Nr. 115.

ABONAMENTUL:Pe un an . . . 24 Cor. Pe o jnm. de an 12 „Pe trei luni. 6Pentru România şt

străinătate :Pe un an . . . 40 iei. Pe o jum. de an 20

TELEFON N". 223.

Braşov, Luni-M arţi în 28 Mai (10 Iunie) 1913. Anul LXXVI.

ZIA R PO LITIC NATIONAL.

R E D A C Ţ I A Şl ADMI NI S TRAŢI A

Târgul Inului Nr. 3 0 .

INSERATELE se primeso la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi Învoială.

Manuscrisele nu se In- nap oi azi.

Te salutăm, Măria Ta!(soi) Te salutam Măria Ta, sau

cam ţi se zice în termini de cur­toazie diplomatică, Escelenţa Ta

\ conte Tisza István, în avântul ce ai luat din nou. Te salutăm, că din graţia M. Sale ţi s a hărăzit postul cel inai înalt în hierarhia politică a acestei ţări pveă fericite.

I j Da, în adevăr ţară fericită! Şi când * o spunem aceasta, nu voim să de-

tragem nimic din meritele ce le ai Măria Ta pentru prosperarea şi fe­ricirea popoarelor din aceasta ţară. Din contră ne grăbim a recunoaşte şi a spune, că Măria Ta ai lucrat mult, ai ostenit şi ai dat directive minunate pentru binele obştesc şi pentru progresul şi fericiri a patriei. 0 declarăm aceasta pentru-că te cunoaştem. Iţi cunoaştem princi­piile salvatoare de ginţi, ideile, gân­durile şi înclinările şi mai pe sus de toate energia ce o ai Măria Ta, întru a-ţi executa planurile măreţe. Te cunoaştem, căci ai mai fost o- dată ministru la prezidenţie şi roa­dele activităţii de atunci le gus­tăm pană azi.

Şi nu e mirare de aceasta, pen tra că Măria Ta, pe lângă talen tele ce ţi le-a dat provedinţa, ai avut deîa cine învăţa arta guver nării unei ţări poliglote, cum e şi Ungaria aceasta.

De aproape cinci decenii s’au pe- rondat la. cârm ă mulţi capi de mi- nisterii şi cum faptele dovedesc, JVferia Ta ai luat de model pe cei mai valoroşi dintre ei. Un model de sigur ţi a fost înseşi părintele Măriei Tale, vestitul Tisza Kálmán, care sa ştiia purta cu Viena, în­tocmai ca Măria Ta, şi-şi susţinea cu toate mijloacele aderenţii, iar de contrarii lui politici era vai şi amar. Pe aceştia ii lovea crunt şi i persecuta pănă în a şaptea spiţă. Iată pentru ce a şi stat la cârmă 15 ani (1875—1890). Sub guver­narea Jui, cum vei şti, s-a schimbat politica de naţionalitate conciliantă a Iui Deák şi Eötvös şi s a întro­nat curentul întemeiării statului na­ţional maghiar, adecă curentul şo- vinist. Ne aducem aminte, că fie ertat tatăl Măriei Tale, Tisza Kál­mán s-a lăudat cel dintâiu în ple-

/

nul anei şedinţe a camerei, că a descoperit în Ardeal, în mijlocul Românilor, nişte şobolani, cari stră* tăiau şi scurmau pământul Unga­riei spre a o surpa şi a o împărţi io bucăţi. Cu toate aceste nu s-a putut prinde nici un şobolan şi de aceea Măria Ta nici nu crezi azi în astfel de legende. Dar, ciudat lucru ! Pe când bătrânul voia să se bata cu şobolanii, Măria Ta cauţi printre Români trântori, voind a-i atrage şi a-i vîrl în stupul cu miere, care se numeşte partidul muncii. Bătrânul Tisza Kálmán n a dat de şobolani, dar Măria Ta mai noro­cos ai găsit intre Români doi-trei trântori pe cari ţi-a succes a-i ade­meni. Ei sunt cunoscuţi sub numele de Mangra, Korkán, R doik etc.

Măria Ta vei urma acestei că­rări, crezând că în chipul acesta se poate rezolvi chestiunea de naţio­nalitate, în special chestiunea ro­mână. Dar te vei înşela, căci în­tre Români nu vei mai afla alţi trântori, asemenea celor de mai sus poate nici doi, şi şi aceia nu pot fi decât lăpădăturile neamului nostru.

Dintre înaintaşii Măriei Tale de sigur vei fi luat de model şi pe faimosul barou Bánffy, crunt, volnic şi cu mână tare, cum o ai şi Măria Ta. Cu privire la noi e bun şi acest model, căci el a fost acela, care între altele a săpat mai intâiu mormântul fondurilor grănicere dela Năsăud şi la care movila a ridicat o înaintaşul ime­diat al Măriei Taie, Lukács Lá?z'ó.

Dintre cei mai noui de sigur iai de model pe Khuen-Héderváry, dar în deosebi pe Lukács. Cu Lu­kács ai lucrat chiar împreună în timpul din urmă. I-si dat ajutor puternic la creiarea legilor militare, cerute de Viena. Spre acest scop ai dat — cum dai şi azi — lovi­turi strajuice opoziţiei, aşa că a rămas biata, oloagă, pe drumuri. Şi ca să o poţi lovi şi supune şi pe mai departe, ai creat în unire cu Lukács, garda camerei, o crea­ţi uns retrogradă, ultima raţio — senatui Hungáriáé !

Dar în afară de aceasta, Mă­ria Ta ai avut de*a face şi cu fai­moasa panam a , în iţele căreia s ’a încurcat Lukács,, ca peştele în ro-

ciu. Deşi poate n’ai luat parte di­rect la operaţiunile panamiste, dar ai ştiut de ele, le-ai aprobat chiar. Dovadă, că la alegerea Măriei Tale delà Arad ţi-s’a pus Ja dispoziţie 150 mii de cor, a/iunaţi în casa de partid din diferite panamale. Aşa ne spune aceasta un ziar de-al neamului Măriei Tale, „Aradi Új­ság". Şi Măria Ta ai primit acest generos ofert!

De altcum tot din panamale s’a spesat la alegerile trecute pen­tru cameră, în Bihor, aproape un milion de cor. Ţi-a fost cunoscut şi acest fapt, căci deputaţii aleşi iu Bihor sunt cei mai fideli ade­renţi personali ai Măriei Tale. Şi apoi în ţara Bihariéi nu se poale întâmpla nimic fără ştirea Măriei Tale. Dar ca să nu ţi uiţi de su­mele spesate cu acest prilej, ţi le reamintim noi în un mic tablou, după „Pesti Hirl.“.

Iată ce s’a spe3at pentru zdro­birea opoziţiei şi a partidului nos­tru naţional In Bihor, din casa de partid :

In cercul Beiuş 100 — 110 mii (a fost ales renegatul Rednic Gábor faţă de Dr. Vasile Lucaciu).

In c. Berettyóújfalu 120—130 mii (ales Ertsey Péter).

In c. Aleşd 100—120 mii (ales Za- tureczky István).

In c. Salonta 50—60 mii (ales Ti­sza Kálmán).

In c. Ţinea 160—180 mii (ales Te- legdi Iózsef).

In c. Ceica 15—20 mii (ales Man- gra Vazul).

In c. Ugra 15—20 mii, [(ales Bölö- nyi Iózsef).

In c. Hoszupályi 30—40 mii, (ales Beöthy László).

Aceste sume fac sproape 700 mii cor. Dar în afară de aceste s’au mai făcut alegeri supletorii în Margittá şi Bihor, cari au costat preste 150 mii cor. cum şi alte spese.

Ştiind Măria Ta de toate a- ceste şi aprobându-le, ni se pare, că prin ocuparea postului de pre­mière, se rehabilitează panama în Ungaria şi că se vor continua şi pe mai departe, ca sub guvernul lui Lukács, panamalele casei de partid.

•încolo, ce se ţine de naţio-

nalităţi, de curentele democratice şi de opoziţie, suntem siguri că vei proceda Măria Ta cu toată energia şi severitatea ca să striveşti şi să calci în picioare asemenea apariţii şi ori ce fel de mişcări. Da, firndcă Măria Ta eşti convins, că fericirea Ungariei nu se poate creia decât prin clasa oligarhică, prin conţi, baroni şi gentry şi prin urmare singur aceasta clasă are să fie ocrotită şi menajată de cătră stat. Ştim şi aceea că pentru ajungerea scopurilor retrograde ale Măriei Tale, vei introduce teroarea şi in­timidarea, luând exemple dela an­tecesorii Măriei Tale, înşiraţi mai sus.

Toate aceste mijloace nu mai corăspund spiritului timpului mo­dern şi ele mai curând ruinează un stat, în Ioc dea-1 închega. Dar Măria Ta nu dai crezământ la a- semeni păreri şi mergi înainte pe calea retrogr&dismului, ruinător de state.

Iată pentru ce te salutăm Măria Ta 1a postul de premier şi iţi dorim să stai mulţi-mulţi ani la domnie, ca teroarea şi volni- ciile să-şi facă deplina lor orgie şi ca să duci cu paşi tot mai mari şi mai repezi spre prăpastia peirii sistemul retrograd şi putred, care îl reprezinţi şi îl susţii.

E p isco p ia de H a jd u d o ro g h şi d e p u ta ţii n a ţio n a liş ti. Din Budapes ta ni se scrie: Precum se ştie la în cepului săptămânei trecute prim-mi nistrul Lukács a depus pe biroul ca merei proiectul de lege privitor la Episcopia de Hajdudorogh. Deputaţii naţionalişti români hotărâseră să ia şi în parlament cuvântul, pentru a pro testa cu toată energia în contra aten tatului faţă de biserica gr. cat. română Fiind acum amânată desbaterea acestui proiect în urma dimisiunei cabinetului Lukács, membrii clubului parlamentar român, d-nii Dr. T. Mihali, Dr. A. Vaida, V. Damian şi Dr. N. Şerban au părăsit oraşul Budapesta.

M an d a tu l lu i Tisza. In urma numirii de primministru a lui Tisza, el va trebui să renunţe la mandatul său dela Arad şi să se supuie unei nuoi alegeri.

Opoziţia din cerc a început deja acţiunea de organizare, voind să pue lui Tisza ca contracandidat un bărbat de valoare.

Se vorbeşte, că va păşi de can­didat şi lászi Oszkár, cu program de drept electoral.

Dacă faptul se va adeveri, alegă­torii români vor vota pentru lászi.

In e ra Iu i Tisza. Abia a fost numit Tisza de primministru şi deja se fac felurite combinaţii despre even­tualele schimbări.

Se zice, că M. Sa a numit de prim­ministru pe Tisza la sfatul şi îndem­nul baronului Fejórváry. De aceea Tisza va oferi portofoliul de ministru â latere baronului Barian, fost ministru comun de finanţe, care e ginerele lui Fe- jórváry.

Ministru de interne va fi numit Sándor Iános, fost secretar de stat, cumnat cu Tisza, iar prezident al ca­merei va fi ales bunul prietin Beöthy Pál.

Să adună nemoteniile tCeialalţi miniştri îşi vor păstra

portofoliile.Noul cabinet depune jurământul

mâne în 10 Iunie c. în Schönbrunn şi se va prezenta în cameră probabil Joi. In vederea acesteia comitetul executiv ai opoziţiei ţine azi o consfătuire, spre a-şi fixa atitudinea faţă de prezentarea cabinetului în cameră.

Tisza a declarat în Viena, că e şi miniştrii ceialalţi sunt liniştiţi, pen- trucă ei nu provoacă lupta, dar nici nu ne vom retrage, dacă vom fi provo­caţi — a încheiat el.

Adecă, ca şi plină acum!

G erő a abuzat. Cum se ştie că­pitanul Gerő din garda parlamentară, în tumultul de Miercuri din cameră s-a folosit de armă şi a lovit de trei ori cu sabia pe deputatul Héderváry.

In contra lui Gerő s-a pornit cer­cetare, ca să se constate, că oare a a- vut drept să facă uz de armă. Judecă­toria militară honvezească a constatat că Gerő a depăşit sfera sa de activitate şi a abuzat de puterea oficiului său. El va fi trimis înaintea curţii cu juraţii militare.

Oare se va face vre-odată şi dreptate?

m l i d r i aOperă într’on act de P ie tr o-M t s cagn i, traducere de St. Iosif întocmită pentru

muzică de G. D i m a.

Preludiu.Turiddu (cântă în decursul prelu*

diului la scena închisă)Siciliana.

0, Lola, ca zăpada ţi-© cămaşa Şi gura ta e roşie ca ciraşa,....Cel ce-ţi sărută gora fermecată Se crede ’n raiuri strămutat de-odată.

De-asupra porţii tale-i scris ru sânge, Dar, ah, nimic iubirea nu mhc ’nfrânge, Ş’alerg mai bine să te cat în raiuri,De nu te pot avea pe-aceste plaiuri.

SCENA I(Piaţă într’un sat sicilian. In fund,

la dreapta, o biserică vechie cu o uşe practicabilă; Ja stânga cârciuma şi casa mamei Lucia. Dimineaţa zilei de Ţaşti.)

Corul ţăranilor.Femeile (din lâuntru)

Prin frunze naramze aurii vesel scânteie, Cinteza cântă în mirtu ’nflorit,Sus ciocârliile cântă zburdalnice,Veac al iubirilor, bine-ai venit.

(Femeile întră pe scenă) Bărbaţii (din lăuntru)

Prin grâne de-aur înnecate ’n soare

Ne-a junge al vostru susur de mosoare, Şi când odihna dulce-şi cere rândul La voi, ochi galeşi, sboară gândul,La voî, cum pasărea îşi ia sborul In spre plasa ca*o pune vânătorul.

(Bărbaţii întră pe scenă) Femeile

Prietini lăsaţi astăzi muncaCând prea curata Maică slăveşte pre fiul

iubit.Luncile, văile cânta iar vesele,Veac al iubirilor, b ne ai venh.

BărbaţiiPrin grâne de-aur etc. etc.(Corul traversează scena şi se depărtează)

SCENA IISantuzza, Lucia (mama lui Turiddu),

Santuzza, (intrând)Spune, mamă Lucio,.,.

Lucia.Tu eşti ? Ce vreai ?

Santuzza.Unde-i Turiddu?

Lucia.Mă ’ntrebi pe mine unde-i Turiddu?

Santuzza.Mamă, să nu te superi,Aş vrea numai să ştiu Unde să’i caut.

Lucia.Nu ştiu —Dă’mi bună pace !

Santuzza.Mamă Ludo, te rog plângând, ai milă, Precum avü Isus de Magdalena,Şi’mi spune unde e?Unde i Turiddu ?

Luda.E dus, s’aducă vin, la Francofonte.

Santuza.Nu 1 A fost văzut prin sat astă noapte.

Lucia.. . . . Se poate ?Şi totuşi n’a venit acasă.

(se ’ntoarce spre uşe)Intră I

Santuzza.Vai, nu pot trece pragul vostru Că, ah, sunt blăstămată.

Lucia.Şi ce mai ştii tu de fiul meu ?

Santuzza.Ce spin port, vai, în suflet.

(Plesnet de biciu şi sunet de clopoţei din afară)

SCENA III.Acelaşi, Alfio, Cor.

Alfio (bărbatul Lolii).Pocnete si tropete,Vesel zvon de clopote,Astăzi viaţa mea, Hei, la I De-i arşiţă de e ger,Ori senin, ori nor pe cer,Tot nu mă plâng de ea.

Cor.O cărăuşie Bună meserie,Să fii tot călător 1

Alfio,M’ aşteaptă Lola-acasă,Nevasta credincioasă,Căci Paştele-au sosit.Pocnete şi tropote,Vesel zvon de clopote Cu Paşteie am sosit,Şi bine V’am găsit. Hei, l a !

Cor.O cărăuşie Bună meserie,Să fi tot călător l(Cerul se împrăştie ;unii întră în biserică.)

Lucia.Ferice tu, cumetre Alfio,Căci eşti de a pururea voios.

Alfio.Mamă Lucio, tot mai aveţi vin vechiu

de-acela straşnic?Lucia.

Nu ştiu 1 Turiddu a plecat Vin nou s’aducă.

Alfio.Dar el e a c i!Trecea azi dimineaţă prin faţa casei mele.

Lucia (mirată)Cum ?

Santuzza (încet, cătră Lucia)Te rog, facil

(Sunet de orgă în biserică)

Alfio.Vă las cu bine. . . .Nu mergeţi la liturghie?

Cer. (în biserică)Regina coeli I laetare !Quia, quem meruisti portare Resurexit sicut dixit. - Halleluja!

Cor (afară înaintea bisericii) Lăudaţi’l cu totii pre Domnul Ce din somnul de moartea’ nviat, Preamăriţi-1 cu toţii pre Domnul Ce măreţ cătră cer s’a’nălţat.

(Corul se depărtează încet.)SCEN A IV.

Lucia, Santuzza.Lucii.

Dece’mi făcuşi tu semn ca eu să tac? Santuzza.

Ştii, mamă, când Turiddu plecă la că­tănie

El Lolei îi jurase credinţa pe vecie,Dar cum, până se’ntoarse Lola se măritase,Jalea să şi o aline,El a venit la mine,Mă iubi, îl iubii şi’l iubesc . . .De’nvidie că i am luat pe-acela Care o iubea odată,S aprinse de gelozie In dragostea-i necurată,Mi l-a răpit. Viaţa mi-este pierdută, Pierdută în totdeauna,.Ea şi Turiddu se iubesc,Iar’ eu plâng şi pătimesc.

Pagina 2 G A Z S T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 115.— 1915.

Revizuirea bulieiGhristiMeles.

»Unirea« din Blaj confirmă ştirea despre revizuirea buliei Christifldeles, publicând in fruntea numărului ce ne soseşte următorul comunicat:

Din izvor sigur, şi astfel din loc competent, primim ştirea deplin întemeiată, cumcă Sfântul Scaun apostolic, adecă S. Sa Papa dela Roma, şi-a dat în principiu în ­voirea la revizuirea parţială a buliei Christifldeles în senz favo­rabil Românilor, adecă în senzul,ca anele din parohiile dismemhrate, rnpte dela noi şi adnexate diecezei de Haidndorogh, să fie reîncopciate Bisericii noastre unite româneşti.

»Revizuirea buliei — scrie »Uni­rea« — dovedeşte, că cercurile hotărî- toare s’au convins, cumcă Românilor li s’a făcut nedreptate prin smulgerea ce­lor 83 parohii din corpul Provinciei noastre metropolitane. Protestele şi strigătele noastre do durere au aflat resunet în blânda inimă a Sfinţiei Sale Papa Piu X. El, urmând esempiul glo­rioşilor săi antecesori, de nou dă aten- > ţiunea cuvenită Bisericii româneşti, care are misiunea importantă de a lega 0- rientul cu Occidentul în unirea credinţii şi a iubirii. Ne place a spera, că fac­torii competenţi vor fi informat bine pe Sfinţia Sa despre adevărata stare a ra ­porturilor bisericeşti şi naţionale dela noi, şi Sfinţia Sa în deplină cunoştinţă de cauză va reda zecilor de mii de Ro­mâni gr. cat. mângăerea sufletească şi bucuria de a se reîntoarce cât mai cu­rând în s'nul Bisericei române unite. .. Aşteptăm deci, ca din prilejul revizui­rii să se ţină seamă de toate acele drepturi şi privilegii, pe caii ni le asi­gură bulla »Ecclesiam Christi«, ca unei biserici autonome şi acei credincioşi ai noştri, cari vor ca să-şi deprindă actele credinţei în Biserica noastră, să li-se dea aceasta posibilitate, fără nici o con­trazicere. Aceasta ne compete şi trebuie să ni-se recunoască, ca astfel toţi cre­dincioşii noştri să-şi redobândească mult dorita paşe şi liniştea sufletească«.

In acelaşi număr al »Unirii« gă­sim publicată şi următoarea ş t ire :

*Investigaţia în causa turbură - rilor din Sătmar sfa pornit şi îm ­potriva membrilor comisiunei de 50, aleasă de adunarea din Alba- lu lia . Azi (Sâmbătă) au fost as­cultaţi membrii din Blaj ai act lei comisiunit. \

Deoparte revenirea la senti­mente mai bune a Sf. Scaun, de- altăparte continuarea îucăpăţinată din partea guvernului maghiar a perseeuţiunilor şi şicanelor în con­tra acelora, cari n-au altă vină de­cât aceea, că şi-au ridicat glasul în contra unor fărădelegi, pe cari factorii competenţi ai bisericei ca­tolice sunt în ajun a le repara !

Suntem curioşi să vedem cum se va aplaua conflictul, ce va is- bucni în curând între guvernul maghiar, care vrea să continue cu crice preţ politica sa de maghiari­zare a bisericei române gr. cat. şi între Scaunul papal, care pare a fi convins de nedreptatea strigătoare ce a fâcut-o credincioşilor bisericei române gr. cat.

Lucia.Amar de mine! Ce mi-a fost dat să

afluIn sfânta zi de astăzi t

Santuzza.Vai, sunt perdută IO, mamă, mergi de te roagă pentru

mine IPentru mine te ro ag ă .... Iată Turiddu! 11 voiu ruga de cea din urmă oară.

Lucia.Ajută curată, sfântă fecioară!

(Lucia întră în biserică.)S C E N A V.

Santuzza, Turiddu.Turiddu. Tu aici, 'Santuzzo? Santuzza. Te aşteptam chiar. Turiddu. La sfânta slujbă nu mer­

gi tu ?Santuzza. Nu merg! Aş vrea o

vorbă —Turiddu. Eu caut pe mama. Santuzza. Numai o vorbă... Turiddu. Ici nu! Nu acum! Santuzza. Unde ai fost ? Spune ! Turiddu. Ce-ţi pasă ţie? In Fran-

cofonte.Santuzza. Nu! Nu minţi!Turiddu. Santuzzo, crede-m ă.... Santuzza. Nu! e o minciună! Ai

fost zărit umblând pe*ascuns prin sat. Şi când crepa de zi, tu pe la poarta Lolei te-ai furişat.

Ştirile ce sosesc din Sofia şi Belgrad sunt din nou foarte pesi­miste. Cu toate asigurările despre aplanarea pacinică a conflictului sârbo-bulgar pregătirile de războiu continuă în ambele ţări. Situaţia s’a agravat cu deosebire în Bul­garia, unde în urma demisiunei cabinetului G-hesoff domneşte o mare nesiguranţă. Pressa sârbă şi bulgară se ameninţă reciproc cu declararea războiului.

Ziarul semioficios vienez „Wie­ner Allgemeine Zeitung“ consideră situaţia balcanică de foarte gravă, dar totuşi speră, că noul războiu va fi evitat. Unele mari puţeri fac presiuni directe în acest senz, ast­fel Franţa a declarat, că refuză Serbiei şi Bulgariei ori-ce ajutor financiar până la rezolvirea con­flictului.

Rezolvarea crizei bulgareîntârzie în urma părerilor diferite ale partidelor politice cu privire la politica de adoptat în actualul conflict cu Sâr- bia. Soluţia probabilă va fi, că se va constitui un mare minister de coaliţie. Cu privire la intervederea dintre cei patru prim-miniştri balcanici, se afirmă, că nu e exclus, ca însuşi Geşoff să mai ia parte la această întrevedere în ca­zul când criza nu va fl rezolvată mai înainte. Dacă o înţelegere directă între aliaţi nu ar ii posibilă, se va face în­cercarea de a se numi un juriu arbi­trai. Arbitrul însă nu va fl Rusia ci toate puterile. Anumite cercuri poli­tice au sugerat ideia, ca în locul între- vederei celor patru prim-miniştri să aibă loc o întrevedere între cei patru regi balcanici, cari să caute a pune la cale o înţelegere.

In Sârbiaopinia publică ţine războiul cu Bulgaria de inevitabil. Ziarul »Politika« anunţă că 25.000 de voluntari au fost chemaţ. sub steaguri şi trimişi spre frontiera bulgară. Ministrul de război a declarat unui colaborator al ziarului »Novoje Vremia« că relaţiile continuă a se în­corda între Bulgaria şi Serbia. Serbia perzistă în cererea de a i-se da teri­toriile cucerite. In cazul când cei patru miniştri ai statelor balcanice în con­ferinţa pe care o vor avea, nu vor reuşi să rezolve pe cale paşnică con­flictul şi războiul va isbucni, a- atunci acesta va fl scurt şi foarte sân­geros. Serbia e pregătită pentru orice eventualitate şi poate începe opera­ţiunile în flecare moment.

Acelaş ziar publică un interviev cu principele Alexandru cu privire Ia diferendul sârbo-bulgar. Principele de­clară, că singura soluţiune pacifică ar fl ca Bulgaria să fie gata a renunţa la teritoriile, cari sunt pentru Serbia o chestiune vitală; alt expedient nu există. Discuţiunile asupra ţărmului drept al Vardarului nu pot fl admise.

Conferenţa ambasadorilor.Din Paris se anunţă, că în şedinţa

de azi, Luni, a conferenţei ambasadori­lor se va discuta repartizarea jandar­meriei în Albania, chestiunea frontie­relor şi se va rezolva una dintre cele două propuneri: cea a Austro Ungariei, care doreşte proclamarea unui prinţ creştin pe tronul Albaniei, sau propu­nerea Franţei, ca ţara să fie adminis­

trată provizoriu de cătră un comisar numit de Europa In aceeaş vreme se va consacra şi dreptul Serbiei la un traseu de cale Aerată şi un port la mare pe teritoriul albanez.

Opunerea Turciei.Ziarul »Tanin« publică > declara­

ţiile prinţului Said Halii în chestiunea insulelor egee. Prinţul spune, că Tur­cia ar fl silită să reînceapă războiul cu Grecia în cazul când i-so vcr lua insu­lele. Nici unul dintre cabinetele tur­ceşti nu va semna un asemenea proto­col, deoarece posesiunea insulelor în­seamnă existenţa Asiei mici.

In acelaşi sens a vorbit şi marele vizir Mahmud Şefket Paşa declarând următoarele :

Vom fi siliţi să uzăm de mijloace extreme pentru a ne apăra dreptul asupra insulelor.

Atitudinea Albanezilor.»Lokal Anzeiger« află din Salonic

următoarele: •Intre Albanezii dintre teritoriile

cucerite de Sârbi şi comitetul revolu­ţionar bulgar s’a convenit ca în cazul unui războiu bulgaro-sârb să facă re­voluţie şi primind ajutorul bandelor bulgare.

Ultimele trupe sârbeşti, împreună cu artileria, au părăsit Monastirul, lă­sând în urmă numai jandarmeria sâr­bească.

Rusia şi diferendul sârbo-bulgar.

Corespondentul special al ziarului »Times« află din Petersburg urmă­toarele:

Guvernul rus a înştiinţat cabine­tele din Eelgrad şi Sofia, că răspun­derea războiului cade asupra acelui combatant, care nu va fi uzat prealabil de toate mijloacele diplomatice.

La Fetersburg actuala politică a ltomâniei e considerată ca nefiind în favoarea păcii. România caută pe cel mai mare oferent în schimbul ajuto­rului ei, dar e suspiţionată de toţi clienţii.

La Petersburg se crede că nece­sitatea demobilizârei trebue să meargă paralel cu întâlnirea celor patru prim- miniştri. Rusia cunoaşte amănuntele tratatului şi în baza aceastuia Bulgaria are dreptate, moralmente are însă şi Serbia. Deci tratatul trebuie revizuit. Gu­vernul din Petersburg se oferă să gă­sească modalitatea revizuirei.

O rig in ile a lian ţe i balcanice. Ziarul »limes« a început să publice o serie de articole asupra originei alian­ţei balcanice. După războiul ruso-turc — zice între altele ziarul — statele balcanice, nemulţumite de hotărîrile tratatului de Berlin, au păstrat legături una cu alta, legături cari insă nu s’au putut menţine. S’au făcut încercări pen­tru reînchegarea alianţei dar n’au reuşit.

In cele din urmă umilinţele îndu­rate de Grecia au hotărît pe Venizelos să stăruie din răsputeri în acest senz. Au început atunci tratativele cu Bul­garia, cari au dus la alianţa de astăzi.

F lo ta aerian ă a A nglie i. In şedinţa camerei comunelor a Angliei, la desbaterea proiectului de budget militar, ministrul de războiu a decla­rat, că flota aeriană engleză a progre­

Turiddu. Ha! mă urmăreşti tu? Santuzza. Nu, fl pe pace! Ce-am

zis mi-a spus chiar Alflo, soţul Lolei, ce-a trecut pe-aci.

Turiddu. Asta-i răsplata iubirei mele?

Vrei să mă — ucizi tu ?Santuzza. O, cum poţi vorbi tu

astfel!Turiddu. Dă-mi bună pace! Zadar­

nic cerci mânia,Că tot nu izbuteşti să mă înşeli. Santuzza. Iubeşti pe Lola! Turiddu. Nu!Santuzza. Căci ea e mai fru­

moasă !Turiddu. Taci, înceată!Santuzza. Ţi-e dragă ,— Amar de

m ine!TuriddM. Santuzzo!Santuzza. Astă femeie rea, care

mi te-a răpit!Turiddu. Vezi tu, Santuzzo, vor-

ba-i deşartă,Nu pot fl robul bănuelei tale. Santuzza. Bate-mă,insultă-mă! Ini­

ma-mi iartă,Căci te iubeşte, moare de jale!

SCENA VI.Acelaşi, Lola,

Lola (după scenă).Crin albă floare!Văzui în vis azi noapte mii de îngeri,

Dar, ah, ca dânsul alb nici unul nu e, Crin, albă floare.

(întră şi întrerupe cântarea), Tu­riddu, n’ai văzut pe Alflo?

Turiddu. Sosit-am acum abia, nuştiu.

Lola.E poate încă la potcovar,Dar cred, că vine-acuma.(cu ironie). Dar voi ascultaţi din

piaţă sfânta slujbă?Turiddu (confus) Santuzza ’ml po­

vestea...Santuzza.

Ii spuneam, că azi sunt PaştileŞi că Domnul vede toate.Lola. Nu veniţi la sfânta slujbă?

Santuzza (cu grabă).Eu nu! La slujbă merg aceiaCe’s făr’ de prihană !...

Lola (hotărât).Mulţamescu’ţi DoamneCă m’ai învrednicit.Santuzza. O, faci prea bine, Lola.Turiddu. Să mergem... Aici nu

avem ce face.Lola (cu ironie). O, rămâi la

dânsa...Santuzza. Da, stai ! Cu tine am

de vorbă !Lola (tot cu ironie) Dumnezeu să

v’ajute... Vă las cu bine (întră în bi­serică)

sat mult, astfel, că între flotele aeriane mondiale flota engleză ocupă locul al treilea sau pQate al doilea.

Chestiunea Silistreî-— Protocolul dela Petersburg. — După

anexare — Părerile bulgarilor dinSilistra — Intervenţia militară

a României (?). —

Ziarul „Dimineaţa“ publică tex tul oficial francez al protocolului dela Petersburg. Iată în traducere românească textul acestui proto­col :

Conferinţa ambasadorilor,întrunită Ia St.-Petersburg şi la care au luat par­te, sub preşedinţia Ministrului impe­rial al afacerilor străine al Rusiei, am­basadorii Germaniei, Engliterei, Austro- Ungariei, Italiei şi Franţei, spre a se pronunţa asupra diferendului care s’a iscat între guvernele bulgar şi român cu privire la graniţa de miază zi a Do- brogei; dupăce a examinat revendică rile formulate de România şi concesiu­nile oferite de Bulgaria, decide :

1) Oraşul Silistra trebue atribuit României. Noua fruntarie româno-bul- gară va pleca dela un punct pe Dunăre, la aproape 3 kilometrii la apus de periferia Silistreî, va tăia drumul Şum- lei, apoi drumul Varnei, de asemenea la aproape 3 kilometri da periferia c- raşului şi va ajunge direct la fruntaria actuală.

O comisiune mixtă bulgaro-româ- nă va fixa la faţa locului, într’un te r­men de trei luui dela data prezentei deciziuni, linia frontierei.

La nevoe ea îşi va putea adăuga experţi numiţi de puterile mediatoare.

2) Guvernul român va da o In­demnitate acelora dintre supuşii bul­gari locuind Silistra sau teritoriul în­globat la noua frontieră, cari vor fl fă­cut cunoscut, într’un termin de şase luni, începând dela prezenta deriziune, dorinţa lor, de a părăsi oraşul sau te ­ritoriul mai sus delimitat.

O comisiune mixtă bulgaro-ro- mână, după ce va fi constatat paguba, va fixa totalul indemnitâţei.

La nevoe ea va putea să-şi adao­ge experţi numiţi de puterile media­toare.

3) Conform angajamentului pe care s’a declarat gata să-l ia, Bulgaria nu va ridica nici o fortificaţiune de-a lungul frontierei actuale, dela Dunăre la marea Neagră.

O comisiune. mixtă va determina într’un termen de şase luni, începând deia prezenta deriziune, zona în lăun- trui căreia Bulgaria îşi interzice de-a construi lucrări întărite şi se obligă să radă acele din lucrările sale cari s’ar putea găsi acolo.

La nevoe, ea va putea să-şi adao­ge experţi numiţi de puterile media­toare.

4) Conferinţa înregistrează deda- raţiunea făcută la Londra de delegatul Bulgariei şi consemnată în protocolul dela 16 (29) Ianuarie 1913, după care Bulgaria consimte a da autonomia şcoalelor şi bisericelor cuţo-vaiahilor a- flători în viitoarele posesiuni bulgare, întru cât aceste şcoli vor fl frecuentate de copii cuţo-valahi, şi de a permite crearea unui episcopat pentru aceiaşi cuţo-valahi, cu facultatea pentru gu­vernul român de a subvenţiona, sub su­

luriddu. Ha, şireato, bine ai în- to rso ! Santuzza (rece) Tu ai voit-o, şi-i bine aşa 1 Tur. (isbucnind) Pe legea mea! Sâni. Sfarmă-mi pieptul! Turid. (se depărtează). Nu! Sânt. (urmărindu-1). Turiddu, ascultă! Turid. Nu!

Sânt.Nu, nu. Turiddu!Ah, mai stai înc’o clipă,M’alungi? vrei să mă laşi?

Turid.De ce-mi ţîi calea ? De ce te tângui ? Te du de-aici, slujba-i pe sfârşite!

Sânt.A ta Santuzză plânge, te rdagă,E cu putinţă să părăseşti pe-a ta

Sautuzză ?Turid.

Pleacă, da pleacă, vino ţi în fire şi nu mai plânge că e zadarnic . . .

Te rogi acuma după ocară.Sânt. Ia sama! Turid. Nu*mi pasă

de mân’a t a !(O trânteşte şi merge’n biserică). Sânt. Pe tin’ blestemul Paştilor să

cadă!SCENA VIII.

Santuzza, Alfio.Santuzza. Dumnezeu te aduce, vere

Alflo. Alfio. Mai ţine liturghia?Sânt.

E pe sfârşite (cu intenţie) dar^Lola In loc cu tine-i cu Turiddu.

pravegherea guvernului bulgar, numi­tele instituţiuni culturale.

înainte de a se despărţi, confe-, rinţa ţine să aducă omagiu dispoziţiu- nilor cunoscute ale Bulgariei de a men­ţine şi de-a strânge din nou legăturile sale de prietenie cu [România.

Dispoziţiunile acestea uşurând în mod deosebit sarcina sa, conferinţa ex­primă convingerea că puterile vor ţine seama Bulgariei de jertfele pe cari a fost în situaţiune de-a i le cere.

Făcut în 3 exemplare la St.-Pe- tersburg 26 Aprilie — 2 Mai 1913.

(s) Sazonow. — (s) F. lourlah— (s) George W. Buchanan. — (s) D, Thurn. — (s) A. Carlotti.—(s) Delcassi

*

Comisiunile prevăzute în protoco­lul dela Petersburg în chostia anexărei Silistreî, îşi vor începe lucrările, pro­babil, peste 10—12 zile.

Imediat după anexarea formală a Silistreî guvernul român — după cura scrie un ziar guvernamental din ţ’ară— va depune în parlament un proect de lege pentru crearea unei noui Curţi de Apel, cu o singură secţie, pentr^J noul judeţ al Silistreî şi judeţele Tul-1 cea, Constanţa şi Ialomiţa. Reşedinţa Curţii de Apel va fl la Constanţa.

In Octomvrie vor avea loc alege­rile în parlament ale noului judeţ, a cărui capitală va fi Silistra. Se vor alege 4 deputaţi şi 3 senatori. Repre­zentanţii noului judeţ vor lua loc îi parlament în sesiunea ordinară care se va deschide la 15 Noemvrie viitor.

*>K(Jln. Zeit.« publică o corespon­

denţa din Silistra, spunând că autori­tăţile oraşului n-au fost informate încă asupra apropiatei schimbări. Populaţia bulgară speră că România va renunţa la Silistra, căci oraşul fără satele dim­prejur n-are nici o valoare.

Stabilirea graniţei Ia 3 kilometri dincolo de forturile vechi va fi grea, căci şanţurile sunt astfel situate încât în multe locuri nu Se cunoaşte până unde au mers fortificaţiile.

Satul Calipetrovo, dorit de Româ­nia, e aşezat mai departe decât 3 ki-1 Iometri de oraş, mai aproape însă dacă se socoteşte dela şanţul Ildistabia.^ s j

Garnizoana Silistreî e plecată con- ! tra Serbiei. In cazărmi sunt numai 600 soldaţi mahomedani, în vârstă între 30 şi 40 ani, cari au o purtare exem­plară.

*Acelaş ziar vorbind despre

criza guvernului bulgar, scrie: Deşi România urmăreşte evenimen- tele din Balcani cu rezerva obiş­nuită , e gata pentru orice evem tualitate. Dacă retragerea guver­nului bulgar va periclita sau va împedeca executarea protocolului din Petersburg, România va ocupa milităreşte teritoriul prevăzut de acesta.

- r

asta?Alfio (surprins) Ce mi spui prin

Sânt.Că ’n timp ce pe drumuri Prin vânt şi ploaie Ţi agoniseşti tu pâinea,Lola urât ţi’mpodobeşte capul. Alfio. Ha, în numele Domnului,

Santo, ce zici tu ?Sânt.

Aşa-il Turiddu mi-a răpit onoarea ţpacea

Iar’ Lola, ah, mi l-a răpit pe el.Alfio. Să ştii cătesfârtic , de mint

nenorocit-o!Sânt.

Nici odată n’am minţit eu,Eu n’am minţit nici odatăl Vai, spre ruşinea mea şi cu durere ’Ţi destăinuesc infama fap tă ... Vai mie . . .Alfio. Cumătră [Santo, destul...

şi’ţi mulţămesc. Sânt. Infamă sunt şi ticăloasă!

Alfio.Imfamii nu-s vrednici de iertare, Ocara e prea mare Am să răzbun durerea mea amari Eu sânge vreau în turburarea mea Şi dragostea în ură se făcu.

In term ezzo .SCENA IX.

Lola, Turiddu, Lucia, Cor.(Toţi ies din biserică. Lucia traversează

scena şi întră în casa ei.)

r

Nr. 114—1918. G A Z E T A T R A N S I L V A N U L Pagina 3

Ş T I R I .- 27 Maiu 2913.

S tf r i d i n M o a n a n la . Vineri la prânz regele şi regina împreună cu principesele Elisabeta, Marioara şi prin­cipele Nicolae au plecat la Constanţa.

— Regele a sancţionit legea prin care se deschide pe seama ministerului de războia un credit extraordinar de 15.000,000 lei, dintre cari 7.000,000 pentru vasele marinei militare şi armamentelor şi 8.000.000 lei pentru armamen­tul şi muniţiunite armatei de uscat.

— Românii macedoneni din Bucureşti au avut alaltăeri o întru­nire în localul Soc. macedo-române, pentru a discuta asupra situaţiei românilor din Balcani, cerând in­corporarea acestora la Albania. S’au ţinut mai mu’te vorbiri în senzul acesta, iar la sfârâit s’a ales o co- misiune, ca^e să iutervie pe lângă Italia pentru aducerea la îndepli­nire a acestei dorinţe a macedo­românilor. In sensul celor vorbite s’a votat o moţiune.

— In consiliul de administraţie al Academiei de înalte ştiinţe comerciale şi industriale vor fi numiţi d-nii Dr. C. Istrate, profesor universitar, fost minis­tru, d-1 G. Fernic, preşedintele camerei de comerciu din Galaţi, d-1 Walter Di- ckin, directorul »Băncei de credit ro­mâne, d-1 Gheorghe Şerban, industriaş, fost preşedinte al camerei de comerciu din Iaşi şi Constantin Brătăşanu, ingi- ner-industriaş. Aceştia împreună cu de­legatul ministerului de industrie şi co­merciu şi cei doi delegaţi ai camerei de comerciu din Bucureşti, cu recto­rul Academiei de înalte ştudii co­merciale şi industriale, vor forma con­siliul de administraţie al Academiei comerciale.

— Instrucţia în afacei ea de tră­dare a căpitanului Goliescu a stabilit în mod neîndoios vinovăţia acestuia. Din cercetări pare a rezulta că Goliescu nu a avut complici. Dosarul cauzei va

înaintat generalului comandant al cwpului II de armată, care va trimite pe căpitanul Goliescu în judecata con­siliului de’ războiu a numitului corp. Procesul sb ifi' judeca probabil în pri­mele iile ale Junei limie.

Pentru fOOUUl ziariştilo r a mai dă­ruit prin administraţia ziarului nostru d-1 Dr. Ioan Mihaly advocat în Sighe- tul Marmaţiei suma de 8 cor.

Sânţirsa b iseric ii din Vârşsţ. Ni se scrie: Ziua sfintei înălţării, a fost o zi de frumoasă şi nobilă înălţare sufle­tească a Românilor din Vâişeţ. Se ştie că Vârşeţul este sediul unei episcopii sârbeşti, alături a de care s’a sfinţit în această zi noul sion al legei şi credin­ţei româneşti. întreg Bănatul ba şi părţi ale Ardealului au fo^t mişcate şi Ro­mâni din toate părţile au pornit să a- ziste la actul sfinţirei nouei biserici, care a fost o adevărată serbare naţio­nală.

P. S. Sa episcopul Cristea, căruia n ziua premergătoare actului sfinţirei s’a făcut o impozan ă primire, în dru-

nul său spre locuinţa protopresbiteru- ui Tr. Oprea a fost întâmpinat în faţa ;aiedralei sârbeşti de cierul acesteia, şi lin scaunul arhieresc al catredralei sâr­

beşti a rostit o pătrunzătoare cuvân­tare în limba românească, care a stâr­nit o emoţie atât de adâncă încât chiar şi asistenţa sârbă a erupt în strigăte, de »Jivio«. (Trăiască!)

In decursul actului sfinţirii bise- ricei româneşti, episcopul sârb a rostit în limba românească »Credeul« şi »Tatăl nostru«, iar episcopul Miron Cristea a ţinut o frumoasă şi impresionantă pre­dică mulţimei de credincioşi. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. Sa cu ur­mătoarea asistenţă. I. P. S. Sa Filaret Musta, P. C. L or: Dr. Traian Badescu şi Dr. Iosif Olariu, protopopii Ghidiu, Pepa, Oprea şi Lupaş şi diaconul Mag- descu.

Remarc, că în numeroasa asis­tenţă a P. S. Sale a fost şi încă**unţitul său părinte, fapt care a produr'f foarte viie impresie.

Despre construcţia bisericii »Dra­pelul« scrie următoarele :

PJanul ei în stil curat bizant’n. i- mitând s. Sofia, construit de arhitectul Boitor şi executat de arhitectul Feren- csik, ca şi pictura grandioasă a lui Virgil Simonescu, mai ales în regiunile cupolei, apoi sculpturile lui Busuioc, admirate de mult de toţi pricepătorii, ne înfăţişează biserica cea mai fru- J moaşă poate din întreg Bănatul. Fie sând bine şi recunoscând meritul lu­crării arhitecţilor, a sculptorilor şi a petrariului, şl el român, relevăm în special pictura lui Simonescu, căci a- vem impresia, că tinărul nostru artist bănăţean ne a dat aci suprema dovadă a marelui său talent. El ne a dat pic­tură bizantină curată în înfăţişare na­ţională prin ornamentica, care se înalţă în mai multe brâuri cuceritoare de i- nimi spre altar. Evangeliştii dela baza cupolei ne prezintă capetele istorice ale iui Mihai Viteazul şi Ştefan cei Mare. j De asupra intrării din dreapta ne pre- J zintă cina cea de taină într’o forma a- j propiată de zilele noastre: Christos şe- ] zând la masă înconjurat de ţărani şi ţărance române în port săliştenesc. Sfinţii lui Simonescu se desting mai a- les prin o puternică expresie în faţă. Formele corpului nu sunt uscate ci pline, fără a fi senzuale. Coloratura bo­gată, dar discretă, liniştită pentru ochi.

România ia exnoz'ţia din Mtlncbsn.Am amintit despre participarea şi suc­cesul României la această expoziţie. Primim acum din Mitnchon următoarea ştire: Secţia românească dela Palatul de cristal, reprezentată în juriul inter­naţional de dl delegat Tzigara Samur- caş, a primit patru medalii: Dl Mirea întâia; dnii Lukian, Steriadi şi Verona a doua.

Aeroplan »V la icu « — tip m ilitar.Vorbind despre aviatorul Aurel Vlaicu şi despre succesele sale, ziarul bucu- reştean »Dimineaţa« spune, între al­tele, următoarele: Pentru satisfacerea marelui public care arată atâta caldă simpatie unicului nostru aviator-con- structur, suntem în măsură de a anunţa că îndată după venirea d lui general Hârjeu în capul ministerului de războiu, şi anume la 8 Decemvrie1912, s’a comandat inginerului V'aicu de cătră administraţia superioară a armatei construirea unui aeroplan Vlaicu, pe preţul de 27 mii lei, dându- i se un avans de 9 mii lei şi fixându i-se termenul de predare pe ziua de 1 Iulie1913.

Pentru lămurirea publicului soco­tim necesar să spunem însă că minis­terul de râzboiu i-a impus ingineru­lui Vlaicu condiţiunea de a construi un aparat tip militar, cu două locuri, unul pentru conducător şi altul pentru ob-

servator — tocmai în dorinţa ce nu ­treşte ca, dacă aparatul Vlaicu va su­porta această modificare, cum se speră, să comande cât mai multe aparate pentru trebuinţele armatei.

In cercurile militare se crede că aparatul Vlaicu, cu stabilitatea sa ideală şi cu construcţia sa simplă şi proprie pentru investigaţiuni militare, reuşind să introducă cu succes şi mo­dificarea cerută de ministerul de răz- boiu, va fi indicat ca cel mai potrivit

Í şi mai bun aparat pentru trebuinţele armatei. Totul depinde însă de rezulta­tul experienţelor, ce se vor face cu noul aparat a cărui sosire din Anglia, unde se construeşte, se aşteaptă pe ziua de 1 Iulie a. c.

Să nădăjduim deci că priceperea 1 şi reputaţia solidă întemeiată a ingine­

rului Vlaicu nu se vor desminţinici de astădată cum nu s’au desminţit nici acum trei ani, cu toată neîncrederea ce sa manifestă de cătră unii.

Invitare. Prin aceasta invităm cu toată onoarea la adunarea generală a reuniunii, >Sf Maria,» ce să va ţine în 22 Iunie c. la 4 oare p. m. în şcoala de fetiţe din loc (íókai ii. 6) cu următoarea ordine de z i : 1. Deschide­rea adunării şi alegerea alor 2 verifica­tori. 2. Raportul comitetului 3. Rapor­tul socotelilor 4. Alegerea alor 2 co- misiuni pentru cenzurarea rapoartelor, înscrierea de membri noui şi candida- rea noului coiritet. 5. Raportul comi- siunilor 6. Alegerea noului comitet 7. Eventuale propuneri 8. închiderea adu­nării.

Cluj 6 Iunie 1913 — Ana Pop născ. Lemeny prezidentă Dr. Simion Nemeş secratar.

Noii advocat rom ân. Aflăm cu plă­cere că fostul redactor al »Gazetei Tran­silvaniei«, d-1 Dr Sever Dan şi-a luat zilele trecute cenzura de advocat în Budapesta

In a facerea de trădare a colooe- lUtül Red!, ziarele vieneze mai aduc următoarele amănunte: La locuinţa co­lonelului au fost aflate 17.000 cor. bani în numerar, douăzeci de uniforme milităreşti o bogată garderobă de haine civile după ultima modă împreună cu o mulţime de ochiane, aparate de foto­grafiat şi alto obiecte, reflectoare, ma­şini de copiat etc Probabil, că de a- ceste aparate s a folosit colonelul la fotografierea întăriturilor dela Przemysl. Toate aceste obiecte au fost trimise comisiei militare de anchetare din Viena.

Despre revolverul, cu care şi-a stins Redl vieaţa, se spune — s-a vor­bit şi în Reichsrat despre aceasta — că ar fi fest cumpărat Sâmbătă după prânz dela un magazin de arme din Viena. Cumpărătorul revolverului ar fi unul dintre membrii comisiei militare, însărcinată cu cercetările în afacerea Redl.

Cercetările pentru descoperirea complicilor colonelului iau proporţii tot mai mari, estinzându-se asupra tot mai multor garnizoane. De câteva săp­tămâni se fac cercetări—- după cum se spune - şi în Szombathely, unde se aşteap­tă pe cât de curând arestări senzaţionale. Se ştie că dela cassa regimentului de aici a dispărut încă de luni de zile suma de 27.000 cor. Cercetările de atunci au rămas fără rezultat, faptul însă că de­odată cu această sumă au dispărut şi unele scrisori militare de o mare im­portanţă, a produs o întorsătură, adu* cându-se şi acest furt în legătură cu afacerea colonelului trădător.

Cor. (bărbaţii)âcasă, acasă prietini, unde ne-aşteaptă Neveste blânde, haidem!Ce veselie, inima să ’nseninezi, S’alergăm, s’alergăm.

Cor. (femeile)Acasă, acasă, surate, unde ne-aştoaptă Bărbaţii noştri, haidem!Ce veselie, inima să ’nseninezi, S’alergăm, s’alergăm.

(corul se îndepărtează).Turiddu, (cătră Lola, care vrea să se

ducă)Cumătră Lola, pleci aşa degrabă Fără să-mi spui măcar o vorbă?

Lola.Merg acasă. . .Spune, n-ai văzut pe Alfio ?

T uriddu.N’ai nici o grije, vine’n piaţă

(cătră cor)f - iSă bem un strop de vin,

fn cinstea zilei de astăz i!(Toţi se apropie de mese şi iau paha­

rele).Turiddu.

Să trăiască vinu’n spume Ce ne ’nveseleşte ’n lume Şi ne’aduce rîsete şi glume,Mii de bucurii.Dragii mei, trăiască vinul Clar şi roşu ca rubinul

Ce înneacă grijile Şi chinu ’n valuri purpurii.Cor. V ivat!

Turiddu (cătră -Lola). Cu bine ’n toate (bea).

Lola (cătră Turiddu). Noroc şi voie bună I

Turiddu (cătră cor) Să bem !Cori V ivat!Lola, Turiddu şi Corul. Să bem !

Noroc şi voie bună.Toţi. Să trăiască vinu ’n spume!

etc. etc.SCENA X.

Aceiaşi, Alfio, jAlfio (întră). Vă salut, dragi prie­

tini !Cor. Bun sosit, vere Alfio!

Turiddu.Bun sosit fi ! Cu noi să beai pofteşte. Iată, plin e paharul.

Alfio (refuză).Graţie l Dâr vinul tău n-o să-mi pri-

iască,C’ar însemna să torn pe gât otravă !

Turiddu (varsă vinul şl svârle paharul) Cum ţi-o fi voia.

Lola, (speriată) O, Doamne, ce va fi? Câteva femei (sfătuindu se-i şop­

tesc) Cumătră Lola, hai să plecăm d’aci.. .

(Toate femeile se duc cu Lola),

Turiddu (calm, cătră Alfio). Mai ai ceva de-am spune?

Alfio. Eu? Nu !Turiddu, Atunci dar stau gata la

poruncă.Alfio. îndată ?Turiddu. Acum chiar ! (Se îmbră­

ţişează Turiddu muşcă de urechea dreaptă pe Alfio).

AlfioVere Turiddu, ai muşcătură br,nă. Ne-am înţeles prea bine, ca o fi să fie

TuridduVere Alfio: Eu ştiu că vina-i mare Şi ’ţi jur că simt remuşcări amare Şi-s pregătit s ă ’mi iau pe loc răsplata. Dar’ de-oi muri eu, ce face biata Santa? Ea, aşa de bună, rămâne părăsită I Voiu ştii să te străpung cu acest oţel.

AlfioBun, vere! soarfoa între noi aleagă. Te-a^tept afară în spatele grădinei.

(Pleacă)SCENA XI.

Turiddu, LuciaTuriddu (chemând)

Mamă! (Lucia apare)Mamă! Ştii, vinul a fost prea tare, Turnat am astăzi pahare multe.Merg în câmp la a e r ...Dar’ mai nainte bine mă-cuvântă,Cum ai făcut când am plecat la oaste

Vlferllor românii Suntem rugaţi a da loc următoarei întrebări adresată vîierilor români: Contra peronosporei pregăteşti fluidul din 1% piatră vânătă şi 2% var — însă dela natură una va fi mai tare ca alta, dar care strică frunzei de vie — var mai mult, sau piatră mai m ultă??? Eu sunt de pă­rere că piatra strică şi nu varul. Mă rog de răspuns. — Cu stimă : loan Manica învăţător la şcoala elementară şi ab­solvent al şcoalei agronomice din Hod- mező vásárhely.

Cununie. Leopold Adler privatier s’a cununat Sâmbătă în 7 Iunie n. cu văd. Maria Adolf Fink. 1—1

Din Braşov şi Ţaca-Bârsei.Şcoalele medii gr. or. române din

Braşov. Programul examenelor. Anul şcolar 1912—1913.

A) Examenul oral de maturitate la gimnaziu se va ţinea în zilele de 4/17— 8/21 Iunie în sala festivă a şcoalei.

B) Examenele private (particulare) se vor ţinea în zilele de 10/23—15/28 Iunie, — având şcolarii privatişti să se prezinte în cancelaria direcţiunii gim­naziale Luni în 10/23 Iunie la 8 oare dimineaţa.

C) Examenul public de gimnas­tică se va ţinea în curtea de gimnas­tică (intrarea din strada băilor de aburi) Duminecă în 9/22 Iunie la 5 oare p. m., în caz de timp nefavorabil, în ziua ur­mătoare.

D) Examenele publice de încheiere se vor ţinea la gimnaziu Joi în 27 Iu­nie v. şi la şcoala reală Vineri în 28 Iunie v.

E) încheierea solemnă a anului şcolar se va face Sâmbătă în 29 Iunie v. (ziua Sfinţilor apostoli Petru şi Pa- vel) în sala festivă la oarele 11 după ce şcoalele vor fi asistat în corpore la serviciul divin în biserica Sf. Nicolae din Scheiu.

După încheierea festivă a anului şcolar se vor distribui între şcolari (prin d-nii profesori de clasă în localele de clasă) testimoniiie şi anuarul şcoalei.

Participarea la examene şi la în­cheierea anului este obligătoare pentru toţi şcolarii. Absenţii nu vor primi tes­timoniu şi anuar şi vor fi deosebit pe­depsiţi.

Braşov, în 25 Maiu v. 1913.Direcţiunea şcoalelor medii

gr. or. române.

Serbarea pomilor şi a paserilor.Sprinten şi vesel convoiul elevilor dela şcoalele elementare din Braşov, con­duşi de membrii corpului didactic, au urcat alaltaeri drumul spre »Pietriş«, unde a avut loc »Serbarea pomilor şi a paserilorr,« care a fost deschisă printr’o vorbire a d-lui dir. St. Popovici. In bună dispoziţie a decurs apoi întreg programul serbării compus din vorbiri ocazionale rostite de membrii corpului învăţătoresc, şi din diferite declamaţii şi coruri ale copiilor de şcoală. A fost o veselă zi de sărbătoare pentru micii copilaşi cari în aerul înviorător al pă­durii de brad, desfătaţi Ia dulcele ciri­pit al paserilor au ascultat sfaturile părinţilor lor sufleteşti.

Sportul în Braşov şi studenţimea noastră. Ieri, Duminecă, s’a dat o luptă interesantă de Foot-bal între studenţi­mea noastră şi între studenţimea un­gurească, pe livadia de lângă palatul financiar. Comercialiştii şi gimnaziştii noştri sunt împărţiţi în două despărţă- minte mari, subt conducerea prof Dr.

Pe urmă, mamă, de poate Nu m-aş mai întoarce...Sântei fii mamă, cărei îi jurasem S’o duc la altar odată.Să-i porţi tu de grije de nu m’oi în­

toarce.Lucia

Ce ce vorbeşti aşa, Turiddu dragă?[Turiddu (cu uşurinţă)

Ah, iartă, dar vinul, vinul e de vină! Te roagă totuşi, mamă, pentru mine.O, mamă dragă, stringemă’n braţe Şi mă sărută. Adio... Te las,

(Fuge desperat)

SCENA XII.Lucia, Santuzza, Cor,

Lucia (fuge disperată după Turiddu)Turiddu, ce’nsemnează ?Santuzzo !

Santuzza (întră şi cada în braţele Luciei). O, scumpă mamă!

(S’aude murmur în depărtare) O femee (strigă din depărtare)

A ucis pe Turiddu !Turiddu e m o rt!

/ (Toţi strigă cu spaimă).(Cortina cade repede).

Sfârşit

| 1. Baciu. Despărţământul nostru I s’a | luptat cu bravură câştigând de patru

ori (4 goal-uri) până când partea con­trară n’a avut nici un singur goal. (deci 0 :4) Despărţ. II a avut să înre­gistreze proporţia 1 :1 . O lume multă a fost de faţă la aceste lupte intere­sante. Felicităm tinerimea română, înainte!

Jubileul de 50 ani al societăţii »Dallârda« a fost serbat de concetăţenii noştri maghiari cu mare însufleţire. A- proape toate reuniunile maghiare de cântări mai de seamă din ţară au fost reprezentate prin delegaţiuni speciale, ba unele coruri s’au prezentat complet. Punctul culminant al festivităţilor a fost şedinţa festivă, la care s’au adus reu- niunei jubilante felicitări din partea de- legaţiunilor numeroase ; apoi concertele date eri după amiazi la orele 4 şi sea­ra la 8.

La concertul prim au colaborat toate corurile prezente, distingându-se cu deosebire reuniunea de cântări din Buda, cea din Bucureşti, Făgăraş şi Cluj. Prestaţiunile corurilor au fost frumoase şi au dovedit marele progres ce l-au făcut în ultimii ani aceste co­ruri pe terenul cântării artistice. Con­certul de seară: reprezentarea orato­riului lui List »Legenda Sf. Elisaveta« de cătră însuşi reuniunea jubilantă »Dal­lârda« a fost o remarcabilă prestaţiune, ceea-ce este cu deosebire meritul abi­lului dirigent, d-1 Emil Hon}gberger, sub a cărui conducere reuniunea »Dallârda« a luat un frumos avânt. Dintre solişti s’au remarcat cu deosebire d-nele Ho- nigberger, Hiibner şi Gross, iar dintre bărbaţi d-nii Szocs şi Stammler.

„Reuniunea învăţ. Rom- Săiăgieni“-— Convocare. —

In senzul §-lui 34 din statute membrii »Reun. Înv. Rom. Săiăgieni« se convoacă la a XLIII, adunare gene­rală ordinară la Şimleul - Silvaniei, pe ziua de 12 Iulie n. (S-ţii ap. Petru şi Pavel) 1913.

Sunt invitaţi la această adunare generală, afară de membrii ei, şi fraţii învăţători din părţile învecinate, pre­cum şi Ven. cler şi inteligenţa română şi toţi sprijinitorii şi binevoitorii învă­ţăm? ntului poporal.

Dat în Şimleu, din şedinţa corn. centr. al R. 1. R. S., ţinută la 6 Iunien. 1913.

Simion Oros, Demetriu Pop,prezident. secretar.

ULTIMEŞTIBParis 9 Iunie. Ziarului »Le Matin«

i se telegrafiază din Belgrad:Toate cercurile politice atribue

cea mai mare importanţă nego­cierilor angajate în acest mo­ment între Serbiafşi România de-a ajunge la o înţelegere politică care ar preceda intrarea României in confederaţiunea balcanică sau cel puţin în alianţa existentă dintre Serbia şi Grecia. Guvernul sârb a trimis la Bucureşti acum trei săp­tămâni pe dl Balugcici consulul general al Serbiei la Salonic, cu misiunea de a expune guvernului românesc bazele unei astfel da înţelegeri.

D 1 Maiorescu preşedintele con­siliului şi ministru de externe al României a răspuns că primeşte în principiu propunerile guvernului sâr­besc, dar că nu poate întră în tra­tative înainte de regularea defini­tivă, între aliaţii balcanici a ches­tiunii teritoriilor ocupate de dânşii.

Prinţul D. Ghica, ministrul Ro­mâniei la Sofia, a părăsit Belgra­dul după ce, împreună cu d-1 Fi- lality ministrul României la Bel­grad a avut numeroase convorbiri cu d*l Pasici, primul ministru sârb.

Constantinopol 9 Iunie. Co­respondentul din Salonic al ziaru­lui pLloyd Ottoman“ afirmă a şti din sursă bună că o convenţinne militară a fost semnată între greci şi sârbi. Reprezentantul Serbiei s’a dus anume în acest scop la Sa­lonic.

POSTA REDACTIUHEI.Dr. S. Nemeş, Cluj. Deoarece

scrisoarea d-Voastră am primit-o nu­mai Sâmbătă după încherea ziarului, o publicăm în numărul de azi.

PO ŞT A A D M IN ISTRA ŢIU N EI.D lui S im o n e t t i S i l v iu , Valiora. Cu cela

12 oor. trimisa acuma sunteţi achitat până. la 1 Iulie a. c.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responzabil: loan Brotea*

Pgina 4 O A Z ET A T R A N S I L V A N U L Nr. 115 — 1813

Invenţie nouă!Prin muncă neîntreruptă mi-a succes invenţia

Cărămidă din material de peatră,care este cu 25 % mai uşoară ca cărămida de lut, şi cu 25^

mai ieftină. Durabilitatea ei este nepreţuita. Recomand această invenţie celor interesaţi, se poate lifera

prompt ori şi ce cantitate.Informaţii mai de aproape d ă :

W eisz A rm in Strada Orfanilor Nr- 7.

La aceasta întreprindere se caută un tovaros cu 10,000 cor.5-6.

D e sfa c e re de m ă rfu riconcesionată de autoritate la

. . . O R I T Z K R A U S Slagazin de tricotaj şi mărunţişuri, — Târgul poemelor Nr. 18.

Întreg stocul de mărfuri se vinde

C v u p r e ţ d . e r r x i n . - u j a . e I e f t i n .

ca ciorapi, albituri pentru bărbaţi şi copii, jiletce de»—io. lână, reţele, p or ti oluri.

Din cauza "reâncerei depositnluis’a scăzut preţurile la

toate artico le le de modă pentru bărbaţi,în Mdgaz'nul de mode

Old EnglandMarttin LaszloStrada Vămii 9.

3-10.

Hotel si Cafenea „ i E T R O P O l 77

Am onoarea a aduce Ia cunoştinţa On. public din Braşov şi jur, şi On. oaspeţi din România câ am luat în antreprisă:

Hotelul şi cafeneaua „Metropol”iIr> aşo v 9 S t r a d a H e a g r ă Wr.

renovat şi aranjat cu tot confortul necesar. 20 camere.Rog cu toată căldura Onor. Domni şi Dama din România a

cerceta Hotelul în sesonul de vară.Asigurând pe Onor. visitatori de un serviciu prompt şi cu aten­ţiune, sper că voi fi sprijinit în ncua mea întreprindere cu de­

osebire din partea On. public românesc.Cu toată stima

5-36. láncú Acsente.i m&spmsssm tEmmamamm a«KmaBBBmsasBaaamsaaBSBmassame»

Onorabilul comerciant ţine de a vinde muşteriilor săi „ZACHERLIN“ cerut de ei, care are efect incomparabil de bun şi nu, un alt surogat.

Din nefericire mai există şi alţi comer­cianţi!

De aceia avertisăm pe amicii veritabilu­lui „ZACHERL1N“ de a băga bine de samă, să nu li se vânză sticle cu „Zacherlin“ bine imitate, ci să observe ca numele „ZACHER- LIN“ să fie pus pe ele.

03

IOl

„A riesana“institut de credit şi economii societa-j

te pe acţiuni.Turda.

Concurs.Pentru ocuparea postului de

contabil la filiala din Jara prin această se escrie concrs cu termin de 15Julie c. »

Dela recurenţi se recere sa fie ahsoluţi de şcoala c jmercialâ, se posedă în vorbă şi scris pe lângă limba română cel puţin limba maghiară se aibă pml pentru a conduce aia: eibe filialei,

Salar începător Cor. 1200 - şi cvprtir în localul institutului, Postul e de ocupat în 1 Septem vrie.Turda, 80 Maiu 1913.

Direcţiunea.1-3

Nr 1298/913 not*

P ublicaţie .

Vânzare de lemne,In cancelaria comunei Ve­

neţia do jcs Cercul Şercăiei, co­mitatul Făgăraş să va ţinea în ÎS Iunie 1913 la oarele 11 a. in li­citaţie publică verbală împreunată cu oferte incluse cu care ocaziuresă va vinde 504 stâijini scurţlemne ee f&g tinere crepate ci preţul de strigare 6040 kor. 444 stâojini lungi lemne tineri necrepate cu pre ul de strigări 6660 koroane.

Din preţul de strigare se de pune 10% vadiu în bani gata sau hârtii de valoare.

Desluşiri referitoare la con diţiunile de licitare şi de contrac precum şi alte date de lipsă da primăria comunală verbal sau în scris,

Veneţia de jos în 4 Iunie 1913, |P rim ăria comunală

„Adler“ Automobild e închiriat.

Braşovechi strada dţ mijloe Nr. 40.

1-8

Szám. 2213/1913.

Conçus.Nr. 2218/1913 preţ. P.ntru

ocuparea postului sistemisat al tre­ilea şi vacant postului de viceootar in comuna Polyân cercul szerda thely, comtatul Szeben pi in aceas a publiţciiconeurs şi provoc pe reflectanat la acesteposturi care sunt doteu cu 1600 coroane, res pectlve c 1000 coroane salar anu­al a şi înainta recererile lor ins truite conform § 6 art, I. din1883 respective §-3 art. XX din 1900 şi atestatele despre serviri» ie lor de până acuma subsemna­tului oficiu pretorial până 21 Iu­nie 1913.

Cunoaşterea în vorbire şi scris în limba românească se recere necondiţionat. — Ziua de alegere se va defige ulterior.

Szerdahely la 28 Ai ai 1913.Primpretornl cercual.

Dr. Bruckner-3—3

H. ApfelbachBRAŞOV, Strada Porţii 18.

I

(La regele gulerilor.)Vă recomand manazinul meu mare de ciorapi de bărbaţi, dame şi copii şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi colorate de turist. Ismene lungi şi scurte până la genunchi. Gulere

manjete şi cravate moderne. Umbrele, Toilet şi Parfumerie.Vă servesc solid şi sigur.

44-52.BlWa£5gSBS€Hg9gSgB£SgB6S

1

'UPARUL W U «R «F«H A. MUKKfclANU BRANIŞTE & COMP BRAŞOV.