„ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ ÎN CADRUL ING

TIMIȘOARA ASIGURĂRI DE VIAŢĂ S.A.

STUDIU DE CAZ PRODUSELE UNIT - LINKED”

1

CUPRINS

INTRODUCERE………………..........................................................................5

CAPITOLUL I - NECESITATEA ȘI IMPORTANȚA APARIȚIEI

ASIGURĂRILOR ÎN LUME ...................................................................................8

1.1. Apariţia şi dezvoltarea asigurărilor în România………………………................8

1.2. Evoluţia asigurărilor de viaţă în România……………………………................25

CAPITOLUL II - PREZENTAREA ȘI ANALIZA ACTIVITĂȚII DE

ASIGUARARE LA ING…………..........................................................................32

2.1. Activitatea concernului financiar ING………………………………................32

2.2. ING România…………………………………………………………...............37

2.3. ING Asigurări de viaţă România…………………………………….................39

CAPITOLUL III - CONTRACTUL DE ASIGURARE DE

VIAȚĂ………………………………........................................................................56

3.1.Particularităţile contractului de asigurare- ING Asigurări de

viaţă…………………………………………………………………….....................56

3.2. Produse de asigurare de viaţă cu componentă de investiţie ale

ING……………………………………………………..............................................69

CAPITOLUL IV - REZULTATE FINANCIARE ALE ACTIVITĂȚII DE

ASIGURARE LA ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ

S.A.TIMIȘOARA…………………….………………..............................................86

4.1.Veniturile societăţilor de asigurări, situaţia încasărilor

de prima de asigurare la ING Asigurări de Viaţă Timișoara…………………….......86

4.2.Cheltuielile societăţilor de asigurări, sume asigurate şi

indemnizaţii de asigurare plătite de ING Asigurări de Viaţă Timișoara......................92

4.3.Indicatori de eficienţă în activitatea de asigurar.....................................................96

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI SOLUȚII ȘI PROPUNERI PENTRU

DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚII DE ASIGURARE LA ING ASIGURĂRI DE

VIAȚĂ........................................................................................................................99

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................100

2

“ New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asigurătorilor… fără

asigurări, n-ar exista zgârie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta să

lucreze la o asemenea înălţime, riscând să facă un plonjon mortal şi să-şi

lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist nu ar investi milioane

pentru a construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-ar

putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni nu ar circula cu un

automobilul pe străzi.

Chiar cu un Ford, un bun şofer este conştient de faptul că în fiecare

clipă riscă să dea peste un pieton”

HENRY FORD

3

INTRODUCERE

Apariţia asigurărilor este legată de necesitatea ca oamenii să se ajute reciproc în

cazul daunelor în permanentă creştere, iar a reasigurărilor pentru sprijinirea între ei a celor

care administrează fondurile şi activităţile de asigurare.

De-a lungul timpului, societatea a fost caracterizată de două tipuri de economii:

economiile de schimb ( realizate cu elemente corespunzătoare pieţei de schimb, bani,

instrumente financiare diverse) şi economiile naturale acestea datând din timpuri mult mai

vechi decât primele.

Într-o astfel de economie naturală, putem privi conceptul de asigurare ca pe o formă

de preluare a daunelor şi a procesului de dezdăunare pe cât mai multe umere. De exemplu,

dacă o casă suferea un incendiu devastator, membrii comunităţii respective trebuiau să

ajute la reconstruirea casei altfel, nu vor primi nici ei ajutor în viitor. Acest tip de asigurare

a supravieţuit până în zilele noastre în regiunile în care economiile de schimb moderne au

pătruns decât superficial ( de exemplu în unele ţări de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice).

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, creşterea importanţei Londrei ca şi centru

comercial a dus, de asemenea, la apariţia unei cereri reale pentru asigurare ( mai precis de

asigurare maritimă). La finalul anilor 1680 a fost creată organizaţia Lloyd de armatorii şi

oamenii de finanţe care frecventau cafeneaua lui Edward Lloyd. Acesta era locul principal

de întâlnire dintre părţile care doreau să-şi asigure navele şi cele care erau dispuse să

subscrie riscurile aferente1.

Cele mai vechi forme de asigurare sunt întâlnite în Antichitate şi datează de circa

6500 de ani. Atunci au apărut primele instituţii sociale menite a asigura protecţia

individului şi a bunurilor sale. Este vorba despre instituţii sociale de întra-ajutorare

naturală a cioplitorilor în piatră din Egiptul Antic, de asigurare a transportului în caravane,

prin repartizarea costurilor datorate furturilor, între toţi comercianţii care participau la

transportul respective, organizarea de asociaţii a căror activitate consta în a da ajutor

membrilor săi şi familiilor acestora în caz de incendii, boală sau deces.2

Prin anul 650 înainte de Hristos, în Grecia Antică înţeleptul legislator Solon a

obligat societăţile politice şi meşteşugăreşti să constituie un fond comun alimentat prin

cotizaţii lunare, destinat să repare prejudiciile survenite în interiorul grupului. Este cea

dintâi asigurare obligatorie care se cunoaşte.3

1 Văcărel I., Bercea F. – Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2007, pag 101.2 Ciumaş C.- Asigurările internaţionale- arhitectură şi problematică la debutul mileniului III, Editura Intelcredo, Deva, 2001,pag 19.3 Idem

4

Cercetările istorice au scos la iveală că prima formă de dispersie a riscurilor şi, mai

apoi, de asigurare o reprezintă cea practicată de negustorii chinezi, care-şi distribuiau

marfa pe mai multe vase ce urmau să o transporte, reducând astfel riscul ca întreaga

cantitate de marfă să fie supusă pierderii.

În Evul Mediu, odată cu dezvoltarea schimburilor comerciale, cu amplificarea

acordării de împrumuturi, au apărut reguli principale care au stat la baza asiguării moderne.

Evolutia asigurărilor este strâns legată de dezvoltarea comerţului pe mare şi a asigurărilor

maritime, care au influenţat, în mare măsură, toate celelalte tipuri de asigurări, în special pe

cele de transport.

Secolul al IX-lea desemnează începutul asigurărilor moderne.

Apariţia asigurărilor maritime ca primă formă de asigurare are la bază strânsa

legătură dintre comerţ şi navigaţia maritimă descoperindu-se că navele, mărfurile, navlul şi

vieţile oamenilor erau expuse riscurilor mării.

Perioada de dezvoltare a sigurărilor maritime a debutat în secolul al XVI-lea în

Italia, Anglia şi Franţa.

Primele poliţe4 de asigurare maritimă sunt scrise în limba italiană şi reprezintă

modelul pe baza cărora s-au dezvoltat ulterior contractele de asigurări, inclusiv poliţele

Lloyd’s din Anglia.

Cel mai vechi contract de asigurare care a fost păstrat, a fost subscris în Genova în

1347, iar prima companie de asigurări maritime datează din 1424, tot la Genova. Într-o

poliţă încheiată în 1385, se acopereau următoarele categorii de riscuri:

- calamităţi naturale, incendii, confiscarea mărfii de către autorităţi locale etc.

Cunoscută ca promotoare principală a asigurărilor maritime, Anglia are un rol

principal în acest domeniu. Arhivele industriei de asigurări se numără printre cele mai

vechi şi mai mari colecţii de documente din Marea Britanie. Importanţa lor este foarte

mare pentru că demonstrează dezvoltarea asigurărilor începând cu secolul al XVI-lea şi

reprezintă şi o sursă importantă, pentru asigurătorii de astăzi, de statistici şi informaţii

detaliate pentru fiecare risc. Aceste arhive fac posibilă cunoaşterea practicilor vremurilor,

evoluţia sectorului, navele şi proprietăţile asigurate, constituind o reflectare a schimbărilor

economice şi sociale oglindite clar şi în istoria asigurărilor.

După asigurările maritime, s-au dezvoltat şi alte categorii de asigurări. Au urmat

asigurările de viaţă, a căror bază a fost creată de către finanţistul italian Tonti, care a creat

primele “tontine” în franceză, acestea fiind asociaţii constituite pe o perioadă de timp, în

4 Termenul de „poliţa” provine de la cuvântul italian „poliz”, care înseamnă certificat, atestare.

5

decursul căreia, membrii asociaţiei vărsau la fondul comun o cotizaţie anuală, în funcţie de

vârstă. La expirarea termenului pentru care a fost constituită asociaţia, sumele rezultate din

capitalizarea cotizaţiilor de-a lungul perioadei, erau repartizate între membrii

supravieţuitori. Această formă de asigurare reprezintă practic asigurările de supravieţuire

din zilele noastre.5

Asigurarea, aşa cum este percepută în zilele noastre, are ca izvor de apariţie marele

incendiu din Londra din anul 1666, când au fost distruse 13200 de case. În urma acestui

dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea clădirilor. În anul

1680, englezul a înfiinţat prima companie de asigurări de incendii din Anglia, denumită

“The Fire Office”.

Pe parcurs, au apărut progresiv şi alte ramuri de asigurare: asigurări împotriva

accidentelor, a mortalităţii animalelor, a cailor de cursă, împotriva furtului şi asigurări de

răspundere civilă.

În Statele Unite ale Americii, prima companie de asigurări a demarat activitatea tot

prin încheierea asigurărilor pentru incendii, cu sediul în Charles Town (oraşul Charleston

de astăzi), în anul 1732.

Timp îndelungat, reticienţele de ordin moral, au încetinit dezvoltarea anumitor

tipuri de asigurări. Este cazul asigurărilor de viaţă, faţă de care, anumiţi jurişti considerau

imorală încheierea de pacturi asupra vieţii umane, de asemenea asigurarea de răspundere

civilă era criticată, mult timp crezându-se că, dacă o persoană sau o întreprindere se asigură

împotriva consecinţelor, greşelilor sau neglijenţelor, ar determina o conduită expusă

riscurilor şi ar multiplica pagubele în loc să le prevină.

5 Văcărel I., Bercea F. – Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2007, pag. 100.

6

CAPITOLUL I

Necesitatea și importanța apariției asigurarilor în lume

1.1. Apariţia şi dezvoltarea asigurărilor în România

În România, primele forme de asigurare se întâlnesc încă înainte de secolul al XIX-

lea, respective un fel de într-ajutorare reciprocă a membrilor aceleiaşi comune la decesul

vitelor denumită în limbajul vremii “Hopşă”.

Breslele din Transilvania, înfiinţate în secolul al XIV-lea au fost primele organizaţii

care au practicat o formă de asigurare pe principiul mutualităţii şi întrajutorării. Aceasta se

refereă la asigurări de viaţă şi potrivit clauzelor fiecare membru era obligat să plătească o

taxă de înscriere iar apoi cotizaţii periodice. Sumele astfel strânse erau folosite pentru a

suporta cheltuielile de înmormântare pentru membri săraci ai breslei, precum şi pentru

plata de ajutoare pentru familia decedatului atunci când aceştia rămâneau fără mijloace de

trai.

În timp au luat fiinţă şi s-au dezvoltat asociaţii pentru stigerea incediilor care

funcţionau cu aportul şi în favoarea mai multor comune învecinate. Se menţionează astfel o

Casă de incendii organizată la Braşov în anul 1744. Principiul de funcţionare era cel al

creării unui fond comun prin contribuţia trimestrială a fiecăui membru al casei din care se

despăgubea cel care suferea de pe urma unui incendiu.6

O instituţie de asigurare pentru incendiu s-a creat la Sibiu la iniţiativa magistraturii

oraşului în anul 1823 dar în anul 1864, când statutul său fusese definitivat, numai jumătate

din proprietarii de imobile şi-au dat adeziunea pentru constituirea ei.

În secolele XIX şi XX o dată cu dezvoltarea societăţii şi cu creşterea gradului de

complexitate a activităţilor desfăşurate a sporit şi interesul oamenilor pentru acţiunea de

asigurare. Prima organizaţie de asigurare propriu-zisă s-a constituit la Braşov în anul 1844

de către Asociaţia Meseriaşilor sub denumirea Institutul Naţional de Pensii din Braşov,

având caracter specific de asigurări de viaţă.

Condiţiile istorice din Transilvania au permis ca sub influenţa unor mari societăţi

de asigurare ale timpului (Assicurazioni Generali şi Riunioni Adriatica di Sicurt), a căror

rază de acţiune s-a extins şi în această parte a ţării noastre, populaţia să cunoască mai

înainte decât cea din alte părţi ale ţării, instituţia de asigurare.

6 http://www.unsar.ro - Istoria asigurărilor

7

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea o

dată cu dezvoltarea economică a ţării, s-a dezvoltat şi sectorul asigurărilor apărând în

peisajul economic o serie de societăţi de asigurare cum ar fi: Transilvania-1866, Dacia-

1871, România-1873, Naţionala-1882, Generala-1887, Agricola-1906, Urania, Patria,

Banca Generală de Asigurare-1911. În anul 1881, prin fuzionarea societăţilor Dacia şi

România a luat fiinţă societatea Dacia-România care în 1909 a preluat societatea Patria.

În anul 1887, în Brăila, cercurile comerciale din Brăila şi Galaţi, în colaborare cu

Banca Marmorosch Blank, înfiinţează societatea de asigurări Generala având ca ramură

principală asigurarea transporturilor maritime, în special a celor de cereale.

În Transilvania o activitate deosebită au desfăşurat societăţile de asigurare

Transilvania şi Banca Generală de Asigurări devenită mai târziu Prima Ardeleană.

În anul 1923, s-a constituit societatea de asigurări Asigurarea-Românească care a

avut o ascensiune rapidă prin introducerea asigurărilor populare de viaţă fără examinare

medicală.

De remarcat este faptul că până la primul război mondial societăţile de asigurare

străine participau doar ca acţionari la societăţile de asigurare românesti, după anul 1918

acestea deschizându-şi agenţii şi sucursale proprii: Sun din Londra, Adriatica din Trieste,

Danubiana, etc. Începând din anul 1940 s-a înregistrat o masivă pătrundere a capitalului

german pe piaţa românească prin societăţi ca Victoria, Vatra-Dornei, Allemania, Dacia-

România, Naţionala, Steaua-României, Transilvania.

În anul 1930 în România îşi desfăşurau activitatea 44 de societăţi de asigurare. În

urma concurenţei din piaţă, în anul 1963 mai funcţionau doar 23 de societăţi de asigurare.

În ceea ce priveşte intervenţia statului în sfera asigurărilor se remarcă faptul că în

anul 1915 a luat fiinţă Casa de Asigurări a Ministerului de Interne care a fost reorganizată

în anul 1963 iar în anul 1942 s-a constituit Regia Autonomă a Asigurărilor. Prin Legea

nr.216 din anul 1930 a fost înfiinţat Oficiul pentru supravegherea întreprinderilor private

care încheiau asigurări şi reasigurări, care funcţiona pe lângă Ministerul Industriei şi

Comerţului. Caracteristic în funcţioarea acestei instituţii a fost larga cuprindere în asigurare

a riscurilor şi introducerea unor forme de asigurare obligatorii cum ar fi asigurarea de

răspundere civilă a proprietarilor de autovehicule pentru transportul cu plată de mărfuri şi

persoane, asigurarea pompierilor militari pentru cazurile de deces, infirmitate şi boală,

asigurarea clădirilor, a recoltelor, a inventarului agricol contra incendiului, inundaţiei şi

grindinei. De altfel, în deceniul al 4-lea al secolului XX s-a înregistrat o extindere a

8

asigurărilor în România prin practicarea tuturor formelor de asigurări cunoscute din cadrul

fiecărei clase de asigurare, sigur în mod inegal în diferite domenii de activitate.

Perioada comunistă întinsă pe o perioadă de 45 de ani a adus mutaţii importante în

economia şi societatea românească. În primul rând reţinem etatizarea şi socializarea

proprietăţii, instituirea conducerii centralizate a economiei şi societăţii, subordonarea

economiei conducerii politice a partidului unic, trecerea de la economia de piaţă la

economia planificată, dirijată de la nivel central.

În ceea ce priveşte sectorul asigurărilor, acesta a traversat o perioadă de prefaceri,

de transformări, unele pozitive altele impuse de calitatea de monopol pe care statul a

impus-o. Un prim pas s-a făcut în anul 1948 când societăţile de asigurări au fost

naţionalizate şi trecute în proprietatea statului. Întregul lor portofoliu şi rezervele tehnice şi

matematice au trecut în proprietatea Societăţii de Asigurare Sovieto-Romane

Sovromasigurare. De altfel, în anul 1949 a luat fiinţă şi Întreprinderea de Stat pentru

Reasigurare, prin reorganizarea Regiei Autonome a Asigurărilor.

În 1952 s-a creat Administraţia Asigurărilor de Stat- ADAS, care a preluat

activitatea Întreprinderii de Stat pentru Asigurări şi a introdus în practică asigurările

facultative.

ADAS practica asigurări de bunuri, de persoane şi de răspundere civilă sub două

forme juridice:7

1. Asigurări prin efectul legii . Acestea aveau la bază interesul economic şi

social al întregii societăţi pentru apărarea şi conservarea avuţiei naţionale, menţinerea

continuităţii activităţii economice şi sociale şi protejarea victimelor accidentelor. În baza

legii erau cuprinse următoarele forme de asigurare:

asigurarea locuinţelor persoanelor fizice pentru cazurile de calamităţi naturale;

asigurarea animalelor din gospodăriile cetăţenilor;

asigurarea de accidente a călătorilor pe mijloacele de transport rutier, feroviar,

aerian, maritime şi fluvial;

asigurări de răspundere civilă auto a proprietarilor de autovehicule.

2. Asigurări facultative. Erau destinate completării asigurărilor prin efectul

legii şi cuprind:

Asigurări de bunuri pentru cazurile de avarie, distrugere, furt a bunurilor

persoanelor fizice;

7 Idem

9

Asigurări de persoane pentru cazurile de invaliditate, supravieţuire, deces şi alte

evenimente;

Asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor, pagube constând

în avarierea sau distrugerea unor bunuri, precum şi vătămarea corporală a unor persoane.

Odată cu trecerea la economia de piaţă şi sectorul asigurărilor a intrat într-un proces

de profunde transformări.

Începând cu 1 ianuarie 1991 ADAS şi-a încetat activitatea. Portofoliul de asigurări

şi patrimoniul acestei societăţi a fost preluat de primele trei societăţi pe acţiuni, nou

constituite cu capital integral de stat: Asigurarea Românească, Astra şi Carom.

Asigurarea Românească s-a constituit pe reţeaua organizatorică a fostei ADAS cu

sediul central în Bucureşti, filiale şi reprezentanţe în toată ţara. A preluat cea mai mare

parte a portofoliului, a capitalului social şi aproape întreaga bază materială a fostei

Administraţii a Asigurărilor de Stat. Societatea a preluat activele aferente asigurărilor prin

efectul legii, asigurărilor facultative de autovehicule şi a altor asigurări facultative.

Astra, cu sediul în Bucureşti dispune de filiale în ţară şi străinătate. Aceasta a

preluat activele şi pasivele corespunzătoare de la societăţile mixte cu participare ADAS din

străinătate, cele aferente asigurărilor şi operaţiunilor de reasigurare în relaţiile cu

străinătatea dar dezvoltând mereu şi alte forme de asigurare cerute în piaţa românească a

asigurărilor. Societatea dispune la ora actuală de o reţea de sucursale şi filiale extinsă în

întreaga ţară. În vara anului 2000 societatea şi-a introdus în portofoliu şi practicarea

asigurărilor de viaţă cu acumulare de capital.

Carom. A fost înfiinţată cu un profil deosebit, respectiv efectuarea unor prestaţii

specifice solicitate de celelalte societăţi de asigurare cum ar fi constatarea daunelor,

eveluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor urmând a recupera cheltuielile

efectuate de la societăţile de asigurare care i-au dat mandat reţinându-şi comisionul aferent.

În ultima perioadă de timp activitatea societăţii a scăzut simţitor, societăţile de asigurare

efectuându-şi cu specialişti proprii constatările de daune pentru asigurările din portofoliu,

atât cele care vizează asigurările interne cât şi cele care vizează asigurările externe.

După anul 1990 au apărut pe piaţa asigurărilor din România o serie de societăţi de

asigurări cu capital privat o parte cu capital integral românesc, o parte cu capital mixt

românesc şi străin, o parte cu capital integral străin toate încercând să acapareze cât mai

mult din piaţa asigurărilor românească.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, în România s-a

observat o creştere a pieţei asigurărilor, în proporţii diferite faţă de celelalte state membre

10

ale Uniunii. “Anul 2007 a adus conştientizarea faptului că aparţinem pieţei interne

europene, în care cele patru libertăţi sunt pe deplin funcţionale şi generează noi provocări

pentru piaţa asigurărilor din România. A însemnat, totodată, angajarea pieţei de asigurări

într-un proces susţinut de pregătire a personalului propriu, de diversificare şi îmbunătăţire

a serviciilor pe care le oferă consumatorilor, de implicare în adaptarea legislaţiei la noile

reglementări ale Uniunii Europene”, a declarat Angela Toncescu, Preşedintele Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor.8

Datele9 pentru 2007 au arătat că piaţa românescă de asigurări a continuat să se

dezvolte, fiind atins un volum de prime brute subscrise de 7.175.789.699 lei reprezentând

aproximativ 2,15 miliarde euro. Din volumul total de prime brute subscrise în 2007,

asigurările generale au generat prime brute subscrise în valoare de 5.726.752.784 lei (în

creştere reală cu 17,05% faţă de 2006), în timp ce primele brute subscrise din asigurări de

viaţă au fost de 1.449.036.915 lei (în creştere reală cu 19,45%).

Dinamica primelor brute subscrise este prezentată în tabelul următor.

Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurări generale şi de viaţă

Anul Prime brute subscrise (lei)

Creştere nominală faţă

de anul anterior (%)

Rata inflaţiei(%)

Creştere reală faţă de anul anterior (%)

2003 2.673.816.291 - 14,1 -2004 3.476.543.926 30,02 9,3 18,962005 4.417.165.819 27,07 8,6 17,012006 5.729.284.541 29,70 4,8 23,682007 7.175.789.699 25,25 6,57 17,53

Sursa - Raport CSA privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în

anul 2007

Gradul de penetrare al asigurărilor, exprimat ca raport între primele brute

subscrise şi PIB, a crescut în anul 2007 la 1,77% comparativ cu anul 2006, când acest

indicator a fost de 1,67%. Asigurările generale au înregistrat un grad de penetrare în PIB

de 1,42% (faţă de 1,34% în 2006), iar asigurările de viaţă un grad de 0,36% (faţă de 0,33%

în 2006).

8 http://www.XPrimm.RO , articol – Personalitatea săptămânii, 16.05.20089 http://www.CSA.ro - Raport privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2007

11

Se poate observa că, în România, gradul de penetrare a crescut faţă de anii

anteriori. Spre exemplu, dacă în anul 2000 acesta era aproape de valoarea de 0,80%, în

anul 2007 a atins valoarea de 1,77%.

Cu toate acestea, rămâne foarte scăzut faţă de cel din alte ţări Est şi Central

Europene.

Densitatea asigurărilor, indicatorul care raportează volumul primelor brute

subscrise la numărul populaţiei, a fost în 2007 de circa 332,45 lei/locuitor, în creştere cu

12

România – grad de penetrare

Gradul de penetrare în ţările ECE faţă de media europeană

66,45 lei/locuitor faţă de anul 2006. În timp ce densitatea asigurărilor generale a fost de

265,32 lei/locuitor, cea aferentă asigurărilor de viaţă a fost de 67,13 lei/locuitor.

Şi în ceea ce priveşte densitatea asigurărilor aceasta a crescut de la aproape 20 de

euro în 2000, 40 euro în 2004 până la 100 euro în 2007.

13

România – densitatea asigurărilor

Densitatea asigurărilor în ţările ECE faţă de media europeană

Şi la acest capitol România ocupă un loc inferior faţă de alte ţări din Uniunea

Europeană. Astfel, dacă în Uniunea Europeană densitatea asigurărilor este de circa 1.600

euro, în România aceasta este de aproximativ 100 euro.

În 2007, asigurările generale au generat prime brute subscrise în valoare de 5,73

miliarde lei, în creştere nominală cu 24,84% faţă de 2006. Cea mai mare pondere în totalul

primelor subscrise din asigurările generale a fost deţinută de clasa de asigurări de mijloace

de transport terestru, altele decât cele feroviare, cu 36,75%, urmată de clasa de asigurări de

răspundere civilă a autovehiculelor, cu 20,77%, asigurările tip PROPERTY au o pondere

de 11,65%, asigurările de credite şi garanţii 5,55%, alte asigurări generale 5,02%.

Asigurările de viaţă au o pondere de 20,26%.

Structura portofoliului pe clase de asigurări în 2007.

Asigurari de viata20,26%

Asigurari auto CASCO36,75%

Asigurari RCA si CV20,77%

Asigurari tip PROPERTY

11,65%

Asigurari de credite si garantii

5,55%

alte asigurari generale

5,02%

După cum era de asteptat, asigurările auto reprezintă cea mai mare parte din

asigurările generale.

În ceea ce priveşte dinamica, patru clase au înregistrat creşteri superioare celei

aferente întregii categorii de asigurări generale, şi anume:

14

Clasa I - Asigurări de mijloace de transport feroviar (69,28%).

Clasa II – Asigurări de pierderi financiare (50,95%).

Clasa III – Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele

feroviare (41,28%).

Clasa IV – Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate

(30,98%).

Având în vedere că ritmul de creştere din 2007 a fost cu mult peste nivelul

consemnat în anul anterior (când a fost de 9,66%), putem aprecia că în 2007 a avut loc o

relansare a asigurărilor de viaţă, evoluţie care se datorează intrării pe piaţa asigurărilor de

viaţă a unor noi societăţi cu capital străin, a diversificării produselor de asigurare în funcţie

de cerere, a autorizării unor societăţi să desfăşoare şi activităţi privind fondurile de pensii

facultative (care influenţează pozitiv activitatea de asigurări de viaţă), utilizării unor canale

moderne de distribuţie, etc.

La fel ca şi în 2006, asigurările de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare

şi asigurările de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de investiţii continuă să deţină cele mai

mari ponderi, respectiv de 64,1% şi 33,9%.

Creşteri mai mari decât cea a întregii pieţe de asigurări de viaţă au fost înregistrate

de:

Asigurări de accidente şi boală, cu o creştere de 174,87%;

Asigurări permanente de sănătate, cu un ritm de creştere de 37,83%.

Asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare, cu 31,60%.

Prime brute subscrise-Analiză teritorială

Analiza pe regiuni de dezvoltare a distribuţiei primelor subscrise arată că un

procent de 46,26% din prime a fost generat în regiunea Bucureşti – Ilfov, procentaj mai

mic faţă de anul 2006 cu 7,6%. Densitatea în această regiune a fost de aproximativ 1480

lei/locuitor, cu mult peste media pe total ţară, de circa 333 lei/locuitor.

În celelalte regiuni, primele brute subscrise în 2007 au deţinut următoarele ponderi

în total:

Nord – Vest: 9,6%

Nord – Est: 7,12%

Sud – Est: 8,29%

Vest: 6,69%

Centru: 8,63%

Sud – Vest: 4,93%

15

Sud – 8,48%.

În toate celelalte regiuni decât Bucureşti-Ilfov, densităţile asigurărilor au fost mai

mici decât media pe total ţară, respectiv de circa 140 lei/locuitor până la 255 lei/locuitor-

ceea ce arată potenţialul de dezvoltare a pieţei în regiuni.

Prime brute subscrise (mil. Euro)

Din analiza pe judeţe a primelor subscrise în total, rezultă că densităţi mai mari

decât sau foarte apropiate de media pe ţară au fost înregistrate în: Municipiul Bucureşti

(1685 lei/locuitor), Cluj (394 lei/locuitor), Sibiu (336 lei/locuitor), Timiş (309 lei/locuitor).

Referindu-ne la indemnizaţiile brute plătite, în 2007 acestea au fost în valoare de

3,35 miliarde lei, cu 27,71% mai mult decât în 2006, din care:

Pentru asigurări generale – 3,17 miliarde lei, în creştere cu 27,61%. În total

indemnizaţii reprezintând 94,6%.

Pentru asigurări de viaţă – 0,18 miliarde lei. Şi aici se poate observa o

creştere cu 29,41% faţă de anul precedent. În total indemnizaţiile acestea au un procent de

5,4%.

Cele mai mari ponderi în indemnizaţii plătite pentru asigurări generale au fost

deţinute de :

Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare, 53,6%

din totalul aferent asigurărilor generale.

Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor, cu o pondere de 22,8%.

Asigurări de credite cu 13,3%.

16

Creşterea consemnată pentru acest indicator a depăşit cu aproape trei puncte

procentuale nivelul creşterii nominale în EURO consemnate pentru volumul primelor brute

subscrise de asigurători în perioada analizată.

Comparaţie Prime brute subscrise – Daune plătite în perioada

2000 – 2007 (mil euro)

În ultimii ani, rata de creştere a daunelor a fost superioară primelor subscrise.

Cea mai semnificativă pondere în totalul daunelor este deţinută de asigurările auto

(RCA şi CASCO), pentru care asigurătorii au plătit aproape 726 mil euro, ceea ce

reprezintă aproximativ 59% din totalul primelor brute subscrise din asigurările amintite. Cu

toate acestea, evoluţia subscrierilor pentru asigurările auto a consemnat în anul precedent o

creştere nominală în euro de aproape 41%, cu peste 14 puncte procentuale peste dinamica

daunelor plătite.

În ceea ce priveşte rezervele tehnice (valori brute), în anul 2007 acestea au fost de

7,37 miliarde lei, în creştere cu 37,35% faţă de nivelul existent la sfârşitul anului 2006.

Structura pe cele două categorii de asigurare este următoarea:

Rezerve tehnice brute pentru asigurări generale: 4,48 miliarde lei, în

creştere cu 43,21% faţă de anul precedent;

Rezerve tehnice brute pentru asigurări de viaţă: 2,89 miliarde lei, în creştere

faţă de anul 2006 cu 29,16%.

17

Valoarea cumulată a rezervei de daune şi a rezervei de daune neavizate a

reprezentat 36,7% din total rezerve pentru asigurări generale. Faţă de nivelul din 2006,

valoarea cumulată a celor două tipuri de rezerve menţionate a crescut în anul 2007 cu

56,65%.

Potrivit legislaţiei în vigoare, pe teritoriul României funcţionează societăţi de

asigurări, societăţi de asigurare reasigurare, societăţi de reasigurare şi intermediari de

asigurări cu capital privat care funcţionează ca SA sau SRL, acţiunile emise fiind doar

nominative.

Cea mai importantă lege privind asigurările, este Legea nr.32 din 3 aprilie 2000

care reglementează organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de asigurare, de

asigurare-reasigurare şi de reasigurare, a societăţilor mutuale, denumite în continuare

asigurători, respectiv reasigurători, precum şi a intermediarilor în asigurări.

Potrivit acestei legi, activitatea de asigurare este activitatea exercitată în sau din

România, care desemnează, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de

contracte de asigurare şi de reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea

de regres şi de recuperare, precum şi investirea sau fructificarea fondurilor proprii şi atrase

prin activitatea desfăşurată.

Această activitate poate fi exercitată pe teritoriul României numai de:

Societăţi pe acţiuni, societăţi mutuale, filiale ale unor asigurători străini,

constituite ca persoane juridice române, autorizate de Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor;

Sucursale ale unor asigurători, persoane juridice străine, autorizate de

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizaţia de constituire

dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1. Din studiul de fezabilitate prezentat rezultă că societatea va dispune de

marja de solvabilitate legală;

2. Capitalul social vărsat la o bancă autorizată de Banca Naţională a României

sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat este în conformitate cu

prevederile legale;

3. Societatea prezintă un program de reasigurare satisfăcător pentru activitatea

sa de asigurare;

4. Societatea prezintă calcule specifice pentru activitatea de asigurări de viaţă;

5. Numele societăţii nu induce în eroare publicul;

18

6. Societatea va desfăşura numai activităţi în legătură cu asigurarea;

7. În cazul unui asigurător străin, dacă face dovada că în ţara în care este

înregistrat s-a constituit legal şi desfăşoară de cel puţin 5 ani o activitate de asigurare

similară cu cea pentru care solicită autorizarea în România.

Totodată, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate respinge cererea pentru

autorizarea constituirii în următoarele cazuri:

1. Dcumentaţia prevăzută nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile

legale în vigoare;

2. Din documentaţia prezentată rezultă că:

- societatea nu va desfăşura o activitate în conformitate cu prezenta lege;

- acţionarii semnificativi şi persoanele semnificative nu îndeplinesc criteriile

stabilite prin norme;

3. Din evaluarea studiului de fezabilitate sau din rapoartele anuale ale societăii

străine, după caz, rezultă că societatea nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în

condiţii compatibile cu regulile unei practici prudente, care să ofere asiguraţilor siguranţa

necesară;

4. Există o formă de asociere prin care proprietatea acţiunilor, inclusiv proprietarul

de fapt al acţiunilor, este ascunsă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

5. Autorizarea contravine unui interes public.

Asigurătorul care solicită autorizarea trebuie să achite la depunerea cererii de

autorizare o taxă, cuantumul acesteia putând fi actualizat anual în funcţie de indicele

preţurilor comunicat de comisia naţională pentru statistică.

Din momentul acordării autorizaţiei de funcţionare, pe durata valabilităţii acesteia,

asigurătorul achită o taxă de funţionare, stabilită anual de Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor, de maximum 0,3% din primele brute încasate în perioada pentru care sunt

datorate.

În ceea ce priveşte activitatea asigurătorilor, aceştia trebuie să menţină, cumulativ:

a) Capitalul social vărsat sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă

liberă vărsat. Acesta nu poate fi mai mic de:

700.000 lei pentru activitatea de asigurări generale, exceptând asigurările

obligatorii;

1.400.000 lei pentru activitatea de asigurări generale;

1.000.000 lei pentru activitatea de asigurări de viaţă.

Suma valorilor prevăzute mai sus, în funcţie de activităţile de asigurare desfăşurate.

19

b) Marja de solvabilitate, aceasta reprezintă suma cu care valoarea activelor

depăşeşte valoarea obligaţiilor, şi trebuie să fie mai mare decât valoarea stabilită prin

norme.

Asigurătorul este obligat:

1) Să conducă evidenţa contabilă şi operativă, care să permită:

- întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

- analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări, în scopul de a stabili dacă

activitatea sa în ansamblu este rentabilă.

2) Să supravegheze activitatea unităţilor din subordine şi a agenţilor săi, astfel

încât să nu fie periclitată activitatea de asigurare desfăşurată de asigurător;

3) Să îşi organizeze procedurile de control intern, astfel încât să îndeplinească

prevederile legale.

Un asigurător poate realiza, pe baza unui acord, un transfer de portofoliu de

asigurări, prin care o parte sau întreaga activitate de asigurare este transferată altui

asigurător. Acest transfer va cuprinde transferul de datorii, drepturi, obligaţii sau

proprietăţi, şi este valabil doar cu aprobarea Comisie de Supraveghere a Asigurărilor.

Societatea de asigurare este obligată să depună la Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor, în termen de 4 luni de la încheierea anului financiar, bilanţul contabil şi

contul de profit şi pierdere, însoţite de raportul cenzorilor, precum şi rapoartele financiare

ale căror formă, conţinut, informaţii, detalii şi certificări sunt stabilite prin norme.

Dacă în urma analizei rapoartelor financiare şi a controalelor efectuate unui

asigurător Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că acesta, ca urmare a

nerespectării legii pune în pericol onorarea obligaţiilor asumate faţă de asiguraţi, comisia

solicită consiliului de administraţie al asigurătorului întocmirea şi aplicarea unui plan de

redresare financiară care să prevadă, în principal:

- limitarea volumului de prime brute sau nete subscrise pe o anumită perioadă,

astfel încât acestea să nu depăşească anumite valori;

- interzicerea vânzării sau reînoirii contractelor de asigurare de un anumit tip;

- interzicerea efectuării anumitor investiţii;

- majorarea capitalului social vărsat sau a fondului de rezervă liberă vărsat;

- orice măsuri pe care le consideră necesare în vederea redresării.

În cazul în care se constată că aceste măsuri nu au dat rezultate, Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor poate, în vederea prevenirii insolvabilităţii unui asigurător, să

solicite Curţii de Apel Bucureşti numirea unui administrator special pentru acel asigurător.

20

Acesta va prelua toate atribuţiile legale ale acţionarilor semnificativi şi ale persoanelor

semnificative ale asigurătorului. Totodată, pe perioada numirii administratorului special se

suspendă dreptul de vot în privinţa numirii şi revocării administratorilor şi dreptul la

dividende al acţionarilor, activitatea consiliului de administraţie şi a cenzorilor, precum şi

dreptul la remuneraţie al consiliului de administraţie şi al cenzorilor.

Un asigurător intră în lichidare în urma deciziei instanţei judecătoreşti luate în baza

legislaţie din România cu privire la faliment.

Legea prevede şi înfiinţarea organismului de supraveghere denumit Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor, condusă de un consiliu format din 5 persoane, respectiv

preşedinte, vicepreşedinte şi 3 membri.

Activitatea de asigurare în România mai este reglementată şi de următoarele

legi şi acte normative:

Legea 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în

România.

Legea nr. 113/2006 – privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 201/2005 pentru completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de

asigurare şi supravegherea asigurărilor;

Legea nr. 698 din 10 februarie 2006 – privind pensiile facultative;

Ordonanţa de urgenţă nr. 201 din 22 decembrie 2005 – pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea

asigurărilor;

Ordonanţa de urgenţă nr. 189 din 21 decembrie 2005 – pentru stabilirea

unor măsuri privind vehiculele rutiere;

Legea nr. 313 din 10 noiembrie 2005 – pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 50/ 2005 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de

Supraveghere a Pensiilor Private;

Ordonaţa de urgenţă nr. 61/2005 din 23 iunie 2005 – pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România;

Legea nr. 503 din 17 noiembrie 2004 – privind redresarea financiară şi

falimentul societăţilor de asigurare;

Legea nr. 249 din 9 iunie 2004 – privind pensiile ocupaţionale;

Legea nr. 212 din 27 mai 2004 – privind asigurările private de sănătate;

Legea nr. 172 din 14 mai 2004 – pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România;

21

În prezent, pe piaţa românească sunt autorizate să practice activitate de asigurare un

număr de 42 de societăţi.

În anul 2008, pe piaţa românească sunt autorizaţi să practice activitate de brokeraj

în asigurări aproximativ 400 de societăţi. Numai în cursul anului au fost autorizaţi 70 de

brokeri de asigurare, ceea ce arată că există un interes tot mai mare pentru această

activitate. Din datele preliminare transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor

rezultă că ponderea primelor intermediate de brokerii de asigurare, care asigură în total

prime brute subscrise, a crescut în 2007 până la 29%, faţă de circa 20% în urmă cu doi ani,

acest lucru indicând faptul că activitatea lor este din ce în ce mai recunoscută de către

asiguraţi şi de către societăţile de asigurare. Astfel, primele intermediate au fost în sumă

de aproximativ 2,1 miliarde lei, adică circa 630 mil euro.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate de Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor, la sfârşitul primului trimestru al anului 2008, primii zece asigurători

controlau împreună 79,43% din piaţa românească a asigurărilor, după valoarea primelor

brute subscrise, valoarea totală a acestora ajungând la 1,89 miliarde lei, respectiv 512,7

milioane euro).

Compania Allianz – Ţiriac ocupă primul loc, cu o valoare a primelor brute

subscrise de 365,76 milioane lei, urmată îndeaproape de societatea Omniasig VIG, cu

332,04 milioane lei prime subscrise.

Pe următorul loc se află Asirom, cu un volum al primelor brute subscrise de 236,44

milioane lei, iar pe locul al patrulea se găseşte Unita VIG, cu 158,63 milioane lei.

Locurile cinci şi şase sunt ocupate de Ardaf, prime brute subscrise de 149,93

milioane lei, şi Astra cu o valoare a primelor de 137,68 milioane lei.

Următoarele locuri sunt ocupate, pe rând, de societăţile ING Asigurări de Viaţă cu

prime brute subscruse de 136,48 milioane lei, Asiban, cu 135,25 milioane lei şi BCR

Asigurări, cu prime de 130,55 milioane lei.

Pe locul zece se află Generali, cu o valoare a primelor brute subscrise de 108,21

milioane lei.

Piaţa asigurărilor a afişat prime brute subscrise de circa 2,38 miliarde lei în primul

trimestru, în urcare cu 16,8% faţă de acelaşi interval din 2007.

Pentru asigurări generale, asigurătorii au subscris prime brute de 1,963 miliarde lei,

în creştere cu 15,08% faţă de acelaşi interval al anului trecut, reprezentând 82,5% din

totalul subscrierilor.

22

De asemenea, primele brute subscrise din asigurări de viaţă au urcat cu 25,68% în

primul trimestru, până la 416,66 milioane lei, şi au reprezentat 17,5% din totalul

subscrierilor.

În aceeaşi perioadă, indemnizaţiile brute plătite au fost de 998,40 milioane lei, circa

271 milioane euro, în creştere cu 22,8% faţă de primul trimestru din 2007.

Pentru acest an se estimează o creştere a pieţei asigurărilor cu 25 – 26% faţă de

2007, în special pe segmentul auto şi pe cel al asigurărilor de viaţă.

La sfârşitul primului trimestru din acest an erau în vigoare aproximativ 8,4

milioane de contracte de asigurări şi 7,37 milioane de contracte de asigurări de viaţă,

potrivit datelor preliminare publicate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Comparând rezultatele obţinute pe piaţa asigurărilor din România cu cea din

Bulgaria, se poate observa că cea din ţara noastră a întrecut performanţele industriei de

profil din ţara vecină, depăşind cu 10 puncte procentuale evoluţia subscrierilor totale şi cu

12 puncte volumul de prime brute subscrise din asigurări generale în 2007.

În ceea ce priveşte densitatea asigurărilor, România se clasează pe locul 60 în

rândul celor 90 de ţări evaluate , înaintea Turciei, Serbiei şi Ucrainei, cu subscrieri de

135,2 USD pe cap de locuitor, Bulgaria ocupând locul 59, cu 139,3 USD.

Rata de penetrare a asigurărilor în Bulgaria a fost în 2007 de 2,73% din PIB, din

care 0,4% pe asigurări de viaţă, în timp ce în România subscrierile pe life au constituit

0,3% din PIB, la o rată de penetrare a asigurărilor de 1,8%.

De asemenea, piaţa românească de asigurări, care are după Lituania, al doilea ritm

de creştere pe segmentul non-life, în regiunea Central-Est Europeană, şi care înregistrează

una dintre cele mai spectaculoase evoluţii în asigurări de viaţă din întreaga Europă,

constituie deja un punct de interes pentru o serie de asigurători bulgari.

Pentru viitor se apreciază că piaţa asigurărilor din România ar putea depăşi 10

miliarde euro până în 2017, iar ponderea asigurărilor generale în totalul pieţei s-ar putea

reduce până la 60%, în favoarea asigurărilor de viaţă.

În prezent, asigurătorii de pe piaţa românească distribuie produsele non-viaţă în

proporţie de 70% prin agenţi proprii, 5% prin brokeri şi 25% prin agenţi multiplii. Canalele

de distribuţie pe segmentul de viaţă au o pondere pentru asigurători de 80% prin agenţi

proprii, 14% prin bănci şi doar 6 % prin brokeri.

România prezintă cel mai ridicat potenţial din regiune, atât pe segmentul

asigurărilor non-viaţă, cât şi pe cel al asigurărilor de viaţă, ritmul anual mediu de creştere a

primelor brute de pe piaţa locală, mai ales pe segmentul de viaţă, îl va depăşi până în 2017

23

pe cel din ţări precum Ungaria, Polonia sau Cehia şi va fi cu mult peste cel înregistrat de

Austria şi Germania.

1.2. Evoluţia asigurărilor de viaţă în România

Viaţa noastră este ameninţată de multe riscuri, unele mai mari, altele mai mici, care

ne afectează capacitatea de muncă sau chiar viaţa. Unele dintre riscuri sunt evenimente

probabile, care ne pot afecta sau nu, dar există riscul de deces, care este o certitudine.

Asigurările de viaţă sunt relaţii de asigurare în care asigurătorul se obligă ca în

schimbul primelor achitate de asigurat, persoană fizică, să-i plătească acestuia, sau

beneficiarilor săi, indemnizaţia convenită în contract, în cazul producerii unor riscuri legate

de longevitatea fiinţei umane.10

Riscul asigurat pentru aceste tipuri de asigurare îl reprezintă decesul din orice

cauză al asiguratului menţionat în poliţa de asigurare. Suplimentar, acestor poliţe li se mai

pot ataşa şi clauze suplimentare: deces şi invaliditate permanentă din accident, spitalizare

ca urmare a unui accident sau a unei boli, incapacitate temporară de muncă, în urma unui

accident sau a unei boli, intervenţii chirurgicale ca urmare a unui accident sau a unei boli,

arsuri şi fracturi, boli medicale grave, preluarea plăţii primelor de asigurare de asigurător în

cazul unei invalidităţi permanente de gradul I.11

Primele de asigurare sunt fixate în urma evaluării riscului. Această evaluare se face

ţinându-se cont de mai mulţi factori:12

Vârsta şi sexul asiguratului;

Starea de sănătate a asiguratului;

Valoarea sumelor asigurate;

Durata contractului;

Cheltuieli legate de emiterea contractului de asigurare, de administrare a

poliţei şi de alte cheltuieli administrative.

Caracteristic asigurărilor de viaţă sunt şi următoarele elemente:13

Conferă protecţie beneficiarului poliţei;

Durata asigurării este plurianuală;

10 Lungu N.C., Asigurările de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, pag. 88.11 Achim M. L., Asigurările de bunuri şi persoane în economia cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2008, pag. 92.12 Idem, pag 93.13 Lungu N.C., Asigurările de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, pag. 90.

24

La produsele de bază se pot adăuga şi alte clauze adiţionale în funcţie de

nevoia fiecărui asigurat în parte, prin care se extinde gama riscurilor şi implicit a protecţiei

prin asigurare, conferind avantaje suplimentare clienţilor în schimbul unor sume modice de

bani.

Constituirea, din primele de asigurare, a unei rezerve specifice numai

asigurărilor de viaţă, rezerva matematică.

Obligă la o deosebită seriozitate în plata primelor sub aspectul regularităţii

şi perioadei de asigurare. Plata primelor se poate face o singură dată sau în rate anuale,

semianuale, trimestriale şi lunare.

Asigurarea de viaţă este modalitatea prin care sunt acoperite următoarele două

mari categorii de nevoi:

Nevoia de protecţie financiară a dependenţilor;

Nevoia de economisire.

Nevoia de protecţie financiară apare atunci când un eveniment neplăcut, decesul,

accidentul sau îmbolnăvirea (care provoacă invaliditatea sau necesitatea spitalizării şi/sau a

intervenţiilor chirurgicale) unei persoane, duce la pierderi din punct de vedere financiar,

care afectează astfel standardul de viaţăal acelei persoane şi al familiei acesteia.

Nevoia de protecţie financiară rezultă din următoarele situaţii:

Protecţia familiei

- existenţa unor dependenţi financiar (soţie, copii, părinţi)- în momentul decesului

sau pierderii capacităţii de muncă a asiguratului prin asigurarea de viaţă se poate oferi un

venit compensatoriu;

- existenţa unor datorii financiare (credite obţinute de la bănci sau alte instituţii

financiare, alte datorii), în momentul decesului sau pierderii capacităţii de muncă a

asiguratului, prin asigurarea de viaţă acestea se pot achita;

- decesul asiguratului, acoperirea cheltuielilor de înmormântare şi a taxelor

succesorale.

Protecţia individului

- asigurarea unui trai decent după vârsta de pensionare. Asigurarea de viaţă creează

un venit suplimentar prin asigurarea unui capital sau a unei pensii;

- sprijin financiar pentru acoperirea unor evenimente neprevăzute (accidente,

îmbolnăviri care conduc la cheltuieli suplimentare cu spitalizarea, intervenţiile

chirurgicale, perioada de convalescenţă etc.)

25

Spre deosebire de un depozit bancar sau orice altă formă de economisire, asigurarea

de viaţă, pe lângă faptul că poate fi o formă de economisire, este în primul rând o formă de

protecţie, ceea ce nu se poate spune despre un depozit bancar, despre investiţiile

imobiliare, investiţiile în valori mobiliare. Principiul de funcţionare al unei asigurări de

viaţă o face diferită de toate celelalte. Astfel, dacă plăteşti azi o primă de asigurare,

începând cu următoarea zi ai garantată o sumă asigurată necesară pentru acoperirea acelor

nevoi de protecţie financiară ce pot să apară în viaţa unui om.

Nevoile de economisire apar atunci când o persoană îşi doreşte ceva mai mult

pentru el şi familia lui din punct de vedere al achiziţiilor, asigurării unui anumit nivel de

educaţie pentru copii sau vacanţe şi hobby-uri, etc. şi nu dispune de suma necesară în acel

moment. Ar putea recurge la următoarele posibilităţi: fie să înceapă să economisească,

alegând o formă de economisire (prin depozite bancare, asigurări de viaţă, economii “la

saltea”) fie să se împrumute de la un prieten sau o instituţie de credit.

Ca formă de economisire, asigurarea de viaţă prezintă avantajul, faţă de celelalte

forme de economisire, că te “învaţă” să economiseşti. Cum? La o asigurare de viaţă dacă

vrei să retragi o parte din bani există riscul să se ajungă la rezilierea contractului şi astfel

persoana respectivă să piardă o parte semnificativă din sumele plătite până în acel moment.

Activitatea de asigurare de viaţă

Asigurătorul care exercită o activitate de viaţă este obligat:14

- să ţină conturi distincte pentru asigurările de viaţă;

- să înregistreze toate veniturile şi cheltuielile aferente asigurărilor de viaţă în

conturi separate, care să constituie şi să aparţină unui fond de asigurare distinct, denumit în

Legea nr.32/2000 Fondul Asigurărilor de Viaţă.

- Să asigure conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de viaţă, pentru

identificarea operativă a activelor şi a obligaţiilor aferente acestuia;

- Să iniţieze examinarea activităţii de asigurare de viaţă, constând din calcularea,

conform principiilor fundamentale şi general acceptate ale calculului actuarial, a

obligaţiilor aferente fondului asigurărilor de viaţă şi a rezervelor matematice necesare,

precum şi o apreciere asupra concordanţei dintre fondul asigurărilor de viaţă şi activele

aferente. Examinarea se efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, dacă

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consideră că este necesar, de către persoane

14 Legea nr.32/2000

26

propuse de asigurător, care au calificare adecvată pentru aceasta şi care sunt probate în

acest sens de comisie.

- Să redacteze un raport asupra rezultatelor examinărilor menţionate anterior

denumit Raport asupra asigurărilor de viaţă.

- Să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor o copie de pe raportul

asupra asigurărilor de viaţă într-un interval de 4 luni de la data la care s-a făcut examinarea

sau într-un interval mai mare, dacă termenul a fost aprobat în scris de Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor, în urma unei solicitări scrise şi temeinic motivate, primită de

la asigurător.

Activele aferente fondului asigurărilor de viaţă vor garanta siguranţa absolută a

asiguraţilor care au contracte de asigurări de viaţă şi vor fi folosite numai în raport cu

obligaţiile aferente fondului asigurărilor de viaţă.

Este interzisă crearea de sarcini-gaj sau ipotecă asupra oricărui activ ce aparţine

fondului asigurărilor de viaţă, însă poate să schimbe, la un preţ de piaţă rezonabil, unele

active aparţinând fondului cu alte active care îi aparţin, precum şi să utilizeze activele

aferente fondului asigurărilor de viaţă în alte scopuri decât cele prevăzute mai sus dacă

dovedeşte în scris Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor că valoarea activelor utilizate

depăşeşte valoarea totală a obligaţiilor aferente fondului asigurărilor de viaţă.

Conceptul unit-linked a apărut ca urmare a necesităţii dezvoltării de produse de

asigurare competitive din punct de vedere al randamentului obţinut pentru clienţi. Această

dezvoltare a fost necesară datorită interesului arătat de publicul larg spre investiţiile pe

pieţele monetare şi de capital în vederea obţinerii unui profit mai mare.

Asigurările de viaţă cu componentă investiţională este un produs mai nou al

industriei asigurărilor pe plan mondial, lansat în a doua jumătate a secolului, beneficiind de

un real succes atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Europa, adică acolo unde

investiţiile reprezintă forma preferată de asociere cu protecţia prin asigurare şi unde

veniturile obţinute pot fi substanţiale.15

Asigurările de viaţă de tip unit-linked reprezintă o formă de asigurare care

presupune alocarea primelor în aşa numitele unit-uri investiţionale ce constituie anumite

fonduri, care sunt portofolii de active financiare ce prezintă rentabilităţi şi grade diferite de

risc, în funcţie de componenţa lor.16

15 Ciurel V., Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practice internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000, pag. 45116 Achim M. L., Asigurările de bunuri şi persoane în economia cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2008, pag. 94

27

Uniturile reprezintă o diviziune a programelor de investiţie, stabilită în scopul

asigurării, reprezentând dreptul de a primi o parte din valoarea programelor de investiţie,

după cum este specificat în condiţiile contractuale.

La produsele cu plata eşalonată există patru tipuri de unituri, în funcţie de tipul

primelor (eşalonate sau suplimentare), şi de momentul în care sunt plătite:

Unituri iniţiale, sunt create cu scopul de a acoperi cheltuielile iniţiale

ocazionate de emiterea contractului. Acestea sunt cumpărate cu primele din primul an de

contract şi creşterea de primă datorată inflaţiei începând cu al 2-lea an de contract.

Unituri de acumulare, cumpărate cu primele eşalonate începând din al

doilea an de contract, sunt cele din care se deduc costul asigurărilor de viaţă şi taxa de

administrate a poliţei. La produsele cu plata unică se cumpără numai unituri de acumulare.

Al treilea tip este reprezentat de uniturile de investiţie şi sunt cumpărate cu

primele suplimentare (top-up) realizate oricând pe durata contractului. Ele sunt

administrate separate, fără a se opera reduceri ale numărului acestora.

Uniturile de loialitate sunt cumpărate lunar cu o sumă reprezentând un

procent din taxa de administrare a poliţei. Cumpărarea uniturilor de loialitate se face până

la sfârşitul perioadei de plată a primelor la preţul de vânzare al unitului. Contravaloarea

acestor unituri va fi încasată şi de către beneficiar în cazul decesului persoanei asigurate.

Uniturile de loialitate vor fi pierdute în cazul încetării contractului datorită neplăţii

primelor, transformării în contract liber de plata primelor sau rezilierii la solicitarea

clientului. Dacă, la o dată ulterioară, contractul este repus în vigoare, uniturile de loialitate

vor fi creditate din nou în contul contractantului.

Preţul de vânzare al unui unit reprezintă valoarea netă a unitului şi este preţul

folosit pentru evaluarea activelor fondului:

În momentul retragerii de lichidităţi (răscumpărări parţiale);

În momentul răscumpărării contractului (reziliere totală).

Preţul de vânzare este utilizat şi în evaluarea costului de viaţă, a costului

asigurărilor suplimentare, valorii indemnizaţiilor (valoarea contului), cât şi a cheltuielilor

aferente contractului.

Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care contractantul asigurării poate

achiziţiona uniturile din acel program.

Deosebirea fundamentală între un produs unit-linked şi produsele tradiţionale

constă în faptul că riscul investiţiei este suportat de către contractantul asigurării,

investirea primelor făcându-se la alegerea acestuia.

28

Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpăra o

asigurare de viaţă.

Asigurările de viaţă de tip unit-linked pot avea în structura lor următoarele

componente:17

1. Componenta de protecţie care este reprezentată de o asigurare de viaţă pe

termen nelimitat, pe perioada protecţie suma asigurată fiind garantată de către asigurător.

În cazul decesului asiguratului, beneficiarul va încasa valoarea maximă dintre suma

asigurată şi valoarea contului său la momentul respectiv, unde suma asigurată este stabilită

de către client în funcţie de vârsta sa şi de prima plătită, iar valoarea contului este

reprezentată de echivalentul valoric al unit-urilor deţinute în fondurile financiare ale

asigurătorului.

2. Componenta investiţională. Constă în cumpărarea de unităţi de cont în

fondurile financiare constituite de asigurător. Contractantul poate alege procentul în care

prima se va aloca între diferitele fonduri şi poate, la orice moment, să schimbe gratuit

aceste procente de alocare. Valoarea unui unit se stabileşte săptămânal, la momentul

evaluării fondurilor, regăsindu-se în mărimea preţului de vânzare.

3. Componenta rentelor. Apare doar în cazul asigurărilor unit-linked la care

există posibilitatea transformării contului şi constă în transformarea, la sfârşitul perioadei

de plată a primelor, a valorii contului contractantului în rente lunare, plătibile atâta timp

cat asiguratul este în viaţă. Unele societăţi plătesc rentele pe o perioadă garantată indiferent

dacă asiguratul decedează sau nu în acest interval.

Produsele unit-linked prezintă următoarele trăsături:18

Prima de asigurare nu este fixă, clientul poate modifica oricând mărimea

primelor de asigurare;

Clientul poate alege suma de asigurare între un minim şi un maxim stabilite

în funcţie de vârsta asiguratului şi de valoarea primei plătite, iar această sumă este

garantată pe toată durata contractului şi poate fi modificată oricând;

Clientul poate oricând să retragă o cotă din numărul unit-urilor, cotă

exprimată ca procent sau sumă fixă;

În cazul în care clientul nu mai poate plăti primele de asigurare contractul

unit-linked se transformă într-un contract de asigurare cu suma asigurată redusă, adică

17 Lungu N.C., Asigurările de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, pag. 26918 Idem, pag 270.

29

noua sumă asigurată va fi egală cu valoarea contului contractantului la momentul încetării

plăţii primelor;

Contractantul asigurării are dreptul, de regulă o dată pe an, să transfere unit-

uri între fondurile financiare în care se află banii săi.

Ca şi în cazul celorlalte asigurări de viaţă, şi în cazul asigurării de viaţă cu

componentă investiţională, se pot adăuga clauze suplimentare, cu deosebirea că prima

corespunzătoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea

numărului de unit-uri.

Faţă de contractele tradiţionale, poliţele de tip Unit- linked au şi avantajul

transparenţei, ceea ce elimină o serie de elemente ale asimetriei informaţionale dintre

asigurat şi asigurător şi duce la creşterea încrederii în asigurare.19

CAPITOLUL II

Prezentarea şi analiza activităţii de asigurare la ING

Misiunea ING este: “Implementarea unui standard pentru a ajuta clienţii să-şi

administreze viitorul financiar”.

2.1 Activitatea concernului financiar ING

Istoria Grupului ING a început la jumătatea secolului trecut, în anul 1991, prin

fuziunea celei mai mari companii de asigurări olandeze, Nationale Nederlanden, cu una

19 Idem.

30

dintre cele mai mari bănci comerciale olandeze, NMB Postbank Group, compania rezultată

fiind numită Internationale Nederlanden Group, pe scurt ING. Aceast a fost prima fuziune

deplină din Europa dintre o bancă şi o companie de asigurări.

Din 1991, ING a evoluat de la stadiul de companie olandeză cu câteva activităţi

internaţionale la cel de companie multinaţională de origine olandeză. Acest lucru a fost

realizat nu doar printr-o creştere organică, dar şi prin numeroase achiziţii importante, prima

achiziţie având loc în 1995, atunci ING preluând banca britanică de investiţii Barings

Bank, fapt ce a dus la recunoaşterea brandului ING în toată lumea şi a întărit prezenţa

diviziei de servicii bancare corporatiste pe pieţele emergente.

Preluarea companiei de asigurări de viaţă Equitable of Iowa în 1997, precum şi

Furman Selz, a oferit Grupului ING şi mai multe oportunităţi pe piaţa investiţiilor bancare

din SUA.

ING îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii, în centrul acţiunilor sale

aflându-se orientarea către client şi principiile solide de business:20

1). Asigurări în Europa, America şi regiunea Asia/Pacific

Desfăşoară activităţi, operaţiuni de asigurări şi alte activităţi importante în mai multe ţări

din Europa, America de Nord şi de Sud şi regiunea Asia-Pacific.

2). Servicii bancare pentru persoane juridice (Wholesale Banking)

Desfăşoară la nivel global operaţiuni bancare pentru companii. Are 5 divizii: Clienţi,

Reţea, Produse, Corporate Finance& Equity Markets şi Pieţe Financiare. Această divizie

oferă o gamă completă de produse şi servicii pentru corporaţii şi instituţii:

Creditare;

Pieţe financiare;

Plăţi şi Cash Management;

Finanţări structurate, securizare şi sindicalizare;

Leasing;

Commercial Finance (Factoring);

Corporate Finance;

Servicii pe pieţe de capital;

Servicii de custodie şi de pozitare;

Real Estate Investment Management.

3) Servicii bancare pentru persoane fizice (Retail Banking)

Desfăşoara operaţiuni bancare pentru persoane fizice în România, Olanda, Belgia, Polonia

20 http://www.ingromania.ro – ING Group, Istoric

31

şi India. Această divizie oferă servicii de private banking în pieţe selectate: nu doar în

România ci şi în Olanda, Belgia, Elveţia, Luxemburg şi mai multe ţări din Asia.

4) ING Direct

Desfăşoară activităţi de retail banking direct pentru clienţii săi individuali din

Australia, Canada, Europa şi Statele Unite. Principalele produse oferite sunt cele de

economisire şi credite imobiliare. O activitate separată este constituită de ING Card, care

administrează portofoliul de carduri de credit din Benelux.

Cu un personal de peste 130.000 de angajaţi grupul oferă servicii unui număr de

peste 85 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 60 de ţări.

ING a încheiat secolul XX cu rezultate extraordinare situându-se între primele

grupuri financiare din lume, succesul înregistrat datorându-se importantelor achiziţii făcute

şi numărului tot mai mare de clienţi, care au conferit grupului o prezenţă semnificativă pe

cele mai importante pieţe ale lumii.

Potrivit clasamentului Fortune Global 500 pe anul 2008, ING Group se află pe

locul 7 în clasamentul celor mai puternice companii din lume, aceasta fiind singura

instituţie financiară din top 10, urcând 6 locuri faţă de anul trecut.

În anul 2007 profitul concernului ING a crescut faţă de anii precedenţi ajungând de

la 4043 mil euro în 2003, la 9241 mil euro la sfârşitul anului 2007.21

21 http://www.ing.com – ING Group – 2007 Annual Report

32

Sursa – ING Group, 2007 Annual Report

Dacă în anul 2003, Grupul ING înregistra o micşorare a profitului faţă de anul 2002

cu 10 %, în 2005 are loc o creştere a acestuia cu 25% faţă de 2004, tendinţa menţinându-se

şi în anii următori, la sfărşitul anului 2007 înregistrându-se o majorare a profitului cu 20%,

faţă de anul precedent.

În ceea ce priveşte contribuţia fiecărui domeniu de activitate al grupului la profit,

aceasta este următoarea:

33

Sursa – ING Group, 2007 Annual Report

Analizând cele două domenii importante de activitate, asigurările şi serviciile

bancare, observăm că în anul 2007, ING Group a obţinut venituri din asigurări în valoare

de 62.280 mil. euro, în creştere faţă de anii precedenţi când au avut valori de 59.642 mil.

euro în 2006 şi 57.403mil. euro în 2005, pe când, veniturile din servicii bancare au fost de

14.602 mil. euro în 2007, 14.195 mil. euro în 2006 respectiv 13.848 mil. euro în 2005.

În total ING a obţinut în 2007 venituri totale de 76.587 mil.euro, în creştere faţă de

anul 2006, când valoarea acestora a fost de 73.621 mil.euro, şi net superioare celor

înregistrate în 2005, 71.120 mil.euro.

Referindu-ne la cheltuielile de funcţionare ar fi de remarcat faptul că cele din

domeniul bancar sunt mai mari faţă de cele din domeniul asigurărilor. Totalul cheltuielilor

de funcţionare, în 2007, s-a ridicat la valoarea de 15.481 mil.euro.

Şi în ceea ce priveşte valoarea activelor Grupului ING, se observă o majorare

semnificativă a acesteia, ajungând de la 779 mil.euro în 2003, la 1.226 mil. euro în 2006 şi

1.313 mil.euro la sârşitul anului 2007.

34

Sursa – ING Group, 2007 Anual Report

Aceste rezultate de excepţie au fost înregistrate pe fondul unor circumstanţe de

piaţă mai puţin favorabile, incluzând instabilitatea pieţei de capital, creşteri ale ratelor

dobânzii şi o nivelare a curbei rentabilităţii. Cu toate acestea, calitatea portofoliului nostru

de credite a rămas solidă iar veniturile au continuat să crească pe masură ce liniile de

business s-au concentrat asupra eficientizării capitalului şi menţinerea rigurozităţii

preţurilor”, a declarat Michel Tilmant, preşedintele Comitetului Executiv al ING Group.

Acesta a mai declarat că ING Group îşi menţine aceleaşi obiective: continuarea

creşterii organice, concentrarea asupra rezultatelor, incluzând controlul costurilor şi

satisfacerea clienţilor prin acţiuni eficiente ale fiecărei linii de business, precum şi

menţinerea echilibrului dintre creştere şi profit.

Obiectivul principal al grupului ING rămâne acela de a oferii tuturor clientilor săi

servicii la cele mai înalte standarde de profesionalism; aprecierea calităţii şi preţurilor

produselor ING de către clienţi fiind cea mai preţioasă răsplată.

Creşterile anuale şi succesele înregistrate au creat din ING o imagine de marcă

puternică în lumea financiară. Tot mai multe companii ale grupului au ca strategie

includerea numelui “ING” şi a simbolului “leul portocaliu” în identitatea lor, beneficiind în

acest fel de reputaţia internaţională căştigate de acesta.

2.2 ING România

ING România face parte din ING Group, unul dintre cele mai puternice grupuri

financiare din lume. Pe teritoriul României ING Group şi-a început activitatea în 1994

prin înfiinţarea ING Bank România, aceasta fiind prima bancă străină care a deschis o

sucursală în România după 1989. În anul 1996 ING înfiinţează ING Securities, ING Baring

Eqiuty Partners România în 1998 şi ING Employee Benefits România în 2000.

ING Group a extins şi în România limitele responsibilităţilor sale, de la clienţi şi

acţionari la întreaga societate. Ca urmare ING consideră că implicarea sa în viaţa societăţii

trebuie să se manifeste atât prin furnizarea unei game largi de servicii financiare de calitate

clienţilor săi, cât şi prin angajarea directă în educarea pieţei pe care operează.

În cadrul expansiunii internaţionale a ING Bank, România a fost considerată o piaţă

în dezvoltare cu potenţial ridicat, fiind a doua ţară ca mărime din Europa Centrală.

35

Pătrunderea pe această piaţă a fost planificată şi stabilită cu mult timp înainte ca alţi

importanţi investitori străini să fie pregătiţi pentru acest pas.

De-a lungul anilor, ING şi-a câştigat şi pe piaţa românească reputaţia de grup

financiar ce oferă cele mai complexe produse şi servicii pentru o largă paleta de clienţi:

companii, instituţii financiare şi clienţi persoane fizice.

ING a lansat permanent produse şi servicii inovatoare pe piaţa românească:

- primul furnizor de servicii bancare electronice - 1995

- prima sindicalizare internaţională - aranjor - 1996

- primul furnizor de servicii de custodie - 1996 / bancă de depozitare - 1997

- prima instituţie financiară în tranzacţionarea cu titluri de stat

- prima banca străină care a deschis o reţea de sucursale în România - 1997

- prima societate de asigurări care a introdus produse de asigurări de tip Unit

Linked - 1998

- prima instituţie financiară care a introdus Employee Benefits - 2000

- prima instituţie financiară care a introdus Private Wealth Management - 2001

- prima instituţie financiară care a lansat produse de tip pensii suplimentare - 2002

- prima instituţie financiară (bancă şi asigurări) care a introdus un Serviciu Vocal

Interactiv pentru clienţii săi, atât persoane fizice cât şi persoane juridice – 2003

- prima instituţie financiară care a introdus self-banking – 2004

- prima instituţie financiară care a introdus în România cardul MasterCard cu

tehnologia chip – 2006

În prezent, ING Group desfăşoară o gamă variată de operaţiuni în România,

oferind următoarele servicii:22

Servicii bancare pentru persoane fizice şi juridice - ING Bank;

Servicii de leasing - ING Lease.

ING Lease România IFN SA, oferă produse de leasing financiar companiilor, în

regim business-to-business, pentru finanţări diverse: leasing pentru echipamente, leasing

imobiliar şi leasing pentru autoturisme şi autoturisme utilitare.

Servicii de factoring – ING Commercial Finance. Aceasta este divizia specializată

în servicii de factoring a ING Wholesale Banking, servicii adresate în mod special

întreprinderilor mici şi mijlocii.

22 http://www.ingromania.ro – ING România, Domenii de activitate.

36

Servicii de real estate – ING Real Estate Investment Management, care face

parte din ING Real Estate, companie globală de real estate,activă în managementul

investiţiilor, dezvoltare şi finanţare.

Asigurări de viaţă – ING Asigurări de Viaţă;

Pensii – ING Fond de Pensii.

ING deţine o poziţie foarte solidă pe toate segmentele pe care activează: lider pe

piaţa de brokeraj şi pe piaţa financiară primară si secundară, este cea mai mare bancă

custode şi este, din 1999 liderul pieţei de asigurări de viaţă iar în prezent are aproape

1.300.000 de clienţi de pensii private.

În plus, ING a fost prima institutie bancară care a oferit companiilor şi persoanelor

fizice o gamă completă de servicii electronice: ING OnLine, Self’Bank şi Home’Bank. De

asemenea, ING a fost prima companie care a oferit un serviciu online clienţilor săi de

pensii private: My ING.

Agenţia internaţională Standard & Poor’s a acordat ING Bank România ratingul

‘AA’, acesta conferindu-i băncii statutul de instituţie financiară care furnizează clienţilor o

securitate financiară excelentă.

ING Romania are peste 1000 de angajati în cele 27 de oraşe în care sunt deschise

24 de sucursale pentru companii şi 120 unităţi ING Self'Bank, pentru persoane fizice. De

asemenea, ING Romania beneficiază de cea mai mare forţă de vânzări de produse de

asigurare: peste 2600 de consultanţi ce îşi desfăşoară activitatea în 67 de birouri în 61 de

oraşe.

ING Group România

Succesul pe piaţa românească şi recunoaşterea atât din partea partenerilor cât şi a

competitorilor se datorează adaptării continue la nevoile pieţei locale, introducerii de noi

servicii care să satisfacă aşteptările clienţilor şi refuzului ferm de a face concesii calităţii.

2.3. ING Asigurări de viaţă România

ING Asigurări de Viaţă este parte integrantă a Grupului ING, cel mai mare grup

financiar olandez şi una dintre primele zece instituţii financiare din lume.

Compania a fost înfiinţată în ianuarie 1997, începându-şi activitatea cu cinci agenţii

şi un număr de 200 de consultanţi.

37

Fişa societăţii ING Asigurări de Viaţă S.A.23

Sediu social - str. Costache Negri nr. 1-5,codul 050552, Bucuresti, Sector

5.România.

Număr autorizaţie – 36.

Data autorizaţie funcţionare - 23-10-2001.

Număr înmatriculare în Registrul Asigurătorilor - RA-012.

Forma juridică – Societate pe acţiuni.

Număr de ordine în Registrul Comerţului - J40/475/24.01.1997.

Cod unic ONRC – 9100488.

Observaţii - D 3580/01.10.2004 - schimbare denumire societate din ING

NEDERLANDEN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ SA în ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ SA.

Capital social subscris şi vărsat - 45.042.794 lei.24

Înregistrată ca operator de date cu caracter personal cu numărul 160.

Structura acţionariatului: 25

Structură acţionariat ING Asigurări de Viaţă România

Acţionar Număr acţiuni Procentaj Valoare RON

ING Continental Europe B.V. 45.042.790 99.999992% 45.042.790ING Verzekeringen Intertrust IV BV 1 0.000002% 1ING Verzekeringen Intertrust III BV 1 0.000002% 1ING Verzekeringen Intertrust II BV 1 0.000002% 1Nationale-Nederlanden Intertrust BV 1 0.000002% 1

TOTAL 45.042.794 100.00000% 45.042.794

Reasigurători - Swiss Re Zurich, Elveţia, ING RE Haga, Olanda.

23 http://www.CSA.ro - Registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare.24 http://www.ingromania.ro – Profil, Date identificare.25 http://www.ingromania.ro – Despre noi, Raportări, Raport anual de activitate 2007

38

Organizaţii la care este afiliată - UNSAR

Apariţia în România a Nederlanden Asigurări de Viaţă reprezintă consecinţa

firească a unui amplu proces de evaluare a pieţei financiare româneşti, realizat de Grupul

ING, primul pas al dezvoltării grupului fiind realizat prin lansarea în 1994 a ING Bank.

Compania şi-a dezvoltat continuu reţeaua, acum aceasta cuprinzând 67 de birouri

deschise în 61 de oraşe din întreaga ţară.

Încă din 1999 ING Nederlanden a devenit liderul pieţei asigurărilor de viaţă din

România având o cotă de piaţă de 59,4%. Şi în 2007 ING şi-a consolidat poziţia de lider

pe piaţa asigurărilor de viaţă din România, deţinând în prezent o cotă de piaţă de 35% şi

70% pe segmentul asigurărilor cu componentă de investiţii (unit-linked). Totodată,

compania a avut un start în forţă şi pe piaţa pensiilor private, unde deţine 33,2% din piaţă,

depăşind cu mult numărul de participanţi estimat iniţial.26

Gradul de concentrare a pieţei asigurărilor de viaţă, în anul 2007, s-a menţinut la

acelaşi nivel ridicat ca în anul precedent, un procent de 94,53% din primele brute fiind

subscris de 10 societăţi, prezentate în tabelul următor.

Prime brute subscrise din asigurări de viaţă de societăţile de asigurări de viaţă în

2007:

Nr. Crt

Societatea Prime brute subscrise din asigurări de viaţă

(lei)

Pondere în total piaţă (%)

1 ING Asigurări de Viaţă 501.101.720 34,582 AIG Life 219.721.825 15,163 ASIBAN 111.697.213 7,714 ALLIANZ-ŢIRIAC 96.820.164 6,685 ASIROM 93.083.713 6,426 AVIVA 83.227.624 5,747 BCR Asigurări de Viaţă 82.767.788 5,718 GRAWE 75.202.811 5,199 GENERALI 60.803.998 4,210 OMNIASIG VIAŢĂ 45.397.598 3,13

26 http://www.ingromania.ro – Comunicate de presă.

39

Sursa – CSA Raport privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în

anul 2007.

Luând în considerare cota de piaţă a societăţilor de asigurare în funcţie de primele

brute subscrise în 2007, într-un top al acestor societăţi, ING Asigurări de Viaţă ocupă locul

6.

Cota de piaţă a societăţilor de asigurare în funcţie de primele brute subscrise în anul

2007

Nr. Crt

Societate Prime brute subscrise asigurări generale

Cota de piaţă la asigurări generae(%)

Prime brute subscrise asigurări de viaţă (lei)

Cota de piaţă la asigurări de viaţă(%)

Total prime brute subscrise (asigurări generale şi de viaţă) (lei)

Cota totală de piaţă (%)

1 ALLIANZ 1.137.608.897

19,86% 96.820.164 6,68% 1.234.429.060

17,20%

2 OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP

883.919.762 15,43% 0 0,00% 883.919.762 12,32%

3 ASIROM 535.277.640 9,35% 93.083.713 6,42% 628.361.353 8,76%

4 BCR Asigurări

559.976.340 9,78% 0 0,00% 559.976.340 7,80%

5 ASIBAN 444.463.173 7,76% 111.697.213

7,71% 556.160.387 7,75%

6 ING 0 0,00% 501.101.720

34,58% 501.101.720 6,98%

7 UNITA VIENNA INSURANCE GROUP

474.166.761 8,3% 0 0,00% 474.166.761 6,61%

8 GENERALI 321.325.325 5,61% 60.803.998 4,20% 382.129.323 5,33%

9 ASTRA 367.207.389 6,41% 6.975.544 0,48% 374.182.933 5,21%

10 BT Asigurări

265.775.821 4,64% 7.926.666 0,55% 273.702.487 3,81%

40

Sursa - CSA Raport privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în

anul 2007.

Portofoliul actual de produse de asigurare oferite de ING Asigurări de viaţă a fost

dezvoltat pornind de la nevoile clienţilor. Astfel, aceştia pot opta pentru o asigurare de

viaţă individuală sau o asigurare de grup.

În ceea ce privesc asigurările individuale, clienţii îşi pot alege produsele din cele

şase categorii:

Planuri de protecţie.

a). Pachetul de protecţie SMART - Acest pachet este conceput astfel încât să ofere

protecţie prin acoperirea mai multor riscuri:

- deces din orice cauză;

- deces din accident;

- spitalizare din accident;

- intervenţie chirurgicală din accident.

Beneficii:

- este un pachet accesibil financiar, deoarece acesta nu acumuează valoare, ci doar

garantează protecţie.

- pentru pachetul destinat cuplurilor se oferă o reducere considerabilă.

- este foarte simplu de achiziţionat, cu evaluare medicală simplificată.

b) Planul de protecţie Prudent - Această asigurare este concepută astfel încât să

ofere protecţie prin acoperirea riscului de deces şi nu presupune economisire sau

capitalizare. Dacă la expirarea contractului asiguratul este în viaţă, asigurătorul este

exonerat de orice răspundere privind plata sumei asigurate. Suma asigurată care va fi

plătită beneficiarilor desemnaţi de client este cea aleasă la încheierea contractului.

Asigurările suplimentare ce pot fi ataşate asigurării de viaţă Prudent sunt:

- asigurări suplimentare de accident

- asigurări suplimentare de sănătate

- toate opţiunile suplimentare.

Beneficiile planului de protecţie Prudent sunt:

- clientul poate alege atât suma asigurată pe care o doreşte, cât şi perioada în care

are nevoie de protecţie.

- primele de asigurare sunt mai mici decât în cazul altor tipuri de asigurări.

41

- reducerile de plată sunt disponibile în două tipuri, reduceri de mărime şi reduceri

de frecvenţă.

c) Planul de protecţie Maraton- Maraton asigură cea mai îndelungată protecţie

până la împlinirea vârstei de 95 de ani. Spre deosebire de Prudent, acest tip de asigurare

are şi o componentă de economisire, care permite încasarea sumei asigurate şi în cazul

supravieţuirii persoanei asigurate la expirarea duratei contractului.

Beneficii:

- acoperirea împotriva riscului de deces pentru întreaga viaţă (până la vârsta de 95

de ani) prin plata sumei asigurate la deces, la care se adaugă şi participarea la profit

aferentă componentei de economisire.

- indemnizaţia de supravieţuire, constituită din suma asigurată şi participarea la

profit în cazul supravieţuirii la data de expirare a contractului (la vârsta de 95 ani).

Planuri de economisire. Planurile de economisire pe termen lung sub

forma asigurărilor de viaţă sunt instrumente financiare complexe. Nici un alt instrument

financiar nu poate îndeplini în acelaşi timp funcţiile de protecţie şi de economisire.

d) Planul financiar pentru economisire Regal. Este cea mai populară poliţă şi are

forma unei asigurări mixte de viaţă. Caracteristic acestui tip de asigurare este faptul că

asigurătorul cuprinde două riscuri, decesul şi supravieţuirea într-un contract de asigurare.27

Un astfel de contract aduce asiguraţilor un plus de siguranţă deoarece în cazul unui deces

suma asigurată va fi încasată de beneficiarul desemnat în poliţă iar în cazul supravieţuirii,

la suma asigurată garantată se adaugă şi participarea la profit a sumelor investite de către

client. Prima de asigurare este variabilă în fiecare an,  fiind compusă din :

-prima aferentă sumei de asigurare la supravieţuire, care este fixă

-prima aferentă sumei asigurate la deces, care se modifică anual în funcţie de vârsta

curentă şi suma asigurată la deces.

Planuri pentru copii. Acestea pot asigura copiilor o importantă şi necesară

sursă de venit pe perioada studiilor sau la începutul vieţii sale independente.

a) Planul financiar Academica. Oferă :

- protecţie prin garantarea preluării plăţii primelor de asigurare de ING Asigurări de

Viaţă, în cazul decesului persoanei asigurate pe perioada de plată a primelor.

- indemnizaţia de asigurare la sfârşitul perioadei de plată a primelor, la care se

adaugă participarea la profit sub forma rentelor anuale ce vor fi plătite copilului.

27 Achim M.L., Asigurările de bunuri şi personae în economia cunoaşterii, Editura Economică, Bucureşti, 2008, pag 95.

42

Clientul poate alege atât valoarea rentelor de care doreşte să beneficieze ulterior

copilul, cât şi contribuţiile lunare cele mai potrivite.

Planului Academica i se pot ataşa oricare dintre asigurările suplimentare oferite de

către ING.

b) Planul Debut 18. Este o asigurare de tip unit-linked. Optând pentru un astfel de

produs, clientul obţine protecţie prin garantarea unei sume asigurate în cazul producerii

unui eveniment neaşteptat (decesul persoanei asigurate pe parcursul perioadei de plată a

primelor) şi preluarea plăţii primelor de asigurare de societate dar are şi posibilitatea

investirii primelor eşalonate în programele de investiţii Ing Asigurări de Viaţă.

O altă caracteristică a produsului este faptul că se pot face investiţii administrate

separate prin plata unor prime suplimentare.

Planuri de asigurare cu investiţii. Aceste planuri financiare permit

clienţilor să investească în programe cu portofolii diversificate prin intermediul unei

strategii care să le asigure o creştere potenţială optimă, pe termen mediu şi lung, a sumelor

iniţiale alocate de ei. Planurile de asigurare cu investiţii ING sunt construite sub forma

unor produse de tip Unit Linked, incluzând în cadrul aceluiaşi contract şi protecţia oferită

de o asigurare de viaţă.

Cele două planuri de asigurare cu investiţie ale ING sunt:

a) Activ Plus. Produsul oferă clienţilor:

- beneficiu în cazul decesului persoanei asigurate pe parcursul perioadei de plată a

primelor, constând în maximum dintre suma asigurată şi valoarea contului.

- beneficiu în cazul decesului persoanei asigurate după încheierea perioadei de plată

a primelor, dar înainte de împlinirea vârstei de 95 de ani, constând în valoarea contului.

- accesul la sumele acumulate în cont pe întreaga perioadă a contractului de

asigurare.

- posibilitatea creşterii sumei investite prin plata de prime suplimentare.

Clientul este cel care alege: gradul de risc cu care doreşte să fie administrat

portofoliul de invetiţii, valoarea primelor eşalonate şi a primelor suplimentare, durata

contractului de asigurare.

b) Capital. Capital este un produs de tip Unit Linked cu o componentă

investiţională mult mai puternică decât în cazul Activ Plus, componenta de protecţie fiind

reprezentată de o asigurare de deces din accident.

Clientul beneficiază de:

43

- în cazul decesului persoanei asigurate în urma unui accident, beneficiarul va primi

suma dintre valoarea contului şi suma asigurată conform asigurării suplimentare de deces

din accident.

- în cazul decesului din alte cauze decât accident, beneficiarul va primi valoarea

contului.

Planuri de asigurare cu pensii.

Pentru suplimentarea veniturilor de care are nevoie la vârsta pensionării, orice

persoană poate apela la planurile de asigurare cu componentă de pensii ING.

a) Planul de asigurare cu componentă de pensii  Merit are în vedere acumularea

unui fond ce va fi disponibil în momentul pensionării, oferind totodată protecţie

în caz de deces pe parcursul întregii perioade de plată a primelor de asigurare.

Acesta este alcătuit din două componente:

- componenta de protecţie - reprezentată de suma asigurată garantată în caz

de deces pe perioada de plată a primelor.

- componentă investiţională - reprezentată de cumpărarea de unituri în cadrul

Programelor de Investiţii ING conform procentelor de alocare stabilite de client.

Asigurări de sănătate.

ING Asigurări de Viaţă a conceput asigurările de sănătate în două variante: ca

produse de sine stătătoare sau ca asigurări suplimentare adăugate unei poliţe de

asigurări de viaţă.

Remedis este o formă de protecţie faţă de costurile medicale reale care, în anumite

situaţii, înseamnă eforturi financiare considerabile, care nu sunt compensate de asigurările

sociale de stat. Acest tip de asigurări oferă posibilitatea includerii în asigurare a soţului sau

a soţiei, precum şi a copiilor.

Produsul acoperă cazurile de spitalizare şi intervenţie chirurgicală  în caz de

accident, clientul alegând protecţia pe care o considră necesară pentru:

- suma de asigurare pentru fiecare zi de spitalizare poate avea o valoare

cuprinsă  între 45 şi 110 lei.

- suma de asigurare pentru fiecare intervenţie chirurgicală poate avea o

valoare cuprinsă  între 450 şi 1.700 lei.

Sumele de asigurare sunt plătite după externare, în baza documentelor care atestă

perioada de spitalizare şi tipul intervenţiei chirurgicale efectuate.

44

Durata contractului poate fi cuprinsă între minimum 1 an şi maximum 5 ani, cu

posibilitatea prelungirii după expirarea contractului iar frecvenţa de plată a primelor poate

fi semestrială sau anuală.

Asigurările suplimentare se adaugă poliţei de asigurare de bază pentru a oferi

clientului în plus alte câteva avantaje pe care le consideră importante în schimbul plăţii

unor sume foarte mici. Aceste asigurări suplimentare sunt disponibile numai în cazul

contractelor cu o plată eşalonată a primelor de asigurare.

Asigurările suplimentare oferite de ING Asigurări de Viaţă sunt:

a) Asigurarea suplimentară temporară flexibilă.

b) Asigurări suplimentare de accident. Clientul poate alege una dintre următoarele

variante:

- Asigurarea suplimentară de deces din accident;

- Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă şi deces din accident;

- Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă din accident.

c) Asigurări suplimentare de sănătate. Se poate opta pentru una dintre următoarele

variante:

- Asigurarea de sănătate pentru spitalizare în caz de accident;

- Asigurarea de sănătate pentru spitalizare în caz de îmbolnăvire sau accident;

- Asigurarea de sănătate pentru intervenţii chirurgicale în caz de accident;

- Asigurarea de sănătate pentru intervenţii chirurgicale în caz de îmbolnăvire sau

accident.

Alături de produsele individuale, ING Asigurări de Viaţă se adresează şi categoriei

formate din clienţi companii prin produse şi o forţă de vânzări dedicate.

Asigurările de grup reprezintă un instrument de planificare financiară prin

intermediul căruia companiile pot obţine performanţe prin reducerea costurilor şi creşterea

gradului de loialitate a angajaţilor.

Deşi în acest domeniu sunt propuse pe piaţa asigurărilor forme variate, asigurările

de viaţă de grup pot fi grupate în:28

1) Asigurări de grup tradiţionale, cu trei tipuri mai răspândite:

asigurări pe termen reînnoibile anual;

asigurări cu primă unică;

asigurări de viaţă permanente.

2) Asigurări de grup moderne:

28 Lungu N.C.,- Asigurări de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005,pag.271

45

asigurări de viaţă universală de grup;

asigurări de grup pentru supravieţuitori.

În prezent, majoritatea asigurărilor de grup tradiţionale pentru angajaţi sunt din

categoria celor pe termen care se reînnoiesc anual.29

În tehnica de asigurare a celor mai multe asigurări de grup apare şi clauza de

conversie, care permite transformarea asigurărilor de grup într-un contract individual de

viaţă, dacă îşi pierde sau îşi schimbă serviciul.30

Există mai mulţi factori care impun construirea unor planuri de beneficii pentru

angajaţi sub forma asigurărilor de grup:

a) Motivarea angajaţilor prin adăugarea la pachetul salarial a unei componente de

protecţie.

b) Fidelizarea acestora prin intermediul planurilor de investiţii şi pensii oferindu-le

un venit suplimentar cu scopul acoperirii unor situaţii neprevăzute, pensionării anticipate

sau majorării venitului la momentul pensionării.

c) Stimularea performanţei prin oferirea posibilităţii de a economisi singuri în

condiţii avantajoase şi prin dimensionarea beneficiului din asigurare în funcţie de nivelul

performanţei.

ING Asigurări de Viaţă oferă clienţilor săi următoarele tipuri de asigurări de grup:

a) Planuri financiare de protecţie. Acestea sunt modulare, adică oferă libertatea

clientului de a-şi construi propriile programe de protecţie pentru angajaţi, în funcţie de

specificul activităţii şi de strategia de resurse umane.

Produsele de protecţie sunt disponibile în două variante de administrare:

Nominală. Permit adaptarea asigurării la nevoile unor grupuri mici de

angajati, spre exemplu:

- Persoane cheie din top management-ul companiei;

- Persoane cu potenţial de dezvoltare profesională;

- Persoane în posturi de execuţie cu nivel ridicat al productivităţii.

Componentele planurilor financiare de protecţie nominale sunt:

- Asigurarea de deces pe termen limitat;

- Asigurarea de deces din accident;

- Asigurarea de invaliditate permanentă din accident;

- Asigurarea de Spitalizare în caz de accident;

29 Constantinescu, D.A.,- Asigurări şi reasigurări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.pag.18330 Lungu N.C.,- Asigurări de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005,pag.272

46

- Asigurare de Intervenţie chirurgicală în caz de accident.

Nenominală. Caracteristic acestui tip de asigurare este faptul că angajaţii nu

trebuie să treacă individual printr-un proces de evaluare iar clientul poate beneficia de

reduceri de primă în cazul în care valoarea primelor aferente asigurării depăşeşte un anumit

nivel.

Componentele planurilor financiare de protecţie nenominale sunt:

- Asigurarea de deces din accident;

- Asigurarea de invaliditate permanentă din accident;

- Asigurarea de Spitalizare în caz de accident;

- Asigurarea de Intervenţie chirurgicală în caz de accident;

- Asigurarea pentru perioada de convalescenţă.

b). Planuri financiare de economisire şi investiţii.

Plan de motivare. Oferă posibilitatea de a fideliza, motiva şi stimula

angajaţii companiei prin acordarea de prime investite în Programul de Investitii BOND,

acesta fiind beneficiul de investiţie. Beneficiul de protecţie constă în faptul că produsul

conţine şi o asigurare de deces din accident, costul acesteia deducându-se lunar prin

reducerea numărului de unituri din contul asiguratului.

Plan de economisire şi investiţii pentru angajaţi. Angajaţii pot economisi

prin investirea primelor eşalonate plătite în Programele de Investiţii ING Asigurări de

Viaţă.

Beneficii:

- Beneficiul de investiţie constă în cumpărarea de unităţi de fond în Programele de

Investiţii ING Asigurări de Viaţă, în baza primelor eşalonate plătite de asigurat.

- Beneficiul de protecţie este reprezentat de un bonus de supravieţuire de 2% din

numărul uniturilor existente în contul asiguratului. Acesta depinde de vârsta curentă a

asiguratului şi se alocă lunar;

c) Planurile de asigurare cu componentă de pensii

Plan individual de asigurare cu componentă de Pensii pentru Angajaţi –

oferă angajaţilor posibilitatea de a economisi pentru acumularea unui venit suplimentar

necesar la vârsta pensionării, prin investirea primelor de asigurare eşalonate în Programele

de Investiţii ING Asigurări de Viaţă. Pe lângă beneficiul de investiţie,care constă în

cumpărarea de unituri în Programele de Investiţii şi beneficiul de protecţie, reprezentat de

un bonus de supravieţuire de 2% din numărul uniturilor existente în contul asiguratului, la

acest produs apare şi componenta de tip pensie, care se realizează prin transformarea

47

contului asiguratului, o dată cu împlinirea vârstei de pensionare, într-un produs de pensie

pe bază individuală.

Plan de asigurare cu componentă de Pensii pentru angajaţi oferit de

Companie.

Primele eşalonate pot fi plătite în contul fiecărui angajat astfel încât acesta va

beneficia, la vârsta pensionării de o pensie suplimentară.

Are aceleaşi beneficii ca şi Planul individual de asigurare cu componentă de pensii

pentru angajaţi.

Pe parcursul anului contractual se pot face următoarele modificări:

a) Modificări ce pot fi efectuate oricând pe durata contractului de asigurare:

- adăugarea sau rezilierea de componente.

- adăugarea/ eliminarea unui membru asigurat în/ din grupul asigurat – pentru

planurile nominale.

- creşterea/ reducerea numărului de membri asiguraţi – pentru planurile

nenominale. În cazul în care numărul angajaţilor cuprinşi în asigurare creşte sau scade cu

mai mult de 10% comparat cu numărul declarat anterior asigurătorului şi pentru care se

plăteşte prima de asigurare, contractantul are obligaţia de a anunţa asigurătorul pentru

recalcularea primei datorate de contractant.

- actualizarea datelor de identificare pentru contractant.

- rezilierea contractului.

b) Modificările ce pot fi efectuate numai la aniversarea/ reînnoirea contractului

sunt:

- creşterea/ scăderea sumei asigurate.

- schimbarea frecvenţei de plată a primelor.

La 31 decembrie 2007 societatea a înregistrat următoarele rezultate financiare.

Veniturile totale au fost în valoare de 936.410.671 lei, mai mari decât în

2006 când au fost de 708.659.574 lei şi în 2005 de 513.614.120 lei, din care:

Structura veniturilor ING Asigurări de Viaţă

An Venituri din prime brute subscrise

Venituri din plasamente

Alte venituri TOTAL

2005 392.924.224 110.735.460 9.954.436 513.614.1202006 435.841.709 262.358.453 10.459.412 708.659.5742007 501.101.721 423.598.319 11.710.631 936.410.671

48

Sursa – ING Asigurări de Viaţă, Raport anual de activitate 2006, Raport anual de

activitate 2007

Cheltuielile totale au însumat, la aceeaşi dată, 905.214.126 lei, superioare

celor din 2006, care au atins valoarea de 673.488.303 lei şi celor din 2005, care au fost de

479.087.798 lei.

Structura cheltuielilor ING Asigurări de Viaţă:

An Cheltuieli cu plasamentele

Cheltuieli cu

rezervele

Cheltuieli brute de

exploatare

Cheltuieli brute

aferente daunelor

Alte cheltuieli

TOTAL

2005 19.403.264 238.969.848

106.969.607 90.322.492 23.422.587

479.087.798

2006 167.228.336 234.271.694

122.683.598 128.268.026 21.036.650

673.488.303

2007 302.037.539 277.693.410

170.376.417 142.475.071 12.631.68 905.214.126

Sursa - ING Asigurări de Viaţă, Raport anual de activitate 2006, Raport anual de

activitate 2007

În ceea ce priveşte profitul net al companiei, în perioada 2005-2007 se poate

observa că acesta s-a micşorat, de la 28.875.625 lei în 2005, 35.171.271 lei în 2006 până la

27.678.102 lei, cât a fost la 31 decembrie 2007.

Aceeaşi tendinţă a avut-o şi cota de piaţă a societăţii, ajungând de la 37% în 2005,

41% în 2006 până la 35 % în 2007.

La 31 decembrie 2007 ING Asigurări de Viaţă avea active totale în valoare de

1.542.504.011 lei, mai mare decât cea din 2006 de 1.213.566.058 lei şi cea din 2005 când a

fost de 953.274.306 lei.

Conform Raportului privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în

2007 al CSA, valoarea primelor subscrise de ING în 2007 a fost de 501.101.720 lei,

cedând în reasigurare prime în valoare de 2.659.241 lei.

Societatea a plătit în anul 2007 indemnizaţii brute în valoare de 30.078.783 lei

astfel:

Potrivit aceluiaşi raport, în anul 2007, situaţia rezervelor tehnice la ING Asigurări

de Viaţă era următoarea:

- Rezerve tehnice aferente asigurărilor de viaţă - 1.349.771.980 lei;

- Rezerva matematică - 1.205.925.864 lei;

49

- Rezerva pentru beneficii şi risturnuri - 55.249.497 lei;

- Rezerva de prime - 61.772.280 lei;

- Rezerva de daune - 4.618.949 lei;

- Rezerva de daune neavizate - 666.520 lei;

- Alte rezerve - 21.538.870 lei;

- Sume asigurate aferente contractelor care acoperă riscul de deces şi nu

garantează o valoare de răscumpărare:

Valoare totală brută - 2.709.666.935 lei;

Valoare totală netă - 2.275.562.133 lei;

- Sume asigurate aferente contractelor care acoperă riscul de deces şi

garantează o valoare de răscumpărare:

Valoare totală brută - 4.723.639.699 lei;

Valoare totală netă - 4.383.855.258 lei;

- Valoarea de răscumpărare aferentă contractelor de asigurare care acoperă

riscul de deces şi garantează o valoare de răscumpărare - 1.202.952.869 lei;

- Valoarea de răscumpărare aferentă contractelor de asigurare care nu acoperă

riscul de deces şi garantează o valoare de răscumpărare - 67.985.989 lei.

Cele mai vândute produse ale ING Asigurări de Viaţă în 2007 au fost:

- Planuri de asigurare cu componentă de pensii;

- Planuri de asigurare pentru copii;

- Planuri financiare pentru economisire.

Compania ING Asigurări de Viaţă deţine un rol important şi pe piaţa pensiilor

facultative. Ca principiu de economisire şi investiţie pensia facultativă se aseamănă cu

asigurările unit-linked esenţa celor două produse fiind aceeaşi, în timpul vieţii active, când

există un surplus financiar, cei ce doresc pot pune deoparte bani, care investiţi în diferite

plasamente, produc şi un câştig suplimentar.

Pot beneficia de o pensie facultativă toţi angajaţii, funcţionarii publici, persoane

autorizate să desfăşoare o activitate independentă, persoane care realizează venituri din

activităţi profesionale sau agricole, aceştia putând opta liber pentru fondul de pensii şi

valoarea contribuţiei.

Contribuţia instituie obligaţii financiare suplimentare pentru participant şi poate fi

până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia. Contribuţiile

angajatului sunt deductibile în limita a 200 euro/an fiscal, iar contribuţiile angajatorului

sunt deductibile la calculul profitului impozabil, în limita a 22 euro/an fiscal, pentru fiecare

50

angajat. Începând cu 1 ianuarie 2009 pragul de deductibilitate fiscală se va dubla, în limita

a 400 euro pe an fiscal.

ING vine în întâmpinarea clienţilor săi cu două fonduri de pensii facultative:

a) Fondul de Pensii ING Clasic. Fondul are drept obiectiv creşterea pe termen

lung a capitalului investit, în scopul dobândirii de către participanţi a unei pensii

facultative. Acest obiectiv va fi urmărit prin investirea într-o structură mixtă de clasele de

active cu profile diferite de risc şi performanţă, precum şi prin diversificarea prudenţială

atât între clase de active, cât şi în interiorul acestora, în limitele prevăzute de Lege şi în

cele asumate prin Prospectul Schemei de Pensii Facultative al Fondului de Pensii

Facultative ING Clasic. Fondul va menţine un grad mediu de risc activele fondului fiind

investite astfel: 30% în acţiuni şi 70% în instrumente cu venit fix.

În 2007 Fondul de Pensii Facultative ING Clasic a înregistrat venituri în valoare de

63.010 lei, în timp ce cheltuielile au însumat 5.600 lei. Rezultatul activităţii fondului

pentru 2007 a fost profit comercial de 57.410 lei.31

b) Fondul de Pensii Facultative Optim. Caracteristic Fondului de pensii Optim

este faptul că în momentul solicitării dreptului la pensia facultativă, ING garantează plata a

minim suma contribuţiilor nete (contribuţii plătite minus comisionul de administrare). Cu

alte cuvinte, dacă în momentul în care doreşte să i se plătească pensia facultativă valoarea

contului individual este mai scăzută decât suma contribuţiilor nete efectuate până în acel

moment în ING Optim, ING îi va plăti suma contribuţiilor nete.

Corespunzător unui profil de risc mediu, activele fondului vor fi investite în acţiuni

(minim 5%- maxim 35%) şi instrumente cu venit fix (minim 65%).

La data de 31 decembrie 2007, fondul a totalizat venituri în valoare de 37.062 lei şi

cheltuieli de 262 lei, rezultatul fiind profit comercial de 36.800 lei.32

În cazul ambelor fonduri depozitarul este BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE

S.A.,care are ca rol ţinerea în siguranţă a tuturor activelor celor două fonduri precum şi

îndeplinirea tuturor celorlalte obligaţii legale în legatură cu activitatea de depozitare.

ING Asigurări de Viaţă ocupă locul întâi şi pe piaţa pensiilor private obligatorii cu

un număr de aproape 1.400.000 clienţi.

Pensia privată reprezintă suma plătită periodic titularului sau beneficiarului, în

mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public. În momentul de faţă

31 http://www.ingromania.ro – Pensii, Pensii facultative, Raportări, Raport contabil anual 2007.32 Idem.

51

contribuţia pentru pensiile administrate privat este de 2% din salariul brut. Acest procent

va creşte progresiv, cu câte 0,5 % pe an timp de 8 ani, până la 6% .

Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei

pensii private, distinctă şi care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza

colectării şi investirii, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de

asigurări sociale.

Fondul de Pensii Administrat Privat ING sau Fondul reprezintă fondul constituit

prin contract de societate civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu prevederile

Codului civil referitoare la societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile Legii numărul

411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările

ulterioare, şi a normelor emise în aplicarea acesteia33.

Administratorul acestui fond este ING Fond de Pensii S.A., o societate pe acţiuni

înfiinţată în anul 2007 , având un capital social subscris de 232.000.000 RON.

La data de 31 decembrie 2007 acţionarii societăţii erau: ING Continental Europe

Holdings BV cu 99,999999996 % şi ING Asigurări de Viaţă cu 0,000000004%.

Obiectivul Fondului este creşterea pe termen lung a capitalului investit, în scopul

dobândirii de către participanţi a unei pensii private. Acest obiectiv va fi urmărit prin

investirea într-o structură mixtă de clase de active cu profile diferite de risc şi performanţă,

precum şi prin diversificarea prudenţială atât între clasele de active, cât şi în interiorul

acestora, în limitele prevăzute de Lege şi de prospect.

Fondul va urmări în principal, dar fără a se limita la acestea, trei mari clase de

active: titlurile de stat, obligaţiunile corporative şi acţiunile cotate pe pieţe reglementate.

Structura ţintă a portofoliului va fi:

30% valori mobiliare, obligaţiuni emise de autorităţile publice locale,

instrumente ale pieţei monetare şi titluri emise de organisme de plasament colectiv;

70% titluri de stat inclusiv instrumente asimilate acestora ca, de exemplu,

Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din care:

- Titluri de stat (emise de guvernele României şi UE) - 67%

- Titluri de stat (emise de guvernele SUA, Canada, Japonia) - 1%

- Obligaţiuni ale organismelor străine, neguvernamentale - 2%.

Cheltuielile legate de administrare suportate din activul fondului sunt următoarele:

33 http://www.ingromania.ro – Pensii, Pensii Obligatorii, Documente legale, Prospectul Schemei de Pensii Private al Fondului de Pensii Administrat Privat ING.

52

- comisionul de administrare, care se constituie prin deducerea unui procent

de 0,05% pe lună, aplicat la media activului net total al Fondului.

- taxa de auditare a Fondului, în cuantum de 1.800 RON/an; taxa de auditare

se plăteşte anual, după procesul de auditare a Fondului.

Cheltuielile legate de administrare suportate din contribuţii/activul personal al

participantului sunt urmtoarele:

- comisionul de administrare, care se constituie prin deducerea unui cuantum

de 2,5% din contribuţiile plătite;

- penalităţile de transfer, în cuantum de 5%, procent aplicat activului personal

al participantului. Penalităţile de transfer vor fi percepute de Administrator în cazul în care

transferul la un alt fond de pensii administrat privat se realizează mai devreme de 2 ani de

la data aderării la Fond;

- tarifele pentru servicii de informare suplimentare, la cerere, furnizate

potrivit prevederilor Legii.

Potrivit legii administratorul trebuie să încredinţeze spre păstrare, în condiţii de

siguranţă toate activele fondului de pensii administrat privat unui depozitar, în cazul de

faţă, acesta fiind BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.

În anul 2007 activitatea companiei a fost specifică etapei de aderare iniţială la

fondurile de pensii administrate privat.

Veniturile totale înregistrate de societate înregistrate la 31.12.2007 sunt în valoare

de 4.442.462 lei şi reprezintă venituri din plasamente. Primele venituri din contribuţii s-au

încasat începând cu luna mai 2008.34

Cheltuielile totale au însumat 32.992.544 lei şi sunt formate din cheltuieli

operaţionale în sumă de 32.931.120 lei şi cheltuieli financiare în sumă de 61.424 lei.

Astfel, rezultatul financiar la 31 decembrie 2007 a constat în pierdere contabilă în

valoare de 28.550.081 lei.

34 http://www.ingromania.ro – Pensii, Pensii Obligatorii, Raportări, Bilanţ ING Fond de Pensii 2007.

53

CAPITOLUL III

Contractul de asigurare de viaţă

Contractul este “acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a

stinge între dânşii un raport juridic.”35

3.1. Particularităţile contractului de asigurare-ING Asigurări de viaţă36

35 Codul Civil Român, art.94236 Condiţiile Generale ale Contractului de Asigurare înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sub numărul 17386/21.07.2008

54

Art.1 Contractul de asigurare de viaţă încheiat cu societatea ING Asigurări de

Viaţă S.A. pentru oricare dintre produsele de asigurare este constituit din următoarele

documente, care reprezintă părţi integrante ale contractului:

a) Cererea de asigurare adresată societăţii ING Asigurări de Viaţă S.A., semnată

de către Contractant şi contrasemnată de către Asigurat în cazul în care Contractantul şi

Asiguratul nu sunt una şi aceeaşi persoană;

b) Documentele-anexă ale Cererii de asigurare, care pot fi, după caz, formulare de

examinare medicală, proiecţii, chestionare suplimentare specifice, confirmări semnate de

către Contractant şi contrasemnate de către Asigurat prin care aceştia îşi manifestă expres

acordul cu privire la modificarea condiţiilor de oferire a asigurării etc;

c) Prezentele Condiţii Contractuale Generale;

d) Condiţiile contractuale specifice fiecărui tip de Contract de asigurare de bază;

e) Condiţiile contractuale specifice Asigurărilor şi Opţiunilor Suplimentare ataşate

contractului de asigurare de bază;

f) Poliţa de asigurare emisă de către societatea ING Asigurări de Viaţă S.A. pentru

a confirma încheierea unui Contract de asigurare de viaţă.

Art. 2 Glosar de termeni.

Asigurat- persoana a cărei viaţă sau stare de sănătate constituie obiectul asigurării.

Asigurător- societatea de asigurări care în schimbul primelor de asigurare preia

riscurile care îl pot ameninţa pe asigurat şi se obligă la plata despăgubirii, a sumei

asigurate, în cazul producerii evenimentului nedorit.

Suma asigurată- suma stabilită prin contract şi garantată de asigurător, plătibilă la

apariţia evenimentului asigurat.

Beneficiarul asigurării- persoana căreia îi va fi plătită indemnizaţia de asigurare în

momentul producerii evenimentului asigurat (în funcţie de riscul acoperit, beneficiarul

poate fi acelaşi sau diferit de asigurat).

Contractantul asigurării- persoana care încheie contractul de asigurare împreună

cu asigurătorul şi care se obligă să plătească primele de asigurare.Acesta poate fi acelaşi

sau diferit de asigurat.

Primă de asigurare- suma de bani, specificată prin contracul de asigurare, pe care

o plăteşte contractantul asigurătorului.

Evenimentul asigurat- un eveniment la a cărui producere asigurătorul se obligă să

plătească indemnizaţia de asigurare către beneficiar, în conformitate cu prevederile

contractului de asigurare. Evenimentul asigurat poate fi, funcţie de produsul de asigurare,

55

decesul asiguratului invaliditatea în urma unui accident sau boală, invaliditatea permanentă

în urma unui accident, încadrarea într-un grad de invaliditate în urma unui accident sau

boală, spitalizarea sau intervenţia chirurgicală sau supravieţuirea la finalul contractului.

Accident- un eveniment imprevizibil, survenit independent de voinţa asiguratului,

care cauzează vătămări corporale, datorate acţiunii bruşte asupra organismului a unor

factori externi fizici (mecanici, termici, electrici etc.) sau chimici, cu excepţia infecţiilor

(virale, bacteriene, fungice etc.), şi substanţelor terapeutice care acţionează asupra

sistemului imunitar.

Indemnizaţia de asigurare- suma plătită de către asigurător, în conformitate cu

prevederile contractului de asigurare, ca urmare a producerii evenimentului asigurat.

Valoarea de răscumpărare- o sumă pe care asigurătorul se obligă să o plătească,

în conformitate cu prevederile contractului de asigurare, în cazul încetării contractului de

asigurare, înainte de data lui de expirare, fără plata vreunei indemnizaţii de asigurare.

Valoarea de răscumpărare se calculează în conformitate cu condiţiile specifice fiecărui tip

de contract de asigurare de bază. Astfel, valoare de răscumpărare au doar contractele cu

capitalizare, nu şi asigurările suplimentare.

Primă eşalonată de asigurare- o primă de asigurare plătibilă la datele specificate

în poliţa de asigurare de-a lungul perioadei de plată a primelor.

Primă unică de asigurare- o primă de asigurare plătibilă în avans de către

contractantul asigurării pentru toată perioada de asigurare.

Aniversarea cererii- fiecare aniversare a datei de încheiere a cererii.

An de asigurare- perioada de un an cuprinsă între două date succesive de

aniversare a cererii.

Data de încheiere a cererii- data la care a fost încheiată cererea de asigurare şi a

fost plătită prima iniţială de asigurare.

Data de încheiere a contractului de asigurare- data la care asigurătorul emite

poliţa de asigurare ca urmare a definitivării operaţiunilor de evaluare a riscului,

reprezentând totodată data intrării în vigoare a contractului de asigurare.

Interes asigurabil- cerinţă esenţială pentru valabilitatea contractului de asigurare,

implicând existenţa unui raport cu asiguratul, fundamentat pe dorinţa menţinerii vieţii,

sănătăţii şi integrităţii acestuia din urmă şi care justifică, pe de o parte, motivaţia financiară

şi interesul legitim al contractantului în plata primelor de asigurare, şi pe de altă parte,

pierderea de către beneficiar a unui drept sau interes legitim, cuantificabil în termeni

financiari, în cazul producerii evenimentului asigurat.

56

Art 3. Încheierea Contractului de asigurare

Contractul de asigurare cuprinde Cererea de asigurare, Formularul de Analiză a

Necesităţilor (FAN) şi proiecţia. La toate acestea se va adăuga o copie după buletinul de

identitate / carte de identitate a persoanei asigurate.

În vederea încheierii contractului de asigurare este necesară parcurgerea câtorva

etape pe baza cărora se stabilesc clauzele şi condiţiile concrete ale acestuia. Aceste etape

sunt:

1) Identificarea nevoilor clientului şi completarea Formularului de Analiză a

Necesităţilor, Anexa 1.

2) Întocmirea unor proiecţii care să corespundă nevoilor clientului identificate cu

ajutorul Formularului de Analiză a Necesităţilor;

3) Completarea cererii de asigurare, Anexa 2. Completând cererea asiguratul îşi

manifestă dorinţa de a contracta asigurarea şi de a oferi informaţiile necesare pentru

evaluarea riscului.Cererea se prezintă de regulă sub forma unui chestionar întocmit de

asigurător în care sunt menţionate persoanele, bunurile sau răspunderea civilă, după caz, şi

riscurile care constituie obiectul asigurării şi pe baza căruia se stabilesc primele de

asigurare şi se eliberează poliţa de asigurare.37

Cererea de asigurare se completează în scris şi trebuie semnată de Contractant şi

Asigurat. Prin aplicarea semnăturii Asiguratul îşi manifestă expres consimţământul cu

privire la încheierea asigurării.

Pentru produsele de tip unit linked există reguli specifice de completare, cum ar fi:

a) Pe ultima pagină a cererii de asigurare trebuie completate în mod obligatoriu:

pentru produsul Mentor, la beneficiar, va trebui trecut atât beneficiarul

principal cât şi cel secundar, chiar dacă pe poliţă nu va apare decât beneficiarul principal;

renta de urmaş anuală pentru produsul Mentor.

Alocarea de programe de investiţii.

b) Cererea de asigurare nu se va emite dacă:

Nu se precizează beneficiarii pentru planul de pensii Mentor (atât cel

principal cât şi cel secundar);

Nu se indică vârsta aleasă pentru pensionare;

Nu se trece durata asigurărilor suplimentare;

Nu se ataşează scrisoare de proiecţie.

c) alocarea primelor va putea fi făcută în oricare din programele de investiţie ING.

37 Bistriceanu Gh.D. – Asigurări şi Reasigurări în România, Editura Universitară, Bucureşti, 2000, pag 267

57

4) Analiza cererii de asigurare.

După primirea declaraţiei de asigurare, societatea de asigurări o analizează sub

toate aspectele, acordând o atenţie deosebită riscului care urmează să fie preluate în

asigurare.

Asigurătorul îşi rezervă dreptul de a verifica următoarele:

a) Starea de sănătate a Asiguratului, verificările pot include examinări medicale

efectuate de un medic autorizat de către Asigurător. Asigurătorul va suporta doar

cheltuielile ocazionate de investigaţiile medicale standard solicitate printr-un document în

care se confirmă faptul că acestea vor fi făcute pe cheltuiala Asigurătorului;

b) existenţa Interesului asigurabil, atât în ceea ce priveşte persoana Contractantului

asigurării, cât şi în ceea ce priveşte persoana Beneficiarului / Beneficiarilor desemnaţi .

c) datele legate de rezidenţa, ocupaţia, hobby-urile, sporturile practicate de

Asigurat,

d) justificarea sumei asigurate şi a capacităţii de plată a primelor de asigurare.

În eventualitatea unui risc ce depăşeşte riscul de asigurare standard, determinat de

Asigurător, Asigurătorul are dreptul de a oferi asigurarea în alte condiţii decât cele

solicitate în Cererea de asigurare sau de a refuza acoperirea riscului respectiv. Acceptarea

de către Contractant şi de către Asigurat a noilor condiţii de oferire a asigurării se va

efectua în scris prin semnarea de către aceştia a formularelor-tip puse la dispoziţie de către

Asigurător. Asigurătorul are dreptul de a refuza acoperirea riscului respectiv în cazul în

care Cererea de asigurare nu are Interes asigurabil. În cazul în care Asigurătorul refuză

preluarea riscului, Contractul de asigurare nu se încheie, iar prima de asigurare iniţială

plătită de către Contractant va fi returnată acestuia (respectiv Beneficiarilor desemnaţi în

Cererea de asigurare, în caz de deces al Contractantului) fără a fi purtătoare de dobândă.

5) Momentul încheierii contractului

Asigurătorul va emite un document scris intitulat Poliţă de asigurare ca o

confirmare scrisă a încheierii Contractului de asigurare.

Toate informaţiile obţinute de Asigurător referitoare la starea de sănătate a

Asiguratului se vor trata confidenţial şi se vor folosi numai în scopuri interne.

Asigurătorul nu îşi asumă însă obligaţia păstrării confidenţialităţii încheierii Cererii

şi/sau Contractului de asigurare.

Pe perioada precontractuală acoperită limitat, Asigurătorul va accepta acoperirea

exclusivă a riscului de deces din accident.

58

Într-un asemenea caz, indemnizaţia de asigurare va fi egală cu minimul dintre suma

asigurată totală aferentă riscului de deces din accident şi echivalentul în lei a 20.000 Euro

la cursul BNR de la data decesului.

În acest caz, prevederile prezentelor Condiţii Contractuale Generale şi ale

Condiţiilor contractuale specifice se aplică în mod corespunzător, Indemnizaţia de deces

fiind plătibilă Beneficiarilor desemnaţi în Cererea de asigurare.

Asigurătorul nu acoperă decesul din îmbolnăvire al Asiguratului intervenit pe

Perioada precontractuală acoperită limitat. În acest caz, prima de asigurare iniţială plătită

de către Contractant va fi returnată acestuia (respectiv Beneficiarilor desemnaţi în Cererea

de asigurare, în caz de deces al Contractantului) fără a fi purtătoare de dobândă.

Art. 4- Intrarea în vigoare şi expirarea Contractului de asigurare

Contractul şi, implicit, acoperirea prin asigurare intră în vigoare la ora 0:00 a Datei

încheierii Contractului de asigurare şi expiră la ora 0:00 a zilei de expirare a asigurării, dată

menţionată ca atare în cadrul Poliţei de asigurare.

Art. 5 – Încetarea Contractului de asigurare

Art 5.1 În următoarele situaţii, Contractul de asigurare îşi încetează efectele de plin

drept, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalităţi, somaţii, proceduri etc. şi

fără intervenţia vreunei instanţe judecătoreşti:

în cazul în care Contractantul şi/sau Asiguratul şi/sau Beneficiarii (respectiv

moştenitorii Asiguratului în calitate de Beneficiari) refuză să ofere informaţii privind

datele de identificare personale solicitate de către Asigurător şi/sau furnizează

Asigurătorului declaraţii false şi/sau informaţii incomplete cu privire la împrejurările

esenţiale referitoare la riscurile asigurate, informaţii care, dacă ar fi fost aduse la cunoştinţa

Asigurătorului, ar fi determinat neîncheierea Contractului de asigurare sau oferirea acestuia

în alte condiţii;

în cazul în care datele de identificare personale ale Contractantulului şi/sau

Asiguratului şi/sau Beneficiarilor (respectiv ale moştenitorilor Asiguratului în calitate de

Beneficiari) se regăsesc în Listele oficiale ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice

suspecte de săvârşirea sau de finanţarea actelor de terorism;

Datele de identificare personale sunt cele prevazute de Ordinul CSA nr.3128/ 2005

pentru aprobarea Normelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării

actelor de terorism prin intermediul pieţei asigurărilor.

La constatarea acestor situaţii, Asigurătorul are dreptul de a rezilia unilateral

Contractul de asigurare, printr-o scrisoare recomandată adresată în acest sens

59

Contractantului sau Beneficiarilor, după caz. Contractul de asigurare va înceta de plin drept

la ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare datei expedierii de către Asigurător a

scrisorii prin care Asigurătorul informează Contractantul sau, după caz, Beneficiarii

desemnaţi contractual, atât asupra încetării Contractului de asigurare cât şi asupra

eventualei Valori de răscumpărare plătibile în acest caz, fără a mai fi necesară îndeplinirea

vreunei alte formalităţi, somaţii, proceduri etc. şi fără intervenţia vreunei instanţe

judecătoreşti;

c) Denunţarea unilaterală a Contractului de asigurare de către Contractantul

asigurării sau de către Asigurat – în condiţiile retragerii de către acesta din urmă a

consimţământului dat la încheierea Contractului de asigurare având ca obiect viaţa sa.

În această situaţie, Contractantul beneficiază de Valoarea de răscumpărare aferentă

Contractului său la data încetării acestuia, în conformitate cu prevederile Condiţiilor

Specifice aferente tipului de Contract de asigurare încheiat cu Asigurătorul. Contractantul

asigurării se obligă să comunice Asigurătorului decizia sa de denunţare a Contractului de

asigurare printr-o înştiinţare scrisă conformă prevederilor art. 11 de mai jos.

Contractul de asigurare va înceta de plin drept, fără a mai fi necesară îndeplinirea

vreunei alte formalităţi, somaţii, proceduri etc. şi fără intervenţia vreunei instanţe

judecătoreşti, după cum urmează:

- În cazul celorlalte tipuri de Contracte de asigurare, Contractul îşi va înceta

efectele la ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare datei de încetare astfel

solicitate de către Contractant sau, în cazul în care o astfel de dată nu este specificată

expres de către Contractant, la ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare datei

recepţionării de către Asigurător a înştiinţării scrise de denunţare a Contractului de

asigurare.

Contractantul asigurării este obligat să plătească primele de asigurare aferente

acoperirii riscului până la data încetării efective a Contractului de asigurare, în caz contrar

contravaloarea acestora deducându-se din cuantumul Valorii de răscumpărare.

Denunţarea unilaterală a unei Asigurări sau Opţiuni Suplimentare de către

Contractantul asigurării sau de către Asigurat.

Respectiva Asigurare sau Opţiune Suplimentară îşi va înceta efectele de plin drept,

fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalităţi, somaţii, proceduri etc. şi fără

intervenţia vreunei instanţe judecătoreşti la încetarea zilei calendaristice în care este

scadenţa următoarei plăţi a primei de asigurare, zi prevăzută ca atare în cadrul Poliţei de

asigurare. În consecinţă, Contractantul este obligat să plătească primele de asigurare

60

scadente aferente contractului până la data încetării efective a respectivei Asigurări sau

Opţiuni Suplimentare.

d) La data decesului Contractantului persoană fizică sau a încetării existenţei

Contractantului persoană juridică ( prin reorganizare – comasare / divizare sau prin

dizolvare), neurmate de preluarea Contractului de asigurare, în condiţiile prevăzute la

articolele 5.2 şi 5.3 de mai jos, de către Asigurat sau, după caz, de către entitatea juridică

de drept public sau privat care dobândeşte interes asigurabil asupra Asiguratului. În acest

caz, Valoarea de răscumpărare la data decesului / încetării existenţei Contractantului va fi

plătită către moştenitorii / succesorii în drepturi ai Contractantului;

e) În urma producerii Evenimentului Asigurat, neurmat de plata Indemnizaţiei de

asigurare. În această situaţie, Valoarea de răscumpărare existentă la data producerii

Evenimentului asigurat va fi plătită Beneficiarilor desemnaţi contractual.

Contractul de asigurare va înceta de plin drept la ora 0:00 a zilei calendaristice

imediat următoare datei expedierii de către Asigurător a scrisorii recomandate prin care

Asigurătorul îi informează pe Beneficiarii desemnaţi contractual atât asupra deciziei de

neplată a Indemnizaţiei de asigurare cât şi asupra eventualei Valori de răscumpărare

plătibile în acest caz, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalităţi, somaţii,

proceduri, etc. şi fără intervenţia vreunei instanţe judecătoreşti.

5.2 În caz de reorganizare a Contractantului persoană juridică, Contractul de

asigurare poate fi preluat de către Asigurat, în condiţiile prevăzute la art. 5.3 sau poate fi

transferat acelei entităţi juridice de drept public sau privat care dobândeşte, ca efect al

reorganizării, interes asigurabil asupra Asiguratului. Transferul Contractului de asigurare

va fi efectuat cu acordul ambelor Părţi contractante – Asigurător şi noul Contractant - în

condiţiile ce vor fi convenite, în scris, de către Părţi.

5.3 În cazul decesului Contractantului persoană fizică pe parcursul perioadei de

plată a primelor eşalonate sau în cazul prevăzut la art. 5.2 de mai sus, Asiguratul poate

prelua Contractul de asigurare, dobândind astfel şi calitatea de Contractant şi obligându-se

la plata primelor eşalonate aferente Contractului.

Art. 6 - Plata primelor de asigurare

6.1 Contractantul asigurşrii este obligat la plata primelor de asigurare la termenele

şi în condiţiile specificate în Poliţa de asigurare şi în celelalte documente ale Contractului

de asigurare, fiind răspunzător de indeplinirea in mod corespunzător a acestei obligaţii.

61

6.2 Plata primelor de asigurare va fi efectuată cu respectarea limitelor minime

stabilite de către Asigurător şi exclusiv prin modalităţile de plată indicate de către

Asigurător în Cererea de asigurare şi în Poliţa de asigurare.

Art. 7 - Întârzierea plăţii primelor de asigurare şi repunerea în vigoare

7.1 Contractantul asigurării beneficiază de un termen de graţie de 30 (treizeci) de

zile calendaristice calculate de la data scadenţei plăţii restante, acordat în vederea efectuării

plăţilor primelor de asigurare eşalonate. În cazul în care, plata nu se va efectua în interiorul

termenului de graţie, Asigurătorul va suspenda acoperirea riscului producerii

Evenimentului asigurat începând cu ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare zilei

expirării termenului de graţie. Evenimentul asigurat produs după această dată şi intervenit

până la repunerea în vigoare a acoperirii contractuale a riscului în modalităţile indicate la

art. 7.4. şi 7.5., nu va fi acoperit de către Asigurător, acesta fiind exonerat de plata oricărei

Indemnizaţii de asigurare. Într-o astfel de situatie vor deveni aplicabile prevederile art. 5.1.

litera f.

7.2 În situaţia de la art. 7.1., ca o consecinţă a continuării contractului de asigurare,

costurile curente aferente fiecărui tip de produs vor continua să fie deduse pentru o

perioadă de 90 (nouăzeci) de zile calendaristice, calculate de la data scadenţei plății

restante (incluzând cele 30 de zile ale termenului de graţie). Contractantul asigurării va fi

notificat în scris asupra consecinţelor legale ale neplăţii primei sau primelor de asigurare

restante, prin tipărirea unei scrisori cu 20 zile înaintea împlinirii perioadei de 90 de zile.

7.3 La împlinirea celor 90 de zile de întârzire a plăţii, în funcţie de existenţa şi de

cuantumul Valorii de răscumpărare la acea dată, Asigurătorul va proceda într-unul din

următoarele moduri:

a) va transforma Contractul de asigurare într-un Contract liber de plata primelor –

în cazul în care cuantumul Valorii de răscumpărare la acea dată depăşeşte plafonul minim

calculat periodic de Asigurător, sau

7.4 În cazul în care Contractantul asigurării plăteşte toate primele datorate, în

termenul de 90 (nouăzeci) de zile, acoperirea riscului producerii Evenimentului asigurat va

fi repusă în vigoare, cu efect numai pentru viitor, începând cu ora 0:00 a zilei

calendaristice imediat următoare datei efectuării plăţii primelor de asigurare datorate.

Ulterior repunerii în vigoare a acoperirii contractuale a riscului de către Asigurător, se vor

mentine aceleaşi condiţii ale contractului de asigurare.

7.5 În cazul în care Contractantul asigurării doreşte să repună în vigoare Contractul

de asigurare reziliat sau transformat în contract liber de plaă a primelor această repunere în

62

vigoare se va face ca şi cum Contractantul asigurării ar încheia un nou Contract de

asigurare. În aceste circumstanţe, acoperirea contractuală a riscului producerii

Evenimentului asigurat va fi repusă în vigoare, cu efecte numai pentru viitor, începând cu

ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare datei creditării contului Asigurătorului cu

contravaloarea integrală a tuturor sumelor datorate.

Art. 8 - Plata indemnizaţiilor

8.1 Asigurătorul va fi înştiinţat în scris, în cel mai scurt timp, despre orice

Eveniment prevăzut în contractul de asigurare, dar nu mai târziu de 30 (treizeci) de zile

calendaristice de la producerea acestuia. În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute în

alineatul precedent, Asigurătorul are dreptul să refuze plata Indemnizaţiei, dacă din acest

motiv nu a putut determina cu exactitate circumstanţele producerii Evenimentului asigurat.

8.2 Dacă decesul Asiguratului survine pe perioada de valabilitate a Contractului de

asigurare (perioadă determinată conform prevederilor art. 4 si art. 7), Asigurătorul va plăti

Indemnizaţia de asigurare Beneficiarilor desemnaţi în Contractul de asigurare, sub rezerva

prevederilor art. 8.6, 9, 10.2 şi 10.3 ale prezentelor Condiţii Contractuale Generale.

8.3 În cazul în care nu a fost stabilit un Beneficiar sau dacă Beneficiarul desemnat a

decedat sau a fost revocat înaintea sau la data producerii Evenimentului asigurat

reprezentând decesul Persoanei asigurate, plata se face moştenitorilor Asiguratului, în

calitate de Beneficiari conform legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte succesiunea.

8.4 La producerea Evenimentului Asigurat, Beneficiarul se obligă să pună la

dispoziţia Asigurătorului orice informaţii solicitate de Asigurător, precum şi următoarele

documente:

a) poliţa de asigurare în original;

b) dovada plăţii ultimei prime de asigurare în original;

c) copie a unui act de identitate al fiecărui Beneficiar – semnată în original de

Beneficiar;

d) documente care să ateste producerea Evenimentului asigurat:

în cazul decesului: copii legalizate ale certificatului de deces şi certificatului

medical constatator al decesului, emise de autorităţile competente;

în cazul supravieţuirii Asiguratului la data specificată în contract: scrisoarea

de maturitate emisă în prealabil de Asigurător semnată în original de Contractant, însoţită

de o copie după actul de identitate al acestuia (pentru Contractant persoană fizică) sau o

copie a documentului care atestă înregistrarea societăţii la Registrul Comerţului (pentru

Contractant persoană juridică);

63

e) alte documente cerute de Asigurător pentru a determina legalitatea plăţii sau

pentru a determina nivelul corespunzător al Indemnizaţiei.

8.5 Asigurătorul îşi rezervă dreptul de a investiga orice pretenţie emisă de

Beneficiarul contractual al Indemnizaţiei de asigurare pentru a determina întinderea

obligaţiei de plată a Indemnizaţiei. Prin semnarea Cererii de asigurare – parte integrantă a

Contractului, Asiguratul, fără însă a fi exonerat, îl mandatează pe Asigurător să acţioneze

în numele său şi pentru sine la îndeplinirea oricăror formalităţi şi obţinerea oricăror

documente ce se impun a fi îndeplinite, respectiv procurate, astfel încât să se poată stabili

circumstanţele producerii Evenimentului asigurat. În conformitate cu rezultatul cercetărilor

întreprinse de către Asigurător, Indemnizaţia este plătibilă într-un termen de 30 (treizeci)

de zile calendaristice de la data finalizării investigaţiilor.

Art. 9 – Excepţii

9.1 Dacă decesul Asiguratului este cauzat direct sau indirect de război (declarat sau

nu), invazie, acţiuni ale altor state, ostilităţi sau operaţiuni similare unui război (fie că

războiul a fost declarat sau nu), terorism, război civil, răscoală, mişcare socială de

proporţiile unei răscoale, revoltă militară, insurecţie, rebeliune, revoluţie, lovitură de stat

sau instaurarea unei dictaturi militare, declararea legii marţiale sau a stării de asediu,

Valoarea de răscumpărare, dacă există, calculată la data decesului, va fi plătită

Beneficiarilor desemnaţi contractual, fără a se plăti alte Indemnizaţii.

9.2 Dacă Asiguratul se sinucide în termen de doi ani de la încheierea contractului

de asigurare, Asigurătorul va fi degrevat de orice răspundere şi va plăti Beneficiarilor

desemnaţi contractual numai Valoarea de răscumpărare, dacă există.

Art. 10 - Declaraţii false

10.1 Contractantul asigurării este răspunzător pentru corectitudinea informaţiilor

furnizate Asigurătorului privind vârsta şi sexul Asiguratului. Dacă vârsta sau sexul

Asiguratului sunt declarate incorect, toate Indemnizaţiile rezultând din Contractul de

asigurare vor fi ajustate în consecinţă, pe baza datelor corecte.

10.2 Asiguratul este obligat să informeze pe Asigurător în scris despre toate

condiţiile şi împrejurările pe care le cunoaşte sau ar trebui să le cunoască şi care sunt

importante din punct de vedere al evaluării riscului asumat. Asiguratul va îndeplini această

obligaţie de înştiinţare prin furnizarea în timpul încheierii contractului a tuturor si a

oricăror informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte sau ar trebui să le cunoască şi care

sunt în mod obiectiv, esenţiale pentru evaluarea riscului, prin declararea adevărului asupra

tuturor şi oricăror aspecte ce prezintă relevanţă asupra evaluării, precum şi prin răspunsuri

64

complete la toate întrebările conţinute în cererea de asigurare sau adresate de către

Asigurător în timpul încheierii contractului. În situaţia în care împrejurările sau

informaţiile furnizate se modifică în cursul perioadei precontractuale acoperită limitat,

Contractantul şi Asiguratul sunt obligaţi să comunice în scris asigurătorului modificarea

intervenită. În cazul în care Contractantul asigurării şi Asiguratul sunt persoane diferite,

Contractantul asigurării este răspunzător pentru furnizarea adevărului şi a informaţiilor

complete.

Art. 11 - Corespondenţa oficială

11.1 Asigurătorul este obligat să accepte cu efect juridic documentele ce i-au fost

trimise, în vederea încheierii Contractului sau ulterior intrării lui în vigoare, numai dacă au

fost prezentate în formă scrisă.

Respectivele documente au efect juridic numai dacă se face dovada că au fost

recepţionate de către Asigurător.

11.2 În cazul în care Contractantul asigurării şi-a schimbat adresa permanentă /

adresa de corespondenţă fără o notificare scrisă către Asigurător, toată corespondenţa

trimisă la ultima sa adresă cunoscută va avea efecte juridice depline.

11.3 Contractantul asigurării are obligaţia de a informa Asigurătorul în legătură cu

orice modificare a datelor personale, ale sale sau ale Asiguratului, importante din punctul

de vedere al asigurării, în termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice.

11.4 Contractantul asigurării are obligaţia de a informa neîntârziat Asigurătorul

despre orice schimbare intervenită în ocupaţia, sporturile, hobby-urile practicate şi ţara de

reşedinţă a Asiguratului. Asigurătorul are dreptul de a modifica unilateral, în consecinţă,

condiţiile de acoperire contractuală a riscului producerii Evenimentului asigurat sau de a

rezilia unilateral prezentul contract de asigurare în conformitate cu prevederile art. 5.1

litera (b) al Condiţiilor Contractuale Generale.

Art. 12 - Pierderea sau distrugerea poliţei de asigurare

În caz de pierdere sau distrugere a poliţei de asigurare, Asigurătorul va elibera, la

cererea scrisă a Contractantului asigurării, o copie în care se va menţiona cauza pierderii

sau distrugerii poliţei de asigurare originale. Costul acestei copii va fi suportat de către

Contractantul asigurării. După eliberarea copiei originalul încetează a mai fi valabil,

făcându-se menţiune despre anularea acestuia într-un registru ce se află în evidenţa

Asigurătorului.

Art. 13 - Statutul legal al Agentului de asigurare / Brokerului de asigurare

65

13.1 Atribuţiile aferente statutului legal al Agentului de asigurare includ primirea

cererilor de asigurare, încasarea primei iniţiale de asigurare şi a primelor suplimentare,

primirea altor documente solicitate de către Asigurător de la Contractantul asigurării şi

primirea documentelor emise de către Asigurător pentru a fi înmânate Contractantului.

13.2 Atribuţiile aferente statutului legal al Brokerului de asigurare includ primirea

cererilor de asigurare şi a altor documente solicitate de către Asigurător de la Contractantul

asigurării şi primirea documentelor emise de către Asigurător pentru a fi înmânate

Contractantului.

Art. 14 - Cheltuieli, dobânzi şi taxe

14.1 Cheltuielile făcute în legătură cu examinările medicale efectuate la

policlinicile agreate de ING Asigurări de Viaţă S.A., cerute de Asigurător pe baza

formularului tipizat înainte de intrarea în vigoare a Contractului de asigurare, vor fi

suportate de Asigurător.

14.2 Toate taxele, impozitele, spezele bancare şi orice alte cheltuieli care se referă

la plata primelor de asigurare, cât şi la beneficiile încasate pe parcursul Contractului, dacă

sunt aplicabile, sunt suportate de către Contractantul asigurării, împreună cu primele

corespunzătoare. Toate sumele plătite de către Asigurător în temeiul Contractului de

asigurare, indiferent de calitatea beneficiarului unei astfel de plăţi (Contractant, Asigurat,

Beneficiar etc) sau de titlul cu care este efectuată plata (rambursare de primă,

Indemnizaţie, Valoare de răscumpărare etc), includ orice taxe sau impozite aplicabile în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, acestea fiind suportate de către

beneficiarul respectivei plăţi.

Art. 15 – Termene contractuale

15.1 Termenele stabilite pe ani, luni sau săptămâni în cadrul Contractului de

asigurare se împlinesc la ora 0:00 a zilei calendaristice a anului/lunii/săptămânii

corespunzătoare zilei în care încep să curgă. Spre exemplu, termenul contractual de un an

care începe să curgă de pe data de 01 ianuarie 2008 se împlineşte la ora 0:00 a zilei de 01

ianuarie 2006.

Astfel de termene contractuale se împlinesc la încetarea ultimei zile calendaristice a

termenului astfel calculat.

Art. 16 - Instanţa competentă

Toate litigiile decurgând din sau în legătură cu Contractul de asigurare vor fi

soluţionate de instanţa competentă potrivit legislaţiei române in vigoare.

Art. 17 – Modalităţi de plată

66

17.1 Sumele în lei se vor vira de către Asigurător către Contractant/Persoană

Asigurată/Beneficiar prin mandat poştal sau în contul bancar al acestuia. Plata prin mandat

poştal este disponibilă doar pentru persoanele fizice, cu respectarea limitei maxime

stabilită de Asigurător.

17.2 Toate costurile generate de transferul sumei prin mandat poştal sau prin

transfer bancar vor fi suportate de către destinatarul plăţii.

Art. 18 - Prevederi finale

18.1 Legislaţia aplicabilă. Contractul de asigurare va fi guvernat de legislaţia

română în vigoare, incluzând actele normative privind asigurările şi reasigurările,

regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare şi de prevederile specifice cuprinse

în aceste condiţii de asigurare.

18.2 Dacă este necesar pentru scopul şi natura asigurării, există posibilitatea

includerii în Contractul de asigurare a unor prevederi diferite de cele menţionate în

prezentele Condiţii Generale de asigurare. Eventualele diferenţe nu vor fi în conflict cu

prevederile imperative ale legislaţiei mai sus menţionate.

18.3 Persoana asigurată, respectiv Contractantul asigurării, au dreptul de a solicita

oricând, în scris, telefonic sau în format electronic, informaţii suplimentare legate de

contractul de asigurare prin intermediul Agentului / Brokerului de asigurare sau direct la

sediul central al asigurătorului.

18.4 Prezentele Condiţii Generale de asigurare sunt aplicabile de la data de

24.07.2008 şi se vor aplica Contractelor de asigurare încheiate după această dată.

3.2. Produse de asigurare de viaţă cu componentă de investiţie ale

ING

Produsele de asigurare de viaţă de tip unit-linked oferite de către ING sunt:

1. DEBUT 18.

Acest tip de produs este oferit persoanelor care au dependenţi copii, care doresc să

creeze atât un plan financiar pentru copii, pentru studii, cât şi un fond de investiţii care va

fi plătit către beneficiar (un singur copil) sub forma unor rente de studii de 5 ani începând

cu data aleasă de asigurat (indiferent dacă acesta supravieţuieşte sau nu perioadei de plată a

primelor).

Caracteristicile pachetului:

a) Persoana asigurată / Contractantul

67

Persoana asigurată este obligatoriu aceeaşi cu contractantul.

b) Beneficiari:

- Beneficiarul rentelor poate fi un singur copil. Valoarea rentei anuale se

calculează prin împărţirea numărului de unituri din contul contractantului la cinci. Plăţile

se vor face la preţul de vânzare a uniturilor de la data scadenţei de plată.

- Beneficiarul indemnizaţiei de deces este persoana desemnată prin contractul

de asigurare de către persoana asigurată.

c) Vârste de intrare pentru persoana asigurată.

- Minim 18 ani şi max 60 ani.

d) Vârsta de începere a rentelor este minim 18 ani ai beneficiarului şi maxim

25 ani ai beneficiarului.

e) Durata contractului este de minim 10 ani.

f) Durata de plată a primelor.

- Minim 5 ani – maxim 25 ani minus vârsta curentă a copilului.

g) Componenta de protecţie : este definită prin suma asigurată la deces, aleasă

opţional de client.

h) Suma asigurată la deces

- Suma asigurată la deces poate fi aleasă între 0 şi o limită maximă.

SA max=max.fact.SA(vârsta curentă)*prima anualizată

- IA=SA; unde IA-indemnizaţia de asigurare; SA-suma asigurată.

Asigurarea de viaţă Unit Linked MERIT are în vedere realizarea unui fond pentru

momentul pensionării. De asemenea oferă beneficiarilor, pe durata de plată, protecţie în

caz de deces al asiguratului.

Avantajul acestui produs constă în faptul că pe durata contractului există

posibilitatea pe de o parte de a economisi şi de a face investiţii printr-un cont numit contul

contractantului în vederea constituirii unui fond pentru pensie, iar pe de altă parte de a

asigura o protecţie financiară pentru dependenţi încazul decesului asiguratului pe perioada

de plată a contractului.

Caracteristicile pachetului

a) Asigurat / Contractant

- Contractantul poate fi acelaşi sau diferit de asigurat.

b) Beneficiar

68

- În cazul supravieţuirii la momentul expirării contractului de asigurare,

beneficiarul este asiguratul, iar în cazul decesului asiguratului, beneficiarul este persoana

desemnată prin contract.

c) Vârste de intrare pentru persoana asigurată. Vârsta minimă este de 18 ani iar

cea maximă este de 60 ani.

d) Vârsta de pensionare este de minim 50 ani şi maxim 75 ani.

e) Durata contractului, până la vârsta de 95 ani.

f) Durata de plată a primelor, minim 10 ani.

g) Frecvenţa şi modalitatea de plată a primelor. Prima eşalonată, efectuată prin

cupoane, ordin de plată sau transfer bancar.

h) Componenţa de protecţie este definită prin suma asigurată la deces.

i) Suma asigurată la deces poate fi aleasă într-o limită minimă sau maximă,

SA max=max.fact.SA(vârsta curentă)*prima anualizată. Factorul maxim depinde de vârsta

curentă, sexul persoanei asigurate şi durata de plată. Indemnizaţia de asigurare este

constituită din suma asigurată şi valoarea contului contractantului la momentul decesului

asiguratului.

IA=SA+VCC, unde VCC este valoarea contului contractantului şi reprezintă

valoarea uniturilor din contul contractantului calculată la preţul de vânzare din ziua

respectivă.

j) Componenta de investiţie este definită prin constituirea unui fond de

investiţie prin cumpărarea de unituri în programele de investiţii ING.

k) Componenta de pensie. Constă în posibilitatea de a transforma contul

contractantului în anuităţi. La încheierea duratei de plată, contractantul poate să aleagă

unul dintre cele trei variante de anuităţi: anuitatea viageră, anuitatea pe perioadă

determinată sau anuitatea combinată.

l) Nivelul primei. Primele se calculează în funcţie de suma asigurată aleasă de

contractant / asigurat.

m) Opţiuni la sfârşitul duratei de plată la planurile de pensii:

- Continuarea plăţii primelor. La sfârşitul perioadei de plată a primelor,

asiguratul poate decide continuarea plăţilor. Acest lucru este posibil până la vârsta de 75 de

ani. Continuarea protecţiei se va face prin suma asigurată oferită după evaluare.

- Contract integral plătit. Este o opţiune disponibilă pentru cei ajunşi la vârsta

aleasă de pensionare şi nu doresc să treacă la încasarea anuităţilor. Este posibilă până la

vârsta de 75 de ani.

69

- Alegerea unei anuităţi. Contractantul / asiguratul, la sfârşitul perioadei de

plată a contractului, poate alege pe baza unui acord scris al asiguratului unul din

următoarele tipuri de anuităţi: anuitate viageră, anuitate combinată sau anuitate pe perioadă

determinată.

Anuitatea viageră

Acest tip de anuitate este o anuitate plătibilă periodic, pe toată durata vieţii, până la

împlinirea vârstei de 95 de ani. Plata acestor anuităţi este garantată pe o perioadă de 5 ani

de la debutul plăţii. În cazul în care persoana asigurată optează pentru pentru acest tip de

produs, va trebui să indice beneficiarul în caz de deces, care va încasa anuităţile pe

perioada rămasă până la limita celor 5 ani. Dacă decesul asiguratului se produce după 5 ani

de la debutul plăţii anuităţilor, nu se va mai plăti beneficiu în caz de deces.

Anuităţi combinate

Anuitatea combinată constă în plata întregii vieţi, a unui beneficiu de anuitate către

persoana asigurată sau către beneficiarul ales de acesta. Ultimul supravieţuitor dintre cei

doi va primi anuităţile pe durata vieţii până la împlinirea vârstei de 95 de ani.

Dacă persoana asigurată optează pentru acest tip de nuitate, indicarea în scris a

beneficiarului este obligatorie, deoarece calculul anuităţii pe care ar putea să o încaseze

ţine cont atât de vârsta persoanei asigurate cât şi a partenerului.

Anuitate pe perioadă determinată

Ultimul tip de anuitate constă în plata beneficiilor anuităţilor pe o perioadă fixă

stabilită de persoana asigurată prin solicitare scrisă. Anuitatea este plătită indiferent dacă

persoana asigurată este în viaţă sau nu.

2 ACTIV PLUS

ACTIV PLUS este un produs axat pe investiţie care dă posibilitatea contractantului

să folosească programele de investiţii ING în scopul atingerii unor ţeluri financiare de

termen mediu şi lung. De asemenea produsul are şi o componentă de protecţie.

Caracteristicile pachetului:

a) Asigurat / Contractant

- Contractantul poate fi acelaşi sau diferit de asigurat.

b) Beneficiar

- În cazul supravieţuirii asiguratului la momentul expirării contractului de

asigurare, beneficiarul este contractantul, iar în cazul decesului asiguratului, beneficiarul

este persoana (sau persoanele) desemnate prin contract.

70

c) Vârste de intrare pentru persoana asigurată. Pentru asigurat vârsta minimă

este de 16 ani iar pentru contractant de 18 ani. Vârsta maximă este de 65 de ani ai

asiguratului.

d) Durata contractului. Până la vârsta de 95 de ani.

e) Durata de plată a primelor. Durata minină este de 5 ani şi maximă până ce

asiguratul împlineşte vârsta de 75 de ani.

f) Frecvenţa şi modalitatea de plată a primelor. Ca şi în cazul celorlalte

produse, şi la ACTIV PLUS prima este eşalonată, efectuată prin cupoane, ordin de plată

sau transfer bancar.

g) Componenta de protecţie este definită prin suma asigurată aleasă de

contractant.

h) Suma asigurată. Clientul are posibilitatea de a allege valoarea sumei

asigurate garantate între un minim stability de asigurător şi o sumă asigurată maximă care

se obţine conform relaţiei: SAmax=Factor max* prima anualizată. Factorul maxim este

stability în funcţie de vârsta persoanei asigurate, sex şi perioada de plată a primelor. Pe

durata plăţii primelor, beneficiarul va încasa, în cazul în care asiguratul decedează,

maximul dintre suma asigurată şi valoarea contului la momentul producerii evenimentului

asigurat, IA=max(SA;VC),

VC=(U iniţiale+Uacumulare+Uinvestiţii+Uloialitate)*preţul de vânzare

i) Componenta de investiţii esterealizată prin constituirea unui fond de

investiţie prin cumpărarea de unituri în programele de investiţii ING.

j) Modificări contractuale:

- Creşteri sau scăderi de SA. Sunt posibile oricând pe durata contractului cu

excepţia celor 45 de zile înainte de aniversare, se operează retroactiv. Solicitarea de

creştere de sumă asigurată va fi însoţită de un formular pe baza căruia se va face o nouă

evaluare pentru a determina dacă preluarea acestui risc este posibilă. Creşterea de primă se

va impune doar n situaţia în care noua SA va fi mai mare decât SA maximă stabilită de

asigurător, la momentul respectiv.

Scăderea de sumă asigurată poate fi făcută până la limita minimă de sumă asigurată

stabilită de asigurător.

- Creşterile / scăderile de primă sunt permise în orice moment pe durata de

plată a primelor, cu excepţia celor 45 de zile înainte de aniversarea contractului.

71

Creşterea de primă va fi făcută respectând o creştere minimă stabilită de asigurător.

Pe baza noii prime anualizate se va stabili o nouă sumă asigurată maximă. SA valabilă la

momentul scăderii de primă trebuie să fie mai mică decât noua SA maximă.

Cu suplimentul de primă se vor cumpăra unituri iniţiale, dacă s-a solicitat creşterea

în primul an de contract, respective unituri de acumulare, în situaţia în care creşterea de

primă s-a solicitat începând cu al doilea an de contract.

Scăderea de primă este posibilă doar începând cu al doilea an de contract ( cu

excepţia celor 45 de zile înainte de aniversarea contractului), cu condiţia respectării unei

scăderi minime stabilită de asigurător şi contractul să aibă plăţile la zi. Similar, o nouă

sumă asigurată maximă va fi calculată. Dacă noua sumă asigurată maximă va fi mai mică

decât SA curentă va fi necesară şi o sscădere de sumă asigurată.

- Redirecţionarea de prime. Această operaţiune presupune solicitarea

contractantului de a aloca primele diferit începând cu următoarea scadenţă de plată. Pentru

această operaţiune nu se percepe nici o taxă suplimentară.

- Răscumpărarea parţială. Contractantul are posibilitatea de a răscumpăra o

parte din uniturile de investiţii sau din uniturile de acumulare existente, în orice moment.

Răscumpărarea parţială se va face însă, cu prioritate din uniturile de investiţii.

Uniturile de acumulare pot fi răscumpărate dacă nu există unituri de investiţii sau acestea

au fost deja răscumpărate în totalitate. Suma ce se doreşte a fi răscumpărată trebuie să fie

cel puţin egală cu limita minimă stabilită de Asigurător.

k) Nivelul primei. Primele de asigurare se calculează în funcţie de suma

asigurată aleasă de contractant / asigurat.

3. CAPITAL

Asigurarea de viaţă Unit Linked CAPITAL este un produs puternic orientat spre

investiţie, cu o componentă de protecţie redusă. Din acest motiv produsul se recomandă

persoanelor tinere, fără dependenţi, care dispun de o sumă de bani pe care îşi doresc să o

investească în vederea realizării unor planuri financiare pe termen lung sau persoanelor

căsătorite cu dependenţi care au deja o protecţie financiară asigurată printr-un alt produs de

asigurare şi îşi doresc şi au posibilitatea de a constitui şi un fond pentru investiţii, de

asemenea în vederea unor ţeluri financiare pe termen mediu sau lung.

Caracteristicile pachetului

a) Asigurat / Contractant

- Contractantul poate fi acelaşi sau diferit de asigurat.

72

b) Beneficiar. La fel ca şi la celelalte produse beneficiarul este, în cazul

supravieţuirii asiguratului la momentul expirării contractului contractantul, iar în cazul

decesului asiguratului, beneficiarul este persoana sau persoanele desemnate prin contract.

c) Vârste de intrare pentru persoana asigurată

– Mimin 16 ani pentru asigurat şi minim 18 ani pentru contractant. Vârsta

maximă este de 65 de ani.

d) Durata contractului.

- Până la 95 de ani ai asiguratului.

e) Durata de plată a primelor. Fiind cu primă unică, aceasta se plăteşte doar la

semnarea cererii de asigurare.

f) Componenta de protecţie. Este definită prin suma asigurată pentru deces din

accident, aleasă de contractant / asigurat între o limită minimă şi maximă stabilite de

asigurător.

g) Indemnizaţia de asigurare. IA=MAX(SA:VC), VC= Uacumulare*preţ

vânzare.

În cazul în care decesul survine din cause naturale contractantul primeşte doar

valoarea contului.

h) Componenta de investiţie. Se realizează prin constituirea unui fond de

investiţie prin cumpărarea de unituri în programele de investiţii ING.

i) Modificări contractuale.

Modificările contractuale care pot intervene la acest produs sunt:

- Transferul de unituri. Contractantul are posibilitatea de a transfera uniturile

de acumulare între programele de investiţii disponibile, oricând pe durata contractului.

Prima operaţiune de acest tip realizată în fiecare an de contract se face fără nici un cost,

pentru orice operaţiune ulterioară percepându-se o taxă. Uniturile vor fi transferate pe baza

preţului de vânzare valabil la momentul transferului pentru fiecare program de investiţii.

- Răscumpărarea parţială. Contractantul poate să răscumpere o parte din

uniturile din cont, adică uniturile de acumulare, în orice moment, respectând o limită

minimă a valorii contului rămas. Suma ce se doreşte a fi răscumpărată trebuie să fie cel

puţin egală cu limita minimă stabilită de asigurător. La fiecare răscumpărare se percepe o

taxă.

j) Nivelul primei. Prima este unică.

Prin plata primelor de asigurare clienţii de produse unit linked cumpără unităţi de

fond în programe de investiţii.

73

Programele de investiţii sunt clasificate în funcţie de cele cinci grade de risc: foarte

scăzut, scăzut, moderat, ridicat şi foarte ridicat.

Riscul asociat unui program de investiţii este o modalitate de măsură a fluctuaţiilor

preţului unităţii de fond, fiecărui program de investiţii fiindu-i asociat un anumit grad de

risc. În general obţinerea performanţelor are legătură cu riscul asumat, la un nivel de risc

scăzut şi nivelul performanţelor fiind scăzut.

Înainte de a alege un program de investiţii, clientul este rugat să răspundă la un

chestionar din care va rezulta gradul de acceptare a riscului.

Sunteţi genul care riscă tot sau mai degrabă foarte precaut?

Acest chestionar vă ajută să analizaţi atitudinea dumneavoastră faţă de risc. Alegeţi

răspunsul care vi se potriveşte:

1.    Cât de confortabil vă simţiţi în luarea deciziilor de investire?

a.    deloc confortabil;

b.    destul de confortabil;

c.    confortabil;

d.    foarte confortabil.

2.    Acest produs este principala modalitate de economisire sau detineţi şi alte

produse?

a.    este singurul produs de economisire;

b.    am şi alte produse de economii, dar capitalul acumulat este nesemnificativ;

c.    am şi alte produse de economii, care reprezintă 50% din valoarea pe care intenţionez

să o acumulez;

d.    am şi alte produse de economii care reprezintă mai mult de 50% din ceea ce doresc să

economisesc.

3.    În cât timp estimaţi că aveţi nevoie de fondurile care se vor acumula în contul

dumneavoastră?

a.    în mai puţin de 5 ani;

b.    între 5 şi 10 ani;

c.    între 10 şi 15 ani;

d.    în mai mult de 15 ani.

4.    Cum aţi reacţiona dacă valoarea unităţii de fond ar scădea cu 22% în 2

săptămâni?

a.    aş răscumpăra toate unităţile de fond;

b.    m-aş îngrijora şi aş răscumpăra o parte din unităţile de fond;

74

c.    aş fi îngrijorat, dar nu aş lua nicio decizie;

d.    nu aş considera-o o problemă, deoarece investesc pe termen lung;

5.    Investiţiile în instrumente cu venit fix reprezintă cea mai sigură variantă

pentru a menţine valoarea. Pe termen lung, datorită inflaţiei, valoarea reală a sumelor

investite poate scădea. Care ar putea fi reacţia dumneavoastră?

a.    prefer siguranţa;

b.    investiţiile în instrumente cu venit fix sunt numai pentru termen scurt;

c.    cel mai important pentru mine este obţinerea unor randamente real pozitive;

d.    vreau să investesc în acţiuni pentru a avea mai multe posibilităţi de creştere a

investiţiilor.

După parcurgerea chetionarului, are loc evaluarea răspunsurilor.

Interpretarea răspunsurilor după parcurgerea chestionarului

Majoritatea răspunsurilor Descriere profil Gradul de risc acceptatA Sunteţi foarte prudent şi nu

aveţi experienţă în gestionarea produselor de

investiţii.

Foarte scăzut sau scăzut

B Deşi ocazional vă place să vă asumaţi anumite riscuri, în cazul alegerii produselor

de economisire sunteţi destul de prudent, fără a

neglija însă asigurarea unui randament satisfăcător.

Scăzut

C Vă place să vă asumaţi riscuri în momentul alegerii

instrumentelor de economisire.

Moderat

D Sunteţi o persoană care poate fi considerată un

investitor activ, deoarece vă asumaţi riscurile investiţiei. Principala dumneavoastră grijă este asigurarea unui randament cât mai ridicat.

Ridicat

Clienţii ING Asigurări de Viaţă pot alege între Programele de investiţii în lei sau

Programele de investiţii în dolari.

A) Programele de investiţii în lei sunt:

1) Programul 1- BOND.

100% în instrumente cu venit fix.

75

Invastiţiile nu vor fi effectuate direct ci vor avea titluri de participare în

IRBF ( The Bond fund ING L International Romanian Bond Fund).

2) Pogramul 2- MIXT 25.

75% în instrumente cu venit fix şi 25% în acţiuni.

Investiţiile vor fi efectuate astfel:

- expunerea pe instrumente cu venit fix va fi realizată cumpărând titluri de

participare la fondul IRBF.

- expunerea pe acţiuni va fi realizată cumpărând titluri de participare la

fondul IREF ( The equity fund ING L International Romanian Equity Fund).

3). Programul 3- MIXT 50.

- 50% în instrumente cu venit fix.

- 50% în acţiuni.

4). Programul 4- MIXT 75.

- 25% în instrumente cu venit fix.

- 75% în acţiuni.

5). Programul 5- EQUITY.

- 100% în acţiuni.

Programele de investiţii MIXT25, MIXT50 şi MIXT75 reprezintă alocări

predefinite ale programului BOND şi EQUITY. Astfel, la încheierea contractului de

asigurare, s-a impus următoarea regulă:

- În cazul în care se alege unul dintre programele MIXT alocarea primelor pe

programul respective trebuie să fie 100%.

- Dacă se doreşte o altă alocare aceasta poate fi compusă din programele

BOND şi EQUITY ( ex. 60% BOND şi 40% EQUITY).

Fiecare dintre Programele de Investiţii ING Asigurări de Viaţă are un nivel de risc

diferit în funcţie de alocarea între instrumente cu venit fix şi acţiuni.

Denumire program de investiţii

Grad de risc Taxa de administrare fond

Durata recomandată de investire

BOND Foarte scăzut 1.20% 2 aniMIXT25 Scăzut 1.50% 3 aniMIXT50 Moderat 1.85% 5 aniMIXT75 Ridicat 2.20% 5 aniEQUITY Foarte ridicat 2.50% 5 ani

Detalii competiţie

ALLIANZ ȚIRIAC

76

Denumire Program Valută Structură program de investiţii

Taxă administrare

fond

Evoluţia faţă de 31

decembrie 2007

LEU-EXTRA RON 100% depozite bancare şi

instrumente ale pieţei monetare

1,75% 1,54%

LEU-PLUS RON 100% obligaţiuni şi titluri de stat

1,75% 1,18%

AVIVAPRACTIC RON Program de investiţii

cu garanţii- preţul de cumpărare iniţial este garantat 3% investiţii

în titluri de stat

2% 1,15%

PRACTIC PLUS RON -Max. 25% acţiuni listate la BVB(BRD, BTR,SNP,RRC,SIFs

)-max. 30% obligaţiuni corporatiste

1,75% -7,94%

PRACTIC MAX RON 50% acţiuni listate la BVB, 50%

obligaţiuni emise de stat, municipalităţi

sau corporaţii

1,75% -15,85%

INTERAMERICANRONSAFE RON 100% depozite

bancare şi instrumente ale pieţei

monetare

1,50% 3,97%

RONMEDIUM RON 45% obligaţiuni corporatiste, 27% depozite bancare,

28% acţiuni

1,50% 0,04%

RONPLUS RON 70,04% acţiuni, 29,96% obligaţiuni

corporatiste

1,50% -9,49%

GENERALICONFIDENT RON 75% instrumente

monetare, 25% obligaţiuni

1,50% 1,49%

ARMONIE RON 75% obligaţiuni, 25% acţiuni

1,50% -7,01%

ACTIV RON 70% acţiuni, 30% obligaţiuni

1,50% -22,20%

AIG LIFEPLUS RON 60-100% obligaţiuni

guvernamentale şi 0,75%

77

corporatiste; max 40% instrumente de investiţii pe termen

scurt.EXPONENT RON 50-90% acţiuni, 10-

50% obligaţiuni şi alte instrumente pe

termen scurt

2,25%

MULTIPLU RON 20-40% acţiuni, 20-50% obligaţiuni

guvernamentale şi corporatiste, 10-50% alte instrumente de investiţii pe termen

scurt.

1,75%

Informaţii valabile în data de 1 iunie 2008

Toate programele de investiţii în lei ale ING Asigurări de Viaţă au titluri de

participare în 2 fonduri mutuale lansate în Luxemburg:

a) IRBF- The Bond fund ING (L) International Romanian Bond fund.

În cadrul acestui fond investiţiile sunt făcute în următoarele instrumente: titluri de

stat, obligaţiuni emise de administraţia locală şi instituţii guveramentale, obligaţiuni

corporatiste, depozite bancare, bonuri de tezaur şi alte instrumente ale pieţei monetare.

b) IREF – The equity fund ING (L) International Romanian Equity Fund. Are

următoarea componenţă:

- Acţiuni listate la Bursele de valori din România, Bursa de Valori din

Varşovia, Bursa de Valori din Praga şi Bursa de Valori din Budapesta.

- Pot fi deţinute acţiuni listate pe orice altă piaţă din Uniunea Europeană dar

nu mai mult de 10% din valoarea totală a activelor.

- Titluri de participare la fonduri deschise de investiţii sau fonduri închise

listate pe pieţe reglementate descrise mai sus care au politica de investiţii consistentă cu

politica de investiţii ING pentru fondul IREF.

- Depozite bancare.

Expunerea în România a fondului este de minim 50%, în Polonia între 15% şi 35%,

în Ungaria între 5% şi 15%, în Cehia este între 5% şi 15% şi în celelalte ţări ale U.E. este

de maxim 10%.

B) Programele de investiţii în dolari sunt prezentate în următorul tabel

Program de investiţii

Descrierea programului

Grad de risc Taxa de administrare

fond

Durata recomandată de investire

78

VERDE -90% obligaţiuni-10% instrumente de

piaţă monetară

Foarte scăzut

0.50% 2 ani

ALBASTRU - maxim 10% instrumente de piaţă

monetară-65% obligaţiuni

-35% acţiuni

Scăzut 0.50% 5 ani

ALB - maxim 10% instrumente de piaţă

monetară-35% obligaţiuni

-65% acţiuni

Moderat 0.50% 5 ani

ROŞU -10% instrumente de piaţă monetară-90% acţiuni

Ridicat 0.50% 7 ani

Într-un contract de asigurare, pe lângă produsele de bază, pot fi introduse şi

anumite asigurări suplimentare,opţiuni suplimentare sau asigurări suplimentare de sănătate

cu scopul de a oferi în plus unele avantaje asiguraţilor contra plăţii unor sume foarte mici.

Clientul ING Asigurări de Viaţă poate opta pentru următoarele asigurări

suplimentare:

A) Asigurări suplimentare38

1). Asigurarea suplimentară temporar flexibilă (FTR)

Aceasta permite mărirea indemnizaţiei de asigurare în caz de deces a unui produs

de asigurare tradiţional prin adăugarea unui supliment de sumă asigurată.

Caracteristici

Evenimentul asigurat este decesul asiguratului din orice cauză.

Indemnizaţia de asigurare –suma asigurată stabilită pentru FTR, prin

contract.

Durata de plată poate fi egală sau diferită de cea a asigurării de bază, minim

1 an şi maxim până la 75 de ani ai asiguratului.

Poate fi ataşată la emiterea / aniversarea contractului, la toate produsele

tradiţionale mai puţin Prudent.

Beneficiarul este acelaşi cu cel de la contractul de bază.

Avantaje

38 http://www.ingromania.ro – Asigurări individuale, Asigurări suplimentare

79

Adăugarea acestui tip de asigurare suplimentară dă posibilitatea contractantului să-

şi crească suma asigurată în caz de deces cu costuri mult mai mici decât în cazul în care ar

încheia o nouă poliţă de asigurare.

Suma încasată de beneficiar la momentul decesului asiguratului oferă acestuia un

supliment / suport financiar pentru a-şi menţine standardul de viaţă de până atunci.

2) Asigurarea suplimentară de deces din accident (ADR)

Acest tip de asigurare permite suplimentarea indemnizaţiei în caz de deces din

accident prin ataşarea la un contract de asigurare de viaţă.

Prezintă următoarele caracteristici:

Evenimentul asigurat – decesul asiguratului în urma unui accident, nu la

mai mult de un an de la producerea sa.

Indemnizaţia de asigurare este suma asigurată stabilită pentru ADR, prin

contract.

Durata de plată. Minim un an şi maxim până la împlinirea vârstei de 65 de

ani ai asiguratului.

Poate fi ataşată la toate produsele de asigurare.

Beneficiarul este cel desemnat de contractant prin contractul de asigurare de

bază.

Avantajul este faptul că oferă contractantului posibilitatea de a-şi mări suma

asigurată în caz de deces în urma unui accident, cu costuri mici.

3) Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă din accident (PAD)

Permite încasarea de către asigurat a unei sume forfetare în cazul dobândirii uneei

invalidităţi permanente.

Are următoarele caracteristici:

Evenimentul este reprezentat de invaliditatea permanentă stabilită în termen

de cel mult un an de la accident.

Indemnizaţia de asigurare se calculează conform următoarei relaţii:

IA = (10/200)% SA(PAD).

Durata de plată este între 1 an şi maxim 65 de ani ai asiguratului.

Se poate ataşa la toate produsele de asigurare.

Beneficiarul este acelaşi cu asiguratul.

Avantajul acestui tip de asigurare suplimentară este că îi dă posibilitatea

asiguratului să primească o compensaţie financiară în momentul dobândirii unei

invalidităţi.

80

4). Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă şi deces din accident

(AD)

Această asigurare suplimentară permite suplimentarea indemnizaţiei de deces dacă

aceasta survine în urma unui accident. De asemenea oferă protecţie în cazul dobândirii unei

invalidităţi permanente din accident.

Se caracterizează prin:

Evenimentul asigurat este decesul survenit la mai puţin de un an în urma

producerii unui accident şi invaliditatea permanentă stabilită în termen de cel mult 1 an de

la ccident.

Indemnizaţia de asigurare se calculează astfel:

a) în caz de deces: IA = IA(bază) + IA (AD);

b) în caz de invaliditate: IA = (10/200)%SA(AD).

Dacă în urma unui accident soldat cu invaliditate permanentă este plătită o

indemnizaţie de asigurare şi ulterior survine şi decesul cauzat de acelaşi accident,

indemnizaţia plătită va fi diferenţa până la 100%SA, respectiv:

IA(deces din accident) = 100%SA - IA(invaliditate).

Durata de plată. Minim 1 an şi maxim până la 65 de ani ai asiguratului.

Poate fi ataşată la toate produsele de asigurare.

Beneficiarul este asiguratul în caz de invaliditate, iar în cazul decesului

asiguratului în urma accidetului, beneficiarii desemnaţi prin contractul de asigurare de

bază.

Oferă contractantului posibilitatea de a-şi mări suma asigurată în caz de invaliditate

sau deces în urma unui accident, cu costuri mici.

B) Opţiuni suplimentare39

1) Opţiunea suplimentară de scutirea de plată a primelor (WOP)

Această opţiune permite încetarea plăţii primelor în cazul unei invalidităţi

permanente de gradul 1,2,3 din accident sau de gradul 1,2 din boală.

Caracteristici

Evenimentul asigurat. Invaliditatea permanentă de gradul 1,2,3 din accident

sau gradul 1,2 din boală.

Nu există indemnizaţie de asigurare.

Durata de plată este până la 65 de ani ai asiguratului.

39 http://www.ingromania.ro – Asigurări individuale, Opţiuni suplimentare.

81

Poate fi ataşată la toate produsele de asigurare, cu condiţia ca asiguratul să

fie acelaşi cu contractantul . Nu se acordă persoanelor care sunt deja încadrate într-un grad

de invaliditate sau pensionate pe motiv de boală.

Reprezintă 5% din prima totală de asigurare ( inclusive asigurările

suplimentare, cu excepţia asigurărilor suplimentare de sănătate).

Beneficiarul este persoana asigurată.

Opţiunea dă posibilitatea asiguratului să îşi păstreze asigurarea în vogoare şi astfel

să fie protejat, în perioada în care este în imposibilitatea de a plăti din cauza unei

invalidităţi care îi afectează capacitatea de muncă şi implicit veniturile.

2) Opţiunea suplimentară de mărire garantată a sumei asigurate (GIO)

Opţiunea suplimentară de mărire garantată a sumei asigurate permite creşterea

sumei asigurate din 3 în 3 ani prin aplicarea unui procent de creştere egal cu 10%, 20% sau

30% a primelor de asigurare, fără evaluare medicală.

Are următoarele caracteristici:

Nu există nici eveniment asigurat şi nici indemnizaţie de asigurare.

Durata de plată este de minim 6 ani şi maxim până la 65 de ani ai

asiguratului.

Se poate ataşa la toate produsele tradiţionale.

Se calculează în procent de 1,5% din prima aferentă asigurării de bază.

Beneficiarul este contractantul în caz de supravieţuire a asiguratului şi

beneficiarul specificat în contract în situaţia de deces a asiguratului.

Avantajul opţiunii este că dă posibilitatea contractantuluisă mărească suma

asigurată din contract fără evaluare medicală, motivul fiind creşterea venitului în timp faţă

de momentul încheierii asigurării şi nevoia de protecţie mai mare.

C) Asigurări suplimentare de sănătate40

Tipurile de asigurări suplimentare de sănătate existente sunt:

Spitalizare din accident (HA60).

Spitalizare din boală şi accident (HS60).

Intervenţie chirurgicală din accident (SRAO).

Intervenţie chirurgicală din boală şi accident (SRGO).

Aceste asigurări suplimentare de sănătate au următoarele caracteristici:

40 http://www.ingromania.ro – Asigurări individuale, Asigurări suplimentare, Asigurări suplimentare de sănătate.

82

Evenimentul este spitalizarea sau intervenţia chirurgicală.

Indemnizaţia de asigurare:

a). În cazul spitalizării:

IA=(Nr de zile de spitalizare -3)*SA

b). Intervenţie chirurgicală

IA=(1/5)%*SA; IA max = 5%*SA/an de asigurare.

Vârsta de intrare. Minim 16 ani şi maxim 60 de ani pentru asigurat, şi

minim 3 ani – maxim 18 ani pentru copii.

Acoperirea durează până la: maxim 65 de ani pentru asiguraţii soţ/soţie, şi

maxim 20 de ani pentru copii (dacă nu s-au căsătorit până la acea vârstă).

Durata contractului este între 5 şi 15 ani.

Poate fi ataşată la toate produsele de asigurare.

Perioada de aşteptare. Nu se despăgubesc spitalizările şi intervenţiile

chirurgicale datorate unor boli î primele 180 zile sau stări de graviditate în primele 360 de

zile de funcţionare a asigurării suplimentare de sănătate.

Mod de calcul:

a) La spitalizare. Suma asigurată se alege de către client între o limită minimă

şi o limită maximă. Se plătesc maxim 60 de zile de spitalizare / an de asigurare pentru

fiecare persoană asigurată / coasigurată, primele 3 zile la fiecare spitalizare nefiind

acoperite.

b) În cazul intervenţiilor chirurgicale, suma se va alege între o limită minimă şi

o limită maximă. Pentru calculul indemnizaţiei de asigurare se utilizează un factor de

multiplicare (1,2,3,4,5) care ţine seama de gravitatea intervenţiei chirurgicale (procent din

suma asigurată).

Prima de asigurare este eşalonată.

Frecvenţa de plată, aceeaşi cu a contractului de bază.

Beneficiarul poate fi atât asiguratul de baza cât şi fieacare dintre coasiguraţi.

Avantajul îl constituie faptul că pot fi ataşaţi coasiguraţi soţul/soţia şi copii fără a fi

necesară încheierea unei asigurări de viaţă separate, deci costuri mai mici.

Ataşarea asigurărilor şi opţiunilor suplimentare la produsele unit linked în cadrul

ING Asigurări de Viaţă

Asigurări şiOpţiuni

Produse

Debut Merit Mentor Active plus Capital

83

FTRAD X X X X

ADR X X X XPAD X X X XWOP X X X XGIO

HA60 X X X XHS60 X X X XSRAO X X X XSRGO X X X X

CAPITOLUL IV

REZULTATE FINANCIARE ALE ACTIVITĂȚII DE ASIGUARE LA

ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A. TIMIȘOARA

Divizia de asigurări ING din judeţul Timiș şi-a început activitatea în anul 2000,

având în prezent un număr de 65 de consultanţi şi 9 Unit Manageri. Activitatea ING în

domeniul asigurărilor de viaţă a cunoscut o creştere semnificativă în Timișoara, numărul

poliţelor aflate în administrarea companiei la sfârşitul anului 2007 ajungând la aproximativ

10.568 în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului anteriror. Agenţia administra

la sfârşitul lunii iulie 2008 un portofoliu de clienţi ce reprezintă aproximativ 3% din totalul

clienţilor companiei în România. 

4.1. Veniturile societăţilor de asigurări, situaţia încasărilor de prima de

asigurare la ING Asigurări de Viaţă Timișoara.

Principalul obiectiv al societăţilor care doresc să atragă capital şi să îl păstreze îl

reprezintă acumularea de profit. Într-o economie în care există o piaţă de capital liberă,

84

întreprinderile pot să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi extindă volumul de afaceri doar dacă

au capacitatea financiară de a oferi investitorilor profituri corespunzătoare riscului

activităţii respective.

Societăţile de asigurări pe acţiuni au acces direct pe piaţa de capital, ceea ce face ca

legătura dintre rentabilitatea în funcţie de risc şi valoarea de piaţă a societăţii să fie bine

definită. În ceea ce priveşte societăţile de tip mutual, în general, acestea nu emit obligaţiuni

pentru finanţarea lor, singura sursă de finanţare reprezentând-o surplusul acumulat sau

profiturile nerepartizate. Chiar dacă un asigurător de tip mutual nu-şi măreşte numărul de

asiguraţi, acesta trebuie să-şi extindă capacitatea de asigurare, pentru a putea acoperi

riscurile asigurate, în condiţiile în care valorile asigurate cresc. Astfel, managerii

societăţilor de tip mutual şi cei ai societăţilor pe acţiuni se confruntă cu aceleaşi probleme.

Managerii stabilesc obiectivele de creştere a capacităţii firmei şi apoi determină

modalitatea de finanţare. O cale o constituie maximizarea valorii asiguratorului prin

desfăşurarea unei activităţi profitabile.

Activitatea economică din societăţile de asigurare pentru obţinerea unui profit cât

mai mare are la bază obţinerea de venituri din vânzarea produselor de asigurare,

plasamente financiare şi utilizarea raţională a fondului de asigurare la plata indemnizaţiilor

de despăgubire, în sensul plăţii doar a sumelor cuvenite.41

Veniturile realizate de o societate de asigurări apar, în principal, sub forma

primelor de asigurare. Cu toate acestea, pe lângă primele de asigurare mai pot fi realizate şi

alte venituri din: producţia imobilizată, eliberarea rezervelor tehnice, plasamente,

diminuarea sau anularea provizioanelor, cedarea activelor, alte venituri.42

Astfel, la o societate de asigurări care practică atât asigurări obligatorii, cât şi

asigurările facultative, veniturile se prezintă după cum urmează:

Venituri realizate sub forma primelor de asigurare, concretizate în:

primele aferente asigurărilor obligatorii(dacă este cazul, separat pe ramuri

de asigurare: bunuri, persoane şi răspundere civilă, respectiv pe categorii de asiguraţi –

persoane fizice sau persoane juridice);

primele provenite de la asigurările facultative, după cum urmează:

primele încasate din asigurările facultative de bunuri, cum sunt:

- prime încasate din asigurările animale;

41 Cistelecan L., Cistelecan R.- Asigurări Comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tirgu Mureş, 1997, pag

169

42 Bistriceanu Ghe.D.- Sistemul Asigurărilor din România, Editura Economică, Bucureşti 2002,pag 231

85

- prime încasate din asigurările de culturi agricole şi rodul viitor;

- prime încasate din asigurările gospodăriilor populaţiei;

- prime încasate din asigurările de clădiri, alte construcţii şi ale conţinutului

acestora (mijloace fixe şi mijloace circulante materiale);

- prime încasate la asigurările pentru cazurile de avarii ale autovehiculelor, cu

valabilitate în România;

- prime încasate din asigurările construcţiilor-montajului şi a răspunderii

constructorului;

- prime încasate la asigurările navelor (fluviale, maritime şi aeriene);

- prime încasate la asigurările de transport (separat pentru transportul intern şi cel

extern).

prime încasate din asigurările facultative de persoane:

- prime încasate la asigurările de viaţă;

- prime încasate la asigurările de accidente.

prime încasate din asigurările facultative de răspundere

civilă:

- prime încasate din asigurările de răspundere civilă auto, cu valabilitate în

România;

- prime încasate din asigurările de răspundere civilă auto, cu valabilitate în afara

teritoriului României;

- prime încasate din asigurările de răspundere civilă legală;

venituri din asigurări şi reasigurări în valută.

Dacă societatea de asigurări practică şi reasigurări, atunci veniturile legate de

acestea se evidenţiază distinct şi apar sub următoarele forme: prime provenite de la

reasigurări primite; dezdăunări în valută; refracţii asupra primelor cedate în reasigurare;

recuperări şi regrese din despăgubiri în valută; alte venituri din reasigurări.

Din punct de vedere contabil, aceste venituri sunt cuprinse în categoria veniturilor

din exploatare.43

Veniturile financiare pot fi realizate în condiţiile economiei de piaţă prin investirea

unei părţi din capital, din rezervele de capital şi din rezervele tehnice în bunuri imobiliare

şi mobiliare, în titluri de valoare etc., cu încadrarea în limitele coeficientului de lichiditate

stabilit prin statutul de funcţionare.

Veniturile financiare apar în principal sub următoarele forme:

43 Negru T.- Asigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.pag.120

86

- venituri din participaţii de capital (dividende);

- venituri din creanţe imobilizate;

- venituri din titluri de plasament;

- venituri din dobânzi;

- venituri din diferenţe de curs valutar;

- venituri din dobânzi aferente împrumuturilor acordate în cadrul asigurărilor de

viaţă;

- alte venituri financiare.

Veniturile excepţionale pot fi întâlnite sub mai multe forme, dintre care menţionăm:

- venituri excepţionale din operaţii de gestiune;

- venituri din recuperări şi regrese;

- venituri din operaţii de capital;

- venituri excepţionale din provizioane;

- venituri excepţionale din provizioane pentru deprecieri;

- venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Societăţile de asigurări cu participare străină, cât şi cele care efectuează operaţiuni

de asigurare şi de reasigurare în valută pot realiza venituri din categoria celor menţionate

(din prime de asigurare şi de reasigurare, cât şi din alte surse) în lei şi în valută.

Veniturile din prime brute subscrise înregistrate de către ING Asigurări de Viaţă

Timișoara sunt prezentate în următorul tabel.

Venituri din prime brute subscrise la ING Asigurări de Viaţă Timișoara în perioada

2005-2007

Lună Prime brute subscrise (lei)

2005 2006 2007

Ianuarie 109.421 123.368 118.459

Februarie 120.537 153.968 150.785

Martie 102.245 98.452 87.608

Aprilie 117.475 115.223 103.964

Mai 116.692 115.428 143.123

Iunie 129.987 138.860 186.660

Iulie 99.357 87.028 94.373

August 100.028 104.914 120.590

Septembrie 111.784 109.740 126.613

87

Octombrie 135.291 148.475 148.738

Noiembrie 152.084 180.757 260.849

Decembrie 150.992 152.078 153.286

TOTAL 1.445.893 1.528.291 1.695.048

Sursa: Divizia Vânzări şi Marketing, Departament Comunicare şi Monitorizare,

ING Asigurări de Viaţă Timișoara.

Se poate observa o creştere a primelor brute subscrise de la 1.445.893 lei în 2005,

1.528.291 în 2006 până la 1.695.048

Cele mai vândute produse tradiţionale în 2007 au fost: Asigurarea mixtă de viaţă Regal şi

Asigurarea de viaţă tip rentă de studii Academica, ponderea fiecărui produs in portofoliul

agenţiei fiind prezentată în graficul următor.

88

Pe segmentul asigurărilor de viaţă cu componentă investiţională, valoarea primelor

brute subscrise a fost la sfârşitul anului 2007 de 474.614 lei, în creştere faţă de 2006 când

au fost de 397.356 lei şi de 2005 când au însumat 325.624 lei.

În anul 2007 principalele tipuri de asigurări cu componentă investiţională din

portofoliul agenţiei au fost:

89

În ceea ce priveşte ponderea pe cele două categorii de produse, observăm faptul că

în 2007, 72% dintre clienţi au optat pentru un produs tradiţional, în timp ce doar 28% au

ales o asigurare de viaţă de tip Unit Linked.

Ar mai fi de menţionat faptul că dintre clienţii care au optat pentru un produs Unit

Linked, aproximativ 75 % dintre aceştia , au ales un program cu un grad scăzut de risc,

respectiv, programul de investiţii Bond şi Programul de investiţii Mixt 25.

4.2. Cheltuielile societăţilor de asigurări, sume asigurate şi indemnizaţii

de asigurare plătite de ING Asigurări de Viaţă Timișoara

La societăţile de asigurări, cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de

plătit pentru: daune şi prestatii, cheltuieli cu personalul, cheltuieli de achiziţie privind

contractele de asigurare, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, consumurile,

lucrările executate şi serviciile prestate de care beneficiază societatea, cheltuieli cu

plasamentele şi alte cheltuieli44.

Cheltuielile unei societăţi de asigurări pot fi grupate în funcţie de destinaţia lor,

astfel: cheltuieli pentru plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate; cheltuieli privind

constituirea rezervelor tehnice; cheltuieli privind constituirea şi administrarea fondului de

asigurare; cheltuieli financiare; cheltuieli excepţionale.

Cheltuieli pentru plata despăgubirilor pot fi întâlnite sub următoarele forme:

- despăgubiri privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto;

- privind asigurările facultative de bunuri (pe feluri de bunuri şi pe categorii de

asiguraţi);

44 Idem,pag.117

90

- despăgubiri privind asigurările facultative de răspundere civilă.

Cheltuielile cu plata sumelor asigurate se referă la asigurările de persoane şi se

concretizează în:

- plăţi de sume asigurate privind asigurările facultative de accidente;

- plăţi de sume asigurate (pentru decese, invaliditate, amortizări şi pentru

asigurările de viaţă expirat), sume asigurate reduse şi sume de răscumpărare la asigurările

facultative de viaţă.

Cheltuielile în lei şi valută privind reasigurările se referă la: plăţi de prime la

reasigurările cedate; despăgubirile plătite la reasigurările primite; alte cheltuieli privind

reasigurările.

Cheltuielile privind constituirea rezervelor tehnice se concretizează în:

- rezerve de prime pentru asigurările de viaţă;

- rezerve de prime şi de daune pentru alte asigurări decât cele de viaţă.

Cheltuielile privind constituirea şi administrarea fondului de asigurare curpind:

- cheltuielile cu plata salariilor;

- cheltuielile privind indexarea salariilor;

- cheltuielile pentru plata contribuţiei la fondul din care se acordă ajutorul de

şomaj;

- cheltuielile cu plata contribuţiilor privind asigurările sociale;

- premii acordate salariaţilor;

- cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;

- cheltuielile cu prelucrarea automată a datelor;

- cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate;

- cheltuielile pentru imprimate specifice;

- chiriile plătite;

- cheltuielile administrativ-gospodăreşti;

- taxele de mandat;

- alte cheltuieli.

Cheltuielile administrativ-gospodăreşti curpind: cheltuielile de birou (furnituri de

birou; reviste; cheltuieli PTTR în ţară şi în legătură cu relaţiile externe etc.); cheltuielile de

deplasare, detaşare şi transferare; cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la clădiri şi la alte

mijloace fixe; cheltuieli de gospodărie (materiale şi piese pentru întreţinerea şi curăţenie

clădirilor şi a altor mijloace fixe; materiale şi piese de schimb pentru funcţionarea

mijloacelor de transport uşor; chltuielile pentru încălzit, iluminta, apă, canal etc.).

91

Cheltuielile financiare se concretizează, mai ales, în:

- pierderi de creanţe legate de participaţii;

- cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

- cheltuieli din diferenţe de curs valutar;

- cheltuieli cu dobânzile plătite;

- cheltuieli privind provizioane pentru deprecieri;

- cheltuieli privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor;

- alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile excepţionale pot fi întâlnite, în principal, sub următoarele forme:

- cheltuieli excepţionale privind operaţiunile de gestiune;

- cheltuieli cu amenzi şi penalităţi;

- cheltuieli cu sponsorizarea;

- cheltuieli pentru acoperirea pierderilor din debitori diverşi;

- cheltuieli privind operaţiunile de capital;

- cheltuieli privind activele cedate;

- cheltuieli amortizările şi provizioanele;

- cheltuieli privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

- alte cheltuieli excepţionale.

În totalul cheltuielilor efectuate de o societate de asigurări ponderea cea mai mare o

deţin cheltuielile cu plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate.

Pentru un asigurător, asigurările sunt cu atât mai eficiente cu cât cheltuielile

ocazionate de plata despăgubirilor şi a celor privind încheierea şi administrarea poliţelor de

asigurare sunt mai reduse.

În anul 2007 ING Asigurări de viaţă Timișoara a totalizat cheltuieli din plata

indemnizaţiilor de asigurare în valoare de 371.207 lei, din care:

- pentru asigurări tradiţionale aproximativ 68%, adică 252.421 lei, iar

- asigurări de viaţă tip unit linked 118.786 lei.

Comparativ cu anii precedenţi, aceste cheltuieli au crescut, evoluţia acestora fiind

prezentată în următorul tabel.

Evoluţia cheltuielilor la ING Asigurări de Viaţă Timișoara, în perioada 2005-2007

An Cheltuieli din plataindemnizaţiilor de asigurarepentru produse tradiţionale.

(lei)

Cheltuieli din plata indemnizaţiilor de asigurare pentru asigurări Unit-Linked

(lei)

CheltuieliTotale (lei)

92

2005 200.980 98.575 299.5552006 225.766 100.252 326.0182007 252.421 118.786 371.207

Sursa - Divizia Vânzări şi Marketing, Departament Comunicare şi Monitorizare,

ING Asigurări de Viaţă Timișoara.

Referindu-ne la plata indemnizaţiilor de asigurare pentru fiecare produs de tip

Unit-Linked, situaţia cheltuielilor este următoarea:

- Asigurarea de viaţă Unit Linked pentru studii, Debut 18 – 42.470 lei

- Asigurări de viaţă Unit Linked tip plan de pensie, Merit şi Mentor – 65.450lei

- Asigurarea de viaţă Unit Linked tip plan de investiţii, Activ Plus – 10.866lei.

93

Activitatea desfăşurată de o societate de asigurări se reflectă, sintetic, în bugetul de

venituri şi cheltuieli, pe care aceasta îl întocmeşte anual.

Prin elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăreşte, în primul rând, ca în

anul pentru care se întocmeşte bugetul, fondul de asigurare, ce se constituie din primele de

asigurare, să permită atât acoperirea tuturor cheltuielilor, cât şi obţinerea unui anumit

profit. Totodată, o societate de asigurări, atunci când îşi întocmeşte bugetul de venituri şi

cheltuieli, este necesar să vegheze ca volumul primelor de asigurare ce urmează a fi

realizat să fie stabilit în concordanţă cu posibilităţile reale existente în economie, în ceea ce

priveşte dezvoltarea asigurărilor facultative de bunuri, persoane şi răspundere civilă.

Prin întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli se va urmări ca nivelul acestora

să fie stabilit ţinându-se cont atât de nivelul mediu înregistrat într-o anumită perioadă de

timp,de despăgubirile şi sumele asigurate achitate în anul în curs, cât şi de posibilităţile de

creştere a acestora, fie ca o consecinţă previzibilă a unor schimbări în ceea ce priveşte

frecvenţa şi intensitatea producerii riscurilor, fie ca urmare a extinderii sferei asigurărilor

facultative şi deci a volumului răspunderii asumate.

Totodată, prin întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli se poate vedea în ce

măsură în anul respectiv va fi posibilă realizarea echilibrului financiar al activităţii societăţi

respective.

4.3. Indicatori de eficienţă în activitatea de asigurare

Eficienţa economico-socială a asigurărilor exprimă raportul dintre efectul obţinut şi

efortul depus pentru această activitate, dintre rezultatele optime obţinute şi cheltuielile

determinate de refacerea bunurilor distruse şi de plata sumelor de asigurare. De asemenea,

eficienţa asigurărilor se poate aprecia şi prin raportul dintre cuantumul pagubelor totale şi

volumul despăgubirilor încasate de asiguraţi.

Eficienţa economico-socială a asigurărilor se apreciază prin gradul de satisfacere

atât a cerinţelor generale ale societăţii, cât şi al fiecărui asigurat.

Din punctual de vedere al asigurătorului, activitatea de asigurare este cu atât mai

eficientă cu cât plata despăgubirilor, a sumelor asigurate şi cheltuielile administrativ-

gospodăreşti sunt mai mici.

Din punct de vedere al asiguratului, eficienţa economică şi socială a asigurărilor

este cu atât mai ridicată cu cât despăgubirile şi, respectiv, sumele asigurate pe care le

primesc sunt de un nivel mai apropiat de valoarea reală a bunului avariat sau distrus şi cu

cât asiguraţii primesc într-un timp mai scurt aceste sume asigurate.

94

La analiza eficienţei activităţii de asigurări este necesar să se ţină seama de

caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de daune, acesta fiind motivul pentru care,

pentru o bună analiză trebuie luată în calcul o perioadă de timp cât mai îndelungată.

Principalii indicatori de eficienţă în activitatea de asigurare utilizaţi de ING

Asigurări de Viaţă Arad sunt.

1) Profitul.

Diferenţa dintre totalul veniturilor şi cel al cheltuielilor societăţii de asigurări

formează profitul brut. Acesta se formează şi se calculează ca atare numai la nivelul

societăţii de asigurări, deoarece practic acoperirea cheltuielilor din venituri, ca de altfel şi

realizarea prorpiu-zisă a gestiunii finaciare, nu este de conceput la nivelul sucursalelor.

Acest lucru îşi găseşte explicaţia în caracterul aleatoriu al cheltuielilor cu plata

despăgubirilor şi a sumelor asigurate. Existenţa unor diferenţe mari, în ceea ce priveşte

nivelul cheltuielilor cu plata despăgubirilor, de la o sucursală la alta şi de la un an la altul,

permite aplicarea gestiunii financiare numai la nivelul societăţii de asigurări.

Din profitul brut se prelevă în fiecare an cel puţin 5% pentru constituirea fondului

de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. După

deducerea din profitul brut a acestei cote de 5%, rezultă profitul impozabil. Profitul rămas

după plata impozitului pe profit reprezintă profitul net, care capătă următoarea destinaţie:

- 50% se repartizează pentru fondul de dezvoltare;

- 10% pentru fondul de participare a salariaţilor la profit;

- Diferenţa de 40% reprezintă dividende asupra cărora se calculează

şi se plăteşte statului un anumit impozit.

Structura profitului unei societăţi de asigurări

Societăţile de asigurări deţin cinci surse de profit economic:

- Profitul din activitatea de subscriere (Ps);

- Profitul net din investiţii (Pni);

- Câştigurile sau pierderile de capital realizate (Cpr);

- Câştigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cpn);

- Alte profituri (AP).

Aceste cinci surse determină profitul total al asigurătorului, exprimat prin următoarea

ecuaţie:

Profitul total = Ps + Pni + Cpr + Cpn + AP

95

În anul 2007 societatea a înregistrat un profit în valoare de 1.323.841 lei, mai mare

decât cel obţinut în 2006, a cărui valoare a fost de 1.202.273 lei dar şi decât cel din 2005,

de 1.146.338 lei.

2) Un alt indicator folosit este rata rentabilităţii costurilor. Acesta se calculează

conform relaţiei: Rc=profit brut / Cheltuieli totale*100.

În 2007 indicatorul a atins valoarea de 0,036, în 2006 a fost de 0,037 iar în 2005

de 0,038.

3) Rata rentabilităţii veniturilor.

Rv=Profit brut / venituri totale*100.

Rata rentabilităţii veniturilor a fost în 2007 de 0,0078, în 2006 şi 2005 aceasta

având aceeaşi valoare, respective 0,0079.

4) Costul relativ al activităţii de asigurare. Se obţine ca raport între totalul

cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare şi totalul încasărilor obţinute din primele

de asigurare sau din alte resurse.

5) Rata venitului net este un alt indicator utilizat în aprecierea eficienţei unei

societăţi de asigurare. Acesta se calculează ca raport între diferenţa dintre totalul

veniturilor şi totalul cheltuielilor înregistrate într-o anumită perioadă la totalul veniturilor.

Dacă în anii 2005 şi 2006 indicatorul a avut aceeaşi valoare, 0,79 în 2007 acesta a

fost de 0,78%.

96

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Soluţii şi propuneri pentru dezvoltarea activităţii de asigurare la

ING Asigurări de Viaţă

Încă de la intrarea pe piaţa asigurărilor din România, ING Asigurări de Viaţă s-a

consacrat ca un adevărat formator şi dezvoltator al pieţei de profil, fapt datorat

următoarelor elemente:

Serviciilor ireproşabile;

Relaţii publice excelente;

Credibilitate oferită la nivel individual;

Fiabilitate;

Confidenţialitate fizică şi financiară;

Sponsorizări.

Deşi societatea beneficiază de spoturi publicitare atât în mass-media cât şi pe

internet, cred că una dintre soluţiile care ar duce la dezvoltarea activităţii ar fi crearea unor

spoturi publicitare în care potenţialii clienţi să fie informaţi asupra portofoliului de produse

al ING Asigurări de Viaţă, de exemplu un spot pentru pentru planurile financiare pentru

copii, unul pentru planurile de asigurare cu pensii, etc. din care să reiasă avantajele

contractării unui asemenea produs.

97

Alte soluţii ar fi:

creşterea numărului de consultanţi;

plata promptă a despăgubirilor.

Bibliografie

Cărţi

1. Achim M. L - Asigurările de bunuri şi persoane în economia cunoaşterii, Editura

Economică, Bucureşti, 2008.

2. Bistriceanu Gh.D. – Asigurări şi Reasigurări în România, Editura Universitară,

Bucureşti, 2000.

3. Bistriceanu Ghe.D. - Sistemul Asigurărilor din România, Editura Economică, Bucureşti

2002.

4. Bistriceanu Gh.D. – Asigurări şi Reasigurări în România, Editura Universitară,

Bucureşti, 2006.

5. Cistelecan L., R. Cistelecan - Asigurãri Comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu

Mures,1996.

6. Cistelecan L., Cistelecan R. - Asigurări Comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tirgu

Mureş, 1997.

7. Ciumaş C. - Asigurările internaţionale- arhitectură şi problematică la debutul

mileniului III, Editura Intelcredo, Deva, 2001.

8. Ciurel V. - Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practice internaţionale,

Editura All Beck, Bucureşti, 2000.

9. Constantinescu, D.A. - Asigurări şi reasigurări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.

98

10. Gorincu Gh. - Mic dicţionar al economiei de piaţă, Editura Porto- Franco,

Galaţi,1991.

11. Lungu N. C-tin.– Asigurările de viaţă şi modernizarea acestora, Editura Sedcom

Libris, Iaşi, 2005.

12. Negru T. - Asigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

13. Văcărel I., Bercea F. - Asigurări şi reasigurări, Editura Marketer, Bucureşti, 1998.

14. Văcărel I., Bercea F.– Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2007.

15. Roux C. - Assurance, in Risques, 1994.

16. Kessler, D. - Petit dictionnaire de l’économie de l’assurance, in Risques, 1990

Legi

1.Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

2.Legea Nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în

România.

Internet

1. http://www.CSA.ro

2. http://www.ing.com

3. http://www.ingromania.ro

4. http://www.XPrimm.RO

5. http://www.unsar.ro

Altele

1. Codul civil al României

99