socialism si travaism -...
TRANSCRIPT
r * '! s i
*
întemeiată ,* 1838 de George Bariţiu Cu tot dispreţul pentm popor, aristocraţii şi oligarhii nici 2 i de ore n-ar fi fost In start să susţină singuri statal (Istoria Transilvaniei) C. BAKIŢIW
Braşov, str. Prnndnlui ÎS Bucureşti, sa. Voevozl 50Redacţia
4 J Br*ŞOT, «tr. Prcndnl»! l ijL < a n m iS tra ţ ia j Buc«refH, 8. Ionici 6
APARE SEAFA IN FIECARE ZI DE LUCRUABONAMENTUL5
Trei luni Şase luni Un an Romftnla: IC 30 60 Lei Strcinătate; 20 60 90 Lei
Telefon Braşov 2St . IL " .. ' . _1 " . ...~ ' . T . ....■■ .J» Xff?TBS9P
Concesiunea anunţurilor sl abonamentelor: PrimaRomâni de publicitate GH, 1LIESCU Bucureşti, ş. Ion:
l a ţ i 0 dureroasă constatare pe vrica rizboiului. N’am avut numai jertfe de sânge, jertfe de baci, jertfe materiale, n’a sângerat numai trunchiul naţional al >ţ}0mai î
trunchiul naţional lor, n’a suferit nu*
. economică şi financiara a vieţii publice a popoarelor, ci am avut şi mari jertfe morale.
Timp de cinci an?, s’a clâti- D*t în oameni simţul de disciplină, > de datorie, şi peste tot simţul de rilspunddre. S’a produs o desechilibrare sufletească 91 lumea nouă se resimte de !a- «unele mari.
Se face «forţări generoase ca se restabilească viaţa publică,
să se statornicească rosturile ob- 9ţe?ti, să se întroneze elemen-
de utilitate. Să sc£pâm de g£jjg de bz\ de a putea să pes- cueşfl ?D tulbure şi să te obiş- pyjefti cu gândul, că o m um i c in stită , ordonată, stăruitoare ar fi J$tin profitabilă, ba chiar umilitoare. Acum când abuzurile fiu sunt stârpite imediat, fiind prea dese, şi lipsind mijloacele de control strict, se formează • «îsutalitate primejdioasă care prirde ca © boală de tontagiune rapidă.
Dar acest dezastru morel ce ne ameninţă, trebuie stăvilit din ▼reme. Să ne dăm bine seama, câ viat» mşre a unui popor de* pinde de actele fiecărui fiu al acesta! popor, deci este imoralitate când tu îţi permiţi să exploatezi neomeneşte pe alţii, să câştigi pe căi lăturalnice şi să pr» t r,z . dela alţii cinste şi s e n t im e n t d« datorie. Sunt prea dese cazurile că tocmai paraziţii, pungaşii şi escrocii apelează mai des la generozitatea .altora şi întrebuinţează cu un îux sfruntat cuvintele de înaltă valoare rnoială ca: cinste, dreptate, încredere, român bun.
Poporul nostru nu este un popor, sărac, ci un popor bine înzestrat sufleteşte, şi rezervor nesecat de energii este sufletul său. Nu se poate ca acest popor să nu ia atitudine contra
răspundereabuzurilor. Nu se poate ca să nu se revolte în el simţul de demnitate naţională şi să nu reacţioneze contra destrăbălărilor.
Garanţa că organismul vieţii publice nu se va infecta prea a- dânc n’o putem avea decât în conştiinţa particulaiă a fiecărui român, care are mândrie de om şî mândria de român. îmbunătăţirea de aici poate veni. Şi din suma conştiinţelor particulare se va închega puternică şi indestructibilă conştiinţa publică, opinia publică sănătoasă.
Ca o urmare firească, deci, a acestei cugetări, fiecare om este dator să caute să se ridice şi să se susţină prin munca la care se pricepe şi pe care trebuie să o îndrăgiască. Fiecare la postul său, la datoria sa. Pentrucă în- datăee culiul incompetintii ia prop tiţii mai mari, vom sta în pragul prăbuşirii, neputincioşi, incapabili de revenire. Prin firea organică a lucrurilor nedreptatea se răsbună şi ori şi ce înălţare, făcută luşor şi superficial, ascunde în sine germenul căderii. O revenire la normal, este grea şi suferinţele te înmulţesc.
Să ne dâm bine seamă de pericolele inerente ale nepriceperii şi superficialităţii. Simţul de răspundere numai poate să ne păstreze mândria de oameni şi de români. Numai el ne poate salva. Aşteptăm să-l vedem Întronat, în ţara liberă şi mare, pretutindeni, la ţărani, meseriaşi, funcţionari publici, ostaşi, scriitori, oameni politici, preoţi, muncitori, întreprinzători.
Pentrucă simţul de răspundere crează ordine in sufietul tau, în familia ta, în societatea ta! El te face să te gândeşti Ia datoriile tale de om, care trăieşti într’o Societate şi într’o ţară ce-ţi garantează progresai ! Simţul de răspundere te face onest, dă gre* utate vorbelor şi acţiunilor tale, te face un om, conştient de tine şi menirile tale. Sâ aibă toţi răspunderea personală şi socială a faptelor lor.
Democratism îalsfinalul marela! război«, care a zgu
duit inimile dornice de pace deîa un capăt p ti} | la celâlalt al pământului, a fost trâmbiţatul democratism, canî şi astăzi se desprinde ca aceeaşi patimă de pe buzele însetate după el. Să se spargă ţi să ee sfarme gardurile ie separatism şl privilegii, cari iespart iiferitels clase sociale — răsună glasul vremurilor nooi şi în locul lor sâ răsară sentimentele de dragoste ale egalităţii cari eingnre pot lega între «laltă în linişte şi bonă pace păţtoţi, cfaora Dumnezeu le-a lărâzit să stăpânească pământul.
Era deci natur.lâ i.bucairea şi înăsprirea aceiei lupte de clasă, »1 cărei sfârşit să însemneze ruinele unei lumi învechite, peste cari sâ se înalţe flamura triumfătoare a democratismului.
Ca orice luptă şi aceasta îşi &r« însă transfugii ei, cari cu intenţie «au fără că*şi dea seama s-au pomenit trecuţi în rândurile acelora, contra cărora lusseră lupta.
Bărbaţi cu judecată şl pătrunşi de nobilul «cop ai luptei au trecut azi-, din rândurile inamice, în fruntea celor ce şfcsu scris pe steag drepturi egale pentru toţi. Sunt mai puţini aceştia, dar cu atât mai mar© cinstea, hi schimb însă creşte din zi îo zi mi* mărul ee?er obicinuiţi să profite de ocazie al acelora, cari nefiud încă capabili sg pătrundă spintul noo ai vremi, se iasă ademeniri de tochi- PU-ta mărire ai celor co astăzi ?şi Jăd puterea clătinată. A ceştia-s transfugii armatei, care laptă pantru drep- tote, trădăio ii ideilor dsmocr atice, «ari au dat cu piciorul idealului sMnt pentru care su j ornst lupta, părâsin- du-si rânduriie.
vreţi să-i cunoaşteţi?IPrea sunt mulţi ca să-i pot înşirui.
Prtviţl însă spre gurile nesăţioase ale celor ce flămânziau după dtmocra» ţ™ şi cari astăzi după ce s'au în- «optat ca cttcva mii sau q&iiiotnt,
aruncă dispreţ, se ruşinează fi scuipă cu scârbă peste fraţii lor tovarăşi de luptă şi suferinţă, peste toţi eari au ştiut să rămână credincioşi cinstei şi onoare!, peste întreg trecutul lor.
Aceştia-s trădător». Şi numărul lor na e mic.
In locul claselor ea privilegii, ceri pe baza unor principii deşi învechiţi, îşi aveau odinioară totuşi un tiilu de existenţă, noua haită a parveniţilor pocăitei de mărire şi bogăţie caută să adâncească mai mult abizul-hotgr între clase. ’
Nu vreau sâ zic că aceştia vor reuşf să schimba cursul luptei, care se dă, recunosc însă că ei trăgănează această luptă; împing, îndepărtează tot roai mult timpul, în cars ea îşi va ajunge rezultata! dorit dar ascut şi oţelesc în acelaş timp tot mai puternic armele, cari vor asigura biruinţă noilor principii de dreptate.
Vremurile de transiţie au fo?i totdeauna mediul cel mai ş r iin 'io s ai secăturilor de tot soiul; no-î mirare deci dacă ciupercile se inm olţ^c după ploaia de sânge »1 atâtor ani de războiu. Viaţa lor este prea vremelnică ca să ne poată in > i**. temere Primele licăriri ale so«uuiui ie va preface în puiregaiu, care se va pierde în pământul chemat «I dea hrană şi putere tuturor creaţiunilor cărora el le-a dat — şi-şl merită — viaţa, şl nu paraziţilor ie vrednici de ea. ...
O admirabilă poemă
ROMÂNIA“de poetul A. COTRUŞ
va apărea ziide acestca la Braşov în atelierele grafice alo ziarului nostru.
’Un volum ! • lei.
Republica franceză
Un preşedinte care a fost— Opera politică a lui PoincarS —
In ziua de 17 Ianuarie st. n- s'a făcut alegerea noului preşedinte ai Rspublicei franceze. Depeşi nu ne-au sosit încă la ora când scrim aceste rânduri, dar mai mult ca probabil di Descbanel va fi prodamat preşedinte.
In momentnl în care Poincarè ce retrage, după ce-a prezidat epoca de glorie şi revanşă a poporului francez, e bice sfj se amintească munca lui pentru Patria sa. O fsce aceasta, cunoscutul director al ziarului ,La Victoire*, dl Gustave H ervé. Dina în traducere — ca toţi cititorii să 'cunoască pe omul care a avut norocul de>a fi prezident ai Franţei glorioase de azi — a:est articol al lui Hervé»
„Tânăr de tot, a sjuns la cea mai grea sarcină a statului, graţie repa- tafionei saîe de muncitor neobosit, de ora de voinţă şi loraiuian patriot (Poincarè s’a născut în Loraîna N. TrJ După afacerea delà Agadir (când Franţa era ameninţată de Germania N, Tr.), iapă războiul din Balcani, instinctul naţional, mândria nafoaală — afară de cercurile sociaiiste, ptr- duta în visurile lor internaţional« şi îngrozite de teama de război (aceasta o «mint fostul socialist, l«2d«r, H«rvè N. Tr.j — cerură nn prezident tis republică al cărei num» numai indică Ksizerulni că începe sa se sature în Fianta de loviturile sale da pumni în masă şl de ameninţările abia deghizate ale statului său major.
Un om popular„Preşediatele Poincarè a fost, a
doua zi după alegerea sa, omnl cel mai popular din Franţa, afară da cercurile socialiste cari eran neliniştite de naţionalismul eău.“ Şi sceste cercuri i-au recunoscut spiritul de conciliaţiune, dorinţa de a salva pace« şi rafinata sa curtoazie taţi de ataşatul militar german, rănit grav la marile manevre franceze.
* Lovitura de tunet din August 1914 izbucni, pe atât de neaşteptate, de- oare-ce prezidentul Poincarè «ra ?i Rusia ; apoi, lovitora şî mai neaşteptată dela Chsrleroi şî mersul aebu- nesc al Ini voi Kluck aenpra Paii- snlui, care n’av^a en ce rezista nici dooă zi'Ct ei patru de ceasuri 1
Guvernul, eu preşedintele Repub- licei înpmmă bine înţeles, pleacă repede la Bordeaux : măsură de elementară pază care se impnisea. Să n« închipuim bătâlîa dela Marna per- dutà l Parisul luat în câteva ore şi guvernul capturat de cavale/îa germana a cărei îndrăsneală era <ie necrezut 1
Preşedintele perde simpatia poporului
Plecarea la Bordeaux na era de loe strălucită 1 ’
In Franţa, însă, iubase oamenii împodobirile lucrurilor şi faptelor mai ales la şefi. Popalaritatea prezidentul®! Poincarè ae risipi într’o clipă. Deodată deveni enul cel mai aepopalar din Franţa.
Când au vlaut eă răzbelul se e~ternizează, impopularitatea lui Poin- caré sa transformă îa ură: dacă era război, din greşala sa era I Toată lnmea ştia bine ceea ce făcea el la Petrograd în August 1914: prepara c» Ţarul agresionaa împotriva Germaniei l Ne amintim de toate aceste palavre pe cari socialiştii le colpbr- tau cu delectare pda sfârşitul lui 1915 şi pe cari nefericiţii noştri p#/- lus (soldaţi (N. Tr.) În orele lor de ciudă lo repetau cu priviri răutăcioase.
Pe nrm? cărui reviriment preşedintele Poincarè părăseşte astăzi E- l;se«l înconjurat da respectai universal şi, ee poat? zice, de o simpatie care n’a cunoscut* o niciodată ca azi, cu toată atitudinea sa rece, exterioară, cbiar în vremea popularitâţel sale dinasinte de război ?
Poporul revintPoporul a revenit în judecata lui,
de atunci când, în vremea raidurilor gothas-urilor (aeroplane N. Tr.) la Paris, l’a văzut părăsind în toate nopţiie preşidenţta ca sâ alerge, îa mijloc d bombardamentelor, şi să ducă cuviat» de îmbărbătare, în numele Franţei, familiilor îacercata şi să salute victimele săibătâeiei bose (germane N. Tr.)
Apoi, când — în luna plină da griji caro urmă căderei guveraului lui Briand (fost prim ministru al Franţei la declararea războialai N. Tr.), Franţa încerca m’nisterele Ribot şi Painlev# — au îa;epat sâ simte eă la EHsau era un om eu cap care, n * v m , puţoa devoai pen-
trn primii miniştri ezitători şi temători un ora cu chibzuită sfătuire.
Publicul n’a cunoscut dar ghicea, sforţările preşedintelui Republici ca să împiedice ca duelul Painlev* — Nivelie (unul prim-minisţru, celălalt comandant al armatelor franceze N. TrJ să devină periculos pentru Franţa; şi înalta înţelepciune politică cu care împiedică urmarea convorbirilor cu Anstria cari ar fi dus la nimic,
^Guvernul Cigmenceaupar în ziua în care Poîacar6 che
mă pe Cltfraenceau la guvern, acţiunile sale crescură în toată Franţa. Ce, îndrăzneşte sâ cheme pe Tigrul•, pe tigrul care îl sfâşîa&e trei ani de- arândul ? Tigrul care, toată la mea îi prevăzuse, îl va devora 1
Bl ştiu astfel sa-şi lapede toată pica sa personală pe âltaiul Patrfsi 1
1 Franţa recunoscu că avea ia Eîseu (palatal preşedinţial N. R,) un
om caro, în ziua declarăre! < râzboin- lui tenunţasa ia orice pasiune politică pentru a fi servitorul naţiei şi care era gata la ori ce sacrificiu ae amor propria ca Franţa să iasă victorioasă din ernntal război,
eIar ca încheere, Hervtf fa«e o con
statare cpărâad eonstltaţia dela 187B care n'a dat nn preşedinte ea alStateler-Unite cU puteri discreţionare astăzi atacat eu violenţă de adversarii săi politici, ci vun oaspe al Eiiseului, arbitru suprem al partidelor politice, reprezentantul nu al u- aul partid ci al Fraaţei întregi.“
Goistatiri politice.Până seara câţi-va ani Statului i-se
oferta împrumuturile Băncei Naio- nale. Astăzi an împrnraut nou la banei nu mai e o afacere. Şl »Viitorul cer iftate:
Socotim şi noi că politica eea sănătoasă, care ar contrbui, la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Statului şi în consecinţă a cursului schimbului valutei naţionale, este tocmai politica contrară politicei de împrumuturi ale guvernului Ha Baaca Naţională.
*
Dl N. IorjŢa în conferinţa ţinută la Braşov a spea că fiecare trebue.să sacrifice din prisosul muncei sale.
Se vede că de-aceea uoii politician! îmbuibaţi îa bine nu-au sacrificat n<mic îa viaţa lor, fiindcă nu cunosc ce-i munca.
Oamenii noi să la aminte şi sâ au uite sfatul celui care a sacrificat nu din prisosul muncei sale cl mare parte a capitalului său intelectual şi material întru Ittminarsa pop ort lui
Ordin de zicu prilejul Anului nou
lra *i oatasi ai Comandamentalui | Tadâ pe timpul ocupsţinaii ie cele
* Poracla la i c*r* fl «rsti u••1 mai le ls fr iM t ş i temerar Adversar p«- Utt«. N. Tr.
trupelor dia Transilvania:Astăzi când păşiţi pragai acului an,
întreaga dragoste sa’ndreaptă apre voi ţi din toaîâ iei ras potrivit obiceiului strămoşesc vâ aic la toţi:
Lsl malţi m i I Dacă annl ce l-aţi dat la tpafe a
foit plin de greutăţi şi de sacrificii pentru voi, fn schimb, roadele frumoase ce le-aţi cule* pot fi zugrăvite pri*!urraătoar«le cuvinte: — »Vocă v-a foat hărSzit de Dumnezeu să tafăp- taiţi ce«-ce ie secole năzueşte neamul românesc.*
Santinel* fiind în muaţii apusoni ai Ardealului, durarea fraţilor de sâoge sari gomean sub ghenunchiui asupritorului secular v-a mânat spre apus şi nâpustindu-vă asupra duşmanului în scurţi vreme l-aţi gonit dincClo de Tis*, ducând în ţinuturile călcate de voi, linifta erdins şibucnrie. Pe când strijaiatf pe Tisa, atacsţi fiind de dnşataaul menit care râvnea la Ardeal această podoabă a naa- muiui remâaesc, v-aţl năpustit din nou asupra lui şi îagcaunchindu-1 complect aţi împlântat tricolorul româ- aese îa ©apitala lui pe cârc a-ţl ată- j pâuii’e timp de trei luai făcând do- 1
msi frumoase calitafi civîoe şi ostăşeşti, aşa dar activitatea noastră la cursul anulai trecut este unadineele mal frumoese pagini din cartea neamului românce şi cu drept euvâştvă puteţi mândri de vrednicia veastrâ.
România care înfăptuită prla sforţările voastre are nevoe de linişte înăuntru şi afară spre ase păţea consolida Vouă reven!ndu-Vă a* ceastă sarcină pe viitor,oţeliţi-vă autistele şi rămâneţi neclintiţi la îndatoririle voastre ostăşeşti spre a bina merita *pfină la urmă recunoştinţa Tronului, ţăreî şl neamului românesc şl a vă atrage binecuvântarea gena* raţiei viitoare şi a bunului DunanCf zeu care va rămânea alături de voţ pe câtă vreme nu veţi înceta a facş dovada de temeinicile voastre vi*- tuţî ostăşeşti. Bravi ostaşi ai Ce* mandamentului T. T„ am căutat aâ profit şi de aceat prilej ca si vă a- rât întreaga mea mulţumire pentra vrednicia voastră, ceea-ce a format şi va forma o mândrie nespus dc mare pentru mine.
Comandantul C T. T. General*
(ss) Mărdâfum.
Probleme sociale
Socialism si travaism,Le Temps* discutând problema
rauncel ta Franţa face următoarele, instructive şi pentru noi, observaţiunl;
Travaismal, astfel precara îl înţelege Federaţiunea americană a mrincei ar« oare ş»n*e de-a se organiza în med practic în Franţa ? Nu ne putem focă pronunţa; !n privinţa aceasta esta interecaat sâ notăm, că s'au făcut sforţări îa semul acesta din partea socialiştilor cari se tem cu drept cuvânt de tendinţele extremiste, caii prevalează dia ce în ce îa sânul partidului unificat. Acum câteva zile, a avut lec o reuniune, la care au as1*tat vre-o treizeci de mandatari ai stângei extrema şi maî mulţi membri ai murelor organizsfiuni muncitoreşti „militari socialişti, ereatorl ai mlşcârei şi organizaţiei sale în Franţa, cooperatori cari. atât îc producţlune cât şi ia consumaţiune. au rtuşit sâ elaboreze ideia cea mai îacurajatoare despre facultatea de extensiune şi forţa aso- eiaţîuoei muncitoreşti*. Bine ’nţeles că jurnale extremiste denegan accitor „militari* ori-ce drept de-a lucra în numele „proietfiriatuîui organizat şi conştient*; interesul însă nu constă în cearta persoanelor cari divizează pe socialişti, niei în violenţa prin care unii dlotre el încearcă să reacţioneze contra ori-cărei tendinţespre travaism.
P S tr-
<Sa u n n o m . . .Ca un nour negru, plin şi greu,
-C e ’n Maptest ’n fn r iM mut aleargă Intr'o ciocnire oarbă sâ se spargăU —Peste pământul ăsta sec,Ce, poate, mâne-odihnă o să-mi dee,Splinatec eu În g ă a n i hec,Ducând sub haina arzătoare a tărm i mole înăbuşite fulgere rebele Şi nevăzute stră luciţi de curmbee...
( S o x ,a & ii& > v G c ) Q 4 ii i
Mut stau pe ţărm, în paloerea de ste le . . . De-odată ca 'n povetie, ele,Se d sprind uşaraşor din neguri grelePe negre ape. . .Le simt, le văd, le-ating aprâape. ..Şi iată-le!Şi iată-le, de nou pierzându-s* departe Prin negară, pe unde luc ii, moarte,Capricioase şi rebele,Corăbiile vedenii ale aşteptării mele . . . .
Din vasta noapte-a lanurilor coapte...Din vasta noapte-a lanurilor coapte,Cu văntul vin înşelătoare ş **p ie . . . .O, vântule,O, vântule mollu>Na simţi c it e de beznă şi pustiu —Şi m mine ca şi-afară — miez de noapte?...
Ointr’rm o» v t apărea ?e e a r i e i . M - C O T J iU Ş .
Este de ajuns să Constatăm ci elemente aparţinătoare partidului anlfleaţ şl organizaţiunilor muncitoreşti, con* sldcrâ de necesar de-a diferenţia noţiunea lor de aceia a revol# ţi ou arilor bo!$evişti şî că ei vo*so să încerce % „reîntoarcere la tradiţiunea francei! şi umană a socialismului*, ad că ai faeă o încercare de-a se degaja de influenţa pur revoluţionară a marxismului, al căruî sfârşit logic este, comunismul integral dupl felul Iul Lenin.
Intru cât este poiibil de-a ne da seama, aci nu este vorba de-a forma din flecare grup cate un partid di*t- dent, care să se ooună formil, pe terenul politic şi soeia?, partidului unt* fteat. Din contră, ar trebui ca parti, dul socialist însuşi, să se transforme printr’o regenerare şi înviorare in- dispensabilă, îotr’un maro part«d mo« dem al tragismului francei*, la ee ar consta de prezent acest travalsip francez ?
A uni printr’o acţiune metodici şi înţeleaptă, idealismul ardent al rasei noastre şî spiritul realizator şi pozitiv al claselor desmoştesite, a- cesta este, acesta ar trebui să fie rolul său esenţial şi destinaţia sa glorioasă ; de a aduce claselor muncitoreşti, nu agitaţiile sporadice, îa caro acestea îşi uzează energia şl puterea de-a spera, ci ameliorările, succesele succesive, cari încetul tn încetai le vor conduce la o ordine socială ia justiţie şi bunăstare. In remmat, am voi sâ servim pe muncitori, nu aâ ne lăsăm serviţi de ei.
Acest program, precara vedem, implică condamnarea ori cărei mtşcârt socialiste, astfel, cura se deavoltă In prezent: condamnarea tuturor metodelor de violenţă prin cari revoluţionarii încearcă de-a târâ masele muncitoreşti în aventuri periculoase. El indică dorinţa unei rdntoarceri la re- formim, la tactica caro conzlstă In a proceda în mod succesiv. Trcvais- mul îasă a«tfel înţeles, ar fi tot atât do stricăcios ca şi acţiunea re voia* ţionară însăşi, dacă şi-ar menţine ca propriu, scopul final al socialismului daci ar voi să conducă organizaţia- nea muncitorească spre răsturnarea totală a tordineî sociale stabilita ar proclama în acest chip «lupta clase“.
Intr’adevăr, că nu este de-ajsaa de-a manifesta, ^esgust faţă de procedurile prin cari unii au înlocuit propaganda înţeleaptă şi dereaonare Căci aci nu ar fi vorba decât de o chestie de metode şl mijloace. Ia acţiunea muncitorească cu caractor revoluţionar, majoritatea demagogici, va învinge întotdeauna asuma banului simţ şi înţelepcîunei. In realitate travaismul este cu totalul toi alt ceva decât socialiümnl. şi se o- pune acestuia pe terenul social. Travai^mul urmăreşte îmbunătăţirea soartei muncitorului, protejarea ia- tcreselor sale profesionala, desvolia- rea prosperităţei sale in ordinea şl cadrul prosperităţei generale. El pretinde colaborarea tuturor forţelor sociale, a tuturor forţelor ie prodac- ţlune, aceia a cop.talulul ca şi acela a muncei. Travaismul este o fo mulă do echiiibru, pe când socialismul este o formă de destrucţiune şl răsturnare le profitai unei eategorii anumita ie
\
O A 2 *T S T E Â K 8 I L V 2EMI11 HF. l â - l l t d
cetăţeni, pe cari ar dori să i radă de-asupra altora. Traval'mul este compatibil cn un regim democratic* de libertate, socialismul m procedează decât de Ia tlrănîe fi nu ar conduce, în C8zul c£nd 'ar triumfa, decât la dictatura proletariatului.
Se spune, că această chestiune se va discuta în congresul apropiat care re va ţine la Strassburg. Să nu nefa- c&m în i i nici o iluzfe asupra dispo- ziţi!?«r actuale a ie majoritate! socialiştilor. Române să vedem dacă partizanii travaUmulai, recunoscând că socialismul ca estet® stare de-a se regenera, vor avea puterea de-a merge până la sîSrşit pe calea indicată de conştiinţa lor, şi anume de-a se de- ffja În naed definitiv de responsabilitatea »marilor erori* cari ştiu că tre- bue să fie mortale pentru cauza muncitorească.
Distrugerea armatei lui Colcea?
Ntw»Tork Herald, anunţă că este îndoelnic dacă generalul Dutow, a cărui retragere este ameninţată din toate porţile, se va putea selva în altă direcţie decât spre teritoriul chinez al Mongoliei. In sectorul căii ferate tran*-siberieno roşii gonesc grosul armatei lui Colceag care de fapt a încetat să cont?ze ca factor militar.
Ultimele ştiii anunţă că Ja Irkutsc ţărmul stâng al rîului inclusiv calea ferată sunt în mâinile insurgenţilor, dar că trupele guvernamentale deţin încă oraşul. Reprezentanţii aliaţi au fixat o zonă neutră dealungul căii ferate deJa CrazEoiartk până Ia răsărit de Iikntzk. Genfralul Semenow trimite trupe la ltkutek. Cehii continuă cu retragerea trupelor lor spre răsărit şi celelalte coctirgente aliate se retrag de asemenea. Ele an avut câteva ciocniri cu insurgenţii şi cu grupări bolşevice In drumul lor.
l i l i Sl
încă un păcat naţional.,Ne place cu atât mal mult să vă
asculUm, cu cât haina edrenţuită şl petecită de 6treînisme a graiului nostru ne reaminteşte şi ne face să sin ţim mai adânc greul de suferinţe pe care vitregia vremuiilcr l-a des- circat în inimice noastre. Inîn an’are ntvoe de cuvinte a?ese, căci fe o vorbă cât de frumoasă, ea cu poate întrece î?ria sentimentului. Şi din;voi acesta vorbeşte*
Cam acestes-s cuvintele cu care un fruntaş al vieţii culturale din Bucuri şti răspundea unul aidelesn, care-şi ceruse scuze că în discursul 8?u nu poate fi la înălţ'mea de eîo*. cinfă a antevorbitorilor săi din vechiul regat.
Se petrecuse cazul cu prilejul unui banchet, «are a avut loc la o serbare culturală d’n Bucureşti, un an înainte de' începerea [războiului mondial.
Cam şase ani aşaderă de atunci.Să se fi schimbat oare în acest
timp atât de mult graiul ardelenesc, încât el să fie aii obiectul da înjositoare distracţie şi dispreţ al fraţilor din vei h ui regat Căci aşa povestesc cel-ce vin din Bucureşti.
Recunoaştem şi noi piedicile ş stângăciile greoae, cari fac să se deosebească hair:a care îmbracă sen* timentele noastre — dar nu şi ele — de cea a celor d n regat, vina însă nu e a noastră, ? ardelenilor, ci a împrejurărilor vitrege, de cari î ceia cari ridiculizează astăzi stilul parlamentarilor ardeleni o au avut parte.
Alte sentimente, cu toiui niţele, ar trebui să prod; că această dureroasă u:mă a suferinţelor noastre politice, dacă tu voim iă ne îngreunăm inimile cu p:‘catul de a face din suferinţele trecutului L O S tm obiect de ba»jocură.
Căci t sie un picat acesta şi îucă cu atât marc, cu cât o vorba de fiaţi ti fraţi.
Telegrame către trimise de
Cn oeazlunea zilei de asul nou den ani Froşedinte a! Consiliului Di- rigent Iulln Mania a trimis M. Sale Regelui următoarea telegramă:
Mcj. Sale Re£elui Ferdincnd I.Bucureşti.
Cu ctl nai prtfund reipect rog pa Majestatea Voastră *ă bice\oiască a primi eu ocsziunea ane lui nou cele aaai devotate urări de sănătate şi de
• lângă şl bmecmâatată domnie pentra fericirea nesmulai şi pentiu ■ârîrea şi înflorirea Fi gatului rcmin
Poporul român unit astăzi întro singuri ţară prin înţelepciunea luminată a Majestăţii Voastre, prin conştiinţa trează a întregului nostru neam şi prin vitijia fără seamăn a armatei româna, au va uita nici o- dată eroismul, simţul de jertfă şi pilda mare de mancă staruitoare şi nobilă pe care Majestatea Voastră aţi dat-o In fiecare clipă ţârei şi aearaalui în cele mal grele împrejur* t i
lomânii vai binecuvânta ca recunoştinţă domnia glorioasă a Maiestăţii Voastre, care va străluci pururea între domniile cele mai ilustre ala trecutului lor.
Preşedintele GousU'ulul Dirîgent Iu lin Meniu.
eMajestăţei Sale Reginei d-1 Maniu
a trimis de asemenea cu acelaş prilej următoarea telegramă:
Mafistifii Sale Reginei MăriaBucureşti.
In numele poporului român de din* eeace de munţi, rog cu profund respect pe Maiestatea Voastră să bine- voiască a primi cu ocsziunea anului care începe, arările cela mai călduroase.
Neamul românesc da pretutindeni va part a o veşnică şi înduioşetoare
. S. Regele prezidentul C. D.reconcştinjă Majestăţii Voastre pentru tcate lacrimile ce le-aţi vărsat pentru mulţimea suferindă, pentru toate durerile şi rânlle trupeşti ţi sufleteşti pe care le-aţi vindecat cu nemărginita bunătate a sufletului Vostru şi pentru curajul gi întărirea credinţei in izbânda mare de c*re ne bucurăm astăzi, pe care le-aţi vărsat ca îttibelşugare în atâtea inimi şi tuflete.
Chipul luminos al Maiestăţii Voa- ttre va străluci pururea printre veacurile viitoare ca un simbol de milă, de bunătate, de muncă fără preget în interesul ceior îndureraţi şi de credinţă nestrămutată în destinele strălucite şi eterne ale neamului românesc.
Preşedintele Consiliului Olrigent Iu lia Maniu.
Răspunsul Maiestăţii sale Regelui la telegrama de aaui nou a D-îui Maniu.
Domnului Iu lin Maniupreşedintele Consiliului Dirîgent
C l u j .Mulţumesc din adâncul miletului
pentru urările aşa de călduroase ce-mi adaceţi cu prilejul anului rou.— Dee Domnul, ca sforţările, ce sper că din toate părţile, oamen?i de bine vor depune în munca pentru patria întregită, tă dea roadele aşteptate şi mult dorite in anul ce începe.
întărirea, consolidarea şi desvolta- rea politică şi economică şi unirea sufletească tot mai strânsă alcătuiesc programul nostru şi munca fără preget, punerea tuturor energiilor în slujba statului este lozinca noastră.— Vă urez din inimă ani mulţi, fericiţi şi o muncă rodnică pentru binele ţârii, i
Peidinanâ.
Cum se lucrează aziîn administraţia ţărei
Declaraţiile ajtfforului de primar al Capitalei Bucureştii sunt bina aprovizionaţi cu făină.
D. T. S. Florian, ajutor de primar, însărcinat cu partea financiară înactuala comisie Interimară, a întocmit, dur-ă cum se ştie un referat g. supra stărei materiale şi băneşti a comunei. Ne-am adresat dar, dsale, sâ ne d*a oarecari lămuriri asupra’ modului ccm crede că ar putea fi scoasă comuna cu faţa cât mai curată din această situaţie.
Averea comuBalft .»S’au luat măsuri să se formeze
imediat un inventar amănunţit şi estimativ de toată averea mobilă şi imobilă a comunei cum şi de creanţele active şi psMve existente Ia 5 Ianuarie 1920. Un asemenra inventar care n’a existat şi nu există în aihiva primăriei, ne este absolut necesar, flh doă voim şl avem datoria să cunoaştem de ce avere dispune comuna, avere ce ni se încredinţează nouă. Trefcue să se ştie că la grajdurile primărie», Ia ateliere, la peptnierţ», etc.. s’au succedat şefi! şi personalul fără a primi şi preda averea comnnei cu inventar,
Chestia rămăşiţelor de plată,S ’£U leat măsuri a se ferma de
către serviciile de percepere a veniturilor, ?iste nominale de ritrăstiţeie existente în ziua de 5 ianuarie 19?0. Vom deprinde pe contribuabili si privească Impozitele datorite statuia! juoefuîul şi comunei, nu ca o gloabă sau pomană de cari fug şl uzează de m'jJoaccIe cele mai josnice pen- tru a fi scutiţi ci ca o dare sfântă, nun tă a le pune ?a dispoziţie o viaţă lin ştltă şl nn frai cemod şi rno- dern, pe care de altfel le pretinde rară a-şi da seama de datoriile şi drepturile s abilite prin legile cari ne guvernoară.
Vom r.Icătui impozitele comunale pe biize noui conform cu progresele vremei şi cu extensiunea afacerilor.
Caia se vor putea acoperi deficitele
„Politica şl indolenţa au contribuit să creeze deficite enorme a căror a~ coperire este o problemă din cale a- fară de grea, dar uşor de resolvit
7? r dâ 3 Actori prlncipaP.1) Legi bine chibzuite, care să nu
atipgă strictul necesar, fiind că impozitele nu snn< altceva de cât contribuţia la sută asupra venitului neto;
2) O autoritate administrativă care să privegheze la aplicarea continuă, permanentă şi de o potrivă a legilor de către organele puse sub controlul său şl
S) Cetăţeni, conştienţi de datoriile lor cari să contribue în mod cinstit şi proporţional cu averea lor la sar- 1 cinele comunei, fapt care va atrage după sine acoperirea deficitelor şi degrevarea sarcinelor. Vom da o organizaţie modernă şl conform cerinţelor timpului serviciului medical gratuit populaţ anei nevoiaşe cum şi serviciului asistenţei publice. Vom face un început de lucrări pentru ca Bncnrtştii sâ merite numele de capitala României Mari.
»Pentru înfăptuirea a o parte măcar din programul nostru închee d. Pio- rian, se cer bani şi concursul binevoitor ai presei, al cetiţenilor atât indigeni cât şi flotanţi stabiliţi în Capitală, la cari a făcut apel d. preşedinte dr. Gheorghian*.
Şedinţa de eri.In şedinţa sa de erl, ţinută sub
prezidenţia d-lul dr. Gheorghian, comisia interimară a discutat şi luat următoarele hotărâri:
Sâ se auiOiiao societatea da gaz fi electricitate să sporească preţul eltctriciUţei. spre a se putea face faţă sporului de salariu cerut de lucrători mai de mult.
S’a primit oferta s ndicainlui fă narilor de a aproviziona populaţia cu
făină şi grâu pe preţul maximal Primăria va interveni pe lângă C. T. R. pentru vagoane cum şi pe lângă sindicatele agricole, de a pune la dis- poziţa siiidicaiu1ui fă irarilor două sau trei mori pentru măcicarea grâului.
Apro?iz?0îw ea cotidiană â Cepi- talei cu grâu fiind regulat#, s;a hotărât ca încct încet, >ă se creeze o rezervă penfru vremuri critice. In scopul acesta, se va cere sindicatelor agiicole să comunice rezerva ce-o au actualmente în mori şl ce cantitate zilnică pot furn za de acum înainte.-
încă o preocupare a comisiei e îmbunătăţirea painei de calitatea doua. Pâinea aceasta dacă ar fi fabricată de brutari din făina ce 11-se dâ, fără a o mai cerre oda’ă pentru a scoate din ea o calitate intermediară, — ar îi cxce’entă. Ca să se înlăture acest mare rău csre nu contribue de !oc la îmbunătăţirea stărei sanitare, 9 populaţiei, e nevoe de un control serios şl n a i Şi pentrecă primăria nu are putinţa sa exercite acest control,d. dr. Urechiă a primit însărcinarea de a face un apel la cetăţeni %ă se organizeze pe mahalale şi culori pentru a face acest control, nu numai la brutării, ci şi Ia cooperativele care primesc alimente de d:stribu't dela D. A. şi c î re s’au dcved.t, în cele mai multe cazuri, că le-au speculat în loc ’să lo împartă populaţiei.
S’a hotărât, în sfârşit, ca preţurile articolelor aiimentare etabilite de trecUul consiliu comunal să fie menţinute până la 1 Februarie, când ver fi invitaţi repreztntonţii Ligei consumatorilor, ai negustorilor şl producătorilor, să stabilească preţuri noui.
„ Dacia*.
MărturisireP u tă X. N
Inbir** SLtmm îm bobtM ft*ramară d* u n t ? din gridiaft,
Dintr'o afcdtjt* n te lin tiU oreşt*Ş i dintr’un d#r d« pata şi Imoioft.
Blând rântul bata’n to i oaprimnl firii, »urări, Trăjita'ajnjşuriri da floara,C« r* n i nmpln oohii feriaini Ş i ning pa drumuri purpura da «oara.
Ş i-a aaastra ia im i oe-şi ursa«a dim fira Da luariaii mângăieraa lor, ia atrâng In braţe şi-ţ i »pun ţo&pte d» iubiră, Şi-nţalagâ»d zădărnicia, plftog...
ISIS. C o n s i Aaimlnol.
Literatura vremii
întrunirea Consiliului poporal nemţesc-săsesc
pentru ArdealLa Sibiiu se întruneşte astăzi în
şedinţă de constituire consiliul poporal nemţesc-săsesc pentru Ardeal (Deutsch-tachsiscker Voiksrat ftlr SiebenfcUrgtn). înfiinţări a acestui consiliu s-a hotărât la adunarea Saşilor ţinută în 6 Novembre 19i9 la Sighişoara.
Poporaţia săsească din Ardeal este reprezentant la adunarea de constituire în modul următor: Câte patru mii suflete siseşti trimit câte un re- p ezentat ca membru ordinar al consiliului, iar câte opt mii sufiete tri- ît it un membru suplinitor. Comitetele cercuale săseşti mai suut in- dreptăţite a trimite de cerc ia şedinţele consiliului câte o femeie cu drept de vot consultativ, care, fiind împedecată dela adunare, poate fi înlocui?â prin o altă femeie.
Membrii de drept ai oonsiliului sunt deputaţii şi senatorii saşi.
Noul consiliu este forul suprem poiitic-raţional al poporului săsesc
din Ardeal,Dejpre decursul adunărei de con
itituire vom ţine in curent pe oeti torii noştri.
Trăim anii secetei literare. Be câteva decenii, scriitorii ţărei noastre, se insp?ră din viaţa orăşenească şi dau pagini tot aşa de sterpe şi lipsite de vlagă ca şi viaţa din care se inspiră. Ei nu prind decât realitatea imorală şi cu totul lipsită de interes, nereuşlnd sâ ridice prin puterea lor stilistică. Ia rangul de putere sufletească renovatoare de mas- se, pagini’e pe care 1© desprind din câmpul lor de observaţie. Un tradiţionalism rece ca un bloc de ghiaţă, menţine în agonî**. un curent care a supt virilitatea spontaneităţii secolului, curentul emtoe^rhn Şi proza şi poezia, dar mai ales poezia trăesc supt imperiul ace.‘ t*ii curent, şl de aceea, chiar dacă ni*se dă uneori bucăţi puternice care ne mişeă prin viîu»ul imfginelor tari şi uneori îndrăsneţe, nu reuşesc de loc să ne facă a le mal citi a treia sau a patra oară, căci ne complectează cel mult impresia pe caro o avem duuăce am citit poeziile şl proza Iui Mih aii Emi- nescu.
Nici o bucată literară nu s’a scris, dela Emînescu încoace până acum, despre care să putem zice că inaugurează începutul unui nou curent în literatură. Sunt în zbuciumul vieţii noastre, motive extraordinar de in- teresante din care s’ar putea smulge accente de energie lirică şi dramatică, şi care ar putea să ne încătuşez» trei sau patru ceasuri într’o atenţie neobişnuită, fie cliîndu-Ie, fie pri- viudn-le U teatru. Ele însă, se risipesc în van, scriitorii, cântă iubiri veştejite, agonii de ‘ tânăr la vârsta de ‘20 ani, visează sicrie şl văd numai frunze cari se scutură, numai ochi painjeniţi de femeie biruită de patimi, şl nici un accent care sâ facă să* ţi clocotească suîleti.l într’un vârtej de energie, nici un rând care să te facă prin noutatea şi chiar prin curiozitatea Iul, să rămâi rob lui, să-l reciteştf, să-1 ştii pe dinafară, să-l simţi că te frământă; să-ţi trezească în tine nădejdii nouă, dorirţl vii, sâ te întoarcă într’o lume însorită şi invăoăată de dogoarea unei zile de vară ; sâ to trimit! in grădini cu pomi îmuguriţi, în păduri verzi, în care clocotesc cascadele de ape asvârllndu-se peste stânci care rezifctă cu peptul li r valurilor reci şl purtătoare de spumă; hotărît nu avem o literatură a vremii.
Tot ce se scrie acum, nu va trăi. Proza care îţi face aceîaş impresie când o citeşti, ca şi un foileton de roman aventurier, poezie lirică, seacă şi rece ca un menu de mâncări sărace, poezie dramatică, mai mult farsă şi melodiami, decât poezie dramatică propriu zisă; nuvele, s c h i ţ e , u n e le d e - u n r e a l is m p â n ă la Im o ra lita te , a l t e le a b s tr a c te c a o p ro blemă algebrică, toate aceste genuri literare, imunde, pătează măreţia zilelor pe care de curând le-a trăit şi e mai simte încă acest popor viteaz
şl leal cu inima bună şi cu sufletul fraged. Poeţii noştri zmulg colţuri sufleteşti dintr’o lume pe care n’o cur osc; descriu clipe de viaţă pe care nu le-au trăit, şi fură unii dela alţii motivele de inspiraţie, şi cad în banalism amândoi.
«O literatură care ne va trimite cu
energie la ţară, sau în viaţa muncitorilor, fie uneori şi în cămara intimă a unei femei frumoase care se usucă de der ca un trandafir sărutat de-o viaspă ven-nată, o literatură care va prindă în adevăratele forme ale limbii româneşti, durerile intime. şi măreţe ale poporului care pune umărul la muncă şi care e capabil şl de sentimente adânci, căci duce o viaţă intensă pe care o simte, o literatură care * • va ar ăia cum iubeşte un suflet care prin grele vânturi a biruit necazurile, o literatură care ne va prezintă pe scena teatrului tragicul sufletul* i de lucrător în fabrici sau tragicul măreţ din inima ţăranului sau a intelectualului copleşit do oneroasa meserie de dascăl sau răscolitor de arhive prin biurouii de ministere, o literatură caie ne va da fie în schiţe
şi nuvele, fio în piese do teatru sau în poezii lirice, pe omul care safire adânc şi când are bucurie şl când o învolburat de durere, o literatură caro ne va îndemna prin toate mijloacele superioare de a exprima spontaneitatea de bucorie şi de durere a sufletului adevărat, să privim în adâncul realităţii, acea literatură ya fi nouă şi ea nn va mai trăi din seva curentului enimescian, căci va trebui să fie f optimistă, şi sântem siguri că va^trăl.
Criticii noştri care îşi erijează zilnic dreptul de a fi îndrumătorii tinerilor începători plini de încredere şi de somnolenţă, sentimentali, uu cunosc înainte de toate limba. Ei sunt recrutaţi din drojdia elevilor de liceu sau din îngâmfaţii secţiei studerţeşti, din acei tineri, cari nici n’au suferit, niei nu s’au bucurat cn adevărat in viaţa lor, de nici o clipă. Seci sunt şi criticii, eari au£>rea multe formule, şi ei însuşi n’a a simţit adânc pulsul energiei umane, seci sunt şi literaţii căci scriu din capriciu şi suferind de boala încredere! prea mari, au pretenţia fiecare dintrânsul că sunt coi mult aşteptaţi. Deei, nici tradiţionalism în literatură, nici ţărănism, nici criticism, ci mareţia! întreagă a vieţii cu toată energia, cu tot sufletul, cn toată suferinţa, cu toată bucuria ei, aceasta va fi o literatura nouă, şi pe această cale, cine îşi pipăie puterile şi se gimte capabil de a o reprezintă, să apuce cine nu, să rennrţe. Sântemo ţară eu suflet unitar, sântem un popor care am biruit prin forţa noastră morală, lumea, de acela, trebne să reprezintă» în literatură adevărata noastră durere şi bucurie, şi să n» bâjbkloQ ungherele mucede ale simbolismului, căci naJi vom avea niciodată e literatură proprie; să cnnoa»- tem limbs, iă ne coborâm în col;urilo ascunse ale vieţii modeste şi înordiată de mizerie, să-i zmulgem acconttle, şi-atuncl să ce afirmăm îuoredereaîu puterile noastre creatoare.
1920. Const. Asiminei.Notă. — Am pn bEcat «roniea acea»tă da K teratură pentru ca ei ia radă opiniile per* sonale de eriticâ ale nnui tâiăr p eit . Hole Împărtăşim Insă-
Preoţimea cere cînrocarea congresulu i naţiinal
bisericescAdunarea din SighişoaraLa Sigh’şoara s’a ţinut alaltaeri o
întrunire a unui grnp mai «oare do preot*, hotărând sâ ceară guvernului din Bucureşti să nu se amestece în chestiunile interne ale bisericel £r. ot române.
Preoţii întruniţi au trimis P. Salo episcopului I. Pap o adresă cerâid urgenta convocare a congresului naţional bisericesc, singur îndreptăţit să propună candidatura la alegerea mitropolitului din Sibiiu.
--------- A. D.
Concertul artistului G io ro b e a
Mare program de atrac{flAtragem din nou atenţiunea pubî?,
cuini braşovean asupra mare! reprezentaţii naţionale a artistului C/oro- bea care va avea loc mâne, Joi seara la ora 8 în sala Redutei.
Prestaţinnlle d-lui Ciorobea cu ca- | valul, flueraşul şi coaja de mestea
căn sunt într’adevăr artistice fi vor produce între ascultători o deosebită plăcere. D-1 Ciorobea, pe care am avut plăcerea să-I ascultăm, este într’adevâr în arta sa unic în fe* lui său.
In bogatul program sunt luate bucăţi din cele mai celebre opere, doino româneşti, brâuleţul etc. In pauzeso vor cânta versuri eroice de actualitate.
Bilete la firmele Bologa şi Zeidner iar seara la casă.
FO ILE TO N U L G A ZE TEI T R A N S IL V A N IE I —
Cultura româneascăî »
Minorităţile naţionale din Transilvaniade
ION M A TE IU
( (Urmare)
Limba românească având deci şi până acum o r s -âudire atât de largi suntem siguri că noua viaţă de stat va generaliza cunoaşterea ei, fără sâ avem nevoe de legiferări speciale, căci împrejurările sociale şi economice duc fără putinţă de împotrivire, dar pe calea unui proces natural, Ia Întrebuinţarea ei voluntara de către minorităţile naţionale.
Falimentul limb i maghiare în şcoalsle noastre primare ne-a întărit convingerea ca massele populare nu Învaţă o limbă streină pe băncile şcolare, ci numai !n largul vieţ i, unde lupta pentru existenţă le evidenţiază în forme bio- logioe 91 sociale necesitatea ei inevitabilă.
Fiind deplin lămuriţi asupra acestor adevăruri, pe cari ni le dă etnopsi- hologia şi sociologia, sâ îngropam erorile de sfat feudale relativ la obligavita- tea legislatorică a limbii oficiale şi, urmând poruncilor etice şi realităţilor democratice de azi, să reaşezăm problema naţionalităţilor în poziţia ei naturală.
Aeeasta metodă concentrează firele cugetării noastre obiective în conclu- aia următoare: ...
Minorităţile di* Trauaiivsni* snnt exprasimii ale umanităţii. In eaiitatea aesăs a ele sunt îndreptăţite 1& viaţă, proporţional ou valoarea sufletească şi energia lor creatoare. Le vom asigur* deoi — ooiurtitnfcional — eoudiţiile de desvoltaro liberă, panândn-le în aituaţia de-a avea culturi, justiţia ţi administraţie în limba lor naţionali.
Statul nu va interveni în mod poliţial în desfăşurarea liberă a vieţii naţionale a minorităţilor, ei ra eâuta prin măsari îaţelepte să netezească asperităţile 00 sa pun în ealea adapbării lor la noile eadre politica.
Abuzurile individuale s»u colective, ce s’ar ivi pe urma acordării acestei libertăţi maţionale, nu vor pmtea H semate privinda-lc prim Tockca fi în-
şelfttoarea prismă a sabienfcivis*mlui politie pururea sentimental, ci exoluciv prin obiectivi*mol juatiţiar totdeauna raţional şi egalitar, deei satisfăcător pentru cetăţenii de oriee limbă.
Aceaata este interpretarea adevlrătă ş i peihologică a problemei de na» ţionaliUte, pe oare ne o dă oouc epţia industrialismulai modern. înlăturând teoriile feudale concentrate în formala asinrlării brutale, induitrialinaaal gă- seşte deslegarea ohestinnii naţionale în jooul liber al forţelor economice şi sufleteşti, eari *n lupta aooială universală, dno la supremaţia sigură şi neforţată a acelei naţiuni oare înţelegând mai adâne şi mai praştie roatul auperior al existenţei eosmioe, 11 realiaeasă în formele caceritoare ale umanităţii.
«Aşa se înfăţişează — privită în sine —- problema minorităţilor. Ea încă
trebuie cercetată şi în raportai ce-l are eu viaţa poporului remâneao, oa factor eonducător de stat.
Oricât da mult am asigura minorităţilor libera, lor d'îsvoltara etnică, totuţ un sentiment de ambiţie naţiona ă le ar face sâ simtă mereu oa o jignire morală donainaţiunea politică a unui popor, care în raport cu dânsele, se găseşte pa-o treaptă de inferioritate vădită.
Si în adevăr, pantni noi, cari cunoaştem lucrurile din intuiţie memijlo* cită, nu mai e o taină, oă aouastă mantaiitate există în sân al minorităţilor din Transilvania.
Intru cât nu santgm orbiţi de vanităţi zadarnice, ci privim faptele în perapeatira lor reală şi desinteresată, suntem datori să reounoaştem, oi fără îndoială Ungurii şi Saşii dm Transilvania au na aseendent oultural şi eoo- nomic faţă de noi. El însă nu se prezintă ca un efeot al superiorităţii de rassă ei după cum înşişi îşi dau seama oa mn rezultat al situaţiei politioe privilegiata, de oare i-a împârtifit ou mâna largă, veăouri de-arândal, puterea de stat.
Conştiinţa acestui adevăr ne iaee sâ suportăm ca linişte, eel puţin acum, In elipa câştigării domniei politice obieeţiunile de inferioritate care se ridioă faţă d * noi, precum SJntem siguri eâ ele au să dispară şi dim camera sensibilităţilor naţionaliste, după ce poporul rom^neso şi-a desokis prin unitatea politică toate porţile civilizaţiei libere.
Pe deop rbe această atitudine morală a minorităţilor, pe de alta necesitatea oonsolidarii re^alitiţi romaasşt, ne puna Îuaint8a celei mai importante probleme de sta s: ri tiearea neamului nostru la acel grad de superioritate socială integrala, care să justiâee, nu nuoaai aotul unităţii naţionale,oi şi facultatea noastră de a servi .-copurile umanităţii, îa atribuţiile naţiunilor alcătuitoare 4« state,
In aoest reop, o necesar să supunem unei revizuiri fundamentale toât- v ia ţi noastră publică, şi, ccnstatându-i erorile sau insuficienţele, să armonii zâm concepţie noastră de viaţă cu evoluţia uriaşă de astăzi a cugetaiii şi activităţii omeneşti.
Mi se pare că lipsa unei atitudini preciae faţă de existenţă, fruot al coborârii în sine şi al pătrunderii filezef ce în desfăşurarea vieţii, a fest una din oanzela principale că, deşi o pat te a neamului nostru avuse condiţiile de liberă desvoltare, totuş viaţa lui de stat prezintă în funcţiunile direcţionale surprinzătoare negaţiuni ale ordinei universale.
Pentru a putea suprima aceste eolipse-tradiţii din sânul clasei conducătoare, oare prin aplicarea lor sîstematioă înoepmeră să contamineze întreaga societate, e necesar să se producă prooesul liokidârii valorilor artifi- oiale, create do sistemul politicii feudale, şi să se ridice în locul lor personalităţile, oari s*au etirraat prin o superioritate sufletească derivată din doctrina lor filozofici despre fiinţa şi rostul lumei.
Această liohidare e revoluţionară, când reziltă dintr’un act de forţă, dar ea ee poate înfăţişa şi fără sguduiri sociale, în formă eveluţionară, când massele largi chemate activ la viaţ* publică, sunt pme în contact nem’jlooit ou realităţile spir tuale elaborate de capetele gânditoare.
Negreşit oi forma evojuţionară, fiind mai firească şi mai fecundă în rezultatele ei, va câştiga recunoaştere în rândurile noastre cu atât mai vârtos, ou cât se ştie ci poporul românesc are un echilibru sufletesc, oare se ridică adeseori până la liniştea fibzofieâ a stoicismului.
P rin urmare, vom Introduce treptat în conştiinţa publică, cultul personalităţilor reprezentative şi simultan o o n c e p ţ ia de viaţă pe care aceste personalităţi o preconizează în legătură strânsă ou chemarea n?amclui românesc, ea factor de stat şi component; real al societăţii umane universale.
Datoria noastră, supremă atât indiv dual cât şi eoc:al, se cuprinde într*o tendinţă ascendentă de spiritualizare şi laborisare a vieţii, plnă Ia marginileextreme ale perfecţiunii.
Ambele activităţi sant puse în funcţiune prin oele două mari forţe motrice: sufleteşti şi economice, oari oondiţioneasă orice mişcare bio-soclalâ şi dau societăţii elementele necesare pentru constituirea ei politică şi juridică.
A?a dar, vedem oum realitatea socială se formează pa deoparte ca e- manaţiuno a culturii generale teoretice, iar pe de alta oa obiectivizare teh- nico-praetici a energiei fizice, aplioate, fieearo tinzând spre expansiune calitativi şi spaţială eât mai desăvârşită. (Va urma)
S à SH VA f RàMStl i V à N I I I
ntativă de înstreinarea averei de stat
Teatrul „Apollo“ aparţine statului —
Ştirea ist» va surprinde — după ecm e şi firesc — publicul braşovean, obişnuit să creadă, ci proprietarul teatrului „Apollo* esfe evreul Alexandru Rozner. Trupa Teatroîui îfat’Oîîal piâtise doar în vară 1400 con de reprezentaţie ilegalului proprietar, care prin apucă|url caracteristice rassei sale, a lenşit să sugereze publicului convingerea, că teatrul ii «rarţine. 4
Ce*i drept, unii oameni mal veckl, cunoscători ai lucrurilor, se mirau, ccm a ajuns o proprietate a statului în mâuile unul particular. Cum însă autorităţile in d.ept n’atf dat rici o lămujire, n’*u preluat edificiul teatrului, cum făcură cu alte proprietăţi imobile deale statului, pâingenişul ţesut cu măestrie de către Rosner, ce complecta şl se întindea. Mulţi se mirau, dar nimeni nu cercet»; ches- fiunea nici tm-i privea de alt fel pe Partlcn/arl!
Atmosfera asta îi convenea dev mi- önné ini Rozner, K1 aştepta numai ziua de 19 Februarie — fi se va nde* de cel
*
Dupi informaţiuwle, pe cari ni le-a dat avocatul ziarului nostru, d-l Dr Vasiie Glăjar, luerurile s’au petrecut în feliül următor:
La 31 Decemvrie 131* (24 *ile după intrarea armatei române în Braşov!) A lei. Rozner | încheie la Budapesta un contract cu ministerul ungure*« fie «uite şi instrucţiune publi<Sf, *în sensul căruia, teatrul „Apollo* dimpreună eu toate edificiile aflătoare pe intravilanul nr. cad. 13557 pentru suma de 300,000 cor. tioc în proprietatea lui Alex. Rozii er. Contractul se prezintă secţiei eadastrului de pe lân*â judecătoria de eeol Braşov la 7 Ian. 191® prin avoeatul Dr. Széllé Béla ţi w înregistrează sub nr. 56.
E de remarcat faptul, că dr. Szele Béla obţine o procură eo- mană dela guvernul unguresc şi Rozner, pentruea să poată primi decisul judecătoriei de ocol, guvernul maghiar ne mai având contact direct eu judecătoria din cauza armatei române.
E .d e remarcat apoi şi faptul tă la 3 i Dec. Se încheie contractul Şi în aeeeaş zi e prevăzut cu clauzul de aprobare a guvernului magh>ar.
La 3 l Jsn. 1919 apoi în foaia
Pacea cu UngariaFrontierele şi clauzele financiare şi militare.—Declaraţiile
d-Iui Tai da.
Lyon, 10 lan. Frontierele sunt jalonate de numele mic’Ior localităţi: din partea Austriei, UDg?rla pierde o bandă de teritoriu cunoscut sub numele de Ungnria germană, la vest de Leitha. De partea statului sârbo-croato- slovac, frontiera urmează cursul lui Mur, afluentul Dravel $i ţine până la 50—60 klm. la nord de confluenţa sa cu Dunărea. Merge apoi la sud de Mohacl, la sud, de Baia şi la sud de Ssegedin unde întâlneşte frontiere română. Spre partea României traseu! urmează o linie nord-est, sud-est între Debreţin la Uagaria şi Oradea- m ut la România. Cehoslovacia e separată de România şi la nord de Ungaria pilatr’o vale superioară a Tisei, de unde frontiera întâlneşte valea Dunărei la 50 klm. nord de Budapesta. O comisiune specială va aranja frontierele.
Repartiţia datoriei Ungariei între statele aliate» va urma după clauzele financiare speciale.
Din punct de vedere militar totalul jorţelet ungaie, nu va putea trece peste 3*.000 oameni, şi nu vor putea dispune de nici un tun de calibru mai mare ca 105 milimetri.
Declaraţiile d Ini Yaida voevod
Lyon, 19 Ian. D-l Vaida-Voevod, primul ministru român a fost interviewat de ziarişti; preşedlntale consiliului vine să stea câteva săptămâni la Pa- ris; dacă împrejurările îi vor permite el se va duce apoi la Londra. Dele- gaţiunea Bomân ei la conferinţă rămâne aceeaşi.
D-l Va?da ţine lîomai eă fie de fată în t mpul negocierilor cu Ungaria, pentru razul când consiliul aliaţilor ar credo necesar să-l consulte. !n tim pul şederei sale la Pars, preşed ntele are h.tenţ a sa se ocupe şi de situaţia financiarii a României. Deşi valuta română e foart# defavorabilă, situaţia economica este cât se poate de bucă. Lucrul reîncepe pretutindeni. Situaţia politică a cabinetului s’a în* tărit. Na eite nicidecum vorba în momentul de faţă, de a disolva Câme- rile Din punct de vedere al politicei externe orientarea spre Antanta a rămas neschimbată. ,Ag D.“
INFORM AŢIUH!\
C a cadastrului sub nr. 701/1919 Rozr er înscrie o sarcinăde270000 cor. împrumut hipotecar, făcut cu banca comercială maghiară.
Şiretul evreu a ţinut să se a- sigure. Dacă pierde dreptul de proprietate, îi rămâne hipoteca de 270,000 cor. strâns legată de imobil.
După eum se ştie în »Gaz. j of.* nr. 7 a apărut im decret al | Consiliului Dirigent în înţelesul căruia se anulează toate înstrăinările de proprietate săvftrşite de către fostul guvern unguresc după 1 Dec. 1919 (adunarea dela Alba-Iulia) înstrăinări relative la proprietăţi aflătoare pe teritorul unit cu România.
*
E clar, deci, că R§zner cumpărase teatrul dela statul unguresc întfo vreme, când acest stat nu mai avea nimic în Tran' si io ani a, câ contractul este ilegal şi că teatrul revine statului român.
Judecătoria de ocol şi a făcut datoria. Sub nr. 104/920 a notat ccntesiatiunea dreptului de proprietate raportând cazul forurilor superioare.
Cum însă dreptul de acţiune al statului român se poate exercita în timpul unui an dela data publicării decretului—acest termin expiiă la 19 Februarie 1920. Dacă până atunci nu se înaintează contestatfunea, Rozner lămâneproprietarul teatrului, deci a unei averi de mai multe milioana.
Opinia publică are toată dreptatea să se alarmeze, să ceară imperies, ca contestaţia să nu întârzie!
Atmosfera de misterioasă tăcere, care a plutit până acum asupra acestei afaceri, să se sfârşească!
De încheiere două întrebări:Cum au obţinut Dr. Szele
Béla şi Alex. Rozner permis de călătorie la Budapesta, dupâ intrarea trupelor române în Braşov?
Dl prefect, însărcinat cu preluarea edificiilor statului, a făcut raport în chestiunea teatrului Consiliului Dirigent? Şi dacă a făcut, ce rezultat a avut intervenţia d-sale?
Proiectele iinanciare ale guvernului
împrumutul intern. Valoarea leului. Declaraţiile d-lui mi
nistru Viad.Bucureşti, 20 Ian.
Mlnistral finanţelor Aurel Viad a declarat armatoarele, reprezentantului nostru:
Pregătesc acum bugetul general al ţării, un proect de lege) asupra impozitelor şl alte proecte de legi financiare. Deocamdată, impozitele na se yor putea unifica, dar se face tot posibilul ca să fie egsle. Până atunci se vor lua de bszâ impozitele actuale, care vor fi radical modificate, ca să nu existe diferenţe prea mari.
Luni sosesc 4 directori dîu Ardeal. In timpul săptămânei vor sos! delegaţi şi din Basarabia şi Bucovina. Împreună cu reprezentanţii financiari *Mb yechlul regat vom avea conferinţe pentru a putea stabili proiectele de lege şi impozitele Tot în cursul aâptămânei acesteia vom avea o conferinţă cu directorii principalelor bânci îa privinţa împrumutului intern. împrumut extern nu vom contracta, decât pe baza bugetului şi a stabiliri impozitelor.
Chestiunea resortului de finanţe din Ardeal stă în ^legătură cu soarta consiliului dirigent. Părerea mea este că trebuie centralizată. Nu putem menţine patru administraţii deosebit» în vechiul regat. In tot c^znl va fi Introdusă descentralizarea.
Valoarea leului a scăzut în ultimul timp din cauza raarei cantităţi de-le! pe plata financiară, introduşi de negustori din Pesta şi Viena, c şî-pu procurat leii prin mijloacele ştiute. Dupăce se vor lua măsuii r d'cale pentru asigurarea financiară, valoarea leului va creşte, valuta se va îmbunătăţi. Cu începere da astăzi ministrul finanţelor nu mai schimbă coroane şi ruble în Iei. Aceasta măsură este luată şi pentru parlamentarii provinciilor alipite. — Ag, Dacia. "
Serbarea BobeteieiBucureşti. Serbarea Bobotezei s’a
oficiat cu solemnitatea obişnuită. Familia rega'ă a asistat Ia Te-Deumul de la metropoUe, afară de Prinţul Carol, care se găseşte la Bistriţa. Au asistat miniştrii aflători în capitală, corpul diplomatic, membrii curţii de casaţie, apel, şi dela celelalte autorităţi superioare. După Te-Deum a avnt lec parada pe cheiul Dîmboviţei.
Un parastas solenn m oficiat eri în biserica Sf. Nicoîae întru o- dihna sufletelor fericiţilor VmsUe Voma fost protopop »1 Braşovului, şl sub; locotenent Florin Voina. Pe lângă membrii familiei Voina a asistat la parastas un public numeros ş! ala* din toate straturile societăţii 'Braşovului. Părintele protopop Dr. V. Saftu şi părintele Dr» N. Stingha au luat cu acest prilej pios, cuvântul relevând meritele defunctului protopop Vasile Voina pentru nsam fi biserică.
Prsgramul serbării silei de 24 Ianuarie stil nov, care va avea ioc Sâmbătă la ora 3 d. a. în sala „A* pollo*, îl vom publica din lipsă de spaţiu, în numărul de mân© al ziarului.
Armata bolşevică. In îlaral «Dacia* dl I. Biciola — fost şef ai.biu- roului presei din Ch!şin£a — dă câ- te-va date interesante asapra înfrângere! lui Denik!n.
Datele le arc dela ua prietia din Ode<sa.
Dezastrul Ivi Denikin se datoreşte lipsei de efectiv. Trupele salelaRas- delnaia erau compuse dintr’o divizie cu 1800 oameni şl 150 mitraliere, 16 tunuri, un regiment cu 490 oameni şi brigada S a cavalerie cu 1600 cazaci. Aceştia erau Ia Rasdelnaia şi trebuiau să bată pe bolşev?ci ca să restaureze Rusia unică, mate şi indivizibilă.
Bolşcvicii o armată generaiă de 300 000 soldaţi. Atâta to t Şl cu ea bate * armatele* reacţionarilor cari nu-s bune de nimic.
Pa când Denikln cu totul are 400 regimente ca o a efectiv ce na trec* de 400 oameni d® regiment — şi Judenici n’avea mal mult de 12.000 soldaţi — bolşevicii eu aruncat în luptă 25 -3 0 000 oameni şl i-a bătut.
Mintstrsl Lupa şi directorii siajelor. Dl dr. Lupu ministru de interne a întrunit la Bucureşti ps directorii ziarelor din capitală, rugândn-i să procedeze în aşa fel, ca suspendarea cenaurel să nu fi# regretat?, cl din contră să se facă posibilă şi ridicarea cenzwei îu ace ie părţi ala ţirel, und« e încă menţnută Temperarea limbajului şi preocuparea de chestiunii* de ordin general ar facs inutilă cenzura şi *r da presei încrederea tutpror. Ziariştii s’au arătat dispuşi să îndeplinească rugămintea d-lui ministru de interne.
Atitudinea d-lui Oct. Goga. Dl Oetavian Goga, şeful resortului de propagandă de pe lângă Consiliu Dirigent, şi* a dat de- misiunea, motivând că prin prezenţa sa la Bucureşti au se poate solidariza eu actele Consiliului Dirigent.
Bobeteaza s’a serbat resslădată cu o deosebită pompă în piaţa Uairei din Braşov. După sfinţirea apel în faţa bisericei româneşti din cetate, dl protopop dr. V. Sâftu a rostit un cuvânt ocazional arătând legăturile strânse intre Biserica Sf. Nicolae şi cea din Cetate. Anul viitor serbarea Bobotezei se va ţinea în piaţa Prundului,
Terminând părintele dr. Saftw, a urmat botezul armatei garnizoanei. de cătră dl preot militar Zeuovie Po- povici şi defilarea t?up©lor, cari au avut o ţinută frumoasă.
Pnblieaţiuse. Urmând ca în curând să se plătească rech ziţinniie din judeţele Braşov, Făgăraş, Trei- scaune, Târnava Mare şi Odorhei, făcute pentru armata din Ardeal; să aduce la cimoştioţa generală, câ plata se va fsce îa reşedinţa preturilor respective, în zilele ce Sî vor hotărâ ia timp.
Plata se face dupâ bonuri, ordine de rechiziţii, sau ori ce acte posedă proprietarii dela autorităţile mííitíir*.
Vor fi prezenţi la plată, prim arii şi senatorii comunali, având toate actele care justifică rechlzitiunile luate din ccmaae, precum şl stampila primăriei. Comandantul cercului de recrutare Braşov, şeful biroului de rechiaiţie Locot. colonel H, Alexandrescu.
Târgul do mărfuri şl irite se vaţinea la Râşnov în ziua de 26 Iana- arie. Dintre vite vor fi admise la târg numai cai
Boia Marele C art!or. Marele Car» tier General primeşt* zilnic numeroase cereri din partea populaţiei Ardealului, dela diferiie administraţiuni, precum şi dela reprezentanţii în parlament ai Ardealului cu privire ia a- limentarea ţinuturilor şi comunelor din Ardeal, precum şi la transportarea alimentelor dintr’o regiune în alta.
▼ â rog să binevoiţi a incunoştilnţa in ecris prefecturile, b ihcile şî orice alte autoritlţ*', câ alimentarea şi transportarea pe căile ferate nu sunt com- petinte Marelui Cartier Genera), nici a Comandamentului Trupelor din Transilvania, aceste operaţiuni depinzând de resorturile respective civile, cărora trebue să se adreseze asemenea cereri. Şeful Marelui Cartier General. General (ss) Cihosky.
„A rm on ia*, Reuniunea Română de le; tară şi cântări din Hárman aranjează Duminecă în 12/25 Ianuarie 1920 în sala hoieiuini mare din loc o petrecere împreunată cu teatru şi coruri. Venitul curat "este destinat pentru procurarea unui drapel al Re- uniunei.
Program: 1. Imnul tmţiona), cor mixt de A. Hübsch. 2. Poemul Unîrd de Z. Bârsa». 3. a) Iată ziua triumfală, cor mixt de Humpel, ;b) La răchită rămurată, cor mixt de Teodo- reseu. 4. Din şezătoare, cor mixt de L Yidu. 5. Tot găina cântă, comedie într’un act de T. Aiexi. 6. Alarmul legionarilor Români, cor mixt de T. Popovici.
Criza de eirbuni din Viena. Dincaaza crizei camplite ds cărbuni din Austria la Viena s’a .suspendat complect circulaţia traavaelor şi toate u- zineî* industriale au încetat lucrul nensal fiind curent electric. Tot din aceeaş cauză îu cursul săptămânei acesteia se va suspenda complect traficul de călători pe căile ferate.
Şiîri dîn Germania. Din Berlin se anunţă că socialiştii independenţi şi comuniştii continuă obstrucţia în a- dunarea naţională împotriva proectn- lui de a se interzice orice mişcare grevistă. Mişcarea grevistă a funcţionarilor căilor ferate germane e în dscreşîcre. Comuniştii au încercat să organizeze o grevă demonstrativa, c.ire însă a eşuat complect. La Franc- fort mulţimea, ce ae întrunise să manifesteze, a fost împrăştiată de armată, care făcând hz ds #rme a rănit mai multe persoane.
Ministrul tezaurului german Mayer a fost numit „cbargee d’affa're“ ai Germaniei la Paris.
„Times* anunţă, că Hindenburg şi Ludendorf nu figurează pe lista ofiţerilor germani ce urmează a fi traduşi in f4 a tribunalului internaţional In capul listei figurează Insă amiralul Tfrpitz.
Cursul de ortogral’e se va con* tinoa Vineri (28 1. c.) Ia orele 5.
P&Bt — par«şeilisi4®al t ia m s m . D i Clemenceau retrăgându-şi candidatura la presidenţia republicei, a fost ales president al republicei franceze d-l Paul Dechanel cu 735 voturi din 889.
0 acrişor o a l S. EegaSs ^ n a - Cîfsel® Car©3. — Unele ziare au publicat o scrisoare a principelui moştenitor caii ar. provocat din partea A> S. Regale următoarea întâmpinare, adresată dlai Gh. D. M ugur:
„Aflu din nou că nu ziar a incepat0 campanie, care nu are alt scop decât acela do a pescui în apă tul- bu e, da** dn data aceasta >felcl este şi mai puţin vrednic, căci se publica scrifo-i de ale mele, care erau departe cie a fi menite ochilor tuturor. T* rog prin mijloace!* ce le ai s i feci »ă se ştie indignarea mea f*:ţH de acest procedeu şi că dessprob cu desăvârşire a tfel de fapte necinstite. Dortss ea aceasta su înceteze.“
(ss) Carol.S ă rbă to ri legala. — Pâtfă când
legislaţiunea va face dispoziţii unitare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Mei şi1 Decemvrie «I» fiecărei an se declară ca sârbât >ri de stat cu repaus duminical şi se ext'nd asupra lor toate normei® legale relativ la reoau- *u! duminical (Dîn decretul Nr. XXIII, Gazata oficială Nr. 66.)
Un acord Intre Celiaslovachîaşi Austria. Din Viena se anunţă: Canceiarui Renncr a făcut comlsiunei afacerilor străine următoarele declaraţii privitoare la călătoria sa la Praga :
Benes şi eu am căzut de acord asupra grabnicei consolidări interne şi a siguranţei externe. Cehoslovaehîa şi Austria trebue să colaboreze în chestia niie de ordin economic.
Acest acord nu ar* caracterul şi impoitauţa unei alianţe, ci caracterul bun?lor raporturi do vecinătate. Prin realizarea acesiui acord sfârşeşte isolarea Aastr.ei.Husari Consilia! d ir ig 'n i anumit
în locul secretarului general Dr. V. Onlşor, treent ca profesor la universitatea din Cluj, de secretar general ai resortul!^ de interiie cu menirea de-a lua după reorganizarea serviciilor public» conducerea disre tora- tului de interne pe d-l l 'r. Zosim Chirtop prefect al judeţului Turda- Arieş, iar în locul dsaîe ca prefe t al acestai judeţ pe d-l Dr. 'Oetavian Felecan.
Z a ru l „Uja‘s-ea*, eondoB d^ d*S Â. C, Cuz3, deputat şi pro?<?«or universitar, a reapărut la Isşi. Redactor şef este d-î Emil Vaslliu fost redactor al ziarului , Pat ia* din Cluj şi pr.m- redactor la „Sfatul Ţiirai*.
Bucovina care» s’a dus. In 1 gr- turfi cu ariiţiolul d lui Bogdan-Duică apărut în numărul trecut annnffim că psgini de ce&it cu folos pe^ru reeu- aosşlerea psihologiei Buc ovinei s© gă*e«c in broşura receată a d-lui G. Rotică ^Bucovina care s’a dus“ (Ed. Al'itey).
â 9Mâ!Q;a «ap^ariS petrol pentru Asaserlea. Z-arui B Daily Newa* aauntă, că so ietatea „Standard Oii Comp“ a încheiat cu g ivernul român un contract peutru l;ferarea a 500.090 tone petrol, c ir i sunt de.exportat în luna Fobruarle a in u lu i 1.920.. Petrolui va fi transportat peste ConslautinoDol de câtre seciţtătea americani. Piezul petro'ului s’a f xat cu 3,150.600 dolari.
Isapărţirea de fa in i cu' cuponulV I al biletului de fiina peotrn săptămâna a 2 a s’a început la 19 lan. 1920. Fiecare persoană va primi 170 dcg. Cantitatea făioei: jumătate fă nâ fina, ^iumătatsî făină da fiert. Preţul fainei: făina fină 5 Cor, faiua de fiert 4*50 Cor, kgr. — Of cJul de alimentare orăşenesc,
M u lium 'tă publică, Cu ocaziuoea rpp^ezejitaţiei teatrale da^ă de tine- îim^a intelectuală dia Sftcc-le în ziua îmtai de Crăciun la hotelul Inter;i2- ţipnal dîn Cernatu aa binevoit a s^praf*o;vi următorii domni: G. Rusa 40 cor, G. Vtn ş 33 cor, R. Guvmş
cor, P. Lîm^îî 20 cor., A Maiole 20 ccr, i. 20 „..r, N N 5 cor.
Primească oaoraţii domni şi p* această cale sincere mulţumiri, ’
PoliticeGeneralul Averesen candidează la
R.-Sărat pentrn un loc ’ vacant de senator.
Ştirea a produs consternare în rândurile opoziţiei unite.
Generalul e somat să lămureascăsi?U:ţ a: d i ce candidează? după cedeclarase ca ilfgal acest Parlament.
Şi „âde ’îă iu l“ sub semnătura unui redactor care este pseudonimul d Iui Tska Ionesci s *r!e: „Sâ fim lâmtsrîţi, căci, mărturisim că nu mai înţelegem nimic din această ineclmenţâ8.
Generalul îr să candidează şi va fi a’es. Se vede eă oamenii încep sâ d stiugă adevărul de minciună l
«| Zrarul „V iito ru l* afirmase îc „si*\ tuaţla sa politică* de fiecare zi că
d î minlsiru «1 lucrărilor pub iee or avea de gând Fă concesioneze «ăile ferate unui consorţiu englez.
Ziarul „Dacia* publică acum declaraţia d-iui mmist.it Mihsi Popovici în această chestiune; „Trebuie fie cine va sorintit ia caa ca să sî deasci 1:J. coiicedunea căilor feratei?
Şi seriozitatea chestiut-eî ssssteia ny i-a împiedecat p* ^ViitoiDl“ s l facă a fijm iţi mi cad ştia eâ-s mincinoase.
*Ziarele opoziţiei unite duc csnua-
n'e împotriva guvarniilui p i tema inexpejrienţei poîit'ce şi pe tema oamenilor noui. Dacă cu-? 'a guvern poHticanîi nu se poate face nimic serios:, — z‘c eie.
Totuşi guvernul lucrează m ii bine şi mai aCiiv de cât guvernele t/eca- telor-regime — fiiod-că lucrează nu în interesul partidelor ci al lărei Oii, cam poa-s î i bun un guvern c-u ast-fel do apucâtur!?!
*Cum au guvesnat politlclanîi? D-î
T. S. F.orian, ajuter de primar al Bucureştilor f pune, n „Dacia*:
„Un inventar ai Pdmăîki Capitalei n’a exisiat şi nu ex s ti în. arhiva primăriei. ,
„Trebuia să se şi;e Că la g-ajdu- rilo ccmunaîe, ia atei ere, la p?pl* niare, e*c. s’au succedat şeiii şi personalul fără a primi şi preda averea co 'tun ilâ cu in ectsr*.
Ş o. mc n i noui, fără experienţă pontîaâ, vin acum să f*câ inventar, să puie regulă, să stabilească răspunderile. Cum vreţi să fie capabili, ast-fel de conducători?!
Au dreptate ziarele opoziţiei mite sâ ţipe împotriva guvernului!
Blocada Eiss;si a înoatat Par^s. Consiliul suprem a ho-
tărît să admită schimbul de m ărfuri între poporul rus, neut r i şi aliaţi.
Aceasta insă nu însemnează a modificare a politicei a lia iilo r fa fă de Rus a.
iltgja ■ ■
■ 11 ■ 111 $
Glasuri din public
Nn mai înceteazăpermisele ?
Primim srmătosrele:„Publicul ţipă îu «ocfsm centia
scumpirei progresive a traiului şl pe alocurea se eonstitue şi în „Ligi* d# ale Consuma*orilor, ia r toate’s geaba. Uuil cer libsrtetea conaerţalai crezând că astfel mstfa va năpădi pe consumatori şi concurenţa va aduce ac£d*rea preţurilor. Speranţe deşarte! Producţia e redusă, pentru că se munceşte puţin, dar toţi cer câştig mare. Şi apoi când nu e marfă sft satisfaci trebuinţele tuturor şi să mai rămână, nu poate f i concurenţă, ci numai soeculă. Vinzi (iând vrei f i cum vroi. Altă plagă sunt negustorii improvizaţi: medici, advocaţi, preofl ei o mulţime de alţi oereşinafi lacomi de câştig cari vând ori-ee **« mai bani mulţi să iasă şî cât aai re pede să s» îmbogăfinscă, că na paj suporta „ruşinea* o viaţi întreaga ie a fi negustori. Plătită însă biaa şi pentru scurt timp, face 1
Dar permtseleW Sunt tet .*tâtea îîcţionl oie aşa numitei întreprinderi: Jndusirv i par miselor* şi al ®*r#ţ curs se urcă mereu trecând prin «el ou ţin zece mâni (cari - toate se uef bine de zeci şi sute de mii coro»*e sau lei) de la cel ce le* libereaia până la nenorocitul de consumator, cp re plăteşte pentru toţi şl consuma ....puţin cu bani mulţi. Dar se v*d» că a secate permise şi • le este o faptă naţională In " ° ® “ , mare, pentru că s’a mai dovedit ia pub ic nişt@ Domni, funcţionari al statului că aa lucrat cu permisa şi totuşi stau Ia postusile lor nesupăraţi* Na ciirnva şi patronii lor au ceva pe suflet ? Vre-o metodă de imbogiţua peste noapte ?
Aud ? ? 1 Mai zilele trecute, Domnişoara
Comş'i, fiea preotului din Copăcel, cu permisul îu mină căra vr’o 15 vagoane cu sare. De bună seamă ca nici Domnişoara Comşa nu a comis o crimă, ba din con’ră ceva l£uda- b5l, căci celor ce aveau nevoe de el, Ie*a vâadut „Simbolul înţelepciunei*. A făcut o glumă sărată biata Dem- nişoară 1
Cauzele scumpire! traiului.1. N; cinstea (lip*a de scrupule).2. Negustorii improvizaţi (mediei
avocaţi, preoţi, dimnişoar* etc.j3. Permisele.4. Negustori prea mulţi şi m arfl
puţină. .5. Spiritul timpului de a te î&be-
gâţi uşor şi repede.6. Ruşinea de a fi negestor când
tu eşti mai nobil, trebie compensată cu bani mulţi.
7. Hârtie moneti ber«chet şl la gam*.
Martenen-Rctnm
orăasia i g i î u m a r
— Pvin telefon. —20 Ianuarie ora 12 a. m.
SlftseţSa lîEsanoiiră aBucureşti —- M inistrul finan
ţelor a declarat că situaţiuneafinanciară n-a fost periclitata din cauza schimbului leilor în coroane şî ruble, dia contră, prin a- cest schimb s’a îmbunătăţit, a- ducânc^u-se lei în circulaţie în Ardeal şi Basarabia.
i& îm lifa da- m iniştriBucuri şti. fcrî după amiază s'a ţ -
nui un consiliu da m in iş trii îa car« a as iita t şi dl Iorga, preşedintele ca-merei.
â v a rts c a s lî Ia al@f|sriîaparlanţeatare
Bucureşti. In alegerile parlamentare averescanii îşi vor pune candidaţi î n ' toate locurile vacante. La Slobozia, generalul Averesen a fost p rim it de peste 20,000 de ţărani. In cercurile politic© se vorbeşte cn stăruinţă despre o apropiată remanieî© politică.f e î M l M m M m ¥aista oătre
c a ie e la ru lViena. — Cancelarul Renner
a prim it răspunsul primului m inistru Vaida-Voevod la telegrama în care îl felicitase pentru numire. Vaida promite să lucreze pentru o apropiere 'mire ambele ţări. Ca prilejul publicării răspunsului d>iui Vaida Agenţia o- ficială publică frumoase aprecieri la adresa d-lor Vaida şi M. Popovici insistând cu laudă a- supra mancei depuse pentru u- nirea tuturor românilor.
Viena. — „Arbeiterzeitung“ gazeta oficială a cancelarului publicând telegrama de răspuns a primului ministru, Vaida insistă asupra raporţurilor ae intimitate ce au existat între Renner şi
, d-nii Vaida şi Popovici, ale căror aspiraţiuni naţionale ie-a a- jutat ani dearândul.S^oataros blooâsii mării
Betlin — Blocarea mârli baltic* a încetat. Primele vapoare au eşit în larg.
A!ega?&& proşodinftoini le - sch^nel
Bucureşti. Telegrama sosită minîe- terului externelor din Paris ansn^il câ preşedintele camerei franc«** De-schanell a rămas singur candidat lapresidenţia republice! franceze, Clémence ia retrâgâoda-se în orusa cea-sfătuirei ce a avut loc îatre deputaţii şi senatorii francezi. A!*ger*a 1*1D^sch^nell ca i>re?edint® al republicai a pîodue o bsoă impresie în toate cercurile pilitice, el având malţ^ prieteni printre personalităţile româae.
l lM t r lo a s i i Im S ib e r iaParis — 700 soldaţi americani pă
răsise America, ca să pleca în Si- beria oentruca împreună cu Japonia să pfz^ască linia ferată.
â S i^ e r i lo în UngariaParis. ~ A lfg ^ ii e padameatare în
Ufigatia vor avea îo: in zilei© d* % şi 28 Ianuarie. Adunarea naţională va ii aleagă pentru timp de 2 ani. La alegeri vor lua parte 7 partide.
Àpponyi a plecat la Budapesta.® lù m îr \ s i^go?@ ssa
Paris In Kroohirg au fost sângeroase ciocniri. Germanii au izgonitgarnizoana polosă dia oraţul p i carel*au ocupat.
Efoul s fn v ira Irsnoeâ.PàJïs, — Noul preşedinte al Prss*
ţei, d i De han el va fi instalat la 17 Februar«e.
D-1 CJemenceaa a preaintat d*lal Poiocaié demisluaea gavarnalal.
D-l Millerand a primit să formeîe guvernul.
Iată eum s’a format guvsrsal francez:
M illerand preşedinte şi ministru de externe ; Andre Lefebre, război ; Lmdry, marina ; Gustave Hopitau, ju s tiţ ia ; Mersai, f in an ţe ; Isac,ţinterne şi comerţ: ; H enry Ricard agriculturi; de Frecq er, lucrări publice şl transporturi ; A lbe rt Saraot, colonii ; Jourdain, munca ; Breton, igiena sociali.
Millerand a suprimai ministerul reeonsfituirei industriala şi a înfiinţat ministerul higien*i şi asistenţei 6#- clale.
Regiunile eliberate, seeretar geae-ral Ofiers.
M^iae, Joi, se va ţine primul cos- siüu de miniştrii şi apoi miniştrii se vor prezenta Camerei.
No I guva;n cu «ecretirii de stat sant iu număr de 2 3 : 14 miniştri şi 9 subsecretari.
Cenzurat de I, Bretea.
Hűi ö A 2 E Y A T R A H S I L V A N I K t
f O O O O O O O & O O Ü O O O O O € > O O O O O O O O f
I IMPORTAKT pentru fiecare om g8* * P rin ae«asta am Ouosre a aduce la cunoştiinta On. &
pufclio braşovean şi împrejurime, c& d u p ă n a v o ia l d t 9 In n i fsa:
S Budapesta, Wiera, üpsca, Berlin, Elberfeld,g Zőrife, Chedtía-Fous, icclé, Besenscmé şi Praga
A * * ° * Ou» fü b S fc e n s
Ciasorniee Helveţianede jrecisSune, în aur. argint, nichel sí dulie, atâ t de tâ r ta ţ i cât şi de dgxoe, iar un
Asortiment bogatIn teroşe, atârnâtoare de lanţiî-rf, ferelognrf, în aur, a rg in t şi diîblenri,Lanţnri bărbăteşti,
8 de dsirii pentru gât şi îongi pentru ciasornic,începând dela c©P. 8.-~ până la COS1. 1460.—
* * ic rc e fy in e le şi v e rig h e te de ta g e d ită 9 P e r t ţ ig a r e t e d e a r g i n t ş i A lp a c a ,
G en ţ î p e n t r u ifo m e r’e a r g f n f , precom posedândFurniturile necesare pcrifiu reparaţiuniie
ori cărui iiitem de CeafciEic fjn^prifîit Oî P r r i r t O co preţul cât te poiite de mic v « I * lH « l ţu i i i i i i8 Tot flec6at§, ccHipîr cil C6 fii Ce Eijuieiîe, Brilisnte.
Mirgirltare, lu r,irtis i, InîicIMSii, Pendule, Ceastrl 08 ţ ţ mssă şi âe bizm r. pistinö preţurile cele m ii mari
Cu deosebită stimă O
E MI L H A N S S , §2—3 Sire da Elrsefcer Kf. 3. (lângă Eremieaj. Q
• O O O O O C O O Q 0 0 0 0 0 0 0 9 0 0 0 8 0 0 0 0 0
x 3 œ o o o o c o o î o < x x
i■*1
oo
Q * © " € ] H E 3 N 3 € i * C S 0 € > € 3 H 3 0 Q 0 € 9 ' € 9 >i€ 3 t O
Varlete MAJESTIC-FEMINACALEA V IC TO R IE I (Pasagiul Comedia)
In ficcare scară deîa erele 8,30 până la 11
0 M a r e s p e c t a c o l d e t i s » r ? 6 f « §Deîa orele 11 în sus
C e b a r * t 9 B a n » , C a n to şi alte distracţii.9 O r c h e s t r e . R e s ta u r a n t d e l - f u l r<sng
Băuturi streine şi indigene 5—9 „ în t â ln i r e a E l i te i11
ooo
Ban ea de Escoat Arteleari
SOCIfiTATK PE A G Ţ 1
BRAŞOV
Afiliată do banca Anglo-AustriacA.
Depuneri spre fructif icase . . 4*/* Depuneri spre frtic tificgre
legate (condiţionate). . ; . 4Vs*/«D are* da intoreaa o plftteşta institatul
Escont de cambii îm prum uturi pe efecte Credit de Conto-Corent
pe hipotecâ şi aite garanţii
Executarea tuturor afacerilor de bancă şi de schimb cu cocdiţiuni culante, cu deosebire: Cumpărare şi vânzare de efecte şi valute streine încasarea cupoanelor şi efectelor sortate, în- cassarea de cambii, cecuri şi asignaţiuni. Emisiunea mandatelor şi acreditivelor asupra Vienei şi alte pieţe streine. îngrijirea coaielor de cupoane, revizuirea şi asigurarea losurilor. închirierea de Safes Deposits. Păstrarea şi administrarea efectelor. 10 -10
Informaţiunile gratuite.
Tipăriţi la tipografii româneştii ţ:a«asBMruBs»s®a*anria
o € > e e o o e © € 3 ‘O e o © o © o
Anunţ de licitaţie f *
In 23, 24 şi «vent. în 25 Februarie1920 st. d,
se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage dela orele 8 începând, obiectele amanetate din 1 Ian. 1916 până inclusive 80 Aprilie 1916 şi anume : acele o- bieete cu Nrii 1 din 1916 până inclusive cu Nrii3654 din 1916, a căror termin a espirat şi încă mu t ’au rescumpărat.
Vânzarea se face numai cu bani gata.
Braşov, 17 Ianuarie 1920.
Casă de amanetare orăşenească.2 - 3
Anunţdame. Adresa la
Cumpăr dormitor bun şi lingerie fină de
gazeta Transilvaniei.4 - 6
De vânzare unAutocamionsistem Deinler în bună stare de 45 cai putere, potrivit şi de transportul de persoane. Infor- maţiuni în Târgul Grâului Nr. 5 etaj. II. 2—3
Şerbet si dulceaţa5 3 *
veritabilă este de vânzare sau de comandat şi în cantitate mai mare în Târgul Grâului Nr. 5 etaj II. 2—8
Domnişoară tânără, drăguţă,
doreşte cunoştinţa unui domn mai în etate, bogat şi amabil.
Oferte sob numele „Heiîa“ la administraţia Ziarului. 3— 3.
ţlomwşoară orfane, 26 ani, sim- £•> patică, dotă 500.000 coroane, doreşte căsătoria cu domn bine situat.Adresa: Venus, Post Restant.
2— 3
înştiinţare, f i
D-nt Flora ST5TS“TSmSir t»g&Ss¥ Vsm M S 0R* WS» V/vuliiutM IV/
mână prezice orî-ce chestiuni în mod sigur şi serios B?$SF8ţi0 p -raatatâ, Domnişoare, doassme îh isogate fie sărace, S8 pot căsători 2i timpul cel mai scări etapă dorinţa smmei sat flspă âestli.Prezicerile dându-se prin spiritism, persoanele doritoare vor trimite în tr’un plîc fotografia, o notă, scrisă de mâna sa, cu anul, luna, ziua şi locul naşterei şi toate punctele la care doreşte rezultat, împreună cu taxa de 60 cor. Se iccomandă ca după rezultat să vie personal a treia zi. D-na Flora. Str. Fabricei No. 2.
2 — 45' . Braşov.
Sa vinde
o maşină de scrisnouă de tot, sistem Lambert. Strada Nesgrâ 21, I, oreîe 1—3. 2—3
I H & e s t a t t r M t î i i şi C afeneaua
IlE O IIIIT ED £ P B 1 H U L B A S »
Recunoscută In mâncări şi beuturi bune şi eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncări.
KXXXXXraCXUCtGOCX
TIPOGRAFIA GAZETEI TRANSILVANIEIBraşov, str. Prundului Nr. 15.
Fraţi Români,
Cu onoare Vă aducem la cunoştinţa câ Tipografia noastră, bogat asortată in materia tipografic, execută orice îucrâr aparţinătoare tcestei branşe, după toate cerinţele technicei 7noderne şt cu preţuri convenabile.
Vă rugăm deci, ca tipăriturile; pu- blicaţiunile să binevoiţi a le comanda la tipografia noastră, având astfel satisfacţia de 0 f i serviţi într’un mod cenştiinţios şi de a sprijini în acelaştimp această tipografie veche românească.
Faceţi publicatiumle în ziarul G A Z E T A TR A N SILV A N IE I, căci sunt cele mai bune reclame. G A ZE TA T R A N SIL V A N IE I pătrunde în toate colţurile românismului. Cine publică anunţuri în G A ZE TA TR A N SIL V A N IE I care este foarte răspândită, li ştie toată lumea românească.
Reclama astfel este sufletul negoţului'.
- ■ li, -V>—HH— M>.—i.rrr~r*—
încurajaţi industria româneascSl
FRAŢII
j ) UMITRU şi f i ADU Q r GHIDAN
Mare prăvălie de ghete gataD E B Ă R B A Ţ I Ş I F E M E I
Ȕ
BRAŞOV, s tra d a Rorţii 10.
fazon modern, elegant.
~ t C
qP ictăz'io- ş i Suzn iluzi
. en*<jf% cs ş i € n * 2 t ia U .
t fu tt ic u i %cmcm**c e$U m rhm i sm
êétceUze această ftv m â i&mânectscâ
în &%<işqv.
K
§ A A P Ă R U T I
S OgiindalătuşeiMargaieta.^ de celebrul romancier WALTER SCOTT
U ' P r e ţu l I .e i 2 . * *
Othon A rcaşulde AL. DUMAS traduse de AL. IACOBESCU
P re ţu l L e i 4 .S 0
F e m e i C iu d a t® 'ce llustrapi
g de CONSTANTIN RÎULEŢ
w P r e ţu l L e i 3 .8 0M Ib Eiitura 6 Ilieses str. 8f. Ionică 6 Bunraţtl-
* 4 - 4 X
Curs de Ifmba francezăStr. Castelului 76 etaj
începe Luni 26 Ianuarie ora 3-5 p. m. D na Lucia L. Ursulesca licenţiată în fii modernă, cu studiul special la Sorbona Paris şi profesoară de stat la şcoala, comercială superioară de fete Braşov. 6 ore pe săptămână pentru începători lunar 300 cor. 4 ore pe săptămână pentru i- niţiaţi 200 cor. lunar. 3 — 7
Aviz ImportantExtras dm ordonanţa N r 21
şi 25 modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor f i consideraţi cm infractari: acei cari ţâră re* credinţă prin localuri publice, găriy trenurU P? străzi etc, ver comunica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de râs- boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţmniie autorităţilor militare sau orice chestiuni
privitoare la armata română* Aceasta infracţiune se om ja* deca şi condamna de pretori îâ prima 'şi mtima instanţă m închisoare până la. un an şi eu amendă până la 2000 lei. — Când faptele de meu sus se vor f i săvârşit în scop de * spiona sau trăda, se aplică pedepsele prevăzute de legile menüiéin vigoare pe tmp do ris- boL
Publicaţiune.Comitetul parohial al Biserieti
Sf. Nicolae din Braşov-Sehei* dă în arendă prin lietaţiuae ca oferte închise păşunat*l din Muntele Sf. iiie, aflâtor în Judeţul Prahova, pe timp de 3 a ii.
Ofertele, la «ari se va alâtara vádiul de 10 % dela sama eft- rită, se vor înainta în cancelaria Comitetului parohial (curtea Bi- sericei Sf. Nicolae) până la 15 Februarie n. 1920.
Comitetul îşi rezervă dreptul a aocepta ori care din ofertele intrate, fără considerare la suma oferită, eventual să nu acceptele nici una din oferte.
Braşov, dia şedinţa Comitetului parohial, ţinută la 1# Ianuarie 1920.Vasile lordache Dr. V. Saftn
secretar, preşedinte.
Cei m ai vech iu siai* ro m â n esc 1ÜG a z e t a T r a n s i l v a n i e i
după SO d® m û à® e x ie te n fâ , a p ^ re re o rg a n iz a t eu ultim ele ş t ir i şi telegrame« O r g a n n a ţ i o n a l » n e o b o s it în lo p ta p e n tru apărarea drepturilor rom âneşti,
m mGazeta T r a n s i l v a n i e i
♦
asiăx i apoşii opiniei rom&naştlf p e n tru ea fieca re sft-şft tip p lin e a e c ii datoria9ajaitâftei a s tfe l la fasrmiSMa ©araetereier ş i ^ rrv ig h in d cu sev er control la acte le publice.
Zia«*3i l n o s tru m fo s t ş i v a f i totdSeauiia in te rp re tu l ca ld a i in te re s e lo r ţărâni«nei9 şcoa3eif bieericei şi munoitorimei naţionale*
lia fnfelege9 odată înfăptuită Unirea tuturor Românilor, eâ continue lupta pentru cu cerirea drepturilor noastre econom iceGazeta Transilvaniei 4
în H rsiea l9 sprijin ind pe fe ţ i ce i c a r i v o r nâ m u n e e a s e ă c i n s t i t în această direcţiune.
Facem apel dar Ia toţi rsnâ» dfte ^ JL « y ^ ^ g § ^ mm g ^ S i l care fa face b& si sprljliie ia rândul lai I 1 « i i S i i W O l l i ® i toate sacrificiile
pentru ca s e rivalizeasef m c o n d i ţ i u n i z i a r i s t i c e s i t e h n i c e , cu c e le la lte m ari ziare«
IL.Redacţia ş i A d m in is tra |ia
S tr . P ru n d u lu i ü r . ISTelefon 226 Telefon 2K8
A B O N A M E N T U Lpatslrsi Eoanânii de pretutindeni i
P * u a » H • • • • • » • • • Lei 80Pa un Jumătate a n ...................... » 30Pe un s fe r t a i ................................. <• 18
Inserţiunâ şi re c la i^ ia l la a d m in is tra ţia siarului9
după tarif-
Tlpoarafia é, h íu tm m ÖrlmíüS» &