NUMAÉÍÜIj î Lett B R A Ş O V - J e t - Ş 1 ' o Ih i m u íÜ i t i í L

it-91 Hm i$tef«ţ - * v « M l* u * M H ’W Min..

. t s a i M M M f l i u « » după tarif. WÊÊ0ÈÊiÊÊimÈÊ*laÊÊ4mimmmÊÊmmm

S* 1838 dé George Bariţiui : * • . : • ţ . .—■*'•■■•* v ■*.. ? 1 .. . I I ■

Apare în fie-care zi de lucru

%yy.R egion alism u l I» x W s ştiin ţe le de v&nztkv \ 'b, lu i. — A rd elen ii acte % fla c ă ră încălzindti>le S i

jÿlHeeflr en politikon“

t

•ţfUwkoa politifeen“ aşa se îtaft rte de povestiri tato

na tâlc momi şi politic pe awxi două şute de ani, o ^ apară în greceşte domnul

al 'fâritaRomâneşti, Nicolae odf Mavrocordat ca să-şi înveţe

poranii, după aceste exem- cum trebuie cârmuite nea-

im te.;De cgînsâ acest ţitlu mi-a re-

tfniţ în minte tocmai acuma,I O âîjd ne sită, mintea la alt-ceva aii- nuâi la . anecdotele culese de taa echii Domni cari se vede că, °Ş- éfíind siliţi fă schimbe Ministe- 7^ n îte din an îa an, aveau vreme

de aşa ceva]BeniJU dae& politica a râ- s -Jâa teatru — şi repertoriul inai nou e eu mult cel mai

ost pe. care l-am văzut în viaţă ea,’ -*• teatral, -teatrul cel care

duce înnainte lucruri nereale ca ]ĵ să căpătăm îndrumări în ce pri

eşte realităţile între care trăim, lelfţteatrpL cu munţi de carton, cu

ceruri de pânză şi cu pământ de D%căn

♦ mw«s m MŞW» '«BW-P1«11 w « 1 9 9

ai ecuvortă eu un litoral din cadrele vechj> — Nemulţumiri

■ Nerecunoştinţa conducere! partidului. —n ţra e t».Am Inti

p u r t lr a n i

»* w*i*tâlnit la Bucureşti un liberai

partidul Uberat, conducerea aleargĂ după ori»€trţ te înscrie in club şi !i favori- M u l In dauna cadrelor vechi, cari sânt M fum ate s i facă 'sacrificii. Se zice câ este vremea sacrificiilor in partidul ii-

nouii aderenţi să poatăfi satisfăcuţi. Aşa dar, partidul liberai

ca şi averescanii — vrea să*şi reIa d cadrele prin ajutorul guvernării, întrebuinţând slutele Statului pentru satisfacerea partizanilor noui. Cu atât mai rlu pedm Stat, de-oarece proaspeţii li» berall vin ţu o lăcomie nesăturabilâ şi Ca Q Inexptrienţă mai mult. In Bu» careşti, de pildă, cadrele vechi cari a veau dinainte asigurate slujbele publice, unde au mai fost, astăzi sânt înlăturate. D-l Vintifft Brătianu a avut ore neplăcute atunci când din pricini cunoscute, d»l Cezar Pascu, fost ajutor de primar, «^demisionat din partid — şi abia a putut să-l împace, amânând numirea sa ca prefect de poliţie. . . după alegeri. Numirea d-lul Buzescu (cumnatul d-lui Cezar Pascu) ca director la Prefectura poliţiei din Bucureşti a fost tocmai una dHt mometefe cu care a potolit nemuîţu» mirea d-lui Pascu.

D aci pentru unii dintre cadrele vechi, conducerea are această atitudine de eoneifiantS şi de promisiuni — pe alţii fi neglijează cu totul“.

Am dat aceste amănunte nu pentru e i ni‘i r Interesa intrigile din partidul fiberal ci pentru ca să se vadă că nu tete adevărat că partidul liberal este pregătit, prin unitatea şi armonia din sânul său, Ia guvernarea ţârei şj că departe de a fi armonie, partizanii săi $e ceartă p e slujbele Statului.

Tot prietinul nostru ne scrie : „In de aceste disensiuni din partidul

k met este o gravă (şi hotărîtoare) întie două grupări: aceea a Iui

Vintiiă Brătianu ş l grupe d-iuî Alex-Constantinescu.

«D-l-Vintiiă face, unde are influinţă, economii printre partizanii celui de al* ddtlea iar d*l Âl. Constantihescu suprimă pe vinlilişti. Lupta ameninţă să ia proporţii, mai ales că economiile d-lui Vintiiă Brătianu exasperează pe toţi partizanii liberalilor.

„Intre funcţionarii publici, favorabili liberalilor, există iarăşi ne~ mulţumiri. Sprimările se fac fără rost şi lovesc cu cruzime în rândurile funcţionarilor de carieră. Ei spun: „cu cele câteva zeci de milioane pe cari le realizează d-l Vintiiă Brătianu nu se poate îndrepta situaţia ţărei. In schimb, fucnţionarii publici oor trebui s â piară de foam e şi s ă umble desculţi sau să p lece dela funcţiunile lor“.

„Corul nemulţumiţilor împotriva ministrului de finanţe creşte cu numărul partizanilor d-lui Al. Constantinescu.

„Din lupta care a început pot ieşi rezultate surprinzătoare. Nu este exclus că grupa d-lui Constantinescu să izoleze pe d-l Vintiiă Brătianu şi să-i reducă, după alegeri, cu totul influinţă în partid. Tot de rezultatul alegerilor depinde şi sciziunea din partidul liberal, fiind un curent puternic pentru ieşirea de sub tutela conducerei partidului care nesocoteşte partizanii credincioşi.

In legătură cu atitudinea conducerei partidului, se vorbeşte de nerecunoştinţa ei faţă de membrii presei liberale: La Bucureşti, au fost nesocotiţi ziarişti de merit; la Cluj, directorul „Infrăţirei“, scriitorul Tomescu a fost tras pe sfoară, comitetul liberal păstrând la direcţia Teatrului Naţional pe d-l Bârsan. Se ştie că se anunţase numirea ddui Tomescu ca director la Teatrul Naţional din Cluj. D-sa însă a fost sacrificat“...

Iată, sub aspectele ei adevărate — aşa cum a destăinuit-o un liberal din cadrele vechi — situaţia internă a partidului liberal.

Cronicar:

fO H B T O ti.

Spre ideal„Cuvântul trop s’a tăcut.u

Sub crucea gândurilor noastre,Pe care, poete, vom muri,Noi facem drumul spre Golgota.,, Dar culmea n’o putem zări.iIn drui Ne-om

drumul fără de popaspoticni sub crucea grea,

oboseala de ne’nvinge crucea noastră vom cădea.

Dar, de vom isbândf s’ajungem Pe culme — visul împlinit —Pe crucea gândurilor noastre Vom ispăşi tot ce-am dorit.

Jertfl-vom tropul, fără milă...Ppar gândul ne înseninează Viaţa noastră n spre Colgota ;**Şl dacă nu se întrupează.

Horia Teculescu.

MrtratBfa iugoslavăSCÂNTEI.

Botezăiorule, acoperit de ciliciu, tu nu forte! clroaşe de mătase, dar sub lâna fa aspră ardea un spirit nobil, împodobit de gânduri delicate.*

Mierea pădurilor era hrana ta şi nu zahărul; dar şl ea era zahăr ; era făcută ca bietul popor din seminţia noastră. Adevărat* virtute şi adevărata dulceaţă labfaf t l se arată şl laolaltă se duc.

M atu l Ion era sărac, dar glasul lui «M M I» mai departe decât glasul atâtor pfteeJpi altei de toate bucuriile vieţii.

M a re a şi gloria nu e ceea-ce intră la sânge, ci ceea-ce iese din suflet. Cine râde, nu poale striga.

!*us nud căută pe Botezătorul printre te l mari.

tfâaa care se ridică botezătoare peste frumos fiu al oamenilor, a fost bătătorită.

ii din mierea pădurilor, trăi deşira a acoperi de ruşine şi de pe-uit rege păiat, pentru a vedea tul lui Dumnezeu, pentru a-l face oi lumii Şi pentru a face să strâmtele său, cu acela al lui Isus, mpărăţii şl peste veacuri.

• •ărufa îi slujesc iarna şi primă- 3, care are sub sine nenumărate e îngeri şi de soit, veni la casa ii şi ai săi nu l’au primit, im regii sperjuri» palate sublime iţii fără număr; pentru înţelepţii lori din această lume, laude şi î pentru înţelepciunea vecinică, i frumuseţea de nespus, nimic decât senin şi noaptea rece. tace între animale, moare între ltu, mic suflet omenesc, iu nu ştii

a tiip te : şi te superi sau te pierzi.■atifcri eu adâncă umilinţă, cu puter-

ntcă dslceaţă; suferi pentru a fi desă- vAşfi şl pentru a te apropia de pildele lu M iu s; suferi pentru ca ceilalţi să fie mai buni şi mai fericiţi, pentruca dure

rile tale să fie ca acele ale lui Isus, mântuire de suflete.

împreunarea iubitoare a Crucii e mai puternică decât armele şi decât scep- trele.

După N. Tommasdo.

CugetăriOmul nu poate nici măcar privi soa

rele — atât e de slab şi de necopt.

Ştiinţa e asexuaiă pentruca reabsoarbe,artistul e sexual pentruca împrăştie.••

Partea angelică a pmului e ceea-ce-i nemuritor mtr'ânsul; partea demonică numai, e aceea care duce la ruină. Numai prin propria sa vină un om ajunge nebun.

Arta creiază, ştiinţa distruge lumea sensibilă; de aceea artistul e erotic şi sexual, omul de ştiinţă asexual. Optica distruge lumina. •

Bătrâneţea e moarte, tinereţea eviaţă. Cu cât e mai mare un om, cuatât mai puţin îmbătrâneşte, cu atât maipuţin slăbeşte voinţa lui, cu vârsta.•

Orice boală are cauze sufleteşti; şi orice boală trebue s’o vindece omul însuş prin propria sa voinţă, el trebuesă caute s’o recunoască înăuntrul său. •

Disonanţele sunt un element tragic în muzică. Gete mai mari capo-d’dpere (Tris- tan şi Isolda) au astfel de tragice crudele; şi sunt „mai mult“ decât frumoase.

A înţelege pe de-antregul pe un om (Kant sau Fechner) însemnează a-l întrece.

0. Weininger.

Z:arul „Daily Mail* arată că în mai multe provincii din China bântuie o grozavă foamete, care împreună cu un ger îngrozitor seceră mii de vieţi.

greuT T a O a A i n c « n j . * e

Folositi'vă de s rui „ A lc o o lu l l i b e r a i * , care se găseşte în toate cârc îumcl din tară.

Doză mare şi mică se vinde pe acelaş preţ: c o D Ş ti in t ţ& d e o m .Informaţii asupra efectului şi comenzi mai mari se pot cere la depozitul principal:

Caşcavalul guvernamentalBucureşti.

Adresa telefonică: „ L ib e ra lu l“

In toate ţările europene care au par* ticipat la război opera de refacere înaintează greu.

Bine înţeles, sunt ţări cari stau cu mult mâi rău decât România, mai a!es ţările învinse. Dintre acestea două: Austria şi Rusia, se zbat în ghiarele catastrofei. Insă România are în contra ei alte cauze, adică o altă caută necunoscută aiurea în proporţiile dela noi. Această cauză cu două ipostase este: risipa banului publ c de către guverne şi jaful de la toate Instituţiile cu caracter economic.

Ţările .cu'mult mai bogate decât România au îost nevoite, în urma războiului, să reduci cheltuelile bugetare» Franţa şi Anglia; au început, Italia le-a urmat deaproapt Anul trecut â fost în Italia o grevă a personalului dela Căile ferate, tocmai din motivul' că guvernul luase dispoziţia de a reduce sporurile de scumpete. *

România care este o ţară cu mari izvoare de venituri nu s’a’gândit niciodată la binefacerile economiilor. Dimpotrivă. Cheltuelile bugetare cresc * neîncetat, iar sinecurüe se înmulţesc nemăsurat In special instituţia inspectoratelor a luat în România proporţiuni 'fantastice. De câte ori trebue să fie „cazat“ un om interesant cu o* leafă mare şi fără nici o specialitate, în totdeauna i se creiază o funcţie de inspector. Cunosc autorităţi unde numărul inspectorilor egalează aproape pe al funcţionarilor.

Furturile de la toate Consumurile şi aprovizionările se urcă iarăşi la sume colosale.

Nu este aproape o zi fără o denunţare ori ujnde se află un Consum sau un lucru de aprovizionare trebue să fie şi o delapidare, lucrul este acum curent. Dacă aceste fapte ar fi luate în serios şi dacă" ar fi sancţiuni ne-am minuna de câte condamnări s’ar pronunţa, închisorile noastre ar fi neîncăpătoare.

Am dori ca guvernul să facă o statistică : anume sa ne arate câte depozite şi câte îjări au luat foc dela 1919 şi până azi.

Se va vedea că ceea-ce s’a pierdut prin foc se ridică la un număr de milioane fantastic. Se va socoti apoi cu cât ar fi putut înlesni consumaţiujiea aceste valori pierdute.

Am spus, cu drept cuvânt, că îh România există această cauză de strâmtorare, aproape necunoscută aiurea. Zic „aproape“, fiind-cătoţi sunt pretutindeni. La noi, însă, întrecem măsura.

La Cannes s’a hotărit întrunirea unui Consiliu internaţional economic şi financiar care să încerce a pune ordine în Europa şi a pregăti refacerea prin opera solidaritătei ui^ve^ale. Dar mă întreb ce rezultat va da în România, măsurile ce vor fi luate d acă :

1° Guvernele nu vor voi să renunţe la cheltuelile destrăbălate;

2 1 La toate instituţiile cu caracter e* conomic se va fura şi se va da foc ;

3 > Oamenii nu vor voi să muncească conştiincios.

Pentru ca s.ă putem păşi hopul cel greu este de mare nevoie ca să se schimbe fundamentai sistema.

Mai întâiu guvernele să renunţe la destrăbălarea# cheliuelilor. Apoi sa supravegheze serios munca în biurourile autorităţilor publice, în sfârşit sa urmărească real pe toţi aceia cari, abuzând de încrederea ce li s’a dat în fruntea marilor depozite de mărfuri, au săvârşit incorectitudini.

Numai un guvern hotărit şi convins de eficacitatea acestor măsuri va putea aduce ţărei foloasele care singure ar putea ajuta opera refacerei.

Bineînţeles un asemenea guvern va ridica împotriva lui o furtună opoziţionistă, dar toată partea cinstită a na- ţiunei va fi de partea lui. Că sunt mulţi cei necinstiţi, o ştim, că sunt încă destul de puternici, nu ne îndoim, dar când

nueste de făcut o operă salvatoare trebuie de stat pe gânduri.

Odată fiind şef de guvern k>an Ohica şi mfrtistru de interne în acelaş timp, i s ’a raportat că un anume funcţionar comisese un furt, dar funcţionarul era alegător în coiegibl I şi avea şi câteva rude alegători. Ioan Ohica Ta chemat, l’a admonestat şi i-a strigat că va lua măsuri împotriva tuturor hoţilor.

Fără a se intimida funcţionarul îi răspunse cam râzând :

— Dar atunci ai să cazi dela putere, Măria Ta.

— Dar de ce 7— Fiindcă noi hoţii suntem majo

ritatea.Am credinţa că hoţii sunt foarte nu

meroşi, dar nu cred să fie chiar majoritatea în ţară ; ţara, in marea ei majoritate, este cinstită. Cei necinstiţi sunt toţi la suprafaţă şi în situaţiile arătoase de aceea par’că sunt atât de mulţi şi de puternici.

Salvarea, prin urmare, nu ne va veni numai dela măsurile generale pe cari Ie vor lua mafii conducători ai Europei, ci va veni mai întâiu şi mai ales de la noi. Căci după cum medicamentele ori cât de specificate nu pot folosi dacă nu sunt ajutate de un regim alimentar şi higienic urmat cu străşnicie, tot astfel decretele conferinţelor oricât de e- minente ar fi — nu vor putea da nici un rezultat într’o ţară în care se va practica, fără încetare : risipa banului public, jaful şi refuzul de a munci cu inimă.

Const. B ac alb aşa.

Doi - la felAm citit o litanaie lungă publicată în

una şi reprodusă apoi şi de celelalte foi liberale. Mărturisesc sincer : am cetit şi recetit, dar fără să pricep ce vrea autorul. Faptul mă surprindea cu atât mai mult cu cât cel ce iscălia: era profesorul universitar Mateiu.

Bănuiam că ar vrea să spună ceva dar nu ştie cum ; se vedea . că ar vrea să motiveze ceva, dar n-avea cu ce. Şi astfel se apucase omul să înjure. Să înjure Partidul naţional !

Pentru c e ?Azi am aflat. O telegramă din Cluj ne

anunţă, că d-l Mateiu a fost numit, de către liberali, director al instrucţiei în Ardeal, în locul d-lui profesor A. Ciortea.

Ii trebuia deci omului o punte de trecere. Şi a găsit-o: puntea de ceartă şi ocară.

In felul acesta d-l prof. universitar crede că înjurând pe atfii îşi ispăşeşte păcatele sale...

O, Matei, Matei, Matei !

Ălălalt e moşul dela Dej Teodor Mi- haly.j

Om bătrân, care văzând că nu mai poate trăi după meritele altora, cum era obişnuit, se împacă uşor cu gândul că o vorbă dulce din partea celor ce-1 cumpără, însemnează o măgulire pentru dânsul. Iar pentru acest lucru e în stare să repete şi să afirme tot ce-i şoptesc cei-ce l-au cumpărat.

Nu-i mirare! Omului prea bătrân i-se poate ierta mai uşor, căci nu prea ştie ce fa c e !

îmi vine să cred ca scrisoarea d-sale în care vorbeşte despre Partidul naţional, nu e nici măcar iscălită de dânsul, ci cei-ce i-au compus-o, i-au prezentat-o, iar d-l Mihaly a apăsat cu degetul crucea dinaintea numelui d-sale, fără să ştie ce era cuprinsul scrisorii.

A l t f e l , c u toată bătrâneţea d-sale, — nu putem admite, că n’ar fi observat bătaia de jo c ce se face cu numele dânsului.

Cum si fán propagandă electorală !a vedihü reg

•uneia furaulnl oi u n traZiarul „Îndreptarea11 pubHci armât

rea telegramă:BOflOll, S Febr. — J n x i « t I

timpii m i H u n a i a t m m n *

ne-ai atacat ca vmltMete.S’a încins o Inpti g rem ă.Snnt mnlfi răniţi. Prinanl m m

fihiţesen, amical nostn, atest grav r it de donfi cloanţe In eap. fie aseaen Pani fiMţeacn şl Ion Pepescn cari an Ic transportaţi la spital fii stan grafi.

ST. filITESClJ, ÎL VlifipCU, foşti deputaţi de Teieoiman.

ticni Pipi Ptn II*O telegramă ce ne-a sosi

eri după încheierea foii neanunţat că la al doilea scru tlnfu a eşlt ales Papă cardl naiul A chilie Rattf, care a lua numele de Piu al Xl-lea.

Date Biografice.Achille Ratti. născut la 3 l Martie 183

la Desio în Lombardia, un savant, fost subdirector la biblioteca Vatican! nunţiu în Polonia în 1919. Din an* 1921 arhiepiscop de Milano şi cardina

Foarte stimat pentru vasta Iui culturi tactul diplomatic, noal pontif supren este în acelaş timp şi un religios foart auster. E unul din cardinali! cei ma iubiri printre membrii sfântului colegiu

Noul Papi binecQvSptâ poporal.Plus al Xl-lea, noul Papă, a binecu

vânfat mulţimea de pe balconul exterioi al bisericei Sf. Petru. Piaţa era înţesat! de lume. Mulţimea a aclamat armata care a dat onorul Papei.

„Giornale d’Italia“ îşi exprimă pă' rerea de rău de faptul că cardio atu Gaspari, care întrunise 2 treimi d;r voturi s’a dat la o parte. Partizanii săi în dorinţa de a alege un Papă care si continue politica defunctului Benedici al XV-lea au votat pe cardinalii Ratti şl Maffi — acesta susţinut de cardinalul Vanutelli. La ultimul scrutin* cele maimulte voturi l#-a avut cardinalul Ratti..

•Marţi la orele 1530, noul Papă a

primit în capela Slxtină a doua adora- ţiune a cardinalilor; în urmă, a primit în apartamentul pe care-1 ocupă !n timpul tinerei conclavului, numeroase notabilităţi. La orele 16.30, localul conclavului s’a deschis şi toţi cardinalii au părăsit Vaticanul.

Un coeraelcaLPrinţul Chigi, mareşalul conclavului,

a adresat, din ordinul cardlriăTQÎfi! secretar al conclavului, comunicatul următor:

„Sanctitatea Sa Piu XI, cu toate rezervele în favoarea drepturilor inviolabile ale Bisericei şi Sf. Scaun, pe care a jurat că le va afirma şi apăra, a dat prima binecuvântare de pe balconul interior al pieţei Sf Petru, cu in- tenţiunea specială ca această binecuvântare să nu fie destinată numai persoanelor aflătoare pe Piaţa Sf. Petru şi nu numai Bornei şi Italiei, ci şi tuturor naţiunilor şi popoarelor, dorind pace lmnei întregi, o pace universală dorită atât de arzător.

Toci fie presă.Presa franceză constată că noul Papă

va continua politica de şpropiere cu Franţa de-o parte şi cu Quirinalul de alta.

f t H f r B I I l H "i n s t i t u t d e c r e d i t d e e c o n o m i i , S l ' b i î ' U .

Capital social Lei 10,000.000 Capital social em. nouă Lei 15,000.000. Fonduri de rezervă Lei 7,000.000

P. T.Avem onoare a Vă aduce Ia cunoştinţă, că legăturile noastre vechi şi întinse cu Banatul şi importanţa crescândă

din punct de vedere comercial şi industrial, a capitalei acestui ţinut, ne-a determinat să deschidem în Timişoara, (Cetate/ Strada Alba-Julia Nr. 3, în faţa „Hotelului Ferdinand“) o Sucursală, care şi-a început activitatea la l Ianuarie 1922 sub firma

„ALBINA“ institut de credit şi economiiSucursala, Timişoara

Noua noastră Sucursală se va ocupa cu iot felul de afaceri de bancă şi va fi călăuzită în activitatea ei de spiritu tradiţional şi propriu instituţiei noastre: solid, culant şi conştienţios-

Conducerea Sucursalei noastre, în calitate de director, a fost încredinţată dlui Alexandru Lupu, un probat funcţionar al Sucursalei noastre din Lugoş? care împreună cu funcţionarul nostru dl loan Murgoiu, angajează valabil Sucursala din Timişoara.

Vă rugăm a lua notiţă de deschiderea noue^ noastre Sucursale şi a-i acorda deplina Dv. încredere, pe care va căutasă o merite prin serviciu prompt şi conştienţios.

Ca cel mai vechiu institut financiar românesc din ţară, în trecutul nostru de 50 de ani, ne-am creat întinse şi excelente legături, atât în ţară, cât şi în străinătate, cari ne pun în plăcuta situaţie a putea servi pe on- noştri clienţi in toatedirecţiile în modul cei mai culant şi satisfăcător.

C vl t o a t a s t i z x i a :

L 2 2000 » ALBINA" institut de credit şi de economii

j f c g ţ d a A á t n i i w » âvvcsnr w a «m m

i M A R lO A ftA

Ş» _- Miniştri se tem că vor cădea. — Ei candidează. tu mai multe

locuri. — Eotărîrile consiliului de miniştri de eri- —Bacureşti, 7 Februarie Î922. (Prin telefon), — Un consiliu de mi-

oiştii s’a ţinut aseară sub ̂ residenţla d-lui Ion 1. C. Brătianu. Qonsi- iiul s’a oeupat exclusiv de chestiuni electorale şl politice.

S’a hotărit candidarefc miniştrilor, dictând principiul ca membriiÎternului făeag dicteze în două şi trei locuri, dintre cari unul In ve- iul regal şi restul îa nouile ţinuturi.Iată unde candidează miniştri: Sasu Vasile la Vaslui; C. Banu Ia Ialomiţa;

l G. Duca la Vâlcea; Vintiiâ Brătianu la Argeş; G. Mârzescn la Iaşi; Jean Th. Florescu la Bucureşti; C. Angelescu Ia Buzeu.

Cosma,&igŢe, Insuieţ şi Nistor vor candida şi In vechiul regat.Iu ilasaifcoM. candidează V. Sasu şî G. Mârzescu la Ismail sau Cetatea-Albă. Primul ministru, Ion firătiann, candidează m CINCI IODURI: In Bucureşti, în Bu

covina, In Basarabia, Ardeal $1 Banat.in cercurile guvernamentale hotărîrea luată eri în Consiliul de miniştri a

produs o m are itepresie. S e m ărturiseşte c ă situaţia lUVOIUUlUÎ în alegeri e foarte

f a. Miniştrii s e tem că vor căd ea ş i ue-aceea candidează în m ai multe locuri.rtizanii liberali văd tn acest procedeu Slăbiciunea mârturisită a guvernului. Numai opoziţia întrebuinţa acest mijloc tn alegeri, punând candidaturile fruntaşilor în mai multe locuri.

*D»1 Vintilă Brătianu pleacă mâine la Cluj în vederea unor măsuri electorale

Badio^ram — Corni«* Bucureşti, 8 Februarie.

iloui i abinet italian.Roma. — D e N icola, preşedintele C âm erei italiene, a form at cabinetul, care

va ăvea sprijinul socialiştilor ş i partizanilor lui Nifti.

Greva din Germania.Berlin . — In urma grevei ia căile ferate se resimte lipsa de cărbuni şi

făină. Preşedintele direcţiei căilor ferate a adresat o somaţie oficială lucrătorilor grevişti ca aă reia Mercuri lucrul ameninţând în caz contrar cu licenţiarea din $etvîciu a conducătorilor grevei.

Economiile d-lui Vintilă Brâtianu^ Cum se fac reducerile personalului legaţiilor. — Sistem nenorocit. — Ce este cu Budapesta? — Funcţionarii publici

lovit! în mod crud de guvernul liberal. —

«!.

Am spus în titlu »economiile d-lui Vintilă Brătianu în diplomaţia română* de oare-ce nu d-1 Duca face economiile, cl ministrul de finanţe.

Ministrul de finanţe nu vrea să ştie: el cere economii — ori cum- s'ar obţine. Aşt*fel a impus d-lui Duca metoda d-sale: se vor suprima posturile secretarilor de legaţie, lăsându-se câte un secretar fie- e fe i legaţii. Şi ca să fie şi mai in- tehgerttă măsura, s‘a căzut (după multă chibzuială în consiliul de . m niştri în care şl generalul Moşolu şi-a dat cu păfereâ) cî i suprimările sâ se facă după urmfttoesAretâfaordlnar de surprinzător principiu; „cel mai nou numit va rămâne!“ După cum, la lorzi, primul născut moşteneşte toate drepturile tatălui — tot ast-fel (fifnd-că este vorba de diplomaţie şi d-1 Duca ţlne la afninflrile sale des-

Ere englejl 4 e pe când făcea conferinţe k şcoala ştiinţelor de Stat/ consiliul de miniştri liberali au hotărit un joo de sorţi invers: cel din urmă va fi păstrat (n slujbă!

Nu-i importă dacă acesta — numit sinecuristui fără

paloare* el rămftne pe viitor specialistul legaţiei.■■■■ *■ *.. Suprimările mai* au o faţă gravă. D-1 jjVlntilă Brătianu nu cunoaşte alt cuvânt ide ordine d e cSt economii chiar şi a-

' polo unde ele nu sânt necesare şi aduc lari primejdii ţărei.

~ pildă: legaţiunea noastră din Bu- care are o importanţă de-

tare trebuie să corespundă tu- 4umr cerinţelor având de reprezentat şi jle ungurii din Ardeal, — a rămas ca şl legaţiunea dela Vatican, cu un singur secretai: de legaţie., Hăi mult, ministerul de externe român desBinfează consulatul român dela budapesta care nu numai că nu costa Şîinic pe Stat dar, din venitele sale, »ducea bacul In cassa ministerului.

Serviciile pe cari le făcea acest consulat erau de o mare importanţă şi suprimarea lui este o prostie de neînţeles. ;f Dacă astfel se înţelege a conduce

Serviciile publice sacrificându-se, de dragul economiilor d-lui Vintilă tocmai acele servicii cari sunt de utilitate naţională mai importantă.

t Economiile d*lui Vintilă Brătianu ating şi, o coardă mult mai dureroasă: lovesc c m în nefericiţii funcţionari publici. In A la de suprimările ce-a făcut prin mihistere lefurile tuturor funcţionarilor se vor reduce.

Economiile acestea sunt stupide. Viaţa se scumpeşte pe zi ce trece — cu toate că liberalii se lăudaseră că numai venirea lor la guvern va efteni traiul. Lefurile funcţionarilor vor fi reduse tocmai pe vremea acestei mari scumpete. Ce vor face aceşti oameni îşi familiile lor? Trebuie să le cerem şi viaţa ca să servească Statul?

Cum vor putea exista în cele mai grele condiţii de trai funcţionarii publici, cărora d-I Vintilă Brătianu le cere noui sacrificii, deşi astăzi copiii şi soţiile lor sunt desculţi şl ei fără nici o ajutorare?

Economiile ce face d-1 ministru de finanfe cel puţin dacă ar aduce o uşurare şi un folos Statului. La un buget de 8 miliarde, ce sumă poate aduce o reală economie.

Cu astfel de măsuri meschine vrea acest ministru şi guvernul liberal să ridice tara din starea de faliment în care se află?

Nu cu reducerea lefurilor funcţionarilor se va îndrepta această stare şi nu cu ei trebuia să se înceapă. Ei plătesc astăzi toate impozitele şi suportă cu mare greutate viata nenorocită pe care le-a creiai-o incapacitatea de guvernare averescană. Liberalii cari au făcut tot felul dé afaceri pe seama Statului — lovesc, cu cruzime tocmai în acei cetăţeni cari au fost mai năpăstuiţi, totdeauna, de partidul liberal.

Procesul comuniştilor.Luni s'a continuat procesul comuniş

tilor. După apelul acuzaţilor şedinţa s'a suspendat până a doua zi.

In şedinţa de eri, Marţi, maiorul Cérnát terminând expunerile sale privitor la incidentul de disjungere, cere nedisjun- gerea procesului.

Iau cuvântul avocaţii Stroescu, Crătu- nescu şi Teodoreanu, care motivează disjungerea pe care o cer cu insistenţă.

D-1 Basile Sepeanu — mărturiseşte că intre colegit săi există convingerea că tot acest proces este o înscenare a d-lui maior Cérnat, care vrea să-şi atragi o tristă celebritate.

D-1 Eug. Eliade — revine asupra cazului poetului Mihail Cruceanu — care nu póate fi apropiat cu criminalii de drept comun.

Mâine va avea Ioc pledoaria d* Iui Take Policrat, după care va urma replica comisarului regal.

Situaţia agricolă a ţărei.Pe baza evaluărilor făcute de către

Consiiieratele agricole din tot cuprinsul ţărei. Serviciul Statisticei agricole din Ministerul de agricultură, a întocmit situaţia provizorie a semănăturilor de toamnă făcute până la 1 Decemvrie 1921 in România.

Suprafaţa însămânţată ou grâu este de circa ,1,445 900 hectare, faţă de 2,109.311 hectare cultivate în toamna anului precedent.

Suprafaţa semănată cu secară se ridică la circa 103,500 hectare, iaţă de 265,379 hectare In 1920.

Orzul s‘a semănat pe o întindere de circa 72,000 hectare, faţă de 65,668 hec- tere în toamna anului precedent.

Rapiţa ocupă în toamna anului 1921 circa 6,700 hectare, faţă de 14,240 hectare cultivate cu această plantă în anul precedent.

Totalul semănăturilor se ridică la a» proximativ 1,668.100 hectare, faţă de anul precedent când culturile de toamnă ocupau 2,454.598 hectare; avem un deficit de 766,498hectare.

Vineri, tn 10 Februarie la ora 0 seara 5Compania dramatică MARIOARA VQICULESCU va reprezenta

k Teatrul Naţional (Apollo) celebra trageie ie (Ml

* .1 o■ m:

Principesa ludeeîCostume şi decoruri noui din streinâtate. Mare înscenare dramatică.

P r p H f l h i t p f p l G f * Balcon Lei 36; Loc rezervat 10 rânduri Lei 36; Stal I Lei 25; r r C y i l l U I I C I C I U F . alegătorii circumscripţiei Braşov.

D»1 dr. Voicu N ifescu se află de câfe-va zile în cercul Săcele, unde e primit cu mare entuziasm de alegători. D-1 dr. Aurel D obrescu pleacă astăzi încircumscripţia Arpaşuiui.

♦Membrii delegaţi în com ite^ foca i

agrar au fost aleşi la înirunirea J e eri ţinută m sala Sfatului urmatQ|.j| economi din Braşov: loan Blegu ş i Cristian Stenner pentru Braşovul-vechiu., G heorghe Coman (Stupini), Dumitru G, M ăzgărean (Scheiu) şi Ştefan Cim- p oacâ (Dârele).

Societatea meseriaşilor români »Lumina“ din Braşov aduce şi pe această cale mulţumiri d-Ior Dumitru şi Radu Orghidan, cari s’au înscriş ca membrii fondatori cu suma de câte 500 Iei, C o- mitetut.

Funcţionarii de poliţie din Braşov pe deplin nemulţumiţi de modul cum sunt trataţi cu privire la salarii, vor face astăzi un memoriu pe care*l va înaintaministrului de interne.

*S iarea civilă. — Oficiul stării civile a

înregistrat în cursul săptămânii trecute 19 născuţi, iar morţi 18 şi anume: Caro! Bara, Paraschiva Fulga, Bonifaţiu Bărberiu, Emil Dietrich, Gheorghe Milea, Í Dumitru Bădiţoîu, Niculae Bârsan, Elena I Balázs, Radu Crâciunescu, Gheorghe Bârsan, Nemet îosif, Mihail Ölti, Niculae Paraschiv, Timar Vilma, Traugott Bell, Niculae Bertea, Maria Verdeş, Ecaterina Moise.

Din prilejul morţii neuitatei sale soţi f Marina Bârsan n. Nan, d. Silvestru Bârsan a depus la ad ministraţia ziarului nostru suma de 50 lei pentru masa studenţilor români „Virgil Oniţiu".

Inf ormaţiun iDin New-Vork se anunţă: „Associa

ted Press“ află din Tokio că în g^ra Itoigaîra s'a prăbuşit o avalanşă asupra unui tren de persoane. Sunt 110 morţi şi numeroşi răniţi.

D4 Alexandru Ştefănescu, inginer agronom în .ministerul Agriculturii a fost delegat prin decret regal a îndeplini funcţiunea de inspector general admiriish trativ pe lângă departamentul agriculturii.

*Regele Alexandru al Serbiei, însoţit

de preşedintele de consiliu Pasici şi ministrul de externe Nincici, va pleca la 19 Februarie la Bucureşti, unde se va face logodna oficială cu principesa Ma- rioara.

Ministerul de Finanţe a atras din nou atenţiunea administraţiilor financiare asupra dispoziţiunilor luate de a face apel din oficiu în cazurile constatate că s'a comis o nedreptate ori că s'a întrecut dispoziţiunile din Instrucţiuni în privinţa evaluărilor.

Se anunţă din Helsingfors că s‘ar fl produs ruptura definitivi dintre Lenin şi Trotzki. E iminentă demisia lut Trotzki.

Dăm mal jos câteva, cifre luaţi» defai refugiaţii ucranieni ttecâţf pe teritorial nostru, asupra preţurilor «iRyeiitator tu Rusia sovietică: unturi sărată > pud (16 kgr.) 8,000.000 ruble fcovtettoe? Dat de vacă 1 ptid 7 milioane 600:000jj 2 a - hâr bucăţi 1 pud 6.00&000, Z a h S rto s 1 pud 5.500.000) Slătuna 1 pud&tt&OoOfc Carnea de porc 1 pud 1 .800,000; - Carnea de vacă şl cal 1.500.000) Sarea1.000. 000; Petrolul latftpant f.20fcO6O) Orezul 1.6C0000; Ceâpa €00.60$ Mazărea 680.000) Hrişcă 600.000) Ovăzul 400.000) Orzul, Fasolea 1.403.**C0r Pielea 14 milioane; Hârtia 87.00006$ Mahorcă 1.600.000) «Un mosor de aţă 650.000; Secara 420.000) Gtâul 525.000) Făina de secară 525.00$ Făina degrâu950.000.

* ?

M J I I 1 J »H « H

La administraţia ziandiţL jtostru se prime8c anunciitlt ş i pentru ziarele din Regat cu pretpriie

oficiale diipâ e • *

AdminUtrafla.

Tragerea lozurilor AsoelaţiDaeiLista câştigărilor sortate ia tragerea t ţinută în zilele 31 Becenfrie 1921 vecăia

(13 Ianuarie nou)—20 Ianuarie 1922 vechiu5(2 febraarie noiţ

Leul a cotat eri time.

la P aris 9 cert-

La această tragere se iau în consi- , derare biletele vândute până la începutul tragerei- Plata câştigurilor începe Ia 1 Martie st- n. a- c. contra biletului câştigător şi durează până Ia 3 1 Maiu st- n- a, c- Câştigurile nerescumpărate până la această dată rămân tn beneficiul fondului V. Alexandri pentru tipărirea de lucrări poporale. Pentru mai mare siguranţă se recomandă câştigătorilor să-şi conlroleze numeiii câştigători nu numai în ziare, ci şi în lista câştigurilor trimisă de „Asociaţiune" tuturor redactiunilor precum şi comisio-. narilor.

5 0 0 Lei Seria i . Nni 10043. 18933, 20154,27483,34416.35307,35697,44490, 47160, 47257. Seria ÎL Nrii 2645, 6701, 7992, 14017,14182,15394, 18636, 18664, 20839, 30750, 38751, < 0743, 45013. SeriaC. Nrii 2000, 80)7, 9041, 12150, 18751, 21407, 23074,23588, 4E059, 48937. SeriaD. Nrii 8565,12661,27094, 33072, 43963,44962, 45580, 47270, 48832, 49224. SeriaI . Nrii 3022, 3959, 4512, 11169, 13676, 22924, 38539,44153, 46172. Seria F- Nrii 9370, 19568,20274, 28802,34781,35543, 41145. Seria 8 . Nrii 1769, 3753, 6478, 6925, 7251, 20007, 24389, 30247, 33986, 36996. 46675, 47104- Seria H. Nrii 3268, 4022, 7872, 11742, 14088, 22574 31320, 32926,36514,38379,38703,33168,42405, 48601- S e r ia l . Nrii 2755. 10592, 10954, 16119, 19424, 32621,41402, 4620C. Seria L Nrii 8757,18233,* 24125, 24274, 28370, 34495, 39190. S erii1 E Nrii. 6O0l, 13992, 14832, 19623, 20721, 3296S, 33174,33823. Seria B. Nrii 2734, 3433, 3713, 6763, 9410, 9665, 12179, 15520, 16403, 22903, 35450,37309, 41723, 43727. Serii0. Nrii 5082, 8729, 10711, 13047, 24831. Seria P- Nrii 7713, 24754, 29*13, »9666, 34886, 35913,40284, 43614. S«iaR . Nrii 1163, 3730, 9587, 22427, 43205: Seria S. Nrii 229, 1103, 4048, 4540, >6594, 8428, 13721,18383,19721,21328, 23384 32439, 35467: 39921, 41310. Seria T. Nrii 735,11433,11535,15582, 28598. 32537. 32745, 32880, 34774, 37349,41443, 43947, Seria0. Nrii 24034,27684. 28241, 33557, 37558, 38203, 42419. 46933, 48399, 48459. Seria f . Nrii 4786, 5339, 10364. 10393, 20185, 21793 28737,29026,29193,38096,38562. 3935li 41463, 42310, 45793. Seria Z.Nrii 3200, 6409, 9078, 17525, 39077. 42209, 46864, 48860.

2 0 0 Lei Seria 1. Nrii 3220, 6385, 7011, 12581, 15990,18832, 19555,21614 24049.25419,25981,29871,31735,32302- 36088. 36091, 36661, 41583, 43361- 43924, 48298- Sola B. Nrii 752, 1889 2768, 5081, 5128, W 8 ,14198, 15448,16276.16611.17188,17468, 23058, 23108,28370,31923,32548432700, 33654,33732,35060,38327.39213. ‘ 40428, 42708. 44910, 45SL C. Nrii 4616, 7366, 7758, 7810, 1 4 ® i, 15112. 16173, 19875, 19675. 23618. 25637,27913,31063.31277,35799,40413, 42140,43417,44286.46288. Sola D. Nrii 2473, 3783, 7445, 9162, 9980, 10986, 12422, 12596,13222,13238,13443, 16478, 18238, 18249, 18659, 23065, 23238,25540, 25579, 29026, 30964, 31971, 32541,33380, 33843,33943,35688,37998, 38527.39046,44525, 49398. Setrtl l Nrii 322, 2074, 4505, 5227, 5328,6101,8608. 9916, 12543,13141,13149,17927,18®5, 26436,27513,28798,31527,33173,83376, 35280, 37044,45834,470«, 4933».Nrii 2072, 4718, 8801, 10060, 1 13392,19811, 21563,22120,23286,25427,28013,36819,42508,427E0,4 45992, 46053, 48040. Seria 6. Nrii 4929, 8654. 11640. 14083, 15859, 1 21078, 21860, 26676,29360,3M 45130, 46078» 46266,46534 4$E Nrii 2130, 2798, 3461, 351 5123, 5620, 6953, 7710, ‘ “9961. 10697,11461. 11682, 17316,1 18758,19236,19354. 21446,21867,2 23760, 2 3 8 iH p « l ,p » 8 / 2 5 e W , 2< 26788,29274, 29662; 36403,86832,3 3853% 99235, 39744, 40015, 4 41798, 44854, 44951, 48552, 49875.I. Nrii 509,1153*1199,2271,8719,1 14202,16160, 17135,20173. 24785. 2 27618, , 344597 3*38jL ,8|3984a 40l 34,42947.44348,,Seria L ttM *27f0, «248f 4484, *4834,: 5757, 8470, 9662. I 15986,16815.18700,19454,20886, 2 2 4 0 i3 ,29678,31683, 33018,34536, 4 45765. 'Seria l : Nrii 2042, 6985. 1 14071,16075. 16969,19971,21879,28251, 26307, 24940, 25537, 233043, 33187,83274,36625, 40653,

(Vi on»®).

Í Cinema Teatrul Naţionalşva procurat cu mari(fost Apollo) Direcţiunea AWWA R Hi 17 V NT** care a avut un succes extraordinar. Fiecare sâ se asigur^; ri sacrificii filmul jjii l i l i X jl JD U jL â XL X I i de bilete la cassa teatrului. '«Ni

Soc. „O crirtireak/ia D Orfanilor din llăzboin*

Şedinţa com itetiln^lndeţean, |

4 construcţie de fier, claviatura os de Îefant, dela Ifirnele 4e primul rang. e inul meu.

SOAftEIH yw n * *■■* t amsi ieftin ca oricare caletfdar bun.

De vânzare pretutindeni la depózltarii noştri; Iar la Braşov în 11* brăril şl la administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei*.

Notaţi bine: Calendarul este tipărit cu literă nouă sosită dela Viena, astfel că se deosibeşte de toate celelalte calendare prin slova mare şt tiparul lui foarte curat şi uşor de citit. Am ţinut,* întriadms, să satisfacem cererile sătenilor noştri pari nu văd bucuros cărţile cu slovă miei.

Translucidări, fotografărl, vindecarea c ţ i r a z e l e R o e n t g a u .

BraşovStrada Orfanilor No. 25.

1886 1 -1 5Crema fllargite Dr. Földes ere efect miraculos, e fără unso arc, neitricâcloasâ şi înfram- ■eţeazâ imediat După câteva iile de la trebuia (are disper defectele de piele; ca pistrui, coşuri eci Tenul devine fin şi de o coloare roz-tradafirie.

Se paste eftpâta In fiecsre farmacie şi drogherie.

Or. Főid««