ANUL al LXXX'VI-lea n-l 75 NUMĂRUL .1 Leu B r a ş o V j J o i 5 ^ | r i U e j Q 2 3

t i i a n w "■gaai.i" ~ ■■ ~~—

« « & • ? « .* ţ i i l w w s l i m ţ *n X J h îâoiiR T «T '3 BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 200 le! fO siru sfcreinăiate 500 leii âsaafuri, rec lam e, du p ă tarif

Fondata la|1838 de George Bariţiu

Apare în SSe-care zi de lucru

Oficiosul guvernului compari pe fraataşil Opoziţiei pplto c i nişte pasări cari »no pot distrage prosperitatea ogoarelor“..

Credem şi noii Aceasta e treaba şobolanilor!

Amestecul urmatei in luptele politiceDovada c i guvernul este prizonierul Opoziţiei unite.

E ste destu l c e O poziţie unite să a- nunte o întrunire, pentru ce im edfet în­treg aparatul administraţia şi armata sâ fie mobilizate. S cen e le triste din

^Bucureşti s ’au rep e ta t la Brăila, G alaţi şl Târgovişte.

Desfăşurarea de forfe mi litere, arată \ tocmai cât de teamă ti este guoernului să / . lase libera manifestare a voinţet cetă­

ţeneşti. C ând a a juns ia acea s tă mă* sură, guvernul se poete con sid era vir- tuei căzut.

Pentru o r ic in e , re iese adevărul a c e s ­tei afirmajiuni. Un guvern nu se p o a te

. m enţine prin sprijinul baionetelo r. C a să poată guverna, sco ţân d arm ata pe străzile o raşe lo r, b a rân d in trările şi b locând sa te le — e s te o cu ra tă n e ­bunie.

In primul rând, guvernul însuşi dă măsura nesiguranţei in care trâeşte, arătând prin măsurile excepţionale ce ia că se teme% chiar de cele mai paş­nice manifestaţii. Apoi, ce înseamnă alarmarea continuă a satelor, prin mă• suri grave luate prin jandarmerie şi executate de armata ţâr&il A rm ata nu trebuie s i fie în trebuinţată în sc o p po-

f iitic,. deocre-ce totdeauna prin acest nefericit procedeu s'a ajuns ia cele mai triste rezultate. Am estecul politicei In arm ată e s te atât d e dăunăto r — dar tncâ întrebuinţarea ei la împiedicarea manifestârei voinţei libere cetăţeneşti. ‘Regimurile militariste au dus ţările la morile nenorociri.

P ro testăm , dar, îm potriva continuei întrebuinţări a arm atei — ca re e s te a ţărei, nu a unui partid — în luptele po­litice.

E vrem ea, c a C om andantu l suprem al arm atei să dea ordinul de re tragere a a ceste ia d e p e câm pu l d e lup tă p o ­litic — fiind'Că cele m ai m ari prim ejd ii p o t decurge din a ce a s tă întârziere.

D acă privim cu cea m ai m are n e li­n işte prim ejd ia urm ărilor na tu ra le aie am esteculu i arm atei în lup tele politice— nu putem să nu relevăm la tu rea ri­d ico lă a atitudine! d e azi a guvernului Brătiânu.

G uvernul e s te prizonierul O poziţiei. Spuneam că este destu l ca O poziţia unită să anun ţe o ad u n are publică, p en ­tru ca guvernul să d ea o rd in de m o­bilizare a trupelor din garn izoanele respective .

întrunirea cea mai paşnică este în­conjurată de forte însemnate de ar­mată.

O poziţia unită im pune atitudinea ce v rea guvernului, c a re a r fi dorit bucu­ro s s ă a ibă de-aface cu întruniri turbu­lente , c a să şi justifice cei puţin extra­o rd inarele desfăşurări de forţe militare. Ori, adunările O poziţiei unite sunt do­m olite num ai de spiritul superio r ce tă ­ţenesc , ca re le p resideazâ , dejucând toate măsurile de pază luate de ga oern.

C u toate aces tea , guvernul se teme şi continuă a lua m ăsuri extrem e. D in dilem a în ca re singur a intrat, nu ştie cum să i a s ă : să nu scoată arm ta, manifestările ar lua un caracter gram dios şi ar compromite guvernul în faţa acelora cari astăzi sunt informaţi fals de însăşi autorităţile publice liberalei d acă sco t arm ata p e străzi, dovada im- popularitâtet este şi moi elocventă.

Şi tot m ai evident este faptul c ă O poziţia unită d ictează astăzi guvernu­lui atitud inea p e ca re o d o reş te . Opi­nia publică este stăpână pe situaţie— cu to a te a p a ren ţe le în şe lă to are i, dar trecătoare i puteri liberale sp rijin ită p e baionete.

^0 Înfrângere a profesorilor secundariOricine a urm ărit desbaterile congre­

sului profesorilor secundari, fie şi din sum arele dări de seam ă aie ziarelor, a trebuit să răm ână isbit de contradicţii ce există în tre m oţiunea votată şi tonul discuţiilor cari s’au urm at.

In tr'adevâr, oratorii an dovedit cu cifre dela 1916 încoace, orice urcare de

T*aiar a tos?, în realitate, o micşorare, o dim inuare, aşa încât leafa de astăzi a unui p rofesor c o .tsp u u d e ia sum a de 73 lei aur, pe când înain te de războiu ea era de 420 lei. S’a dovedit, to t cu cifre, că singuri funcţionarii p lătesc im­pozite raportate Ia cursul valutar, pe

când celelalte categorii de cetăţeni, vrem e de 2—3 ani, n’au plătit nici un bir. Că Statul vrea sâ-şl echilibreze bugetul din munca nep.-ăiită a funcţionarului, ia r ri­sipitorii bonurilor de te z in r sunt lăsaţi să se răsfeţe tn belşug. C â bugetul Ro­mâniei de asytci, ca sâ corespundă n e­voilor reale, ar trebui să fie de 50—60 m iliarde, şi nu de 15 cum este acum.

N ’a fost un singur orator, care sâ nu consta te câ traiul profesorului este im­posib il, câ este serios am eninţată cul­tu ra rom ânească şt, "dimpreună cu ea, înseşi garanţiile de existenţă ale Statului.

Te-ai fi aşteptat ca, după ce s ’au fă­cut astfe l de constatări, oamenii să pă­

r ă s e a s c ă învăţământul, câutâadu-şi ros- J r a r i în altă parte . Statal n’a satisfăcut

^ e le m e n ta r e i obligaţiuni de a se îngriji de tra ul slujbaşilor săi, obligaţiune pre­văzută p ână şi în contractul dintre stă­

pân şi sclav, şi respectată de-a iangul Istoriei p retu tindeni, unde se găseşte o societate om enească, fie ş( de structura cea mai primitivă. Corpul p rofesoral era chiar dato r a-1 face pe gavernanţl să priceapă adevăratele in terese aie ţărei; şi cum coodocâtorii de astăzi nu se im­presionează de cântecul argum entelor, congresul trebu ii să păşească ia sancţiuni.

D ar gândirea dreaptă este proprietatea sufletelor tari. Cele fără curaj au o lo­gică încâlcită, plină de cotituri, de con­cluzii neaştep ta te.

Astfel, m oţiunea congresului abundă în desiderate şi apeluri, renun ţă în să la orice m ăsură de constrângere, încredin­ţând soarta dăscălim e! d-îul Vintiiă Bră tjanu, care, într'un acces de generozitate , tnefi te pom eneşti că egalează salarul profesorului cu al unui plutonier din arm ată.

C a delegat al secţiei B raşov, este bine, cred, să ară t cum s’a votat acea m oţiune, care înseam nă ◦ înfrângere a corpului profesoral. Na sunt lucruri de natu ră a bucnra p t optimiştii, cari cred că de m ult s’a desfiinţat robia şi câ su­fletul poporului nostru , îuvingându-se pe sine, se află in m arş viguros către de­săvârşita em ancipare. ,

Com isia, care avea delegaţia să tra ­teze cu m em brii guvernului, expunân- du-le revendicările corpului didactic, a convocat congresul pe ziua de 29 Mar­tie. Eram aşa-dară post festum , căci bugetul se vo tase cu o zi mal ’n a in te .

S’au rostit multe discursuri la congres, aşa de multe, încât d-i preşedinte, o b ­servând că sala e s te obosită, a cerut închiderea discuţiei, desem nând pe uiţi- m ui;orator. Acesta, tot un m em bru din comisione, a citit apoi nenorocita mo- Tune, care nu e ra „în sensul celor d is­cutate1* — cura s ’a raportat tu turor zia­relor. Ea nici nu putea să fie, deoarece nu s’a redactat în congres, în cursul discuţiilor, ci, scrisă poate cu câteva zile mai ’nain te , îşi aftep ta m om entul, în buzanarui d-iui Carp.

D iscuţia fiind închisă, coogresiştilor nu li-a m*i răm as decât să voteze pen­tru sau contra moţiunei. A fost momen* tui cei mai caracteristic şi cel mai de priraant: pentru m oţiune vre-o 20 de o a ­m eni, con tra ei vre-o 4, câţiva d in tre o ra io 'i au părăsit sa la foarte iadigasţf, iş r m area m ejoritate — dio cauza su r­prizei sau a lipsei de curaj, n ’aş putea să spun — s’a abţ nut dela vot.

D upă închiderea congresului, d-i p re­

şedinte a prim it felicitările unui secretar general, „pentru tactul §i înţelepciuneaca care a condus congresul*. ___ _

La ce l-iu trebuit comisiei declaraţiile noastre, că suntem gata să dem isionăm , dacă nu n is e vor împlini revendicările? Cui şi ce vrea să dovedească cu e le? Sunt întrebări, la cari nu vreau să ră s ­pund.

Ceeace vreau să stabilesc, este că prin congresul dela 29 Martie, corpul profesorilor secundari a su fe r i o în­frângere, care l’a descurajat pentru m altă vrem e, căci s ’a dat legat în mânile gu­vernului. El seam ănă cu o arm ată, care a ieşit din tranşee, c a sâ dea lupta îa câmp deschis şi s ’a oprit la jum ătatea drumului, începând parlam entările, op ri­re fatală, căci şi-a desvelit toate slăbi­ciunile, fără să cunoască, în schim b, forţele duşm anului, care a ştiu t sâ ră - m ână ascuns.

Iile Cristea,profesor.

Am publicat la tim pul său docum en­tul com prom iţător şl doveditor al mo­dului cum a fost aleasă actuala Consti­tuan tă — ordinul către jandarm erie priu care f se dă im trucţii c»m să procedeze în alegeri.

Surprinsă de publicarea acestei do­vezi cari nu putea fi dezm inţită Cam era liberală nu a voit să asculte, în şedinţa dela 10 Martie, pe d-î deputat dr. Sever D an ,ca re voia să 1 citească, şi guvernul, prin ministrul său de justiţie a declarat de fals docum en tu l

P -c tru a preciza în faţa în tregei ţări câ acest c ra n m onstruos a fost dat şi că docum entul există, d l dr. Sever Dan a adresa t presei urm ătoarea sc riso a re :

Domnule Director,Aproape toate ziarele au publi­

cat uu document nespus de com­promiţător pentru guvernul care a prezidat alegerile din Martie 1922. înţeleg ordinul circular dat către jandarmi, îa care ei sunt instruiţi cum trebue să comită falsuri, fur­turi şi alte crime îa favorul can­didaţilor liberali.

„Camera“ liberală m’a oprit să dau cetire documentului în şedinţa dela 10 Martie a, c- In schimb, d-1 Jean Th. Florescu, Ozurpăto- rul departamentului justiţiei, a de­clarat că documentul e3te fals.

I-a n răspuns, că iau răspun­derea în faţa justiţiei pentru au­tenticitatea documentului.

Yâ rog, d-le director, ca înre­gistrând această declaraţie, să o utilizaţi în faţa instanţelor şi să cereţi să se facă lumină complectă cât mai în grabă în o chestiune atât de importantă.

Nu se poate să lăsăm ca în faţa Iu mei culte, asupra „Consti­tuantei“ Ţârii Romaneşti să pla- neze în permanenţă acuza gravă că această Constituantă este com­pusă în baza unui cumul de crime ordinare, săvârşite din ordin oficial.

Ce valoare de drept poate sft aibă îa interior şi în relaţiile ia«* ternaţionale, o legislaţie, care ia fiinţă din hotărîrile unui astfel de corp legiuitor.

Aşteptând cu nerăbdare desba­terile în faţa justiţiei, vă rog să primiţi, d-le director, asigurarea stimei deosebite ce vă păstrez.

Sever Dân,deputat Şi secretar general al

partidului naţional român.

Pentra Brătienii R o ia n ei— Sentinţa în procesul foştilor miniştri

bulgari. —B. Sofia 2. (Rador), înalta Carte a

p ronun ţat sentinţa în procesul (oştilor miniştrii învinuiţi de a fi dus Bulgaria îa ruină. D-nli Radoslawoff, Tonceffj, Peceff, Popoff, Dinceff, Pctcoff sân t condam naţi la detenţiunea perpetuă. Ge­neralul H aidenoff la 15 anî, generalul Jecoff fost generalîsm , d-nil Apostoioff, Cosnitskl la 10 ani. Generalul Boîadfeft la 5 ani. Afară d e aceasta , condam na­ţii p ierd to a te drepturile civile ş i poli­tice ş! sunt condam naţi solidari la p la ta despăgubirilor d e războiu, rfd cân d u -se la o sum ă d e 32 m iliarde 700 m ilioane leva.

Cine-s oamenii de încredere in Ardeal ai d-lni Brătiann

Unul, d e prim a clasă: Prefectul Făgă­raşul ui, individul C. Radovicf, condam ­nat definitiv la o lună închisoare pen tra însuşire — ca oficiant public — d e ban i streini.

D-1 Brătiânu ştia d e această condam ­n a r e ? — De ce a încredinţat destinele judeţului Făgăraş acestui om veros?

D l 1. Brătiânu s’a ales în cercul F ă­găraşului şi ţinea sâ fie aco lo prefect un om , condatanat la o lună închisoare pentru escrocherie?!...

Se va vedea dacă* m oralitatea şefului partidului liberal este a tâ t de elastică!.,,.

D sa a primit până acum, fără sâ ro ­şească, om agiile condam natului pentru escrocherie. Na simte acum , ruşinea acestei tovărăşii?!

D î Brătiânu nu v rea sâ se despartă d e prietenul său politic?!... P o a te că atunci v a veni ziua când vor fî nedes­părţiţi In acelaşi duioasă comunitate!...

Panina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 73- l i a i

Marea întrunire din Târgo vişte— Măsurile

Târgooişte. — In v ederea întruniri?i anunţată pentru D um ineca, la o ra 10 dim., în sa la »Lazărescu*, adm inistraţia ş i aci, c a şi în C ap ita lă şi în alte o raşe , a devenit p rovocatoare . în că de la o ra 4 dim. tot o raşu l a fost încon- ju ra t cu trupe, c a nim eni de la sa te să nu poată pătrunde în o raş. La b arie ra C iocârlău un grup de 1 0 —12 tara ni, c a re p ă tru n seseră printre bariere , au fost areste ji şi plim baţi prin centrul oraşul ut Intre baionete, ca tâlharii, de la divizie la p refectu ră şi v ice v e rsa . O raşu l, ca sub s ta re de ased iu îm pestriţat p e toate străzile cu patrule duble în tinută de cam panie , iar în treaga politie, siguran ţă şl parchetul, e rau în p icioare .

întrunirea. — Gavântările. jO m are mulţime d e o răşen i şi săteni,

c a re um pluse şi sa la şi curtea, au prî- m it cu u rale p e oaspeţii sosiţi, i D*1 Christache Ceorgescu, profesor, e s te proclam at p reşed in te al întrunirei.

D-sa m ulţum eşte înalţilor oaspeţi, în num ele poporului adunat aci, trecut prin tre baionetele p u se de liberali.

D-l Moldovan, (B asarab ia ) deputat, sp u n e : Reform a ag rară în B asarab ia a fost făcută din revoluţia b asa rab ean ă , iar în Rom ânia s ’a înfăptuit d e frica ce lo r văzute în B asarab ia, nu din p o ­m ana ciocoilor, cum o sp ecu lează ei astăzi. Luptând astăzi pen tru drepturile noastre , scăpăm şi pe basaraben i, cari sufăr mult mai mult decât noi, căci ei sun t de un an sub te ro a rea să re i d e a sed iu şi a baionetelo r, nu c a d-v., ca re nu le-afl avut d ecât astăzi. C o n ­stituţia nouă, făcută sub te ro a rea s tă re i d e ased iu şi a 2 divizii d e baionete, v’a ştirbit drepturile ; rnptaţi pen tru c â ş ­tigarea lo r i

Discursul d-luiAr fi trebuit s ă venim noi, ardelenii,

cu aur, sm irnă şi tăm âe în ce ta tea re ­num ită a Târgoviştei, unde s ’a făurit în trecu t gloria neam ului, iar la m orm ân­tul acelu ia ca re a străfulgerat un minut idea lu l neam ului, eroul eroilor Mihai V iteezu ar fi trebuit s ă n e apropiem cu b ra ţe pline de flori şi osanale .

Venim în să cu inim a cernită. Şi ta­bloul ca re ni se în făţişează e trist şi dureros.

Arm ata oprind cetăţenii paşnici să se adune şi s ă ascu lte so lia fraţilor din A rdeal. S tare de asediu, arm e, baionete, ia r drumul cel dintâi ne-a fost s ă eli­berăm 40 de fra |i ţărani a resta ţi de Brâtianu, fără s ă fie nici hoţi, n ici tâl hari, ci pentru că voiau să fie cetăţen i liberi.

O a re suntem în plină revoluţie? O are poporu l vrea să sc ap e dz jugul tiraniei c a re îl sugrum ă? O are s’a um plut cupa răb d ăre i? S e vede c ă reau a conştiinţă a ce lo r d e la pu tere le p revesteşte vre­m uri g rele , căci altfel n ‘ar fi fost ne- voe s ă se m obilizeze arm ata şi ca le de 50 km. s ă s e b areze drum urile şi sa te le .

Ş i nici nu este m irare că ţara fie rb e .Un parlam ent eşit din tâlhării, fraude,

furt, lovitură de stat, a uzurpat voinţa naţiune! şi vrea s ă im pue ţarii o C on­stituţie pe ca re ţara nu o vrea,

S mţul de libertate p ro testează, n a ­ţiunea nu vrea s ă p rim ească aceas tă ba tjocu ră , d e a c e e a s e m işcă.

L egea aceas ta votată d e făcători d e rele. nu p o a te lega p e nici un ce tă ţean , e a nu e&te a ţârei. In locul ei va veni adevărata C onstitu ţie liberă a poporului.

Noi vedem că a şa cum se duc tre ­burile ţărei, duc la n im icirea statu lui, pen tru ca re s ’a vărsat atât sân g e şi s’a suferit a tâ ta ob ida. Ţ ara şi statu i vrem s ă le salvăm.

Vrem s ă întindem m âna fră ţească . V rem ca to ate provinciile unite în fră­ţea sc ă d ragoste şi arm onie, fără s tăpân i ş i fără slugi, fârâ apăsă to ri şi fără robi,In co laborare sin ceră de oam eni liberi, p e tem eliile pu tern ice a le mulţumire! şi înrudire! g en era le s ă c lăd ească statu l c a re s ă dă inu iască vecinie. -

Suntem în pragul falim entului e co ­nom ic, viaţa se scum peşte , va uta scade , p roducţia se opreşte , nem ulţum irile c resc . In A rdeal s ’a sc o s ia lum ină tot c e tră ia In ascunzişuri, toţi trădătorii d e od in ioară îi vedem în C am eră şi p e scau n e ep iscopale . Ţăranii insultaţi, bătuţi, urm ele biciului jandarm ului a ra tă sp a te le ţăranului cinstit. Şi c e durere , c ă vine dela fraţi, şi c e ruşine .

militare. —D-l Sever Dan, deputat, sp u n e : Aduc

salu tuM ui M aniu ş i V aida, cari n ’au putut veni aci, m ergând în alte o raşe , ca să v estească , ei aco lo , noi aci, c u ­vântul adevărului, căci lupta ce se dă contra ilegalităţilor com ise d e Brătieni, e s te în in te resu l naţiune! rom âne o* prim ate şt jum ulite de drepturile ei.

D*1 ConsU Danescu, avocat (Târgo- v iş te ) : Pentru no i e o m are să rb ă to are venirea în mijlocui nostru a rep rezen ­tanţilor provinciilor alipite d e patria mumă.

D-l A ngelescu, avocat (B ucureşti) spune : C eea ce a făcut guvernul azi, d^ v’a oprit cu baionetele , de a veni aci, m ă bucură, căci num ai astfel vă po t dovedi c ă n oua C onstitu ţie a şa a fost făcută, cu baionetele , căci C o n ­stituţia lor e în ch iderea gurei no astre , ca să nu n e mai putem ce re reven ­d icarea drepturilor şi libertăţilor ce ni s e iau prin ea .

Preotul Mânu, (depu tat a rd e le a n ) : S tăpânii duşm ani, când eram sub jugul lor, aveau tăria d e a da lupta p e faţă, şi cu ei au putut lupta Haiipa la P etrograd , Mihai Popovici la V iena, V aida la B udapesta şi alţii. Brătienii nici a ces t curaj nu’i au, e i pun pe bietu l ofiţer şi arm ata să ap e re p e Brâtianu, c a re stă ascu n s la F iorlca.

D-l p ro fesor Vasile haneş , fost d e ­p u ta t: Pentru Târgo vişte e m are s ă r­bă toare azi, că avem în mijlocul nostru p e reprezentanţii B asarabiei, Ardealului şi Bucovinei, cari au venit să lupte la noi pentru libertăţile rom ânism ului.

Mai vorbesc d-nll : V ictor C ălin , invalid de războiu, D ragul D em etrescu , avocat, G rigorescu , să tean din G ura O cniţii, p eolul V asile A lexe şi Brin- dischi, avocat.

Mihai Popu*vîciS e po a te conduce astfel un stal? Nu.

N ebunia şi desfrâul ce lo r d e la pu tere ro d tem eliile statului.

C hem ăm la luptă pen 'ru sa lvarea o- noarei naţionale pângărită , alături de provinciile alipite, pe toţi rom ânii, p en ­tru cari naţionalism ul nu e s te a face re ci ideal.

Cuvântarea d-lul Pan Halippa.C el din urm ă vorbeşte d-l Pan Ha-

lippa. D -sa spune:La 9 Ianuarie 1906 poporul ru s opri*

m at de sfetnicii ţarului a m ers la p a ­latul de iarnă, ca să se p lângă. Ţarul a pus tunul de i-a om orât pe toii.

Acum 10 zile poporul rom ân nu s ’a putut duce la Rege, căci în tre popor şi R ege, liberalii au pus 2 divizii de a r ­mată» Noi am voit să spunem Regelui c ă sfetnicii lui ii înşeală , îl mint şi c ă l-au îm brobodit; veneam ca la tatăl po ­porului.

R egele a avut cum inţenia să nu pue tunul în faţa poporuiui şi rugăm pe D-zeu să-i tie cum inţenia, să nu se ia după liberali, cari pun^întreJR ege şi p o ­por arm ata, c a să nu se întâm ple şi la noi c a în alte ţări, unde arm ata s’a în ­tors în con tra ce lo r c e o trim iteau.

La o re le 5, în trun irea s’a sfârşit şi lum ea s ’a îm păştiat în linişte.

După întrunire-In ultimul m om ent, adm inistraţia a

m ai dat lo c unei g rave provocări.Aflând că la un b irtaş din o raş s e

com an d ase un banchet pentru fruntaşii O poziţiei, adm inistraţia a in terzis b a n ­chetul.

O aspeţii din C ap ita lă s ’au dus atunci la un alt birt, unde au luat o m asă im ­provizată.

înain te d e a p leca , d-nii M ihai P o p o ­vici şi geoeral V iădescu au intervenit la autorităţi pen tru e lib e ra rea ţăran ilor arestaţi. Toţi şefii militari ş i civili au d ec lara t c ă nu ştiu nimic. M ergând la prefect, a c e s ta a răsp u n s c ă »aşa s ’a o rdonat din B ucureşti". D upă multe parlam entări, d-sa a d ispus e lib e ra rea arestaţilor.

Dootoi- O preseu,specia lizat la P a ris

d ă co n su ltaşi ziln ice în tre o rele 12— 1 şi 4 —5 p, m. C abinet p a r ­ticular, Spitalul militar. 3714 1—9

Lupta -contra CoDiscursul deputatului şedinţele Camerei din

H — U rm are. —

Decadenfa moravurilor politice la partldai liberal.

D-l Lupaş: Noi ştiam că chiar în is­toria partidului liberal există o tradiţiune mai bună, mai cuviincioasă, c a re p retin ­dea să fie ascu ltat cuvântul acelo ra , căro ra li s ’a făcut nedrep tate şi sa se ia m ăsuri ca ned rep ta tea să fie înlălu rată. (Zgomot, întreruperi). Ne aduceam am inte de c eeace s’a întâm plat în P ar lam entul de pe vremuri al României- mici .. /zgom ot, întreruperi),., anum e în şed in ţa dela 8 M -rtie 1879, când s’a afirmat că în Rom ânia nu pot sâ fie alegeri libere. A ceastă sim plă afirma- ţiune l-a atins a şa da mult pe ministru- p reşed in te , d e atunci pe răposatu l Ion Bratianu, încât în şed in ţa viitoare s ’a simţit dator să spună im ediat urm ătoa re le cuvinte: »mi-a părut rău că în şe ­dinţa de ieri s ’a zis, că în Rom ânia alegerile nu pot fi libere. D acă a leg e­rile nu pot ft libere, atunci totul es te o fantasmagorie, nu există d ecât vo­inţa unui om, căruia îm prejurările îi dă pu terea în m ână. O ţară ca re se în fă­ţişează în asem en ea condiţii în f*ţa Europei, Vă ro g să mi spuneţi, c e în ­c red e re mai p oate avea? P ăca t că s ’a vărsat atâta sânge, dacă noi ventm cu asem enea afirmaţiuni, încâ t sâ arătam că soc ie ta tea noastră e s te intr’o sta re atât de deplorabilă".

D~l Lupaş« dacă şi cei ce stau azi în fruntea ţârei, ar fi fost a tâ t de g e ­loşi de reputaţia Rom âniei întregite şi de cinstea Na{iunei, ar fi ce rce ta t cu sim t de cuviinţă şi drep tate dosare le a legerilo r şi ar fi pedepsit p e vinovaţi (zgom ot, în treruperi). F iindcă dom nilor, a da unui neam votul universal si apoi prin agenţii forţei publice, a-1 despuia de acel drept, e cea mai m are crim ă (ap lauze din partea O poziţiei, zgomot, în treruperi). In felul aces ta votui uni­versal ca re e m enit în viata tuturor n a ­ţiunilor civilizate, să fie un agen t de educaţie şl instrucţie patriotica, d e înăl­ţare a sufletului, devine un agen t de dem oralizare, de în josire , şi d e n en o ­rociri (ap lauze prelungite p e băncile O poziţiei).

C onducătorii de azi ai partidului li­beral, în loc de a ped ep si p e crim inali, s ’au grăbit a răsp lă ti cu o adevă­rată p loaie de decoraţii p e ce i m ai mulţi dintre cavalerii cleptocraţiei e lec ­torale. (Zgom ot, întreruperi).

D l IrimescuCândeşti: La o întrunire din O radea-M are ai sp u s altfel.

D-l Lupaş: M ulţum esc d-lui C ândeşti, că-mi dă ocazia s ă fac o rectificare.D sa în absen ta n o astră d e aci, a b ine­voit a spu n e d e la a c ea s tă tribună, c ă eu într’o adunare populară, dela O radea- raare, a ş afirmat că în treg Ardealul. B an*tu?, C rişana şi M aram ureşul, au fost iavociute d e politicianism ul m urdar din Vechiul rega t

O ooce: P u h o iu lD'i Lupaş . .vă rog să luaţi la cu­

noştinţă că aces te cuvinte nu le-am rostit, am m artori aci, cari au auzit (zgom ot) tot c e am vorbit eu la O radea- m are. P ro testă ri violente).

D-l Irimescu-Cândeşti: A ceste cu ­vinte le-am găsit în organu l oficial al Partidului naţional, în ziarul »Patria*, îmi daţi voie, voiu veni cu ziarul »Pa­tria" aci, şi vă voiu dovedi c ă le-am rep ro d u s ex act din d a re a d e seam ă ca re s’a publicat acolo , (ap lauze p re ­lungite din partea m ajorităţei).

D l Lupaş: D-lor, nu fac parte din radac ţia »Patriei" şi nu răsp u n d d ecât pen tru c e e a c e s e publică în co loanele acestu i ziar, cu p ropria m ea iscălitură, (zgomot, întreruperi.)

Feudalism politic şl feudalism eeonomls-îmi aduc am inte foarte bine, de tot

c e am sp u s acolo, (sgom ot, în treruperi).Am condam nat, in troducerea în p ăr­

ţile a rde lene , b ihorene şt b ăn ă ţen e a unui sistem d e lupte e lec to ra le şi de exp loatare politică, c a re până alunei, e ra cu totul necunoscut* în aces te părţi, (ap lauze prelungite p e băncile O poziţiei), (sgom ot, în treruperi).

Am sp u s c ă feudalism ul politic recen t p e ca re anum iţi fruntaşi a i partidului liberal, l’au înfăptuit, luând în a ren d ă u nele judefe d e p e s te C arpaţi, c a d-i g en era l M oşoiu Bihorul, c a d-l J. Th. F lore seu Târnava m are ş. a. m. d. (m are sgom ot, întreruperi).

nstituţiei liberaleIr I. LUPAŞ rostit în 13 şi 14 Martie 1923.

D-l general Moşoiu, ministru comu­nicaţiilor; Nici o circum scrip ţie nu te-a a le s pe d-ta, no i te-am a le s la S iliş ea , i i r nu popularita tea d-ta!e, fiind-că d-ta nu poţi să a t nimic, (ap lauze furtunoase din partea m ajoriteţei), şi nu-ţi perm it s ă te atingi d e mine, d ta, ca re mi-ei adus ce le m ai mari elogii in faţa p o ­porului, acea s ta nu-ţi perm it, (ap lauze furtunoase din partea m ajoritaţei).

D-l Lupaş: Te-am lăudat ca g en era l, Iar nu ca m inistru (sgom >t, în tre ruperi).

D*i Lupaş : P ro testez îm potriva afir- m aţiunei d-iui M oşoiu, c ă aş fi fost a le s din g eţia liberărilor. Un aseme­n ea m andat nu l-am prim ii şi nu voiu prim i n iciodată, în t u câ t nu sunt o- b işnuit a primi m andate din graţia vre-unui m inistru, ci num ai din în c red erea desăvârşită a poporului, pentru c a re în ţe leg să m uncesc şi să lupt p ân ă ia uiiim a răsuflare.

Am spus, că aces t feudalism de o- rigină recen tă p oate să devină pentru educafiunea neam ului un rău cu mult mai m are decum a fost feudalism ul econom ic din evul m ediu. A tât am spus.

D-l Lupaş : . . .Dar, dom nilor, dacă cei ce stau în fruntea ţârii n o as tre în timpul de faţă. . . .

Voci: Să tră iască .D-l Lupaş: Ar fi fost a şa d e geloşi

pentru buna repu taţiune a patriei n o a ­stre, ar fi căutat să în stăp ân ească a r­m onia şi sa creeze o astfel d e «traos- ferâ sufletească, încât să facă cu putinţă o co lab o rare pentru lu crarea m are şi im portantă, pe ca re ţara şi naţiunea o ce re dela noi (aplauze pe b ăncile m i­norităţii). D ar constat cu durere, c ă nu s ’a făcut nim ic în aceas tă d irecţiune. Ori, dom nilor, sau in capacita tea sau reau a lor voinţă i-a îm piedecat p e ac­tualii guvernanţi de a şi face deplin dato ria în punctul acesta . S ’a c rea t astfel, din vina ior o atm osferă cu d e ­săvârşire desavan tag io asă şi im posibilă, în ca re n e găsim şi astăzi. D acă dânşii a r fi luat vre-o m ăsură în d irecţiunea aceasta , sau d aca a r fi făcut un p a s cât de m odest, atunci c red , că prin c e e a c e aveau m ai bun în tradifiunea lor, in sufletul lor, oam enii poiiiici a i tuturor provinciilor reun ite la sânu l patriei m am e a r fi contribuit c a să s e dea R om âniei întregite o C onstitu ţiune bună, prim ită de toţi cu toată în ere-* d erea , o C onstitu ţie făcută cu toată în ­ţelepciunea şi ca re a r fi avut sancţiunea m orală a trâiniciei b iru itoare (ap lauze p e băncile m inorităţei). Atunci C o n ­stituţia acea s ta nu a r ti trebuit să fie o pe ticea lă re a şi d e valoare du b ie a Constituţiei d e la 1866, ca re n ici e a nu a izv rît din sufletul naţiunei rom âneşti, ci a fost o sim plă trad u cere . N oua C onstituţiune a r ft putut să fie prin co laborarea tuturor ca u n cap de o p eră , un cap de m adonă, o ico an ă într’un altar s ’o pui sp re în ch in are — cum zice poetu l — (ap lauze p e băncile mi- norităţei).

D-v. în loc de a d a ţării un cap de m adonă, voiţi să -i daţi un cap d e m eduză.

D-l M. G* Orleanu, p reşed in te le A dunării: C o nsu lt C im era , d acă pri­m eşte să continuăm discuţiunea.

Voci de pe băncile majoritătei: D a, da.

Alte voci de pe băncile minoritătei - M âine, C am era n u e s te în num ăr.

(Va urma.)

Un co m u n ica t.Ministerul dn in terne publică urm ă­

torul com unicat:R ăspândindu-tc, prin Capitală, z v o n ii

că ie organizează turburărl antisem ite cu prilejul sărbătorilor Paştelui şi că M inisterul de interne ar fi declarat frun­taşilor evrei în urm a dem ersurilor fă ­cute de ei. că tot ce s ’a putut face in această chestiune s’ar fi tăcut, M m iste­rul de interne aduce la cunoştinţa ge­nerală :

1. Că zvonurile sun t absolut inexacte;2. C ă.n im eni nu s’a adresat ministe­

rului şi mei n ’a prim t un asem enea ră s ­puns;

3. Că M inisterul de in terne a luat toate m ăsurile sp re a preîntâm pina ori-ce e - ventuale Încercări de turburărl şi că, prin urm are, populaţia evreiască poate fi 11* niştitâ.

Nr. 73 ~1S83 QAZET* ^HŞUUANlBi Pi fi*,* 3

Nari învăţători dela alţiiRegele şi politician».

Din ziarul %La Nation belge*: i i»tJa rege este totdeauna responsabil, chiar când nu este abso­

lut şi chiar câad Constituţia ţârei sale declară că nu este.Dacă se inşalâ asupra unei chestiuni de importanţă, dacă inter­

venţia sa personală, exercitată chiar în marginele restrâase consti­tuţionale in care este închis, cauzează pagube ţârei sale, păzească- şi Coroana ş i Tronul său, iar dacă se va strecura prin greutăţile ivite, primejdia rămâne pentru coroana moştenitorului său*.

„Domnii politiciani, ei pot, nu plătesc nici odată oalele sparte. Publicul plăteşte pentru ei...“

R eligia libertăţii.Din conferinţa învâţam iai profesor dela S o rbona C harles Bougîe ia Bu-,

c u re z i:„Societăţile cari nu sunt in stare să primească religia liber*

iâţit, a ju stiţie i ş i a egalitâţei insului în fa ţa legilor, n a u nici dreptul, nici putin ţa de a trăi*,..

Condamnatul dela Făgăraş- S c r i s o a r e â e s c l r s â a d r e s i t ă a o m n a l m p r t m - m i i i ' s t r a

) I. I C Brttasti, de c u r e dr. L azar Popovici- —

v Domnule Prlm-minisiru,| Cu onoare Vă aotm ţ pe această oaie, ■‘"fie care îo ti n pariié de a«i o privesc de

cea mai po iri/ita , că ,d e patra laoi şi iuti biae sufer d ia partea d iui C onttan No Radovici, prefectul jud. Făgăraş, — ta afară de cele mai nedem ne insulte (p u rg aş, hoţ, escroc, vrednic de p u şcă­rie etc.)—şt cele mal nem aipom enite abu ­zări de putere şi ilegalităţi, fără ca sâ ml'se de a posibi litatea de a m ă putea apăra fală de atacurile iui sam avolnice.

Trebuie să Vă m ărturisesc, d-le Prim m inist u, că am în e rrea t toate c&iie şi mipoacete — în să fără rezultat. Astfel, am Iru ia ta t îîn n o tri/a num tului prefect In 20 Decemvrie 1922, jaibă la parche­tul dia Braşov. Spre u rnirea m ea, d l prim procuror D iaconescu (azi consilier la Curtea de apel din Târgo-M ureş) ia ioc să-mi asculte justa mea cerere, a

Îiberat maiidat de a restare îm potriva ea. Arestarea numai întâm plător nu

V a executat, deoarece chiar atunci mă aflam la Bucureşti, chem at în chestie oficială la D r , Gen- San., şi fi ndcâ d l miaistra de Jost ţie — !ö orm a p lân­gerii mele făcută împotriva nedreptăţilor suferite — deduse ordin parchetului d ia Braşov, ca să se obser e cea mai stnc- 1â. legalitate îo cauza m ea.

Siâtuindu-rcâ cu persoane cunoscă- * toare de lege, că ce atitudine sS iau faţă de ilegalităţile şl brutalităţile săvâr­şite d e d-i Radovici îm potriva mea, om primit râspunsal că, deocam dată, pe caic legală nu pot face nim ica. No, p en ­tru că cH Radovici se laudă » fi p r ie ­tenul ales al D /.; protejatul d-Iuî rai nistru Văitoiaaa şi final d-lai m inistru Constantine sca.f Văzânda-m â dar despoiat de posibili­tatea de a mă apăra pe caie iegală, am recu rs la C odul cavaleresc, ca să-mi apăr cinstea grav atăcată.

Cu regret ra’am convins In să — şi tncă de cu vrem e — că d-1 Radovici a id pe caie cavalerească ou poate fi tras la răspundere, d eo arece este d e s ­calificat.

J escallficarea se datoreşte faptului,H l Rodooici — ca administrator de

plasă tn Jurtacaia — a fo st condamnat de către Tribunalul fudefutut Dorostor la Í {două) luni închisoare coreefio- oală ce s'a redus de cătră Curtea de Apel din Constanţa la 1 {una) lupă închisoare corecf/onalâ {oezi sentinţa sorecţională Nr. 55, din 20 ianuarie 1916 şl decizia corecţ.a Curţii de Apel din Constanta Nr. 146 dela 24 Mai 1916). Condamnarea s'a enunţat pe motiuul, că d4 Radooici nu a ştiut destul de bine face deosebire între banii săi şi mi firmei Carnioi et fiul din Bucureşti.

La toate aceste s e mai ad au g ă încă m ulte fapte, nu chiar lăudab ile şi de o t norm ale, ale d lui Radovici, p e ca re |e -a săvârşii ca prefect in ju d e ţ ca

ofiţer in arm ată, d esp re ce — în caz de nevoe — volu vorbi de altă dată.

B ine înţeles, şi faptele aces tea sunt de o aşa natură, încât te o p resc d e a Irage la răsp u n d ere p e cale cav ale rească p e d*l R tdovicî pen tru delictele com ise în con tra cinstei ce tă ţeneşti.

In faţa aces to r triste constatări şi în tem eiul legii i din 1883, ca re în tre altele, p revede că funcţionar de S tat nu poate fi ace la ca re a fost condam nat pentru infracţiune com isă cu sco p de câştig m aterial, cum e cazul Radovici, cu o- n o a re Vă ad resez urm ătoarele în trebări:

1. E ste o a re perm is ca s ă stea, şi num ai o clipă, în fruntea unui ju d e ţ un prefect p e a cărui frunte s e v^de urm a n eş iea rsă a fierului ro şu al necinstei, num ită condam nare la în ch iso are co* rec ţio n a lă?

2. E pos bil ca într'uri S tat constitu­ţional cetăţeanul să nu poată fi ocrotit ide lege îmaohnva despotism ului nesăbuit al unui p re fec t?

3. P o a te fi om de în cred ere al gu­vernului un condam nai ia în ch isoare corecţionaiă ?

Sunt ferm convins că fiecare om de bine, dar mai cu seam ă ce l dintâi dem ­nitar al Statului, la aces te în trebări n u ­m ai cu negaţ une categorică va r ă s ­punde; deci nu m ă îndo iesc că acest prefect In cel mai scurt timp va fi su ­pus sentin ţei legii su p e rio a re a ordine! m orale, ca re trebuie să fie suprem a le ­g e a legilor.

Şi acum , daţi-mi voie, D om nule Prim- minisiru, sâ m ă ad resez cu ru g area ca să binevoiţi a d ispune să s e fixeze in timpul ce l m al scurt term enul pentru ju d eca ta chestiei m eie, cu ca re .deaiteum d e tot pe n ed rep t sunt acuzat d e un individ condam nat la în ch isoare corec- ţlonolă.

S in cer V ă m ărtu risesc că nu m ai sunt d ispus a suferi insu ltele d-lui Ra­dovici, n ici am eninţările lui ab su rd e cu în ch iso are preventivă, cu ca ri nu s 'a sfiit a m ă ofenza înain tea lumii, in pu­blicita te; b a , a avut îndrăzneala a ie sp u n e în zilele trecu te prin telefon ş l d-lui p refect Boiu din Sioiu.

F ă ră îndoială, e s te In in teresul p re s ­tigiului Statului nostru ca nu num ai să înlăturăm toate f gurile catilinare, cari tră ie sc din talerii lui Iuda şi sed u c con­ducătorii Statului, ci s â punem zăgaz şi curentului d e im oralitate ivit In urm a războiului m ondial.

Numai astfel vom p u tea îndeplini m unca cinstită a refacerii m orale a ţării la care , îm preună cu o seam a de prie­teni, de trei ani şi m ai b ine neconten it m uncesc şi la ca re cu toată d ragostea fră ţeasca învit în treaga suflare ro m â­nească .

Sibiu, la 2 Aprilie 1923.C u d istinsă stim ă

Dr. Lazăr Popooici.

Recenzii.•Unificarea blserlcel*. broşura arhim an­

dritului m itrofor D ioaisie Simionescu. — Primim Ia redacţie o broşură „Unifica­rea R sericei* de arhim andritul m itrofor D ionisie Simionescu, ‘stareţul mănăstire! Sinaia Ca sâ se cunoască părerile Sfin­ţiei Sale in această chestiune, reproduce câta-va p asag l caracteristice.

Categoric, arhim andritul Diouisie dela Sinaia spune câ „dacă Biserica din ve­chia! regat voeşte să facă o altă aşezare de cât aceia care a fost, ea nu mai poate fi Biserica ortodoxă recunoscută ca atare de în treaga Biserică ortodoxă.

Iar apo) s p u n e :•Bisericile din provinciile desrobite an

fost Biserici tolerate fn sta t străin de neam şi de lege; ele şi au făcut Statute conform toleranţei ce aceste State le da Aceste biserici deşi de r d ig e ortodoxă, ele na erau în legătură c iuonică cu Bi­serica mare ortodoxă. Pr.n urm are s ta ­tutul lor, mai cu seam ă ce! aşa zis Şa- gunian, este mai mult organizaţiune pro­testantă, după ccm se afirmă de cano­nicii oriodoxi şl aceasta cu drept cuvânt, că Biserica este condusă de păstoriţi, nu de păstori*.

La pag. 10, găsim din nou repetân du-se că „unificarea Biserieej ortodoxe nu se poate face pe alte baze de câ t pe cele canonice ale sf. noastre B se ­rici Aotoce sie, Adecă pe urm ât >areie baze {pag. 12):

1. intrând ioate bisericile în legiuirile ve h u ui Regat cu un singur Sinod Cen­tral, aceasta cu atât mai mult cu cât biserica din vechmi Regat este coroana

Iiotregei biserici orioaoxe; îo ea s ’au păs­trat taate sfinteie aşezăm inte neştirbite aşa cum le-am m oştenit dela sfinţii p ă­rui,i şt sf. sinoade ecumenice.

2. A legerea de M tropoht şi Episcop! sâ se facă ca şi până acum de M irele Colegiu, care este adevărata reprezen­tanţa a naţiune! de membri ortodox*.

3. T oate chestiunile de natură m ate­rială fie în B iserici, fie în Mănăstiri să fie adm inistrate 'n colaborare cu S tatu i conform legilor ţârei, răm âaând numai partea pur duhovm ce s :â în adm inistra- (u n ea exclusivă a sfântului Sinod şi a organelor sate.

Părintele arhim andrit Dfon sie încheie cu aceea că ni trebue oam eni, nu re­forme — după ce constată câ am este­cul mirenilor ia biserică este o piedică pentru m unca roditoare & clerului, in special împotriva transilvănenilor se ri­dică pentru câ aceştia ar dori întinde­rea statutului Şaguniau asupraîn tregei or» ginizaţtuni bisericeşti.

Găsim o constatare statistică în b ro ­şură : in Roraâma-M are sunt peste 3000 sate fără preoţi şi vacante peste 1000 de parohii.

Din P aris s e ‘anunţă, că an detaşa* m ent francez însărcinat cu rech iziţiona­rea unui num ăr de autom obile la uzina Krupp din Essen, a fost a tacat de ta* crători) uzinei, cari au început să arunca cu pietre, am eninţând cu revolverele şl încercând să îad rep te asupra soldaţilor curenţi de aburi arzători. După som aţiile reglem entare, francezii an făcut ue d e arm e, trăgând asupra m uncitorilor. Au murit 11 lucrători, iar alţii mulţi an fost g rav răniţi.

*D-1 p rofesor agregat C onstantin La-

cea a fost numit p ro fesor titular la c a ­tedra de co responden ţă şi convorbire germ ană, ce ocupă la A cadem ia co* m ercială din C luj.

•In sânul funcţionarilor publici dom ­

neşte o m^re nem ulţum ire, din cauzt şi împotriva Statutului, pregătit în condiţiuui alese de guvern. Funcţionarii încep o acţiune p u b ică , pretinzând adop tarea de către guvern a proiectului de sta to t unic, 2 tocm it şi votat de asociaţiunife funcţionarilor publici din întreagă ţara în ultimele congrese generale ale „Unta* nei generale a sindicatelor şi asociaţii­lor funcţionarilor';! pensionarilor publici*.

Cnrsuiile facu ltă ţi de drept din B u ­cureşti vor începe în z u a de Luni, 1® Apri ie 1923, după program ai s ta b ilt .

Cu începere de Luni şi până Sâm bătă 7 I. c., s tu jeo ţii vor putea călători pe C F. R cu o reducere de 5 0 % pe baza carnetului de student. Această reducereeste acordată numai pentru ducere.•

Răm ăşiţele păm ânteşti a le regreta tu­lui f dr. C onsta dm M iss its , fost se ­cre tar genera l ai resortu lu i com unicaţii­lor sub C onsiliu l D irigent, au fost ex- hum ate d in cimitirul b isericei Sft Ador­miri din Braşovul-vechiu şi tran sp o r­tate la Lipova, unde, m âine, Joi, d. e . ia o ra 4, vor fi d ep u se în crip ta fami­liară.

Prefectura judeţului Braşov a fo st !n- cuoo .ţţinţată din partea M inisterului d e interne, că în ziieie de Joi, Vineri şi Sâm bătă d n săptăm âna Patimilor vor fi iaterz se spectacolele de teatru, cinema* tograf, cabare etc.

Darul pentru teatrul din Timişoarei D-1 prim -pretor al pia«ei C iicova Adam Alba, a d es .h ls o colectă printre func­ţionarii d s iie ia folosul reclădirii teatru­lui din Timişoara. Som a coiectată e de 540 de lei. Banii au fost daţi prim ăriei Timî#oara.

Şuri dm BanulTimişoara, 1 Aprilie.

întoarcerea clubului sportio „Unirea*. S’a întors d n italia ciobul sportiv C. F. R. »Unirea* din Timişoara, plecat de o lună pentru o serie de m atch u i îa câ­teva ora§e Italiene. Toţi mem brii plecaţi s ’au întors deplin sănătoşi şi învingători aproape pa dearân iu ), lată oraşele in care a dat lupta ,i situaţia:

Fiume: 2:1 — Triest 1:1 — Neapoie 4:0 — T orna Annoneiada 2:0 — Castetiam are 3:0 — Covo 8:1 — Roma 4 :i,

Clubul a avat la dispoziţia sa un vagon cu care a călătorit to t timpul. Şi c. f. iugo slave şi cele italiene au perm is ac» cesul, gratuit, pe c. f. respective. C on­ducerea a avut o d. maior Gr. Mihâi- iescu, din reg. 1 artilerie, preşedintele clubului, d. Ostoia, şef al staţiei Timi­şoara, şi d. Traiau Teicscu.

Sosirea trenului în T im işoara a fost salutată cu urate entuziaste de cercetaşi şi un num eros public vend sâ sărbăto­rească pe cei întorşi. D n partea celor­lalte cluburi au fost de faţă a, log. Victor Vtad, preşedintele federalei sportive bă­năţene, d. Romulus M olia, preşedintele clubului sportiv „B anatul", ş. a.

Au ţinut cuvântări ocazionale d. jug. Victor Viad şi d. maior Gr. Mihâiiescu, după care cei întorşi au fost purtaţi în trium f până la sediul „Unirei*.

Alegere de protopop. Ia ziua sf» G heoighe se va face la Răcăfdia o ale­gere de protopop pentru 54 com une care înainte făceau parte din cercul Bi- serica-Aibă, cerc a cărui jum ătate a ră­m as la sârbi. Înainte de alegere, ia S Aprilie, va fi convocat sinodul electoral ai delegaţilor comunali, care are ro s ti t de a face candidarea. Suut patru con­curenţi: Pr. Nicoiae Chicoubau din Ghiia j-Timi$; pr. Ion Pascu d n Salcia; pr. Ion M urga din Sasca-Montan& şl pr. Cornel Ştefan din Oraviţa. Ş aase de ren J tâ are, pe cât se pare, pr. î <ni Murgo.

•Explozie la uzina d s gaz din Cipooa.

Ieri seară s 'a îotâm p at o explozie ta uzina de g«z din Lipova. Im ediat după explozie, întreaga uzină a fost o flacără. Focul nu s*a putut localiza decât dapă 2 ceasuri şi jum ătate, câad deja jum ă­tate din azinâ s ’a prefăcut în cenuşă In urm a acestui accident, orăielu! Lipova a răm as în Întuneric.

Cauzele focalul na se cunosc încă.. *

Examenele dela şcoala specială dm artilerie. La şcoala specială de artilerie din localitate au început exam enele. Ele vor dura de azi până în 5 Aprilie. P re ­şedinte ai comis ei de exam inare este d-1 gen. Papana. Pentru exam inare s’au pre­zentat 912 ofiţeri. Inf.

A d u c Ia cunoştin ţa O n. Public, d in o raş şi ju r, c ă m i-a sosit un în sem n a t s toc d e stofe eng leze şi indigene, pen tru noul sezo n d e pri­m ăv ară , d e calita te superioară , d e c e ea ce se v a convinge fiecare. P reţul ..unui costum d e la Lei 1800*— în sus.£ F a c cu n o scu t to to d a tă vechilor m ei clienţi c ă m i-am îm părţit p ră ­v ă lia în 3 s e c ţ i i : croitorie civilă, m iiilară şi c e a p ra z e r ie ; astfel e ă voiu p u tea serv i On. P ub lic cu tot c e c a d e In b ra n ş a m ea .

D-nli preo(I vor putea fi serviţi ca reverende şl pardeslai(r ca croială modernă. Se capătă p a r d o s i ar i de c a a c i i e

de prima calitate.

PETRU PAVELB ra şo v , «6. S trad a M ih a il W eiss »«.

M Z S ÎA TRANSILVANIEI Nr, 73 -1923

C i / 3 t t V a ■ w 'j ' x n ^ 7 Noutăţi do pălării BBntm dămo«J I U V I\ C i UUuZi Modele originale din= Salonul de pălării = 1 îSSr îiîmenfeÎentîS f

s tr« d « P â rtii 48, ueBrt«.s pă l ă r i i . Transformări. $

Societatea Voluntarilordin plasa Bran-Zârneştl.

Toţi membri! şi tofi voluntarii din p lasa Bran*Zârneşti, sân t convocaţi la Adu* narea generală ce se va ím e în Du­mineca Tomii (15 April 1923) in Zftr* ae ştl, la o ra 2 d. a , în şco a lă , cu urm Storul p ro g ra m :

1. Raportul com itetului p e 1921— 22.2. C en su ra rea so~ o te!lo r ş i des*

e i r c a r e a com itetului p e 1921/223. In trarea în U niunea foştilor vo­

lun tari şi fo rm area Desp&rf. Z ârneşti.4. Înscrierea de m em bri.5. A legerea C om itetului D esp ă r­

ţăm ântului.6. S u b scrie rea d e actil la »B anca

V oluntarilor*.7« P ropuneri.Toţi voluntarii sun t rugat! s ă facă

p ro p ag an d ă pen tru partic ipare câ t m ai mare*

Zârneşti, 1 April 1923.P entru Com itet:

Dr. Nistor, preşedinte

l vi d t s c h i s I n B r a ş o v

Nonl Magazin de Manufactură

Strada Hirscher 7vis-â-vis de Teatrul Redoute.

Cri mai tine asortat ca ultimele noutăţi.Stofe pentru d am e, MâtăSOrl,Marchizete, Opainrl pentru lin- perle, p recu m : Zefire» OzfOF- dori, Satenori, Perdele cu metru Sl gata, Fefe pentru mese, Hosencaigurl, Ciorapi de dame, bărba ţi şi copil, Mănuşi, şl toate articolele a tlngătoare de

378»8-4 această branşe. o-oC u p re tu r ile c e le m a i co n v e n ab ile . R ugăm a ne vizita sp re convingere.

Cetiţi şi răspândiţit l Z m TM Já im n iE!

S e v in d eFabrica de spirtedificată In an u l 1910, foarte so ­lidă, a ra n ja tă m odern, îm preună cu rafinărie, m aşinărie R eichel şi H eisler prin licitaţie p u b lică , care se v a ţin ea în 15 A pril 1923 d u p ă am eaz i la 2 o re în ŞERCAlA (judeţu l F ăg ăraş) la fata locu lu i; fab rica este în stare d e funcţiune.

Se prim esc şi oferte în scris* Preţul d e strigare 2,000 000 L e?>

*=*» v ad iu 10Vo.Condţtiunile d e licitaţie se pot

v e d e a l a d irec ţiunea fabricei. ,8753 1 -8 D irecţiunea

G R A T I Sobţineţi îm brăcăm inte , în că lţă ­m inte, Lingerie şi Bijuterii, tri­miteţi a d re sa D .-voastră ex ac tă şi 2 Lei m ărci poşta le : :

M. Cocorăscu,Calea Văcăreşti I r . 54, B u c u r e ş t i8761 i o

Cineeia-Apoile(T ea tru l Nufiana«)

D um inecă 8. si Luni 9 Aprilie se v a rep rezen ta filmul

Dragoste de ţigan,povestire d e m oravuri în 4 acte. In rolul p rin c ip a li Szoreghy G. şi Fanyo Hugo.

Joi, Tineri şt lâm bătâ uu vor fi repre­zentaţii.

In cu rân d se v a reprezen ta . Ia d o ­rinţa genera lă , Monumentul Indian.

i —a

€ T

.Saxonia* Nr. 885. 87 j3 ti—o

îiir iCele mai bune

a i ranri as Assert, ca si m negrucum păraţi pentru sărbă to ri în prim a

calita te şi preţ convenab il la

GHE0RGHE FLEISCHER, strada Vămii Nr. 28.M are depozit de vinuri.

,Saxonia* Nr. 681. 8730 3—3

Vinuri specia le !Vinuri din valea Târnavei şl de masă. — Specialităţi in Licheururl.

Q«Uo%O

Friedrich Czell ,< Fii, Grupa Cari Czeli IJjJ C en tra la: Strada Vămii 17. Telefon 72.JP D epouf p rin c ip a l: StridU lUogft 97. Telefon 38.P P ivniţa d e vinuri : ţiru i Fiorilor 17. Telefon 72.

S V ân za rea în detail a soecialităiiior de l ic h e u ru r i:

w Bodega MORSCHER, Strada Vămii Nr. 11.V ân zarea în detad o specialităţilor d e v in u ri:

i Pivniţa ESZTERHAZY, Şirul Fiorilor Nr. 17.§ Bodega MORSCHER, Strada Văm ii Nr. 11.■ 9 3 ö € i ( ä Ö S H 3 0 Q © 0 e ö @ 0 ® Ö ® O © f ö ö © ß e Q © O B

O&&%OQOo

gutta, ariritismul. durerile de picioare, de mâini, dureri de şeaie etc- se vindecă radical cu JReumasol Vorel pomaciă antireuma- tismală, Urotisana ceai diuretic şi Thermovata Vorel. vaîâ an* tiieumatismaîă. Se găseşte !a drog. şi farm. — Contra mandat postai de Lei 70 se trimit© întreg tratamentulijfără altă cheltuială, la care se adaugă gratuit broşura : Cum se vindecă Reumatismul şi Gutta. Dep. FÂRMACIA VOREL PIATRA-N.

i i V I Z .Toţi proprietarii d e oi ’din B raşov,

D ârste, Stupini, cari v reau s ă d e a o; le peste v a ră în b rân z ă su n t rugaţi o se a n u n ţa im ediat la P reşed in te le Obştei pen tru econom d e vite şi cu ltu ra p ă ­m ântului d in B raşo v -S ch e iu , s trad a P rundu lu i Nr. 12.

3749 2—H Preşedintele.

VINURI PRIMA CALITATEde Ardeal şi vechiul Regat cu Lei 15—20 p. litru se vindefla

Bodega loan I. Avrigeami,Sr. 7. — Strada Piandalnl — Ir. 7.

◄<◄◄<◄<

<◄◄

◄<<<◄◄◄I◄*8

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A U3709 5—0 8 *

AU SOSIŢI^® t[Uliii

din Paris şi VienaMagazinul cel mai Mae asortat i Romia-Mare

Mantouri de dam e, toate calităţile. — Mantouri de piele şi Pelerine- — Costum e de dam e.— Toalete de stra d ă , toate eaM ăţile. — Haine de m ătaee. — Haine de c a s ă . — Jem peri.,— Haine croşetate. — Mantodri cro şeta te .— Foi «I bluze. — Mantouri şS costu m e,

la ►►

►

►

0*0 pentru fetite. o*o

FENYVESI ŞI SAMUEL tPalatul noutăţilor ►

Mr. 31*33. - T â rg u l Inului D r. 31*33.

Pubiicaţlune.Angajez im ediat un practicant saa

scriitor de no tar cercual, care a re praxă In afacerile de d a re şl adm inistraţie.

Salariu'8GO--IOCO Le! lunar. Boroşneohm ic, (jude ut Treîscaune),

31 M artie 1923. .Gheorghe Colan,

8750 1 1 notir cercual.

Biroul de informaţiuni şi Expertize de păduri.

F a c e v ân zări d e case , păduri cum şi ev a luări, a tâ t pen tru cum părăto ri câ t ţ i pen tru vânzăto ri. V ânzări d e m a­teriale lem noase d e orice esen ţă , a ta ­p e n tru c ine v rea să v ân d ă , câ t şi pent In i cine v rea s ă cum pere — face ex­p ertize d e păduri, contra p lata ' depla- să re i sau com ission, ne transportăm la dom iciliu.

•810 19—0

Biroul de inform aţiuni IOAN BULIGÀ, A zuga.

Telefon (casă).

t i p M U A . I IU E i B R A ^fíS Q á. & C O M P Redactor respoimbl : 10AN BROiEA