socialism si travaism -...

4
r*' ! si * întemeiată ,* 1838 de George Bariţiu Cu tot dispreţul pentm popor, aristocraţii şi oligarhii nici 2 i de ore n-ar fi fost In start să susţină singuri statal (Istoria Transilvaniei) C. BAKIŢIW Braşov, str. Prnndnlui ÎS Bucureşti, sa. Voevozl 50 Redacţia 4 J Br*ŞOT, «tr. Prcndnl»! li jL<anmiStraţia j Buc«ref H, 8. Ionici 6 APARE SEAFA IN FIECARE ZI DE LUCRU ABONAMENTUL5 Trei luni Şase luni Un an Romftnla: IC 30 60 Lei Strcinătate; 20 60 90 Lei Telefon Braşov 2St .IL"..' . _1 " . ... ~'.T. ....■■ .J» Xff?TBS9P Concesiunea anunţurilor sl abonamentelor: Prima Români de publicitate GH, 1LIESCU Bucureşti, ş. Ion: laţi 0 dureroasă constatare pe vrica rizboiului. N’am avut numai jertfe de sânge, jertfe de baci, jertfe materiale, n’a sân- gerat numai trunchiul naţional al >ţ}0 mai î trunchiul naţional lor, n’a suferit nu* . economică şi finan- ciara a vieţii publice a popoare- lor, ci am avut şi mari jertfe morale. Timp de cinci an?, s’a clâti- D* t în oameni simţul de disci- plină, > de datorie, şi peste tot simţul de rilspunddre. S’a pro- dus o desechilibrare sufletească 9 1 lumea nouă se resimte de !a- «unele mari. Se face «forţări generoase ca se restabilească viaţa publică, să se statornicească rosturile ob- 9 ţe?ti, să se întroneze elemen- de utilitate. Să sc£pâm de g£jjg de bz\ de a putea să pes- cueşfl ?D tulbure şi să te obiş- pyjefti cu gândul, că o m um i cinstită, ordonată, stăruitoare ar fi J$tin profitabilă, ba chiar umilitoare. Acum când abuzu- rile fiu sunt stârpite imediat, fiind prea dese, şi lipsind mij- loacele de control strict, se for- mează • «îsutalitate primejdi- oasă care prirde ca © boală de tontagiune rapidă. Dar acest dezastru morel ce ne ameninţă, trebuie stăvilit din ▼reme. Să ne dăm bine seama, câ viat» mşre a unui popor de* pinde de actele fiecărui fiu al acesta! popor, deci este imo- ralitate când tu îţi permiţi să exploatezi neomeneşte pe alţii, să câştigi pe căi lăturalnice şi să pr» t r,z. dela alţii cinste şi sentiment d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii, pungaşii şi escrocii apelează m ai des la generozitatea .altora şi întrebuinţează cu un îux sfruntat cuvintele de înaltă va- loare rnoială ca: cinste, dreptate, încredere, român bun. Poporul nostru nu este un popor, sărac, ci un popor bine înzestrat sufleteşte, şi rezervor nesecat de energii este sufletul său. Nu se poate ca acest po- por să nu ia atitudine contra răspundere abuzurilor. Nu se poate ca să nu se revolte în el simţul de demnitate naţională şi să nu reacţioneze contra destrăbălă- rilor. Garanţa că organismul vieţii publice nu se va infecta prea a- dânc n’o putem avea decât în conştiinţa particulaiă a fiecărui român, care are mândrie de om şî mândria de român. îmbună- tăţirea de aici poate veni. Şi din suma conştiinţelor particulare se va închega puternică şi indestruc- tibilă conştiinţa publică, opinia publică sănătoasă. Ca o urmare firească, deci, a acestei cugetări, fiecare om este dator să caute să se ridice şi să se susţină prin munca la care se pricepe şi pe care trebuie să o îndrăgiască. Fiecare la postul său, la datoria sa. Pentrucă în- datăee culiul incompetintii ia pro- ptiţii mai mari, vom sta în pra- gul prăbuşirii, neputincioşi, inca- pabili de revenire. Prin firea or- ganică a lucrurilor nedreptatea se răsbună şi ori şi ce înălţare, făcută luşor şi superficial, as- cunde în sine germenul căderii. O revenire la normal, este grea şi suferinţele te înmulţesc. Să ne dâm bine seamă de pe- ricolele inerente ale nepriceperii şi superficialităţii. Simţul de răs- pundere numai poate să ne păs- treze mândria de oameni şi de români. Numai el ne poate salva. Aşteptăm să-l vedem Întronat, în ţara liberă şi mare, pretutindeni, la ţărani, meseriaşi, funcţionari publici, ostaşi, scriitori, oameni politici, preoţi, muncitori, între- prinzători. Pentrucă simţul de răspundere crează ordine in sufietul tau, în familia ta, în societatea ta! El te face să te gândeşti Ia da- toriile tale de om, care trăieşti într’o Societate şi într’o ţară ce-ţi garantează progresai ! Simţul de răspundere te face onest, dă gre* utate vorbelor şi acţiunilor tale, te face un om, conştient de tine şi menirile tale. Sâ aibă toţi răs- punderea personală şi socială a faptelor lor. Democratism îals finalul marela! război«, care a zgu- duit inimile dornice de pace deîa un capăt p ti} | la celâlalt al pământului, a fost trâmbiţatul democratism, canî şi astăzi se desprinde ca aceeaşi pa- timă de pe buzele însetate după el. Să se spargă ţi să ee sfarme gardu- rile ie separatism şl privilegii, cari iespart iiferitels clase sociale ră- sună glasul vremurilor nooi şi în locul lor sâ răsară sentimentele de dragoste ale egalităţii cari eingnre pot lega între «laltă în linişte şi bonă pace păţtoţi, cfaora Dumnezeu le-a lărâzit să stăpânească pământul. Era deci natur.lâ i.bucairea şi înăsprirea aceiei lupte de clasă, »1 cărei sfârşit să însemneze ruinele unei lumi învechite, peste cari sâ se înalţe flamura triumfătoare a demo- cratismului. Ca orice luptă şi aceasta îşi &r« însă transfugii ei, cari cu intenţie «au fără că*şi dea seama s-au pomenit trecuţi în rândurile acelora, contra cărora lusseră lupta. Bărbaţi cu judecată şl pătrunşi de nobilul «cop ai luptei au trecut azi-, din rândurile inamice, în fruntea ce- lor ce şfcsu scris pe steag drepturi egale pentru toţi. Sunt mai puţini aceştia, dar cu atât mai mar© cinstea, hi schimb însă creşte din zi îo zi mi* mărul ee?er obicinuiţi să profite de ocazie al acelora, cari nefiud încă capabili sg pătrundă spintul noo ai vremi, se iasă ademeniri de tochi- PU-ta mărire ai celor co astăzi ?şi Jăd puterea clătinată. Aceştia-s trans- fugii armatei, care laptă pantru drep- tote, trădăio ii ideilor dsmocr atice, «ari au dat cu piciorul idealului sMnt pentru care su j ornst lupta, părâsin- du-si rânduriie. vreţi să-i cunoaşteţi? IPrea sunt mulţi ca să-i pot înşirui. Prtviţl însă spre gurile nesăţioase ale celor ce flămânziau după dtmocra» ţ ™ şi cari astăzi după ce s'au în- «optat ca cttcva mii sau q&iiiotnt, aruncă dispreţ, se ruşinează fi scuipă cu scârbă peste fraţii lor tovarăşi de luptă şi suferinţă, peste toţi eari au ştiut să rămână credincioşi cinstei şi onoare!, peste întreg trecutul lor. Aceştia-s trădător». Şi numărul lor na e mic. In locul claselor ea privilegii, ceri pe baza unor principii deşi învechiţi, îşi aveau odinioară totuşi un tiilu de existenţă, noua haită a parveniţilor pocăitei de mărire şi bogăţie caută să adâncească mai mult abizul-hotgr între clase. ’ Nu vreau sâ zic că aceştia vor reuşf să schimba cursul luptei, care se dă, recunosc însă că ei trăgănează această luptă; împing, îndepărtează tot roai mult timpul, în cars ea îşi va ajunge rezultata! dorit dar ascut şi oţelesc în acelaş timp tot mai pu- ternic armele, cari vor asigura biruinţă noilor principii de dreptate. Vremurile de transiţie au fo?i tot- deauna mediul cel mai şriin'ios ai secăturilor de tot soiul; no-î mirare deci dacă ciupercile se inmolţ^c după ploaia de sânge »1 atâtor ani de războiu. Viaţa lor este prea vre- melnică ca să ne poată in > i**. te- mere Primele licăriri ale so«uuiui ie va preface în puiregaiu, care se va pierde în pământul chemat «I dea hrană şi putere tuturor creaţiunilor cărora el le-a dat — şi-şl merită — viaţa, şl nu paraziţilor ie vrednici de ea. ... O admirabilă poemă ROMÂNIA“ de poetul A. COTRUŞ va apărea ziide acestca la Braşov în atelierele grafice alo ziarului nostru. ’Un volum ! • lei. Republica franceză Un preşedinte care a fost — Opera politică a lui PoincarS — In ziua de 17 Ianuarie st. n- s'a făcut alegerea noului preşedinte ai Rspublicei franceze. Depeşi nu ne-au sosit încă la ora când scrim aceste rânduri, dar mai mult ca probabil di Descbanel va fi prodamat preşedinte. In momentnl în care Poincarè ce retrage, după ce-a prezidat epoca de glorie şi revanşă a poporului fran- cez, e bice sfj se amintească munca lui pentru Patria sa. O fsce aceasta, cunoscutul director al ziarului ,La Victoire*, dl Gustave Hervé. Dina în traducere — ca toţi cititorii 'cunoască pe omul care a avut noro- cul de>a fi prezident ai Franţei glo- rioase de azi — a:est articol al lui Hervé» „Tânăr de tot, a sjuns la cea mai grea sarcină a statului, graţie repa- tafionei saîe de muncitor neobosit, de ora de voinţă şi loraiuian patriot (Poincarè s’a născut în Loraîna N. TrJ După afacerea delà Agadir (când Franţa era ameninţată de Germania N, Tr.), iapă războiul din Balcani, instinctul naţional, mândria nafoaală — afară de cercurile sociaiiste, ptr- duta în visurile lor internaţional« şi îngrozite de teama de război (aceasta o «mint fostul socialist, l«2d«r, H«rvè N. Tr.j — cerură nn prezident tis republică al cărei num» numai indică Ksizerulni că începe sa se sature în Fianta de loviturile sale da pumni în masă şl de ameninţările abia de- ghizate ale statului său major. Un om popular „Preşediatele Poincarè a fost, a doua zi după alegerea sa, omnl cel mai popular din Franţa, afară da cercurile socialiste cari eran neliniş- tite de naţionalismul eău.“ Şi sceste cercuri i-au recunoscut spiritul de conciliaţiune, dorinţa de a salva pa- ce« şi rafinata sa curtoazie taţi de ataşatul militar german, rănit grav la marile manevre franceze. * Lovitura de tunet din August 1914 izbucni, pe atât de neaşteptate, de- oare-ce prezidentul Poincarè «ra ?i Rusia ; apoi, lovitora şî mai neaştep- tată dela Chsrleroi şî mersul aebu- nesc al Ini voi Kluck aenpra Paii- snlui, care n’av^a en ce rezista nici dooă zi'Ct ei patru de ceasuri 1 Guvernul, eu preşedintele Repub- licei înpmmă bine înţeles, pleacă re- pede la Bordeaux : măsură de ele- mentară pază care se impnisea. n« închipuim bătâlîa dela Marna per- dutà l Parisul luat în câteva ore şi guvernul capturat de cavale/îa ger- mana a cărei îndrăsneală era <ie ne- crezut 1 Preşedintele perde simpatia poporului Plecarea la Bordeaux na era de loe strălucită 1 In Franţa, însă, iubase oamenii îm- podobirile lucrurilor şi faptelor mai ales la şefi. Popalaritatea prezidentul®! Poincarè ae risipi într’o clipă. Deo- dată deveni enul cel mai aepopalar din Franţa. Când au vlaut eă răzbelul se e~ ternizează, impopularitatea lui Poin- caré sa transformă îa ură: dacă era război, din greşala sa era I Toată lnmea ştia bine ceea ce făcea el la Petrograd în August 1914: prepara c» Ţarul agresionaa împotriva Ger- maniei l Ne amintim de toate aceste palavre pe cari socialiştii le colpbr- tau cu delectare pda sfârşitul lui 1915 şi pe cari nefericiţii noştri p#/- lus (soldaţi (N. Tr.) În orele lor de ciudă lo repetau cu priviri răută- cioase. Pe nrm? cărui reviriment preşe- dintele Poincarè părăseşte astăzi E- l;se«l înconjurat da respectai univer- sal şi, ee poat? zice, de o simpatie care n’a cunoscut* o niciodată ca azi, cu toată atitudinea sa rece, exterioa- ră, cbiar în vremea popularitâţel sa- le dinasinte de război ? Poporul revint Poporul a revenit în judecata lui, de atunci când, în vremea raidurilor gothas-urilor (aeroplane N. Tr.) la Paris, l’a văzut părăsind în toate nopţiie preşidenţta ca sâ alerge, îa mijloc d bombardamentelor, şi să ducă cuviat» de îmbărbătare, în nu- mele Franţei, familiilor îacercata şi să salute victimele săibătâeiei bose (germane N. Tr.) Apoi, când — în luna plină da griji caro urmă căderei guveraului lui Briand (fost prim ministru al Franţei la declararea războialai N. Tr.), Franţa încerca m’nisterele Ribot şi Painlev# — au îa;epat sâ simte eă la EHsau era un om eu cap care, n * v m , puţoa devoai pen- trn primii miniştri ezitători şi temă- tori un ora cu chibzuită sfătuire. Publicul n’a cunoscut dar ghicea, sforţările preşedintelui Republici ca să împiedice ca duelul Painlev* — Nivelie (unul prim-minisţru, celălalt comandant al armatelor franceze N. TrJ să devină periculos pentru Fran- ţa; şi înalta înţelepciune politică cu care împiedică urmarea convorbiri- lor cu Anstria cari ar fi dus la nimic, ^Guvernul Cigmenceau par în ziua în care Poîacar6 che- mă pe Cltfraenceau la guvern, acţiu- nile sale crescură în toată Franţa. Ce, îndrăzneşte sâ cheme pe Tigrul•, pe tigrul care îl sfâşîa&e trei ani de- arândul ? Tigrul care, toată la mea îi prevăzuse, îl va devora 1 Bl ştiu astfel sa-şi lapede toată pica sa personală pe âltaiul Patrfsi 1 1 Franţa recunoscu că avea ia E îseu (palatal preşedinţial N. R,) un om caro, în ziua declarăre! < râzboin- lui tenunţasa ia orice pasiune poli- tică pentru a fi servitorul naţiei şi care era gata la ori ce sacrificiu ae amor propria ca Franţa să iasă vic- torioasă din ernntal război, e Iar ca încheere, Hervtf fa«e o con- statare cpărâad eonstltaţia dela 187B care n'a dat nn preşedinte ea al Stateler-Unite cU puteri discreţionare astăzi atacat eu violenţă de adver- sarii săi politici, ci vun oaspe al Eiiseului, arbitru suprem al partide- lor politice, reprezentantul nu al u- aul partid ci al Fraaţei întregi.“ Goistatiri politice. Până seara câţi-va ani Statului i-se oferta împrumuturile Băncei Naio- nale. Astăzi an împrnraut nou la banei nu mai e o afacere. Şl »Vii- torul ceriftate: Socotim şi noi că politica eea să- nătoasă, care ar contrbui, la îmbu- nătăţirea situaţiei financiare a Sta- tului şi în consecinţă a cursului schimbului valutei naţionale, este tocmai politica contrară politicei de împrumuturi ale guvernului Ha Baaca Naţională. * Dl N. IorjŢa în conferinţa ţinută la Braşov a spea că fiecare trebue.să sa- crifice din prisosul muncei sale. Se vede că de-aceea uoii politi- cian! îmbuibaţi îa bine nu-au sacri- ficat n<mic îa viaţa lor, fiindcă nu cunosc ce-i munca. Oamenii noi să la aminte şi sâ au uite sfatul celui care a sacrificat nu din prisosul muncei sale cl mare parte a capitalului său intelectual şi material întru Ittminarsa pop ort lui Ordin de zi cu prilejul Anului nou lra *i oatasi ai Comandamentalui | Tadâ pe timpul ocupsţinaii ie cele * Poracla lai c*r* fl «rsti u ••1 mai lelsfriM t şi temerar Adversar p«- Utt«. N. Tr. trupelor dia Transilvania: Astăzi când păşiţi pragai acului an, întreaga dragoste sa’ndreaptă apre voi ţi din toaîâ iei ras potrivit obiceiului strămoşesc vâ aic la toţi: Lsl malţi m i I Dacă annl ce l-aţi dat la tpafe a foit plin de greutăţi şi de sacrificii pentru voi, fn schimb, roadele fru- moase ce le-aţi cule* pot fi zugrăvite pri*!urraătoar«le cuvinte: — »Vocă v-a foat hărSzit de Dumnezeu să tafăp- taiţi ce«-ce ie secole năzueşte nea- mul românesc.* Santinel* fiind în muaţii apusoni ai Ardealului, durarea fraţilor de sâoge sari gomean sub ghenunchiui asupri- torului secular v-a mânat spre apus şi nâpustindu-vă asupra duşmanului în scurţi vreme l-aţi gonit dincClo de Tis*, ducând în ţinuturile călcate de voi, linifta erdins şibucnrie. Pe când strijaiatf pe Tisa, atacsţi fiind de dnşataaul menit care râvnea la Ardeal această podoabă a naa- muiui remâaesc, v-aţl năpustit din nou asupra lui şi îagcaunchindu-1 com- plect aţi împlântat tricolorul româ- aese îa ©apitala lui pe cârc a-ţl ată- j pâuii’e timp de trei luai făcând do- 1 msi frumoase calitafi civîoe şi ostă- şeşti, aşa dar activitatea noastră la cursul anulai trecut este unadineele mal frumoese pagini din cartea nea- mului românce şi cu drept euvâşt vă puteţi mândri de vrednicia veastrâ. România care înfăptuită prla sfor- ţările voastre are nevoe de li- nişte înăuntru şi afară spre ase pă- ţea consolida Vouă reven!ndu-Vă a* ceastă sarcină pe viitor,oţeliţi-vă au- tistele şi rămâneţi neclintiţi la înda- toririle voastre ostăşeşti spre a bina merita *pfină la urmă recunoştinţa Tronului, ţăreî şl neamului românesc şl a vă atrage binecuvântarea gena* raţiei viitoare şi a bunului DunanCf zeu care va rămânea alături de voţ pe câtă vreme nu veţi înceta a facş dovada de temeinicile voastre vi*- tuţî ostăşeşti. Bravi ostaşi ai Ce* mandamentului T. T„ am căutat aâ profit şi de aceat prilej ca si vă a- rât întreaga mea mulţumire pentra vrednicia voastră, ceea-ce a format şi va forma o mândrie nespus dc mare pentru mine. Comandantul C T. T. General* (ss) Mărdâfum. Probleme sociale Socialism si travaism ,Le Temps* discutând problema rauncel ta Franţa face următoarele, instructive şi pentru noi, observaţiunl; Travaismal, astfel precara îl înţe- lege Federaţiunea americană a mrincei ar« oare ş»n*e de-a se organiza în med practic în Franţa ? Nu ne putem focă pronunţa; !n privinţa aceasta esta interecaat sâ notăm, că s'au făcut sforţări îa semul acesta din partea socialiştilor cari se tem cu drept cu- vânt de tendinţele extremiste, caii pre- valează dia ce în ce îa sânul parti- dului unificat. Acum câteva zile, a avut lec o reuniune, la care au as1*tat vre-o treizeci de mandatari ai stângei extrema şi maî mulţi membri ai mu- relor organizsfiuni muncitoreşti „mi- litari socialişti, ereatorl ai mlşcârei şi organizaţiei sale în Franţa, coopera- tori cari. atât îc producţlune cât şi ia consumaţiune. au rtuşit elabo- reze ideia cea mai îacurajatoare despre facultatea de extensiune şi forţa aso- eiaţîuoei muncitoreşti*. Bine ’nţeles că jurnale extremiste denegan accitor „militari* ori-ce drept de-a lucra în nu- mele „proietfiriatuîui organizat şi con- ştient*; interesul însă nu constă în cearta persoanelor cari divizează pe socialişti, niei în violenţa prin care unii dlotre el încearcă să reacţioneze contra ori-cărei tendinţespre travaism. PStr- <S a un nom... Ca un nour negru, plin şi greu, -Ce ’n Maptest ’nfnriM mut aleargă Intr'o ciocnire oarbă sâ se spargăU Peste pământul ăsta sec, Ce, poate, mâne-odihnă o să-mi dee, Splinatec eu În găani hec, Ducând sub haina arzătoare a tărmi mole înăbuşite fulgere rebele Şi nevăzute străluciţi de curmbee ... (S o x ,a & ii& > v G c )Q 4 iii Mut stau pe ţărm, în paloerea de stele . . . De-odată ca 'n povetie, ele, Se d sprind uşaraşor din neguri grele Pe negre ape... Le simt , le văd, le-ating aprâape. .. Şi iată-le! Şi iată-le , de nou pierzându-s* departe Prin negară, pe unde lucii , moarte, Capricioase şi rebele, Corăbiile vedenii ale aşteptării mele .... Din vasta noapte-a lanurilor coapte... Din vasta noapte-a lanurilor coapte, Cu văntul vin înşelătoare ş**pie .... O, vântule, O, vântule mollu> Na simţi cit e de beznă şi pustiu Şi m mine ca şi-afară miez de noapte?... Ointr’rm o» vt apărea ?e eariei. M- COTJiUŞ. Este de ajuns să Constatăm ci ele- mente aparţinătoare partidului anlfleaţ şl organizaţiunilor muncitoreşti, con* sldcrâ de necesar de-a diferenţia no- ţiunea lor de aceia a revol# ţi ou arilor bo!$evişti şî că ei vo*so să încerce % „reîntoarcere la tradiţiunea francei! şi umană a socialismului*, ad că a i faeă o încercare de-a se degaja de influenţa pur revoluţionară a marxis- mului, al căruî sfârşit logic este, co- munismul integral dupl felul Iul Lenin. Intru cât este poiibil de-a ne da seama, aci nu este vorba de-a forma din flecare grup cate un partid di*t- dent, care să se ooună formil, pe te- renul politic şi soeia?, partidului unt* fteat. Din contră, ar trebui ca parti, dul socialist însuşi, să se transforme printr’o regenerare şi înviorare in- dispensabilă, îotr’un maro part«d mo« dem al tragismului francei*, la ee ar consta de prezent acest travalsip francez ? A uni printr’o acţiune metodici şi înţeleaptă, idealismul ardent al rasei noastre şî spiritul realizator şi pozitiv al claselor desmoştesite, a- cesta este, acesta ar trebui să fie ro- lul său esenţial şi destinaţia sa glo- rioasă ; de a aduce claselor muncito- reşti, nu agitaţiile sporadice, îa caro acestea îşi uzează energia şl puterea de-a spera, ci ameliorările, succesele succesive, cari încetul tn încetai le vor conduce la o ordine socială ia justiţie şi bunăstare. In remmat, am voi sâ servim pe muncitori, nu aâ ne lăsăm serviţi de ei. Acest program, precara vedem, im- plică condamnarea ori cărei mtşcârt socialiste, astfel, cura se deavoltă In prezent: condamnarea tuturor meto- delor de violenţă prin cari revoluţio- narii încearcă de-a târâ masele mun- citoreşti în aventuri periculoase. El indică dorinţa unei rdntoarceri la re- formim, la tactica caro conzlstă In a proceda în mod succesiv. Trcvais- mul îasă a«tfel înţeles, ar fi tot atât do stricăcios ca şi acţiunea re voia* ţionară însăşi, dacă şi-ar menţine ca propriu, scopul final al socialismului daci ar voi să conducă organizaţia- nea muncitorească spre răsturnarea totală a tordineî sociale stabilita ar proclama în acest chip «lupta clase“. Intr’adevăr, că nu este de-ajsaa de-a manifesta, ^esgust faţă de pro- cedurile prin cari unii au înlocuit propaganda înţeleaptă şi dereaonare Căci aci nu ar fi vorba decât de o chestie de metode şl mijloace. Ia acţiunea muncitorească cu caractor revoluţionar, majoritatea demagogici, va învinge întotdeauna asuma ba- nului simţ şi înţelepcîunei. In rea- litate travaismul este cu totalul toi alt ceva decât socialiümnl. şi se o- pune acestuia pe terenul social. Travai^mul urmăreşte îmbunătăţirea soartei muncitorului, protejarea ia- tcreselor sale profesionala, desvolia- rea prosperităţei sale in ordinea şl cadrul prosperităţei generale. El pre- tinde colaborarea tuturor forţelor so- ciale, a tuturor forţelor ie prodac- ţlune, aceia a cop.talulul ca şi acela a muncei. Travaismul este o fo mulă do echiiibru, pe când socialismul este o formă de destrucţiune şl răsturnare le profitai unei eategorii anumita ie \

Upload: others

Post on 17-Oct-2019

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Socialism si travaism - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70496/1/BCUCLUJ_FP_P253… · sentiment d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii,

r * '! s i

*

întemeiată ,* 1838 de George Bariţiu Cu tot dispreţul pentm popor, aristocraţii şi oligarhii nici 2 i de ore n-ar fi fost In start să susţină singuri statal (Istoria Transilvaniei) C. BAKIŢIW

Braşov, str. Prnndnlui ÎS Bucureşti, sa. Voevozl 50Redacţia

4 J Br*ŞOT, «tr. Prcndnl»! l ijL < a n m iS tra ţ ia j Buc«refH, 8. Ionici 6

APARE SEAFA IN FIECARE ZI DE LUCRUABONAMENTUL5

Trei luni Şase luni Un an Romftnla: IC 30 60 Lei Strcinătate; 20 60 90 Lei

Telefon Braşov 2St . IL " .. ' . _1 " . ...~ ' . T . ....■■ .J» Xff?TBS9P

Concesiunea anunţurilor sl abonamentelor: PrimaRomâni de publicitate GH, 1LIESCU Bucureşti, ş. Ion:

l a ţ i 0 dureroasă constatare pe vrica rizboiului. N’am avut numai jertfe de sânge, jertfe de baci, jertfe materiale, n’a sân­gerat numai trunchiul naţional al >ţ}0mai î

trunchiul naţional lor, n’a suferit nu*

. economică şi finan­ciara a vieţii publice a popoare­lor, ci am avut şi mari jertfe morale.

Timp de cinci an?, s’a clâti- D*t în oameni simţul de disci­plină, > de datorie, şi peste tot simţul de rilspunddre. S’a pro­dus o desechilibrare sufletească 91 lumea nouă se resimte de !a- «unele mari.

Se face «forţări generoase ca se restabilească viaţa publică,

să se statornicească rosturile ob- 9ţe?ti, să se întroneze elemen-

de utilitate. Să sc£pâm de g£jjg de bz\ de a putea să pes- cueşfl ?D tulbure şi să te obiş- pyjefti cu gândul, că o m um i c in stită , ordonată, stăruitoare ar fi J$tin profitabilă, ba chiar umilitoare. Acum când abuzu­rile fiu sunt stârpite imediat, fiind prea dese, şi lipsind mij­loacele de control strict, se for­mează • «îsutalitate primejdi­oasă care prirde ca © boală de tontagiune rapidă.

Dar acest dezastru morel ce ne ameninţă, trebuie stăvilit din ▼reme. Să ne dăm bine seama, câ viat» mşre a unui popor de* pinde de actele fiecărui fiu al acesta! popor, deci este imo­ralitate când tu îţi permiţi să exploatezi neomeneşte pe alţii, să câştigi pe căi lăturalnice şi să pr» t r,z . dela alţii cinste şi s e n t im e n t d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii, pungaşii şi escrocii apelează mai des la generozitatea .altora şi întrebuinţează cu un îux sfruntat cuvintele de înaltă va­loare rnoială ca: cinste, dreptate, încredere, român bun.

Poporul nostru nu este un popor, sărac, ci un popor bine înzestrat sufleteşte, şi rezervor nesecat de energii este sufletul său. Nu se poate ca acest po­por să nu ia atitudine contra

răspundereabuzurilor. Nu se poate ca să nu se revolte în el simţul de demnitate naţională şi să nu reacţioneze contra destrăbălă­rilor.

Garanţa că organismul vieţii publice nu se va infecta prea a- dânc n’o putem avea decât în conştiinţa particulaiă a fiecărui român, care are mândrie de om şî mândria de român. îmbună­tăţirea de aici poate veni. Şi din suma conştiinţelor particulare se va închega puternică şi indestruc­tibilă conştiinţa publică, opinia publică sănătoasă.

Ca o urmare firească, deci, a acestei cugetări, fiecare om este dator să caute să se ridice şi să se susţină prin munca la care se pricepe şi pe care trebuie să o îndrăgiască. Fiecare la postul său, la datoria sa. Pentrucă în- datăee culiul incompetintii ia pro­p tiţii mai mari, vom sta în pra­gul prăbuşirii, neputincioşi, inca­pabili de revenire. Prin firea or­ganică a lucrurilor nedreptatea se răsbună şi ori şi ce înălţare, făcută luşor şi superficial, as­cunde în sine germenul căderii. O revenire la normal, este grea şi suferinţele te înmulţesc.

Să ne dâm bine seamă de pe­ricolele inerente ale nepriceperii şi superficialităţii. Simţul de răs­pundere numai poate să ne păs­treze mândria de oameni şi de români. Numai el ne poate salva. Aşteptăm să-l vedem Întronat, în ţara liberă şi mare, pretutindeni, la ţărani, meseriaşi, funcţionari publici, ostaşi, scriitori, oameni politici, preoţi, muncitori, între­prinzători.

Pentrucă simţul de răspundere crează ordine in sufietul tau, în familia ta, în societatea ta! El te face să te gândeşti Ia da­toriile tale de om, care trăieşti într’o Societate şi într’o ţară ce-ţi garantează progresai ! Simţul de răspundere te face onest, dă gre* utate vorbelor şi acţiunilor tale, te face un om, conştient de tine şi menirile tale. Sâ aibă toţi răs­punderea personală şi socială a faptelor lor.

Democratism îalsfinalul marela! război«, care a zgu­

duit inimile dornice de pace deîa un capăt p ti} | la celâlalt al pământului, a fost trâmbiţatul democratism, canî şi astăzi se desprinde ca aceeaşi pa­timă de pe buzele însetate după el. Să se spargă ţi să ee sfarme gardu­rile ie separatism şl privilegii, cari iespart iiferitels clase sociale — ră­sună glasul vremurilor nooi şi în locul lor sâ răsară sentimentele de dragoste ale egalităţii cari eingnre pot lega între «laltă în linişte şi bonă pace păţtoţi, cfaora Dumnezeu le-a lărâzit să stăpânească pământul.

Era deci natur.lâ i.bucairea şi înăsprirea aceiei lupte de clasă, »1 cărei sfârşit să însemneze ruinele unei lumi învechite, peste cari sâ se înalţe flamura triumfătoare a demo­cratismului.

Ca orice luptă şi aceasta îşi &r« însă transfugii ei, cari cu intenţie «au fără că*şi dea seama s-au pomenit trecuţi în rândurile acelora, contra cărora lusseră lupta.

Bărbaţi cu judecată şl pătrunşi de nobilul «cop ai luptei au trecut azi-, din rândurile inamice, în fruntea ce­lor ce şfcsu scris pe steag drepturi egale pentru toţi. Sunt mai puţini aceştia, dar cu atât mai mar© cinstea, hi schimb însă creşte din zi îo zi mi* mărul ee?er obicinuiţi să profite de ocazie al acelora, cari nefiud încă capabili sg pătrundă spintul noo ai vremi, se iasă ademeniri de tochi- PU-ta mărire ai celor co astăzi ?şi Jăd puterea clătinată. A ceştia-s trans­fugii armatei, care laptă pantru drep- tote, trădăio ii ideilor dsmocr atice, «ari au dat cu piciorul idealului sMnt pentru care su j ornst lupta, părâsin- du-si rânduriie.

vreţi să-i cunoaşteţi?IPrea sunt mulţi ca să-i pot înşirui.

Prtviţl însă spre gurile nesăţioase ale celor ce flămânziau după dtmocra» ţ™ şi cari astăzi după ce s'au în- «optat ca cttcva mii sau q&iiiotnt,

aruncă dispreţ, se ruşinează fi scuipă cu scârbă peste fraţii lor tovarăşi de luptă şi suferinţă, peste toţi eari au ştiut să rămână credincioşi cinstei şi onoare!, peste întreg trecutul lor.

Aceştia-s trădător». Şi numărul lor na e mic.

In locul claselor ea privilegii, ceri pe baza unor principii deşi învechiţi, îşi aveau odinioară totuşi un tiilu de existenţă, noua haită a parveniţilor pocăitei de mărire şi bogăţie caută să adâncească mai mult abizul-hotgr între clase. ’

Nu vreau sâ zic că aceştia vor reuşf să schimba cursul luptei, care se dă, recunosc însă că ei trăgănează această luptă; împing, îndepărtează tot roai mult timpul, în cars ea îşi va ajunge rezultata! dorit dar ascut şi oţelesc în acelaş timp tot mai pu­ternic armele, cari vor asigura biruinţă noilor principii de dreptate.

Vremurile de transiţie au fo?i tot­deauna mediul cel mai ş r iin 'io s ai secăturilor de tot soiul; no-î mirare deci dacă ciupercile se inm olţ^c după ploaia de sânge »1 atâtor ani de războiu. Viaţa lor este prea vre­melnică ca să ne poată in > i**. te­mere Primele licăriri ale so«uuiui ie va preface în puiregaiu, care se va pierde în pământul chemat «I dea hrană şi putere tuturor creaţiunilor cărora el le-a dat — şi-şl merită — viaţa, şl nu paraziţilor ie vrednici de ea. ...

O admirabilă poemă

ROMÂNIA“de poetul A. COTRUŞ

va apărea ziide acestca la Braşov în atelierele grafice alo ziarului nostru.

’Un volum ! • lei.

Republica franceză

Un preşedinte care a fost— Opera politică a lui PoincarS —

In ziua de 17 Ianuarie st. n- s'a făcut alegerea noului preşedinte ai Rspublicei franceze. Depeşi nu ne-au sosit încă la ora când scrim aceste rânduri, dar mai mult ca probabil di Descbanel va fi prodamat preşedinte.

In momentnl în care Poincarè ce retrage, după ce-a prezidat epoca de glorie şi revanşă a poporului fran­cez, e bice sfj se amintească munca lui pentru Patria sa. O fsce aceasta, cunoscutul director al ziarului ,La Victoire*, dl Gustave H ervé. Dina în traducere — ca toţi cititorii să 'cunoască pe omul care a avut noro­cul de>a fi prezident ai Franţei glo­rioase de azi — a:est articol al lui Hervé»

„Tânăr de tot, a sjuns la cea mai grea sarcină a statului, graţie repa- tafionei saîe de muncitor neobosit, de ora de voinţă şi loraiuian patriot (Poincarè s’a născut în Loraîna N. TrJ După afacerea delà Agadir (când Franţa era ameninţată de Germania N, Tr.), iapă războiul din Balcani, instinctul naţional, mândria nafoaală — afară de cercurile sociaiiste, ptr- duta în visurile lor internaţional« şi îngrozite de teama de război (aceasta o «mint fostul socialist, l«2d«r, H«rvè N. Tr.j — cerură nn prezident tis republică al cărei num» numai indică Ksizerulni că începe sa se sature în Fianta de loviturile sale da pumni în masă şl de ameninţările abia de­ghizate ale statului său major.

Un om popular„Preşediatele Poincarè a fost, a

doua zi după alegerea sa, omnl cel mai popular din Franţa, afară da cercurile socialiste cari eran neliniş­tite de naţionalismul eău.“ Şi sceste cercuri i-au recunoscut spiritul de conciliaţiune, dorinţa de a salva pa­ce« şi rafinata sa curtoazie taţi de ataşatul militar german, rănit grav la marile manevre franceze.

* Lovitura de tunet din August 1914 izbucni, pe atât de neaşteptate, de- oare-ce prezidentul Poincarè «ra ?i Rusia ; apoi, lovitora şî mai neaştep­tată dela Chsrleroi şî mersul aebu- nesc al Ini voi Kluck aenpra Paii- snlui, care n’av^a en ce rezista nici dooă zi'Ct ei patru de ceasuri 1

Guvernul, eu preşedintele Repub- licei înpmmă bine înţeles, pleacă re­pede la Bordeaux : măsură de ele­mentară pază care se impnisea. Să n« închipuim bătâlîa dela Marna per- dutà l Parisul luat în câteva ore şi guvernul capturat de cavale/îa ger­mana a cărei îndrăsneală era <ie ne­crezut 1

Preşedintele perde simpatia poporului

Plecarea la Bordeaux na era de loe strălucită 1 ’

In Franţa, însă, iubase oamenii îm­podobirile lucrurilor şi faptelor mai ales la şefi. Popalaritatea prezidentul®! Poincarè ae risipi într’o clipă. Deo­dată deveni enul cel mai aepopalar din Franţa.

Când au vlaut eă răzbelul se e~ternizează, impopularitatea lui Poin- caré sa transformă îa ură: dacă era război, din greşala sa era I Toată lnmea ştia bine ceea ce făcea el la Petrograd în August 1914: prepara c» Ţarul agresionaa împotriva Ger­maniei l Ne amintim de toate aceste palavre pe cari socialiştii le colpbr- tau cu delectare pda sfârşitul lui 1915 şi pe cari nefericiţii noştri p#/- lus (soldaţi (N. Tr.) În orele lor de ciudă lo repetau cu priviri răută­cioase.

Pe nrm? cărui reviriment preşe­dintele Poincarè părăseşte astăzi E- l;se«l înconjurat da respectai univer­sal şi, ee poat? zice, de o simpatie care n’a cunoscut* o niciodată ca azi, cu toată atitudinea sa rece, exterioa­ră, cbiar în vremea popularitâţel sa­le dinasinte de război ?

Poporul revintPoporul a revenit în judecata lui,

de atunci când, în vremea raidurilor gothas-urilor (aeroplane N. Tr.) la Paris, l’a văzut părăsind în toate nopţiie preşidenţta ca sâ alerge, îa mijloc d bombardamentelor, şi să ducă cuviat» de îmbărbătare, în nu­mele Franţei, familiilor îacercata şi să salute victimele săibătâeiei bose (germane N. Tr.)

Apoi, când — în luna plină da griji caro urmă căderei guveraului lui Briand (fost prim ministru al Franţei la declararea războialai N. Tr.), Franţa încerca m’nisterele Ribot şi Painlev# — au îa;epat sâ simte eă la EHsau era un om eu cap care, n * v m , puţoa devoai pen-

trn primii miniştri ezitători şi temă­tori un ora cu chibzuită sfătuire.

Publicul n’a cunoscut dar ghicea, sforţările preşedintelui Republici ca să împiedice ca duelul Painlev* — Nivelie (unul prim-minisţru, celălalt comandant al armatelor franceze N. TrJ să devină periculos pentru Fran­ţa; şi înalta înţelepciune politică cu care împiedică urmarea convorbiri­lor cu Anstria cari ar fi dus la nimic,

^Guvernul Cigmenceaupar în ziua în care Poîacar6 che­

mă pe Cltfraenceau la guvern, acţiu­nile sale crescură în toată Franţa. Ce, îndrăzneşte sâ cheme pe Tigrul•, pe tigrul care îl sfâşîa&e trei ani de- arândul ? Tigrul care, toată la mea îi prevăzuse, îl va devora 1

Bl ştiu astfel sa-şi lapede toată pica sa personală pe âltaiul Patrfsi 1

1 Franţa recunoscu că avea ia Eîseu (palatal preşedinţial N. R,) un

om caro, în ziua declarăre! < râzboin- lui tenunţasa ia orice pasiune poli­tică pentru a fi servitorul naţiei şi care era gata la ori ce sacrificiu ae amor propria ca Franţa să iasă vic­torioasă din ernntal război,

eIar ca încheere, Hervtf fa«e o con­

statare cpărâad eonstltaţia dela 187B care n'a dat nn preşedinte ea alStateler-Unite cU puteri discreţionare astăzi atacat eu violenţă de adver­sarii săi politici, ci vun oaspe al Eiiseului, arbitru suprem al partide­lor politice, reprezentantul nu al u- aul partid ci al Fraaţei întregi.“

Goistatiri politice.Până seara câţi-va ani Statului i-se

oferta împrumuturile Băncei Naio- nale. Astăzi an împrnraut nou la banei nu mai e o afacere. Şl »Vii­torul cer iftate:

Socotim şi noi că politica eea să­nătoasă, care ar contrbui, la îmbu­nătăţirea situaţiei financiare a Sta­tului şi în consecinţă a cursului schimbului valutei naţionale, este tocmai politica contrară politicei de împrumuturi ale guvernului Ha Baaca Naţională.

*

Dl N. IorjŢa în conferinţa ţinută la Braşov a spea că fiecare trebue.să sa­crifice din prisosul muncei sale.

Se vede că de-aceea uoii politi­cian! îmbuibaţi îa bine nu-au sacri­ficat n<mic îa viaţa lor, fiindcă nu cunosc ce-i munca.

Oamenii noi să la aminte şi sâ au uite sfatul celui care a sacrificat nu din prisosul muncei sale cl mare parte a capitalului său intelectual şi material întru Ittminarsa pop ort lui

Ordin de zicu prilejul Anului nou

lra *i oatasi ai Comandamentalui | Tadâ pe timpul ocupsţinaii ie cele

* Poracla la i c*r* fl «rsti u••1 mai le ls fr iM t ş i temerar Adversar p«- Utt«. N. Tr.

trupelor dia Transilvania:Astăzi când păşiţi pragai acului an,

întreaga dragoste sa’ndreaptă apre voi ţi din toaîâ iei ras potrivit obiceiului strămoşesc vâ aic la toţi:

Lsl malţi m i I Dacă annl ce l-aţi dat la tpafe a

foit plin de greutăţi şi de sacrificii pentru voi, fn schimb, roadele fru­moase ce le-aţi cule* pot fi zugrăvite pri*!urraătoar«le cuvinte: — »Vocă v-a foat hărSzit de Dumnezeu să tafăp- taiţi ce«-ce ie secole năzueşte nea­mul românesc.*

Santinel* fiind în muaţii apusoni ai Ardealului, durarea fraţilor de sâoge sari gomean sub ghenunchiui asupri­torului secular v-a mânat spre apus şi nâpustindu-vă asupra duşmanului în scurţi vreme l-aţi gonit dincClo de Tis*, ducând în ţinuturile călcate de voi, linifta erdins şibucnrie. Pe când strijaiatf pe Tisa, atacsţi fiind de dnşataaul menit care râvnea la Ardeal această podoabă a naa- muiui remâaesc, v-aţl năpustit din nou asupra lui şi îagcaunchindu-1 com­plect aţi împlântat tricolorul româ- aese îa ©apitala lui pe cârc a-ţl ată- j pâuii’e timp de trei luai făcând do- 1

msi frumoase calitafi civîoe şi ostă­şeşti, aşa dar activitatea noastră la cursul anulai trecut este unadineele mal frumoese pagini din cartea nea­mului românce şi cu drept euvâştvă puteţi mândri de vrednicia veastrâ.

România care înfăptuită prla sfor­ţările voastre are nevoe de li­nişte înăuntru şi afară spre ase pă­ţea consolida Vouă reven!ndu-Vă a* ceastă sarcină pe viitor,oţeliţi-vă au­tistele şi rămâneţi neclintiţi la înda­toririle voastre ostăşeşti spre a bina merita *pfină la urmă recunoştinţa Tronului, ţăreî şl neamului românesc şl a vă atrage binecuvântarea gena* raţiei viitoare şi a bunului DunanCf zeu care va rămânea alături de voţ pe câtă vreme nu veţi înceta a facş dovada de temeinicile voastre vi*- tuţî ostăşeşti. Bravi ostaşi ai Ce* mandamentului T. T„ am căutat aâ profit şi de aceat prilej ca si vă a- rât întreaga mea mulţumire pentra vrednicia voastră, ceea-ce a format şi va forma o mândrie nespus dc mare pentru mine.

Comandantul C T. T. General*

(ss) Mărdâfum.

Probleme sociale

Socialism si travaism,Le Temps* discutând problema

rauncel ta Franţa face următoarele, instructive şi pentru noi, observaţiunl;

Travaismal, astfel precara îl înţe­lege Federaţiunea americană a mrincei ar« oare ş»n*e de-a se organiza în med practic în Franţa ? Nu ne putem focă pronunţa; !n privinţa aceasta esta interecaat sâ notăm, că s'au făcut sforţări îa semul acesta din partea socialiştilor cari se tem cu drept cu­vânt de tendinţele extremiste, caii pre­valează dia ce în ce îa sânul parti­dului unificat. Acum câteva zile, a avut lec o reuniune, la care au as1*tat vre-o treizeci de mandatari ai stângei extrema şi maî mulţi membri ai mu­relor organizsfiuni muncitoreşti „mi­litari socialişti, ereatorl ai mlşcârei şi organizaţiei sale în Franţa, coopera­tori cari. atât îc producţlune cât şi ia consumaţiune. au rtuşit sâ elabo­reze ideia cea mai îacurajatoare despre facultatea de extensiune şi forţa aso- eiaţîuoei muncitoreşti*. Bine ’nţeles că jurnale extremiste denegan accitor „militari* ori-ce drept de-a lucra în nu­mele „proietfiriatuîui organizat şi con­ştient*; interesul însă nu constă în cearta persoanelor cari divizează pe socialişti, niei în violenţa prin care unii dlotre el încearcă să reacţioneze contra ori-cărei tendinţespre travaism.

P S tr-

<Sa u n n o m . . .Ca un nour negru, plin şi greu,

-C e ’n Maptest ’n fn r iM mut aleargă Intr'o ciocnire oarbă sâ se spargăU —Peste pământul ăsta sec,Ce, poate, mâne-odihnă o să-mi dee,Splinatec eu În g ă a n i hec,Ducând sub haina arzătoare a tărm i mole înăbuşite fulgere rebele Şi nevăzute stră luciţi de curmbee...

( S o x ,a & ii& > v G c ) Q 4 ii i

Mut stau pe ţărm, în paloerea de ste le . . . De-odată ca 'n povetie, ele,Se d sprind uşaraşor din neguri grelePe negre ape. . .Le simt, le văd, le-ating aprâape. ..Şi iată-le!Şi iată-le, de nou pierzându-s* departe Prin negară, pe unde luc ii, moarte,Capricioase şi rebele,Corăbiile vedenii ale aşteptării mele . . . .

Din vasta noapte-a lanurilor coapte...Din vasta noapte-a lanurilor coapte,Cu văntul vin înşelătoare ş **p ie . . . .O, vântule,O, vântule mollu>Na simţi c it e de beznă şi pustiu —Şi m mine ca şi-afară — miez de noapte?...

Ointr’rm o» v t apărea ?e e a r i e i . M - C O T J iU Ş .

Este de ajuns să Constatăm ci ele­mente aparţinătoare partidului anlfleaţ şl organizaţiunilor muncitoreşti, con* sldcrâ de necesar de-a diferenţia no­ţiunea lor de aceia a revol# ţi ou arilor bo!$evişti şî că ei vo*so să încerce % „reîntoarcere la tradiţiunea francei! şi umană a socialismului*, ad că ai faeă o încercare de-a se degaja de influenţa pur revoluţionară a marxis­mului, al căruî sfârşit logic este, co­munismul integral dupl felul Iul Lenin.

Intru cât este poiibil de-a ne da seama, aci nu este vorba de-a forma din flecare grup cate un partid di*t- dent, care să se ooună formil, pe te­renul politic şi soeia?, partidului unt* fteat. Din contră, ar trebui ca parti, dul socialist însuşi, să se transforme printr’o regenerare şi înviorare in- dispensabilă, îotr’un maro part«d mo« dem al tragismului francei*, la ee ar consta de prezent acest travalsip francez ?

A uni printr’o acţiune metodici şi înţeleaptă, idealismul ardent al rasei noastre şî spiritul realizator şi pozitiv al claselor desmoştesite, a- cesta este, acesta ar trebui să fie ro­lul său esenţial şi destinaţia sa glo­rioasă ; de a aduce claselor muncito­reşti, nu agitaţiile sporadice, îa caro acestea îşi uzează energia şl puterea de-a spera, ci ameliorările, succesele succesive, cari încetul tn încetai le vor conduce la o ordine socială ia justiţie şi bunăstare. In remmat, am voi sâ servim pe muncitori, nu aâ ne lăsăm serviţi de ei.

Acest program, precara vedem, im­plică condamnarea ori cărei mtşcârt socialiste, astfel, cura se deavoltă In prezent: condamnarea tuturor meto­delor de violenţă prin cari revoluţio­narii încearcă de-a târâ masele mun­citoreşti în aventuri periculoase. El indică dorinţa unei rdntoarceri la re- formim, la tactica caro conzlstă In a proceda în mod succesiv. Trcvais- mul îasă a«tfel înţeles, ar fi tot atât do stricăcios ca şi acţiunea re voia* ţionară însăşi, dacă şi-ar menţine ca propriu, scopul final al socialismului daci ar voi să conducă organizaţia- nea muncitorească spre răsturnarea totală a tordineî sociale stabilita ar proclama în acest chip «lupta clase“.

Intr’adevăr, că nu este de-ajsaa de-a manifesta, ^esgust faţă de pro­cedurile prin cari unii au înlocuit propaganda înţeleaptă şi dereaonare Căci aci nu ar fi vorba decât de o chestie de metode şl mijloace. Ia acţiunea muncitorească cu caractor revoluţionar, majoritatea demagogici, va învinge întotdeauna asuma ba­nului simţ şi înţelepcîunei. In rea­litate travaismul este cu totalul toi alt ceva decât socialiümnl. şi se o- pune acestuia pe terenul social. Travai^mul urmăreşte îmbunătăţirea soartei muncitorului, protejarea ia- tcreselor sale profesionala, desvolia- rea prosperităţei sale in ordinea şl cadrul prosperităţei generale. El pre­tinde colaborarea tuturor forţelor so­ciale, a tuturor forţelor ie prodac- ţlune, aceia a cop.talulul ca şi acela a muncei. Travaismul este o fo mulă do echiiibru, pe când socialismul este o formă de destrucţiune şl răsturnare le profitai unei eategorii anumita ie

\

Page 2: Socialism si travaism - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70496/1/BCUCLUJ_FP_P253… · sentiment d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii,

O A 2 *T S T E Â K 8 I L V 2EMI11 HF. l â - l l t d

cetăţeni, pe cari ar dori să i radă de-asupra altora. Traval'mul este compatibil cn un regim democratic* de libertate, socialismul m proce­dează decât de Ia tlrănîe fi nu ar conduce, în C8zul c£nd 'ar triumfa, decât la dictatura proletariatului.

Se spune, că această chestiune se va discuta în congresul apropiat care re va ţine la Strassburg. Să nu nefa- c&m în i i nici o iluzfe asupra dispo- ziţi!?«r actuale a ie majoritate! socia­liştilor. Române să vedem dacă par­tizanii travaUmulai, recunoscând că socialismul ca estet® stare de-a se re­genera, vor avea puterea de-a merge până la sîSrşit pe calea indicată de conştiinţa lor, şi anume de-a se de- ffja În naed definitiv de responsabi­litatea »marilor erori* cari ştiu că tre- bue să fie mortale pentru cauza mun­citorească.

Distrugerea armatei lui Colcea?

Ntw»Tork Herald, anunţă că este îndoelnic dacă generalul Dutow, a că­rui retragere este ameninţată din toate porţile, se va putea selva în altă direcţie decât spre teritoriul chi­nez al Mongoliei. In sectorul căii fe­rate tran*-siberieno roşii gonesc gro­sul armatei lui Colceag care de fapt a încetat să cont?ze ca factor militar.

Ultimele ştiii anunţă că Ja Irkutsc ţărmul stâng al rîului inclusiv calea ferată sunt în mâinile insurgenţilor, dar că trupele guvernamentale deţin încă oraşul. Reprezentanţii aliaţi au fixat o zonă neutră dealungul căii ferate deJa CrazEoiartk până Ia ră­sărit de Iikntzk. Genfralul Semenow trimite trupe la ltkutek. Cehii con­tinuă cu retragerea trupelor lor spre răsărit şi celelalte coctirgente aliate se retrag de asemenea. Ele an avut câteva ciocniri cu insurgenţii şi cu grupări bolşevice In drumul lor.

l i l i Sl

încă un păcat naţional.,Ne place cu atât mal mult să vă

asculUm, cu cât haina edrenţuită şl petecită de 6treînisme a graiului nos­tru ne reaminteşte şi ne face să sin ţim mai adânc greul de suferinţe pe care vitregia vremuiilcr l-a des- circat în inimice noastre. Inîn an’are ntvoe de cuvinte a?ese, căci fe o vorbă cât de frumoasă, ea cu poate întrece î?ria sentimentului. Şi din;voi acesta vorbeşte*

Cam acestes-s cuvintele cu care un fruntaş al vieţii culturale din Bu­curi şti răspundea unul aidelesn, care-şi ceruse scuze că în discursul 8?u nu poate fi la înălţ'mea de eîo*. cinfă a antevorbitorilor săi din ve­chiul regat.

Se petrecuse cazul cu prilejul unui banchet, «are a avut loc la o ser­bare culturală d’n Bucureşti, un an înainte de' începerea [războiului mondial.

Cam şase ani aşaderă de atunci.Să se fi schimbat oare în acest

timp atât de mult graiul ardelenesc, încât el să fie aii obiectul da înjo­sitoare distracţie şi dispreţ al fra­ţilor din vei h ui regat Căci aşa po­vestesc cel-ce vin din Bucureşti.

Recunoaştem şi noi piedicile ş stângăciile greoae, cari fac să se deosebească hair:a care îmbracă sen* timentele noastre — dar nu şi ele — de cea a celor d n regat, vina însă nu e a noastră, ? ardelenilor, ci a îm­prejurărilor vitrege, de cari î ceia cari ri­diculizează astăzi stilul parlamenta­rilor ardeleni o au avut parte.

Alte sentimente, cu toiui niţele, ar trebui să prod; că această dureroasă u:mă a suferinţelor noastre politice, dacă tu voim iă ne îngreunăm ini­mile cu p:‘catul de a face din sufe­rinţele trecutului L O S tm obiect de ba»jocură.

Căci t sie un picat acesta şi îucă cu atât marc, cu cât o vorba de fiaţi ti fraţi.

Telegrame către trimise de

Cn oeazlunea zilei de asul nou den ani Froşedinte a! Consiliului Di- rigent Iulln Mania a trimis M. Sale Regelui următoarea telegramă:

Mcj. Sale Re£elui Ferdincnd I.Bucureşti.

Cu ctl nai prtfund reipect rog pa Majestatea Voastră *ă bice\oiască a primi eu ocsziunea ane lui nou cele aaai devotate urări de sănătate şi de

• lângă şl bmecmâatată domnie pentra fericirea nesmulai şi pentiu ■ârîrea şi înflorirea Fi gatului rcmin

Poporul român unit astăzi întro singuri ţară prin înţelepciunea lu­minată a Majestăţii Voastre, prin conştiinţa trează a întregului nostru neam şi prin vitijia fără seamăn a armatei româna, au va uita nici o- dată eroismul, simţul de jertfă şi pilda mare de mancă staruitoare şi nobilă pe care Majestatea Voastră aţi dat-o In fiecare clipă ţârei şi aearaalui în cele mal grele împre­jur* t i

lomânii vai binecuvânta ca recu­noştinţă domnia glorioasă a Maies­tăţii Voastre, care va străluci puru­rea între domniile cele mai ilustre ala trecutului lor.

Preşedintele GousU'ulul Dirîgent Iu lin Meniu.

eMajestăţei Sale Reginei d-1 Maniu

a trimis de asemenea cu acelaş pri­lej următoarea telegramă:

Mafistifii Sale Reginei MăriaBucureşti.

In numele poporului român de din* eeace de munţi, rog cu profund res­pect pe Maiestatea Voastră să bine- voiască a primi cu ocsziunea anului care începe, arările cela mai căl­duroase.

Neamul românesc da pretutindeni va part a o veşnică şi înduioşetoare

. S. Regele prezidentul C. D.reconcştinjă Majestăţii Voastre pen­tru tcate lacrimile ce le-aţi vărsat pentru mulţimea suferindă, pentru toate durerile şi rânlle trupeşti ţi su­fleteşti pe care le-aţi vindecat cu ne­mărginita bunătate a sufletului Vostru şi pentru curajul gi întărirea cre­dinţei in izbânda mare de c*re ne bucurăm astăzi, pe care le-aţi vărsat ca îttibelşugare în atâtea inimi şi tuflete.

Chipul luminos al Maiestăţii Voa- ttre va străluci pururea printre vea­curile viitoare ca un simbol de milă, de bunătate, de muncă fără preget în interesul ceior îndureraţi şi de credinţă nestrămutată în destinele strălucite şi eterne ale neamului ro­mânesc.

Preşedintele Consiliului Olrigent Iu lia Maniu.

Răspunsul Maiestăţii sale Regelui la telegrama de aaui nou a D-îui Maniu.

Domnului Iu lin Maniupreşedintele Consiliului Dirîgent

C l u j .Mulţumesc din adâncul miletului

pentru urările aşa de călduroase ce-mi adaceţi cu prilejul anului rou.— Dee Domnul, ca sforţările, ce sper că din toate părţile, oamen?i de bine vor depune în munca pentru patria întregită, tă dea roadele aşteptate şi mult dorite in anul ce începe.

întărirea, consolidarea şi desvolta- rea politică şi economică şi unirea sufletească tot mai strânsă alcătuiesc programul nostru şi munca fără pre­get, punerea tuturor energiilor în slujba statului este lozinca noastră.— Vă urez din inimă ani mulţi, fe­riciţi şi o muncă rodnică pentru bi­nele ţârii, i

Peidinanâ.

Cum se lucrează aziîn administraţia ţărei

Declaraţiile ajtfforului de primar al Capitalei Bucureştii sunt bina aprovizionaţi cu făină.

D. T. S. Florian, ajutor de primar, însărcinat cu partea financiară înactuala comisie Interimară, a întoc­mit, dur-ă cum se ştie un referat g. supra stărei materiale şi băneşti a comunei. Ne-am adresat dar, dsale, sâ ne d*a oarecari lămuriri asupra’ modului ccm crede că ar putea fi scoasă comuna cu faţa cât mai cu­rată din această situaţie.

Averea comuBalft .»S’au luat măsuri să se formeze

imediat un inventar amănunţit şi es­timativ de toată averea mobilă şi imobilă a comunei cum şi de crean­ţele active şi psMve existente Ia 5 Ianuarie 1920. Un asemenra inven­tar care n’a existat şi nu există în aihiva primăriei, ne este absolut ne­cesar, flh doă voim şl avem datoria să cunoaştem de ce avere dispune comuna, avere ce ni se încredinţea­ză nouă. Trefcue să se ştie că la grajdurile primărie», Ia ateliere, la peptnierţ», etc.. s’au succedat şefi! şi personalul fără a primi şi preda averea comnnei cu inventar,

Chestia rămăşiţelor de plată,S ’£U leat măsuri a se ferma de

către serviciile de percepere a veni­turilor, ?iste nominale de ritrăstiţeie existente în ziua de 5 ianuarie 19?0. Vom deprinde pe contribuabili si privească Impozitele datorite statuia! juoefuîul şi comunei, nu ca o gloabă sau pomană de cari fug şl uzează de m'jJoaccIe cele mai josnice pen- tru a fi scutiţi ci ca o dare sfântă, nun tă a le pune ?a dispoziţie o via­ţă lin ştltă şl nn frai cemod şi rno- dern, pe care de altfel le pretinde rară a-şi da seama de datoriile şi drepturile s abilite prin legile cari ne guvernoară.

Vom r.Icătui impozitele comunale pe biize noui conform cu progresele vremei şi cu extensiunea afacerilor.

Caia se vor putea acoperi deficitele

„Politica şl indolenţa au contribuit să creeze deficite enorme a căror a~ coperire este o problemă din cale a- fară de grea, dar uşor de resolvit

7? r dâ 3 Actori prlncipaP.1) Legi bine chibzuite, care să nu

atipgă strictul necesar, fiind că im­pozitele nu snn< altceva de cât con­tribuţia la sută asupra venitului neto;

2) O autoritate administrativă care să privegheze la aplicarea continuă, permanentă şi de o potrivă a legi­lor de către organele puse sub con­trolul său şl

S) Cetăţeni, conştienţi de datoriile lor cari să contribue în mod cinstit şi proporţional cu averea lor la sar- 1 cinele comunei, fapt care va atrage după sine acoperirea deficitelor şi degrevarea sarcinelor. Vom da o or­ganizaţie modernă şl conform cerin­ţelor timpului serviciului medical gratuit populaţ anei nevoiaşe cum şi serviciului asistenţei publice. Vom face un început de lucrări pentru ca Bncnrtştii sâ merite numele de ca­pitala României Mari.

»Pentru înfăptuirea a o parte măcar din programul nostru închee d. Pio- rian, se cer bani şi concursul bine­voitor ai presei, al cetiţenilor atât indigeni cât şi flotanţi stabiliţi în Capitală, la cari a făcut apel d. pre­şedinte dr. Gheorghian*.

Şedinţa de eri.In şedinţa sa de erl, ţinută sub

prezidenţia d-lul dr. Gheorghian, co­misia interimară a discutat şi luat următoarele hotărâri:

Sâ se auiOiiao societatea da gaz fi electricitate să sporească preţul eltctriciUţei. spre a se putea face faţă sporului de salariu cerut de lu­crători mai de mult.

S’a primit oferta s ndicainlui fă na­rilor de a aproviziona populaţia cu

făină şi grâu pe preţul maximal Pri­măria va interveni pe lângă C. T. R. pentru vagoane cum şi pe lângă sin­dicatele agricole, de a pune la dis- poziţa siiidicaiu1ui fă irarilor două sau trei mori pentru măcicarea grâului.

Apro?iz?0îw ea cotidiană â Cepi- talei cu grâu fiind regulat#, s;a ho­tărât ca încct încet, >ă se creeze o rezervă penfru vremuri critice. In scopul acesta, se va cere sindicatelor agiicole să comunice rezerva ce-o au actualmente în mori şl ce cantitate zilnică pot furn za de acum înainte.-

încă o preocupare a comisiei e îm­bunătăţirea painei de calitatea doua. Pâinea aceasta dacă ar fi fabricată de brutari din făina ce 11-se dâ, fără a o mai cerre oda’ă pentru a scoate din ea o calitate intermediară, — ar îi cxce’entă. Ca să se înlăture acest mare rău csre nu contribue de !oc la îmbunătăţirea stărei sanitare, 9 populaţiei, e nevoe de un control se­rios şl n a i Şi pentrecă primăria nu are putinţa sa exercite acest control,d. dr. Urechiă a primit însărcinarea de a face un apel la cetăţeni %ă se organizeze pe mahalale şi culori pentru a face acest control, nu numai la brutării, ci şi Ia cooperativele care primesc alimente de d:stribu't dela D. A. şi c î re s’au dcved.t, în cele mai multe cazuri, că le-au speculat în loc ’să lo împartă populaţiei.

S’a hotărât, în sfârşit, ca preţurile articolelor aiimentare etabilite de trecUul consiliu comunal să fie men­ţinute până la 1 Februarie, când ver fi invitaţi repreztntonţii Ligei con­sumatorilor, ai negustorilor şl produ­cătorilor, să stabilească preţuri noui.

„ Dacia*.

MărturisireP u tă X. N

Inbir** SLtmm îm bobtM ft*ramară d* u n t ? din gridiaft,

Dintr'o afcdtjt* n te lin tiU oreşt*Ş i dintr’un d#r d« pata şi Imoioft.

Blând rântul bata’n to i oaprimnl firii, »urări, Trăjita'ajnjşuriri da floara,C« r* n i nmpln oohii feriaini Ş i ning pa drumuri purpura da «oara.

Ş i-a aaastra ia im i oe-şi ursa«a dim fira Da luariaii mângăieraa lor, ia atrâng In braţe şi-ţ i »pun ţo&pte d» iubiră, Şi-nţalagâ»d zădărnicia, plftog...

ISIS. C o n s i Aaimlnol.

Literatura vremii

întrunirea Consiliului po­poral nemţesc-săsesc

pentru ArdealLa Sibiiu se întruneşte astăzi în

şedinţă de constituire consiliul po­poral nemţesc-săsesc pentru Ardeal (Deutsch-tachsiscker Voiksrat ftlr SiebenfcUrgtn). înfiinţări a acestui consiliu s-a hotărât la adunarea Sa­şilor ţinută în 6 Novembre 19i9 la Sighişoara.

Poporaţia săsească din Ardeal este reprezentant la adunarea de consti­tuire în modul următor: Câte patru mii suflete siseşti trimit câte un re- p ezentat ca membru ordinar al con­siliului, iar câte opt mii sufiete tri- ît it un membru suplinitor. Comi­tetele cercuale săseşti mai suut in- dreptăţite a trimite de cerc ia şedin­ţele consiliului câte o femeie cu drept de vot consultativ, care, fiind împedecată dela adunare, poate fi înlocui?â prin o altă femeie.

Membrii de drept ai oonsiliului sunt deputaţii şi senatorii saşi.

Noul consiliu este forul suprem poiitic-raţional al poporului săsesc

din Ardeal,Dejpre decursul adunărei de con

itituire vom ţine in curent pe oeti torii noştri.

Trăim anii secetei literare. Be câteva decenii, scriitorii ţărei noa­stre, se insp?ră din viaţa orăşenească şi dau pagini tot aşa de sterpe şi lipsite de vlagă ca şi viaţa din care se inspiră. Ei nu prind decât rea­litatea imorală şi cu totul lipsită de interes, nereuşlnd sâ ridice prin pu­terea lor stilistică. Ia rangul de pu­tere sufletească renovatoare de mas- se, pagini’e pe care 1© desprind din câmpul lor de observaţie. Un tradi­ţionalism rece ca un bloc de ghiaţă, menţine în agonî**. un curent care a supt virilitatea spontaneităţii secolului, curentul emtoe^rhn Şi proza şi poe­zia, dar mai ales poezia trăesc supt imperiul ace.‘ t*ii curent, şl de aceea, chiar dacă ni*se dă uneori bucăţi puternice care ne mişeă prin viîu»ul imfginelor tari şi uneori îndrăsneţe, nu reuşesc de loc să ne facă a le mal citi a treia sau a patra oară, căci ne complectează cel mult im­presia pe caro o avem duuăce am citit poeziile şl proza Iui Mih aii Emi- nescu.

Nici o bucată literară nu s’a scris, dela Emînescu încoace până acum, despre care să putem zice că inau­gurează începutul unui nou curent în literatură. Sunt în zbuciumul vieţii noastre, motive extraordinar de in- teresante din care s’ar putea smulge accente de energie lirică şi dramatică, şi care ar putea să ne încătuşez» trei sau patru ceasuri într’o atenţie neobişnuită, fie cliîndu-Ie, fie pri- viudn-le U teatru. Ele însă, se risi­pesc în van, scriitorii, cântă iubiri veştejite, agonii de ‘ tânăr la vârsta de ‘20 ani, visează sicrie şl văd nu­mai frunze cari se scutură, numai ochi painjeniţi de femeie biruită de patimi, şl nici un accent care sâ facă să* ţi clocotească suîleti.l într’un vâr­tej de energie, nici un rând care să te facă prin noutatea şi chiar prin curiozitatea Iul, să rămâi rob lui, să-l reciteştf, să-1 ştii pe dinafară, să-l simţi că te frământă; să-ţi tre­zească în tine nădejdii nouă, dorirţl vii, sâ te întoarcă într’o lume înso­rită şi invăoăată de dogoarea unei zile de vară ; sâ to trimit! in grădini cu pomi îmuguriţi, în păduri verzi, în care clocotesc cascadele de ape asvârllndu-se peste stânci care rezifctă cu peptul li r valurilor reci şl pur­tătoare de spumă; hotărît nu avem o literatură a vremii.

Tot ce se scrie acum, nu va trăi. Proza care îţi face aceîaş impresie când o citeşti, ca şi un foileton de roman aventurier, poezie lirică, seacă şi rece ca un menu de mâncări să­race, poezie dramatică, mai mult farsă şi melodiami, decât poezie dramatică propriu zisă; nuvele, s c h i ţ e , u n e le d e - u n r e a l is m p â n ă la Im o ra lita te , a l t e le a b s tr a c te c a o p ro ­blemă algebrică, toate aceste genuri literare, imunde, pătează măreţia zi­lelor pe care de curând le-a trăit şi e mai simte încă acest popor viteaz

şl leal cu inima bună şi cu sufletul fraged. Poeţii noştri zmulg colţuri sufleteşti dintr’o lume pe care n’o cur osc; descriu clipe de viaţă pe care nu le-au trăit, şi fură unii dela alţii motivele de inspiraţie, şi cad în banalism amândoi.

«O literatură care ne va trimite cu

energie la ţară, sau în viaţa mun­citorilor, fie uneori şi în cămara in­timă a unei femei frumoase care se usucă de der ca un trandafir sărutat de-o viaspă ven-nată, o literatură care va prindă în adevăratele forme ale limbii româneşti, durerile intime. şi măreţe ale poporului care pune umă­rul la muncă şi care e capabil şl de sentimente adânci, căci duce o viaţă intensă pe care o simte, o literatură care * • va ar ăia cum iubeşte un su­flet care prin grele vânturi a biruit necazurile, o literatură care ne va pre­zintă pe scena teatrului tragicul su­fletul* i de lucrător în fabrici sau tra­gicul măreţ din inima ţăranului sau a intelectualului copleşit do oneroasa meserie de dascăl sau răscolitor de arhive prin biurouii de ministere, o literatură caie ne va da fie în schiţe

şi nuvele, fio în piese do teatru sau în poezii lirice, pe omul care safire adânc şi când are bucurie şl când o învolburat de durere, o literatură caro ne va îndemna prin toate mijloacele superioare de a exprima spontanei­tatea de bucorie şi de durere a su­fletului adevărat, să privim în adân­cul realităţii, acea literatură ya fi nouă şi ea nn va mai trăi din seva curen­tului enimescian, căci va trebui să fie f optimistă, şi sântem siguri că va^trăl.

Criticii noştri care îşi erijează zilnic dreptul de a fi îndrumătorii tinerilor începători plini de încredere şi de somnolenţă, sentimentali, uu cunosc înainte de toate limba. Ei sunt re­crutaţi din drojdia elevilor de liceu sau din îngâmfaţii secţiei studerţeşti, din acei tineri, cari nici n’au suferit, niei nu s’au bucurat cn adevărat in viaţa lor, de nici o clipă. Seci sunt şi criticii, eari au£>rea multe formule, şi ei însuşi n’a a simţit adânc pulsul energiei umane, seci sunt şi literaţii căci scriu din capriciu şi suferind de boala încredere! prea mari, au pre­tenţia fiecare dintrânsul că sunt coi mult aşteptaţi. Deei, nici tradiţiona­lism în literatură, nici ţărănism, nici criticism, ci mareţia! întreagă a vieţii cu toată energia, cu tot sufletul, cn toată suferinţa, cu toată bucuria ei, aceasta va fi o literatura nouă, şi pe această cale, cine îşi pipăie puterile şi se gimte capabil de a o reprezintă, să apuce cine nu, să rennrţe. Sântemo ţară eu suflet unitar, sântem un popor care am biruit prin forţa noa­stră morală, lumea, de acela, trebne să reprezintă» în literatură adevărata noastră durere şi bucurie, şi să n» bâjbkloQ ungherele mucede ale sim­bolismului, căci naJi vom avea nici­odată e literatură proprie; să cnnoa»- tem limbs, iă ne coborâm în col;urilo ascunse ale vieţii modeste şi înordiată de mizerie, să-i zmulgem acconttle, şi-atuncl să ce afirmăm îuoredereaîu puterile noastre creatoare.

1920. Const. Asiminei.Notă. — Am pn bEcat «roniea acea»tă da K teratură pentru ca ei ia radă opiniile per* sonale de eriticâ ale nnui tâiăr p eit . Hole Împărtăşim Insă-

Preoţimea cere cînrocarea congresulu i naţiinal

bisericescAdunarea din SighişoaraLa Sigh’şoara s’a ţinut alaltaeri o

întrunire a unui grnp mai «oare do preot*, hotărând sâ ceară guvernului din Bucureşti să nu se amestece în chestiunile interne ale bisericel £r. ot române.

Preoţii întruniţi au trimis P. Salo episcopului I. Pap o adresă cerâid urgenta convocare a congresului na­ţional bisericesc, singur îndreptăţit să propună candidatura la alegerea mitropolitului din Sibiiu.

--------- A. D.

Concertul artistului G io ro b e a

Mare program de atrac{flAtragem din nou atenţiunea pubî?,

cuini braşovean asupra mare! repre­zentaţii naţionale a artistului C/oro- bea care va avea loc mâne, Joi seara la ora 8 în sala Redutei.

Prestaţinnlle d-lui Ciorobea cu ca- | valul, flueraşul şi coaja de mestea­

căn sunt într’adevăr artistice fi vor produce între ascultători o deose­bită plăcere. D-1 Ciorobea, pe care am avut plăcerea să-I ascultăm, este într’adevâr în arta sa unic în fe* lui său.

In bogatul program sunt luate bu­căţi din cele mai celebre opere, doino româneşti, brâuleţul etc. In pauzeso vor cânta versuri eroice de actualitate.

Bilete la firmele Bologa şi Zeidner iar seara la casă.

FO ILE TO N U L G A ZE TEI T R A N S IL V A N IE I —

Cultura româneascăî »

Minorităţile naţionale din Transilvaniade

ION M A TE IU

( (Urmare)

Limba românească având deci şi până acum o r s -âudire atât de largi suntem siguri că noua viaţă de stat va generaliza cunoaşterea ei, fără sâ avem nevoe de legiferări speciale, căci împrejurările sociale şi economice duc fără putinţă de împotrivire, dar pe calea unui proces natural, Ia Întrebuinţarea ei voluntara de către minorităţile naţionale.

Falimentul limb i maghiare în şcoalsle noastre primare ne-a întărit con­vingerea ca massele populare nu Învaţă o limbă streină pe băncile şcolare, ci numai !n largul vieţ i, unde lupta pentru existenţă le evidenţiază în forme bio- logioe 91 sociale necesitatea ei inevitabilă.

Fiind deplin lămuriţi asupra acestor adevăruri, pe cari ni le dă etnopsi- hologia şi sociologia, sâ îngropam erorile de sfat feudale relativ la obligavita- tea legislatorică a limbii oficiale şi, urmând poruncilor etice şi realităţilor democratice de azi, să reaşezăm problema naţionalităţilor în poziţia ei naturală.

Aeeasta metodă concentrează firele cugetării noastre obiective în conclu- aia următoare: ...

Minorităţile di* Trauaiivsni* snnt exprasimii ale umanităţii. In eaiitatea aesăs a ele sunt îndreptăţite 1& viaţă, proporţional ou valoarea sufletească şi energia lor creatoare. Le vom asigur* deoi — ooiurtitnfcional — eoudiţiile de desvoltaro liberă, panândn-le în aituaţia de-a avea culturi, justiţia ţi ad­ministraţie în limba lor naţionali.

Statul nu va interveni în mod poliţial în desfăşurarea liberă a vieţii naţionale a minorităţilor, ei ra eâuta prin măsari îaţelepte să netezească as­perităţile 00 sa pun în ealea adapbării lor la noile eadre politica.

Abuzurile individuale s»u colective, ce s’ar ivi pe urma acordării ace­stei libertăţi maţionale, nu vor pmtea H semate privinda-lc prim Tockca fi în-

şelfttoarea prismă a sabienfcivis*mlui politie pururea sentimental, ci exoluciv prin obiectivi*mol juatiţiar totdeauna raţional şi egalitar, deei satisfăcător pentru cetăţenii de oriee limbă.

Aceaata este interpretarea adevlrătă ş i peihologică a problemei de na» ţionaliUte, pe oare ne o dă oouc epţia industrialismulai modern. înlăturând teoriile feudale concentrate în formala asinrlării brutale, induitrialinaaal gă- seşte deslegarea ohestinnii naţionale în jooul liber al forţelor economice şi sufleteşti, eari *n lupta aooială universală, dno la supremaţia sigură şi nefor­ţată a acelei naţiuni oare înţelegând mai adâne şi mai praştie roatul auperior al existenţei eosmioe, 11 realiaeasă în formele caceritoare ale umanităţii.

«Aşa se înfăţişează — privită în sine —- problema minorităţilor. Ea încă

trebuie cercetată şi în raportai ce-l are eu viaţa poporului remâneao, oa fac­tor eonducător de stat.

Oricât da mult am asigura minorităţilor libera, lor d'îsvoltara etnică, totuţ un sentiment de ambiţie naţiona ă le ar face sâ simtă mereu oa o jig­nire morală donainaţiunea politică a unui popor, care în raport cu dânsele, se găseşte pa-o treaptă de inferioritate vădită.

Si în adevăr, pantni noi, cari cunoaştem lucrurile din intuiţie memijlo* cită, nu mai e o taină, oă aouastă mantaiitate există în sân al minorităţilor din Transilvania.

Intru cât nu santgm orbiţi de vanităţi zadarnice, ci privim faptele în perapeatira lor reală şi desinteresată, suntem datori să reounoaştem, oi fără îndoială Ungurii şi Saşii dm Transilvania au na aseendent oultural şi eoo- nomic faţă de noi. El însă nu se prezintă ca un efeot al superiorităţii de rassă ei după cum înşişi îşi dau seama oa mn rezultat al situaţiei politioe privilegiata, de oare i-a împârtifit ou mâna largă, veăouri de-arândal, pute­rea de stat.

Conştiinţa acestui adevăr ne iaee sâ suportăm ca linişte, eel puţin acum, In elipa câştigării domniei politice obieeţiunile de inferioritate care se ridioă faţă d * noi, precum SJntem siguri eâ ele au să dispară şi dim camera sensi­bilităţilor naţionaliste, după ce poporul rom^neso şi-a desokis prin unitatea politică toate porţile civilizaţiei libere.

Pe deop rbe această atitudine morală a minorităţilor, pe de alta nece­sitatea oonsolidarii re^alitiţi romaasşt, ne puna Îuaint8a celei mai impor­tante probleme de sta s: ri tiearea neamului nostru la acel grad de superio­ritate socială integrala, care să justiâee, nu nuoaai aotul unităţii naţionale,oi şi facultatea noastră de a servi .-copurile umanităţii, îa atribuţiile naţiuni­lor alcătuitoare 4« state,

In aoest reop, o necesar să supunem unei revizuiri fundamentale toât- v ia ţi noastră publică, şi, ccnstatându-i erorile sau insuficienţele, să armonii zâm concepţie noastră de viaţă cu evoluţia uriaşă de astăzi a cugetaiii şi activităţii omeneşti.

Mi se pare că lipsa unei atitudini preciae faţă de existenţă, fruot al coborârii în sine şi al pătrunderii filezef ce în desfăşurarea vieţii, a fest una din oanzela principale că, deşi o pat te a neamului nostru avuse condiţiile de liberă desvoltare, totuş viaţa lui de stat prezintă în funcţiunile direcţio­nale surprinzătoare negaţiuni ale ordinei universale.

Pentru a putea suprima aceste eolipse-tradiţii din sânul clasei condu­cătoare, oare prin aplicarea lor sîstematioă înoepmeră să contamineze în­treaga societate, e necesar să se producă prooesul liokidârii valorilor artifi- oiale, create do sistemul politicii feudale, şi să se ridice în locul lor perso­nalităţile, oari s*au etirraat prin o superioritate sufletească derivată din doc­trina lor filozofici despre fiinţa şi rostul lumei.

Această liohidare e revoluţionară, când reziltă dintr’un act de forţă, dar ea ee poate înfăţişa şi fără sguduiri sociale, în formă eveluţionară, când mas­sele largi chemate activ la viaţ* publică, sunt pme în contact nem’jlooit ou realităţile spir tuale elaborate de capetele gânditoare.

Negreşit oi forma evojuţionară, fiind mai firească şi mai fecundă în rezultatele ei, va câştiga recunoaştere în rândurile noastre cu atât mai vâr­tos, ou cât se ştie ci poporul românesc are un echilibru sufletesc, oare se ridică adeseori până la liniştea fibzofieâ a stoicismului.

P rin urmare, vom Introduce treptat în conştiinţa publică, cultul perso­nalităţilor reprezentative şi simultan o o n c e p ţ ia de viaţă pe care aceste per­sonalităţi o preconizează în legătură strânsă ou chemarea n?amclui românesc, ea factor de stat şi component; real al societăţii umane universale.

Datoria noastră, supremă atât indiv dual cât şi eoc:al, se cuprinde într*o tendinţă ascendentă de spiritualizare şi laborisare a vieţii, plnă Ia marginileextreme ale perfecţiunii.

Ambele activităţi sant puse în funcţiune prin oele două mari forţe mo­trice: sufleteşti şi economice, oari oondiţioneasă orice mişcare bio-soclalâ şi dau societăţii elementele necesare pentru constituirea ei politică şi juridică.

A?a dar, vedem oum realitatea socială se formează pa deoparte ca e- manaţiuno a culturii generale teoretice, iar pe de alta oa obiectivizare teh- nico-praetici a energiei fizice, aplioate, fieearo tinzând spre expansiune cali­tativi şi spaţială eât mai desăvârşită. (Va urma)

Page 3: Socialism si travaism - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70496/1/BCUCLUJ_FP_P253… · sentiment d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii,

S à SH VA f RàMStl i V à N I I I

ntativă de înstreinarea averei de stat

Teatrul „Apollo“ aparţine statului —

Ştirea ist» va surprinde — după ecm e şi firesc — publicul braşo­vean, obişnuit să creadă, ci proprie­tarul teatrului „Apollo* esfe evreul Alexandru Rozner. Trupa Teatroîui îfat’Oîîal piâtise doar în vară 1400 con de reprezentaţie ilegalului pro­prietar, care prin apucă|url caracte­ristice rassei sale, a lenşit să suge­reze publicului convingerea, că tea­trul ii «rarţine. 4

Ce*i drept, unii oameni mal veckl, cunoscători ai lucrurilor, se mirau, ccm a ajuns o proprietate a statului în mâuile unul particular. Cum însă autorităţile in d.ept n’atf dat rici o lămujire, n’*u preluat edificiul teatru­lui, cum făcură cu alte proprietăţi imobile deale statului, pâingenişul ţesut cu măestrie de către Rosner, ce complecta şl se întindea. Mulţi se mirau, dar nimeni nu cercet»; ches- fiunea nici tm-i privea de alt fel pe Partlcn/arl!

Atmosfera asta îi convenea dev mi- önné ini Rozner, K1 aştepta numai ziua de 19 Februarie — fi se va nde* de cel

*

Dupi informaţiuwle, pe cari ni le-a dat avocatul ziarului nostru, d-l Dr Vasiie Glăjar, luerurile s’au petrecut în feliül următor:

La 31 Decemvrie 131* (24 *ile după intrarea armatei ro­mâne în Braşov!) A lei. Rozner | încheie la Budapesta un contract cu ministerul ungure*« fie «uite şi instrucţiune publi<Sf, *în sen­sul căruia, teatrul „Apollo* dim­preună eu toate edificiile află­toare pe intravilanul nr. cad. 13557 pentru suma de 300,000 cor. tioc în proprietatea lui Alex. Rozii er. Contractul se prezintă secţiei eadastrului de pe lân*â judecătoria de eeol Braşov la 7 Ian. 191® prin avoeatul Dr. Széllé Béla ţi w înregistrează sub nr. 56.

E de remarcat faptul, că dr. Szele Béla obţine o procură eo- mană dela guvernul unguresc şi Rozner, pentruea să poată primi decisul judecătoriei de ocol, gu­vernul maghiar ne mai având contact direct eu judecătoria din cauza armatei române.

E .d e remarcat apoi şi faptul tă la 3 i Dec. Se încheie con­tractul Şi în aeeeaş zi e prevăzut cu clauzul de aprobare a guver­nului magh>ar.

La 3 l Jsn. 1919 apoi în foaia

Pacea cu UngariaFrontierele şi clauzele finan­ciare şi militare.—Declaraţiile

d-Iui Tai da.

Lyon, 10 lan. Frontierele sunt ja­lonate de numele mic’Ior localităţi: din partea Austriei, UDg?rla pierde o bandă de teritoriu cunoscut sub nu­mele de Ungnria germană, la vest de Leitha. De partea statului sârbo-croato- slovac, frontiera urmează cursul lui Mur, afluentul Dravel $i ţine până la 50—60 klm. la nord de confluenţa sa cu Dunărea. Merge apoi la sud de Mohacl, la sud, de Baia şi la sud de Ssegedin unde întâlneşte frontiere ro­mână. Spre partea României traseu! urmează o linie nord-est, sud-est în­tre Debreţin la Uagaria şi Oradea- m ut la România. Cehoslovacia e se­parată de România şi la nord de Un­garia pilatr’o vale superioară a Tisei, de unde frontiera întâlneşte valea Du­nărei la 50 klm. nord de Budapesta. O comisiune specială va aranja fron­tierele.

Repartiţia datoriei Ungariei între statele aliate» va urma după clauzele financiare speciale.

Din punct de vedere militar totalul jorţelet ungaie, nu va putea trece peste 3*.000 oameni, şi nu vor putea dispune de nici un tun de calibru mai mare ca 105 milimetri.

Declaraţiile d Ini Yaida voevod

Lyon, 19 Ian. D-l Vaida-Voevod, pri­mul ministru român a fost interviewat de ziarişti; preşedlntale consiliului vine să stea câteva săptămâni la Pa- ris; dacă împrejurările îi vor permite el se va duce apoi la Londra. Dele- gaţiunea Bomân ei la conferinţă ră­mâne aceeaşi.

D-l Va?da ţine lîomai eă fie de fată în t mpul negocierilor cu Ungaria, pentru razul când consiliul aliaţilor ar credo necesar să-l consulte. !n tim ­pul şederei sale la Pars, preşed ntele are h.tenţ a sa se ocupe şi de si­tuaţia financiarii a României. Deşi va­luta română e foart# defavorabilă, si­tuaţia economica este cât se poate de bucă. Lucrul reîncepe pretutindeni. Situaţia politică a cabinetului s’a în* tărit. Na eite nicidecum vorba în mo­mentul de faţă, de a disolva Câme- rile Din punct de vedere al politicei externe orientarea spre Antanta a ră­mas neschimbată. ,Ag D.“

INFORM AŢIUH!\

C a cadastrului sub nr. 701/1919 Rozr er înscrie o sarcinăde270000 cor. împrumut hipotecar, făcut cu banca comercială maghiară.

Şiretul evreu a ţinut să se a- sigure. Dacă pierde dreptul de proprietate, îi rămâne hipoteca de 270,000 cor. strâns legată de imobil.

După eum se ştie în »Gaz. j of.* nr. 7 a apărut im decret al | Consiliului Dirigent în înţelesul căruia se anulează toate înstrăi­nările de proprietate săvftrşite de către fostul guvern unguresc după 1 Dec. 1919 (adunarea dela Alba-Iulia) înstrăinări relative la proprietăţi aflătoare pe teritorul unit cu România.

*

E clar, deci, că R§zner cum­părase teatrul dela statul un­guresc întfo vreme, când acest stat nu mai avea nimic în Tran' si io ani a, câ contractul este ilegal şi că teatrul revine statului român.

Judecătoria de ocol şi a făcut datoria. Sub nr. 104/920 a notat ccntesiatiunea dreptului de pro­prietate raportând cazul forurilor superioare.

Cum însă dreptul de acţiune al statului român se poate exer­cita în timpul unui an dela data publicării decretului—acest termin expiiă la 19 Februarie 1920. Dacă până atunci nu se înaintează contestatfunea, Rozner lămâneproprietarul teatrului, deci a unei averi de mai multe mi­lioana.

Opinia publică are toată dreptatea să se alarmeze, să ceară imperies, ca contestaţia să nu întârzie!

Atmosfera de misterioasă tă­cere, care a plutit până acum asupra acestei afaceri, să se sfârşească!

De încheiere două întrebări:Cum au obţinut Dr. Szele

Béla şi Alex. Rozner permis de călătorie la Budapesta, dupâ in­trarea trupelor române în Braşov?

Dl prefect, însărcinat cu pre­luarea edificiilor statului, a fă­cut raport în chestiunea teatru­lui Consiliului Dirigent? Şi dacă a făcut, ce rezultat a avut in­tervenţia d-sale?

Proiectele iinanciare ale guvernului

împrumutul intern. Valoarea leului. Declaraţiile d-lui mi­

nistru Viad.Bucureşti, 20 Ian.

Mlnistral finanţelor Aurel Viad a declarat armatoarele, reprezentantului nostru:

Pregătesc acum bugetul general al ţării, un proect de lege) asupra impozitelor şl alte proecte de legi financiare. Deocamdată, impozitele na se yor putea unifica, dar se face tot posibilul ca să fie egsle. Până atunci se vor lua de bszâ impozitele ac­tuale, care vor fi radical modificate, ca să nu existe diferenţe prea mari.

Luni sosesc 4 directori dîu Ar­deal. In timpul săptămânei vor sos! delegaţi şi din Basarabia şi Buco­vina. Împreună cu reprezentanţii fi­nanciari *Mb yechlul regat vom avea conferinţe pentru a putea stabili proiectele de lege şi impozitele Tot în cursul aâptămânei acesteia vom avea o conferinţă cu directorii prin­cipalelor bânci îa privinţa împrumu­tului intern. împrumut extern nu vom contracta, decât pe baza bugetului şi a stabiliri impozitelor.

Chestiunea resortului de finanţe din Ardeal stă în ^legătură cu soarta consiliului dirigent. Părerea mea este că trebuie centralizată. Nu putem menţine patru administraţii deosebit» în vechiul regat. In tot c^znl va fi Introdusă descentralizarea.

Valoarea leului a scăzut în ultimul timp din cauza raarei cantităţi de-le! pe plata financiară, introduşi de ne­gustori din Pesta şi Viena, c şî-pu procurat leii prin mijloacele ştiute. Dupăce se vor lua măsuii r d'cale pentru asigurarea financiară, valoarea leului va creşte, valuta se va îmbu­nătăţi. Cu începere da astăzi minis­trul finanţelor nu mai schimbă co­roane şi ruble în Iei. Aceasta măsură este luată şi pentru parlamentarii provinciilor alipite. — Ag, Dacia. "

Serbarea BobeteieiBucureşti. Serbarea Bobotezei s’a

oficiat cu solemnitatea obişnuită. Fa­milia rega'ă a asistat Ia Te-Deumul de la metropoUe, afară de Prinţul Carol, care se găseşte la Bistriţa. Au asistat miniştrii aflători în capitală, corpul diplomatic, membrii curţii de casaţie, apel, şi dela celelalte autorităţi superioare. După Te-Deum a avnt lec parada pe cheiul Dîmboviţei.

Un parastas solenn m oficiat eri în biserica Sf. Nicoîae întru o- dihna sufletelor fericiţilor VmsUe Voma fost protopop »1 Braşovului, şl sub; locotenent Florin Voina. Pe lângă membrii familiei Voina a asistat la parastas un public numeros ş! ala* din toate straturile societăţii 'Braşo­vului. Părintele protopop Dr. V. Saftu şi părintele Dr» N. Stingha au luat cu acest prilej pios, cuvântul rele­vând meritele defunctului protopop Vasile Voina pentru nsam fi bi­serică.

Prsgramul serbării silei de 24 Ianuarie stil nov, care va avea ioc Sâmbătă la ora 3 d. a. în sala „A* pollo*, îl vom publica din lipsă de spaţiu, în numărul de mân© al zia­rului.

Armata bolşevică. In îlaral «Da­cia* dl I. Biciola — fost şef ai.biu- roului presei din Ch!şin£a — dă câ- te-va date interesante asapra înfrân­gere! lui Denik!n.

Datele le arc dela ua prietia din Ode<sa.

Dezastrul Ivi Denikin se datoreşte lipsei de efectiv. Trupele salelaRas- delnaia erau compuse dintr’o divizie cu 1800 oameni şl 150 mitraliere, 16 tunuri, un regiment cu 490 oameni şi brigada S a cavalerie cu 1600 cazaci. Aceştia erau Ia Rasdelnaia şi trebuiau să bată pe bolşev?ci ca să restaureze Rusia unică, mate şi indivizibilă.

Bolşcvicii o armată generaiă de 300 000 soldaţi. Atâta to t Şl cu ea bate * armatele* reacţionarilor cari nu-s bune de nimic.

Pa când Denikln cu totul are 400 regimente ca o a efectiv ce na trec* de 400 oameni d® regiment — şi Judenici n’avea mal mult de 12.000 soldaţi — bolşevicii eu aruncat în luptă 25 -3 0 000 oameni şl i-a bătut.

Mintstrsl Lupa şi directorii si­ajelor. Dl dr. Lupu ministru de in­terne a întrunit la Bucureşti ps di­rectorii ziarelor din capitală, rugândn-i să procedeze în aşa fel, ca suspen­darea cenaurel să nu fi# regretat?, cl din contră să se facă posibilă şi ridicarea cenzwei îu ace ie părţi ala ţirel, und« e încă menţnută Tem­perarea limbajului şi preocuparea de chestiunii* de ordin general ar facs inutilă cenzura şi *r da presei încre­derea tutpror. Ziariştii s’au arătat dispuşi să îndeplinească rugămintea d-lui ministru de interne.

Atitudinea d-lui Oct. Goga. Dl Oetavian Goga, şeful resor­tului de propagandă de pe lângă Consiliu Dirigent, şi* a dat de- misiunea, motivând că prin pre­zenţa sa la Bucureşti au se poate solidariza eu actele Consiliului Dirigent.

Bobeteaza s’a serbat resslădată cu o deosebită pompă în piaţa Uairei din Braşov. După sfinţirea apel în faţa bisericei româneşti din cetate, dl protopop dr. V. Sâftu a rostit un cu­vânt ocazional arătând legăturile strânse intre Biserica Sf. Nicolae şi cea din Cetate. Anul viitor serbarea Bobotezei se va ţinea în piaţa Prundului,

Terminând părintele dr. Saftw, a urmat botezul armatei garnizoanei. de cătră dl preot militar Zeuovie Po- povici şi defilarea t?up©lor, cari au avut o ţinută frumoasă.

Pnblieaţiuse. Urmând ca în cu­rând să se plătească rech ziţinniie din judeţele Braşov, Făgăraş, Trei- scaune, Târnava Mare şi Odorhei, făcute pentru armata din Ardeal; să aduce la cimoştioţa generală, câ plata se va fsce îa reşedinţa preturilor res­pective, în zilele ce Sî vor hotărâ ia timp.

Plata se face dupâ bonuri, ordine de rechiziţii, sau ori ce acte posedă proprietarii dela autorităţile mííitíir*.

Vor fi prezenţi la plată, prim arii şi senatorii comunali, având toate actele care justifică rechlzitiunile luate din ccmaae, precum şl stampila primăriei. Comandantul cercului de recrutare Braşov, şeful biroului de rechiaiţie Locot. colonel H, Alexandrescu.

Târgul do mărfuri şl irite se vaţinea la Râşnov în ziua de 26 Iana- arie. Dintre vite vor fi admise la târg numai cai

Boia Marele C art!or. Marele Car» tier General primeşt* zilnic nume­roase cereri din partea populaţiei Ar­dealului, dela diferiie administraţiuni, precum şi dela reprezentanţii în par­lament ai Ardealului cu privire ia a- limentarea ţinuturilor şi comunelor din Ardeal, precum şi la transporta­rea alimentelor dintr’o regiune în alta.

▼ â rog să binevoiţi a incunoştilnţa in ecris prefecturile, b ihcile şî orice alte autoritlţ*', câ alimentarea şi trans­portarea pe căile ferate nu sunt com- petinte Marelui Cartier Genera), nici a Comandamentului Trupelor din Transilvania, aceste operaţiuni depin­zând de resorturile respective civile, cărora trebue să se adreseze aseme­nea cereri. Şeful Marelui Cartier Ge­neral. General (ss) Cihosky.

„A rm on ia*, Reuniunea Română de le; tară şi cântări din Hárman aran­jează Duminecă în 12/25 Ianuarie 1920 în sala hoieiuini mare din loc o petrecere împreunată cu teatru şi coruri. Venitul curat "este destinat pentru procurarea unui drapel al Re- uniunei.

Program: 1. Imnul tmţiona), cor mixt de A. Hübsch. 2. Poemul Unîrd de Z. Bârsa». 3. a) Iată ziua trium­fală, cor mixt de Humpel, ;b) La ră­chită rămurată, cor mixt de Teodo- reseu. 4. Din şezătoare, cor mixt de L Yidu. 5. Tot găina cântă, comedie într’un act de T. Aiexi. 6. Alarmul le­gionarilor Români, cor mixt de T. Popovici.

Criza de eirbuni din Viena. Dincaaza crizei camplite ds cărbuni din Austria la Viena s’a .suspendat com­plect circulaţia traavaelor şi toate u- zineî* industriale au încetat lucrul nensal fiind curent electric. Tot din aceeaş cauză îu cursul săptămânei acesteia se va suspenda complect tra­ficul de călători pe căile ferate.

Şiîri dîn Germania. Din Berlin se anunţă că socialiştii independenţi şi comuniştii continuă obstrucţia în a- dunarea naţională împotriva proectn- lui de a se interzice orice mişcare grevistă. Mişcarea grevistă a funcţio­narilor căilor ferate germane e în dscreşîcre. Comuniştii au încercat să organizeze o grevă demonstrativa, c.ire însă a eşuat complect. La Franc- fort mulţimea, ce ae întrunise să ma­nifesteze, a fost împrăştiată de ar­mată, care făcând hz ds #rme a ră­nit mai multe persoane.

Ministrul tezaurului german Mayer a fost numit „cbargee d’affa're“ ai Germaniei la Paris.

„Times* anunţă, că Hindenburg şi Ludendorf nu figurează pe lista ofi­ţerilor germani ce urmează a fi tra­duşi in f4 a tribunalului internaţional In capul listei figurează Insă amira­lul Tfrpitz.

Cursul de ortogral’e se va con* tinoa Vineri (28 1. c.) Ia orele 5.

P&Bt — par«şeilisi4®al t ia m s m . D i Cle­menceau retrăgându-şi candida­tura la presidenţia republicei, a fost ales president al republicei franceze d-l Paul Dechanel cu 735 voturi din 889.

0 acrişor o a l S. EegaSs ^ n a - Cîfsel® Car©3. — Unele ziare au pu­blicat o scrisoare a principelui moş­tenitor caii ar. provocat din partea A> S. Regale următoarea întâmpinare, adresată dlai Gh. D. M ugur:

„Aflu din nou că nu ziar a incepat0 campanie, care nu are alt scop decât acela do a pescui în apă tul- bu e, da** dn data aceasta >felcl este şi mai puţin vrednic, căci se publica scrifo-i de ale mele, care erau de­parte cie a fi menite ochilor tuturor. T* rog prin mijloace!* ce le ai s i feci »ă se ştie indignarea mea f*:ţH de acest procedeu şi că dessprob cu desăvârşire a tfel de fapte necin­stite. Dortss ea aceasta su înceteze.“

(ss) Carol.S ă rbă to ri legala. — Pâtfă când

legislaţiunea va face dispoziţii uni­tare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Mei şi1 Decemvrie «I» fiecărei an se de­clară ca sârbât >ri de stat cu repaus duminical şi se ext'nd asupra lor toate normei® legale relativ la reoau- *u! duminical (Dîn decretul Nr. XXIII, Gazata oficială Nr. 66.)

Un acord Intre Celiaslovachîaşi Austria. Din Viena se anunţă: Canceiarui Renncr a făcut comlsiunei afacerilor străine următoarele decla­raţii privitoare la călătoria sa la Praga :

Benes şi eu am căzut de acord asupra grabnicei consoli­dări interne şi a siguranţei ex­terne. Cehoslovaehîa şi Austria trebue să colaboreze în chestia niie de ordin economic.

Acest acord nu ar* caracterul şi impoitauţa unei alianţe, ci caracterul bun?lor raporturi do vecinătate. Prin realizarea acesiui acord sfârşeşte isolarea Aastr.ei.Husari Consilia! d ir ig 'n i anumit

în locul secretarului general Dr. V. Onlşor, treent ca profesor la univer­sitatea din Cluj, de secretar general ai resortul!^ de interiie cu menirea de-a lua după reorganizarea servi­ciilor public» conducerea disre tora- tului de interne pe d-l l 'r. Zosim Chirtop prefect al judeţului Turda- Arieş, iar în locul dsaîe ca prefe t al acestai judeţ pe d-l Dr. 'Oetavian Felecan.

Z a ru l „Uja‘s-ea*, eondoB d^ d*S Â. C, Cuz3, deputat şi pro?<?«or uni­versitar, a reapărut la Isşi. Redactor şef este d-î Emil Vaslliu fost redactor al ziarului , Pat ia* din Cluj şi pr.m- redactor la „Sfatul Ţiirai*.

Bucovina care» s’a dus. In 1 gr- turfi cu ariiţiolul d lui Bogdan-Duică apărut în numărul trecut annnffim că psgini de ce&it cu folos pe^ru reeu- aosşlerea psihologiei Buc ovinei s© gă*e«c in broşura receată a d-lui G. Rotică ^Bucovina care s’a dus“ (Ed. Al'itey).

â 9Mâ!Q;a «ap^ariS petrol pen­tru Asaserlea. Z-arui B Daily Newa* aauntă, că so ietatea „Standard Oii Comp“ a încheiat cu g ivernul ro­mân un contract peutru l;ferarea a 500.090 tone petrol, c ir i sunt de.ex­portat în luna Fobruarle a in u lu i 1.920.. Petrolui va fi transportat peste ConslautinoDol de câtre seciţtătea americani. Piezul petro'ului s’a f xat cu 3,150.600 dolari.

Isapărţirea de fa in i cu' cuponulV I al biletului de fiina peotrn săp­tămâna a 2 a s’a început la 19 lan. 1920. Fiecare persoană va primi 170 dcg. Cantitatea făioei: jumătate fă nâ fina, ^iumătatsî făină da fiert. Preţul fainei: făina fină 5 Cor, faiua de fiert 4*50 Cor, kgr. — Of cJul de alimentare orăşenesc,

M u lium 'tă publică, Cu ocaziuoea rpp^ezejitaţiei teatrale da^ă de tine- îim^a intelectuală dia Sftcc-le în ziua îmtai de Crăciun la hotelul Inter;i2- ţipnal dîn Cernatu aa binevoit a s^praf*o;vi următorii domni: G. Rusa 40 cor, G. Vtn ş 33 cor, R. Guvmş

cor, P. Lîm^îî 20 cor., A Maiole 20 ccr, i. 20 „..r, N N 5 cor.

Primească oaoraţii domni şi p* această cale sincere mulţumiri, ’

PoliticeGeneralul Averesen candidează la

R.-Sărat pentrn un loc ’ vacant de senator.

Ştirea a produs consternare în rân­durile opoziţiei unite.

Generalul e somat să lămureascăsi?U:ţ a: d i ce candidează? după cedeclarase ca ilfgal acest Parlament.

Şi „âde ’îă iu l“ sub semnătura unui redactor care este pseudonimul d Iui Tska Ionesci s *r!e: „Sâ fim lâmtsrîţi, căci, mărturisim că nu mai înţele­gem nimic din această ineclmenţâ8.

Generalul îr să candidează şi va fi a’es. Se vede eă oamenii încep sâ d stiugă adevărul de minciună l

«| Zrarul „V iito ru l* afirmase îc „si*\ tuaţla sa politică* de fiecare zi că

d î minlsiru «1 lucrărilor pub iee or avea de gând Fă concesioneze «ăile ferate unui consorţiu englez.

Ziarul „Dacia* publică acum de­claraţia d-iui mmist.it Mihsi Popovici în această chestiune; „Trebuie fie cine va sorintit ia caa ca să sî deasci 1:J. coiicedunea căilor feratei?

Şi seriozitatea chestiut-eî ssssteia ny i-a împiedecat p* ^ViitoiDl“ s l facă a fijm iţi mi cad ştia eâ-s min­cinoase.

*Ziarele opoziţiei unite duc csnua-

n'e împotriva guvarniilui p i tema inexpejrienţei poîit'ce şi pe tema oa­menilor noui. Dacă cu-? 'a guvern poHticanîi nu se poate face nimic serios:, — z‘c eie.

Totuşi guvernul lucrează m ii bine şi mai aCiiv de cât guvernele t/eca- telor-regime — fiiod-că lucrează nu în interesul partidelor ci al lărei Oii, cam poa-s î i bun un guvern c-u ast-fel do apucâtur!?!

*Cum au guvesnat politlclanîi? D-î

T. S. F.orian, ajuter de primar al Bucureştilor f pune, n „Dacia*:

„Un inventar ai Pdmăîki Capita­lei n’a exisiat şi nu ex s ti în. arhiva primăriei. ,

„Trebuia să se şi;e Că la g-ajdu- rilo ccmunaîe, ia atei ere, la p?pl* niare, e*c. s’au succedat şeiii şi per­sonalul fără a primi şi preda averea co 'tun ilâ cu in ectsr*.

Ş o. mc n i noui, fără experienţă pontîaâ, vin acum să f*câ inventar, să puie regulă, să stabilească răs­punderile. Cum vreţi să fie capabili, ast-fel de conducători?!

Au dreptate ziarele opoziţiei mite sâ ţipe împotriva guvernului!

Blocada Eiss;si a înoatat Par^s. Consiliul suprem a ho-

tărît să admită schimbul de m ărfuri între poporul rus, neu­t r i şi aliaţi.

Aceasta insă nu însemnează a modificare a politicei a lia iilo r fa fă de Rus a.

iltgja ■ ■

■ 11 ■ 111 $

Glasuri din public

Nn mai înceteazăpermisele ?

Primim srmătosrele:„Publicul ţipă îu «ocfsm centia

scumpirei progresive a traiului şl pe alocurea se eonstitue şi în „Ligi* d# ale Consuma*orilor, ia r toate’s geaba. Uuil cer libsrtetea conaerţalai crezând că astfel mstfa va năpădi pe consumatori şi concurenţa va aduce ac£d*rea preţurilor. Speranţe deşarte! Producţia e redusă, pentru că se munceşte puţin, dar toţi cer câştig mare. Şi apoi când nu e marfă sft satisfaci trebuinţele tuturor şi să mai rămână, nu poate f i concurenţă, ci numai soeculă. Vinzi (iând vrei f i cum vroi. Altă plagă sunt negustorii improvizaţi: medici, advocaţi, preofl ei o mulţime de alţi oereşinafi la­comi de câştig cari vând ori-ee **« mai bani mulţi să iasă şî cât aai re pede să s» îmbogăfinscă, că na paj suporta „ruşinea* o viaţi întreaga ie a fi negustori. Plătită însă biaa şi pentru scurt timp, face 1

Dar permtseleW Sunt tet .*tâtea îîcţionl oie aşa numitei întreprinderi: Jndusirv i par miselor* şi al ®*r#ţ curs se urcă mereu trecând prin «el ou ţin zece mâni (cari - toate se uef bine de zeci şi sute de mii coro»*e sau lei) de la cel ce le* libereaia până la nenorocitul de consumator, cp re plăteşte pentru toţi şl consuma ....puţin cu bani mulţi. Dar se v*d» că a secate permise şi • le este o faptă naţională In " ° ® “ , mare, pentru că s’a mai dovedit ia pub ic nişt@ Domni, funcţionari al statului că aa lucrat cu permisa şi to­tuşi stau Ia postusile lor nesupăraţi* Na ciirnva şi patronii lor au ceva pe suflet ? Vre-o metodă de imbogiţua peste noapte ?

Aud ? ? 1 Mai zilele trecute, Domnişoara

Comş'i, fiea preotului din Copăcel, cu permisul îu mină căra vr’o 15 vagoane cu sare. De bună seamă ca nici Domnişoara Comşa nu a comis o crimă, ba din con’ră ceva l£uda- b5l, căci celor ce aveau nevoe de el, Ie*a vâadut „Simbolul înţelepciunei*. A făcut o glumă sărată biata Dem- nişoară 1

Cauzele scumpire! traiului.1. N; cinstea (lip*a de scrupule).2. Negustorii improvizaţi (mediei

avocaţi, preoţi, dimnişoar* etc.j3. Permisele.4. Negustori prea mulţi şi m arfl

puţină. .5. Spiritul timpului de a te î&be-

gâţi uşor şi repede.6. Ruşinea de a fi negestor când

tu eşti mai nobil, trebie compensată cu bani mulţi.

7. Hârtie moneti ber«chet şl la gam*.

Martenen-Rctnm

orăasia i g i î u m a r

— Pvin telefon. —20 Ianuarie ora 12 a. m.

SlftseţSa lîEsanoiiră aBucureşti —- M inistrul finan­

ţelor a declarat că situaţiuneafinanciară n-a fost periclitata din cauza schimbului leilor în coroa­ne şî ruble, dia contră, prin a- cest schimb s’a îmbunătăţit, a- ducânc^u-se lei în circulaţie în Ardeal şi Basarabia.

i& îm lifa da- m iniştriBucuri şti. fcrî după amiază s'a ţ -

nui un consiliu da m in iş trii îa car« a as iita t şi dl Iorga, preşedintele ca-merei.

â v a rts c a s lî Ia al@f|sriîaparlanţeatare

Bucureşti. In alegerile parla­mentare averescanii îşi vor pu­ne candidaţi î n ' toate locurile vacante. La Slobozia, generalul Averesen a fost p rim it de peste 20,000 de ţărani. In cercurile politic© se vorbeşte cn stăruin­ţă despre o apropiată remanieî© politică.f e î M l M m M m ¥aista oătre

c a ie e la ru lViena. — Cancelarul Renner

a prim it răspunsul primului m i­nistru Vaida-Voevod la telegrama în care îl felicitase pentru nu­mire. Vaida promite să lucreze pentru o apropiere 'mire ambe­le ţări. Ca prilejul publicării răs­punsului d>iui Vaida Agenţia o- ficială publică frumoase apreci­eri la adresa d-lor Vaida şi M. Popovici insistând cu laudă a- supra mancei depuse pentru u- nirea tuturor românilor.

Viena. — „Arbeiterzeitung“ gazeta oficială a cancelarului pu­blicând telegrama de răspuns a primului ministru, Vaida insistă asupra raporţurilor ae intimitate ce au existat între Renner şi

, d-nii Vaida şi Popovici, ale că­ror aspiraţiuni naţionale ie-a a- jutat ani dearândul.S^oataros blooâsii mării

Betlin — Blocarea mârli baltic* a încetat. Primele vapoare au eşit în larg.

A!ega?&& proşodinftoini le - sch^nel

Bucureşti. Telegrama sosită minîe- terului externelor din Paris ansn^il câ preşedintele camerei franc«** De-schanell a rămas singur candidat lapresidenţia republice! franceze, Clé­mence ia retrâgâoda-se în orusa cea-sfătuirei ce a avut loc îatre deputa­ţii şi senatorii francezi. A!*ger*a 1*1D^sch^nell ca i>re?edint® al republi­cai a pîodue o bsoă impresie în toa­te cercurile pilitice, el având malţ^ prieteni printre personalităţile româae.

l lM t r lo a s i i Im S ib e r iaParis — 700 soldaţi americani pă­

răsise America, ca să pleca în Si- beria oentruca împreună cu Japonia să pfz^ască linia ferată.

â S i^ e r i lo în UngariaParis. ~ A lfg ^ ii e padameatare în

Ufigatia vor avea îo: in zilei© d* % şi 28 Ianuarie. Adunarea naţională va ii aleagă pentru timp de 2 ani. La alegeri vor lua parte 7 partide.

Àpponyi a plecat la Budapesta.® lù m îr \ s i^go?@ ssa

Paris In Kroohirg au fost sânge­roase ciocniri. Germanii au izgonitgarnizoana polosă dia oraţul p i carel*au ocupat.

Efoul s fn v ira Irsnoeâ.PàJïs, — Noul preşedinte al Prss*

ţei, d i De han el va fi instalat la 17 Februar«e.

D-1 CJemenceaa a preaintat d*lal Poiocaié demisluaea gavarnalal.

D-l Millerand a primit să formeîe guvernul.

Iată eum s’a format guvsrsal francez:

M illerand preşedinte şi ministru de externe ; Andre Lefebre, război ; Lmdry, marina ; Gustave Hopitau, ju s tiţ ia ; Mersai, f in an ţe ; Isac,ţinterne şi comerţ: ; H enry Ricard agriculturi; de Frecq er, lucrări publice şl trans­porturi ; A lbe rt Saraot, colonii ; Jour­dain, munca ; Breton, igiena sociali.

Millerand a suprimai ministerul reeonsfituirei industriala şi a înfiinţat ministerul higien*i şi asistenţei 6#- clale.

Regiunile eliberate, seeretar geae-ral Ofiers.

M^iae, Joi, se va ţine primul cos- siüu de miniştrii şi apoi miniştrii se vor prezenta Camerei.

No I guva;n cu «ecretirii de stat sant iu număr de 2 3 : 14 miniştri şi 9 subsecretari.

Cenzurat de I, Bretea.

Page 4: Socialism si travaism - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70496/1/BCUCLUJ_FP_P253… · sentiment d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii,

Hűi ö A 2 E Y A T R A H S I L V A N I K t

f O O O O O O O & O O Ü O O O O O € > O O O O O O O O f

I IMPORTAKT pentru fiecare om g8* * P rin ae«asta am Ouosre a aduce la cunoştiinta On. &

pufclio braşovean şi împrejurime, c& d u p ă n a v o ia l d t 9 In n i fsa:

S Budapesta, Wiera, üpsca, Berlin, Elberfeld,g Zőrife, Chedtía-Fous, icclé, Besenscmé şi Praga

A * * ° * Ou» fü b S fc e n s

Ciasorniee Helveţianede jrecisSune, în aur. argint, nichel sí dulie, atâ t de tâ r ta ţ i cât şi de dgxoe, iar un

Asortiment bogatIn teroşe, atârnâtoare de lanţiî-rf, ferelognrf, în aur, a rg in t şi diîblenri,Lanţnri bărbăteşti,

8 de dsirii pentru gât şi îongi pentru ciasornic,începând dela c©P. 8.-~ până la COS1. 1460.—

* * ic rc e fy in e le şi v e rig h e te de ta g e d ită 9 P e r t ţ ig a r e t e d e a r g i n t ş i A lp a c a ,

G en ţ î p e n t r u ifo m e r’e a r g f n f , precom posedândFurniturile necesare pcrifiu reparaţiuniie

ori cărui iiitem de CeafciEic fjn^prifîit Oî P r r i r t O co preţul cât te poiite de mic v « I * lH « l ţu i i i i i i8 Tot flec6at§, ccHipîr cil C6 fii Ce Eijuieiîe, Brilisnte.

Mirgirltare, lu r,irtis i, InîicIMSii, Pendule, Ceastrl 08 ţ ţ mssă şi âe bizm r. pistinö preţurile cele m ii mari

Cu deosebită stimă O

E MI L H A N S S , §2—3 Sire da Elrsefcer Kf. 3. (lângă Eremieaj. Q

• O O O O O C O O Q 0 0 0 0 0 0 0 9 0 0 0 8 0 0 0 0 0

x 3 œ o o o o c o o î o < x x

i■*1

oo

Q * © " € ] H E 3 N 3 € i * C S 0 € > € 3 H 3 0 Q 0 € 9 ' € 9 >i€ 3 t O

Varlete MAJESTIC-FEMINACALEA V IC TO R IE I (Pasagiul Comedia)

In ficcare scară deîa erele 8,30 până la 11

0 M a r e s p e c t a c o l d e t i s » r ? 6 f « §Deîa orele 11 în sus

C e b a r * t 9 B a n » , C a n to şi alte distracţii.9 O r c h e s t r e . R e s ta u r a n t d e l - f u l r<sng

Băuturi streine şi indigene 5—9 „ în t â ln i r e a E l i te i11

ooo

Ban ea de Escoat Arteleari

SOCIfiTATK PE A G Ţ 1

BRAŞOV

Afiliată do banca Anglo-AustriacA.

Depuneri spre fructif icase . . 4*/* Depuneri spre frtic tificgre

legate (condiţionate). . ; . 4Vs*/«D are* da intoreaa o plftteşta institatul

Escont de cambii îm prum uturi pe efecte Credit de Conto-Corent

pe hipotecâ şi aite garanţii

Executarea tuturor aface­rilor de bancă şi de schimb cu cocdiţiuni culante, cu deosebire: Cumpărare şi vânzare de efecte şi valute streine încasarea cupoane­lor şi efectelor sortate, în- cassarea de cambii, cecuri şi asignaţiuni. Emisiunea mandatelor şi acreditivelor asupra Vienei şi alte pieţe streine. îngrijirea coaielor de cupoane, revizuirea şi asigurarea losurilor. închi­rierea de Safes Deposits. Păstrarea şi administrarea efectelor. 10 -10

Informaţiunile gratuite.

Tipăriţi la tipografii româneştii ţ:a«asBMruBs»s®a*anria

o € > e e o o e © € 3 ‘O e o © o © o

Anunţ de licitaţie f *

In 23, 24 şi «vent. în 25 Februarie1920 st. d,

se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage dela orele 8 începând, obiectele amanetate din 1 Ian. 1916 până inclusive 80 Aprilie 1916 şi anume : acele o- bieete cu Nrii 1 din 1916 până inclusive cu Nrii3654 din 1916, a căror termin a espirat şi încă mu t ’au rescumpărat.

Vânzarea se face numai cu bani gata.

Braşov, 17 Ianuarie 1920.

Casă de amanetare orăşenească.2 - 3

Anunţdame. Adresa la

Cumpăr dormitor bun şi lingerie fină de

gazeta Transilvaniei.4 - 6

De vânzare unAutocamionsistem Deinler în bună stare de 45 cai putere, potrivit şi de transportul de persoane. Infor- maţiuni în Târgul Grâului Nr. 5 etaj. II. 2—3

Şerbet si dulceaţa5 3 *

veritabilă este de vânzare sau de comandat şi în cantitate mai mare în Târgul Grâului Nr. 5 etaj II. 2—8

Domnişoară tânără, drăguţă,

doreşte cunoştinţa unui domn mai în etate, bogat şi amabil.

Oferte sob numele „Heiîa“ la administraţia Ziarului. 3— 3.

ţlomwşoară orfane, 26 ani, sim- £•> patică, dotă 500.000 coroane, doreşte căsătoria cu domn bine situat.Adresa: Venus, Post Restant.

2— 3

înştiinţare, f i

D-nt Flora ST5TS“TSmSir t»g&Ss¥ Vsm M S 0R* WS» V/vuliiutM IV/

mână prezice orî-ce chestiuni în mod sigur şi serios B?$SF8ţi0 p -raatatâ, Domnişoare, doassme îh isogate fie sărace, S8 pot căsă­tori 2i timpul cel mai scări etapă dorinţa smmei sat flspă âestli.Prezicerile dându-se prin spiri­tism, persoanele doritoare vor trimite în tr’un plîc fotografia, o notă, scrisă de mâna sa, cu anul, luna, ziua şi locul naşterei şi toate punctele la care doreşte rezultat, împreună cu taxa de 60 cor. Se iccomandă ca după rezultat să vie personal a treia zi. D-na Flora. Str. Fabricei No. 2.

2 — 45' . Braşov.

Sa vinde

o maşină de scrisnouă de tot, sistem Lambert. Strada Nesgrâ 21, I, oreîe 1—3. 2—3

I H & e s t a t t r M t î i i şi C afeneaua

IlE O IIIIT ED £ P B 1 H U L B A S »

Recunoscută In mâncări şi beuturi bune şi eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncări.

KXXXXXraCXUCtGOCX

TIPOGRAFIA GAZETEI TRANSILVANIEIBraşov, str. Prundului Nr. 15.

Fraţi Români,

Cu onoare Vă aducem la cunoştinţa câ Tipografia noastră, bogat asortată in materia tipografic, execută orice îucrâr aparţinătoare tcestei branşe, după toate cerinţele technicei 7noderne şt cu preţuri convenabile.

Vă rugăm deci, ca tipăriturile; pu- blicaţiunile să binevoiţi a le comanda la tipografia noastră, având astfel sa­tisfacţia de 0 f i serviţi într’un mod cenştiinţios şi de a sprijini în acelaştimp această tipografie veche românească.

Faceţi publicatiumle în ziarul G A Z E T A TR A N SILV A N IE I, căci sunt cele mai bune reclame. G A ZE TA T R A N SIL V A N IE I pătrunde în toate colţurile românismului. Cine publică anunţuri în G A ZE TA TR A N SIL ­V A N IE I care este foarte răspândită, li ştie toată lumea românească.

Reclama astfel este sufletul negoţului'.

- ■ li, -V>—HH— M>.—i.rrr~r*—

încurajaţi industria româneascSl

FRAŢII

j ) UMITRU şi f i ADU Q r GHIDAN

Mare prăvălie de ghete gataD E B Ă R B A Ţ I Ş I F E M E I

Ȕ

BRAŞOV, s tra d a Rorţii 10.

fazon modern, elegant.

~ t C

qP ictăz'io- ş i Suzn iluzi

. en*<jf% cs ş i € n * 2 t ia U .

t fu tt ic u i %cmcm**c e$U m rhm i sm

êétceUze această ftv m â i&mânectscâ

în &%<işqv.

K

§ A A P Ă R U T I

S OgiindalătuşeiMargaieta.^ de celebrul romancier WALTER SCOTT

U ' P r e ţu l I .e i 2 . * *

Othon A rcaşulde AL. DUMAS traduse de AL. IACOBESCU

P re ţu l L e i 4 .S 0

F e m e i C iu d a t® 'ce llustrapi

g de CONSTANTIN RÎULEŢ

w P r e ţu l L e i 3 .8 0M Ib Eiitura 6 Ilieses str. 8f. Ionică 6 Bunraţtl-

* 4 - 4 X

Curs de Ifmba francezăStr. Castelului 76 etaj

începe Luni 26 Ianuarie ora 3-5 p. m. D na Lucia L. Ursulesca licenţiată în fii modernă, cu studiul special la Sorbona Paris şi profesoară de stat la şcoala, comercială superioară de fete Braşov. 6 ore pe săptămână pentru începători lunar 300 cor. 4 ore pe săptămână pentru i- niţiaţi 200 cor. lunar. 3 — 7

Aviz ImportantExtras dm ordonanţa N r 21

şi 25 modificată a comanda­mentului trupelor din Transil­vania. Vor f i consideraţi cm infractari: acei cari ţâră re* credinţă prin localuri publice, găriy trenurU P? străzi etc, ver comunica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevă­rate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de râs- boiu, situaţia şi dislocarea tru­pelor, dispoziţmniie autorităţi­lor militare sau orice chestiuni

privitoare la armata română* Aceasta infracţiune se om ja* deca şi condamna de pretori îâ prima 'şi mtima instanţă m închisoare până la. un an şi eu amendă până la 2000 lei. — Când faptele de meu sus se vor f i săvârşit în scop de * spiona sau trăda, se aplică pe­depsele prevăzute de legile me­nüiéin vigoare pe tmp do ris- boL

Publicaţiune.Comitetul parohial al Biserieti

Sf. Nicolae din Braşov-Sehei* dă în arendă prin lietaţiuae ca oferte închise păşunat*l din Mun­tele Sf. iiie, aflâtor în Judeţul Prahova, pe timp de 3 a ii.

Ofertele, la «ari se va alâtara vádiul de 10 % dela sama eft- rită, se vor înainta în cancelaria Comitetului parohial (curtea Bi- sericei Sf. Nicolae) până la 15 Februarie n. 1920.

Comitetul îşi rezervă dreptul a aocepta ori care din ofertele intrate, fără considerare la suma oferită, eventual să nu acceptele nici una din oferte.

Braşov, dia şedinţa Comitetu­lui parohial, ţinută la 1# Ianu­arie 1920.Vasile lordache Dr. V. Saftn

secretar, preşedinte.

Cei m ai vech iu siai* ro m â n esc 1ÜG a z e t a T r a n s i l v a n i e i

după SO d® m û à® e x ie te n fâ , a p ^ re re o rg a n iz a t eu ultim ele ş t ir i şi telegrame« O r g a n n a ţ i o n a l » n e o b o s it în lo p ta p e n tru apărarea drepturilor rom âneşti,

m mGazeta T r a n s i l v a n i e i

asiăx i apoşii opiniei rom&naştlf p e n tru ea fieca re sft-şft tip p lin e a e c ii datoria9ajaitâftei a s tfe l la fasrmiSMa ©araetereier ş i ^ rrv ig h in d cu sev er control la acte le publice.

Zia«*3i l n o s tru m fo s t ş i v a f i totdSeauiia in te rp re tu l ca ld a i in te re s e lo r ţărâni«nei9 şcoa3eif bieericei şi munoitorimei naţionale*

lia fnfelege9 odată înfăptuită Unirea tuturor Românilor, eâ continue lupta pentru cu ­cerirea drepturilor noastre econom iceGazeta Transilvaniei 4

în H rsiea l9 sprijin ind pe fe ţ i ce i c a r i v o r nâ m u n e e a s e ă c i n s t i t în această direcţiune.

Facem apel dar Ia toţi rsnâ» dfte ^ JL « y ^ ^ g § ^ mm g ^ S i l care fa face b& si sprljliie ia rândul lai I 1 « i i S i i W O l l i ® i toate sacrificiile

pentru ca s e rivalizeasef m c o n d i ţ i u n i z i a r i s t i c e s i t e h n i c e , cu c e le la lte m ari ziare«

IL.Redacţia ş i A d m in is tra |ia

S tr . P ru n d u lu i ü r . ISTelefon 226 Telefon 2K8

A B O N A M E N T U Lpatslrsi Eoanânii de pretutindeni i

P * u a » H • • • • • » • • • Lei 80Pa un Jumătate a n ...................... » 30Pe un s fe r t a i ................................. <• 18

Inserţiunâ şi re c la i^ ia l la a d m in is tra ţia siarului9

după tarif-

Tlpoarafia é, h íu tm m ÖrlmíüS» &