Economia nationala a lui Fr. List

Reactia nationala fata de liberalismul clasic a aparut in Germania, aceasta tara manifestnd ritmuri mult mai lente de dezvoltare comparativ cu celelalte puteri europene. Printre cauzele retardarii economice a Germaniei fata de Anglia, Olanda si Franta a fost, in primul rnd, pierderea pozitiilor de mare centru comercial din bazinul marii Baltice (confederatia oraselor hanseatice a dominat comertul european in sec. XII XV ). n urma marilor descoperiri geografice caile comerciale au ocolit Germania, ele deplasndu-se in Oceanul Atlantic. n al doilea rnd, cautarea altor izvoare externe de acumulare primitiva a capitalului si cotropirile coloniale s-au ciocnit de factorul dezintegrarii teritoriale. n sec. XVIII inceputul sec. XIX pe teritoriul german erau amplasate peste 300 regate, knezate si episcopii, precum si 50 orase imperiale, acest conglomerat purtnd denumirea de Sfntul Imperiu roman al natiunii germane.

Figura 6.1. Conditiile aparitiei doctrinei dezvoltarii nationale

Dezintegrarea teritoriala crea obstacole serioase dezvoltarii economice. n lipsa statului unitar erau diferite unitatile de masura si greutate. Neexistnd o moneda unica, circulau peste 600 feluri de unitati monetare. Aceasta determina existenta frontierelor vamale in interiorul Imperiului, hotarele lui exterioare, datorita lipsei puterii centrale efective, fiind in mare masura deschise marfurilor straine. Cnd in anul 1815, dupa batalia de la Waterloo, a fost anulata blocada continentala a Angliei, stocurile ei de marfuri s-au indreptat in Europa. Respinse din Franta, unde Restauratia stabilise un regim prohibitiv, ele s-au orientat spre Germania, care s-a pomenit inundata de produsele industriale engleze, mai ieftene si calitative. Mica si slaba industrie germana, bazata pe activitatea manufacturiera, a devenit total necompetitiva.

Astfel s-a impus protectia urgenta a pietei interne, argumentarea si justificarea acestei protectii revenindu-i lui Friedrich List.

List era un spirit prea practic si prea mult legat de problemele vitale ale mersului economiei nationale ca sa-si inchege un sistem bazat pe cercetari la nivelul intregii omeniri. Sistemul sau economic vizeaza prioritar acele momente si elemente interne si internationale, care ar fi putut impiedica sau accelera progresul rapid si afirmarea natiunii germane. De fapt, scopul intregii lui vieti si activitati stiintifice poate fi redus la urmatoarele idei majore:

Realizarea unitatii economice si politice a Germaniei.

Lansarea dezvoltarii economiei germane pe cale industriala.

Progresul economic rapid al Germaniei si atingerea, cel putin, a nivelului de dezvoltare a Angliei.

i daca, totusi, opera sa a gasit un ecou larg in multe tari ale lumii, aceasta se datoreaza faptului ca prin ea s-a dat expresia teoretica unui caz care se intlnea in multe tari.

List a operat in cercetarile sale cu notiunea de natiune. Societatea nu reprezinta o suma a indivizilor egoisti care produc si schimba bunuri urmarind doar propriul lor interes, considera el. Indivizii traiesc intr-o comunitate care este natiunea. nsa daca la mercantilisti natiunea se identifica cu statul si regele, caracterizndu-se prin solidaritate in interiorul tarii si ostilitate fata de exterior, List evidentiaza contradictiile in interiorul tarii intre interesele indivizilor si cele ale natiunii. Astfel, o natiune cu o industrie slab dezvoltata este in pierdere, desi unii comercianti pot prospera pe contul importului produselor straine. Cnd ei importa leacuri sau iaduri, opiu si rachiu lor le este indiferent efectul importurilor lor asupra bunastarii poporului, moralitatii societatii si prosperitatii statului. i invers: pentru o natiune adesea este mai avantajos sa produca in tara anumite marfuri industriale, chiar daca o costa mai scump dect daca le-ar cumpara din strainatate. n acest caz apare o contradictie intre interesul individual al cumparatorului, care ar prefera marfa straina mai ieftena, si interesul natiunii care, prin dezvoltarea industriilor producatoare ale bunului respectiv, poate deveni mai puternica si mai bogata. De aceea, considera List, este necesar de a trece de la tratarea problemelor economice prin prisma individului la tratarea lor prin prisma natiunii, ea fiind veriga de legatura intre individ si umanitate. Daca indivizii au interes sa se imbogateasca prin crearea si manipularea valorilor de schimb, apoi natiunea, dupa el, are interes sa se consolideze si sa-si asigure maretia. Prin aceasta difera, in opinia lui List, economia cosmopolita clasica de economia politica a natiunii.

Teoria evolutiei economice a natiunilor

Natiunea fiind plasata in centrul cercetarilor, List elaboreaza o teorie a evolutiei economice a natiunilor. Ea se bazeaza, in primul rnd, pe conceptul celor 5 stari prin care trece, in dezvoltarea sa, orice natiune:

Figura 6.2. Starile evolutiei economice ale natiunii

Starea salbatica;

Starea pastorala;

Starea agrara;

Starea agroindustriala;

Starea agroindustriala-comerciala.

Efectund un studiu comparativ al nivelului de dezvoltare al tarilor europene, List ajunge la concluzia ca economia Spaniei si Portugaliei se caracterizeaza prin stare agrara, cea a Frantei agroindustriala, cea a Angliei agroindustriala-comerciala. Ct priveste economia statelor germane ea se afla, in aprecierea lui, in perioada de tranzitie de la starea agrara la cea agroindustriala. Sarcina stringenta pentru statele germane devine, deci, atingerea nivelului Angliei a starii agroindustrial-comerciale, Anglia fiind considerata natiune normala.

Fiecare natiune normala, in opinia lui List, trebuie sa posede urmatoarele caracteristici de baza:

Figura 6.3. Caracteristicile natiunii normale

1. Teritoriu vast, pentru a dispune de resurse economice variateDe mentionat ca List a fost primul din economisti care a pus in cercetare corelatia dintre puterea natiunii si dimensiunile teritoriului national. Un teritoriu bine arondat trebuie sa cuprinda cmpii, paduri, iesire la mare, cursuri de apa. Statele care nu dispun de aceste conditii, le-ar putea obtine pe doua cai:

cucerirea prin forta militara ori economica;

asocierea benevola la natiunile mai dezvoltate.

Considernd natiunea germana lipsita de conditii teritoriale optime, List considera ca daca Germania in comun cu Olanda, Belgia si Elvetia ar fi format o puternica uniune politica si comerciala, aceasta ar crea premise pentru o indelungata pace pe continentul european si slabirea pozitiilor detinute de Anglia pe pietele europene. n plus, el cerea emigrarea germanilor in regiunile bazinului Dunarii pentru a extinde pietele agricole ale Germaniei. Deci, se poate considera ca List a creat nu doar o economie politica nationala, ci o economie geopolitica care, ulterior, a fost utilizata la fundamentarea teoretica a spatiului si raihului german.

2. Populatie numeroasa, pentru a produce mult si, prin consum, a stimula dezvoltarea ulterioara a productiei.3. Economie dezvoltata complex.

Conceptul fortelor productive ale natiunii

Dar care este factorul care determina trecerea de la o stare a evolutiei economice la alta ? n opinia lui List acesta este nivelul de dezvoltare a fortelor productive ale natiunii. Categoria data este apreciata de el destul de vag si include tot ce exista in societatea germana si poate fi mobilizat benefic in directia progresului:

Figura 6.4. Factorii dezvoltarii natiunii

Fortele naturale (clima, caracterele solului);

Fortele materiale (utilaje, instrumente, obiecte infrastructurale);

Fortele institutionale incepnd cu religia crestina, monogamia si terminnd cu organele de securitate nationala.

n modelul listian, cu ct mai bune si dezvoltate vor fi aceste forte, cu att va fi mai ridicat nivelul de dezvoltare a fortelor productive ale natiunii, natiunea aflndu-se intr-o stare mai avansata de dezvoltare economica.

Deci, puterea unei natiuni, considera List, nu se poate aprecia dupa bogatia pe care o poseda la un moment dat. Aceasta poate fi consumata si, daca nu exista forte productive corespunzatoare care sa asigure crearea ei, natiunea poate sa decada. List aduce un exemplu care explica clar ideea inaintata. Traiau doi tati, fiecare din ei la un moment dat posednd o avere identica, estimata la 1000 taleri, si un numar egal de feciori cte cinci. Diferita era, insa, strategia utilizarii banilor posedati. Primul tata si-a depus banii la banca in vederea obtinerii dobnzilor si majorarii sumei posedate, feciorii sai fiind preocupati cu indeplinirea lucrarilor gospodaresti. Al doilea tata si-a cheltuit banii pentru instruirea feciorilor sai. n aceste conditii, mentiona List, comportamentul primului tata se bazeaza pe teoria bogatiei, iar celui de-al doilea tata pe teoria fortelor productive. n momentul decesului lor, primul tata va fi mai bogat, insa ulterior cei cinci feciori ai sai neinstruiti vor risipi rapid avutia acumulata de el. Ct priveste situatia din cea de-a doua familie, cei cinci feciori instruiti nu numai ca vor restitui sumele cheltuite pentru instruirea lor, ci vor multiplica averea prin inteligenta lor.

Prin urmare, puterea de a crea bogatii este infinit mai importanta dect bogatia insasi.Dar pentru a crea bogatie prin dezvoltarea fortelor productive trebuie sa existe anumite conditii, una din ele fiind sustinerea acestui proces din partea statului. Oamenii de afaceri germani doreau a se imbogati dar, fiind prea slabi in fata concurentei straine, aveau nevoie de ajutorul statului. De aceea Fr. List a atacat politica economica liberal-clasica cea a laisser faire, bazata pe ordinea naturala si non-interventia masiva a statului in economie.

Politica protectionismului vamal

Atacul a fost indreptat, in primul rnd, asupra politicii comerciale liber-schimbiste, considerata de liberalii clasici valabila pentru toate tarile in toate timpurile. n conditiile nivelurilor diferite de dezvoltare ale natiunilor liber-schimbismul avantajeaza doar tarile mai dezvoltate, dezavantajndu-le pe cele ramase in urma, aprofundnd prapastia intre ele si favoriznd crearea situatiei de monopol pentru tarile dezvoltate. Cu timpul, mentiona List, s-ar fi creat o situatie cnd natiunile europene continentale s-ar fi pierdut asemenea unor rase sterile. Franta, Spania si Portugalia ar fi asigurat Anglia cu cele mai bune vinuri, singure consumndu-le pe cele mai rele, Germania ar fi asigurat-o cu jucarii, ceasuri de lemn, iar uneori si cu oameni indreptati sa lucreze in Asia si Africa.

Reflectnd asupra cauzelor hegemoniei economice a Angliei, List ajunge la concluzia ca, crendu-si in sec. XVII-XVIII potentialul sau industrial si comercial prin aplicarea protectionismului vehement, englezii special doresc sa induca celelalte natiuni in eroare prin aplicarea politicii liber-schimbiste. De ce ? Pentru a-si asigura si pe viitor suprematia sa economica. Deci unicul mijloc de a ridica nivelul tarilor ramase in urma la nivelul tarilor avansate, conchide List, este promovarea politicii protectionismului vamal.

Figura 6.5. Caracterul politicii comerciale promovate de catre stat

Protectionismul listian, spre deosebire de cel mercantilist, se baza pe trei caracteristici de baza:

1. Caracter selectiv

Tarifele vamale erau prevazute a fi aplicate nu la toate marfurile straine, ci doar la cele care erau mai competitive comparativ cu marfurile nationale. Deci, ele nu erau aplicate la produsele agricole, ci doar la cele industriale - pentru a sustine producatorii industriali germani.

Opera lui List cuprinde multe idei si demonstratii cu privire la rolul si avantajele industriei in economia moderna, despre contributia ei la ridicarea economiei tarii si a asigurarii unei pozitii favorabile in schimburile internationale. Astfel, List mentiona ca la o natiune curat agricola o parte considerabila din fortele productive ramn in zacere si neintrebuintare. Natiunea agricola depinde de natiunile straine, ea fiind dependenta de cererea lor, extrem de instabila in diferiti ani ( mare in anii cu conditii climaterice defavorabile si mica cu conditii favorabile). n plus, concurenta pe pietele produselor agricole este mai mare dect pe cele ale produselor manufacturate, natiunea agricola fiind permanent amenintata de concurentii sai.

Adversarii sustinerii dezvoltarii industriale inaintau argumentul ca industrializarea s-ar face pe contul dezvoltarii agriculturii si in detrimentul acesteia, acest lucru fiind demonstrat prin consecintele politicii colbertiste in Franta. Contraargumentele aduse de List au fost urmatoarele:

Industria creeaza unelte si utilaje care, fiind utilizate in agricultura, ridica randamentul ei;

Industria creeaza noi locuri de munca pentru populatia agricola devenita suplimentara in urma cresterii randamentului agriculturii;

Industria, utiliznd materie prima agricola, asigura o piata sigura pentru produsele agriculturii.

Deci, conchide List, prin dezvoltarea sa industria asigura att dezvoltarea agriculturii, ct si veniturile celor preocupati de activitatea agricola sau industriala, pierderile de la preturile sporite in urma aplicarii masurilor protectioniste fiind compensate intr-o masura mai mare de veniturile de la extinderea pietelor de desfacere. n plus, prin industrializare se inlatura caracterul unilateral al economiei, ea capata un caracter complex, iar forta productiva a muncii nationale creste considerabil, inlaturnd pericolul de a fi dezavantajata in schimburile internationale si, cu att mai mult, de a fi subjugata economia nationala de alte tari.

2. Caracter temporar

n opinia lui List tipul politicii comerciale trebuie sa depinda de faza de dezvoltare a natiunii. Ea trebuie sa fie liber-schimbista pentru a iesi din barbarie, dar inlocuita cu una protectionista in cazul tranzitiei de la starea agricola la cea agroindustriala. Pe masura ce produsele nationale devin competitive fata de cele straine, protectia statului devine inutila, politica comerciala fiind din nou orientata spre liber-schimbism.

n acceptie contemporana se poate mentiona ca pna ajung la un asemenea stadiu, tarile in dezvoltare trebuie sa-si creeze propriile blocuri regionale, liberaliznd schimburile dintre ele si negociind in colectiv cu statele avansate conditiile comertului si investitiilor.

3. Caracter educativ

Pentru a stimula producatorii autohtoni, populatia trebuie sa fie educata in spirit patriotic, cererea ei fiind indreptata la produsele autohtone si nu la cele straine, chiar daca acestea din urma sunt mai bune sau ieftene. Prin aceasta tara se va dezvolta in baza fortelor sale interne, asigurndu-si securitatea economica. De mentionat ca acest spirit patriotic este prezent la natiunea germana pna in prezent, el asigurnd in mare parte suprematia economica a Germaniei in cadrul Europei unificate.

Figura 6.6. Finalitatile programului economic a lui F.List

Rezulta, deci, ca protectionismul este un pret pe care il suporta consumatorii intr-un termen scurt si mediu de timp. Dar cum numai industria nationala devine competitiva, consumatorii incep sa beneficieze de acest sacrificiu. Totodata, List pleda pentru importul masiv al competentelor straine si reintoarcerea, prin intermediul primelor platite, a competentelor germane ce activeaza in exterior.Putini au fost gnditori economisti care sa fi avut o asa mare influenta asupra derularii ulterioare a evenimentelor cum a avut-o F.List. n a doua jumatate a sec. XIX programul sau economic a fost realizat in practica de cancelarul Bismark, rezultatele lui constituind primul miracol german. Elemente ale acestui program ramn a fi actuale si la inceputul sec. XXI. Cauzele acestei persistente in timp decurg, in primul rnd, din hegemonismul economic, politic si militar al SUA, care isi impune lumii intregi viziunea sa asupra ordinii mondiale, cum in sec. XVIII-XIX au facut-o Franta si Anglia. n al doilea rnd, liberalizarea pietelor financiare a beneficiat speculatorii internationali, afectnd grav o serie intreaga de economii nationale. n al treilea rnd, organizatiile financiare internationale ( FMI, BM ), prin finantare externa, tind sa dicteze politicile economice ale statelor nationale recipiente, masurile propuse neaducnd obligatoriu prosperitate natiunii, iar uneori soldndu-se chiar cu mari costuri economico-sociale.

Deci, in alcatuirea sistemului sau List nu pleaca de la invataturi culese din carti, ci de la dezvoltarea si studierea vietii, de la cerintele majore ale dezvoltarii. Economia politica este conceputa ca o stiinta experimentala, fapt prin care isi afirma optiunea nu spre abstractizare, ci spre empirism, optiune devenita caracteristica pentru intreaga scoala istorica germana, la a carei intemeiere F.List si-a adus o importanta contributie.