrie .... djami, ca care ele se aseamănă atât de mult , nu numai ca stil şi compoziţie, dar ş i în amănunte

d in capitală, a radiat peste tot Oriental crest in » .

'

* 7':

') Manuel d'art byza11tin, p. 739.

inp.org.ro

6 0 BULETINUL C0l'1ISIUNJI 1'\0NUL'\ENTELOR ISTORICE

Vechea. pi ctură de la. Cartea. .... de .... J\rgeş fi i n d , cam se \?ede, posterioară celei d ela. Ka.hrie .... dja.mi, deci d upă 1 3 20, ia.r cti .... tora! f i ind înfăţişat ca. bărbat încă tânăr, cel ma.i \?echia domn itor căruia. poate fi atr ibu ită zagră\?irea. bisericei este 1\[e .... xa.n d ra 1 (după 1 33 0 până la. 1 3 6 4, f iul lai Ba.sa.ra.b I , ca.re la. 1 33 0 este a.răta.t ca. bătrân), fnnd a.toral m i tropoliei de 1\r� geş ( 1 3 5 9), ca.re a. cerut şi pr imit dela. patriarhia. de Consta.ntinopole pe primul mitropo l it a.! ţărei 1) . Legăturile ca . Bj .... za.nţal, constatate ma.i întâia în domnia. lai (pe când tatăl său a.\lea pe la. 1 323 osti lităţi ca B izant ini i) , expl ică ş i inf la .... enţa. d i rectă a. p ictarei b izant ine de atunci la Ca rtea. .... de .... l\rgeş.

Dacă l\lexa.ndra este cel d in tâia Domn sub care s'a. patat m anifesta la. noi a.cea.stă

Fig. 1 2.

i n fluenţă , cel d in armă sub care s'ar fi putut face \?echea. p ictu ră a.r fi-s'ar p utea presupune-fiul său Rad a 1 ( între 1 37 4 ş i 1 38 5), îan d a.toral Tismenei ş i a. ! altor m ă ... năstiri (cele ma.i \?echi după neînsem .... na.ta. Vodiţa., fanda.ţianea. l a i Vla.d isla.\? 1), pe care călugări i ş i cronicarii r .... a.a con ... fanda.t ca legendara! descălecător Negru ... Vod ă , nam inda .... [ Ra.da .... Negra 2) , căru ia. tra di t ia. îi a.tribae fan da.tianea. b isericei.

'

') 1'\iklosich &. 1'\ăller, Acta Patriarchal!ts Con­stantinopolitani, I, 383 - 388. Harmazaki-Iorga, Do­cumente, XlV, 1, p. 1 - 6.

2) Rada, fandatoral Tismenei, e namit, î n doai'i hrisOa\?e din 1 569 şi 1 576, Negrul Voevod, iar i n hrisOa\?e mai ti'irzii (dela 1'\atei Basarab, Şerban Cantacuzino, ş. a.), Radul Negru Voevod. Prin hriso\?al din 1 576 aprilie 28 (F\.rhi\?ele Statalai), F\.lexandra III înti'ireşte mi'ini'isti.rei Tismana usatal Bistreţal ca toate bălţile până. la Gârla-Repede (Ji'l;�aor:<i'Ar)» , care i-a fost dat de «ri'iposatal Ne­gml Voevod•. F\.ceasti'i proprietate, «balta Bistreţ până la Gârla-Repede (&�:<3or� ··�"''' •)•, este ară.-

In a.de\?ăr, chipul lai Rada, în armură med ie\?a.lă, la fel ca. pe monetele lai (fig. 1 2 şi 1 3) 3) , se află, ca. frescă \leche, pe stâlpal stâng (nord) d inaintea. a.Ita.ralai , l ipsinda .... i însă, d in nefericire , ca.pal (fig. 1 4). Pe a.cela.ş stâl p se află, în p ictură ma.i nouă, ca i nscripţiani româneşti , com poziţ iani ce reprezintă ep izoa.de din \lia.ţa. sfi ntei Filof .... teia. si aducerea. moa.stelor ei la. Cartea ... , , de .... l\rgeş (fig. 1 5), negreşi t după o p i ctură ma.i \leche (cam a.ra.tă forma. î m brăcămin .... tei). Intre persoanele ce asistă , sant înfăţi .... sa.ţ i : \JOe\Jodal Rad a .... Negra, arhiepiscopul d e Târno\?a ş i doz· episcop-i (români). Ţara. ... Românească a.\Jea doi episcopi abia dela a.. 1 3 7 0 , când Vlad isla.\? 1 (fratele si prede .... , cesorul lui Radu) înfi inţă « m itropolia» Se\?erinalai 4), ca. a. d oua. ep iscopie a. ţă .... re i . Cei doi ep iscop i , ca. şi chipul \?echia

Fig. 1 3.

a.l lai Rada pe a.cela.ş stâlp, a.r i n d i c a epoca. acestu ia. pentru aducerea. moa.ş­telor, reprezentată a.cl ş i atribuită d e tra d i ţie l a i Rada-Negru 5) . 1\cest fapt, î n ...

tată., in hrisoa\?ele lai Dan I (din 1385) şi 1'\it·cea (din 1 387), ca fiind date mă.nă.stit·ei de tatăl lor Radul Voevod, fandatoral ei. Prin hriso\?ul din 1 569 ianuarie 8 (l\rhi\?ele Statalai), F\.lexandru III întăreşte mâni'istirei Tismana •satul Elho\?iţa, care i-a fost \?eche şi dreaptă ocini'i şi moştenire încă dela întemeierea Ţărei-Româneşti, dintâiu dela Negrul Voevod• . La acea dată, confundarea lai R ada, fandatoral Tismenei, ca legendarul desdi­lecător Negra�Vodi'i era deci îndeplinită.

3} C. 1'\oisil, Efigiile monetare ale Domnilor ro­

mâni. «Baletinal Societăţii Namismatice Române•• . XI I ( 1 9 1 5), p. 1 29. Rada este singaral Domn a cărai efigie se află in asemenea armară.

•) Miklosich &. 1'\ăller, /. c., I, 53.5 -.536. Cf. II , 270.

312. Harmazaki-Iorga, l. c., p. 8 -9. 24. 29.

5) In Viata lui Nifon, al că.rei aator. Ga\?riil protal dela

· 1\thos, a fost la sfinţirea mi'inăstirei

loi�Neagoe la Cartea-de-1\rgeş, na se face menţiane de Sf. Filofteia ; dar nici de biserica Domnească, unde se găsesc apoi moaşlele, nu se spane nimic.

inp.org.ro

BISERICI\ DOt1HE.I\SCĂ DEL1\ CURTE.I\-DE ... .I\RGEŞ 6 1

Fig. 1 4.

inp.org.ro

6 2 BULETI�aL C01'1ISIU�IJ l'10�Ul'1E�TELOR ISTORICE

Fig. 1 5 .

inp.org.ro

BISERICI\ DOl'lNEl\SCĂ. DELl\ CURTEl\�DE>-ARGE Ş 6 3

făţ işat prin pictura d e p e stâlp, probabil s i mormântul lui Rad u în această b ise .... '

ri eă 1), ar urm a să fi dat m otivul pentrn legătura ee s'a făcut apoi între numele a cestu i Domn ş i b iserica Do mnească dela Curtea .... d e ... l\rgeş. I n tot cazul, chipul Domnului în armură ea s i Radu I (pe ea.re

'

învederat îl înfăţişează), deosebindu .... se d e ctitorul d easupra. uşei, îm brăcat altfel , se prez intă ea. d i îerit de acesta ; în locul unde se află, ea.re d e regulă nu este a.! et itorilor, el a. fost pus a.el în altă te ... gătură decât eu funda.ţiunea. sa.u zagră .... IJ irea. b isericei 2) .

Asa fi ind , ctitoru l deasupra. usei este, , '

după toată probabil ita.tea, l\1 exa.ndru, fan ... d atorat m itropoliei de l\rgeş. Vechea pic .... tur-ă dela. Curtea .... de .... l\rgeş , ea.re se deo .... sebeste ea stil atât d e rn ult d e ceea. ee

'

ni s'a. păstrat la Cozia. d in t impul lu i 1'1ireea., fiul lu i · Radu, aparţi ne negreşit unui · t imp ma.i apropiat de epoca. moza.i .... eurilor dela. Ka.hrie .... dja.mi, cam nu putea să fie decât în domnia. lui l\lexa.ndru.

« Deci rămâne ma.i probabil » - ziceam în raporta! e ita.t - ce eă biserica a. fost zu .... grăiJită , da.eă nu şi z id ită, sub A lexandru I , funda.torul mitropol ie i d e l\rgeş, supusă patr iarhiei de Constantinopole » .

* * *

Dacă, până l a. probă contrară , Ale­xan d ru urmează să fie consi derat ea. eti .... tora! care a zugrăvit biserica., z id irea.

' ) _ Dapii tradiţie, •Rada�Negt·a• ar 1i înmormân· tat în biserica Domneascii, unde se arată mor� mântui lai. Lângii acest mormânt, unde azi nu mai este decât o lespede ca ornamentaţie \?eche, se aHa maf înai nte �i an baso-relief de piatră (unde l-am \?ăzut încii în 1 893, când am \?izitat prima datli Cartea�de"I\rgeş), acum în l'lazeal de anti­chităţi, care înfiiţi�eazii an chip de Domn, atribuit lai Rada�Negra. Forma îmbr.ăcămi ntei, care se mai poate distinge, ar corespunde ca epoca lai Rada !.

2) Ctitorul «Radai Negru�, care împreună ca « Doamna I\na• tine în mâni biserica, zagrii\?it pe păt·etele de mi�ză-noapte la stânga a�ei, este o picturii nouă.

pare să fie ma.i veche. In a devăr, « lo . Nieola. l\lexa.ndru Voe\?od , f iu l marelui Basarab Voevod ') ( cu m inscripţia de pe mormâ.ntul său numeşte pe l\ lexa.ndra al documentelor si cronici lor) 3), f i ind

'

înmormântat în m ănăstirea d ela. Cârn ... pulung, unde el este zugrăvit ea. ctitor, ţinând în m âini b iserica. 4), ia.r la. Curtea. ... de .... J\rgeş el f ind înfăţişat, în deoseb ire de modelul dela Ka.hri6·dja.m i , fără b i­serică în mâini , ea unul ea.re a.r f i numai zugrăvit, nu şi z idit biseri ca, n u ave:m cuvânt de a. .... i atribui la i fun da.tiunea.

'

aceste i biser ici . Arhitectura. ei e reca .... noseută ea cea. mai veche între \.,eehile b iserici ee n i s 'au păstrat, a.tâ.t ea. sti l , cât si ea. construcţi e ; ia.r traditia. noastră , '

a.tribue fanda.ţiunea e i întemeietorului prinei pa.tului, legendarului Negru .... Vodă .

Ca. adevăratul întemeietor a.! pr îne i ... patului a. toată Ţara .... Românească ( cum se numea Statul format prin unirea. sub o s ingură domnie a. \?Oevoda.telor ante ... rioare d in d reapta ş i d in stânga. O l tului) e cunoscut- « ma. re le Ba.sa.ra.b Voevod » (constatat d o cumenta.! la 1 3 24 - 1 330 ca d.omn i nd de ma.i înainte), după ea.re Ţara. ... Românească era numită, în secolul a. l X I V .... Jea şi a.! XV .... Jea., ş i « Basarabia » , cam s i d inastia. întemeiată de el se numea , « Ba.sara.bi » . Pentru ca. el să impri·me astfel Statului si d inastiei pecetea. numelui său, , el trebue să se fi deosebit cel ma.i . îqtâi a p r i n faptele c e a. săvârşi t într'o domnie ma.i lungă·, înainte de memorabi la v ie ...

. ') I n documente angare�ti şi pa paie, el este na· mit Alexander Bozorabi san Bassarati (= al !ni Basar·ab).

•) In biserica reconstruită de l'latei Basarab si restaaratii ulterior, snnt zagră\Jiţi ca ctitori �echi « Radai Negru Voe\?Od» �i «!o. Nicolae 1\le­xandra Vbe\?od•. (Nnmele « IIia�», scris dapii acesta de altii mânii, a fost adiiagat mai tiit·zia). Ctitorul " Radai Negru•, care (dapii cronica atribuită lai Constantin Ciipitanal) a făcut • miinlistirea», ară" tată ca tii nd mai întâia «bisericii de mir>, ar fi Rada, Hal la i 1\lexandra, ca fandator al miiniisti� rei pe lângă biserica zidită de tatăl său.

inp.org.ro

64 BULETINUL CO/'\ISIU:Nil 1'\0t-lU/'\ENTELOR ISTORICE

torie ee a repurtat la 1 330 asupra re ... gelui Ungariei, Carol Robert. Sfârşitul domnie i la i fi ind earând d apă 1 330 1),

înee pa tal ei u rmează să fie pas ea proba ... b i l itate pe l a sfârşitu l seeolalai al XIII-lea saa îneepatal seeolalai al XJV ... Jea. . Rezidenţa la i Basarab, cam arată a n

document contemporan, era l a 1\rgeş

(castrum Argias), ande şi sab urmaşi i

l a i se află seaanal de domnie. 1\el este

s i c ea mai t>eehe b iserică a ţărei , atri ... , baită de trad iţie întemeietoralai Statalai, care - cam zice cronica - « aa deseă ...

Jeeat la 1\rgeş, şi aa făeat oraş mare,

si s i-aa pas seaanal de domnie, făcând , , earţi d e p iatră, s i case dom nesti , si o , ' , bt'serz'că mare şz" jru111oasă >) . l\eest et>e,... n iment, cronica îl pane la anal 6798

( = 1 290).

- Faţă ea aceste m ărturii , am putea ad ... m i te trad iţia în înţelesul eă fondatorul bisericei Dom neşti din prima capitală a ţărei a fost Basarab întemeietorul, tatăl ş i predecesorul lai 1\lexand ra. Făcând a bstracţie de Rada ( confundat ea Je .. gend aral d eseăleeător Negra ... Vod ă), a eărai legătură probabilă ea această b i ... serieă a m arătat ... o mai sas, Negru ... Vodă al trad iţiei, ea fondator · al celei mai t>eehi b iserici , corespunde în tot caza! mai malt ea 'întemeietorul Statalai, care era Basarab.

Vechiul pomefnie al m ănăstirei dela Cartea ... de ... l\rgeş, cea mai t>eche l istă de Domni a i Tărei ... Românesti ee n i s'a păs ... , , trat, începe ea Basarab Voevod ea cel d intâia Domn ; dapă acesta urmează : Alexandru Voevod, Radu! Voevod cel Bătrân (stan), Neagoe Voevod ctz'-

' ) Cronicarul contemporan al Ungariei, pO\Jes· tind întâlnirea lai 1\lexandra ca regele LadO\JiC in 1 343, zice că el • se răs\Jrătise pe timpul regelui Carol (Robert) �i a rămas in răs\Jrătire mai mulţi ani (per multa tempora)•. Deci 1\lexandra a început să domnească • mai mulţi ani» înainte de 1343, nproape de 1330.

torul şi Doamna Despx·na, etc. 2) Cei trei d i ntâi eraa deci eanos caţi , pe t impa! când s'a alcătuit acest pomelnic , dapă \?eeh ia l pomelnic al m i tropoliei de l\rgeş, ea cei mai bătrâni Domni ai tărei, ne .. , greşit în legătură c a primele fand aţiani bisericeşti din \?echea capitală. a)

Fapta! că în fruntea eelai mai \?eehia pomeln i c al Domni lor Tărei ... Românesti, , , păstrat chiar Ia Cartea ... de ... l\rgeş, e pas Basarab întemeietorul , - în deosebire d e celelalte pomeln i ce canoseate, care încep şiroi Domnilor ea Rada (zis Rada ... Negra), fondatorul celor mai \?eehi m ănăst ir i , confundat ca legen dara! d eseăleeător,­înlătară ori ... ce probabil itate că b iserica Dom nească dela Cartea ... de ... f\ rgeş ar fi patat să existe înainte de Basarab, ca fandaţiane a t>reanaia d i n \?Oe\?ozii te ... r itot· iali ce J ... aa precedat, fără ca fan ... datora! e i să fie pomenit în \?eehia l pomelnic a l m i tropol i e i , dapă care s 'a alcătuit acest pomelnic al m ănăstire i .

Prima! D o m n în pomelni cal dela J1.r ... geş, totdeodată prima! Domn << Singar ... stă­pâniton al Tărei ... Românesti (dapă \?Oe ... ' , t>ozi i teritoria l i- constataţi în secolul a l xm ... Jea) pe care ... ) arată documentele, în acelaş t imp D omnul a l cărui name a tre ... cat asupra ţărei şi d inastiei întemeiate

2) 1\. Odobescu, Episcopia de Argeş. «Con\Jor� biri Literare•, XLIX ( 1915), 1 12 1 .

3) VJadisla\J, care a domnit între 1\lexandra �i Radu, e pas dapă ctitorii Neagoe �i Despina, Radu dela 1\tamaţi (care a terminat !Şi zugră\Jil biserica zidită de Neagoe) !Şi Ruxandra. Dap1l Vladisla\J, ca care începe �irul Domnilor care nu a\Jeau legă� tar� ca tandaţiunile biserice!Şti dela 1\rge!Ş, ar• mează : 1'\ircea (cel Bătrân), Dan ( II), Vlad (Dra �ul), Rada (cel Frumos), Basarab (tatăl lui Neagoe), Radu (cel /'\are), Vlad (cel Tânăr), domnitori înainte de Neagoe, apoi tamili.1 Doamnei Despina, soţia lui Neagoe, !Şi fii lor, et 2. In această ordine, pomelni� cal na putea să fie alcătuit decât în timpul l ai Rada dela 1\îamaţi ( 1522-1 529) saa sab succesoral său /'\oi se (1529 - 1 530). In ade\Jăr, 1'\oise Voe\Jod, care a tăcut mănăstirei unele donaţiani, e pus în· tre Neagoe şi Rada, !ie dela alcil.tairea pomelni­calui în domnia l ai, îie (mai probabil) prin inter· calare in pomelnical tăcut sab predecesorul lui.

inp.org.ro

BISERICI\ DOl'lHEl\SCI\ DELI\ CURTEI\ .... DE .... l\RGEŞ 6 5

de el , Basarab, întemei etor al princ ipa� tolui şi d i nastiei , este cel d intâiu Dom n care poate fi ad mis ca fo ndator a l b ise .... r icei Domneşti d i n cap itala sa 1\rgeş, atribuită de trad iţ ie descălecătorul u i J'!e .... gru .... Vodă.

* * *

I n lumina acestor fapte istorice, \)e ... d em şi căutăm a înţel ege fundaţiunea ş i \)echea p i ctură a bisericei Dom neşti dela Curtea ... de-1\rgeş. Pictura e i , cea mai fra ... moasă s i cea m a i artistică ce a\Jem în

'

b iseric i le noastre, o operă a u l timei pe ... rioade d e înflori re a p ictarei b izantine din secolu l al xrv .... Jea, merită o deose� bîtă luare am inte. Sta d iu l ei are un câ mp bogat de in\Jest igaţiane, păstrân d o co .. m oară d i n cele m a i p reţioase, pentru an specialist in isto ria artei bizanti ne. Să aşteptăm că acest specialist n u \Ja l i psi să ne dea cât mai curând road ele cercetă .. ri lor sale. Dar spre a ajunge l a an bun sfârşit, ori .... ce i dee preconcepută şi preocupare in afară de ade\Jărul t i f ic trebue înlăturată.

ori- ce sti i n .. '

l\ cunoaşte un ade\)ăr ş i a .... J arăta, este cea m a i îna l tă problemă ş i m ulţu­m ire a omului de sti intă . S i c ine are

' ' '

8aletfnul Comisiunii r\onumentelor ls toriee.

constiinta de a căuta si sen1l ade\Jăru l , \Ja ' ' ,

fi mai presus de polem i ci ş i atacnri per .. sonate ca cele ce, în loc de argumente, au găsit publ icitate în legătură ca ches ... t ianea în d iscuţie. In arsenalul luminos a l şti i nţei , asemenea arme nu a u trecere .

Dacă azi a\Jem ferici rea de a n i se fi păstrat, între m onumentele sfinte ce ne.-.aa lăsat străbunii , comoara de artă din biserica Domnească dela Cartea .... de .... l\ rgeş, scăpată de peire, aceasta datorim, în mare parte, unui o m care, fără a face zgomot de reclamă în jura! numelui său, dar c u de\Jotamental , ca d ragostea s i constiinta o m ul u i ce se ded ică anei

' ' '

opere d e bine, a restaurat acest monu .. ment nepreţu it, care era aproape să cadă în ru ine (după ce scăpase de a fi d ărâmat pentru reconstraire), şi a pro ... pas m ăsuri le c u\Jeni te pentru spălarea pictare i , executată atât de b ine sub su ·

pra\Jegh ierea sa. Pri n această operă na .. ţională, care ne .... a redat, conser\Jat cu pietate, cel mai \Jechiu ş i m a i preţios m onument a l trecutului · nostru, d .. J Gri .. gore Cerkez a b ine m eritat de ţară ş i de istoria noastră, ş i cea m a i mare m u lţumi re ş i recunoştinţă o găseşte în opera sa însăş.

D. ONCJ U L.

9

inp.org.ro

A D A U S

După ce articolul precedent a fost cu les, am comparat, la faţa locului , foto .... gra fia după ch ipul ctitoralui d in biserica Domnească dela Curtea .... de .... J\rgeş, zugră .. \J it deasupra aşei , ca chi pul lui « Ni co lae l\lexand ru » ( = l\lexandru l) d in b ise ....

torilor, refăcute sub l'î.atei Basarab, au fost reînnoite la a doua restaurare , totaş chipu l l u i Nicolae l\lexand ru ( fig . 1 7)

mai prezintă asemănare de portret cu cel al ct itoral a i dela l\rgeş (f ig. 1 6 ) .

l\ceastă asemănare - pe cân d chipul

Fig. 1 6 .

r ica foastei m ănăstir i dela Câmpalung, zugră'Ji t acl ca ct i tor, împreună cu « Radu! Negru » ( = Rad a I) . (Cf. pag. 6 3 n . 4). Deşi această p ictură e nouă, b iserica fi i n d reconstru ită de l'î.atei Basarab , la 1 6 35-

1 6 36, şi d in noa restaurată la 1 8 2 7-

1 83 1 , aşa încât \Jechile portrete ale cti ...

la i « Radai Negru » are cu totu l altă în .... făţişare - nu poate să fie numai întâm .... plătoare. Ea confirmă pe d epl i n concluzia c ă ctitorul dela l\ rgeş, zugră'Jit deasupra uşei , este l\ lexandru I , acelaş ca Nicolae l\ lexandru, ct itorul biseri cei dela Câmpu .. lung, unde este înmormântat. Portretul

inp.org.ro

BIS ERICI\ DOt\NEl\ SCĂ DELI\ CURTE1\�DE .... 1\RGEŞ 6 7

Fig. 1 7 .

inp.org.ro

68 BULETINUL COl'\ISIUNTl 1'\0NUI'\ENTELOR ISTORICE.

l a i istoric , descoperit în \?echea pictură contemporană dela l\rgeş , s'a păstrat, cam se \?ede, şi la Câmpalung, mai mult saa mai puţin nealterat în mod esenţial (afară doar de îm brăcăminte, care se deosebeşte de cea dela l\rgeş), ca toată refacerea s i reînno irea u lterioară.

'

l\stfel ipoteza că l\lexandra I este cti ... tora! reprezentat în \?echea pictură dela l\rgeş, ce a m exprimat ... o în 1"\aia 1 9 1 4 ,

cu pri lej ul omagialui l\cademiei Române la mormântal Regelui Carol (când m e m ... bri i prezenţi au \?iz itat biserica Dom'" nească ) , cam ş i în şed i nţa l\cademiei dela 1 8 Septem\?rie 1 9 1 5 , şi pe care am sasţinnt .... o în raportul prezentat !\cade� miei l la 9 Octom\?rie 1 9 1 5 , pe temeM iuri le mai amănunţit e xpuse ad în cele precedente, găseşte, ca concluzie logică d id fapte şi argumente istorice, o desă\?&r .... ş ită confirmare.

* * *

La cele arătate mai sas (pag. 64) c a pri\?ire la pomelnical d ela l\rgeş, care începe ş irul Domnilor ca Basarab Voe .... vod ca cel d intâiu Domn, m a i a\?em de adăugat ş i pomelnical m ă năstirei del a Câm palang, « prefăcut s i înnoit» în a .

'

1 70 1 (Bib l ioteca l\cadem iei Române, 1"\s. 3722). l\cesta cuprinde două l iste de D o m n i: ana care începe ca « !o . Radu! Voe71od Negyu, acesta au făcut Tz"sm.eana » , şi se sfârşeşte ca Teodosz'e Voevod ( fiul !ni Neagoe), si alta care

,

începe ca Basarab ş i se continuă până după Constantt"n Brâncoveanu, în a că ... rui domnie pomelnica l a fost d in noa a lcătuit . In această a d oua l istă, snnt nu ... miţ i ca cei d i ntâi Do m n i :

!o . Ba_sarab Voevod i gospodza ego Marghtia .

!o. Nicolae Voevod. !o. Alexandru Voevod 1: gospodza

ego Marx·a. !o. Radu! Voevod. Deci a\?em aci aceeas ordine a pri ...

'

m ilor Dom n i ca şi în pomelnicul dela l\rgeş, cn deosebirea că acolo l i pseşte Nz"colae Voevod, pas acl între Basarab şi l\lexand ru. l\cest N1·colae nu este altul decât Alexandru . pe care i nscripţ ia de pe mormântul său, ca şi cea dela e hi ... pol său, îl numeste !o. Nicolae Alexan-

'

dru , nume care a fost apoi înţeles greşit ca rep reze ntând două pe rsoane, în loc de una, cnm era în pomelnical origi nal . Iar Radu! Vogvod Negru care " an făcut Tismeana " , pas în capul primei l iste , nu este alta! decât Radu! cel Bătrân d in pomelnical de la l\rgeş, pas aci ca al treilea Domn, pe cân d în mănăstirile fondate de dânsal el era pomenit ce l d i ntâia , ceea ce a a\?ut urmarea ca el să fie socotit apoi ca fondator al Statului şi confundat ca legendarul d escălecător Negru ... Vod ă .

Cele d o u ă pomeln ice, origi nare d i n cele mai \?echi biser ici ale ţăre i , do\?edesc, în acord ca docu mentele contem porane, în mod perem ptoria, că Basarab a fost cel di ntâia Domn singur stă pânitor al Tărei .... Românesti s i ade\?ărata l întemeie ...

' , , tor a l Statului şi al d inastiei. Dela \?oe ... \?ozi i anteriori , constataţi ca \?Oe\?ozi teri ... toriali în atârnare de Ungari a, n u s'a păstrat, n ic i în pomelnice, n ici în trad iţia istorică a ţărei, \?reo a m intire (doar d espre saccesi\?a desc.ălecare de peste m u nţi , atri ... ba ită legendarului NegraMVodă), c a atât mai puţin o fandaţiane ca b iserica Dom ... nească d ela Curtea-de ... l\rgeş . l\ceasta rămâne do\?edit ca incontestabilă cer ... t itadine istorică.

O. O"'CIU L

inp.org.ro

A PROPOS DE L'EGLISE DOMNEASCA DE CURTEA-DE-ARGESH

Dans le fasc. No. 3 1 (Jui l let�Septembre 1 9 1 5 )

du Bulletin, a ete publie un Rappod presente a l 'Acndemie Roumaine par /'1.1'\. D. Onciu l , 1. Bog� dan et N. Iorga , relatif a la communication a ­dressee a ! 'A cademie pat· /'\. O. Tafrali , dans Jaquelle i l signalait la decom,erte d'une inscrip� tion , datee du 1 2 no\Jembre 6 7 7 1 (= 1 2 62 ) de l 'eglise Domneasca (princiere) ele Curtea-de-Argesh , clecou\Jerte faite a il' suite des la\Jages que l 'on a fait subir âux peinture ele cette eglise. Dans ce Rapport, on fa it obser\Jer que la pretendue inscrip­tivn qui se trou\Je sur la bordure des \Jetements (au cou et âO bas des plis) de trois saints d' o ne pein� tm·e a la fresqcte, et qui est apparue par suite des la\Jages qoe l'on a faits, a p 1utât I 'ait· d 'un ornement que d'one imcription . Bien qae l 'on pui sse y retrou\Jet· les formes de certaines lettres grecques, i l est impJssible cl'y reconstituer ni un mot , ni a ne date. La date conjectnree, de 1 2 6 2 ,

pour l 'ancienr.e pcint,·t·e , n e concorde n i a\Jec la traclition des chroniques attribuant Ia fondation ele l ' eglise au fondateur ele l 'Etat qui aurait mis pied a terre a Argesh \Jers 1 2 90, ni â\JeC les faits historiques constates.

Les anciennes ft·esqaes de Curtea�cle-1\rgesh, a11ec des inscriptions grecques, retrou\Jees sous une couche de peinture portant des inscriptions sla\Jonnes, sur laquelle etait encore une autre couche plus recente a11ec des inscriptions rou­maines, ces fresqaes qui n 'etaient encore pas re­coul)ertes d 'une peinture alterieure en r 6 2 3 (alors que I'historiographie du pays etait commencee) appartiennent a la derniere periode floris:oante ele la peintare byzantine. Quelques indices de t·essemblance, comme style et composition, a\Jec Ies mosai'ques de Kahrie�djami ( l 'ancien monas­tere Chora de Consfantinople), peints \Jet·s 1 3 1 0-

1 3 2 0, permettent de conclure qu'elles seraient pos­terieures a CPS clernieres. Par ailleurs, les n·Ja­tions a\Jec Const'lntinople, qai expliqueraient une parei l le influence de J 'art byzantin, ne sont comta­tees qae sous le t·egne d'Alexandre I (apres 1 3 30

jusqu'a 1 3 64), Yondateur de la metropolie d'l\rgesh ( 1 3 5 9) , leqael a demanM et obtenu do patriar­cat de Constantinople le premiet· metropolite da pays. Sous son predecesseur Bassarab, pour Jequel i l est constate qu'il fut le pt·emier prim::e «seul

· regnant» de la Valachie, et qui fut en hostilites a\Jec Byzance \Jers 1 3 2 3 , cette peintare, poste­rieure a celle de Kahrie�djami , n 'am·ait pu etre faite. Le portrait du fondateur, peint dum le nadhex au-de�sas de la porte, le represente comme un homme jeune encore, alors que, comme I l est demontre, Bassarab, en 1 330, etait un lJiei l­lard. Le Rapport concluait que l 'eglise a\Jait

ete peinte, si non construite, sous 1\'exandre, fi i > de Bassarab.

Cette conclusion est sootenue, elam I 'article present, al)eC des preu\Jes et des arguments plus clelJeloppes, fondes en partie sur des constata­tions faites apres les la11ages executes depais lors, en partie sur des faits historiques constates.

Un dessin semblable a la pretendue inscrip­tion sur les bordures des \Jetements (Yig. 1 et 3)

a ete Mcoa\Jert, par des la\Jages ulterieurs, sm· la ceinture d'un saint (tig. 2 ) portant des signes analogues, ressemblant a des lettres grecques. On a constate ailleurs la presence d'omements en forme de lettres, au bas des plis des 11etements, dans la fameuse fresque de Benozzo Gozzoli, au palais Riccardi de Florence ( 145 7 - 1 463), re­pt·esentant le \Joyage, a Beth leem, des Rois 1'\ages, dont !'un a les traits de l 'emperear Jean Paleologue (fig. 4), ainsi gue dans an Christ (\Jers 14 70), sar la bordure de la robe , au cou et a la poitrine (fig. 5). En presence de ces constatations, il taut admettre que l ' inscription supposee sur le bord des \Jetements, dont l 'on n'a dechiHre que la pretendae date conjecturee, a\1ec des t·econstitutions contestables, n'est qu' un ornement de bord are, analogue aux ornements arabes formes de caracteres d 'ecritare. F\. insi donc, la date qui tait l 'objet de cette conjecture ne saurait etre admise.

Elle est d'ailleurs absolument i nadmissible comme date de la peintare de l 'eglise. Les fresques Mcoa\1ertes par les la\Jages executes jusqu 'a present, comparees <t\Jec 24 photogra� phies des mosalques de Kahl"ie-djami, qui se trou­l1ent a la Bibliotheque de I 'F\.cademie Roumaine, ont montre, q uelques-unes, une ressemblance frappante, etant meme plus ou moins identiques, ele telle sorte qu'el les se presentent comme des copies de ces mosai'qaes. Les specimens donnes ici : Le Recensement (fig. 6) , les Rois Arfages devant

Herode (fi g . 8), et la composition a\Jec le Patron

et le Fondate1tr de l' Eglise (lig . 1 O) , temoignent e\Jidemment de l ' inîluence des compositions de Kahrie-djami (fig. 7, 9 et 11 ). En general , le style des anciennes fresques subit fortement !'in� fluence des mosai'ques ele cette epoque flor(ssante de la peinture byzantine, determinee par le nou­\Jeaa style pittoresque qai prit naissance a Con­stantinople au debut da XIV �e siecle, et dont un des chefs�d'oeu\Jre les plus remarquables sont les mo­salques de Kahrie�djami.

Les anciennes fresques de Curtea-de"F\.rgesh etant manifestement posterieures a celles-ci, le p lus ancien prince sous leqael elles aaraient pa etre taite; est A lexa_ndre, lils de Bassarab, dont

inp.org.ro

70 BISERICI"\ D01'1NEl\SC.I\. DEU\ CURTEl\�DE>-•l\RGEŞ

les relations aPec Constantinop!e, aax temps de la fondation de la metropolie d 'l\rgesh ( 1 3 5 9), apres les hostilites da temps de Bassarab ( 1"3 2 3) ,

ont rendu possible ane semblable in1Juence de li'! peintm·e byzantine d'alors. 1'\ais le portrait du fondatear, peint aa�dessus de la porte, ayunt p!·e­cisement I a meme attitude ca1·actel""istiqae que le fondatear de Kahl""ie-djami, differe en ce qu' i l ne cient pas J 'egiise en ses mains comme J 'aatre, ainsi qc, e sont d'aillem·s representes les fondateurs des anciennes eglises du pays. Ceci poun·ait indique,­que le fondateur rep1·esente ici (l\lexandre) a seu­lement fait peindre et nor. construire J 'eglise.

La tradition, en eHet, attl""ibue la fondation de J 'eglise au fondateur Jegendaire de I 'Etat roa� main, a Negru�Voda, que les moines et les ch,·o­niqaeurs ont confondo aPec Radu I (entre 1 3 7 4

e t 1 3 85), fondatear des pios anciens monaste1·es (apres ! ' insignifiant Voditza, fonde par son pre­decessear Vladislas !), en le nommant Rada ·Negru. Le Peritable fondatear de I ' Etat, pm· J ' cmion soas cm seul prince des petits POi""Podats anterieurs (constates au XIIl-e siecle), est Bilssarab, pere et predecesseor cl'l\lexandre. Bassarab (constate en 1 32 4 - 1 33 0 comme regnant depuis qaelqae temps) est egalement inscrit cornme le premier des princes da pays au pomelnic (liste de com­rnemoraison) da monastere de Cadea- de-l\rgesh , dresse au commencement de XV!-e siecle d'apres Je Pieax pomelnic de la metmpolie, qai nous a conserPe la plos ancienne liste des princes du pays. Le fait que Bassarab est indiqoe, meme dans le pomelnic d'l\1·gesh, comme le premier prince, assarement non sans rappo1·t aPec les pieilles fondations religieuses de la-bas, est une preuPe que J 'eglise ne poutlait pas exister aPant son regne, comme fondation de q aelqu'on des POi""Podes territoriaux qui J 'ont precede, sans que le fondateur ne fat nomme dans l 'ancien pomel­nic. l\insi donc, le plus ancien PO!Pode que l 'on puisse aclmettre comme fondatear de l ' eglise

Dans l 'eglise de l 'ancien monastere de Campu­lang, fondee par Nicolas l\lexandre (l\lexandre 1) qai y est enterre, se trooPe le portrait de ce pl""ince, peint comme foPdateur (!ig . 1 7) . Bien qae la peintare soit recente, le po1·trait ayant ete re­fait lors de la reconstl·oction de ] ' eglise sous 1'1atthieu Bassarab ( 1 63 5 - 1 6 3 6) et renom1ele

Domneasca de Curtea"de-l\rgesh, la premiere ca­pitale da pays, est Bassan1b, le fondateor de la principaute de Valachie et de sa dynastie.

Si Bassarab, dont le regne peat dater de la fin da XIII-e o a du de bot do XIV -e, est le premier prince :ous lequel l 'eglise a pa etre bâ.tie , et son fils l\lexandre le plus ancien prince sous lequel elle a po etre peinte, le dernier aaquel 011 peat en attribaer la Yondation serait Rada l, !ils d'l\lexandre, celui que l'on confondait aPec le le­gendair� Negrn-Voda, qae nos chroniqoes du XVIl -e presentent, sons le nom de Radu-Negru, comme le fondatear de l 'Etat aussi bien que de cette eglise. En fait, le po,-t,·ait de Rada, en armare medlePale, comrne sar ses monnaies (fig. 1 2 et 1 3) ,

s e trou\le, saaf l a tete, malheareasement deterioree, dans une \1iei l le fresque sur un pilier dePant l'autel (fi g . 1 4). Sar ce meme pilier, sont repre­sentes, dans une peintare plus ,-ecente, mais d'apres ane aatre plus ancienne asscrrement, des episo­des de la Pie de Sainte Filoftee et le transfert de ses reliqaes a Cortea-de-l\rgesh (fig . 1 5) ,

attribae, par l a tradition, a Rada-Negru. I l est plus probable qo' i l faat rapporter b. ce fait les ,-elations a'Jec Rada. Par ail lears, le portrait du prince en annm·e, peint b. une place non re­serPee d'habitode a a fondatear, et different de celui qai est ac1-dessas de la porte, aatrement Peta, se presente soas an aatre aspect, de sorte qoe l 'hypothese de Rado fondatem· de l 'eglise ne pomTait pas etre soatenae contre les proba­bilites qoi existent en faPeor de ses predeces­seurs. En aacan cas toatefois, ja fondation ne saarait etre anterieare a l 'epoqae de Bassarab , et ses peintures, anterieares b. l\lexandre.

Enfin, l 'aatear de l 'al·ticle relePe le merite de 1'1. Gregoire Cerkez pour la restaaration de cette eglise, le plus ancien, le pios precieax mo­nument historiqae du pays. Cette restaaration modele nous a pieasement conserP� les tresors d'art qae cette eglise renrermait.

Jors d'ane noaPelle restacu-ation ( 1 82 7 - 1 83 1 ) , la 1·essemblance est toate•ois b1idente aPec le portrait do fondatear de Curtea-de-l\rgesh , peint aa�dE'ssus de la porte (fig. 1 6) . Ceci confirme p leinement la conclasion qa'l\lexandre I est le fondatear represente dans la tlieil le peintore d'l\r­yesh.

inp.org.ro

MONUMENTE NOUĂ DIN

TERITORIUL ORAŞULUI TOMI -- 0--

Spre Sud de Constanţa, pe şoseaaa ce merge către l'langal ia , Ia km . 8 în drep .... tul satului Laz-l'lahale, se găseşte în stânga şi puţin în d reapta, u n mare c i ... m itir turcesc de c. 4 h . întindere, p l i n cu pietre lucrate antice. De a i c i l a c. 3 km . spre s . .... v. (cam 1 O km. de Con ... stanţa) la marginea de E. a comunei Hassiduluk se află un alt c i m it ir m are turcesc cu mult m a i bogat în blocuri de p iatră antice decât cel dela Laz .... J'îa .... hale. Ce\)a mai departe, cam la 1 k m . în partea d e S. a c o munei Hass idula k este în fine an al treilea m a re c i m i tir tur ... cesc tot aşa d e bogat în resturi antice ca ş i cel precedent.

Fiecare din c i mitiri le acestea este an ade\)ărat !apidarium. Turci i , după obi­ceiul lor de a aşeza câte o pia.tră mai m are, în p ic ioare, ca semn la căpătâ .... ial mormintelor, n u le-au scos ca în alte părţi d in cariere, c i în cazul de faţă, din m oti\)e de ,co mo d itate, Je .... aa l uat par şi s impla deagata din ruinele anei aşe .... zări antice, s ituate de bună seamă într'o apropiere i m ed iată 1).

Resturile antice d in aceste c imitire sant :

L B locuri mari d e calcar, b ine ecaa ...

') Nu este admisibi l , ca toate aceste ·fragmente să fie ;::um1,ă aduse de Turci de pe local Constanţei de azi, distantă

de 1 o km. tlărimea blocurilor şi comoditatea pro\•erbială a

Turcilor şi Tătarilor sunt destulă chezăşie pentru aceasta. O cercetare îngrijită şi sistematică a mai multor din cimitirih'

ta_rceşti ş i tătăreşt.i, conţinând rai ne, s 'ar impune cât mai

curând. In multe din ele zace necunoscut încă mult material

cpigrafic şi mai cu seamă architectonic.

2) l\nticbităţile din curtea d-lui l\lexiu, au ajuns la cunoş-

risate si cari au ser\)it de placaj z idari lor '

d i n cetăţile de typ byzant in . 2 . Fragmente de coloană saa chiar

coloane întregi de cele mai d ifer ite fe .... !ari , de cal c ar s i d e m ar moră , începând

'

d in epoca bună greacă şi până în e poca târzie byzantină.

3. Bucăţi de felurite capitelari , d e cal­car si de marmoră

'

4. Frag mente d e architra\)e, de p l afond casetat şi de fronton, de calcar saa de marmoră, d in epoca bună.

5. Fără mătari de sarcofage, de calcar ş i de marmoră.

6 . Fragmente ş i aşchi i d e sculpturi în calcar şi marm oră, etc. etc.

lUară d e aceste n umeroase răm ăşiţe, car i se pot obser\)a uşor de!fi prima \)e­d ere, s'au găs it -- cum e foarte nata .... rai - ş i m a i m ulte i nscripţi i , parte d in e le publ icate de Toci lesca, parte încă ne ... cunoscute şi d espre cari \)a fi \)Orba m a i la \)ale.

La Laz ... J'1ahale mai există s i o « CO ... '

lecţie » de p ietre antice adunate d e pe ter itorial a ce lui sat. 1\name în cartea proprietăţei d�lai }\Jexia sunt îngrăm ă ... d ite u nele peste altele mai multe frag .... mente architectonice ş i sculpturale , pre .. cam şi d ouă m onumente ca inscri pţi i 2) .

tioţa d�lai profesor V. Pân,an. directorul !'\uzeului Naţional

de l\ntichităţi, încă din toamna anului 1 914. O-sa mi-a dat

plăcuta însărcina•·e de a le studia şi publica. Fragmentele ar­

chitectonice găsite aici fiind toate de caracter ornamental şi

technic au fost studiate special de d . D. Pecurariu, al cărui

stadiu se \la publica tot in Buletin.

In excursiile făcute pentru studierea şi fotografierea mate•

rialalui am cercetat � i cimitîrile mai sas pomenite, cari, deşi

a�ă aproape de Constanţa, au scăpat totuş până acum unei cerce ..

inp.org.ro

7 2 BULETINUL C0t1.ISIUNII tlONUtlENTELOR ISTORICE

Toate aceste m onamente provin în mod evident d i ntr'u n centru mare, in-. tărit ş i ca o d esvoltare architectonică lăuntrică foarte bogată.

Se pune a cam întrebarea, · ce asezare '

atât de i mportantă patea fi a ic i , la o de� părtare atât de m i că de Torn i ?

D intre izvoarele vechi ltz"nerarium pictum, nu m i t Tabu/a Peutingeriana, d i n sec. I I I-lea saa IV-lea p. C hr. , conţi..­nând însă şi date mai vechi 1), înseamnă între Tomi s i Callatz"s, local itatea Strato-1tis 2) . Cam

'însă dela Tomis Ia Stralon/s

d istanţa este arătată ca fi ind de 1 2 mi le , ad ică aproape 1 8 km. s i cam d istantele date de Tab. Peut. pe�tra aeeastă p�rte sant m a i malt saa mai puţin exacte, a­ceastă localitate n a poate să f i fost aic i , c i la vre' o 8 km . mai spre Sad , prin preajm a lacalai Techirghio l , poate î n d reptal ca­palai Tazla.

Rezamând Tab. Peut. în formă d e repertoriu, t o t astfel ne arată si ltine­rarz'um adnotatum, zis al ge�gra'alai Ravennat, de pe la sî. sec. VII p . Chr. 3) .

Eutropius 4), care scrie pe vremea lai Valens 5) , pomeneşte printrf oraşele greceşti de la _mare, cucerite de Lacallas în expedi ţia lai d in a. 72 a. Chr. pr in Thracia , între Cal latis şi Tom i : ParthenopoHs. Tot aşa şi Rufius Fes­tus 6), care în a. 3 6 9 p . C hr. corn�

tări archeologice mal amănunţite. De altfel şi casele d in Laz­

J'\ahale şi Hassidulak sant în mare parte făcute din piatră

antică, prlntr·e care se Pa fi aflând desigur muJte lucruri in ·

teresante. Turcii şi Tătarii bătrâni din Hassiduluk pO\>estesc că

pietrele au fost scoase şi cărate de părinţii şi strămoşii lor

din \lalul de piatră) pe unde făcea agricultura. Distanţa e cam de 6 - 7 km. ; deşi nu e probabil, totaş această posibilitate

ar fi de controlat.

') Cfr. Teuffel - Kroll u. Fr. Skutsch, Geschichte der romisc!ten Literatur, ed. 6-a, Teubner, 1 9 1 3, \>OI. IH, p. 2 4- 0 .

2 ) La table de Peuling·er, ed . E. Desiardins, Paris

187 3, Segm. Vlll şi K. f\iller, lntineraria rornana, Stuttgart 1 9 1 6, p. 5 1 0.

•> Teuffel, op. cit. •oi. III, p. 5 4 3 ; Ravemzatis a­

nonymi Cosmog·raphia et Guid01-1is Geographica,

ed. f\, Pinder et G. Parthey, Berlin 1860, p. 18 1 . •> Eutropii breviariu-m ab Urbe condita, ed. Fr.

Ruehl, Teubner-Lipsiae, 1 90 9 , VI, 1 0 ; .,Alter auten� Lu­

cullus, qui Nlacedoniam administrabat, Bessis pri­

mus Romanorum intulit bellum atque eos ingenti proelio in Haemo monte superavit. Oppidum Us­cttdamam, quod Bessi /zabitabant, eoa'em die, quo adgressus est, vicii, Caqylen cepit, ttsque ad Da-

pi lează dapă Cartias '). Faptul însă c:ă na avem şi alte ştiri despre Partheno ... pol is, na ne îndreptăţeşte deocam d ată , decât să ... i c ităm namele.

Pe cale epig raîi<::ă avem documentată între To m i şi Cal latis o s ingură l oca .... J itate : o i nscripţie de:: la Urlachioi pome� neşte an vz'czts Arnlazdina 8) . Când este vorba de o singură inscripţie, cam este aici Ia Urlachioi , se poate foarte b ine ca �ceastă inscripţie să fie adasă d i n regiunea Laz�l'î.ahale-Hassidalak, UrJa ... chioi nefi ind decât c. 1 o km . mai în spre Snd , aşa că s 'ar putea ca l\mlaid ina să fie aici .

I n orice caz, din cele arătate mai sas reese că, d in ştirile pe care ni le d aa izvoarele ş i monamentele epigraîice ca ... noscate până acum , na patern spune încă n i m ic sigur în pri\? inţa namelai aşezăre i d e a i c i 9) .

Desigar că aici avem de a face ca an mare vz'cus extram,uranus situat pe te .. ritorial orasulu i Tom i , care ca oras in­floritor şi �1etropolă a Scythiâ 1-nin�r se \?ede că a avat împrejar mai m ulţi viet de aceştia . .A.şa spre N. îr. regianea l\na� dolchioi este canoscatal vz.cus turris Muca . . . . ş i vz"cus Sc . . . ia 1 0) ; spre !\pas în regianea valori lor s ant d easemenea arme de asezări , iar spre S. este tocmai

'

aceasta de care vorb i m .

nubium penetravit. Inde 1nultas su.pra Pontum po ­sitas civitates adgressus est. lbi Apollonian-z evertit, Callatim, Pm'thmopotim, Tomos, Histrum, Burzi­aonem cepit belloque confecto Romam rediit" .

5) Teuffel, ibid. p . 2 4 7 .

6) Vezi citatul la B. Pick u, K. Regling, Die antiken

JI!J.iinzen von Dacien tmd ji!J.oesien, Berlin 1 898, p. 6 4

not. 3. 7) Teuffel, ibid. p. 2 4 9.

&) C.I.L.III 3 H5 ; D(is) lVI(anibus) 1 Aur(elio) Da­Imi ex vic(o) Am 1 [ljaidina ei q(uondam) prae 1 torianorznn Aurelia Uthis i fufxor eius titu i flfum de suo m(erenti) p( onendum) c(zwavit). Cfr. ll . Pâr�aa, Cetatea Ulm etum, dese. campaniilor 1 9 1 2 - 1 9 1 3 , în

Analele A. R. , Tom. XXXIV, lVIem. secf. isi., P , 3 4 7 , n . 3 ş i harta dela finele Tom. XXXIV, 1 9 1 2 .

9) Faptul că nu cunoaştem încă numele aşezărei de aici

nu este de mirare, căci doar numele viei-lor din Scythza tninor în cea mai mare parte na ne sunt .cunoscute decât

mai mult întâmplător prin câte o singură inscripţie care

in cazul de faţă tocmai aceea na a fost găsită încă_

'"> Cfr. V, Pân>an, Cetatea Tropaeunt, Bucureşti 1 9 1 2,

p. 24-, şi Zidul cetăţei Tomi, în A�zal. A. R., Tom.

XXX VII, mem. s.ect· ist., p. 4 S 2 �i urm.

inp.org.ro

1'\0NOl'lENTE NOUl\ DIN TERITORWL ORI\ŞOLOI TOI'll 7 3

.Marea canti tate d e marmoră, care se vede a ic i , datori tă apropierei de Tomi, este încă an exemplu \?ia pentru bogătia în marmoră a oraselor si chiar vz"ct'- I�r d e pe coasta Pontuluz'

'Euxz·n, bogăţ ie

care se expJ :că pr in faptul că transpor .... tai acestui material d i n Grecia si insule costa foarte eftin. f\nome, vas� le care transportaa grâne ş i peşte sărat 1) -articolele aproape exclasitle de export d in aceste părţi - la întoarcere nu a� duceau din Grecia decât prea puţine măr .... furi, iar restol încărcătorei - în m o d necesar, aproape c a lest - m arm oră.

Numeroasele blocori de p iatră de pJa .... caj n e arată că localitatea a fost î ntă .... ri tă în epoca byzantină ş i transformată în caste l . Poate că numele ei se va fi cuprizând printre moltele oppida, ară .... tate d e Procopius ca f i ind reconstra ite pe wemea lai Justin ian �) şi cari în mare parte n u sont încă identifi cate.

f\r trebui neapărat întreprinse cerce� tări amănonţite pentru a fixa mai întâi !ocol aşezărei şi apoi făcute săpături pentru scoaterea de nou material epi .... grafic. Astfel s 'ar putea lămuri această nouă chestiune atât de i nteresantă, pe care ne-o pun roinele de la Laz .... Z''lahale şi Hassi dulak şi a cărei deslegare ar fi o nouă contribuţie preţi oasă pen tru co .... noasterea cât mai bună a vietei antice din 'scythz'a mz'nor.

'

Să examinăm acum materiaial epigra ... i c şi câtetla d i n fragmentele scalpturale mai de seamă, descoperite în această regione.

LAZ><i\I AHALE

1 • .Monument ca inscripţie fonerară, de calcar bun; se află în cartea d .... Jai f\lexiu.

I nălţimea monumentulu i , cât s 'a păs .... trat, partea de jos fi i n d deteri orată, este de 1 ,0.5 m . ; lăţ imea de 0 , 50 m . , iar

') Că agricultura a fost ocupaţia · d e căpetenie a locuito­

rilor din interiorul Scythiei 1ninor, aceasta ne-o arată mai

cu seamă cercetările �om plete asupra vicus•uiui U lmetu1·n, care pun într· 'o lumină clară \liaţa paşnică rurală din aceste

părţi, prin sec. II şi a! HI. Grecii din oraşele dela mare se

ocupau mai ales ..:u pcscăria şi comerţul, pr·ecum se \'Cdc

Buletinul Comisiunii rl onumcntelor Istorice

grosimea de 0,55 m. Pentru a p utea îi pas în z i d , profilul d i n partea de sus a fost c iopl i t de o parte şi d e alta a feţei cu inscripţie : în dreapta şi pe faţa d i n dos nerămânând decât c u c. 4 cm. dea� supra n itlelulu i p ietrei , iar în stânga c io .... pl irea a mers mai adânc chiar d ecât n i\/elal p ietrei , deteriorând astfel l i teri le dela începutul rânduri lor . Profilu l păs .... trat deasupra feţei ca i nscripţia are o proeminentă de c . o , 1 2 m . ; înălti mea totală a p;ofi lu lai este de 0 ,25 m . : d in care o , 1 o m . pentru partea înc l inată .

I nălţimea l iterilor este el e 0,08-0, 1 o m . ; forma lor nu tocmai îngrijită ş i oare cari scăpă r i d i n \?edere în inscrip� ţ ie ne .... ar ind ica pentr u datart:'a ei sfâr .... s i tu ! sec. II saa începutul celui d e al ,

m .... lea. Transcrierea i nscripţi ei pare a fi aceasta: D(is) il1(anz'hus) G(az'o) Numerz'o

Val(entz') mil(itt) [l]eg(iom's) XI Ct(au ....

diae) et G(az'o) [D]omz'tz'o , L(uâus) Sextzlius Fuscus, [centurz'oj coh( ortis) 1 Tlzr(acum) (sz'c),He(res) b(ene) m(ereu­tz'bus) p(osud) :

Pentru a el a c it irea aceasta, avem ar ... m ătoarele de obsertlat :

I n r. 1 este sigură c itirea G pentru prima l iteră şi L pentru u ltima. In r. 2 j u mătate d in l'î este rupt ; l i tera întâia d i n .MIL este ce\)a mai langă deasupra rândului . D upă cu\? . .MIL l ipseşte an L pentru cu\/. următor legz'onz's ; lapici el a l term i nând într'un L c u \/ . .MIL, a uitat să mai pue încă un L pentru cu\? .. a r ... mător LEG, d esigur f i ind d istrat, caci d upă .MIL este o m i că frunză de ederă, ceiace arată că în orice caz trebui& să mai sape un L pentru ca\?. următor LEG. La sfârşitul rândalai G, care este sters în partea de sas, este sigur prin �nalogia părţei de jos ca G dela înce­putul rândalui 1 . In r . 3 ca\?. OMN'I O ,

comp letat la începa t ca o l iteră , care este ruptă, nu ne poate ela nic i an nu ... m e în lati neste. Se pare că l igatara N' este

,

din inscripţiile găsite la Histria, conţinând mai multe crrn­stituţiuni date Histrianilor de QU\,ernatorli tloesiei inferioare,

in a Il-a ium. a sec. 1 p. Chr. n . Cf. V. Pâ l'Valt, co•

municarea ra 1\cad. Rom. din 1 2 Feb1·. 1 9 1 6 . ") Procopias, ed. 1 liaary, Teul>ner, 1 9 1 3, De aedi(iciis

IV, I l , p, 1 4 8 - 9 .

1 0

inp.org.ro

74 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

greşită ş i că l in ia care uneşte pe I ca T, formân d astfel între ele încă un 1'1, este iarăş o scăpare d in \?edere a lapi ...

Fig. 1 .

c idalai ; cu\?. astfel corectat ş i comple ... tat la început ca un D n e d ă Domdio.

1 ) Din sec. I I I p. Chr. inainte întâlnim i n latina �ulgară

formele Domnus şi Do11111a, pro\>enite prin syncopa lui i din Dominus, resp. D01nina ; aceste nume erau intre• bllinţate ca apelatft,e pentru zei, sfinti �i martiri. 1\\,em şi ca nume de persoane formele Don�nus, Domna, Do1n­nica, Domnia şi Domninus. Cfr. V. Pâr�an, Co11tribuţii epigrafice la istoria creştinisumlui daca-roman, Bucureşti 1 9 1 1 , p. 5 9 şi 1 0 4 sq. şi indice. - Pentru for­ma Domnitius n 'auem până acum, după cât am putut cer• ceta, nici un exemplu. Cf. Dessau, lnscr. lat. selectae, Il!, 1 , index : nomina, p. 5 7 şi cognomina p. 1 8 8 . şi C . I . L . U l sappl. z index : nomina, p. 2 3 3 1 şi 2 6 2 2 şi cognomina1 p. 2 3 7 8 şi 2 6 3 0 . - 1\fară de aceasta forma Domnitius e o formă de cognomen ; aici însă in inscripţie avem an nomen, cognomenul lipsind.

2) O greşală l a fel se mai întâmpină într 'o inscripţie din Germania superior, găsită la Offenburg : c. 1. L. XIII,

6 2 8 6 : L(ucio) Valerio Albina, dom(o) . . . . [centu­rioj coh(ortis) 1 Thracu(m) amz(orum) LX V sll­(pmdionem} XX!ll. H(ic) so(ittes) [est]. nici ca şi ; n inscripţia noastră semnul pentru centurio este deterio· rat. O altă greşală analoagă \•ezi C . ! . L. VII, 6 8.

S'ar m a i putea face o conjectură , anume să cit im DomnzHo, dar în cazul a cesta în l igatură. ar m a i trebui să fie ind ic:at un I , ceeace nu se obser\?ă. pe piatră. lUară de aceasta numele Do1'Jimitz'us ar fi ca totul n eobic inuit în onomastica romană, aşa că lectura cea mai proba .. b ilă rămâne tot Don;z.z"tz"o 1 )

In r. 4, T dela început, desi d eterio ... rat, se poate d istinge încă dest

'ul de bine

în partea de sus. I n r. 5 , înainte d e COH, unde p iatra este ruptă, n u putea încăpea d e cât semnul >; de altfel s i ruptura pietrei pare c ă u rmează a.na d i� l in i ile semnului .

l'î.ai departe TRH A. este iarăsi e\?ident o scăpare d in \?edere în loc de THRA. 2). Lapic idal care stiă că în Thracum este un h sau că d in capul locului nu eră tocmai b ine ed i fi cat asupra locului ce .. l ocupa această l i teră saa că , după ce a săpat an R în arma lui T, băgând de seam ă. că a o m is pe H , oarecum d i n scrupalozitete s ' a cor ijat ş i 1-a pas după R. In t impurile târzi i s i mai ales în p ro\? inci i , greşeli de ace�tea sant destul d e frec\?ente în inscri pţi i .

Faptul noa ş i foarte important arătat de această i nscripţie este pomenirea aici în Scythz"a mz.nor a anei cohors I Thra ... cam 3) .

A.d m iţând la începutul r. 5 completa ... rea ca semnal > , se pune c hestiunea :

3) 1\supra trupelor auxiliare la Romani, nu a\,em încă sta"' dii complete şi aceasta din cauză că materialul de inscripţii

şi diplome, pe care se bazează in mod ap1·oape exclusi� ast­

fel de studii, de abia în timpul din urmă a inceput să fie editat în publicaţiuni sistematice. i\snpra trupelor auxiliare in

general tratează 1. tlarquardt, Romische Staatsverwal/u11g, Leipzig 1 8 7 6 , \•O!. Il, p. 4 4 8 şi n. u. Domaszewski in

Pauly --\Vissowa, Real-Encyc!opedie der class!:sc/zen Altertwnswissenschaft, uol. Il, sub cm•. auxilia, col.

2 6 1 8 . Pentru alae şi cohortes auem excelentele şi Iabo•

rioasele studii ale lui C. Ciochorius tot in Pauly - \Vissowa,

sub cn\•. respecti\le ; pentru alae eu materiala! de până ta 1 8 92 (�o!. r, col. 1 2 2 4 ) , iar pentrn cohortes cu materialul

de până la 1 8 9 8 (\•O!. IV, col. 2 3 1 ) . 1\ceste studii cuprin­

zând o pri,•ire generală asupra tuturor alae şi colzortes

cunoscute, sunt până acum cele mai complete. 1\supra tra..,.

pelor auxiliare trace exi�tă un studiu bun al lui E. Keil, De

Thracmn auxiliis, Berlin 1 8 8 5 , p e care însă na l·am

putut a\1eâ la îndemână , el neexistând în nici una din bibli-.

otecile noastre. Vezi apoi studiul lui E. Bormann. 'Vezee

Militiirdiplo m e des Museums zu Sofia, în Jahres­

hcfte des archeologischenn Instituts in \Vien, \>oi. Il! 1 90 o, p. 1 1.

inp.org.ro

1'10NU1'1ENTE NOUĂ. DIN TERITORIUL ORl\ŞULOI T01'11 7 5

1 . Se găseşte acest centarion l a a n moment d at a i c i împreună c a corpul d e trupă căruia aparţ ine ;

2 . Saa cam\?a el este ai ci numai întâ.m� p lător, ca detaşat într'o mis iune sau poate chiar stabil it ca \Jeteran '?

Să exam inăm prima i poteză. In întrea� ga pro\? incie Moesia z"nferior nu găsim documentată până acum o cohors Thra­cum decât tocmai la Pant icapaeam în Crimea, unde o i nscripţie funerară po­meneşte pe a n xsvtop[c.oy 6 ·m.t 1rptvx�� ors[po.� 0po.x<ilY 1) .

Pentru a putea pri\Ji c hestiunea într'un mod mai larg, să aruncăm o scurta pri\? ire asupra repartiţ iei cohortelor trace cunoscute până acu m (conspectal armă .. tor este făcut d u pă Ciochorias ( PaaJy ... Wissowa, I V, col . 335 ş i urm.); am i nsis� tat numai asupra acelor cohorte trace, care se constată că aa stat o b ucată de weme în pro\?i n c i i ca populaţie tracă saa al căror istoric la Cichorias poate f i <'Om p letat ca ştiri .nouă) :

Cohors 1 Augusta 7 hracum equz·. tata este constatată în Pa nnoma infe­rior: d . LXXIV d in 5 l'leti 1 6 7 p . Chr. şi în Arabia : C. 1 . L. III , 1 09 şi 1 1 o ş i Not. d ign. Or. XXXVII , 32 ('?) ( Ci cho ... r ius).

Cohm�s 1 Thracum c. R. Germa ... nica este la început în Germania : d . XI d i n 2 1 l'leti 7 4 p . Chr.; X I V d i n 1 9 Sept. 8 2 p. Chr. şi XXI d i n 2 7 Oct. 90 p. Chr.. In legătură c a reorgan izarea reţelei de d rumuri dela D unărea de jos, în \?ederea războaelorca Dacii , Traian o ad uce în primi i ani ai d om niei sale în Moesza superz.or, unde o constatăm printr'o d iplomă d in 7 l'lai 1 03 p. Chr. 2) . Ea ia de sigur parte la războaele contra Dacilor şi probabil în prima! război îs i câştigă cognomenul onorific de âvz·uJ�!f, Romanorum , care pentru întâia oară e pomenit în această d iplomă d i n a. 1 03 p . Chr. . După term inarea războaelor cu Daci i o găsim printre trupele de ocupa ... ţ ie d in Dacia : d . XXXVII d i n 1 7 Febr. 1 1 O p. Chr. Linişti n d a ... se lucrurile, ea

1 ) Gangolf '' · Kiescritzki u. K. \lfatzinger, Griechische Grabreliefs aus Russla11d, Berlin 1 90 9 , p. 3 7 , No.

z o 8 : AlCa, o!i Bd6oo(<;) 'l.;vmp[w·; b 'l.[u.c] rr:pin�<l' crco:­pa<; Elpa·�owv 'l.u.l 1ov-� 'EHv"tj, za{po-r[s].

pleacă iar în Germania : d . XL d i n 8

Sept. 1 1 6 p. Chr. In curând e d islocCI-. tă în Pannonia superior: d . XLVII d in

2 Iu l ie 1 33 p . Chr. ; d . CVII d i n 1 33

p. Chr. ; d . XLI d in 1 6 Iunie 1 38 p . Chr. ;

d . LX din 9 Oct. 1 4 8 p. Chr. ; d . LXI

din 1 49 p. C hr. ş i d . LXV d in 3 No\?. 1 54 p. Chr. l\.po i în Pa nnonia z"njerior:

d. LXIX d- i n 2 7 Dec. 1 54 - 1 60 p. hr.

('?); d. LXXIV d in 5 l'lai 1 67 p. Chr.

(unde pentru prima dată o \'ledem par ...

tân d cognomenal d e Germa m·ca , după

n umele pro\'linciei în care stătuse m a i

mult t imp î n garn izoană, pentru a se

d eosebi de alte două cohortes 1 Thra­cum, care se găsesc a ici) ; d . X C d intre

2 1 6-24 7 p. Chr. ('?); C. I. L. I I I , 1 0639

d i n 237 p. C hr. ; 1 0 299 şi pe cără m izi , i bi d . , 1 0672 , 1 3395; Not. d ign._ Occ. XXXI I , 59 (Cichorias completat) .

Cohors 1 Thracum miliaria în Syrz·a PalaestL"na : d . C I X d in 2 2 No\'l. 1 39

p . Chr . , apoi în Arabia : Not. d ign . Or. XXXVII , 3 1 (Gchon·us).

Cohors 1 Thracum sagdtariorum

în Daâa superior : d . LXVI d in 1 3 Dec. 1 57 p. C hr. şi d . (?) LXVII din 8 Iul ie 1 5 8

p. Chr . . Nu cunoaştem pro\?incia unde a stat înainte de a \Jeni în Dacia ( Gchorius) .

Cohors 1 Thracum equitata este con ...

statată până acum s igur numai în Pan­nonz"a z"nferior : d . LXIX d i n 2 7 Dec. 1 5 4 ... 1 60 p . Chr. ş i C. 1 . L. I II , 4 3 1 6 .

Nu stim când si de unde a \?enit în Pan ... non;'a ( Gcho1;ius).

Cohors 1 T hracum S yriaca equziata a stat dela început, după cum o arată si numele, în Syria. De a ic i este d islo ... �ată în Moesia super/or cu reşed i nţ a în caste lu l dela Ro\?na : C. I . L. I II , 8 26 1 , 8 2 6 2 si i nscript i i le publ icate în ]ahres­he/te des ăst. �rch. !nst. I I I , Beiblatt , col. 1 72 (l\.. \? . Premerstein ş i N. Va lic, Antz"ke Denkmâler z·n Serbien) şi IV, Bez"blatt, col. 1 42 .

Dip loma d i n 7 l'lai 1 0 3 p. Chr. ( Re­vue arch. , loc. cit.) o pomeneşte la a .. ceastă dată printre trupele auxiliare d i n Moesz"a superior, p r i n urmare d isloca-

�) Revue arclu!ologique, Paris 1 9 1 2 , tom. XIX, p. + 5 3 : Revue des publications epigraphiques par. R . Cag­

nat et 1'\, Besnier, No. 1 2 8 .

inp.org.ro

76 BULETJNUL COtl!SIUNII M.ONUtlENTELOR ISTORICE

rea s'a făcut înainte de această dată, de� sigur sub Dom itian (Premerstei n &.. Vulic, loc. cit .) sau în prim ii ani d e domnie ai lui Traian în \lederea războaelor da� c ice si cam în acelas t imp cu cohors I Th�acum, c. R. G�rmanica . De a ic i înainte n u şt im n i m ic despre soarta e i ; probabi l că a fost d is locată în altă parte ( Cichorius com pletat).

Colwrs I Thracum,, fără n ici o de� numire, este constatată în sec. 1 p . Chr. în Germania in(en'or, apoi în se c. I l , probabil în Brdanm'a, ande se pare c ă rămâne defin iti\1 (Cichorius).

Cohors II Augusta Tlzracum este arătată de d iplomele : LXIX d in 1 7 Dec. 1 45 .... 1 6 0 p. C hr. (?) şi LXXIV din 5 tiai 1 67 p . Chr. ca fii n d în Pannonia in­ferim-. efi ind pomenită în d i plomele anterioare ale acestei pro\'linci i , probabil că a fost adusă a ic i din altă parte (Ci ... c horius).

Cohors II Gemella Thracum (equt·­tata) este constatată, începân d dela sf. sec. I p . C hr. , numai în Numi d ia (Ci chorius).

Cohors II Thracum Syriaca este po­menită de o d i plomă d in 1 57 p. Chr. (E. Bormann, loc. c it . , p. 2 1 ) ca f i ind în Syria.

Cohors II Th1racum equitata se con-. stală numai în Britannia (Cichorius) .

Cohors II Thracum (equdata), de­osebită de cea precedentă, se arată tot timpul numai în Orient : în sec. I p. C hr. în Iudaea , în sec . II în Egi pt ; poate este identică. cer cohors II Thracwn Syrzaca ( Ci chorias), în care caz a fost d islocată. în Egipt după 1 5 7 p. Chr., când încă este constatată în Syria prin d i p loma pcrbl i cată d e Borm ann, loc . c it .

Cohors III Tracum, veterana este arătată ca fii nd în Raett'a : d. XXXV d i n 30 Ianuarie 1 07 p. Chr. ; LXXIII d in 1'1ar ... t ie sau April ie 1 66 p . C hr. s i LXXIX ' d e d upă 1 45 p. Chr. (Cichorius) .

Cohors III Thracurn c. R. este po­menită tot în Raetia alături de cea pre ... cedentă în aceleasi d i p lome.

Cohors III Thracum este constatată în Pannonz'a : d . XII I d i n 1 3 lan. 80 p . Chr. ş i XVI d i n 3 Sept. 84 p . Chr. Nemai f i ind pomenită în d iplomele u ite ... r ioare ale acestei pro\'linci i , probabil că

a fost m ulată înainte de 1 0 7 p . Chr. în Raetz'a, fiind a ic i una d in cele două precedente ( Cichoricrs).

Cohors III Augusta Thracum, este constatată până acum n u m a i în Syn'a prin diploma d in 1 57 p . C hr. ( Bormann, l o c. cit.); \'lezi şi C. I. L. X, 6 1 oo ş i V I . 3 1 856.

Cohors III Thracum (Syriaca?) (e­quitata) o p utem pune n u mai în Syrz'a (Cichorius, loc. cit . şi Bormann, loc. cit . p . 3 1 ) . Poate este i dentică c u cea pre .... cedentă .

Cohors !III Thracum Syriaca \'la fi stat după cum o arată nu mele în Syrio (Ci chorias, Bormann).

Cohors 1111 Thracum, equtiata, deo ... sebită de cea precedentă, este constatată numai în Germ,ania superior (sec. 1 p . Chr.) (Cichorias).

Cohors V Thracuwt n'o cunoaştem încă , dar trebue să fi existat, deoare ce a\'lem pe cea următoare în ncrmăr.

Cohors VI Thracuu1 equdata este constatată l a început î n Germania, trece apoi în Brz'tam,u·a, iar d . XVI din 3 Sept. 8 4 p . Chr. şi d . XVII d in 5 Sept. 85 p. Chr. o arată în Pannoma (Ci ... cho ri as) . D i ploma d in 7 1'1ai 1 93 ( Re\'lue arch. 1 9 1 2 , tom . XIX, p . 489) o arată în mod precis în lVloesia superz'or, unde d esigur a fost adusă m a i d inainte in \'le ... derea războael or dacice, ca si cohors 1 Tlzrautm c. R. si Cohors I Thracwn Syrzaca equitata.

'ca şi aceste două co ....

horte ia parte la războaele contra Dacilor ş i apo i face parte din trupele de ocupaţie ale Daciei : d. LXX d intre 1 45-1 6 1 p . Chr. şi C. 1 . L. III , 807 4, 24 .

Sant aşa dar cunoscute până acum cel puţin 2 1 cohorte trace : 7 coh. 1 , 5 coh. I I , 5 coh. I I I , 2 coh. ! I I I , ? coh. V s i 1 coh. VI . '

Formarea de trupe auxi l iare trace în ... cepe ccrrând d upă anal 46 p . Chr. , când sub Clacrdias Thracia este organizată ca pro\'lincie procaratorială 1) . T hrac i i aa

1) 1. J'larqu<u-dt, Rămische Staatsverwaltung, Leipzig

1 8 7 o, 1, p. 1 5 7 ; D. Kalopothakes, De Thracia provincia romana, Berlin 1 89 3 , p. 5 şi /\. \1. PJ·emerstein, Die An(iing-e der Provinz Moesien , în lahreshefte de• ost· arch. 1nst., I, BcibJatt, coi. 1 1 3.

inp.org.ro

MONUi'\ENTE NOUĂ DIN TERITORIUL OR.A.ŞULUI T01'11 7'7

opus o cru ntă. rezistenţă. incorporă.rei lor fortate în trupele auxil iare romane, dar m i�carea a fost înă. basită. 1) . Numerotarea ' , anită.t i lor de trupe aoxi l iare se fă.cea la , fiecare recrutare începând ca c i fra I �) .

Faptul că. a'Oem până. la 5 sa.cr 7 cohorte ca acelaş namă.r, ne arată. că. s'au fă.cat m a i multe recrutări de acestea în masă..

Din conspectal de mai sas asupra co­hortelor traee se 'Oede că. :

1 . Nici o cohortă. tracă. n'a fost lă.� sată. la început în Thracia sa.a .1'\oesia, ci îndată. după. formare, an i tă.ţile eraa exped iate în pro'Oinc i i a că.ror populaţie na era de neam tracic s i erau cât m a i , îndepărtate de ţinuturile trace, de pre� ferinţă. în Syria - aci sant 4 cohorte trace --, Pannonia, Germania şi Bri� tannia .

2 . 1\tunci când cohorte trace sant adose în llloesia superior (coh. I . 1\ug. Thr. e q . , coh. 1 . Thr. Syr. eq. ş i coh . VI Thr. eq.) în 'Oederea ră.zboaelor dacice saa garnizonate în treacăt ca trupe de ocupaţie în Dacia (coh. 1 Thr. c . R. eq . , coh. i Thr. sagitt. ş i coh. VI Thr. eq. ), aceste cohorte na m a i sant propria zis trace decât ca numele, elementol con ... stitati'O trac fi in d p r imenit cu t impul ca elemente nouă. d in pro'Oinci i le în care sta ... ţiona.a 3) .

1\ ceste constatări fă.cate asupra cohor ... telor auxi l iare trace se ade'Oeresc în m o d r iguros ş i pentru alae Thracum ('Oezi istoricul lor la Ci chorias, Paaly .... \Visso ...

wa, R .... E. I, col. 1 26 3) şi , î n l i n ii gene ...

1) Tacitus, Annales, ed. Halrn, Teubner, 1 9 0 9 , I V , c. 4 6 .

:!) Cic.:horius, Pauly-\1/issowa, ReaJ .. Encyel.1 JY, col. 2 3 � .

;ii U n studiu complet asupra naţionalităţei soldatilor din

trupele auxiliare, nu există încă, după cât ştiu. Cf. \V. Ku ..

bitschek, Ein !VlihlărdJj!om Kaisers Vespasian, în Iah­

reshefte des ost. arch. Instituts, XV, 1 9 1 4, p. 156 , • ) Bessi s e pare c ă fac excepţie d e l a această regal� :

colz. 1 Flavia Bessorum este arătată de diploma din 1 tiai 103 p. Chr. ( Revue arch., loc. cit.1 ca fiind în Moe­sia superior, iar din 29 Iunie 1 20 (Re\,ue arch., 1 9 0 9

, I l , p. 3 2 4 , no. 105 ) în tlacedonia. Cu aceast� cohortă se

'"' ocupâ colegul meu, d. G. tlateescu. Coh. II F!avia Beso01'111n este pomenită de d. XXXlll din 1 3 tiai 105 p.

Chr. tot în Moesia superior, iar d . XLVI din 2 2 tlartie

1 2 9 p. Chr in Dacia inferior. Pentru Daci acest Iaera

a fost d<ia reiO\•at de l. Jung, Fasten der Provinz Da­cien, lnnsbruek 1 8 9 4, p, 9 8 .

5 ) Printre militari dreptul de succesiune nu este tocmai

rale, şi pentru unităţile de trupe auxi .... l i are form ate d i n cele lalte neamnri trace ca Dardam·z· şi Daci i 4) .

Dela Hadrian înainte, cân d înt ind erea maximă. a i m periu lu i roman capătă. g ra ... n i ţe def inith?e, completarea u nităţi lor d e trupă. cât ş i formarea de anită.ţi nouă, s e face m a i m ult prin recrutare pe loc, dar normele de mai sas sant încă. res ... pectate.

1\cam să. ne întoarcem la i nscripţ ia noastră.. Din cele arătate m a i sas am 'Oăzat că în .1'\oesia inferior na se gă. ... seşte n ic i o cohors Thracum ş i că., d upă normele d e repartiţie ale trupelor a.axi ... ! iare trace, n ic i n a este natural să. se găsească. we- una. 1\poi a'Oân d î n 'Oedere că. în local izarea unităţilor de trupă. auxiliare, hotărîtoare sant d ip lomele ş i n a o i nscri pţie saa două., cred că. patern afirma că. în Moesia t'nferior resp. Scy­thia minor n'a stat în garni zoană. n i c i o cohortă. tracă.. Centarional nostru, care după. nume este roman, a fost detaşat probabil din altă. parte aici, într'o m isi ... ane oarecare. I n această. calitate e l ca ... pă.tă. dela legiunea XI Claudia ca aja .... tor p e sold ata! Caz"us Numen·us Valens, care proba b i l la rândal să.a are pe lângă sine ca rad ă. saa protejat pe Cm'us Domz.tius. 1\cest i do i d i n armă. murind, ' centurional nostru este lă.sat ca l imbă de moarte saa poate - ex testament o ­moşten itor ş i în această. cal itate le r id ică. monumental funerar 5) . S'ar mai putea ca centarionul nostru să. fie stabi l i t a ic i

1·egutat. f\şă într ' o inscripţie din Troesmis u n \'eter a n este

moştenit de colegii săi : C. l. L. III, 7 5 0 0 : D(is) ll1(a11i­bus),· T(itus) Clau(dius) Ti(berii) fi/ius, Qm:ri1ta (tribu), Priscus, Hemesa, ex c(ustorle) a(rmorum), vixit annis L, mil(itavit) ann(is) XX V 1, pos(t} missio,/nem) vixit mm(is) II. Conveterani qu; el heredes b(uu) m(erenti) p(osuertml).

In Sarmisegetuza d. p . , ca şi în inscripţia noastră, un

centu.-ion moşteneşte pe un ''eteran : C. 1. L. Ill, 1 47 4 :

Q(uinto) Manlio, Pap(iria tribu) Vero, vet(erano) leg(ionis) XV S(tdnifero), dec(m-ioni) col(oniae) vix(it) ann(os) LXX V, C(aius) Iulius Macer (cen­turio) her(es) fee-i!.

Cam în ce constă a\,erea unui soldat este arătat în Dig.

XLIX, 1 1 , 1 1 , De castrensi peculio: Ca.<trense pecu­limn est, quod a parentibus vei cognatis in militia agenti donatum est, vei quod ipse Jilius jamilias in mil-itia adquisiit, quod nisi 1nilitaret, adquisitu ­Ylt:i nonfu ises .

inp.org.ro

7 8 BULETINUL COt\lSIUNII t\CNUt\ENTELOR !STOR Il E

ca \)eteran, cunoscut f i ind că la centa .... r ioni această calitate nu este arătată în inscripţi i 1).

Centurional �[(r:t., oi0� BsU7o0� din i nscripţia grecească pomenită mai sas, găsită la Panticapaenm şi ande C icho .... rias bănueşte că ar fi cohors V Thra­cum , nedocamentată până acu m , cred că este mai de grabă an \?eteran.

Dela Laz .... J"\ahale mai este o inscripţie grecească publicată de Tocii escu în Arc/;z. Epzgr. Mdt. XVI I , 9 3 .

I I

1 . I n c i m itirul turcesc d in stânga şoselei ce \)ine d in spre Constanţa, îna-. inte de a i ntra în com una Hassidaluk, cam în d reptul km. 1 o , se af lă o coloană d e calcar cu inscri pţie grecească.

Urmează să f ie transportată la f\n .... zeul d i n Constanta. '

Coloana e c ioplită într'o parte de sas şi până jos, probabil pentru a fi ajus­tată ca p iatră de construcţie ; d in cauza c iopl i tarei l ipseşte cam a treia parte d i n începutul rân dari lor inscripţiei, l i teri le păstrate sunt cam şterse, d easemenea şi sfârşitul rân dari lor cât şi partea de jos a inscripţiei sant d eteriorate. Piatra cal ... car poros e alterată de ape. Inălţimea coloanei : c . 0, 8 1 m., d iametral coloanei în p l in c. 0 ,.52.5 m . , iar d iametral în partea c iopl ită ( d ela m arginea întreagă până la suprafaţa c iopl ită)) : c. 9 , 3 7 5 m .

Se poate descifra ş i com pleta :

'A-ro.e.:n ,Jr'Y • '41 ! .... ,J 1 p:tjcp l 6<-0Î,s � T0• !J.S<oY)

. � LIJ.pr:t.'T:"fjY .

. G0Y.(? J), . . . . U:J.Y(?)0U . . . . .

o(?)r:t.Y�pso(?)� -. . . . so . . . . . . . E(?)Y .

In r. 2 co m plectarea cea mai pro ba ... bi lă e [tJ:r;-cp J6'it0),s�. căci altfel nu se ex ....

1 ) il.. ''· Domaszewski, Die Rangordmmg des r6m is­chen Ffeeres, în Bom1er jalwbiicher, 1 90 8, No. 1 1 1 , p. 8 0 .

pl ică 0 înaintea clat i\)ului 'it0),z�. In r . .5

Fir. 2.

lj'J poa!e f i genit i\?CI I unui nome latinesc, ca de ex. : l �u.)s J tvW.Y00 . In r. 6 s'ar putea com plet& : J 0o tJ.J v0ps6�.

Aşa cam e c iuntită, inscripţia nu poate fi intregită . Din cât s'a păstrat, jadecând după numele orasului în d ati\), se pare că a ic i e \)Orba de an m o nument în­chinat oraşul u i Tom i , în legătură ca zeul Sarapis.

2 . lntr' unal d in podeţele de p iatră ce dac peste dereaaa dela marginea de E. a satului Hassidulak, se află încastrată o bucată de architra\)ă conică, de caJ ... car, cu trei l itere greceşt i . Lungimea fragmentuloi e d e c . 1 , 2 2 m . ; lăţ im ea :

inp.org.ro

t\ON(li'tENTE NOUĂ DIN TERIÎORIUL ORAŞULUI TOtii 7 9

c. 0 , 3 6 ; partea frontală. e împărţită, după modelul ionic , în trei fâ.şi i re liefate în formă. d e trepte, cam ca câ.te 1 c m . ; fâsia cea m a i d e j os are o lă.tim e d e ' ' c. 0 , 0 8 5 m . ; cea d ela m ijloc c. 0 . 1 0 5 m , iar cea d e sas c a o lăţ ime d e c . o , 1 2 5 are deasupra an m i c brâ.a puţin relfefat, l at de c. 0 , 0 2 5 m.

Pe fâ.şia de sas sant săpate frumos tre i l itere înalte c. 0 ,095 m . :

1\YT adică. : a..:Jr(r:.·t.p&.rr:.pr;,;,;)

Jadecâ.nd după. forma bună. a l iteri� lor 1 ) , probabi l că. era \'lOrba de A drian saa d e anal d i n prim i i 1\ntoni n i .

D e l a Hassidala k mai sant ccmoscate următoarele i nscripţi i publ icate d e To� c i lesca :

Greceşti : Arch. - Ep1gro Mitto VIII , 1 5 ; XIV, 2 8 ; XVII , 95, 97 ; XIX, 2 2 2 ,

Latineşti : C. I . L. I I I , 7 53 2 1 �7.543, 7 .5 4 4 şi 1 1 4 9 .5- 1 23 0 1 .

3 . Fragment de p iatră. d e calcar cu inscr ipţie ; se află. în cartea proprietăţi i d ... l a i 1\lexia d i n Laz-1"\ahale. Ină.lt imea ' c. 0 , .5 9 m . ; lăţi mea c. 0 , 2 9 m . ; grosimea c . 0,35 m . Literi le înal te el e 0,08.5 m . sunt foarte îngrij it să pate ş i ind ică stilul

Fig. 3o

1) /'lonumentul fiind încastrat în podeţ, n 'a patut fi foto• grafiato

monumental al sec. I I I p . Chr. Se poate cetl :

• o o . o o • • •

. . a p o • • •

o ae pi . . o . . . zna o • • •

[ex tejstam(entoj fac[t"endum curavdjo

I nscri pţia, aşa cum e c iuntită., nu poate fi completată.. In r. 3 , . o . 1\E poate fi dati\'lal unui nume fem inin de dec i . I , saa poate [filzjae pzjentz'sszomaej. I n r . 4 e partea d in urmă, pare-se, a anai nume. I n r . .5 ş i 6 e foarte probabil de com p letat astfel : [ex tejstarn(entoj fa� c[t"endurn curavit], aşa că. am a\'lea d e-. aface ca o inscripţie funerară..

4 o Fragment d e placă. d e marmoră. ca i nscripţie ; se găsea la Laz ... J'1ahale în curtea proprietăţei d ... Jai 1\lexia, acum se află în 1"\uzeul el e 1\ntich ităti din Con� ' stanţa. I nălţ imea c. o, 1 .5.5 m . ; lăţ imea c. o, 1 O m . ; grosimea c. o, 1 o ; înălţimea l i terilor c . 0 , 0 4 m . L iterile frumos tăiate aparţ in sec. II p . Chr. Se mai păstrează. ;

. . . Il . o .

. et i . . . o

o 111. • • • o •

5 . Fragment d e m ar m oră ca rel ief : se află în curtea proprietă.ţei cl�lui 1\lexia din Laz ... l"\ahale, iar acum se găseste în l'îazeul d e 1\nt ichită.ti d in Constanta. , '

Fig. 4. - '

Ină.lţ imea d e c. 0 , 2 9 m . ; lăţi mea c : 0 , 4 4 m . ; grosimea c . O, 1 5 m o Fragmeritu1 e ră.a deteriorat şi cred că. aparţ ine- unui re ... l ief d ionysiac. I n fi gura ciuntită. d i n mij� loca 1 fragmentului se poate recunoaste fără prea multă greutate Dzoonys�s.

inp.org.ro

8_0 BGLETINUL COt\ISJUNn 1"\0NUt\ENTELOR ISTORICE 1

Trunchiul zeului e reprezentat gol; m âna d reaptă atârnă în jos, ţ inând desigur un canthm-os, d in care turna \) in u l în gura pante rei ; atât \)asul însă , cât ş i pantera l i psesc, fii nd sfărâmate. Pe braţul stâng, t inut orizontal, e aruncată în cute man� '·

t ia zeulu i , iar mâna ce se r i d i că în sus se reaz i m ă pe t irs. Capul e m utilat, iar p ic ioarele zeului ş i partea de jos a tir­suiai l i psesc. Legături le pri n cari p ielea de panteră trebu ia să fie i n d i cată ea f i ind pri nsă pe u mărul stâng, n u s� pot dis .... t inge, căci suprafaţa corpulu i e dete rio� rată sau poate că l i psea. Din poziţia trune hiulu i se poate \)edea că corpul se lăsa pe p ic iorul drept, t i ind ap lecat puţin spre stânga, către t irsul pe care se spri� j i nea. T irsul rău mutilat p rezintă o gro ... s ime neobişnu ită , face aproape i m presia u n u i trunehiu de copac. Probabi l că ma ... t i larea tirsului î l face să apară mai gros decât era în real i tate .

Rel ieful n u reprezintă n u ma i pe D io ... nysos : în cârn pul d i n dreapta zeu lui se mai obser\)ă o mână stângă încleştată, ţ inân d par' că ce\)a.

Faptul că această mână stângă ar sta

ea şi c u m ar wea să pareze o lo\) itură d i n partea f igurei, care la rândal ei ar f i putut ţ ine în mâna d reaptă o sabie sau \)re�o altă armă, ee acum l i pseşte, ar putea da loc p resupuneri i că am a\)ea deafaee a ici ca d o i l uptători. Că la Tom i a fost u n am fiteatru ş i s'au dat lupte de torreadori şi gladiatori ş i jocuri de palestră , ne-o d o\)edese mai eu seamă două inscripţ i i greceşti din epoca i m pe­rială publ icate de Toei leseu 1). 1\\)ând î nsă în \)edere perfecta asemănare a figurei d i n acest relief eu reprezentarea t ip ică ad m isă pentru Dz'onysos ş i documentată pr in nu m ai puţin de şeapte rel iefuri 2) şi nu meroase m oned e tocmai aei la Torn i , ceeace arată frec\)enţa e.ultu l u i său î n acest oraş , cred c ă treoue s ă c o n e hi d e m î n m od neîndoel n i e că a ic i a \) e m d e a ... face într'ade\)ăr e u u n relief d ionysiae.

In reliefa rile dela Tom i , zeul n u este reprezentat totdeauna s ingur. In relieful publ icat de Toei leseu în Fouilles et re· cherches, p . 2 2 1 , D/onysos este înto­\)ărăşit de un întreg alai. l\stfel m âna din d reapta zeulu i aparţine desigur unoi personagiu d in acest cortegiu.

P A UL N I C O R E S C U

R E S U t\ E

Dans la cour de la propriete de t\. l\lexiu a Laz-t\ahale (dtue a quelque 8 km. au S de Con­stantza) se trouve un grand nombre d ' inscriptions et monuments antiques im'dits, apportes do IJOi­sinage. Dans les �Jillages de Laz.['1ahale et de Hassiduluk (siloe a 3 krn_ environ au S-0 de Laz­l'1ahale et 1 o krn. de Constantza) et surtoat dans les cirnem�res tarcs respectifs, il y a ane grande qnantite de pierres antiqaes, architectoniques pour la plupart, et dont beaucoap sont en rnarbre. Il

1) In Anii. Epigr. Mitth. Vllll p. 9 , n<>. 23 şi in

Fouilles et recherches arcf.eologiques, p. 2 2 4 sq . 2) Reliefurile sunt publicate ca inedite, afar·ă de anal sin ..

gur , care e t·epublicat după Tocilesca din Fouilles, împreună

cu u n studia amănantit de d-1 D. 1'1. Teodorescu in i1tlonu­mente inedite din Tomi, Bul. Corn. rlon. Ist. !ase. 2 9 din 1 9 1 5 , p . 8 ş i urm. fiei, p e baza celor şeapte reliefuri

şi a numeroaselor monede, se constată că Dionysos era

n'est gaere probable qoe tons ces monarnents antiM qaes proviennent de Torni, car les blocs sont trop grands et le chernin est diHicile. Ils sant tires platot d'un grand vicus, situe quelque part dan·s le voisinage.

Noas n'avons pas de donnees precises sar les localites qai se trouvaient entre Torni et Callatis. La Table de Peutinger (segrn. VIII) et le Gio" graphe de Ravenne (ed. Pinder &. Parthey, p. 1 8 1 ) noas indiqnent la local i te Stratom·s, a 1 2

adorat intr 'un mod special Ia Torni, u nde de altfel se pare

că a a\>at şi an templu. Pe mo nedele din tl!foesia inferior, publicate de Pik şi Regling, tipul zeului caracteristic pentru

Torni se mai regăseşte după cam obser�ă d . Teodorescu şi

la Histria, Dionysopolis, rlarcianopolis şi Nicopolis ad lstt·am .

l\cam i n m·mă o monedă publicată d e d·l L . Ruzicka in

M esembria i11edita, Sonderabdruck aus Ber!iner Miinzblătter, 1 9 1 5 1 No. 22 ni-l arată -şi la rlesembria.

inp.org.ro

hONUMENTE NOUă DIN TffiffORIUL ORA ŞULUI T0.1'1i

milles de Torni, dont I 'emplacement se troutl�rait dans Ia region da promontoire de Tazla. Eutro­phts (VI 1 0) et Rufius Festus (Bretl. 7) l'itent dans cette region parmi les tlilles conqaises par Lacullas en 72 atl. J. C. celle de Parthr!nopo 'is. Une inscription isolee (CIL. II I 3 7 45), trou11ee & Urlachioi , a 1 8 km. entlimn de Constantza, et qui peut etre originaire de cette localite, contient le nom d'an vicus Am}az"dina. En tout cas les donnees sont insuHisantes ponr tirer des conclu ­sions sur l 'emplacement e t l e nom d e nott·e vicus. On peut sapposer qu'il se soit trou11e quelqae part sur le teritoire de ces deux tlillages ou tlet·s le Nord, dans la region des valhtms.

Sur les monuments antiques, qui existent au� jourd'hui dans ces 11illages, on decoutlre toujours de nou11elies inscriptions, dont un r�t·and nombre a ete en11oye au !"\as ee National d' A.ntiquites de Bacarest et publie par Tocilesea dans les A1rch. - Epzgr. Mat.

En tlOiei de nocmelles : I . Laz�1'1ahale. A.utel faneraire en pierre calcairc : tout le

bon! inferieur rnanque ; hanteor actuelle c. 0 , 1 5m; largenr c. o,som; epaissem· c. o,s sm. La hau­teur des lettres 0,0 8 - o, 1 om_

La lectm·e G au commencement et L a la fin de la rere ! igne est sure. Dans la zcme , apres M IL, i l manque un L pour LEG(ionis). Dans la 3eme O MN'I O , complete par le bout, doit etre lu D O M IT I O ; la barre de l iaison entt·e 1 et T, lai sant un N, est une Iau te de lapicide. Dans la 4eme l igne T est atteste par une partie de la barre d'en haut, qui s'est consertlee. A.u corn� mencement de la seme l igne, dans l ' intertlalle qui manque, ne peut entrer que le sigle > ; de plns, l a pierre sernble, en se brisant, atloir snttlt une des barres du sigle. Enfin , TRHA est ane con­îusion pour THRA.

Le fait important que nous retlele cette inscrip­tion est l ' existence d'un centurio cohortis 1 Thracum en Scythz·a Mi11or. La question se pose de satloir si cette cohorte a jamais tenu r�arnison dans ces pat·ages.

En etudiant l 'histoit·e des troupes auxiliaires, composees de Thraces (d'apres CiChorias, dans Pauly�Wissowa, sous aLa et cohors et d'apres d 'autres sourees plus t·ecente:s), on en tire les con­clusions saitlantes :

nntetinol Corn isi unii flonumentelor Istorice.

1 ) A.ucune cohorte thrace n'll. jamais ete laissee en Thraee ou 1"\oesie apres le t·ecrutement; l es anites etaient ent>oyees immediaternent dans des pro11inces tres eloignees, dont la popalation n'a11ait rien de comman atlec les Thraces, de preterence en Syrie - on y trocme 4 cohortes Thraces - , Pannonie, Germanie ou Bretagne.

2 ) Lorsqa'on fait 11enir des cohortes Thraces dans la 1"\oesie supedeure ( coh. ! A U/{- Thr. eq., coh. I Thr. Syr. eq. et coh. VI 7 hr. eq.) en \1Ue des guerres contre les Daces, ou qu'on les y etablit passaget·ement comme tt·oupes d'ocupation en Dacie (coh . I Thr. c. r. eq. , coh. I Thr. sagit. et coh. VII Thr. eq.). ces cohortes ne sont plus thraces que de nom, car ! 'element constitatifs s 'est renoa11ele a11ec le temps par de n0u11eaux eJements pr0\1enant des prOI1in­ces ou el les residaient. : Ces constatations relatit>es aox cohot·tes auxi­

- jiaires, sont parfaitement tla!ables aussi pour les - alae Thracum. et, en general, aussi pour les unites auxi liaires, formees par les autres peuplades thraces : les Dar dam· et les Daci.

A. partir d'Hadrien , lorsque l ' extr 'me etendue de l 'ernpire mmain acquit des limites definititles, les anciennes unites de tt·oupes farent completees et les noc[l)eJies se fot·merent surtoat pat· reeru­tement sur place ; cependant les regles mention­nees soot encore t·espectees.

On tlOit donc qu 'aacune cohode tht·ace n'a ete tr0011ee en J'1oesie inferieure et qae d 'apres les usages de repartition des troupes auxiliaires thraces, i l n 'est meme pas natm·el qu 'i l s'en soit trou11e. De p lus, eonsiderant que, pour identifier les localites oeeupees par les unites de troupes auxiliaires, seuls les diplomes militaires et les in­scriptions qui mentionnent directement les unites sont decisi!s et non pas une ou deux inscriptions qui mentionnent un soldat cu on centorion, nous poutlons affirmer qu'aucune eohorhe thraee n 'a tenu garnison en Moest·a i1-zjerior, re5p. en Scytlu:a /Vhnor. Nott·e centurion L. Sextilz"us Fuscus, qui est romain eomme son nom l 'indique, se tt·ootle en 1"\oesie parce qu'il a du etre detache, a\lee une mission quelconque.

L'inscl"iption paraît etre de la deuxieme moitie du II-eme siecle oct bien du commencement du III-erne apr. J. C.

1 1

inp.org.ro

C A S A L U I H A G I P R O D A N DIN PLOEŞTI

--0--

Oraşul Ploeşti, nefiind prea vechiu în aşeza rea lui de acum, nu posedă exem· plare de veche arhitectură monumental ă. Afară de biserica - foarte săracă şi în parte stricată printr'o reparaţie recentă ­a lui Mateiu-Vodă Basarab, pe a cărei pardoseală interioară abia se mai distinge sculptura unei pajure ; afară apoi de ruina tâmplei de zid a unei echi bisericuţe învecinate - care dăinueşte îneă în grădina pă răginită a bis. Sf. eculai.-vechiu , um­brită de copaci bătrâni ca şi ea- tâmplă de o rară frumuseţe, bogat decorată cu orna­mente ştucate şi colorate, cari încadrează icoane le fresce zugră vite pe cele trei stra­turi de tencuială suprapuse, din cari cele de desubt, încadrate simplu, sant cele maj vechi şi cele mai bune: - nici o altă măr­turte -nu avem cum că a str-ă lucit şi pe acl când va · lumina vechei noastre culturi naţia· nale, în forma ei C<'a mai expresivă şi mai trai nică -arhitectura.

Dar dacă vechi monumente de artă bise­ricească nu avem î n Ploeşti ni s'au transmis însă, scăpate de prefacerile vremilor mai nouă, câteva case de o Yechime suficientă, ca să ne redea arh i tectura unei epoci, apropiate de noi, dar destul de interesantă. Sunt casele boerinaşilor de acum roo-rso ani, cari ne înfăţişează interiorul vieţei acestor înaintaşi ai noştri, viaţă simplă, tihnită , dar având farmecul ei, pe care lu ·

1 ) O descriere a acestei case, sub al t t i t lu, a publicat şi d. AL Zagoritz, în revista "Convorbiri L i terare".

') Bunicul dupe mamâ al răposatului Teclor Ioan, care s'a născut în această casa şi care, dacă ar fi trăi t, ar fi avut azi aproape 85 an i, aşa că vech imea de 130 ani pe care o de�in de la bătrânii fami l iei, trăitori pe vremuri în această casă, pare exactă. De altfel, elin rândurile ce urmează, se va ve-

n"ea de azi aproape că nic i nu·l mai înţelege. Din aceste case, două se impun prin pro­

porţiile lor mai mari şi prin distinsa lor frumuseţe. Ambele prin imprejurări feric ite au rămas până azi în forma lor originală. Intăia e casa Dobrescu, cu arcurile e i tri­lobate, cari aleargă dealungul clădirei, pe latura ele miază-zi, susţinute pe stâlpi trai­nici, cu elecoraţiunile ştuca te înflorind în ju­rul ferestrelor, arcuri lor cerdacului şi pe tavanuri, acoperi te de groase straturi ele văruială. Această clădire e un model ele veche casă românească, aşa cum, în alte proporţii, sunt multe în Văleni i-de· Munte. A doua e casa din calerz Bucureşh, de .care mă voi ocupa în rândurile ce urmează 1 ) .

Zidită de fruntaşul negustor căldărar depe v remuri Hagi Prodan �), ea are o vechime de vre-o 1 30 ani. - E mai veche, mai bo­gată :;;i mai caracteristică decât cea dintâiu. Ca plan, reprezintă unul din tipurile ve­chilor case româneşti, având 4 încăperi, de o parte şi a lta a unui vestibul, care se ter­mină în fund cu vederea la stradă (in locul unde la casele ţărăneşti găsim vatra) cu o sofa turcească, sacnasiu, în formă pol igo­nală, cu patul caracteristic cât ţine întreaga încăpere, sub care se vede încă o mică as­cunzătoare, necesară pentru vremurile de nesiguranţă depe atunci. Cele trei ferestre cari dau spre stradă sunt încadrate cu de­coraţiuni ştucate in var amestecat cu câlţi 3)

dea că şi după arhitectura ei, casa nu poate fi mai nouă.

3) D-1 Al. Zagoritz i nsistă că ornamentele ştucate vechi, atât la casa aceasta cât şi la ruina tâmplei Sf. Neculai-vechiu, sunt făcute din var amestecat

CII ipsos. Adevărul e însă că la nici una d in aceste vechi clădiri nu e întrebuinţat ipsosul ca material de construcţie : peste tot e un mortar fo8rte gras ele var alb amestecat cu puţini câlti.

inp.org.ro

Cl\Sl\ LUI Hl\GI PRODl\H DTH PLO EŞTI 83

) tăiate direct p e loc, i n parte chiar de ornament încadra t arhitectonic ŞI care se termină, deasupra, cu câte un ghiveciu cu flori şi porumbi, modelate uşor, d iscret, si cu mul t simt artistic.

' .

Tavanul, de scânduri, împărţit cu şipculiţe in mici pătraturi, sistem turcesc, aşa cum se văd î ncă la multe biserici, termină fru­mos această cochetă sofa, care, împodobită cu scoarţele, perinele şi perdelele ele pânză, inflorite cu frumoasele cusături româneşti, cu narghileaua şi mescioara în 8 colţuri, aduse tocmai dela Ţarigrad, unele St" ser-

fonul in mici şi variate tăbli i de lemn. Pe mij loc, tot i n formă octogonală, se profi­lează în jos rozeta propriu zisă, împodobită cu obişnuita ramură de viţă cu struguri şi flori de răsură, care se desenează pe o placă de alamă ce luceşte încă printre frun­zele scul pturii . Această ramură se împle­teşte în jurul unui ghem, de asemene tăiat în lemn, de care atârnă bobocul ce sus­penda lamp�.

Dacă rozeta aminteşte sculptura tâmple­lor de lemn şi, prin execuţia e i sumară ti mpuri mai nouă, când vechile tradiţii de

r. Casa lui H'lgi Prodan d in Ploeşti.

viau dulceţuri le şi cafelele traditionale, era camera de primire şi de lungi tai­lasuri ale buni lor gospoda ri de altădată.

In acest interior, cu decoraţiuni uşoare de ornament, păsări şi flori, este, în camera care servia de sufragerie, un tavan de lemn bogat sculptat şi care, pen tru proporţiile casei aceştia, e o adevărată revelaţie.

Intr' un păti-a t de scânduri, se adânceşte în formă octogonală, tavanul, împărţit geo­metric, cu un profil sculptat în frânghiu, care radiază din mij loc către laturi, tăind pla-

artă începuseră să se piardă; odată cu dis- . pari ţia meşteri lor�din preajma epocei brân­coveneşti, restul decoraţiunei, care se îm­pleteşte in raze, îrnpărţind tavanul în foarte regulate forme geometrice, aminteşte fru­moase modele de artă arabă , împrumutată dela vecina Turcie 1 ).

Pe întreaga lature de miază-zi a casei,

' ) Se găsesc tncă tavane în ace!aş gen, după cum imi afirmă d. Sp. Cegăneanu, i n Bulgaria şi chiar in Dobrogea noastră.

inp.org.ro

BULETINUL COt\JSICJNIJ 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

după o necesitate care e şi o veche datină, e ceardacul, cu eleganţi stâ l pi de stejar ro­tunjit i , a vând capitelele cu pro fi laturi şi tăeturi adâncite şi răsucite în forma mel­cului, frumos model de capitel românesc. In partea dreaptă a ceardacului coboară câtevâ trepte către u�a principală de eşire în grădină, iar pe m ij locul lui îna i ntează gârl iciul p ivniţei încăpătoare, cu rama uşei de lemn îm podobită cu rozete si tăetu ri adâncite uşor pe stejarul încheiat train ic. Peste acest gârl iciu continuă ceardacul , formând un elegant foişor, cu streaşina foarte la rgă, de scândurele lucrate, acope­rind patul pentru odihna din timpul nop­ţ i lor călduroase de vară, obicinuit la cele mai multe din casele de ţară 1).

Această casă desi redusă ca încăperi, ' , .

păstrâ n d însă principiul, răspândit pe tot pământul românesc, al caselor de ţară, şi împodobită ele meşteri pricepuţi în deco­raţiunile cari se p racticau în acea epocă, reprezintă unul elin tipurile cele mai com­plete a le caselor boerinaşilor din acea vreme.

E un scump strămoş rămas în p icioare, nesecerat tncă de vitregia vremurilor din urmă ş i care ni se înfăţişează sfios printre boschetele frumo::tsei grădin i de pomi ro­ditor i , cari au păzit ascunzând acest m ic giuvaer a l vechei noastre arte . Aşa cum e, trebue păstrată şi restaurată cu iubire şi pricepere. Impodobinel-o cu mobilierul de altădată, cu �âteva obiecte casn ice mai vech i , cu portu ri, scoarţe, vel inţe adunate

2. Aceea� casă : a 2 ·a vedere.

Din-grădină, în stânga foişorului, printr'o uşe scundă, se coboară pe sub cearelac la 2 camere de subsol, pentru robii de până mai ieri . In preajma casei, î n fata cearda­cului, erâ hornul cu vatra - acum dărâ­mat - care deservia bucătăria.

Pe latura de sud a casei se vede, stră­bătânel acoperişul, coşul larg al bucătăr iei pe a căru i bază pătrată se disting incă urmele frescelor colorate cari îl împodo­biau .

' ) Această ridicătură, formând u n pat din întreg foi�oru l , reese dintr'o nevoe de construcţie: ca să se capete î nălţimea suficientă la intrarea gârliciului.

din acest judeţ, ar putea fi un exemplu vtu şi cât mai complet ele cum a fost una elin casele boer inaşilor de prin aceste la­cun -şt ar fi destul .

* *

Decoraţiunile ştucate can abundă, atât in exterior cât şi, mai ales, în i nteriorul casei acesteia, sub formă de cadru ri la fe· restre şi uşi , se văd la mai toate casele cari ne-au rămas din acea epocă şi chiar la cele ceva mai nouă, cu multe variaţiuni de moti ve. La unele se păstrează rem inis­cente ele forme si l in i i arhitectonice cari , .

amintesc epoca brâncovenească, cum sunt

inp.org.ro

C.I\SF\ LUI H.I\GI PROD.I\N DIN PLOEŞTI 8 5

ş i la această casă, mai ales cadrurile la­terale ale uşilor şi ferestrelor. La altele se formează, în felul acesta uşor, pilaştrii ca­nelaţi, termina�i în acolade şi formâ nd astfel ordonanţe arhite cturale , c•Jm se văd în

3· Aceeaş cas ă : vedere spre sacnasiu.

Ploeşti şi Văleni chiar la unele case can nu sunt mai vechi ele 8o ani 1 ) .

Influenta turcească, mai ales la deco­ratiunea interioarelor, este rezultatul schim­bărei generale care se petrece în societatea românească şi care, dela qoo încoace, stăpâ­neşte complet 2) • •

" . . . . E evident că această societa te se ori­entalizează, se htneşte.

" In mode : în locul pletoşilor boeri de pe v remuri, în locul boerilor tunşi ungu­reşte, apar chipurile ridicule cu capetele rase, pe care a fost lăsat un mo� în frunte , ca acela despre care legenda populară spune că se lăsa musulmanilor, ca să aibă de ce-i apuca îngerul ce-i va duce, în pa­raclisul lui Mohammed. Haine lungi şi largi, papuci galbeni de săftian, blănuri de samur şi pentru negustori. De jur împreju rul casei se întinde acum divanul moale ; scaune mai nu sunt, dar se vede mesuţa, rotundă sau in colţuri, încrustată

') In i nteriorul chi l i i lor părăsite ale m·rii Vărbila se văd încă decora�iuni fru moase de acest fel, la ferestre.

') 1 . Iorga, Istoria comertului românesc, voi. I, pag. 334 -335· Reproduc aci o splendidă pagină de evocare a unei epoci atât de apropiată de noi şi de mult i nteres pentru studiul ce încerc.

cu siclefuri. Se face us şi abus de miro­denii, al căror fum se suflă în barbă la primire, la masă. Jos pe scâncluri ca ,i pe pereti stau întinse covoare orientale­Femei le se înfăţişază, întrucât nu se opune încă o uşoară influenţă occidentală, după moda de Ţarigrad. Doamna lui Grigore Ghica, întoarsă din Venetia, trebue să lepede îndată rochia ei "frîncească" , de care se scandalisa lumea. Trebue un dic­ţionar turcesc amănunţit pentru a înţelege nume le stofelor, al pieselor de imbrăcă­minte, a l pod oabelor şi j uvaerelor. Ordi ­nea ca ş i alcătuirea mesei e în casele celor ma ri şi boga� intocmai ca în casele mari din Constantinopol. Se l uau însă şi alte lucruri decât cele cuprinse în pătura de suprafaţă a modei. Se luau icleiile, con­cepţiile şi aşezăm intel e, datinele ce pornesc dela ele " .

Toate aceste influenţe streine însă, atât în epoca aceasta cât şi în cele de mai nainte, s'au altoi t pe trupul viguros al artei pământene, local izându se şi îmbogăţind pa·

·4. Decora�iuni în ştuc pe pereţii sacnasiului.

tri moniul artei noastre, fără a-i altera partea ei pur organică, izvorând elin evoluţia fi­rească a celor câteva sute de ani de dez-

)

inp.org.ro

8 6 BULETINUL C01'1JSIQNII 1'10NOJ'1E;.NTELOR lSTORJCE

i"'-·----42:5 - - - -1

Fig. 5

fflHIM I1lltl�!fA�

inp.org.ro

Cl\Sl\ LUI Hl\QI PRQDf\l'i Dll'i PLOESTI

1'

�· ' m - ...

BT � �I r '

- � 1 1 -

• - - .;:S---

[ I r , � r=-=-'f .4-- � , 1 ....... .

- - _ 1 ____,__.._,_._

g ' .

Fig. 6.

8 7

inp.org.ro

8 8 BULETINUL CO.l'1ISIUNII t10NU1'1ENTELOR ISTORICE

Fig. 7-

inp.org.ro

CASE\ LUI Hl\Gl PRODE\ DIN PLOEŞTJ 8 9

8. Plafonul sufrageriei .

voltare, sub auspiciile cucernicilor domni şi boeri, ei însăşi oameni de gust şi , unii , chiar adânc cunoscători ai meşteşugului şi datinelor acestei nobile arte. Un exemplu frumos, atât cât ne-a mai rămas, îl formează pentru epoca care ne p reocupă, ruina pa­latului Cantacuzinesc d in com. Măgureni­Prahova 1) .

Cu greutate am putut descifra un desen dintr'o cameră, care a fost boltită şi care, după puţinul ce se mai distinge, arată că acest interior, de o construcţie sobră, a

fost decorat foarte bogat cu ştucaturi arabe la naşterea boltei tăiate pe loc, în tencuială de var gras şi câlţi. Pe boltă, pe nervuri şi pereţi , deasupra şi dedesubtul ştucatu· rilor, se disting, după cum voiu arăta cât de curând, urmele unei decoraţiuni colorate, de asemeni arabă ca desen, ale căn�i forme erau mărginite cu tăeturi uşoare în ten-

' ) Voi da, pentru numărul viitor al Buletinului, un studiu asupra acestui i nteresant palat.

BaJHinal Comisiunii t\ona mcntelor Istorice.

9· Decoratiuni in ştuc.

cuială, in marginile cărora erau aplicate culorile Şi fondurile. Urme aproape imper­ceptibile de galben şi verde au mai rămas în unele locuri.

In exterior, în singurul colţ al clădirei care s'a păs trat mai bine, se văd lucrate în cărămidă aparentă, formată în tipare anume, bârne şi ocniţe, cari, împreună cu urmele bolţilor şi feres trele ovale ce se mai văd şi cu frumoasele şi la rgile bol ţi ale pivniţelor, cari servesc şi azi grădina­rilor ce-şi cul t ivă legumele lor pe locul parcului care v'a fi fost, ne arată că acest palat, care, ca vechime, nu depăşeşte epoca brâncovenească şi care a fost bogat de­corat şi mobilat, după moda turcească a timpului , era totuş construit conform tra· diţiilor şi datinilor artei pământene din acea vreme.

Acestei cal ităţi a poporului nostru, con­cretizată atât de bine in vechea zicătoare "apa trece, pz.etrele rărnân", de a se s tre· cura prin toate influenţele, fără ca schim-

inp.org.ro

90 BULETINUL C01'1ISIGHII 1'10H<Jl'1ENTELOR ISTORICE

bări adânci să-i ştirbească fiinţa etnică, să-i altereze originalitatea geniului său, ii da­torim frumoasele exemple de artă, cari, cu toată vitregia vremurilor şi l ipsa de înţe­legere recunoscătoare a urmaşilor mai noi, atât cit ni s'au păstrat, e u na din mândriile

trecutului nostru cultural. Prin începutul de renaştere ce încearcă azi, să sperăm- că această artă românească reînviată şi în plin progres, va fi cea mai frumoasă înfă· ţişare a_ culturei româneşti de mâne.

TOMA T. SOC.OLESCU Arhitect

MAISON D'HAD Jl PRODAN A PLOESHTI

L'auteur signale dans cet article l 'exis­tence, â. Ploeshti, de quelques vieilles habi­tations conservant les caracteres de l'archi­tecture roumaine d'il y a IOO â. 150 ans.

Parmi ces maisons, deux s'imposent â. l'attention par leurs -proportions et par leur beaute . Ce sont la maison Dobresco et la maison Hadji Prodan qui nous ont ete conservees dans leur forme originale.

La maison de Hadji Prodan, plus anci­enne - elle date de 130 ans -, plus riche, plus caracteristique, forme !' objet de l'article.

Sous le rapport du plan, e lle ne differe en rien du type coutumier roumain. Les decorations abondent, tant â. l'interieur qu'â l'exterieur, sous forme d'encadrement aux fenetres et aux portes. E l les sont communes

â. toutes les habitations de cette epoque. Mais ce q ui est bien plus caracteristique, ce sont les ornemen tations de caractere oriental que l'on observe sur le plafond de la salle â. manger de cette maison.

Ces ornementations rappellent des mode­les d'art arabe empruntes aux Turcs. C'est la un des vestiges Je l'influence turque que la societe roumaine a eprouve au cours du X VIII-eme siecle et qui, apres en avoir atteint les moeurs, n'a pas manque de pas­ser aussi dans l'architecture.

Au point de vue architectural cependant, cette influence n'a fait que se greffer sur le fond original de l 'art roumain, en s'y adaptant, sans en alterer les traits es­sentiels.

inp.org.ro

N OTIŢĂ DESPRE A R H I TECT T RA

BISERICII DIN T AZLĂU (JUD. NEAMŢ) --0--

Pri ntre biseric i le l a i Ştefan ... ee l-i'\are , d e care e p l ină 1'\old o\?a toată , se află , în mij locul unor locuri fermecătoare, Ia poalele Carpaţ i lor, foasta mănăstire a Tazlăalai, d in judeţul Neamţului . Deşi despuiată de atâtea podoabe, d eşi repa .... rată în mai mal le rânduri , ea stă însă ea o eaeernieă mărturie a wemarilor

hzscripţt.i din Bz.serz"cile Ro11Zâ 1u·et" ( Ba ·

earesti 1 9 08), \?OI. IL pag. 2 20-223 . ,

Dăm aei numai trad ucerea românească care sună astfel :

« < o Ştefan Voe\?o d , ea m ila la i D u m­nezeu Domn al ter i i 1'\oldo\?ei , fiul lui

'

Bogdan Voe\?od, a înă lţat acest hram întra nu mele Preeistei N ăseăLoarei de

.. L foasta m�re Tazlăa : \?edere generală.

de mărire s i ca o credincioasă i coană '

a sti lalai moldo\?enese al la i Ştefan-ee! .. 1'\are. Dapă p isania bătută în prid\?or, pe păretele drept al aşi i ee d aee în pronaos, biser i ca a fost începută în anal 7004 ( 1 496) de către Ştefan ... eel-1'\are si s fârsită Lot de d ânsal în 7005 ( 1 4 9 6 ' '

-7). l\eeastă inscripţ ie a fost publ icată de d. N. Iorga, d impreună ea alte i nscripţi i pri\?itoare tot Ia mănăstirea Tazlăa, în

Dumnezeu s i e institei e i Naster i , ea să ' ,

fie pentru ragăeianea sa si a sotiei ·· sale ' ' ... �

1'\aria ş i a f i i lor lui , l\lexandra ş i Bogdan ; care a început a se zidi la anal 7004

( 1 496) , ! a n a la i I u l i e 4 , s i s ' a să\>ârsit ' '

Ia anul 7 005 ( 1 496-7), iar al Domnie i la i al 4 1 ... lea curgător , în !ana la i No­em\?rie în 8 )) .

l\eest monument de artă i n tră d eci în perioada de înflorire a st i lala i moi-

inp.org.ro

92 BULETI UL C0/'1ISIUHII 1'10HUI'1EHTEL01:{ ISTORICE

clovenesc : d omnia lui Ştefan şi a urma ... ş i lor săi .

I ntr'an st il serios, fără prea multe or�

podoabă, la exterior. Două ş iruri de ocniţe numai ş i d ouă i coane zugrăvite a fresca, dar foarte stricate astăzi . Discurile d e

smalţ colorat sau orice

2 . Foasta m"re Tazlăo : clopotniţa şi roinile chilii lor.

alt ornament na se mai văd; de altfel, un strat nou de tencuială a a� coperit toată biserica. Numeroasele prefaceri , unele d intre cl â.nsele ve� e h i , au astu pat şi ner ... vuri le gotice ale fereş� t i lo r; aceste nervuri se mai văd încă la unele fereşti , l a a ltele sunt acoperi te de scâ.n du� rele. Scoase la iveală ş i înlocu ite, acolo unde l i psesc, ele ar d a monu-

namentaţ i i , sti l care este ex presia unei întreg i epoci , b iserica ne înfăţişează cu ... noscuta d ispoziţie arhitecton ică ş i m i na..; natele podoabe gotice,aşa cum le cunoaş­tem d i n celelalte b iseric i ale m arelui Domn. Insă cadra na ... tur i i sălbatice si mă ...

'

reţe, d e pe care se des­prinde monumental ş i z iduri le care ... l încon .... jură d i n toate părţile, dau o i mpresie deose .... b ită de cucernicie.

B iserica îs i deZ\10ltă '

în lungime şi înnălţ ime armonia l in i i lor s i mas�

'

selor atâ.t d e bine pro ....

mentului o v iaţă nouă. easemănat el e frumoasă însă e usa late�

'

rală (fig. 4), care d ă. în pridvor, singura intrare a b iseri c i i . ervur i le gotice se în� tretaie în unghiuri drepte ş i c_ad apoi ca m i e i colonete în câ.te trei ş iruri . 1\c.eastă

porţionate. Contrafor.-. tarile î i întăresc trupul străpuns de elegante fereşti m ic i . Deasuprn naosului se r id ică turla

3 . Roinile chiliilor îoastei m"ri Tazlăo.

oc.togonală (fig. 1 ) . In afară de orna ... mentele uşi i laterale ce d ă în pridvor, biserica n'nre n i m i c. caracteristic, ea

uşe e posterioară domnie i lu i Ştefan�ceJ .... J"'�are, căci stim că pridvorul se adauge,

'

c_a m em bru arhitectonic, mai târz iu, supt

inp.org.ro

1\Ri-I ITECTURA BISER!Cit DIN TAZLĂ.U 93

urmasii lui Stdan�cel-l'î.are. Bătrânii sa� ' '

tului spun d i n m oşi .... strămoşi că prid� \/Oral a fost adaos la trupul b iseri c i i de Bogdan ... Vodă, f iul lai Stefan.

'

I ntrând în prid\?or, unde găsi m in� scripţia, un ad e\?ărat portal gotic ne introduce în pronaos. Deşi m a i puţin înflorit decât portalul defa mănăstirea Bistriţa , portalul bisericii d in Tazlău (fig. 5), este un lucru de m ult preţ. l'î.a .... rele s imt art istic al \?echilor nostri m a i�

' '

ştri tocmai a ic i se \?ede : în armon iza ... rea ornamentelor cu proporţia întregei

Io Ieremia l'1o\?ilă Voe\/od şi supt egu .... mena! chir Ghenadie dela m ă năst irea Tazlău , la anal 7 1 04 ( 1 5 96), luna lui l'î.artie 30 de zi le ; Cozma maistru » .

Pronaosul nu e d e părţit d e naos prin stâlpi , iar altaral nu ne Înfăţişează n i ... m i ca caracterist ic. Deasupra naosalui se r id ică s i aici turla c il indrică, spriji n ită

'

pe acelaş siste m original de boltire : patru arcuri cari alcătaesc ca ajutorul trian .... ghiurilor sfer ice (pendenti\?i) baza cir ... culară pe care se înalţă alte patru ar ... cari de cerc asezate d iagor.al pe c heile

'

4 . Uşa din afară a bis. Tazlăn.

clădir i . O uşă mă iestra scul ptată închide deschizătara portalului , toată să pată în flori , purtând armele anei col ori ros i i ,

'

cu bouru l l'î.oldo\?ei în chis într 'un or ... nament de l in i i drepte si curbe ; usa

' '

aceasta introduce o notă mai \?eselă supt gra\?itatea portalalai ogi\/al de p iatră . Lucrată cu o sută de ani încheiaţi după z id irea biseric i i , ea are pe margini ur ... mătoarea inscripţie, pe care o d ă m d apă traducerea d ... Ju i Iorga (op. cit. , paq. 2 2 1 ).

« 1\ceastă asă a făcat ... o si împodobit .... o ' '

călagăral l'î.ihai , în zilele Domnului nostru

arcurilor inferioare. Interiorul biseri c i i este gol ş i n ic i a n lucru de preţ nu ne poate opri . Aceasta este b iserica.

Preţu l m o na mentalu i de care ne oca ... păm creşte mai ales pri n frumuseţea corn� b inaţ i i lor ornamentale a le uşi lor gotice, pe care Je ... am reprodus, -· frumoase mo ... deie ş i \?redn ice de i m itat ca moti\?e de ornament în arhitectura noastră care renaşte.

I ntracât pri\?eşle zidurile îm prejmui ... !oare s i curtile, ele'sant o ruină (fig. 2 si 3), ' ' l '

dar d in rămăşiţele ce mai staa în pi ...

inp.org.ro

9 4 BULETINUL COJ'\JSIUNII l'\ONUl'\ENTELOR ISTORICE

cioare se \Jede că m ănăstirea era p :�� ternic întărită. De s igur că locu inţele egumeneşti s 'au rid icat pe temelia z idu� rilor lai Stefan. l\\Jem impresianea că

'

actualul zid, c hiar dacă nu în întregime, e încă d in \Jremea Voe\Jod ului, aşa de

5. Uşa din l�untra a bis. Tazlău.

masi\Jă si de trainică e zidăria. La an� '

ghiul despre răsărit al îm prejmairi i , în apropiere de turn, se \Jăd ch iar trei feresti cari lami nau etajul întâi a . Pe două

'

d in uşile curţilor egumeneşti, care se

\Jăd în reproducere, se intră în donă pi\Jn iţi destul de adânci. Clopotniţa dela intrare (fig. 1 si 2) · este ca totul reînoită si , '

d iformată, d upă ca m se \Jede d in repro· d ucerile pe cari le d ă m . In tot caprin� sai zidarilor, în sfârşit, se m a i găseşte o clăd ire destul de înnaltă , ca trei etaje, de forma anei cale, care este lăsată ca total în părăsire ( fig. 1 ) .

D in această sumară descriere arhitec� tonică, scotând , fireşte, tot ce este pre� făcut de o mână nepricepută şi întregind c a m intea tot ce l i pseşte, ajungem la înche ierea că foasta mănăstire d in Tazlăa, astăzi biserică d e m ir, e ti pul complet al ce l.a i m a i frumos şi mai orig inal st i l ce 1- a produs neamul nostrn şi care pe drept îşi poate primi n u m ele d e 1 stilul lni Ş tefan�cel-1"\are.

O restaurare cât de m i că sau cel puţin câte\Ja măsuri de conser\Jare s'ar cn\Jen1 ş i acestui monnment ales, care a a\Jat să sufere atât de \Jitregia călu­gărilor grec i . Cu acest pr ilej s'ar putea cerceta şi căuta în partea de cătră stânga naosnlai a rmele onor mormi nte ; afir� m ă m aproape ca siguranţă existenţa lor, căci locul sună în partea aceea a gol. Tot odată s'ar face sondag i i -şi s pălături la d i ferite frescuri care acorăr p'ăreţ i i b iser ic i i ; pe alocuri o pi ctură nouă şi fără \Jaloare întunecă frescurile mai \Jechi .

A LEXA N D R U N A U M

R E S U tl E

On considere parmi les monaments du regne d 'Etienne�le�Grand le monastere de Tazlău, bâti en 1 49 6 - 7 ' aajonrd'hui eglise paroissiale. Qc!Oi� que depoaille de la plnpart de ses ornementati� ons, cet edifice nous of!re l ' image complete du style florissant molda\Je (epoqae d 'Etienne�le�Gt·and et de ses saccesseurs). Nous y tron\Jons l 'harmo�

nie des lignes et des proportions, le systheme original et caracteristique des IJOâtes, les orne­mentations des portes, \Jrai modele de notre an­cienne scalpture rJOthiqae. L'enceinte, ainsi qne les habitations des egoamenes et des moines, aujo01·d'hui en t·uine, noas montrent les solides îortifications d'autreîois.

inp.org.ro

C R O N I C Ă

l NSCRIPTII

Bis. din Ostrov- Vâlcea.

A CASTĂ SF(A)NT Ă ŞI DUMN EZE�SCĂ BESERICĂ

CE SĂ CH�MĂ OSTROV, s'AU ZIDIT D E BU N U L CU·

RONOMU !O N E AGOE VOIVOD ŞI N E FIIND ZUGRĂ­

FIŢĂ, L A LEAT 7268 (= q6o) S1AU INDEMNAT

DIN DARU LU DUMNEZ EU D E A U ZUGR ĂVIT TOATĂ

BESERICA CU OSTENEALA MAIC!l MARTE I MON A Ş E,

F E T E LOR SA L E : - PLATONIDA, OAMASCH I N A

ER EITA. M. jUNIE 30.

Bz's. Bmd- Botoşan·, Curtea·de·A1'geş.

IN N U M E L E SF. TROITE ŞI SF. I NTRAR(E) I N

BESERICĂ Ş I A SF. APOSTOL I [PF.TRU) Ş I SF.

IOANO BOTEZ., FĂCUTU·S . A U ACASTĂ SF(AN)TĂ

BESERICA, Î NTÂIUL ZÂD1 DE M ILOSTIVUL D(O)MN

PETRU CERCEL VV. ŞI DUP(A) VREM E s'Au PRE·

FĂCUT I N Z I L E L E I N Ă LŢATULUI D(o)MNU ! O NI· COLAE SUŢU VVD., CU B L AGOSLOVENI� PRE A

SFINŢITULUI ! EPISCOP IOSIF A RGEŞ, PRIN OSTE­

N I A L A DUMNEALUI JUDEŢ ION, 1 TATAFL UDI (src)

Ş I CU C H E LTU�L A A LTOR CREŞTINI ŞI CARI

S1AU lliLOSTIVIT CA SĂ FIE P OMENIRE VEŞNICĂ.

J 8I9 SEPTEMVRIE 30.

Bv·s. Sj. Arhangheli, Curtea-de-Argeş.

ACASTĂ SF(AN)TĂ ŞI DUMNEZEI�SCĂ BISE R ICĂ,

u(N)DE .::;Ă CINST.ESCU ŞI SĂ PRĂZNUESCU SFI N ŢII

Ş I MAR I ÎNGE-RiL�R 'ili:HA.IL ŞI GA VRIIJ. ŞI CU

TOT SĂB(O)RUL Î N GERLL'OR 'DENPREUNĂ1 CAREA

B!SEARICĂ D E N TEMELIE s'AU Zib!T ŞI s'AU

RIDICAT DEN NEVOIN ŢA ŞI CU TOATĂ CHIEL­

TUQLA CELUI SMERITU ERMONAH CH IR DA MAS­

CffiN OT ARGEŞ, INTRU POMENIRE PĂRINŢI LOR

LUI ANU·ME : OPREA, NEACŞA1 ŞI A SUFL ETU LUI

LU[.-ŞI S1AU ÎMPODOBIT CU TOATE, CUM SĂ V EDE,

ÎN ZILELE LUMlNATULUI DOMN 10 NECUL A E VOE'­

VODO, l A R Ă CIN E s'AR AFLA AJUTOR! LA ACASTĂ

SF(AN)T Ă BIS(ilRICĂ VERI CU PUŢIN, AŞA VOESC

ŞI ROG SF INŢII ÎNGERI SĂ F I E TITOR , CAŞI NOI.

LA ANUL DE LA ZIDIRE LUMII LEAT 7220, MŢ.

J U L I E 4 �NI.

Bis·. Olan·, Curtea-de-Arg·eş.

Această sf. bz'serică ce este hramul Ador­m.irei P1'ecistei, care a fost vechz:e de zid, din leat · rjoo, făwtă din temelz'e de 7'oaba lui D. Salon1iu monahia, z'ar acum la leat r86 9 s'au. prenoz't ru zz'dă.rie, precum şi cu zugrăvit�tl peste tot şi plătz't de rob iz' lui D(umnezeu) p1'eotul D1'agomz'1,, preotul Ion Ştefă7Jesrtt, . ele.

Pe clopot : I757· lVi-rea A1�nota- Vâlcea.

Pe o piatră , în pronaos :

A!C E A SĂ OD!H NESCU OASEL E LUI PĂTRU LO­

GOFĂT, FECIORUL PARINTE LUI IOANICHIE CA·

COVE ANUL, E-GUMENU L OT CACOVA, ÎN Z I LELE

DOMNULUI 10 CONST ANDIN C E L BĂTR .Â.N, M Ţ A

AP. 7 r64 (= 1 6.)6) ; I AR A I C E A SĂ ODIHNEŞTE

OASE L E PĂUNEI, FATA FIER!I LOGOFĂ T OT CA·

COVA, l N ZILE DOMNULUI 10 CONSTANDIN BRAN·

COVEANU, MSC A . . . !4, 7200 ( = 1692).

B'is. dz'n Bă?'buleţ-Dâmbov,iţa.

Acf(stă sf. byserz'că fiindu veche, făcută de D. Radu Creţulescu ve/ Logofăt, deâ ră­mă,·nd descopen'tă şi căzută tyncuf(la şi văzându d. Polcovnicu Panazlu, au căzut cu rugăcz'une la d. byv-vel Ban Constandin Creţulescu. şz· i-au dat lez' 500 şi au ajutat şz· d. Polcovnz'cu şi cu alţz' cari s'au mzios­tivz't ca să fie sP7'e pomenire în veacu amin, leat r8r9, Noemvr·ie 2 . Ear acum la leat I8jj s'au meremetisz't ocol tt'ncuiala şi un rând de sfinţi şt· au ajutat lăcuz'torii aces­tui sat, r855 Junie I).

Pe un clopot : LT. 7 r6o (= r652).

Pe o icoan ă : PRIMEŞTE, STĂP.Â.NE ÎMPĂR ATE HSE, RUGĂCIU­

N E L E NOASTRE CÂND NE RUGĂM LA T I N E ; PRI N

TOATĂ SILINŢA ŞI PURTAREA D E C H E L TUIALĂ

POPA OPREA AM PUS EU (SIN CPREA) DE s'AU

inp.org.ro

96 BULETiNUL COl'\JSIUNTI 1'10Ntl1'1ENTELOR ISTORICE

ZUGkĂVIT AC EST SF. ICOANĂ ŞI PRIN DARUI.

DE PLATĂ A SATULUI, D I ICU LOG. 7269.

Pe o carte : Să se ştz"e de căud am. iscălt"t cu log:

Mm'in al sjz"nţz"i sale diacon Gheorghe ot sat Bărbuleţ pă acest sf. cazauie, pentru. pahmzle ce au pătimz"t dz·n răzmiriţa luz·

Ipsilant şz· cu venirea Turdlor pănă în hotarul fărz"i Ungureşh. Şi s'au întămplat de s'au legat Mmrz"n diacon înaintea lui Ipsilant şi cănd au venit Turcii l-au tilz.at la ![âf, cu m să taie ostaşii, şi z. s'au dat sjâ1"şit î11jricoşat, I82I.

VIRG. D R Ă GH I C EA N U

Cf\SE VECHI I N BUCUREŞTI

Casele Ct"unu, strada Labin.ut. S'au dăramat lunile trecute. Sub aspec­

tul exterior al zidurilor, înfăţişând un clasic­oriental, datorit unei p refaceri de pri n r82o - r 84o, se ascundea o zidire din vremea lui Brâncoveanu . Apareiajul zidurilor cum şi felul de introducere a giurgiuvelelor în

scobitura zidurilor erau aceleaşi ca la toate zidi rile lui Brâncoveanu.

In al XIX veac i s'au adaos a lte ziduri cu diferite încăperi în colţul de sud-vest.

Planul original era clasica cruce, formată de scosuri ce eşia u pe fiecare latură a pla­nului dreptunghiular.

In faţă era prid varul. Din el un antreu ducea în marele salon din fund. In dreapta şi �tânga antreului diferite iatace.

In rez-de chausse aceeaş împărţire.

Casele Dudescu.

In str. Apolodor se găsesc urmele depen­d inţelor casele faimosului boer Dudescu.

O pivniţă, foarte curioasă, mică, acoperită prin două bolţi ci l indrice, paralele, spri­j inite pe un stâlp centra l. Bolţile se rea­zimă pc 3 arcuri dublouri, aşezate la o de · părtare numai de vreo 70 cm., unele de a ltele. Deasupra eră o 'locuinţă, având go­lurile dintre p lanşeu şi bolţile p ivniţei um­plute cu cărbuni de mangal.

Stilul trădează veacul al X V IL

V: RG. D R Ă G H ir.E A N U

inp.org.ro

R E DA C Ţ I A :

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE A dministratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRII DIN BUCUREŞTI

prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din

anii precedenfi (afară de anii 1908 şi 1909).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P R E Ţ U L A P A T R U F A S C I C O L E P L U S P O R T U L