Nr. 272

ABONAMENTUL;

P« un an . . . 24 Cor. Pe o j7jss.. de an 12 „Pe trei ioni. , . (5

Pentru România şi' strâin&tet© ;

Po na an . . . 40 <c<i. ?e o juiE. de an 20 „

SBLBPON SK

| 11ÎMr\UO VM O M r\m _L! I f\ ! f\

I E R K . 1 9 1 3 . DECEMBE rt1

Vineri in 13 (26) Decemvrie 1913. Anul LXXVl.

•Aer*-

Z IA R P O L IT IC N A ŢIO N A L.

R E D A C Ţ I A Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA

Târgul Inului Nr. 3 0

INSERATELE se primesc la mdmlnie*traţie. Preţul după fcafil

şi Învoială.

Manuscrisele nu se io napoiată,

Ioni diflcultăţi^ europene.JParis, 20 Decemvrie nou.

Presa franceză este foarte alar­mată de progresele ce politica ger­mană le face la Constantinopol. „L& Temps“ de aseară adresează Tur­ciei o adevărată somaţiune atrăgân- du-i atenţiunea asupra gravelor con­secinţe politice pe cari le vor avea concesiunile acordate de guvernul otoman imperiului german. Se ştie,

fcă Turcia a făcut Germaniei conce­siuni de mare importanţă economică şi chiar politică în ceeace priveşte linia ferată a Bagdadului. Posesi­unea acestei importante artere de comunicaţiune. care leagă Asia-Mi că cu regiunea Eufratului şi deschide calea spre golful persan şi spre Indii, asigură Germaniei o situaţiune privi­legiată, precumpănitoare chiar, în Asia-Mică.

Dar Turcia a mers şi mai de­parte cu privilegiile ce le-a acordat Germaniei. Putem spune că ea s’a aruncat în braţele politicei germane, în care vede, poate, ultima ei sal­vare . . . Printr’un contract, semnat de ambele guverne săptămânile tre­cute, Turcia a acordat unei misiuni militare germane, în cap cu gene­ralul von Sanders, dreptul de a or­ganiză corpul de armată turcesc din Constantinopol. Mai mult chiar: gu­vernul otoman a conferit misiunei Sanders, compusă din acest general şi 50 ofiţeri germani, dreptul de a comandă garnizoana capitalei turce şi întreg corpul de armată cu sediul în Constantinopol. Acest act al Tur­ciei vorbeşte dela sine. Turcia s’a pus sub protecţiunea directă şi ex­clusiva a Germaniei. Misiunea gene­ralului Liman von Sanders asigură imperiului german un control mare asupra întregei armate turceşti şi comanda efectivă a corpului de ar­mată care apără Bosforul. In modul acesta cheile Bosforului şi ale Darda- nelelor se vor găsi în manile Ger­maniei!

Fireşte că vestea acestui însem­nat eveniment internaţional a pro­dus o profundă impresiune în Franţa şi în celelalte două ţări ale Triplei- înţelegeri. Diplomaţia şi presa fran­ceză au făcut tot posibilul ca să con­vingă pe Turci să renunţe la acest

act care, cu toată protecţiunea ger- J mană, va împinge Turcia spre abi-

t zul peirei. Intervenţiunea politicei

franceze a venit prea târziu, deşi în ultimul moment finanţa franceză, drept represiune, a refuzat să vo­teze un împrumut de câteva sute de milioane de care Turcia are urgentă nevoe... Generalul Liman von San­ders şi misiunea germană au sosit de mult la Constantinopol şi protes­tele Triplei-înţelegeri n’au putut, până în momentul când scriem aceste rânduri, infirmă contractul germano- turc. Von Sanders a fost primit de sul­tan şi a luat comanda ce i s ’a atri­buit... Până acum politica germană a triumfat.

Este oare acest triumf definitiv ? Evenimentele o vor arăta. Putem însă să fim siguri că Tripla-înţele- gere, şi în special Rusia şi Anglia, cari sunt direct atinse, nu vor lăsa ca lucrurile să meargă aşa de uşor pentru Germania. Rusia este ame­ninţată în interesele ei din Marea Neagră şi din Marea Mediterană. Dacă Germania, un stat apusean puternic, va avea comanda strîmto- rilor, comerţul rus va putea cădea în orice moment într’o situaţia precară, Germania putând să închidă Bosfo­rul şi Dardanelele .. Iar cât despre aspiraţiunea Rusiei de a face din Marea Neagră o Mare liberă din Mare dam um (Mare închisă) cum este în prezent sau chiar de a pune ea mâna pe Bosfor, a devenit ilu­zorie, căci Germania nu este un stat slab ca Turcia şi, stăpână pe strîm- tori, ar şti să impună Rusiei res­pect . . .

Să examinăm şi interesele en­gleze în această chestiune aşa de însemnată pentru viitoarea constela- ţiune a forţelor din bazinul de Est al Mediteranei şi Asia-Mică. Nu în­cape nici o îndoială că progresele realizate de Germani la Constan­tinopol şi în Asia-Mică au început să ameninţe siguranţa dominaţiu- nei engleze din Indii. Concesiunea liniei ferate Bagdad înseamnă deja un eşec pentru politica engleză, căci Germania a ştiut să-şi asigure în Turcia asiatică mai multe drepturi decât rivala sa. Dar Germania nu s-a oprit la acest prim succes, care de altfel este de dată mai veche.

Misiunea von Sanders este pre­ludiul influenţei decisive a Germaniei la Constantinopol şi a cucerirei strâmtorilor, cari despart Europa de Asia, de cătră Germani. Rusiei nu-i poate conveni ca Bosforul şi Darda­

nelele să fie sub comanda puterei teutonice. Angliei cu atât mai puţin.

lată de ce afirmăm că Turcia a făcut un pas fatal dând Germa­niei comanda militară a * capitalei sale. Franţa va lov| pe Turci în interesele lor finariciare. Rusia se pregăteşte să dea Turciei lovitura în Armenia (Asia-Mică) şi- începe s-o ameninţe şi în Europa. Iar Anglia nu va întârzia să ia parte la aceas­tă acţiune concentrică îndreptată direct contra Turciei şi indirect con­tra statului bismarckian.

Mircea R. Şirianu.

S o a r t a p a r o h i i l o r r o m â n e d e l a H a id u d o r o j ? . »Unirea« pri­meşte de la corespondentul său din Viena următoarele informaţii:

»Chestia revizuirii parţiale a bu­lei »Christifldeles«, prin care s’ar reîn- corpora diecezelor noasre unele pa­rohii, cari în adevăr sunt româneşti, a făcut nou un pas spre realizare. Episcopii noştri interesaţi, în frunte cu Esc. Sa I. P. S. D. Metropolitul Dr. Victor Mi­hályi, In legătură cu concluzele confe* rentei episcopeşti ţinuta Ia Blaj în 29 August 1912, au prezentat nunţiaturei din Viena în ziua de 15 Decemvrie c. an memoriu, în care cer reîncorporarea parohiilor române la vechile lor dieceze.

Urmează, ca Nunţiul apostolic, în­credinţat cu rezolvirea afacerii, să în­tre în tratative cu noul episcop de Hajdudorog şi cu guvernul unguresc şi apoi ascultând din nou şi pe episcopii noştri, să facă propunere las.Scaun pen­tru rezolvirea definitivă a acestei ches­tiuni, dela a cărei fericită deslegare a- târnă pacea, liniştea şi mântuirea atâ­tor suflete credincioasei

S i t u a ţ i « R o m â n i l o r d i n U n g a r i a . Ziarul #Frankfurter Zei­tung* publică un articol ai corespon­dentului său din Viena în titu la t: »Re- laţiunile dintre România şi Austro-Un- garla«. Acest articol este consacrat, în special, chestiunei româneşti din Unga­ria şi cuprinde între altele următoarele:

Graţie unei acţiuni diplomatice şi atitudinei^ejiergice a unei părţi a pre­sei vienezé; s-a putut înlătura bănuiala Românilor, că ei nu sunt sprijiniţi în deajuns de Austria şi s-a putut înlă­tura şi efectul rău ce-l produsese ideia revizuire! tratatului de Ia Bucureşti. După toate acestea, românii naţionalişti pot ridica sas capul şi să pretindă cu hotărâre îmbunătăţirea soartei fraţilor lor din Ungaria şi să păstreze bune re- laţiuni ca dinastia de Habsburg.

Lucru cert e însă, că deşi nu cu­nosc încă concesiunile pe cari £le-ar a- corda contele Tisza, românii se declară de pe acum nemulţumiţi cu acele con­cesiuni şi tocmai pentru asta tratati­vele merg grea de tot şi nici nu e spe­ranţă să se ajungă la o înţelegere. Con­tele Tisza se gândeşte şi ia menţine­rea integrităţii statului ungar şi va putea face concesiuni românilor numai dupăce va fi înfrânt rezistenţa opoziţiei ungare. In recentele şedinţe ale dele- gaţiunei ungare, s-a văzut că opoziţio- niştii unguri sunt contra oricăror con­cesiuni pentru români şi s-a spus că tocmai Românii şi România n-au mo-' tiv să se plângă.

Ip io n tA iu ! r u s e s c în R o ­m â n i a . »Reichspost« publică o cores­pondenţă din Bucureşti, întitulată , Spi­onaj al rusesc in România«, în care se spune că România e prinsă într’o plasă de spioni ai unei mari puteri. Goliescu a fost agentul principal al Rusiei. Cen­trul spionajului şi chiar al detectivilor ruşi e tot la Bucureşti, iar şeful acestei organizaţii e \o persoană cunoscută de toată lumea, care din întâmplare a ră­mas nesupăratăf?) Cercetările autorităţi­lor au dovedit că jlegaţiunea rusească nu e străină de aceste manopere. În­cercarea de evadare a lui Goliescu în­scenată de agenţii ruşi, a făcut o im­presie penibilă chiar în cercurile ruso­file din România.

Această afacere precum şi destăi­nuirile ziarului »Le Matin« asupra po­liticei ruseşti, au contribuit foarte mult la trezirea opiniei publice româneşti.

C o n v en ţie c o m e r c ia lă în* tr e R o m â n ia ş l G r e c ia . Din A-tena se anunţă :

Acum de curând s-a încheiat în­tre România şi Grecia o convenţie poş­tală. In acest timp, d-1 Filodor, minis­tru plenipotenţiar al României la Atena, tratează cu ministrul de finanţe grec asupra încheierei unei convenţii comer­ciale. Vechea convenţie dintre aceste două state nu mai e în vigoare dela ruperea relaţiunilor diplomatice dintre România şi Grecia şi de atunci piaţa grecească a fost ocupată de mărfurile Bulgariei

In urma nouei convenţii mărfurile româneşti vor ocupa piaţa grecească, reducând mult exportul Bulgariei.

0 cuvântare a regelui Carol.Duminecă fiind primită la . Palatul

Regal, comisiunea Senatului, cu răs­punsul la mesajul regal, M. 3. Regele a mulţumit comisiunei prin următoa­rea cuvântare:

Domnule preşedinte.Domnilor senatori.Cu vie bucurie am ascultat

cuvintele însufleţite de un înalt patriotism, ce Mi le-aţi rostit din partea Senatului.

Mulţumită Celui Atotputernic, munca noastră a tuturor şi poli­tica cumpănită ce am urmat în toate împrejurările, au avut răs­plata lor şi ne-au adus roadele do­rite. Cu drept cuvânt putem fi mândri de pacea încheiată la Bu­cureşti, care va rămânea una din cele mai frnmoase pagini ale isto­riei noastre naţionale, şi nu Mă îndoesc că fericitele ei urmări, cu timpul, vor fi privite de toate po­poarele care au semnat-o ca ade­văratul început al unei ere de pro­păşire paşnică şi mănoasă.

împreună cu Domniile-Voas­tre aduc şi eu prinosul Meu de laude avântului măreţ al tuturor şi însufleţirei ţărănimei noastre în deosebi, cari s’au manifestat în mod aşa de strălucit în grelele împrejurări prin care am trecut.

Ştiu, că Corpurile legiuitoare vor purta grija ca armata — scu­tul şi fala noastră — să fie tot­deauna în stare de a apăra bu­nurile dobândite, şi tot aşa sunt bine încredinţat că veţi chibzui şi asupra măsurilor menite a uşura soarta familiilor, cari au suferit pierderi dureroase. Cn privire la învăţământul rural, a cărui înrâ­urire este aşa de hotârâtoăVe pen­tru pregătirea viitorului trebue să căutăm a l îndruma pe o cale largă şi mai practică, spre a fi db un folos adevărat plugarilor noştri atât din punctul de vedere al bunei stări materiale, cât şi al ig ierni.

Entusiasmul cu care întreaga suflare românească a răspuns la chemarea Patriei îmi este o che­zăşie sigură că şi Domniile Voas­tre veţi şti să răspundeţi la aştep­tările Ţârei, înfăptuind îmbunătă­ţirile cerute de binele obştesc şi de interesele superioare ale Poporului român.

Sven Hedln.

Nippon, Ţara luiSoare-răsare.

Marco Polo a fost cel dintâi eu­ropean, care a făcut Japonia cunos­cută în Occident. El o numeşte Ci- pangu, şl povesteşte că este o insulă mare, bogată, în marea care zace spre riisărit de la China. De aceea Chinezii o numiră »Ţara lui Soare-râsare«, şi Nippon, cum zic înşişi laponezli insulei lor, are aceeaşi însemnare poetică, care-ţl aduee aminte de răsărirea soa­relui din undele Oceanului pacific. Steagul Japoniei arată un soare roşu pe câmp alb, când flutură însă pe

^»târgurile corăbiilor de răsbolu, glo- ■ bul soarelui are şasrsprezeee rase

roşii.\ Japonezii mă Invitaseră în 1908

lă le cercetez insula, şi să fiu oaspe­tele lor şi pe uscat, şi pe apă. Astfel în 6 Nov, 1908 m’am îmbarcat din Şangai pe un vapor puternic, care mergea spre Japonia. »Tenjo Maru< avea şase poduri, şi când te urcai de pe platforma da jos la cabină, gândeai el te afli în o casă cu mai multe ca­turi. Ml s’au pus la dispoziţie o lo­cuinţă întreagă de cabine minunat mobilate, şi am călătorit aşa de ioxu-

rios, ca milionarii americani. Salonul meu era provăzut cu o masă de scris, un divan, cu scaune de zăcut si dula­puri. in cabina de dormit, era un pat domnesc, comod, din metal strălucitor cu perdele groase de mătasâ, în odaia de scaldă, vană de porţelan. Pe păreţi şi la tavan atârnau lămpi elecrriee, jos, pe padimeat, erau covoară groase, şi toate mânerele şi ferecaturile, erau de argint. Trebuia să apăs numai pe un bumb, şi deodată apărea un chinez înalt, tăcut, îmbrăcat negru şi alb, cu coadă de păr pe spate, şi întreba respectuos, ce poftesc.

Cabina mea era pe partea dreaptă a corăbiei, pe poiu* ai doilea de sus, şi puteam vedea marea care sclipea la soare, prin cinci fereşti rotunde. Aid eram scutit de vânt. Monsunul de nordosr bătea stânga corăbiei, şi acum, In Noemvrle, era foarte rece.

Marea se ridicase mult, vaporul nostru lusă era un astfel de colos, încât n’am simţit nimic. »Tenjo Maru« face călătorii regulate, cruciş peste Oceanul pacific, până la Sau-Francisco. in cale atinge insulele Sa^dvlch, cari zac în mijlocrl părţii nordica a Oc -a* nu’ui, şi dincolo de Japonia c rabia trece curmeziş prin puternicul torent de Mare numit Kurosiwo adecă »Sarea neagră.« Acesta vine din ţinuturile aflătoare în nordul equat'ruiui, şi merge spre nordvest, şi, cu. rpa sa

caldă de 22 grade şi afundă de 400 metri, atinge cu de?merdare ţărmuri! Japonei, întocmai cum să linguşea1 e torentul golfului pe lângă ţărm urii Angliei şi Norvegiei. Dincolo de Japo­nia, Marea este foarte adâncă ; acoio plumbul se cufundă până la 8500 metri, şi chDr şi mai afund.

De la Şangai pe Marea osfcică chi­neză, până la Nagasaki cetate însem­nată pe Chiuşiu, cea mai sudică din­tre cele patru mari insule japoneze, sunt 830 kiiomentr. Deja în mijlocul Mării am primit o telegramă fără sâr­mă din Kioto, şi în cursul călătoriei întregi cătră lokohama, corabia a stat în neîntreruptă comunicaţie cu usca­tul. In Nagasaki să minunează străinul de grandioasele Întocmiri pentru con­fecţionarea corăbiilor şi de docuri, sunt cele mai mari din Azia întreagă; şi »Tenjo Marii», şi a te câteva corăbii tot aşa de mari. sunt construite, cel puţin, cea mai mare parte, in Nagasa­ki. in adevăr este greu de crezut, că au trecut numai cincizeci de ani de când au început japonezii să-şi însu­şească cultura europeană şi descoperi­rile Răsăritului, in muite privinţe, ei şi-au întrecut profesorii.

După petrecere de o zi in Na­gasaki am mers spre nord-vest împre­jur de Liuşiu, cătră frumoasa strâm­toare de Mare la Şimonoseki.

Durere, era întunecat deabinele, când am trecut pe lângă flota admira- lului Togo. Făcea tocmai atunci ma­nevre cu 85 din 200 corăbii de războiu japoneze. Manevrele armatelor de pe uscat stăteau tu legătură cu acestea Iaponia este a cincea, putere marină din iume, şi este întrecută numai de Anglia, Germania, America, şl Franţa. Are treisprezece corăbii de r&zboi, şi îşi mai construeşte două. Un număr însemnat din corăbiile de războiu le-au luat de la Ruşi, le-au reparat şi le-au dat alt nume.

Armata de pe uscat cons stă din 250 mii oameni şi 11 mii ofiţeri. In timp de răsboiu, când se chiamă toate re­zervele—şi miliţia de apărarea ţări—pu­terea armată este aproape un milion şi jumătate. Pe fiecare an să recrutea­ză In serviciu act’v câte 120 mii de oameni. laponezilor nu le este frică de nici o jertfă, când este vorba de a- părarea patriei lor. iubirea cătră pa­trie este religiune la ei.

In areal Iaponia este cu a cincea parte mai mică decât Germania; în nu­mărul poporaţiuoei lusă, numai cu a opta parte mai mică. Dacă se iau în considerare şi părţile teritoriale câşti­gate de curând, Korea şl Kvatung, tre­buie să mai adaugâm 200 mii kilome­tri pătraţi, iar poporaţiunea se urcă la 63 milioane. Iaponia asta nouă, prin

:4

urmare este cu a cincea parte mai mare, ca Germania, şi are numai cu 800 mii locuitori, mai puţini, ca aceasta.

Moşul.

Pictorul Gheorghe A. Matbeiu.„Luceafărul11 reproduce la numărul, care

ne soseşte, o serie de tablouri atrăgătoare ale pic orului Gkeor^he A. Mathelu. Sunt ca deo­sebire schiţe şi stadii din Norvegia precum şi câteva coperte d# cărţi şi reviste, cari tiadea- ză un real talent. Din prilejul acesta d-1 Oct C. Tăslăuanu Închină a cest'i artist promiţă­tor un articol mai lung, din care reproducem următoarele p ărţi:

D-1 Matheiu e din Sibiiu (născ. în 13 Sept. 1884), fiu de negustori, veniţi, pe vremuri, din Macedonia. Frimele studii şi le-a făut ia şcoala reală să­sească din Sibiiu, de unde, după ce a trecut examenul de maturitate, s-a dus ia Budapesta, ca să înveţe arhitec­tura, primind spre acest scop o bursă din fundaţiunea Gojdu. In metropola acestei nefericite ţări, tânărul student) n a găsit ceea ce căuta. Ungurii fâloşi lipsiţi de inciinaţiuni superioare artis­tice, oraşul parvenit şi sec, !*au alun­gat, după două luni, la Graz, unde, poate determinat de nişte echouri ata­vice, ce-i răsăriseră o c'ipă în suflet, a învăţat un an întreg ştiinţele comer­ciale la academia de acolo. Înclinaţia-

ifagm» 2 fi A H T A Î S A R S I L V A R I K L ăt: 272 —1916.

Din adâncul iuimei vă mul­ţumesc, Domnilor Senatori, în nu­mele Meu şi al Familiei Mele, pen­tru sentimentele de dragoste şi devotament cu care Ne înconju­raţi.

D is c u ţ ia a d r e s e i l a Ca­m e r ă . Din Bucureşti ni se scrie;

Astăzi, Mercur!, va începe la ca­meră discuţia la adresă, care promite a deveni extrem de interesantă fiind a- nunţaţl Ia cuvânt 15 deputaţi, între cari d n ii Rădule&cu Motru, C. Bacal- başa, Isvoranu, S. Mehedinţi, Virgil A- rion, N. Iorga I. C. Grădişteanu, V. Bră- tianu etc. Se crede că va fi atinsă în decursul discuţiunei şi atitudinea Mo­narhiei austro-ungare în timpul crizei balcanice în legătură cu dezbaterile ur­mate în delegafiunea austriacă şi un­gară. C.

C a m era m a g n a ţ i lo r va ţi­nea Luni, în 29 Dec. o şedinţă. Se vor rezolvi proiectele de lege : indemnita­tea pe 1914, convenţia financiară cu Croaţia pe 1914 şi proiectul reformei Curţii de compturi, votate în cameră.

Rostul intervenţiei României in Balcani.

Ziarul >Neue Freie Presse« publică în numărul său de eri, la loc de frunte, un interview cu un înalt, băr­bat de stat al monarhiei austro-un­gare, asupra politicei Austro-Ungariei In Balcani.

Ziaristul a întrebat între altele pe bărbatul de stat :

— Cari sunt, Excelenţă, actual­mente, relaţiunile dintre Austro*Unga­ria şi România, în urma evenimentelor din Balcani ?

— Cred şi pot să te asigur chiar — a răspuns înaltul personagiu — că va dispare în curând umbra care a în­tunecat pentru un moment relaţiunile noastre cu România.

Acţianea României !n Balcani poate 8 împărţită In trei părţi. Prima parte se referă la intenţiunea Româ­ncei de a-şi realiza aspiraţiunile sale, cari se bazează pe hotărârile congre »ului din Berlin deia 1878. România a şi reuşit să-şi realizeze acele preten- ţiuni şi astăzi este stăpână pe linia Turtrov»ia Balele. Această cucerire a putut-o faceln8ă numai având sprijinul larg al Austro-Ungariei.

Celelalte două părţi ale acţiunei României su n t: Înaintarea armatei în Bulgaria şl străduinţa ce şi-a pus-'' de a aduce lucrurile la pacea de la Bu­cureşti.

Acţiunea militară a României a avut de scop stingerea focului îr Bal­cani şl pregătirea păcei de la Bucu­reşti, căci dacă România ar fi trimes în Bulgaria armată numai pentru cu­cerirea teritoriului revendicat, acea ocupaţiune nu îi era permisă. Aceste două dm urmă sunt părţile principele ale acţiunei României în Balcani: înce- tarea războiului dintre abaţi şi pacea de la Bucureşti.

nile artistice înnăbuşite nu 'l*au lăsat însă, în pace. In vremea, când studia academia comercială din Graz a făcut cunoştinţă cu actorii teatrului şi a în­ceput să joace şi el. Juca teatru, ca să-şi mulţumească un îndemn sufletesc, ce 4 mâna spre orizonturile largi şi se­nine ale artei.

După ce a terminat comercialele din Graz, a început hoinăria simpatică şi grea de actor. Cinci ani a cutrierat oraşele din Germania (Paderborn, Göt­tingen, Kiel, Stuttgart şi Berlin), ju­când pe scenele diferiteior teatre.

In timpul liber, ca o recreaţie sui fleteascft, se îndeletnicea cu pictura. Nu învăţase deia nimeni meşteşugul aces­tei arte. Zugrăvia ceeace-i spunea su­fletul de visător şi de iubitor al frumo­sului. întâmplarea a voit ca o parte dintre lucrările de pictură ale actoru­lui Matheiu să fie văzute de arhitectul Peter Behrns, care a observat că tâ­nărul pribeag are un real talent de pietor. Şi a tăcut o faptă bună, de care sufletul german e mai des eapabil, ca al altor neamuri. A intervenit să fie primit în Muzeul de arte industriale din Berlin, unde s-a aşternut pe stu dii serioase. A muncit din grâu, şi cu entuziasm călăuzit de credinţa In t r i ­umf. Arhitectul Behrns nu s-a înşelat. Actorul Matheiu era destinat să fie pictor. In curând a obţinut o bursă din Kronprinz Friedrich-Stittung, cu ajuto­rul căreia a studiat 3 ani în Berlin, iar câteva Juni la Düsseldorf, învăţând practic pictura decorativă.

In 1911 a reuşit să facă prima expoziţie în Eberswalde-Berlin. care i-a adus o nouă bursă, cu ajutorul că­reia. in 1912, a făcut o călătorie de studii în Norvegia, dând o deosebită atenţiune artei industriale.

După toate acestea, convingerea mea e că e în interesul ei ca Româ­nia să nu-şi schimbe directiva politicei externe.

Pactul roiâno-maghiar.— Condiţiile lai Tisza. — Conferenţă n a ţio n a lă Ş tir i romantice. — O formulă— Informaţiile lui, „Vildg*. — Părerea

lui Idszi —Ziarele maghiare continuă a da

zi de zi ştiri despre pactui diDtre Ro­mâni şi Tisza. Har informaţiile lor trebue primite cu cea mai mare rezervă nefliud sigură sursa din care sunt luate, iar de altă parte cele mai multe din ele sunt fanteziste, alcătuite după placul autorului. Apoi în parte mare se repeţeso cele ce s’au mai spus şi de alte ori.

*»Peşti Hirlapc se ocupă iarăş eri

şi azi cu condiţiile pactului, dând cam aceleaş informaţii în ambii numeri. Zia­rul scoate la iveală cererile lui Tisza, cari s u n t: Românii se abzică de auto­nomia Ardealului, să diaolve part'dul naţional român şi să între în partidul muncii.

Aceste con iţii le-am auzit şi de alte ori şi le-am publicat şi noi mai nainte.

Dar povestea şubredă a lui »Peşti Hiric se infliripâ mai departe. Auziţi ce ne spune ;

Pentru a rezolvi aceste cereri co- mlsiunea aleasă pentru pact află de lipsă să se convoace comitetul naţional şi conferenţa na'jonală. Gojrge Pop de Băseşti convoacă Ia o consfătuire urgentă pe membrii comitetului na­ţional, care se va ţinea la sfârşitul acestei săptămâni.

*După aceasta ştire, care nu se

poate verifica, informaţia lui »Peşti Hirl.« devine curat romantică. Spune adecă ziarul, că membrii comisiunii pentru pact vor cutriera ţara şl vor cerceta rând pe rând acasă pe toţi membrii comitetului, silindu-se a-i con­vinge, că disolvarea partidului în împre­jurările actuale va fi îu interesul popo­rului român.

Auziţi Dvoastră?Apoi vor nizui să-i convingă, că

nu va fi bine să se lase nefolos*tâ o- cazia favorabilă de pace, oferită din partea lui Tisza, căci cine ştie când va mai veni un asifel de primministru, care să fie aplicat a da atâtea favoruri Românilor.

Vrea să fie aceasta o presiune asupra Românilor?

♦»Peşti »Hirl.« mai adauge, că con­

form informaţiilor ce le are, pentru delâturarea pedeciior dl Dr. laliu Maniu, pe baza Îndrumării date de Tisza, pre­găteşte o farmulă, care va mulţumi am­bele partide.

întors din călătorie, în acelaşi an a aranjat o nouă expoziţie specială »Nordlandfahrt« în Muzeul de arte in­dustriale din Berlin, care a atras atea- ţia cercurilor mai largi asupra lui. As­tăzi îşi continuă studiile în Berlin.

După cele dintâi succese, gândul i-a sburat acasă, în Sibiiu. lntr’o zi din Octomvrie ne-am pomenit cu’n tânăr neamţ, care abia o rupea româneşte, că ne invită ia o expoziţie de pictură, de arte grafice şi de reclame artistice, aranjată în pavilionul de patinaj. Şcoa­la germană şi mediul in care a trăit l-a înstrăinat de noi. Aici, în Sibi'u, s’a prezentat ea un pictor german, dar stând de vorbă cu el am simţit că în sufletul iui a rămas român. A primit fără să se gândească mult, propunerea ce i-am făcut-o de a aranja o expozi­ţie la Bucureşti. Voiam să vadă capi­tala Românismului, să se convingă că avem şi noi arta noastră, că sunt s tră ­duinţe ser oase de a erea o artă indus­trială românească. Voiam s& se trezeas­că în sufletul lui mândria de Român şi dorinţa de a-şi cueeri un ioc în arta românească. In Bueureşti a fost primit cu simpatie şi bunăvoinţă. La Casa Scoaleior a aranjat, la repezeală, o mică expoziţie, rămânând ca, în Ia­nuarie 1914 să aducă la Bueureşti toate lucrările iui şi să le expună ia A- teneu.

Era o plăcere să 1 vezi pe picto­rul nostru, cum se însufleţeşte de vi­oiciunea vieţii bucureştene, de atmos­fera scăpărătoare a capitalei româneşti şl de minunatele motive de inspiraţie ce le-a descoperit în vechia noastră artă bisericească şi în arta noastră po­porală.

Să nădăjduim că am recucerit un suflet.

Ziarul îşi termină comunicările cu cunoscuta ameninţare, care a făcut turneul prin ziaristică, că dacă ar eşua tratativele cu comitetul naţional, Tisza va încheia pactul cu prelaţii noştri şi cu politicii români moderaţi.

*Ziarul »Világ« de azi se ocupă a-

semenea cu pactul român. Atinge pe scurt condiţiile lui Tisza, amintite mai sus după »P. HirL« spune ce au să pri­mească Românii, apoi dă următoarele informaţii, pe cari zice că le a primit din sursă autorizată:

Pactul român încă nu e terminat Se vede aceasta şi din faptul, că după serbătorile Crăciunului se vor continua tratativele, cari au încă te t numai ca­racter informativ şi nu obligă la nimic pe nici una din părţile contractante.

Pretenţia autonomiei Ardealului estero- er-

sonală a partidului independist. La a- ceasta e mai uşor a renunţa, dar par­tidul naţional român nu se învoieşte Ia nici un caz să renunţe la existenţa sa.

De altă parte ar fi absurd din partea lui Tisza să suspendeze legea lui Apponyu pentru că pe timpul când a fest el primministru a prezentat Ber- îeviczy legea * Iui şcolară şi aceasta a fost mai severă cu privire la naţiona­lităţi, decât legea lui Apponyi.

In partidul muncii nu se dă cre- zământ acestor ştiri, deşi faptul că se fac tratative, insuflă îngrijire în partid. Pe semne tratativele vor dura mult timp şi e dubiu, că vor avea rezultat, pentru-că tratativele au produs mare nelinişte şi în sânul comitetului naţional român.

Câteva din aceste informaţii ale lui »Világ« par a fi mai aproape de a- devăr.

*Asupra pactului s’a pronunţat şi

Idszi Qscar. El apreciază chestiunea din punct de vedere curat democratic. Duminecă s’a ţinut în Vârşeţ o adu­nare poporală impozantă, în favorul su­fragiului universal, egal şi secret. Aici a vorbit şi Iászi. A accentuat necesi­tatea sufragiului universal şi a vorbit şl de pacea dintre Români şi Unguri.

Pacea românească — a zis el — cunoscând principiile de|naţionalitate ale lui Tisza, nu va forma rezolvirea cins­tită a chestiunii de naţionalitate, ci un simplu pact electoral Căci chestiunea de naţionalitate nu se poate rezolvi decât pe baza democraţiei. Duşmanul sufragiului universal şl al drepturilor popoarolor, Tisza va lărgi poate cercul renegaţilor, dar nu poate se rezolve chestiunea de naţionalitate. Fără demo­craţie, anume fără o democraţie orga­nizată pe baza limbei materne a marilor masse, nu există leac pentru rane'e chestiunii de naţionalitate.

iászi încheie spunând, că în lipsa unei politici democrate se pot împăca cel mult jefuitorii maghiari cu jefuitorii naţionalităţilor.

Ce se ţine de »jefuitorii naţionali* tăţilor«, nu ne vine a crede, că Iászi a ţintit la fruntaşii noştri onorabili, cari tratează acum cu Tisza. Ar fi regreta­bilă o astfel de supoziţie şi nu avem de­cât să protestăm contra ei, deoarece în şirurile partidului nostru naţional nu sunt exploatatori sau jefuitori de popor. Ori poate Iászi *să fi înţeles pe aşa numiţii Români moderaţi, un pact cu ei, cu încheierea căruia ameninţă Tisza... Aşa s’ar mai potrivi cuvintele aspre ale lui Iászi.

Externe.Disolvarea Sobraniei.

„Leipziger Neueste Nachrichten« află din Sofia, că disolvarea Sobraniei e iminentă. Circulă zvonul că noul prim ministru va f i Malinoff, şeful partidului social democrat, care va primi şi porto­foliul ministerului de externe.

Misiunea militarăgermană la Constantinopol este centrul preocupărilor pressei şi diplomaţiei eu­ropene. Cu ocaziunea recepţiunei diplo­matice de alaltăeri la Constantinopol, marele vizir a declarat ambasadorului rus, că Turcia nu poate acorda Rusiei despăgubiri în schimbul numire! misiu- nei militare germane, Poarta fiind de părere că Rusia nu poate interveni singură intr’o chestie, în care sunt in ­teresate şi celelalte fputeri. Turcia e însă dispusă să supună cererile ruse hotărârei marilor puteri.

un punct ideal al‘programului naţional mân delà 1881,întocmai ca uniunea p

»Le Matin« află din Constantino­pol, că generalul Liman a declarat unui diplomat străin că înaintea plecărei sale din Berlin, împăratul Wilhelm i-a z is : >Duceţi-vă la Constantinopol şi fiţi sigur că veţi rămâne acolo*.

— Consiliul de miniştri turc a hotărât să Înfiinţeze un nou corp de armată în Anatolia, a cărui organizare va fi încredinţată ofiţerilor germani.

i Situaţia In Albania.După ştiri din Roma Puterile Tri­

plei Alianţe au aderat la propunerea engleză ca termenul fixat pentru pără­sirea ţinuturilor ocupate de trupele greceşti să fie amânat la 20 Ianuarie. Ziarul »Tribuna« comentând această ştire, afirmă că nici o putere nu se în- doeşte de lealitatea şi de buna voinţă a guvernului elin întru împlinirea acestei obligaţiuni internaţionale. In ceeace priveşte posibilitatea unor turburări provocate de aşa zisele »batalioane sa ere« împreună cu populaţiunea orto­doxă din Epirul anexat la Albania, aci la Roma se crede că jandarmeria alba neză e destul de pregătită pentru ca să înfrâneze ori*ce agitaţiune, sub con­ducerea ofiţerilor olandezi, din cari parte, au sosit în Albania, iar parte sunt pe drum. Astfel se crede că ordi­nea se va păstra, numai datorită mij­loacelor interne de care va dispune noul guvern al Albaniei fără ca vre-o putere să fie silită a interveni pentru a restabili liniştea.

Scrisoare din Viena.— Serate de-ale Românilor. —

»România Jună«. —— 22 Decemvrie.

Cu concursul domnişoarelor ro­mâne şi a tinerimel academice, Colonia Română continuă a aranja şi anul a* cesta pe timpul iernii aşa zisele: »se­rate de popice« sau mai bine zis »şeză- torile culturale-literalec alo clasei inte­lectuale vienece.

Pentru [nimenea nu sunt aceste serate aşa de preţioase decât poate toc­mai pentru debutanţii şi aranjatorii lor. E unicul chip în care mai frumos şi mai bine se pot distrage în societate curat românească toate elementele so­cietăţii noastre, deşi se ţin abia ia 2 săptămâni una.Î

Sâmbătă în 20 Dec. a avut ioc a IV-a serată, aranjată de d-şoara Vica Ursuleac, care atât prin programul său bogat şi variat, cât şi prin executarea lui în întregime a succes peste aştep­tările tuturora.

Punctul de deschidere l’a format câteva arii fantastice de Mozart execu tate cu multă dibăcie şi artă la vioară de cătră d şoarele Pavel şi Mugurel. A plăcut foarte mult executarea curat ar­tistică a bucăţilor de serenade aşa de bine alese.

Remarc însă în deosebi reprezen­tarea piesei teatrale foarte cunoscută a d-lui Eftimiu: „Sobolul şi A r i c iu lcare nu numai că a produs multă voie bună ci a servit ca un îndreptar, ca o oglindă foarte fidelă, cara reda atât de bine re laţiii9 sociale de azi ale clasei noastre înalte care şi a uitat şi ca în multe privinţe de multe cerinţe morale. — A fost interpretat cu deosebită perfecţie rolul ariciului de d-1 I. Pâtruc stud. univ. care a dovedit un puternic talent dramatic şi a ştiut reda cu cea mai mare dibăcie situaţiile cele mai grele.

Au urmat jocuri naţionale şi alte distracţii plăcute.

*

La soc. »Clubul Român«, deşi ar fi fost mai bine să se fi amânat, s’a ţi­nut în aceeaşi seară o convenire soci­ală, la care s’a manifestat totatâta viaţă şi dragoste românească ea şi dincolo.

Remarc conferenţa despre: Titu Maiorescu literatul şi bărbatul de statu a d-lui A Oprişa, care ne-a redat cu multă pricepere toate momentele mai Însemnate din viaţa marelui bărbat ro­mân, ca literat şi în deosebi ca bărbat de stat. Evenimentele politice şi toate acţiunile de stat în cari Maiorescu a Jucat vre-unroi au fost scoase la iveală şi caracterizate. A inzistat şi asupra recentelor evenimente istorice cari l’au ridicat pe Maiorescu alături de cei mai mari bărbaţi ai României* Alexandri, Brătianu, Cogălniceau etc.

S’au declamat poezii bine alese cu subieete din recentul războiu în Bulga­ria şi anecdote hazlii de d-nli I. Bănu- lescu şi Ios. Bucur.

Membrii corului soc. cu coneursul d-şoarei E. Roman şi a iubitului nos­tru conservatorist I. Nicorescu au ţinut să ne procure voie bună şi bucurie su­fletească prin interpretarea câtorva cân­tări naţionale şi romanţe din viaţa po­porului nostru.

Cursurile d-lui A). Iseeeanu, după cum am aflat se vor Începe în 27 c cu : »începutul neamului românesc«. Aşteptăm eu multă dragoste aceste mo­mente istorice!

*

La soe.academică „România Jună* în adun. gen. extraord. din 21 Des. s-au

schimbat lucrurile spre bine. Spiritele s-au liniştit şi s-au împăcat alegând un comitet nou în frunte cu d-1 preşe­dinte Ion Nandriş, în care soc. pune cele mai frumoase nădejdi.

De-a Dzeu, ca dorinţa f d-lui Dr. Mibaiu Popovici, ca »România Junât să devină în scurt timp „Academia“ noastră a Românilor din Monarhie^— să se realizeze spre binele şi prospera' rea soc. şi a neamului întreg.

Remarc aci în deosebi cuvântul d-lui Dr. I. Grămadă, cunoscutul publi­cist, care fiind din întâmplare ca oaspe la noi, nu a Litrelăsat momentul, pen­tru a ne da câteva sfaturi frumoase şi îndemnuri mari. îndeosebi înlăturarea divergenţelor de partid şi deosebirea dintre ardelean şi bucovinean ar fi de dorit foarte mult să fie moarte cu ziua de 21 Dec.

Şezătorile literare proiectate de soc. cari se vor începe deja Dummeca viitoare promit a fi £cel mai i un prilej de convenire şi de întărire a relaţiilor şi dragostei frăţeşti între tinerimea academică.

înainte cu D-zeu spre realizarea idealului mare şi-sfânt 1

Corespondent.

0 convorbire cu d-na Triteanu;Opera românească.

Din prilejul reprezentări, la Bucu­reşti a operei »CavaUeria rusticana* şi a »Şezătoarei» ziarul »Dimineaţa», care ne soseşte, aduce pe pagina I. bi- nereuşitul chip ai dnei Triteanu împre­ună cu următoarea convorbire intere­santă, pe care a avut-o redactorul »Di­mineţii« Iul. G. Bradu cu »privighitoarea Ardealului»..

— Cel dintâi care mi-a servit de îndemn pentru a îmbrăţişa muxîca cla­sică — spunea d-na Triteanu — a fost maetrul Eneacu. De aceea iarna trecută am pleeat la Berlin, unde am stat mal mult timp pentru a aprofunda muzica clasicilor germani. In acest interval am cântat la Opera Regală, unde mi s’a oferit un angajament, dar pe eare din cauza severităţii Iul, l’am refuzat, întoarsă acasă, vara trecută am înce­put să lueres Ia înjghebarea unei ope­re române în Ardeal care a succes pe deplin. De altfel în urma contactului nistru direct cu germanii avem o cu{- tură muzicală suficientă şi element» naţionale preţioase, cari păcat că d»n lipsa unei iniţiative, sunt resfirate pe la Operele din străinătate.

Aşi dori mult să văd înfăptuită opera ro m â n e a s c ă , aici unde am fost prlvităîn totdeauna cu multă căldură de toată lumea. Regina se interesează de a- proape de orice manifestare pe teren mu­zical şi cine ştie încercările aceste ce se fac asum vor lăsa urme poate pentru viitorul operei româneşti sau poate se vor considera chiar începutul acesteia Avem tot ce ne trebuie în acest scop. Oamenii, cari să se pună în fruntea u- nei mişcări, nu lipsesc, rămâne să mai adunam la un Ioc pe t »ţi artiştii — a* curo resfiraţi — cărora dâudu-fo posi­bilitate* s i rămână între noi, vor jertfi cu dragă inimă talentul lor pe altarul artei româneşti.

Bucureştii sunt uo. oraş care poa­te susţine o trupă de operă şi avâad la îndtmână elementele de cari dispu­nem, cu un repertoriu îngrijit şi îns­cenarea corespunzătoare, publicul ar ve­ni cu drag să asculte muzică româ­nească.

După reprezentaţiile deia Teatral Naţional voi mai ata câtva timp în ţa­ră, deoarece am anunţat o serie da concerte la Constanţa, Ploieşti, Craiova. Dar recunosc că nu mă simt ia largul meu pe estrada unui concert. Simt nevo- ea scenei, a vieţe! care să mişune în ju­rul meu, a perspectivelor largi.De *• ceea în luna Martie voi pleca la Bey- reuth pentru a aprofunda opera iui Wagnsr.

Am cunoscut is Bucureşti pe fiul nemuritorului msiestru si eu sjutorul acestuia voiu găsi un profesor, cars mă vs Introduce fn toate taiiele corn* posiţiilor clasice ce se cântă la Bey- reuth. In Iunie voi reveni în Ardeal, snde probabil vom face a doua încer­care de operâ românească, si cărei succes — cel puţin trecător — e asi­gurat. Pe urmă seria concertelor vs fi încheiată definitiv şi voi începe il cânt pe seenă, alei s’au ia străinătate

Nr. 272—1913 G A Z E T A T R A R B I t. V A R î * t. Pagin B

Scrisoare din Bucovina.Din cercurile studenţimei române.

C ernăuţi, la 21/XIL 1913.S’a pus iarăş în discuţie chestia

studenţească din Bucovina. Se încearcă consolidarea tuturor studenţilor ro ­mâni, pentru a lucra pe baza unui pro gram de activitate comun. In acest wnz s’au ţinut până acum două adunări studenţeşti, în cari s’a discutat mult şi eu aprindere, fără însă să se poată a junge la un rezultat fericit. Părerile celor adunaţi se deosebiau foarte mult. Fiecare se purta cu teama, să nu fle Învins sau majorizat de comilitonii săi. O procedură sinceră pare decidela început esclusă. Postulatele diferitelor societăţi sunt prea mari şi necumpă­tate, încât să poată fl aceptate de în­treaga studenţime fără deosebire şi prin­cipii.

Mulţi nici nu simt nevoia unei îm­păcări, fără baze solide, în urma căre’a studenţimea — sau mai bine zis acele demente sănătoase ale studenţimii — cari au luptat şi luptă mereu pentru trezirea conştiinţei naţionale a nea

Rului românesc din grădina lui Alee* ndri, se alege cu risipă zădarnică de rţe. Cei buni luptă şi muncesc fără

Împăcare, ei au înţeles rostul vremuri­lor, ei şi-au tăcut un ideal măreţ, pen­tru realizarea căruia, sunt gata, să a* ducă orice jertfe.

Cei slabi, pătimaşi şi ambiţioşi, — băeţli de bani gata —- se hărţuesc ne­încetat şi comir sub masca împăcării cele mai imposibile şi neloiale lucruri.

Câteva fraze mari, un tămbălău naţional şi neamul românesc e salvat.

S’au făcut multe împăcări şi roa­dele au fost totdeauna aceleaşi. împre­jurările nu ne permit, să fim de astă dată mai optimişti.

Neamul nostru are lipsă de tineri devotaţi cauzei noastre naţionale, de tineri sinceri, neîntinsţi şi desintere- saţi, iar nu de gentlemeni, cari fac po­litică românească în saloane sumptu- oase şi Încă în limba germană.

Sâ învăţăm mai multă cultură ro­mânească, să cercetăm originea noastră, să ne dăm silinţă a cunoaşte pe bietul muncitor dela ţară, care rabdă în tă ­cere şi sa gândeşte la un mare viitor, şl atunci ne vom privi cu drag uuul pe altui, vom simţi nevoia de a fi tovarăşi, ne vota da mâna şi neamul românesc va câştiga noui muncitori cre- iinc/oşf. Atunci nu vom avea lipsă de

Împăcare, vom fi învăluiţi de vraja a- Heluiaş ideal şi aceleaşi dorinţi ne vor ■mâna mereu înainte spre ţînta dorită. ■ Să ne împăcăm întâiu sufletul nostru, să fim cinstiţi şi apoi la luptă. | Luptă şi tu şi nu înceta, să te ■bucuri de succesele acelora, cari poate Inu-ţi sunt prieteni, dar aduc servicii ■ neamului tău. Când neamul e în pri­mejdie toţi cei buni sâ se adune.

P. S. Am dat aceste detalii, ca simple impresii personale, ce le-am câştigat în urma ultimelor evenimente. M’am ferit, să aduc în discuţie persoane şi societăţi, nevoind să încurc şi mal mult chestia. Am înşirat câteva păreri, pe cari nimeni nu e dator, să Je pri­mească. Am dori să se aducă cât ina1 multe păreri în discuţie, ca să se poată face în sfârşit un plan pentru amelio­rarea stărilor triste din Bucovina. Mai târziu când chestia va părea mai clari­ficată, voi reveni.- Liviu C. Silve seu.

Ş T I R I .— 12 Decemvrie 1913.

Pentru fondul ziariştilor români.Din partea epitropiei fundaţiunii

miştilor p rim im u n că ld u ros apel adre- wt onrr. D ostru p ub lic d e a-şi râs cum­păra felicitările de sărbători şi de anul nou prin contribuiri benevole la funda- jiimea ziariştilor noştri.

In apelul d-lui ioan L Lapedatu, iecretarul epitropiei fundaţionale, se ipune că fundaţiunea pentru ajutorarea ilariştilor români din Ungaria a ajuns azi la un capital de aproximativ 70.000 coroane, iar răscumpărările telicitărilor dela sărbătorile din anul trecut au dat frumosul rezultat de 1646.50 coroane. Din răscumpărările felicitărilor din anul trecut precum şi din cele ce se vor fiice anul acesta şi In viitor, epitropia fun- daţiunei voieşte să pună bază — în ca­drele fundaţiunei — unui fond special al felicitărilor râscumpă rate, un motiv pai mult pentru a se contribui la a- gst fond.H Liste de contribuiri se află şi la reâacţîunea ziarului nostru şi în con- lecinţă rugăm pe toţi acei, cari doresc să-şi răscumpere felicitările de sărbă­tori şi de anul nou, să binevoiască a do trlmitecontrlbuirile lor marini moaşe Numele cotribuenţiior se va publica prin ilarele noastre naţionale.

Ş tir i d in R o m â n i a . Noua tonvenliune telegrafo-postală intre Ro­mânia, Grecia şi Serbia a fost semnată

i

de cătră delegaţii statelor interesate şi va întră în vigoare dela 1 lan v. 1914. Directorul general al poştelor din Ser­bia, care se află încă în Bucureşti, aş­teaptă autorizaţia din partea Muntene- grului, spre a semna o convenţie ana- iogâ între acest stat şi România.

— Comisiuneamixtă româno-sârbă pentru construirea unui pod peste Du­năre între România şi Serbia, s-a în­trunit alaltaeri după amiazi, pentru ul­tima oară, la ministerul lucrărilor pu­blice, unde au semnat şi au pas sigilele convenţiei pentru facerea noului pod. — Un corespondent al » Universului« află, în urma convorbirii ce a avut-o cu unul din membrii delegaţiei, că locul pentru facerea podului va fi la Ţigănaş Birza- Palanka. Lucrările pentru construire vor dura cam 4—5 ani, şi podul va avea la început o singură linie ferată, dar se va zidi astfel ca să cuprindă două căi, pentru ca mai târziu, când se va simţi lipsa, să poată îl adăugată şi a doua linie.

— Sâmbătă seara s-au întrunit d nii Iorga şi Murgoci, fondatorii »In- stitutulai Sudest-european* cu profesorii şi conferenţiarii, cari vor da institutu­lui concursul lor. Au discutat chestiuni privitoare la cursurile ce se vor preda şi Ia regulamentul institutului. Cursu­rile, cari vor începe după 1 Ian. v. sunt: N> Iorga: »Influenţe apusene în viaţa peninsulei Balcanice«. N. Pârvan: »Is toria peninsulei Balcanice în antichi­tate«. G. M. Murgoci: »Geografia pen­insulei Balcanice, în special Albania. Papahagi: »Folclorul, limba şi litera­tura aromână«. G. Răducanu: „Viaţa economică a peninsulei«. Afară de a- ceste cursuri, institutul şi-a mai asigu­rat corcursui d lor: Russo pentru filo­logia bizantină şi neogreacă; Svilocosici de fimba şi literatura sârbă ; Nicola- eseu, pentru limba şi literatura bulgară ş. a. Limbile albaneză, turcă, ungară, şi ruteană vor forma de asemeni obiecte de interes principal in acest institut.

Pentru preîntâmpinarea cbeltueli lor ce ar necesita instalaţia şi mate­rialul de studii, s-a deschis o listă de subscripţie cătră bogătaşii ţării şi ma­rile instituţ!i financiare. Informaţii pen­tru înscrieri etc. dă Liga Culturală.

— La ministerul de război se stu­diază chestiunea sporirei arm am en­tului marinei militare ; aceasta în le­gătură cu nouile vase comandate. O comisiune compusă în acest scop a plecat în streinătate pentru a studia nouile lucrări efectuate în marile u- zine. Comisiunea va cerceta în mod special uzinele Krupp.

— D l general Oăiniceanu a avut onoarea de a fl primit alaltaeri în au dienţă de M. S. Regeie, pentru retrage­rea sa din armată. M. Sa a binevoit să-1 întreţie mult timp asupra desvoltării armatei, constatând cu satisfacţie ma rile progrese real zate pentru apărarea naţională. M. S. Regele a făcut d-lui ge­neral Crăiniceanu onoarea de a i con­feri »proprio motu« medalia »Avântul Ţârei«, care a fost creată pentru cam­pania din Bulgaria.

— Alaltăeri a încetat din viaţă fo*tul deputat şi senator Grigore Vul- turescu, în etate de 74 ani.

lebunia războinică a anului din urm ă a adus uzinelor Krupp un benef iciu brut pe an 1912/1913 de 61,908.170 mărci faţă de bO milioane mărci în anul prece dent şi de 31 milioane faţă de anul 1908i1909. Instigaţiile şovi- niste ale agenţilor acestor uzine au produs deci un spor de bene­ficiu de peste 20 milioane num ai în 2 ani de zile.

— Şi mizeria creşte în ra­port cu sporirea „gurilor de foc “ cari înrţhit toată sărăcia rămasă pe seama bietelor guri ale m ili­oanelor de cetăţeni flămânzi.

Contribuiri pentru monumentul Au­rel YlUiCU- Dra Genica Pop d n Cristian (Braşov) a colectat pentru monumen­tul Aurel Vlaicu suma de 23.60 cor. dela următorii dnii şi dne: Virgil Pop, preot în Cristian 2 cor. Dşoara Valen­tina Toma din Doboli 1 jcor. Geoige Lincu (toţi care urmează sunt din Cristian), Gerasim Popa, Dumitru Stai* cu, Neculae Stavros, Ştefan Barbu, Ro­mul Pârvu, George Mîhui, Ştefan Mi- hui, Maxim Bărăscu, Ioan Mihui, Ioan Grecu, George Halmagyi, Ioan Hogea, Ioan Griguţa şi Savu Pitic câte 1 cor. George Badiu 80 fii. George Popa 60 fii. Ioan Laţcu 60 fii. Ioan Dima 50 fii. Dumitru Blehoi, Dumitru Grădinar şi Marin Marcu câte 40 fii. Irimie Mihui şi Dumitru Hogea câte 20 fii. Dşoara Genica Pop 1.50 cor. Suma totală de 23 cor. 60 fii. a fost trimisă direct »Biroului Asoclaţiunei« în Sibiiu.

Moartea lui Juies Glaretie. DinParis se anunţă moartea scriitorului francez Juies Claretie, decedat alal­taeri în vârstă de 75 ani. Sâmbăta trecută a răcit la abdomen, la care i s’a mai adăogat şi o peritonită care l’a

doborît. Claretie era membru al Aca­demiei franceze şi de 25 ani director al »Comediei franceze.« La 31 Decem­vrie urma să-şi cedeze lecui succesoru­lui său C3rre. Claretie se trage din- tr’o familie de bogaţi burghezi iar nu­mele său adevărat e Arsene Arnoud. Voia sâ se facă ziarist dar după suc­cesul primului său volum s’a hotărât să rámáié în literatură. La începutul acestei luni a început să-şi publice memoriile în »Le Journal«.

Căminul socialist din Belgia. DinBruxelles se anunţă : Alaltaeri a fost deschis căminul socialist pentru edu­caţia poporului. Serbările au fost pre­zidate de Vandarvelde, în dreapta că­ruia era Anatole France şi marale in­dustriaş Solvey, care dăruise un fond de un milion de lei pentru acea* cămin. In cuvântarea sa, Anatole France a spus că activitatea rodnică a socializmului va trebui să ducă la pa­cea universală. După cuvântarea lui Anatole France, a apărut la tribună fabricantul Solvey şl â comunicat că donează încă un milion de franci pen­tru educaţia muncitorimii.

Intre miniştrii de externe rus şigerman se urmează tratative referi­toare la trecerea graniţei germane de de cătră aviatorul rus Vasiliew, în rai­dul său spre Paris. Guvernul german este dispus a-i permite trecerea gra­niţei, cu condiţia însă ca guvernul rus să permită tuturor aviatorilor germani trecerea graniţei ruso, după plăcere. Despre o astfel de concesiune însă gu­vernul rus nu vrea să ştie nimic.

Convocare. »Reuniunea de cântări a plugarilor români« dih Şomcuta-mare îşi va ţinea adunarea generală ordinară pro 1913 ia 11 Ianuarie st. n. 1914 la 2 oare p. m. în localitatea şcoalei con­fesionale din loc. La adunare sunt in­vitaţi On. membrii precum şi toţi spri­jinitorii acestei reuniuni. Obiectele adu- nărei vor fl: Raportul cassaruiui, al conducătorului de cor şi al biblioteca­rului reuniunei. Alegerea noului comi­tet. Inscreirea şi primirea membrilor noui. Eventuale alte propuneri. Şomcuta mare la 7 Decemvrie 1913. Nicolau Nyil­ván, preşedinte. George Radocea, se­cretar.

Moştenitorul Tronului şi soţia oreo- tului săsesc din Hárman. »Keleti Érte­sítő* aduce ştirea că la recenta expo­ziţie de industrie de casă nemţească din Viena, la care au participat şi ex pozanţi saşi din Ardeal, arhiducele Franz Ferdinand s’a întreţinut şi cu d-na Reimesch, soţia preotului ev. să­sesc din Hárman, care a primit pe ar­hiducele în secţia de industrie de casă săsească. Adresându se d-nei Reimesch arhiducele a întrebat-o.

— Cum stăm în Ardeal cu limba nemţească ?

— Alteţă — răspunse d na Rei­mesch — limba noastră maternă ger­mană o vom cinsti în totdeauna.

— Aceasta e în ordine — răspunse arhiducele şi strângând mâna preotesei şi a fiicei sale şi a luat dela eie rămas bun....

Anglia nu participi la expoziţia internaţioaală din San Francisco. Dupăcum se anunţă din Londra, guvernul englez a luat hotărârea definitivă de a nu participa la expoziţia internaţională ce se va aranja la San-Francisco, din prilejul inaugurării canalului Panama. Hotărârea guvernului englez a sur­prins neplăcut pe cei american. Ziarul »Daily Chronicle« scrie, că hotărârea guvernului englez e irevocabilă. Ziarul stăruie ca să so facă demersuri în par­lament po lângă guvern. Ştiri din Washington anunţă că presa americană e foarte revoltată de atitudinea guver­nului englez»

0 amiütire primejdioasă. Din Lon­dra se anuuţâ: Preotul angbcan John Hodsgson din Cretition, (Dewonstire) care luase parte în războiul cu Burii, îşi adusese, drept amftitire din acest râzboiu, o granată, pe care crezându-o neîncărcată, şi-o fixă cu sfoară deasu pra uşii, unde timp de 10 ani de zile această granată, — amintire a războ­iului sudafrican — închidea, în urma greutăţii sale, singură, uşa dela locuin­ţa preotului. Alaltaeri însă, vrând preo­tul să mai adauge acestei greutăţi încă o baionetă, pe care o avea tot din a cel războiu, încălzi vârful baionetei ca să l poată “introduce în deschizătura gránátéi. In decursul acestei operaţii granata exploadă rupându-i braţul şi piciorul drept al nenorocitului preot.

Furtani po Maroa-nordică. De trei săptămâni — se anunţă din Cuxhaven — Marea nordică e bântuită de furtuni uriaşe. Navigaţia pe lângă ţărm a în­cetat cu totul. Până acum au pierit peste 50 de marinari, şi despre soarta multor corăbii nu se ştie încă nimic. Pe ţărm, la gura Elbei, au fost arun­cate de valuri două cadavre, despre cari nu se poate şti de pe ce vapor sunt. Societăţile de nsvigaţ'e aşteaptă înzadar informaţii de la vapoarele lor din largul mării.

Ştiri mărunte. Agenţia italiană a- flă, că misiunea germană, care exploraîn Meckienburgul-noii (Guinea), a fost masacrată de cătră canibali.

— O doamnă din Cincinati (Ame­rica) a cumpărat cu 2 milioane franci0 pânză a celebrului pictor Tizian, care reprezintă pe fostul rege spaniol Fi- lip II.

Din Braşov şi Ţara-3ârsei.Comisiunea verificâtoare a comi­

tatului Braşov a esaminat eri rezulta­tul alegerilor de membrii pentru con­gregaţia cornitatensă. Au fost verifica­te alegerile din 10 cercuri. In ce pri­veşte alegerea din cercul X (Satulung) aceasta nu s’a verificat, pe motiv că între bărbaţii de încredere ai alegerii a fost şi un nealegător cu numele Boros Istvân. Pe baza recursului înain­tat în contra acestei alegeri comisiunea verificâtoare a anulat alegerea din Satulung şi va propune să se facă o nouă alegere.

Adunarea reuniunei de gimn. şi cântări va avea loc — precum am a- nunţat — mâne Vineri, la oarele p. m. în sala festivă a gimnaziului. ^Ar fi de dorit ca la această adunare să par­ticipe un număr cât mai mare de mem­brii activi, onorari şi sprijinitori.

Cu privire la ^adunarea de mâne primim şpre publicare următoarele rân­duri :

Ar fi de dorit ca la adunarea de mâne a »Reun. de gimn. şi cântări« să participe cu deosebire membrii, cari s’au înscris la începutul anului trecut în secţia de gimnastică, pentru ca să ckibzuiască, cum s’ar putea da viaţă a- cestei secţii, care de câţiva ani tânjeşte din lipsa de interes ce-1 manifestă cu deosebire bărbaţii mai tineri braşoveni. Acum când ne pregătim să serbăm ju ­bileul de 50 de ani de existenţă al re­uniunei ar fi un mare păcat ca acest jubileu să afle această secţie, care a dat viaţă în anul 1868 secţiei muzicale, în — neactivitate. X.

Teatru şi petrecere în ^Zârneşti. Harnicul despărţământ »Zârneşti« al Asociaţiunei aranjează Duminecă în 29 Dec. v. (11 Ian. n.) în otelul din ^Zâr- neşti o reprezentaţiune teatrală ur­mată de dans în scop cultural şi de binefacere. Se vor reprezenta comediile: »Cererea în Căsătorie« de A. Cehov şi »Milităreşte« de I. Russu-Şirianu.

La această petrecere comitetul desp. invită cu toată dragostea publicul din Zârneşti şi comunele învecinate. In­trarea Loc I 3 cor., loc II 2 cor., loc III1 cor.

Contribuţie la istoricul meseriilor la Românii ardeleni.

— Conferinţă ţinută în 2 2 c. la soc.»Clubul Român*, Viena. —

De Al. S. Iorga.(Urmare).

Ludovic cel mare aranjează apoi afacerile breslelor săseşti în anul 1376 în adunarea la care au luat parte pre­fecţii celor 7 scaune săseşti, episcopul ardealului Goblinus, castelanul din Land- skron şi industriaşii. Aci s’au compus primii »articoli de breaslă« cari dispu­neau ca :

In ziua anului nou are să-şi aleagă fieşte care breaslă doi maisteri de breaslă (ţehmaisteri), cari au să depue jurământul că vor ţine rânduială în breaslă şi vor face dreptate. Vor lua parte la adunările scaunelor şi acolo vor proteja interesele industriaşilor. Maisterii vor putea scoate fără să-i oprească cineva la piaţă şi să vândă marfa lor. Vor lucra independent şi vor putea ţine calfe câte voesc. Mai mult de o meserie n’are voie nimeni să lucreze. Altcum va fl pedepsit cu 20 maree (bani germani).

iveşte care măestru va avea să plătească când întră în breaslă (1—10 fiorini), 2—4 fon ţi de ceară, 2 - 4 ve­dre de vin şi să aranjeze o ospătare bună. Lucrul rău îl confiscă maisterul de breaslă şi-l vinde în favorul biseri­cii sau a breslei.

Care breaslă se va ţine de alte statute va plăti 24 mărci în argint. (Zimmermann-Werner: Urkundenbuch der Deutscher în Siebenbürgen).

Statutele aceste au rămas o şemă dela care s’au făcut numai în parte abateri până când esenţa a rămas aceeaşi până la ştergerea breslelor.

Sigismund care a domnit dela 1387—1437 şi care era neamţ, a favo­rizat şi mai mult oraşele şi bresiele faţă de oligarhie, înzestrând oraşele cu dreptul de a-şl trimite reprezentanţi în parlament. Totodată dispune Sigis­mund ca breslele să fie constrânse să-i facă lui şi reginei cadouri, fieştecare breaslă produsă din branşa sa.

In veacul al XV-lea sub domnia regelui din viţa noastră, Matia Corvi* nul, ajunge industria la un grad şi mai înalt de dezvoltare.

Articoliî din vremea regelui drep­

tăţii au fost elaboraţi atât de exem­plar încât secolî de-a rândul au fost folosiţi de urmaşi cu 'mici amplificări sau modificări. Articoliî daţi de Matia oraşelor, Buda, Pesta, Zagreb etc. erau mai târziu împrumutaţi şi de alte oraşe şi folosiţi ca model.

Ce-a fost în România de azi pe acele vremuri putem conclude din un decret al lui Matia din anul 1489, în care el opreşte pe Moldoveni de a mai aduce la târgul din Bistriţa haine, ca să nu facă concurenţă croitorilor Bis- triţeni.

In secolul al XVI-lea urmează de­cadenţă. Cauza este starea politică, cu­ceririle turceşti, luptele continue şi lipsa totală a siguranţei publice.

Ardealul se ? desparte acum de Ungaria, devine principat, şi până când parlamentul Ungariei a neglijat pe vremea aeeasta total industria, dieta Ardealului s’a îngrijit stabil de aface­rile industriei. Tripartitul lui Verböczy are următoarele în privinţa aceasta:

Oraşele libere, precum şi mese­riaşii au voie să şi formeze statute cu aprobarea Principelui, însă aceste au să fle drepte şi cinstite, să nu atingă li­bertatea şi drepturile altora şi să nu le cauzeze daune.

Ardealul devine principat în a doua jumătate a secolului XVI-lea. Şi imediat începe regularea afacerilor indus­triaşilor:

In 1556 apare o fixare (limitatio) a preţurilor cu cari meseriaşii sunt constrânşi a vinde. De aci s’a născut apoi o continuă ceartă. Când meseriaşii, când cumpărătorii erau nemulţumiţi.

In fine dieta din Cluj la anul 1577 şi 78 schimbă tactica şi opreşte expor­tul pentru a pune capăt scumpetei. Citez, căci este original acest pasaj pentru cuvintele ce obvin :

»Juhot, czápot, (ţap) és kecskét fejedelem hire nélkül ki ne merjenek vinni az országból semmi rendbeli em ­berek, feje jószága vesztése álatt. Bőrt is azonképen hogy az möves nép ne panaszkodhassék az bőröknek drágas- sága felöl«.

Tót ín 1578 se hotăreşte că Gre­cii să nu mai fie lăsaţi să vie în ţară decât numai până la Caransebeş. Grecii n’au prea dat ascultare acestor dispo­ziţii şi prinzându-i în 1579 zic :

»Az görögök vakmerő bátorsággal— ez országot szerént—szerte járják, törö­köket is melléjek vóvéa, juhot, berbé­cset, szabadon kivisznek, végezték, hogy marhájokafc elvegyék«.

Acum vă cam puteţi da seamă cine făcea comerţul pentru care Un­gurii nici nu aveau alt termen decât românescul berbece şi ţap.

Atentate contra bieţilor ciobani Români erau aceste »legi« pentru »o- prirea scumpetei« contra ciobanilor, cari nu se puteau apăra că n’aveau nici cel mai mic drept pe baza cărui puteau să facă ceva pentru apărarea avutului şi a vieţii lor.

Lucrurile deveniseră nesuportabile în Ardeal şi la 1599 Sigismund Bathori predă domnia preotului Andrei Batbori. Urmează repede domnia ' scurtă a lui Mihai Viteazul în Ardeal.

După tragedia lui Mihai, urmează teroarea cea mai grozavă în Ardeal. Poţi vorbi în astfel de vremuri despre industrie ?

Trecerea în leacul al XVlI-lea a fost cum se poate mai tristă.

Abia în a doua jumătate a seco­lului XVI-lea începe de nou industria să se mişte ceva. Se iveşte idea târgurilor libere ca ideie nouă.

In anul 1659 în fine se spune că târgurile sunt libere pretutindeni, că calfele pot umbla să înveţe meserie pe tot locul (în vandră) este »compilată« (tertia pars. tit. S.) a lui George Ra- koczy al II-lea.

Legea din 1693 XVIII introduce ca măsură de greutate fontul vienez. Iarăşi se stabilesc limitări de preţuri (limitatio) şi aşa mai departe. Ceea ce este mai esenţial în secolul j XVlI-lea este libertatea târgurilor•

(Va arma).---H P■ ■' • Í

C ărţi ş i rev iste .A apărut şi se află, de vânzare la

redacţia ziarului <Gazetcf Transilvaniei»: Björnsterne Björnson «Tânăra pereche» piesă în două acte. Tradusă de Petro Cârsteanu. Preţul 40 fileri.

Venitul acestei broşuri este destinat „Fondului ziariştilor români din Un­garia“.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branişte & Ckmp

Redactor responzabil:Ioan Broten.

Cursul la bursa din Viena-Din 22 Decemvrie 1913.

Bonuri rurale ungare 3Vi# . . 71.90Lozuri din 1860 ............................ 159.—Acţii de-ale Băneai austro-ung. §050.— Acţii d î-ale Băncei ung. de crtd. 841.— Acţii de ale Băncei austr. de cred. 6âl«60

Paffe« 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nt-. 272—ldi*.

Ieftină pentrucadouri de Crăciun » Thextra” Extract de ceai concen trat

din sorturile cele mai line.

*3

1 Sticlă „Ceai C eylon“ fără rum 1 Sticlă „C eai-Şport“ cu gust de 1 S tic lă „Ceai C onsum “ cu gust pentru 60 dose K 2-40. rum pentru 60 dose K 1*80. tare de rum pentru 60 dose K 1'.

S e c a, ;p ă, t ă, p i e t u t i n d e n LCini „T hexfra“ ca probă c il în cep ere de Duminecă s e dă gratu it la Fraţii F le isch er , B ra şo v Strada Vămii 2 t .

4 - 4

mmm —------------ • ...— - » o - .........=al

*g*pp-* l^ggg b s h p

SAMUEL LIP0Tsi

Braşov, Târgul Inului 31-33 (Palatul Czell).

Mare ocasiune Crăciun.Toată marfa din prăvălie se vinde cu preţurile de fabrică, cât va ţinea depositul, fără

obligament de a cumpăra.Reuniunile au favorul de preţuri scăzute. 6_M Ori şi ce concurentă eschisă.

99„ F O R T U N A *INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE PE ACŢII ÎN RODNA-VECHE.

CONVOCARE .Domnii acţionari ai institutulni de credit şi economii,

pe acţii „FORTUNA“ sânt Invitaţi în sensul §-lui 21 din institutului la

societatestatutele

a d u n a r e a g e n e r a l ă e x t r a o r d i n a r ă ,care se va ţine«; în 21 Ianuarie 1914 st. u- la 10 oare iu localul in­stitutului.

Dacă din lipsa voturilor prescrise nu s’ar putea ţinea adunarea la terminal de sus, prin aceasta se convoacă In o alta adunare gene­rală extraordinară' tot în acelaş local pe 5 Febr. 1914 st. n la 10 oare a. m.

O b i e c t e l e :1. ) Constituirea adunării generale, alegerea preşedintelui, notaru­

lui şi alor 2 verficatori.2. ) Consfătuiri şi decisiuni în chestia îiquidarei institutului. S.JAbsicerea membrilor din d recţiuue. ^4. ) Alegerea membrilor noi în direcţiune.5. ) Alegerea membrilor noi în consiliul de supraveghere.Rodna-vecht la 20 Decembre 1915.

P i r e c ţ ţ u n e a .

Balsamul Farmacistului A. T H I E R R Y•ste o doftorie vindecătoare la toate suferinţele de plumâni ■ piept, alină catarul şi peripneumonia tuse» Are efect escelent la larîngită. Prm gargsrizare împiedecă difceritia, râguşală etc. Vindecă irigurile, Vindecă boale de ficat, sto ­mac intestine calică, asthma, eonglutinare, acreala tn gât, etc. Vindecă trânjii, hemoroide. Are efect purgativ, cu­răţă rinichi, excită apetitul. Serveşte cu succes ia dureri de dinţi, folosit ca apă de gură întăreşte gingiile, deiătură mirosul greu din gură şi stomac, dureri de cap, şoldină e<c. Mijloc bun contra limbricilor. Folosit extern pentru rame, foc viu, fistule, gurgiu, arsuri, degerături, râe. — Să nu lipsească diu nici o casă, cu deosebire când gra-

influenţa, colera şi alte epidemi. — A se adresa :An dîe Schutzengel-Apotheke

des A. THIERY in Pregrada bei Rohitsch.12 sticle mici sau fi duple sau 1 •'ticlă speci.*lă costă 5 K 60 b.

La comande mai mari preţuri aoAznte.

.A - te l le r decibLait s p e o ls A I . d© *V ien.ai-

CAROL B E R M W I E S E RAtelier dentistic, pscialist In Coroane şi poduri de a br e tc

O are le pa wA d e l - f a • « # - • eare . » « n i i i l e e » şl să rb ă to a rea «le i* ®—1* o a re « . m.

BRAŞOV, Strada Castelalni 46. | l i n g ă e o t e i c o n 11 n e n t a i.28—60

If

La prea înalta îmnntRrnicire aMaj. Sale Ăpost c, şi reg.

A 42-a LOTERIE de Stat c. şi r.pentru scopuri de binefaceri civile din ţările reprezentate in

R e i e l i s r a t u l « lin ¥ i e n a .L o t e r i a conţine 2 1 .2 4 6 c â ş t i g u r i iu b a n i g a t a

în suma totală de & 9& .O 0O C.

p îft ! 200.000 coroane.Tragerea urmează în Ylena în 22 Ian. 1914. Un lo* coztă 4 eer.

\ Losuri se capătă la secţiile loteriilor de stat în Yiena III. Vordere Zollamtstrasse 5. Colectanţi de loterie. Trafîci, la eGciile de dare, poşte telegraf fi căiferafce, zarafii etc. Planari pentru cumpărători gratis.

MD irecţia c. r. a loteriei,

Secţia loteriei de bine facere.SSOEM

i

M8£#5a C e n t lfo l ia v e r ita b ilă «op^şto şi vindecă înveninarea sângelui, fiteu ope-aţia de pri-o«Se foioseşte : la stagnarea curgerei lapit-lui de prisos, dureri d« pieri, loc r iu, «uierinţe vechi la picioare, oase, răni, umflături de picioare carie; răni do lovituri, confuzi ani, scoaterea cor purilor streine ca ţăndări de sticla, aşchii, năsip, ance, ghimpi •»Cj 1» umflături abscese, aJubă, umflătura de unghii, fiăş'că, râm la pick are, răni produse de arsuri degerături, umflături de

gât, răni la copii etc. etc.â borcane costă 8 K 60 baui, cu ramburs sau trimiterea banĂor.

Se capitfc la farmacia J ° sef v. Török şi la farmacii din Ungaria. Eki gros la Drogue»1 ; Thaimayer & Saitz, Kochmaister Nachf. Brüder B.»danovi£* In Bpestb

CTnde nu se află depozit să se faci comanda dkeot la SO—50.

Schutzenţiel-Apotheke des A- Thier; in Pregrada bei Rohitsch

'jMTAStSl. WVemMMfefe A. U V M iM K t s

^■to©nÂm «n .t© le,

„Gazeta Transilvaniei”,

Ştofe de rochB a rh e n t.

B o a de blaue

M a n şo a iierecom andă cu prêt ief(i<

Fritz Predige:Strada Porţii 811-100-

W ilh ilm G saluer,BRAŞO V, Strada Lungă Nr. Pscduce h s I h a s t şi fissa imtt Anlst s« d s rs s n r l , miffdals, pipi

şl t a r t ă dic N ă r a ă s r şPsntru lastauraat« oala * sa

I n i p r ă j i t i s i ' î A a s a r t le * asala se capătă Ret de sS(.*a fasurtc

Şi ’ au «ă«t TÎsdecâscr.Faair« poaieni recunasaoia turtă dulce a lui Csaliacr.

48—i i V lazătarllar se d i ra la t.

ia pat f*#a ori şi când pe Ümp l ia i îndelungat sau Umăr.Admiuistr. „Gate tei TransîlraaisK

stofe de modăla el eu cele englezeşti şi franţu­

zeşti, producţie proprie, recomanda

Fabrica de Postav din Braşo

Magazin de vânzare.strad a H irscher no« II

Se află circa de 500 26-50 mostre resturi.

S S A f é t .m

A7

V V /