7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 1/12

S U B I E C T E L E pentru examen la disciplina „Filosofie”1. Filosofia - concepie despre lume !i modalitate de "#ndire. Corelaia dintre filosofie !i alte forme de cultur$% mitolo"ie& reli"ie& !tiin$. Filosofia!i !tiina economic$.

 Filosofia este un tip de concepţie despre lume, o formă de cultură, un mod de valorificare a lumii. Ea este un sistem coerent de cunoştinţe, ce oferă o interpretaretotalizatoare a Universului, caută răspunsuri care privesc esenţa omului, rolul său în lume, sensul vieţii umane, studiază concepte generale cum ar fi existenţa,bunătatea, cunoaşterea sau frumuseţea.

 Filozofia este o modalitate de gândire şi investigare, formată dintrun ansamblu de noţiuni şi idei, care tinde să cunoască şi să înţeleagă sensul existenţei subaspectele sale cele mai generale, o concepţie generală despre lume şi viaţă. Ea este un sistem de răspunsuri desfăşurate la problemele conceptuale.

 Filosofia îl a!ută pe om să se cunoască pe sine săşi formeze o cunoştinţă şi conştiinţa respectului pentru ceilalţi alături de care trăieşti "n fine, filosofia este iubire de înţelepciune, este o aventură a adevărului, este mirarea omului în faţa Universului.Cunoştinţele mitologice  poartă un caracter sincret, ceea ce ar însemna că aspectul raţional, teoretic şi aspectul senzorial,empiric coincid. #unoştinţele

mitologice împletesc în sine toate tipurile de cunoştinţe. $ândirii mitologice îi este caracteristic elementul fantastic, acesta fiind un produs al imaginaţiei umane,având conţinut ireal, presupunând mai mult elementul utopic, o speranţă şi mai puţin o realitate Religia este o formă de valorificare a lumii prin dedublarea acesteia în lumea reală, cea de aici, cea care se supune legilor naturii şi lumea cea de dincolo, lumea supranaturală. %umea supranaturală este considerată adevărata lume. Ea este privită ca fiind primordială şi cea care determină lumea naturală şi socială.

 &eligia este un sistem bazat pe încercările oamenilor de a explica universul şi fenomenele lui naturale, implicând una sau mai multe zeităţi sau alte forţe supranaturale. &eligia este în acelaşi timp şi un sistem de căutare a scopului sau sensului vieţii.

 &eligia presupune oficierea unui cult şi existenţa unor instituţii şi organizaţii corespunzătoare. 'rintre cele mai importante funcţii ale religiei se numără( cognitivă, socială, compensatorie, identitară. Ştiinţa reprezintă sistemul de cunoştinţe obiective, universale şi necesare despre existenţă )caracterizează lumea aşa cum este ea,fără intervenţii subiective*.

 Ştiinţa economică tinde să fie una umanistă, deoarece se referă la activitatea şi deservirea omului. #a şi filosofia, ştiinţa economică studiază necesităţileoamenilor, necesităţi materiale, şi modul de satisfacere a acestora, printro activitate economică, rentabilă. &elaţia dintre economie şi filosofie poate fidemonstrată prin activitatea multor economişti şi îndomeniul filosofiei'. ()iectul de studiu !i pro)lema fundamental$ a filosofiei. Filozofia este o ştiinţă complexă, ce caută răspunsuri la multe probleme. "nsuşi obiectul filozofiei nu a fost unul şi acelaşi în diferite perioade istorice. +ar de fiecare dată sa axat pe generalul în sistemul lume - om.

Obiectul filozofiei  îl constituie cele mai generale legităţi a existenţei materiale şi existenţei omului. /biectul filosofiei îl constituie legăturile şi raporturile generale şi esenţiale în înţelegerea diferitor întrebări conceptuale. Filosofia pune aşa întrebări specifice, cum ar fi( ce este lumea, ce stă la baza lumii - materia sau spiritul0 se dezvoltă oare lumea încon!urătoare0 poate oare fi cunoscută lumea0

 Problema fundamentală a filosofiei vizează raportul dintre conştiinţă şi materie şi dintre gândire şi existenţă. 1ceastă problemă se numeşte fundamentală, pentrucă fără precizarea raporturilor menţionate, nu poate să existe nici o filosofare.2e pot evidenţia două laturi ale problemei fundamentale a filosofiei. 'rima este latura ontologică. "n general, lumea încon!urătoare prezintă o totalitate de procese şi fenomene materiale şi spirituale. 3ar latura ontologică a problemei fundamentale a filosofiei ţine de problema priorităţii unei laturi dintre conexiuneamaterial şi spiritual. "n dependenţă de răspunsul la această întrebare, toate sistemele filosofice se împart în materialism şi idealism. 4aterialiştii recunosc materiaca factor prim şi cauză a realităţii, că conştiinţa este secundară, fiind un produs al dezvoltării materiale, o reflectare a lumii materiale. 3dealiştii, însă, considerăcă primară este conştiinţa, spiritul, că spiritualul există până la natură, până la lucruri şi este cauza lor. 2e deosebesc două varietăţi a idealismului - obiectiv şi subiectiv. 3dealismul obiectiv recunoaşte primordialitatea unei raţiuni universale, a unei idei care există obiectiv. 3dealismul subiectiv consideră primarăconştiinţa, senzaţiile subiectului, consideră că existenţa nu există independent de conştiinţa umană, de retrăirile subiectului. "n dependenţă de faptul câteînceputuri se pun la baza lumii, concepţiile filosofice se împart în moniste, dualiste şi pluraliste

 1 doua latură a problemei fundamentale este una gnoseologică. Ea se referă la cognoscibilitatea lumii, la problema identităţii dintre gândire şi existenţă. "ndependenţă de răspunsul la această latură, se deosebesc aşa curente ca optimismul gnoseologic )se recunoaşte cognoscibilitatea lumii*, scepticismul )se pune la

îndoială posibilitatea cunoaşterii* şi agnosticismul )se neagă cognoscibilitatea lumii*. "n dependenţă de răspunsurile date cu privire la problema fundamentală a filosofiei, filosofii răspund şi la celelalte întrebări filosofice.

*. +omeniile principale ale refleciei filosofice. Funciile !i metodele de cunoa!tere ale filosofiei./ntologia - teoria existenţei, ramură a filosofiei, care are ca obiect Fiinţa şi Existenţa. Ea studiază fundamentele existenţei, nivelurile, modurile si formeleesenţiale de manifestare ale acesteia şi oferă premisele, teoreticometodologice, tuturor celorlalte domenii de reflexie filosofica.

$noseologia -constituie domeniul  filosofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaştere. /biectul ei este cunoaşterea umană. +in obiectul gnoseologiei fac parte( obiectul cunoaşterii, subiectul cunoaşterii, mecanismul cunoaşterii, condiţiile cunoaşterii, cauzele cunoaşterii, legile cunoaşterii, căile decunoaştere, genurile de cunoaştere umană. %ogica este domeniul filosofiei care studiază formele şi principiile gândirii corecte. 1ntropologia se ocupă de studiul ştiinţific al omului. Ea este ştiinţa despre om, despre fenomenul uman, despre esenţa umană, despre raporturile sale cuUniversul. 1xiologia este teoria generală a valorii. 1cest domeniu al filosofiei studiază esenţa valorilor, geneza acestora, ierar5izarea lor şi relaţiile dintre ele. Etica este ştiinţa realităţii morale, este studiul fundamentelor şi principiilor morale. Ea este o filosofie asupra moralei, a binelui, răului şi a datoriei. Estetica este studiul principiilor şi expresiilor frumosului, este teoria despre criteriile frumosului şi despre diferite tipuri ale artei.

 Filosofia îndeplineşte în societate mai multe funcţii. Funcţia conceptuală contribuie la formarea unui tablou unitar al lumii, a reprezentărilor despre structura lumii, a locului omului în lume şi a principiilor 

interacţionării omului cu lumea. Funcţia metodologică constă aceea că filosofia studiază şi elaborează metode de cunoaştere. Funcţia gnoseologică filosofia contribuie la cunoaşterea obiectivă a lumii. Filosofia este şi un mecanism de cunoaştere a lumii, învăţând a gândi

conceptual şi a teoretiza - a generaliza realitatea, a crea sc5eme logice a acesteia. Funcţia critică se referă la capacitatea filosofiei de a supune îndoielii lumea, cunoştinţele despre aceasta, de a căuta noi caracteristici, de a descoperi

contradicţiile, de a ruina dogmele. Funcţia axiologică constă în evaluarea lumii, a acţiunilor, fenomenelor, proceselor din perspectiva valorilor - morale, sociale, politice ş. a. "n acelaşi timp,

însăşi filosofia este o valoare importantă a culturii. Funcţia educativă constă în a cultiva valori şi idealuri umaniste, a contribui la fortificarea moralei, a a!uta omul în a se adapta în lume, aşi înţelege rostul 

în aceasta. Funcţia prognostică constă în aceea că în baza cunoştinţelor filosofice despre lume de a prognoza tendinţele dezvoltării lumii în general, a societăţii, a

omului. Metode1.maieuitica - )din greacă 6maieuti7e - 6priceperea de a moşi*, metodă utilizată de 2ocrate în cadrul discuţiilor filozofice purtate cu interlocutorii săi

în vederea descoperirii adevărului89.dialectica- )6dialecti7e - dia 6cu şilegein- 6a vorbi, discuta*, iniţial dialectica însemna priceperea de a purta discuţii şi de a a!unge la adevăr prin scoatereala iveală şi combaterea contradicţiilor în afirmaţiile concurentului. 4ai târziu, dialectica este percepută ca o metodă generală de explicare a lumii încontinuă mişcare, sc5imbare, transformare,dezvoltare, pornind de la contradicţiile interne. +ialectica spune că întreaga natură ce ne încon!oară reprezintă un sistem, o conexiune de corpuri8

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 2/12

:.metafizica- metodă generală a filosofiei, opusă dialecticii, ce se caracterizează prin abordarea obiectelor şi proceselor în mod izolat, prin absolutizarea unoraspecte ale realităţii , prin negarea salturilor calitative, contradicţiilor interne ale lucrurilor şi nerecunoaşterea rolului lor de forţă motrice primordială adezvoltării8;.eclectica- )e7lego- 6aleg* reprezintă o îmbinare mecanică, 5ibridă a unor idei, concepţii, puncte de vedere eterogene sau opuse care conduc la lipsă de unitate şi de consecvenţă în gândire8<.sofistica- )sop5os- 6înţelept*, metodă filosofică creată în $recia 1ntică de sofişti, profesori ce predau contra plată pregătirea tineretului pt participare la viaţa politică. 1parent, sofiştii utilizau argumente corecte, însă, de fapt, erau false, construiete astfel încât să denatureze adevărul8=.îndoiala cartesiană - metodă creată de &ene +escartes, el poziţiona 6îndoiala metodică asupra tuturor cunoştinţelor,datelor, simţurilor şi c5iar asupraexistenţei lumii, acceptând drept unic şi sigur fapt, care trebuie să constituie temeiul filosofic şi al ştiinţei )#ogito, ergo sum- 6cuget, deci exist*8>.analiza sistematică - studiază realitatea pt a dezvălui integritatea obiectului, a evidenţia tipurile diverselor legături ale obiectului şi reunirea lor întrun tablouteoretic unic8?.analiza fenomenologică - elaborată de E. @usserl, se bazează pe teoria 6conştiinţei intenţionale )conştiinţă orientatăspre ceva*. @usserl considera că fenomenologia, pt a a!unge la 6fenomen )prin care el înţelege esenţa dată apriori întrun domeniu independent şi de subiect şi de obiect*, trebuie să întruneascăurm.condiţii( a* 6reducţia fenomenologicăsau 6punerea în paranteză a lumii sensibile şi a tuturor cunoştinţelor ştiinţifice şi filosofice - astfel lumea înceteazăde a mai fi obiect al cunoaşterii8 b* 6intuirea esenţei, prin care, independent de procesul abstracţiei logice, se sesizeazăn emi!locit 6esenţele pure8A.semiotica- )semeioti7e- 6semn* - metodă ce stă la baza studiului general al semnelor, elaborată de fil.american #5.B. 4orris )6Fundamentele teoriei semnelor, CA:?*. 2emiotica are : părţi principale(C. semantica- se referă la raportul semnelor şi obiectelor desemnate89.sintactica- cercetarea construcţiilor formale, adică a modului de îmbinarea semnelor între ele8:. pragmatica- studiul modului în care omul înţelege şi utilizează semnele8CD.5ermeneutica- metodă utilizată la interpretarea textelor religioase vec5i, a textelor din antic5itate. "n prezent această metodă indică te5nicile de descifrare aunui dat considerat ca simbolic, fiind, de asemenea folosită în psi5analiză şi în analiza structurală. @ermeneutica se prezintă ca o metodă a decodificării şiinterpretării semnelor, ca reflecţie filosofică asupra simbolurilor religioase, miturilor, emoţiilor, oricăror expresii umane semnificative.

,. Filosofia antic$ oriental$% !colile& repreentanii& pro)lematica.colile de filozofie din 3ndia antică se divizează în primul rând în dependenţă de atitudinea lor faţă de ede. #ele, pentru care edele reprezintă o autoritate,

 se numesc 6ortodoxe, asti7a. 3ar cele pentru care nu recunosc autoritatea edelor se numesc 65eterodoxe, nasti7a. /rtodoxe sunt următoarele şcoli( vedanta,mimansa, Goga, vaişeşica, nGaGa, sam75Ga. 3ar neortodoxe - !ainismul, budismul şi lo7aGata )ciarva7a*.

 Budismul   apare în !urul sec. 3 î.e.n. El se fundamentează pe existenţa a patru adevăruri sfinte. C. Existenţa omului este legată de suferinţe. 9. #auza suferinţelor este că omul are prea multe dorinţe, ceea ce determină lanţul reîncarnărilor. :. Eliberarea de suferinţă constă în ani5ilarea dorinţei. ;. #alea sprelic5idarea suferinţelor trece prin cele opt căi nobile - ideile drepte, intenţiile drepte, cuvântul drept, acţiunea dreaptă, viaţa dreaptă, efortul drept, atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă. iaţa dreaptă presupune de a respecta moralitatea, de a nu căşuna rău fiinţelor vii, de a se abţine de la contactele sexsuale interzise, de a nu fura, de a nu folosi băuturi alcoolice.

2copul principal al oricărui budist este atingerea nirvanei. Ea presupune întreruperea şi lic5idarea suferinţelor şi este o linişte netulburată, o abţinere de latotul lumesc ce se atinge prin meditare. Hirvana este dezagregarea sufletului, este eternitate, inexistenţă. Hirvana pune capăt lanţului de veşnice reîncarnări, guvernate de sansara şi 7arma.

 Iudiştii predică compasiunea şi asceza, pasivitatea şi neîmpotrivirea la rău. Există două ramuri ale budismului - 5inaGana şi ma5aGana. Jainismul  )JaGna - biruitorul* are trăsături comune cu budd5ismul pt că promovează atitudinea ascetică cu viaţa )lupta cu trupul, dorinţe carnale, iar scopul vieţii este de a birui corpul, deoarece acesta, prin pasiunile sale, sustrage sufletul de la destinaţia lui principală - meditaţia asupra sensului vieţii omeneşti,existenţei umane*. /mul este dominat de 9 pasiuni fundamentale( frica de moarte şi dorinţa de a trăi. 1tunci când omul le învinge pe ambele, scopul vieţii acestuiaeste realizat. 1dică sufletul biruie corpul, atunci când omul nu mai este afectat de nicio problemă din mediul exterior, când nul reţine frica de moarte şi nicidorinţa de a trăi. 't aceasta omul trebuie conştient, timp îndelungat, săşi interzică oricare din plăcerile existente KL obţine starea ideală.Confucianismul  este una dintre şcolile filosofice principale ale #5inei antice. Fondatorul acesteia este #onfuciusMNongFudzi#onfucius afirma, că #erul esterealitatea supremă, care dictează omului voinţa sa. #onsidera că viaţa oamenilor depinde de soartă, iar bogăţia şi nobilitatea depind de cer. 'entru #onfucius

oamenii seamănă unii cu alţii după natura sa, dar se deosebesc după educaţie. /mul educat trebuie să aibă stimă şi respect faţă de mediu şi societate. Educaţiatrebuie să formeze comportamentul uman necesar pentru executarea cuvenită a funcţiilor sociale. &elaţiile sociale trebuie să se asemene cu cele familiale, iar relaţiile dintre conducători şi supuşi trebuie să fie ca unele dintre tată şi fecior. El considera că viaţa statală trebuie să fie consolidată prin perfecţionarea vieţiimorale şi culturale. 1ceastă perfecţionare trebuia să ţină inclusiv de tradiţii şi el accentua necesitatea respectării cultului strămoşilor. #onfucius consideră că pentru a respecta ordinea şi subordonarea în societate, trebuie să se respecte principiul ec5ităţii, punctualităţii şi conştiinciozităţii. "nvăţătura lui #onfucius esteîntro oarecare privinţă o teorie a conducerii cu societatea, cu oamenii, o teorie a modului eficient de influenţă a asupra omului prin exemplul celor mai suspuşi.

 "n viziunea lui #onfucius existenţa trebuie să se fundamenteze pe virtutea esenţială !en - omenie, bunătate, blândeţe. 1ceastă virtute include două principii fundamentale( 1!utăl pe celălalt să realizeze ceea ce ai fi dorit tu să realizezi. #e ţie nu îţi place, nu fă altuia. Legismul  , în opoziţie cu confucianismul, reieşea din ideea că toţi oamenii sunt răi de la natură. #onducătorii trebuie să cunoască bine psi5ologia pentru aconduce bine cu supuşii. 'rincipala metodă de influenţă asupra oamenilor sunt recompensele şi pedeapsa. +ar pedeapsa trebuie să prevaleze. #u cât este maiaspră pedeapsa, cu atât mai bine. Frica este una din condiţiile principale ale educaţiei. 2e considera că politica nu este compatibilă cu morala.

 %egiştii au fundamentat concepţia unui stat despotic, în care toţi sunt egali în faţa legii, cu excepţia conducătorului, creatorului acestor legi.. /ro)lema temeiului ultim 0n filosofia cosmolo"ic$ a reciei 2ntice. "n filosofia $reciei antice temeiul ultim era elementul primordial al întregii existenţe, un element ce stă la baza şi începutul tuturor lucrurilor. El era

 substratul tuturor lucrurilor, ar5O, datorită căruia un lucru ia naştere şi există. "n filosofia pitagoreică temeiul ultim era considerat numărul. Humerele pot să existe de sinestătător, spre deosebire de lucruri, care nu pot fiinţa fără

numere. 'entru 1naximandru - apeironul, pentru 1naximene - aerul. @eraclit considera că totul este creat din foc. +eosebirea dintre temeiul ultim la 'itagora şi dintre temeiul ultim la ceilalţi filosofi menţionaţi constă în aceea că la 'itagora temeiul ultim este ideal, iar la

ceilalţi - material. "n acest fel se atribuia cifrelor o existenţă metafizică de sinestătătoare. 'itagorienii considerau că în lucruri pot fi văzute mai multe proprietăţidecât în temeiurile materiale ale lumii propuse de milesieni şi de @eraclit.1şadar, pt P5ales acea substanţă primordială este apa - tot ce există se conţine în apă,nimic nu poate exista fără apă. 't el apa este ceva mai mult ca o simplă substanţă, considerţndo însufleţită. i deci, pt P5ales toate lucrurile au suflet.

3. /ro)lema omului 0n filosofia antic$ "reac$ 4sofi!tii& Socrate& /laton& 2ristotel& Epicur& stoicii !.a.).Începând cu sec. V flosofa caută răspuns la întrebările: care este esenţa valorii omeneşti ? care este izvorul cunoştinţelor ? carear f criteriul cunoaşterii adevărate ?Primii care au abordat aceste întrebări au ost sofşti!care încercau să demonstreze oriceidee! fe c"iar una alsă! în interesele cuiva! pentru o anumită recompensă.#ocrate se pronunţa împotriva subiectivismului şirelativismului flosofei sofste. #ofştii! vorbind despre indivizi aparte! vizau în primul rând deosebirile dintre ei. $ar #ocrate eraconvins că cu toată diversitatea oamenilor! al modului lor de viaţă de al comportamentului şi emoţiilor! e%istă ceva care îiuneşte! şi care poate f e%primat prin idei şi noţiuni. &i deci! oameni dieriţi pot să interpreteze ceva în acelaşi mod! de e%emplu!'inele. #e poate vorbi despre 'ine în (eneral! independent de maniestările particulare ale acestuia.#ofştii încercau să interpreteze în mod ale(oric miturile! iar #ocrate considera că aceasta este o risipă de timp şi c"ema omul săse cunoască mai întâi pe sine.

)a Platon ştiinţa omului se bazează pe lumea ideilor. #u*etul constă din partea aectivă! din aecte! senzaţii! raţiune. )aPlaton su*etul mi(rează după moartea corpului în plante şi animale pt a se purifca. +%istă lumea ideilor şi lumea lucrurilor senzoriale ,corelaţia dintre simţuri şi sentimente pe de o parte şi raţiunea pe de altă parte-. )umea ideilor este una veşnică şi perectă şi tot ce e%istă tinde spre această lume! abosultă! a perecţiunii! a adevărului! rumosului! binelui!liniştii spre caretinde şi su*etul uman. #u*etul find le(at de om! este in*uenţat de corp şi sustras în os spre începutul material de unde vineînceputul corporal! de la materie! adică de la nefinţă! su*etul având ca esenţă raţiunea! tinde spre lumea absolută! perectă./in cauza stării sale dualiste! su*etul nu poate atin(e lumea ideilor! el poate doar să se apropie puţin de ea!conştientizând că niciodată nu se poate identifca cu ea.

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 3/12

 0ristotel defneşte su*etul ca un act al corpului. mul este un animal raţional. #u*etul are re(iuni deosebite: cea inerioară,ve(etativă! comună tuturor plantelor şi animalelor- şi senzorială ,rezervată animalelor vii- şi raţiunea ,rezervată omului-.#piritul uman se naşte ca o oaie curată pe care se imprimă e%perienţa câşti(ată. 0şadar! acest intelect este pasiv!dar e%istăşi unul activ care este nemuritor 2 partea comună a oamenilor şi a zeilor .

5. (ntolo"ia !i "noseolo"ia 0n concepia filosofic$ a lui /laton. 6n7$$tura despre lumea ideilor !i lumea lucrurilor senoriale.Existena& 0n 7iiunea lui /laton& se di7iea$ 0n%a. ).a. %umea 3deilor, care este o lume primară, una veşnică, nesc5imbătoare. 3deile sunt veşnice, invariabile, indivizibile, infinite. %umea ideilor este o existenţă reală.

b. %umea obiectelor senzoriale,ce constituie o proiecţie a lumii 3deilor şi care este sc5imbătoare şi incerte. /biectele se nasc, se sc5imbă şi pier. %umea lucrurilor  senzoriale este o existenţă efemeră.noseolo"ia& din perspecti7a lui /laton& include%

a. ). c.$noseologia, în opinia lui 'laton include(a. teoria reamintirii )anamnezis* b. învăţătura despre Eros c. +ialectica &eamintirea are loc sub influenţa a 9 factori(

- discuţiile purtate de indivizi între ei8- lucrurile din exterior care ne influenţează.

Pentru Platon 3e%istenta3 nu mai este o entitate corporala! ci o realitate pozitiva imateriala! asadar o $dee! iar 3non4e%istenta3ramane si pentru el! ca si pentru flozofi eleati! spatiul (ol.  

8. Caracteristica "eneral$ a filosofiei lui 2ristotel. 6n7$$tura despre materie !i form$.Ce este forma 0n opinia lui 2ristotel9 Cum determin$ 2ristotel forma formelor9#onform lui 1ristotel, forma este al doilea început, un început determinant, activ, pentru că sub influenţa ei, materia se transformă în actualitate, în lucruriconcrete. Ea este principiul activ, mişcător, dinamic în lucruri. Forma precedă materia în timp. Forma este puterea imanentă care mişcă şi formează lucrurile, le conferă o configuraţie. Forma constituie esenţa lucrului, fără a fi lucrul însuşi. Forma este

cauza vieţii, materiei, dar ea nu poate exista separată de materie.Ce este materia 0n 7iiunea lui 2ristotel9 4ateria este materialul din care se formează lucrurile. /biectele concrete sunt combinaţia materiei şi formei.

 4ateria este un principiu nemişcat, ce trebuie mişcat şi format. 4ateria nu are o realitate în sine, ea este posibilitate pură, substratul gol, ce  poate deveniorice. Ea este substanţa nemişcată şi lipsită de formă. #a sa existe, materia are nevoie de forma, de activitate. +ar şi fără materie nu poate să existe nimic, cuexcepţia +ivinităţii.i forma, şi materia sunt absolut necesare pentru formarea lucrurilor. +ar formei îi revine o importanta mult mai mare decât materiei, pentru că materia este ceva pur pasiv iar forma este partea activa.

:. Caracteristica "eneral$ a filosofiei medie7ale% etapele de de7oltare !i pro)lemele principale.5ilosofei medievale îi este caracteristică dominaţia reli(iei creştine asupra tuturor domeniilor de activitate ale omului.6oatăactivitatea spirituală poartă un caracter teocentrist! adică este abordată problema e%istenţei lui /umnezeu ca   problemăundamentală.  'rincipalele etape ale filosofiei medievale sunt( 1pologetica )sec. 3M33333 e. n.* este orientarea în teologia şi filosofia creştină, care se pronunţa în apărarea credinţei creştine în perioada formării creştinismului şia luptei acestuia cu păgânismul. 'rincipalele idei filosofice pot fi întâlnite în apologiile, orientate împotriva păgânilor. 'rincipala problemă a acestei filosofii oconstituie raportul dintre raţiune şi credinţă, dintre filosofia păgână şi creştinism. #el mai de vază reprezentant este Pertulian, care afirma că cultura antică supune viaţa omului unor valori şi norme deformate. 'atristica )sec. 3333 e. n.* 1ceastă etapă a dezvoltării filosofiei medievale se mai numeşte şi patrologie. Este filosofia 6părinţilor Iisericii şi a presupuselaborarea dogmelor de către părinţii Iisericii. 3ar scopul principal este de a sistematiza dogmatica creştină. &eprezentanţi de vază( /rigene, 1ugustin. 'rincipalele probleme discutate în această perioadă erau( trinitatea lui +umnezeu şi relaţiile dinte ipostasele lui +umnezeu8 natura lui #ristos8 relaţia dintrecredinţă şi raţiune.2colastica )sec. 3QQ3MQ e. n.* +enumirea etapei provine de la 6şcoală, termen care a venit în limba latină din greacă. "n această perioadă se desc5id multe

 şcoli - mona5ale, episcopale, laice. Este filozofia medievală creştină care domina în şcoli şi depindea în întregime de teologie. 2colastica trebuia să facă dogmelecreştine accesibile pentru oamenii neinstruiţi şi să lupte cu falsificarea religiei creştine. 2e căutau posibilităţile de a găsi căi raţionale de a demonstra adevăruriledeclarate de credinţă, iar filozofiei i se atribuia rolul de slu!itoare a religiei. 1devărul nu trebuia căutat, el existând de!a în scrierile divine. #el mai de vazăreprezentant - Poma dR1Suino.

1;. Caracteristica "eneral$ a filosofiei renascentiste% umanismul& filosofia naturii& filosofia social-politic$.+poca renaşterii ,sec. 7V47V$- se numeşte astel! deoarece anume în acea perioadă au ost renăscute! reevaluate valorile antice(receşti! flosofei! ştiinţei şi culturii. perioadă îndelun(ată! din cauza dominaţiei reli(iei creştine! multe realizări flosofce şiştiinţifce au ost interzise! însă datorită intelectualităţii arabe cultura şi flosofa antică reapar! sunt redescoperite.Începând cusec. 7V se sc"imbă şi caracterul vieţii economice! în primul rând în $talia! unde apar noi relaţii economice capitaliste şi un nou tipde artă! literatură şi ştiinţă. Până4n sec. 7$V spiritul creştin era dominat de do(mele bisericeşti! iar in sec. 7V47V$ are loc o

e%plozie a intelectului laic! unde omul în literatură şi artă! iar mai apoi şi în ştiinţă şi flosofe!limitează e%tinderea lui /umnezeu.#pre deosebire de epoca medievală! când totul era privit prin prisma e%istenţei şi credinţei în /umnezeu! epocii renaşterii îi estecaracteristică înaintarea pe prim plan a valorii umane. În artă omul este dez(olit! arătându4i4se nu doar rumuseţea spirituală! dar şi cea corporală. În literatură sunt evidenţiate stările!sentimentele şi trăirile specifce omului8 în ştiinţă problema principală devinenatura! universul! de aceea! în primul rând se dezvoltă astronomia! mecanica cerească! fzica! iar în domeniul ştiinţelorsociale problema principală devine uncţionarea statului! necesitatea instaurării unui sistem politic care ar corespunde esenţeiomului. 0ceasta şi ar f perioada umanistă! reprezentată prin: 'occaccio! 9ountai(ne! )orenzo Valla! 5. Petrarca. Perioadadezvoltării ştiinţelor naturii estere prezentată de operni;! <ordano 'runo! epler etc. În domeniul dezvoltării social4politice s4auevidenţiat: =ampanella!6"omas 9orus! >icolo 9ac"iavelli etc./irecţia umanistă caută să demonstreze valoarea omului ca finţăbiolo(ică şi spirituală! să releveze rumuseţea corporalăşi puterea intelectuală a omului! naturaleţea sentimentelor care nu pot fdiminuate de puterea sentimentelor reli(ioase./acă în domeniul ştiinţelor naturale se promovează ideea că oricare ar f ori(ineauniversului! el totuşi se supune unor le(ităţi obiective! care nu ţin de in*uenţa lui /umnezeu! apoi în domeniul ştiinţelor socialeeste promovată ideea necesităţii constituirii unui stat laic! bazat pe valori civile! laice şi nu reli(ioase. +ste promovată ideeanecesităţii inte(rării statale şi depăşirii dezmembrării provocate de epoca medievală. )a el sunt înaintate primele idei umaniste!utopiste! ce re*ectă năzuinţa! visul omului e%ploatat în aspect fzic şi spiritual de a crea un stat bazat pe dreptate şi în carevaloarea supremă ar f nu aspectul material! ci valoarea spirituală. În lucrarea sa Principele@! 9ac"iavelli afrmă că în condiţiilenoi din sec. 7V a apărut necesitatea de a crea state naţionale! inte(re. Pt aceasta trebuie să e%iste voinţa unei persoane!unui prinţ! de a realiza acest scop. /ar pt aceasta! în perioada când orice conte se considera re(e! se cere posedarea obli(atorie a Atipuri de calităţi: a vulpei şi a leului. 0dică! să poată ademeni unii domnitori locali! promiţându4le anumite avoruri! ca mai apoi săaibă voinţa şi puterea de a4i supune cu orţa pe cei care se împotrivesc. 0 promite încă nu înseamnă a şi îndeplini! important este primirea susţinerii şi obţinerea puterii totale! iar mai apoi principele va şti cum să   procedeze. >umai aşa poate f creat un stat civilscos sub in*uenţa bisericii. 'iserica trebuie să4şi cunoască locul şi să nu se implice în treburile statale.  

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 4/12

11. Filosofia modern$% Critica scolasticii   !i pro)lema metodei cunoa!terii !tiinifice. Senualismul& empirismul !i raionalismul < principalelecurente "noseolo"ice ale filosofiei moderne.

 'rincipalele curente gnoseologice din Epoca modernă sunt(a. empirismul b. raţionalismul c. senzualismul  Empirismul este teoria conform căreia toată cunoaşterea umană provine din experienţă, din experiment. 2e neagă importanţa raţiunii în cunoaştere. &aţionalismul  pune la baza cunoaşterii doar raţiunea. 3ar senzualismul - simţurile.

#onform lui F Iacon, există anumite piedici, fantomeMidoli în calea cunoaşterii. El evidenţiază patru categorii de idoli(a. 3dolii tribului, ce îşi au originea în natura umană. 2unt generaţi de imperfecţiunea minţii şi a simţurilor omului. 1ceşti idoli fac ca omul să privească naturadoar în raport cu sine. 4intea priveşte lucrurile în mod subiectiv, adaugă natura sa la natura lucrurilor şi născoceşte corespondenţe şi relaţii inexistente. 1ceştiidoli nu pot fi înlăturaţi, ci doar minimizaţi.b. 3dolii peşterii ţin de particularităţile individuale ale omului, structura sufletească şi corporală, a acestuia. 1ceste particularităţi fie sunt moştenite prin naştere, fie au fost formate prin educaţie, prin influenţa mediului încon!urător. /mul priveşte lucrurile ca dintro peşteră proprie, ceea ce le denaturează.c. 3dolii pieţei sunt reprezentaţi de cuvinte. "n acest caz erorile în cunoaştere sunt cauzate de folosirea neadecvată a cuvintelor şi expresiilor, ceea ce cauzeazăconfuzii.d. 3dolii teatrului, sau ai autorităţii sunt provocaţi de credinţa oarbă în autoritatea ideilor unor savanţi. "n loc să se apeleze la fapte empirice, la experiment, seapelează la ideile, uneori învec5ite, ale unor savanţi cu autoritate. 1ceşti idoli se pot înlătura printro atitudine critică faţă de învăţătura altora şi prin utilizareaexperienţei.

2colastica este una dintre etapele de dezvoltare a filosofiei medievale.+enumirea etapei provine de la 6şcoală, termen care a venit în limba latină din greacă. "naceastă perioadă se desc5id multe şcoli - mona5ale, episcopale, laice. Este filozofia medievală creştină care domina în şcoli şi depindea în întregime de teologie.2colastica trebuia să facă dogmele creştine accesibile pentru oamenii neinstruiţi şi să lupte cu falsificarea religiei creştine. 2e căutau posibilităţile de a găsi căiraţionale de a demonstra adevărurile declarate de credinţă, iar filozofiei i se atribuia rolul de slu!itoare a religiei. 1devărul nu trebuia căutat, el existând de!a în scrierile divine. 2copul filosofiei era de a expune şi demonstra adevărul divin în termenii său, cu a!utorul raţiunii.2colaştii erau convinşi că se poate realiza cunoaşterea raţională a existenţei, mai întâi de toate a lui +umnezeu şi de a demonstra existenţa acestuia prin procedeelogice. Ei argumentau unitatea dintre credinţă şi raţiune, filozofie şi teologie. #onsiderau că natura este creată de +umnezeu, care este esenţa supremă, începutul  şi scopul tuturor lucrurilor, centrul şi sfârşitul cosmosului. "n această perioadă se interpretează textele sfinte şi lucrările lui 1ristotel, lucrările căruia sunt deformate şi a!ustate necesităţilor Iisericii. %a început erau denumiţi scolastici toţi învăţaţii din şcolile mona5ale medievale, dar mai târziu - doar profesorii de filosofie şi teologie din universităţi.

 

1'. /ro)lema su)stanei 0n filosofia modern$ < dualismul& monismul& pluralismul.  "n aspect ontologic în filosofia modernă deosebim următoarele curente(a. monismul b. dualismul c. pluralismul  3deea dualistă este susţinută de către &. +escartes, care consideră că există două substanţe - una materială şi una spirituală. 2ubstanţa materială are ca

însuşire întinderea, iar cea spirituală - gândirea. 4onismul, susţinut de convingerile lui I. 2pinoza, pune la baza lumii o singură substanţă, care are atât întindere, cât şi gândire. 2ubstanţă rezultată din sine

 şi prin sine. 4onismul lui 2pinoza se manifestă ca panteism, unde +umnezeu şi natura se contopesc.Peoria pluralismului ontologic se fundamentează pe ideea că la baza lumii se află mai multe începuturi. "n epoca modernă reprezentant de vază al

 pluralismului este %eibniz, care pune la baza existenţei 6monadele, ce sunt elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, înzestrate cu o forţăactivă. 3ar materia este manifestarea exterioară a monadelor. #oordonarea dintre activitatea monadelor este asigurată de 6armonia prestabilită, creată de

monada supremă, Dumnezeu1*. Filosofia iluminist$ european$% omul& societatea& raiunea.

 3luminismul este o mişcare ideologică şi culturală, antifeudală, desfăşurată în perioada pregătirii şi înfăptuirii revoluţiilor din sec. Q33Q3Q în ţările Europei,cum ar fi 1nglia, Franţa, având drept scop crearea unei societăţi 6raţionale, prin răspândirea culturii, a 6luminilor în mase. 3luminismul este o replică la

adresa   barocului , care încearcă să înlăture dogmele religioase şi să infiltreze luminarea maselor pe baza experienţei proprii. &eprezentanţi( @ume, %oc7e, +iderot, &ousseau, oltair, %essing. 3deile iluminismului(a*&aţiunea este considerată ca un dat specific omului.b*+efinind astfel omul, iluminismul proclamă egalitatea tuturor oamenilor. 4onar5ul nu mai este unsul lui +umnezeu şi doar primul slu!itor al statului preocupatde siguranţa supuşilor săi. Hegânduse ierar5ia socială feudală, societatea va trebui structurată pe baza unui contract social între om şi semenii săi.c*4onar5ul iluminat reprezintă idealul politic al epocii care înlocuia perimatul monar5 absolutist. Preabuia să fie un filosof înzestrat cu o capacitate de aînţelege mecanismele societăţii şi de a mediatiza şi armoniza relaţiile dintre clasele sociale.d*/raşul imaginat de iluminist ca sediu pentru cetăţeanul universal este cetatea universală #osmopolisul, loc în care războiele ar dispărea, iar pre!udecăţile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. #ercetătorii au plasat apariţia unui astfel de oraş în 9;;D.e*3dealul uman al acestei epoci este filosoful - figura care înlocuia cavalerul şi sfântul Evului 4ediu.

1,. Filosofia clasic$ "erman$ < teoria cunoa!terii ca expresie a acti7it$ii creati7e a su)iectului.#ătre sfârşitul sec. Q333 centrul gândirii filosofice îi revine $ermaniei, căci până atunci, sec. Q33Q333, sau evidenţiat 1nglia, Franţa şi /landa cu2pinoza. Filosofia clasică germană este reprezentată de 7ant, Fic5te, 2elling, @egel şiFeuerbac5.Filosofia clasică germană a adus contribuţii considerabilela constituirea teoriei cunoaşterii ca disciplină autonomă,subliniind caracterul activ al cunoaşterii, subordonândul unei analize sistematice, formele şicategoriile logice şi gnoseologice, integrând omul în natură )Feuerbac5*. Filosofia clasică germană are mai multe realizări, printre care(demonstrarea şidescoperirea caracterului activ, creativ al gândirii, conştiinţă. 'ână la ei, filosofia percepea conştiinţa mai mult ca pe o contemplare, ca o amprentămecanică e realităţii obţinute în simţurile noastre.3dealismul german a demonstrat că gândirea, conştiinţa fromează un şir de cunoştinţe noi care nu pot finici induse, nici deduse. +upă logica formală, au demonstrat că raţiunea, procesul de cunoaştere poartă un caracter contradictoriu. 1 doua realizare estedescoperirea şi elaborarea metodei dialectice de gândire.%a baza teoriei cunoaştere a lui Nant stă apriorismul, scopul lui fiind unirea cunoaşterii senzorialecu cea raţională şi de a demonstra dreptul la existenţa ştiinţei şi filosofiei ştiinţifice.Un alt reprezentant al filosofiei clasice germane este Jo5ann Fic5te, care se bazează pe conştiinţa eului. Existenţa absolută este cea a eului pur, supraindividual. El a elaborat un sistem filosofic idealistsubiectiv, conform căruialumea este produsul dintre eul absolut şi noneul )natura*, deci obiectul este creat de obiect şi nu poate exista fără el.

1. +escoperirea !i ela)orarea metodei dialectice de "#ndire 0n filosofia clasic$ "erman$ 4de la =ant la >e"el?.$ncercari de a depasi alternativa metafzica! conorm careia cunoasterea este un proces ori senzorial ori rational! a e%istat inflozofa clasica (ermana , Kant, Hegel  -.Pentru e%emplifcare!  n critica ratiunii !ure "antafirma( 6dar daca orice cunoastere a noastraincepe cu experienta, aceasta nu inseamna ca ea provine toata din experienta. El face distinctie intre cunostintele empirice 6care isi au izvoarele lor inexperienta, de cunostintele independente absolut de orice experienta, fiind rezultatul structurilor cognitive ale subiectului epistemic. 'ri nanaliza critica a6conditiilor de posibilitate ale cunoasterii, "ant a!unge la contestarea capacitatii intelectului de a cunoaste 6lucrul in sine, care exista independent si inafara subiectului cunoscator, spre deosebire de #egel  , celalal treprezentant de seama al filozofiei clasice germane. 3n 6$enomenologia s!iritului , #egel se preocupa de strategia urmata in 6miscarea gandirii...care isi produce si parcurge momentele sale, deoarece6metoda nu este altceva decat structuraintregului, infatisat in pura sa esentialitate. 3n felul acesta, el subliniaza unitatea dintre teorie si metoda,interdependenta intre explicare )interpretare* simodul de abordare a 6universului ca totalitate pentru a obtine despre el cunostinte autentice. 4etoda sa dialectica de gandire si cunoastere va fi preluata

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 5/12

de Mar% si &ngels dar de pe pozitia materialismului.+elimitanduse de #egel' Mar% declara( 64etoda mea dialectica este, nu numai diferita de cea a lui @egel, ci este exact opusul ei. 'entru @egel, procesul gandirii, pe care sub denumirea de idee, el il transforma intrun subiect de sine statator, este demiurgul realuluiT %a mine, dimpotriva, idealul nu este altceva decat materialul transpus si tradus incapul omului.@egel, numeste metoda sa cu termenul dedialectica sau cu expresia de metoda speculativa si o opune metodei metafizice)metoda vec5ii metafizici*. 4etoda dialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului ei de studiu(1bsolutul. 4etoda nu este altceva decat structura intregul infatisat in pura sa esentialitate )@egel, Fenomenologiaspiritului, Editura 1cademiei, CA=<, p ::*. Poate celelalte metode, considera @egel, erau exterioare obiectului filosofiei,1bsolutului8 erauabstracte si metafizice. 4etoda dialectica este o metoda concreta care vrea sa reproduca in planul mintii miscarea reala a gandirii. +ialectica este, cum sustine @egel, o metoda care admite, in mod constitutiv, contradictia./ntologia sau metafizica, pune problema Fiintei in sine a principiului. +ar ce este Fiinta in sine0 Ea este ceea ce este, ea este si nu poate decat sa fie. +ar aceasta afirmatie Fiinta este ceea ce este este o !udecata de tip analitic )in sens7antian*. 'rin aceasta !udecata este afirmata Fiinta pura, Fiinta fara determinatii, fara proprietati. Ea este o !udecata tautologica. +esfacem explicitintro !udecata ceea ce de!a stim8 anume ca este ceea ce este. 'rin urmare, spunem ca fiintaeste dar nu si cum este. 1vem, spune @egel, un concept abstractasupra fiintei in sine. 3n paranteza fie spus, abstract, insens 5egelian, inseamna acel concept care poseda )contine* note, insusiri sau determinatii mai sarace)putine* prinraportare la un alt concept subordonat logic lui. +e exemplu animal este un concept abstract pentru faptul ca el continemai putine insusiridecat conceptul om pe care il include in sfera sa. 'rin raportare la conceptul om, conceptulanimal are o sfera mai larga, cuprinzand si alte notiuni inextensiunea lui. 3n sc5imb, animal are un continut mai saracdecat conceptul om. 1 fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptele seraporteaza unele la altele in functiede sfera si continutul lor. Evident ca cel mai abstract concept este fiinta, intrucat el le cuprinde toate celelalteconceptefara ca la randul sau sa fie cuprins de un concept de o mai larga generalitate. Fiinta se contine doar pe sine.+espre fiinta nu putem spune decat caeste. 3n sc5imb despre om, in calitate de concept concret, cu multe insusiri, putem spune extremde multe lucruri( ca este o fiinta rationala, bipeda, cavorbeste, rade etc.13. Filosofia lui =. @arx. Crearea dialecticii materialiste !i a concepiei materialiste despre istorie.

 M(R)*M+L este totalitatea de idei filosofice, economice şi socialpolitice, formulate iniţial de 4arx şi Engels şi dezvoltate mai departe de către .%enin. "nmarxism se abordează un şir de probleme extrem de importante referitor la existenţă, conştiinţă, legităţile dezvoltării şi funcţionării societăţii. 'entru prima dată a fost dată interpretarea materialistă a istoriei şi societăţii, se formulează dialectica materialistă, ideea practicii. 1pariţia marxismului a fost condiţionată deurmătoarele premise(2ocialeconomice -generalizarea mişcării revoluţionare din acea perioadă )răscoalele din 2ilezia, %ion, mişcarea ciartistă*. Haturalistştiinţifice - formularea teoriei celulare, legii conservării şi păstrării energiei şi teoria evoluţionistă a lui +arvin. 3zvoarele teoretice - socialismul utopist francez, economia politică engleză şi filosofia clasică germană . +ezvoltarea societăţii conform marxismului are loc ca rezultat al luptei de clasă şi contradicţiilor modului de producţie. %upta de clasă duce la lic5idarea societăţii cu clase antagoniste şi respectiv lic5idarea exploatării, la eliberarea proletariatului. .%enin completează marxismul cu ideea posibilităţii revoluţiilor socialiste în ţările înapoiate, predominant agrare. 3deile lui %enin au stimulat revoluţiile şi sc5imbările sociale în ţările subdezvoltate ca &usia, #5ina, 3ugoslavia,democraţiile populare ş.a. 4arxismul a influenţat puternic dezvoltarea gîndirii filosofice, economice şi socialpolitice a sec.QQ. 1stăzi există o multitudine de păreri referitor la esenţa şi rolul marxismului şi aceasta este condiţionat de aceea, că marxismul nui o concepţie omogenă, nuinumai o construcţie teoretică, ci şi un sistem de idei conceptuale şi abordări ideologice. 1ici se referă marxismul clasic, ideile formulate de N.4arx şi F.Engels. 1ici se referă şi interpretarea şi dezvoltarea marxismului de către %enin şi aplicarea lui la realitatea rusă. Pot aici se include şi varianta totalitaristă a lui 2talin. 4ai există varianta socialdemocratică a marxismului precum şi neomarxismul. +eci dacă criticăm marxismul, atunci trebuie să avem în vedere anumite ideiconcrete ce sau învec5it şi nu corespund realităţii.

15. Iraionalismul& 7oluntarismul !i pro)lema omului 0n filosofia lui 2. ScAopenAouer !i F. ietsAe.  'rintre primii filosofi care vine să combată raţionalismul 5egelian este 1rt5ur 2c5open5auer, care consideră că sarcina filosfiei sale constă în ai explicaindividului care este adevăratul mers al lucrurilor şi, în corespondenţă cu acest adevăr, ai indica noile orientări în viaţă.Efortul lui 2c5open5auer de areevalua persoana umană sa concretizat în teza potrivit căreia voinţa primează în raport cu raţiunea. +eciziile şi acţiunile omului sunt dictate de voinţă, iarraţiunea nu poate interveni decât pt a le !ustifica. Filosoful consideră că voinţa constituie factorul primordial nu numai al existenţei umane, ci şi al lumii întotalitate( ea constituie esenţa ascunsă a tot ce există, manifestânduse diferit în fiecare nivel al lumii.2c5open5auer a!unge la concluzia că voinţa, fiindabsolută, este liberă. Hatura umană se identifică cu oinţa, dar omul nu este liber, el dispune doar de iluzia libertăţii, ivită atunci când îşi conştientizează scopurile, care de fapt, ar fi obiectivarea oinţei Universale. "n mod logic,voluntarismul lui 2c5open5auer se corelează cu pesimismul, o concepţiecare neagă puterea omului de aşi conferi un sens vieţii prin raţiune şi, în genere, valorile întemeiate pe raţiune. /mul, care a înţeles că viaţa este lipsită de

 sens şi de aceea îşi doreşte libertatea, se pronunţă împotriva voinţei iraţionale şi tinde spre nirvana.iaţa nu face să fie trăită. 6'rin sinucidere nai ucisvoinţa de a trăi, c i, prin acest fapt, ai distrus cel mult lumea ca reprezentare. 2c5open5auer este ferm convins că filosofia, determinând esenţa lumii, deci şiinutilitatea eforturilor noastre, îşi va sc5imba modul de a fi şi se va depărta de ştiinţă şi raţiune pt a înţelege suflul inconştient al vieţii. Hietzsc5e trage concluzii despre învăţătura despre voinţă şi anume nu de împăcare cu realitatea existentă, ci transformarea radicală a ei, noţiunea principală fiind 6voinţa spre putere. Fiecare om este determinat nu de tendinţa de a cunoaşte ca la @egel sau de a trăi ca la 2c5open5auer, ci de a dominaasupra altora şi această voinţă spre putere poartă caracter biologic înnăscut, este caracteristic tuturor. +oar că la diferiţi oameni se manifestă în moddiferit, de aceea indivizii sunt clasificaţiîn 9 categorii(C. robi- cei cu voinţa slabă spre putere89.aristocraţi- cei care tind spre a domina fără limită asupra altora. 4orala tradiţională, bazată pe noţiunile de 6bine şi 6rău, 6dreptate şi 6egalitate, 6compătimire, este caracteristică celor slabi. 4orala aristocraţiloreste alta - scopul scuză mi!loacele, adică lipsa oricărei morale, oricăror norme pt cel care voieşte săşi realizeze dorinţa de a domina asupra altora, nu poate exista nicio limitare a voinţei sale, lui i se permite totul.

18. Filosofia sec. . /rincipalele curente filosofice occidentale contemporane.5iecare perioadă istorică îşi are specifcul! particularităţile! le(ităţile sale. Perioada contemporană se deosebeşte t mult decelelalte etape istorice.sec. 77 este secolul revoluţiei te"nico4ştiinţifce şi a dezvoltării în (eneral. 5ilosofei contemporane îi

sunt specifce următoarele curente: intuitivismul! enomenolo(ie! pozitivismul! pra(matism! mar%ism. $ntuitivismul şi flosofa vieţii din 5ranţa sunt reprezentate de "enri 'er(son. Potrivit acestuia! ceea ce coneră deveniriicaracter creator este elanul vital ! adică principiul înţeles ca torent! ca neîntreruptă sc"imbare! ca permanentă apariţie anoului. elanul vital@ este caracterizat prin durata pură ! ceea înseamnă o dimensiune temporală dierită de timpul lumiie%terioare ,aşa cum era concepută în (ândirea clasică-! deoarece nu se spaţializează! nu se ra(mentează în momentedistincte şi succesive ,trecut! prezent şi viitor-! tocmai pt că numai astel este noutate! este ceva absolut inedit! ără premiseşi ără urmări. +lanul vital! durata pură nu pot f cunoscute decât prin intuiţie! act co(nitiv nemediat! spontan!ori(inat îninstinct şi desăvârşit în intelect! prin care se surprinde esenţa devenirii. Prin urmare! B. 'er(son asociază flosofa vieţii cuintuiţionismul.

 Pozitivismul 2 reprezentant: 0. =omte. 5ilosofa pozitivă a lui 0u(uste =omte reprezintă modelul de (ândire care a e%ercitat omare in*uenţă asupra flosoflor neopozitivişti ai sec. 0l 774lea. Pozitivismul este apropiat de empirism prin aceea că întemeiazăcunoaşterea pe e%perienţă! dar se deosebeşte de el prin respin(erea metafzicii. )a baza acestei reor(anizări este pusă ideea pro(resului! ca pro(res intelectual. =omte evidenţiază C stadii ale (ândirii:Vteolo(ică 2 când enomenelor naturale li se atribuie puteri supranaturale8Vmetafzică 2 enomenele sunt e%plicate prin entităţi abstracte ,natură! raţiune etc.-8V pozitivă 2 etapa cercetării ştiinţifce! a%ate pe observarea aptelor! enomenelor şi a raporturilor constante dintre ele.=omte

 pledează pt ormarea unei ştiinţe noi 2 sociolo(ia! care ar deveni o orţă a reor(anizării societăţii.9ar%ismul ,vezi p.1D- Pra(matismul american,=". #. Peirce! E. <ames! <. /eFeG- 2 curentul flosofc apărut la s. #ec. 0l 7$74lea în cultura nord4americană şi care se a%ează pe conceptul de practică! căutând să realizeze o le(ătură ertilă între universul cunoştinţelor şi cel alacţiunilor. 5enomenolo(ia,+d.Busserl- 2 cunoaşterea! inclusiv cea empirică! este posibilă numai în condiţiile admiterii unor ore supoziţiiideale. 0stel! adevărul nu este posibil decât sub condiţia unui sens. 0 surprinde sensul înseamnă a reduce enomenolo(ic sau a

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 6/12

nu lua în considerare tot ceea ce se datorează cunoaşterii lumii e%terioare! precum şi subiectul sub aspect empiric şi lo(ic! pt aaun(e la ultima treaptă a conştiinţei ca atare! numită eu pur@ sau e(o transcedental@. +%istenţialismul 2 este o doctrină flozofcă şi de acţiune caracterizată printr4o accentuare a individualităţii! propa(area libertăţiiindividuale şi a subiectivităţii.

1:. 2pariia !i de7oltarea "#ndirii filosofice 0n @oldo7a. Heamul nostru are o gindire bogata, o cultura interesanta. / sursa, un izvor al gindirii filosofice a poporului nostru o constituie creatia populara, folclorul.#reatia populara este o proptofilosofie care ne vb despre viata neamului nostru, despre obiceiurile, traditiile. #reatia populara a neamului nostru este profund umanista in centrul ei se afla omul. 3n folclor se vb in expresii plastice despre raporturile sociale, relatii complicate dintre oameni. Folclorul a luatnastere si a evoluat in strinsa legatura cu viata si activitatea omului. Un rol important in formarea constiintei filosofice ii revine crestinismului. 3n spiritualitatea sensibila a getodacilor, dominata de credinta in nemurirea sufletului in perioada de tranzitie de la antic5itate la evul mediu se desfasoaralent, pe cale pasnica crestinarea populatiei auto5tone. 4ulte secole la rind biserica a contribuit si a stimulat dezvolltarea invatamintului, a cultivat la

adeptii ei respectul fata de carte. 3n perioada medievala, gindirea filosofica si sociala romaneasca este profund religioasa. #a purtatoare a conceptiilordespre lume pot fi apreciate cronicele bisericesti letopisetile. 3n alcatuirea letopisetilor pot fi evidentiate 9 perioade( secolul Q333 Q3 atunci cind sunt scrisein limba slavona si sec. Q33 atunci cind sunt scrise in limba moldoveneasca, reprezentantii fiind $rigore Urec5e, 4iron #ostin, Hicolae #ostin, 3on Heculce.#ronografia moldoveneasca este redactata in limb romana, iar cronicarii apartin marii boierimi si respectiv ii exprima interesele. #arturarii moldoveni din sec Q333Q3 se orienteaza spre lucrarile clasicilor bisericesti, spre literatura patristica. Erau traduse si transcrise textele autorilor antici in special ale lui 1ristotel, +emocrit, 'itagora. 3n manuscrisele acestei perioade filosofia este definita ca dragoste de intelepciune. 1utorul primului tratat umanist Heagoe Iasarab isi propune sa educe un principe ideal si in acelasi timp un om ideal. 't asi atinge scopul, Heagoe Iasarab expune citeva teze in lucrare,invatatura catre fiul sau P5eodosie. El subliniaza ca universul a ft creat pt om, care se naste ca un +umnezeu. 'ozitia de exceptie a omului in univers esteargumentata prin evidentierea dreptului de a alege intre bine si rau./mul poate deveni un +umnezeu daca se conduce de ratiunea sa. %ucrarea contine caracteristica valorilor respective in acele timpuri. Iasarab subliniazaca binele este tot ceea ce e adecvat firii omului iar raulcontine faptele cel abat pe om de la firea sa. #apacitatea omului de a deosebi binele siraul il caracterizeaza ca pe o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare. Un aport considerabil in dezvoltarea culturii romanesti il aduc 'etru 4ovila,arlaam, +osoftei. 'etru 4ovila a infiintat prima scoala superioara - #olegiul &evean, a intocmit programul de studiu in care gasim filosofia greaca, latina. 3n lucrarea 1ntologie, 'etru 4ovila constata rolul ma!or al stiintei in viata omului. +osoftei reprezinta in 4oldova o constiinta umanista. 3nzestrat cu ovointa de a se cunoaste si cu dor de perfectiune, dosoftei studiaza teologia )patristica si dogmatica*, istoria si filosofia. /pera lui +osoftei se deosebeste prin pafosul patriotic, prin mindria de neam si dragostea pt mult patimata tara. /pera cronicarului $rigore Urec5e intitulata %etopisetul Parii 4oldovei decind sa descalecat tara si de cursul anilor si de viata domnilor care scrie de la +ragos oda, defineste rolul istoriei in societate. #ronicarul subliniaza caistoria este un indrumar moral pt generatiile viitoare. Un element valoros al operei il constituie conceptia umanista despre cultura si civilitatia ca notedefinitorii al omului. / personalitate deosebita 4iron #ostin alcatuieste primul poem de meditatie filosofica iata lumii in care descrie soarta sc5imbatoare, poemul dezvolta soarta sc5imbatoare, ideea scurgerii irepetabile a timpului, existenta trecatoare a omului. 3n lucrarile cronicarilor esteadecvat apreciata cultura si virtutea omeneasca, se observa tendinta de eliberare de mentalitatea strict teologica si de afirmarea a gindirii rationale.';. (ntolo"ia - parte component$ a filosofiei. oiunea de existen$ !i materie& formele lor de manifestare. ()iecti7itatea materiei !i o)iecti7itateaspiritului.

/ntologia este o parte componenta a filosofiei, care are drept obiect existenta, trasaturile si principiile oricare i existente. Permenul ontologie provine de la ontos

 fiinta si logosstiinta .3n central atentiei ontologiei se afla notiunea de existenta, dar si notiunea de nonexistenta. /ntologia studiaza

 fundamentele existentei, nivelurile, modurile si formele esentiale de manifestare ale acesteia./ntologia moderna, mai ales cea contemporana, se refera in special l 

a societate. /biectivul il constituie definirea statutului existential al omului. ontolo(ia se divizează în A părţi: materială ,ce se reeră la e%istenţa

materială! la ceea ce %istă în spaţiu şi timp- şi ontolo(ia ideală ,sereeră la spirit idei! cunoştinţe-.  

'1. Spaiul !i timpul. Timpul social !i cel )iolo"ic& specificul acestora.2patiul si timpul au fost considerate drept determinatii fundamentale, modalitati ale existentei, in general, si ale fiecarui lucru. +espre ceva se poate spune

ca exista in mod real numai in masura in care ocupa un loc in spatiu, intrun moment determinat. 2paţiul este o categorie filosofică ce desemneazăîntinderea, mărimea, forma sau figura corpurilor. /rice corp are o întindere şi formă, iar între corpuri apar raporturi de coexistenţă.Pimpul es te modul de exis tenta a mater iei care ref lecta durata, coexis tenta,succesiunea sc5imbari i s i dezvol tar i i s is temelormater iale . Pimpul social caracter izeaza durata, succesiunea, devenirea act ivi tat i i umane s i relat i i lor socialein de zv ol ta rea proceselor sociale. Pimpul social este diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate.Pimpul biologic, amplu cercetat, desi inca intro forma incipienta, pune in primul rand problema deosebirilor intre timpul fizic )cronologic* si cel biologic, inasa fel incat timpul biologic nu poate fi totdeauna masurat cu unitatile timpului fizic. 1cest aspect poate fi ilustrat cu ritmuri diferite de maturizare siimbatranire a diferitelor organisme. +ar, evidentiind ritmurile diferite, se poate afirma ca timpul organismului tanar este mai dilatat decat cel alorganismului imbatranit, intrucat secunda de viata a unui organism tanar este mai bogata in procese fiziologice. 'entru copil, deci, ziua este mai lunga decat  pentru omul matur, caci in cadrul ei se petrec incomparabil mai multe evenimente si in plan fiziologic si in plan psi5ic, deci activitatea e mult mai intensa.''. @i!carea !i formele ei. oiunea de pro"res !i re"res.

#a notiune filosofica, mişcarea presupune examinarea diferitor sc5imbari - de la deplasari mecanice pina la procese de gindire. 4iscarea este un mod

 fundamental de existentă a materiei,constind din totalitatea sc5imbarilor, transformarilor, proceselor materiei, ale sistemelor material, care constituie

Universul.3n dependenta de formele de organizare a materiei, se evidentiaza urmatoarele forme de miscare( mecanica, fizica, c5imica, biologica, sociala. / specie

aparte de miscare este dezvoltarea, pentru ca notiunea de miscare include in ea notiunea de dezvoltare. +ezvoltarea este modalitate a miscarii care se realizeaza

ca sc5imbare orientate( trecerea de la vec5i la nou, de la inferior la superior in dinamica sistemelor.

 +ezvoltarea se manifesta ca unitate a progresului si regresului, a laturii ascendente si descendente, a evolutiei si involutiei si presupune unitatea repetabilitatii si

a irepetabilitatii, a reversibilitatii si ireversibilitatii in lumea obiectiva a obiectelor si fenomenelor.'rogresul este o dezvoltare pe linie ascendenta. Este un process

de innoire continua,succesiune de sc5imbari calitative de la inferior spre superior. &egresul este dezvoltare descendenta,este sensul descendent al dezvoltarii

 sistemelor, al obiectelor si fenomenelor realitatii.

'*. Esena dialecticii !i le"ile ei./ialectica priceperea de a purta discuţii şi de a aun(e la adevăr prin scoaterea la iveală şi combaterea contradicţiilor înafrmaţiile concurentului. 9ai târziu! dialectica a început să prezinte metoda (enerală de e%plicare a lumii în continuămişcare! sc"imbare! transormare! dezvoltare! pronind de la contradicţiile interne. /ialectica susţine că întrea(a natură esteun sistem! o cone%iune unitară de corpuri.)a baza dialecticii stau C le(i principale:  1. unităţii şi luptei contrariilor 2 toate lucrurile sunt contradictorii în esenţa lor! dar nu oricare A părţi contrare ormeazăocontradicţie8A. transormării cantitative şi calitative reciproce 2 orice enomen constă din cantitate şi calitate HI unitate! numită măsură8

C. ne(ării ne(aţiei:4 ne(are lo(ico4ormală84 ne(area dialectică. Poate aceste legi functioneaza simultan si ne arata diferite aspect a dezvoltarii.',. +eterminismul !i indeterminismul. oiunea de le"e. Clasificarea le"ilor.

 3n literatura filosofica prin determinism se desemneaza, pe de o parte, caracterul determinat al proceselor din univers, si mecanismele proceselor de determinare, pe de alta, teoriile ce releva caracterul determinant si mecanismele determinarii din univers. 3n literatura filosofica intilnim cel putin : modaliatti de concepere sidefinire a determinismului(

C. modalitatea descriptiva )determinismul - constatare si descriere a tipurilor de determinism, in varietatea si specificitatea lor*89. modaliateta explicativa )determinismul - teorie a mecanismului determinativ al ordinii din univers, indeosebi teorie a cauzalitatii*8

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 7/12

:. modalitatea gobala )determinismul - conceptie de ansamblu asupra procesului cosmic, apta sa exprime seensul si ordinea lucrurilor*.

#a raporturi generale, legile se clasifica in primul rind dupa gradul lor de generalitate(• legile specifice• legile universale

 %egile se clasifica si dupa criteriul complexitatii interactiunilor pe care le exprima(• legile dinamice - actioneaza in fiecare caz individual in parte, fixind tocmai elementele de generalitate si necesitate care se manifesta in toate cazurile

individuale. %egi statice - reprezinta relatii generale constante existente in cadrul unor ansambluri alcatuite dintrun mare numar de obiecte sau fenomene relativ

independente, ele fiind o expresie a necesarului la nivelul fenomenelor de masa.

 %egea este reflectarea legaturilor si relatiilor dintre obiecte si fenomene care au un caracter intern,stabil, repetabil, essential. %egea este rezultatul cunoasterii si

exprima cunostinte generalizate despre realitatea obiectiva. 2tiinta devine adevarata stiinta atunci cind se formuleaza legile ei. +upa forma sa legile prezinta

anumite !udecati, enunturi care constau din notiuni. 3n acelasi timp legile au si un continut obiectv, reflecta realitatea obiectiva. 3n dialectica deosebim

urmatoarele legi universal( legea trecerii sc5imbarilor cantitative si calitative, legea unitatii si luptei contrariilor si legea negarii negatiei. Poate aceste legi

 functioneaza simultan si ne arata diferite aspect a dezvoltarii.

'. oiunea de con!tiin$. Structura con!tiinei. /ro)lema con!tiinei 0n filosofie !i psiAolo"ie.Constiinta - in su si re a mate ri ei sup er io r organiz ata , fu nc ti a sup eri oa ra a cre ie rul ui, sp ecif ic a num ai oamenilor si legata cu vorbirea8 Ea

 pr ez in ta con ti nutu l lu mii sp iri tu ale a omulu i , cunost in te le , co nv in geri le , do ri nte le lu i, vo int a, dem nit a te a,speranta, credinta,

dragostea.+in punct de vedere psi5ologic conştiinţa este procesul de reflectare a propriului eu şi a lumii încon!urătoare . Freud consideră conştiinţa, un dat al

experienţei individului. Batson negli!ează pur şi simplu conştiinnţa. 'ersoana conştientă trăieşte experienţe, se adaptează lumii, este dotată cu reflexii

creatoare, stabileşte relaţii, gândeşte şi este organizată întro manieră personală, întrun sistem personal. 2tructura constiintei reprezinta o totalitate de procese

 psi5ice cognitive, afective, volutive.#onstiinta include mai multe elemente, printre care( C*gindirea8 9*memoria8:*emotiile8 ;*intuitia8<*vointa8 =*atentia8

>*constiinta de sine.

,indirea este capacitatea omului de operare cu notiunile, emotiile8 de a obtine cunostinte noi.+ivizinduse in rindul sau in( gindire abstracta si gindire concreta. Memoria reprezinta capacitatea individului de a inregistra, pastra, reprima, stoca, si reproduce informatia, ce include atit cunostinte, cit si anumite emotii, stari psi5ice. &motiile si sentimentele sunt reflectari apreciative ale realitatii,ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului.-ointa este un mecanism deosebit de reglementare a activitatii proprii numai omului, este un autocontrol al personalitatii.Constiinta de sine este asa o stare a psi5icului uman cind omul constiintizeaza nu doar locul sau in societate, in natura,nu doar pe sine, ci si pe semenii sai si

legatura cu acestia. #onstiinta de sine inseamna evaluarea existentei individuale, dar si evaluarea celuilalt sau a altuia.

'3. Con!tiina de sine% esena& caracteristica& manifestarea.Constiinta de sine4 este asa o stare a psi"icului uman cind omul constiintizeaza nu doar locul sau in societate! in natura!nudoar pe sine! ci si pe semenii sai si le(atura cu acestia. =onstiinta de sine inseamna evaluarea e%istentei individuale! dar sievaluarea Jceluilalt@ sau J a altuia@. ,#e poate deosebi constiinta de sine individuala! care re*ecat statulul amialial! proessional! civic8 si constiintade sine colectiva! caracterizata prin constiintizarea scopurilor! valorilor unei colectivitati! aunui (rup social.-

'5. Con!tientul !i incon!tientul. 6n7$$tura lui S. Freud despre psiAica omului.=onştiinţa umană este cel mai obişnuit şi (eneral enomen sub care se maniestă e%istenţă spirituală. >umai omul ca finţă

superioară capătă atributul conştiinţei şi aceasta îl defneşte ca e%istenţă specifcă.ca ormă a psi"icului uman este totodată o

re*ecţie anticipativă! (raţie căreia ne poriectăm în viitor! prin scopurile şi planurile noastre! prin idealurile şi speranţele de viaţă!

opţiuni! decizii etc.

.3nconstient inseamna tot ceea ce nu este constient, adica tot ceea ce nu este in clipa prezenta in campul constiintei . 3n consecinta, inconstientul poate fi

conceptualizat ca un sistem unic de operare in acord cu propriile reguli de functionare, laolalta cu celelalte sisteme psi5ice, care la randul lor, functioneaza dupa

 propriile reguli.

5reud lansează o concepţie nouă a conştiinţei care depăşeşte concepţia tradiţională şi afrmă că Jpsi"ica omului conţine şi alte

componente decât raţiunea@. 2unt : parti ale partilor psi5icului(

 *inele'ce corespunde inconstientului, insuma in sine multimea instinctelor inascute,ce determina atit activitatea omului, cit si a societatii in intregime.1cestaeste nivelul inferior al psi5icului, subsolul, unde este intuneric, domina misterul, pasiunile, unde totul este dictat de instincte.

 &ul  se regasete la limita intre constient si inconstient.&eprezinta conceperea, intelegerea si aprecierea constienta a propriilor actiuni.Potodata,acest nivelmarc5eaza cenzura lumea normelor sociale si interdictiilor,morala. *u!ra/eu'este instanţa superioară, domeniul conştiinţei, al valorilor, al idealurilor, al preceptelor şi interdicţiilor, al reprezentărilor morale.El se identifica cuansamblul idealurilor, traditiilor, normelor morale care regleaza raportul relatiilor dintre oameni.

'8. Con!tiina !i lim)a. Con!tiina !i memoria. Intelectul artificial !i modelarea procesului de "#ndire.Corelaia dintre con!tiin$ !i lim)aD.

Una dintre problemele in legatura cu cercetarea constiintei este problema raportului dintre constiinta si limba. $indirea abstracta,constiinta sunt fenomene

ideale care pot sa existe si sa se manifeste numai prin limba ca totalitate de simboluri si semne. 3n limba!ul obisnuit, natural aceste semne sunt cuvintele.

 1stfel,prin intermediul limbii se realizeaza cunoasterea lumii. Ea este un mi!loc specific social de pastrare si trasmitere a informatiei, de reglementare a

comportamentului uman, limba indeplinind functia de cunoastere , comunicare si expresiv afectiva .

#onstiinta este memorie , fara de care nu am a!unge la identitate, la noi insasi. 4emoria la fel ca si limba este un elemental gindirii. Memoria reprezintacapacitatea individului de a inregistra, pastra, reprima, stoca, si reproduce informatia, ce include atit cunostinte, cit si anumite emotii, stari psi5ice. Un om care sia pierdut memoria, sia pierdut in mare parte constiinta, identitatea de sine.

 ntelectul artificial. 4ulte dintre disputele din !urul problemei intelectului artificial au implicatii emotionale. Utilizarea pe scară largă a intelectului artificial creează premise pentru

trecerea la o etapă calitativ nouă de progres. +ezvoltarea ciberneticii invocă o serie de aspecte care necesită încă atenţie. 1ceste probleme se referă la pericolele

ce pot aparea pe parcursul perfectionarii te5nologiilor ce tin de crearea intelectului artificial.'rima problemă se referă la posibila pierdere a stimulentelor pentru

munca de creatie, ca urmare a informatizării în masă sau utilizarea pe larg a masinilor în domeniul artelor.1 doua problemă este mult mai gravă, aceasta are la

baza următoarele. "n viitor, vor exista ve5icule care se vor adapta la factorii exteri si necesitatea pentru om de a interveni în procesul va dispărea. "n acest caz, este

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 8/12

 posibila pierderea calitatilor omului, responsabil pentru găsirea soluţiilor, solutionarea problemelor ce ar putea aparea..Există posibilitatea degradarii abilitatiii

oamului de a raspunde pentru, preluarea controlului asupra inventiei cu intellect artificial în cazuri exceptionale.

':. noseolo"ia ca teorie a cunoa!terii. Su)iectul !i o)iectul cunoa!terii.

,noseologia 0 constituie domeniul  filosofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaştere. /biectul ei este cunoaşterea umană. +in obiectul

 gnoseologiei fac parte( obiectul cunoaşterii, subiectul cunoaşterii, mecanismul cunoaşterii, condiţiile cunoaşterii, cauzele cunoaşterii, legile cunoaşterii, căile de

cunoaştere, genurile de cunoaştere umană.

Una dintre problemele ale gnoseologiei este cea a subiectului si obiectului cunoasterii.

 *ubiectul  este elemental activ, cel care cunoaste si transforma realitatea obiectiva in procesul activitatii sale practice, poate fi omulMun colectiv de oameniM sau societatea in intregime.

Obiectul  - este partea pasiva,ceea ce se cunoaste,este existenta in afara si independent de constiinta noastra, este lumea exterioara, realitatea inclusain activitatea practica a subiectului. /biectul nemi!locit al cunoasterii este acea parte a realitatii care este evedentiata din ea si spre care este orientateactivitatea subiectului./biectul exista independent de subiect, ca primar in raport cu subiectul, iar subiectul cunoscator ca secundar referitor la realitateaobiectiva. 3n procesul cunoasterii subiectul si obiectul se gasesc in permanenta interactiune si sc5imbare.

*;. Cunoa!terea !tiinific$& specificul !i structura ei. Epistemolo"ia. /aradi"ma !tiinific$.#unoasterea stiintifica este o activitate specifica ce se deosebeste de cunoasterea obisnuita.#unoasterea stiintifica se ocupa cu constatarea,acumularea,

 generalizarea faptelor stiintifice, precum si evedentierea cauzelor si legitatilor obiectelor si fenomenelor.#unoaşterea ştiinţifică presupune două niveluri relativ

distincte, care se întrepătrund însă şi se implică reciproc( nivelul empiric şi nivelul teoretic.

 1i2elul em!iric constă din fapte, date empirice ale ştiinţei. 4etodele caracteristice nivelului dat sunt(observatia, comparatia, masurarea,experimental. 1i2elul teoretic al cunoaşterii ştiinţifice este constituit din teoriile ştiinţifice propriuzise în cadrul cărora sunt formulate legi ce explică în esentă diverseledomenii ale realităţii. 3n cadrul acestuia, putem distinge mai multe componente (a* Permenii teoretici b* Enunţuri teoretice şi legi. c* Peoria propiruzisă. Hivelului dat sunt caracteristice urmatoarele metode ale cunoasterii( abstractizarea, idealizarea,formalizarea, concret si abstract, istoric si logic, ascensiunea dela abstract la concret. &!istemologia4 teoria cunoasterii stiintifce!este latura ideala a activitatii umane.=unoasterea este un process comple% dedezvaluire a esentei obiectelor si enomenelor.Prin aceasta se insuseste si se reproduce mintal realitatea de catre subiectulcunoscator.6otodata! ea poate f defnita si ca un proces de obtinere! reproducere si unctionare a cunostintelor. Paradigma cons titu ie un ans ambl u d e v iziu ni si i dei impa rtas it de o c omun itat e d e sa van ti, care si servesc drept model pentru formularea si

rezolvarea problemelor teoreticostiintifice. 'aradigmele sunt realizări ştiinţifice universal recunoscute in metodologia stiintei contemporane. # u n o a ş t e r e a

cupr insă într o pa radi gmă este în m are m ăsur ă un a ta cită . Fo rmul area şi rez olva rea d e prob leme pe baza cunoaşterii tacite cuprinse în

 paradigme constituie ceea ce Nu5n numeşte 6ştiinţă normală sau6cercetare normală.

*1. Lo"ica !i metodolo"ia cunoa!terii !tiinifice. Specificul cunoa!terii economice. 4etode de cunoastere( W +ialecticase prezinta ca logica, ca teorie a cunoasterii si metodologie generala cercetarilor stiintifice. W 1nalizareprezinta o metoda de cercetare care descompune intregul,fenomenul,in parti constituente,elementare si evidentiate, laturile,proprietatile ,legaturile acestora. W 2intezareprezinta unirea partilor obiectelor dezmembrateb mai inainte intrun intreg unic. W 1bstractizareareprezinta procedeu deosebit al gindirii, care consta in dezicerea de la un sir de proprietati si relatii ce ne intereseaza,in rezultatulacestei operatii logice apar abstractiile. W $eneralizareareprezinte procedeul de gindire,in rezultatul caruia se stabilesc proprietati si trasaturi generale ale obiectelor 

 W 3nductiareprezinta metoda de trecere de la cunoasterea anumitor fapte la cunoasterea generalului, la generalizarea emprica si stabilirea tezelor generale. W +eductiaeste metoda de !udecata ,cind din premise generale cu necesitate urmeaza cocluzia cu caracter particular. W 1nalogiaprocedeu de cunoastere prin care din asemanarile obiectelor in unele trasaturi coincid si asemanarile pentru alte trasaturi. W 4odelareareprezinta studierea obiectului pe calea crearii si cercetarii unei copii. %ogica este ştiinţa, care studiază formele raţionale, validitatea raţionamentelor, principiile care asigură corectitudinea gândirii. %ogica studiază( formele gândirii, făcând abstracţie de la conţinutul concret al gândurilor8 validitatea raţionamentelor8 legile şi regulile care determinăcorectitudinea gândirii.

*'. /ro)lema ade7$rului 0n !tiina !i filosofie. ()iecti7itatea ade7$rului. 2de7$rul !i credina. 1devarul)scopul final al cunoasterii* este categoria filosofica care vizeaza corespunderea adecvata a imaginii cu obiectul, a cunostintelor cu realitatea

obiectiva.#uvintul adevar vine din greaca,insemnind o stare de neascundere. Exista mai multe tipuri de adevar( relativ si absolut8 obiectiv si subiectiv.

 (de2arul obiecti2 este o categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul carora e determinat de obiectul cunoasterii si este independent de subiect. (de2arul subiecti2 este o categorie filosofica ce tine de dependenta adevarului de diversi factori,accentuind , totodata, ideea ca fiecare om are adevarul sau. (de2ar absolut  este categorie filosofica ce vizeaza coincidenta completa, definitiva a imaginii cu obiectul reflecatat. 1ceste cunostinte nu depind de dezvoltareacunoasterii si practicii sociale, de aceea sunt adevaruri eterne.

 (de2arul relati2 este categorie filosofica care reflecta coincidenta incompleta a imaginii cu obiectul.1devar relativ sunt cunostintele care correct reflectarealitatea, dar nu cuprinde toate laturile,aspectele obiectului reflecatat, ceva ramine necunoscut./rincipalele poiii filosofice asupra ade7$rului.

Principalele pozitii filosofice asupra adevarului erau: existentialismul,conventionalism, pragmatism,macism

Existentialistii recunosc adevarate acele cunostinte pentru care omul poate sa-si !ertfeasca viata.

Con7entionalistiinafirma ca adevarul e rezultatul conventiei savantilor.

/ra"maticii leaga adevarul cu folosul.

@acAistii - leaga adevarul cu o gindire economica.biectivitatea adevarului inseamna reproducerea adecvata a unui continut real care e%ista independent de vointa si constiintasubiectului cunoscator. 

**. Societatea ca o)iect de studiu al filosofiei. Structura societ$ii& elementele ei.Permenul societate este de origine %atina )socio a uni, a imbina8 si substantivul sociatas uniune, unire* si reprezinta un ansamblu, o uniune deoameni, dintre ei. 2ocietatea este obiectul de studiu al sociologiei. #uvintul sociologie apare in vocabularul filosofic dupa C?:D. 3n anii :D ai sec Q3Qcind filosoful francez #omte 1ugustin evidentiaza sociologia,termen neintilnit pina atunci, ca stiinta despre societate. 'ina la el societatea era studiata incadrul filosofiei mai mult prin notiunea de stat. 3n continuare filosofia devine o stiinta specifica cu obiect si mi!loacele sale de cercetatre cu aspectul sau

teoretic si empiric. 2ocietatea are o anumita structura si notiunea de societate concentreaza(V'rimul element ce se contine in societate este poporul. 'rin notiunea de popor in notiunea marxista se intelegea masele muncitoare, cei care produc bunuri, lacare mai erau alipite si elementele progresiste, cei care sustineau masele, din rindul maselor exploatate, adica cei bogati nu erau atribuiti la notiunea de popor,alcatuiesc forta motrice a istoriei. 1stazi prin notiunea de popor, intrun mod se intelege toti membrii societatii( liderii politici,functionarii de stat, aparatulbirocratic, adica este poporul si conducatorii lor.VUn alt element al structurii sociale il constituie natiunea. Ea este o formatie istorica de oameni careia ii este caracteristic comunitatea de teritoriu, comunitateade cultura, de limba, constiinta si caracter psi5ologic. Exista natiuni mari si mici, uneori are loc absolutizarea neintemeiata,supraaprecierea ne!ustificata anatiunii mari insotita concomitant de subaprecierea, ignorarea, diminuarea valorilor mici sovinism. El este caracteristic natiunilor mari. /pus sovinismului dar

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 9/12

 strins legat de el este nationalismul, care psi5ologic este a 9a parte a lui, caci el reprezinta absolutizarea, supraaprecierea valorii natiunii mici si subaprecieriivalorii natiunilor mari, adica si nationalismul reprezinta niste interpretari neadecvate, neobiective, cu scopul de a !igni anumite comunitati entice ce pot provocaconflicte in societate.&eiesind din faptul ca nationalismul se refera si caracterizeaza psi5ologia natiunii mici trebuie de spus ca reiesind din faptul ca in istoriedeseori natiunile mari au cucerit, cotropit, exploatat natiunile mici, apoi nationalismul,caracteristic natiunii mici, in anumite conditii istorice poarta caracter pozitiv, fiindca cresterea, trezirea constiintei nationale la natiunile asuprite e un imbold si o sustinere psi5ologica indreptata spre lupta de eliberare nationala, deobtinere a autonomiei statale si de iesire sub !ugurile stapinilor straini.V/ alta structura a societatii o constituie clasele. #lasele reprezinta grupuri mari de oameni care se deosebesc intre ele dupa atitudinea lor, dupa rolul lor in procesul de organizare a muncii. 4i!loacele de productie sunt fabricile,uzinele, instrumentele, uneltele, te5nologiile, tot prin ce se produc bunurile .

*,. Sistemul economic al societ$ii. Economia ca scop !i miDloc de existen$ a societ$ii.Unul dintre principalele sectoare de activitate a oricarei societati este sistemul economic. 1ici membrii societatii se autorealizeaza, de aici se aprovizioneazacu bunuri si marfuri absolut necesare pt supravietuirea lor, aici ei isi formeaza un anumit capital pt a activa liber in societate, pt asi putea asigura existenta si la urma urmei pt a asigura activitatea si vitalitatea continua a societatii. Economia a fost mereu un factor important atit in dezvoltarea societatii, cit si in studierea ei, si in divizarea societatii si a membrilor ei, a cetatenilor. +in cele mai vec5i timpuri, cetatenii se clasificau anume dupa criteriul economic, indiverse clase, ceea ce le determinau si pozitia ocupata in societate. 3n depententa de activitatea economica practicata, de meseria imbratisata, de venitul pecare il asigura munca depusa cetatenii se calsificau in sclavi,tarani, meseriasi, mestesugari, aristocrati s.a.Unul dintre scopurile primare ale economieiin cadrul unei societati este aprovizionarea indivizilor cu resurse si bunuri strict necesare pt mentinerea vietii, a nevoilor, si to7mai dupa aceea apare sidorinta de a acumula o avere, de a extinde o anumita afacere etc. 3n principiu, scopul oricarei economiii este formarea profitului, insa economia, caactivitate, a aparut din necesitatea individului de asi asigura viata, de a face sc5imb de marfuri si de asi diversifica bunurile consumate. #u timpul oameniiau realizat ca asta ar putea deveni o modalitate extraordinara de a maximiza veniturile. Fara economie si activitatile economice orice societate ar inceta samai existe. 2istemul econommic este un element absolut necesar pt existenta oricarei societati, fara activitati economice, pornind dele cele mai primitive, precum barterul, orice societate siar inceta imediat existenta sau ar fi una foarte slab dezvoltata care ar fi in continuu regres si ar sfirsi pina la 7apat indisparitie. +e aici conc5idem ca economia este un mi!loc indispensabil al existentei unei societati si este scopul pe care o societate il urmareste pta prospera.

*. Societatea !i natura& corelaia lor. /ro)leme ecolo"ice contemporane& )iosfera !i noosfera.#ocietatea inseamna o uniune! o unire de oameni. #ocietatea se structureaza prin actiuni umane! eset un univers de procesesi relatii obiective pe baza carora apar si se dezvolta niste relatii intre indivizi. >otiunea de natura este una din ce in ce mailar(i! in(lobind si lucrurile din natura 2 lumea stelelor indepartate! transormarile reciproce ale particulelor elementare etc!

adica tot ce e%ista! universul! si este identica in acest sens cu notiunea de natura. Kindirea antica concepea natura ca pe untot intre( ce se sc"imba! iar omul era iterpretat ca o parte a lor. alta interpretare a naturii s4a cristalizat in cultura crestinaa epocii medievale. #e considera ca /umnezeu a creat natura si natura era inerioara omului. $n epoca renasterii atitudineaata de natura se sc"imba: omul descopera rumusetea si splendoarea naturii! incepe a vedea in ea izvorul bucuriei! placerii.$n perioada timpurilor noi apare o atitudine a omului ata de natura si anume dominatia asupraei. 0ceasta epoca secaracterizeaza prin atitudinea consumatoare ata de natura care a durat pin la sec AL. =ele mai(enerale reprezentari desprecorelatia dintre oameni si natura ni le urnizeaza notiunea 3mediul inconurator3. /e obicei se distin(e mediul natural siartificial. 4ediul natural cuprinde geo si biosfera, adica sistemele materiale care au aparut si exista in afara si independent de om dar care pot deveni unobiect al activitatii lui. 4ediul artificial include nu numaicorpurile neisufletite, dar si organismele vii( plantele si animalele create de om drept rezultat al selectiei. #orelatia dintre om si natura, societate si mediu, in urma cresterii furtunoase a productiei industriale a atins cote maxime si critice. 3n aceastaordine de idei apara pericolul pieirii omenirii ca rezultat al epuizarii resurselor naturale si poluarii excesive a mediului, ce pune in pericol viata omului. 1nume aceste relatii dintre societate si natura determina esenta problemei ecologice. 3n ultimii <DD de ani oamenii au nimicit 9M: din padurile ce acopereau pamintul, iar in ultimii CDD de ani omenirea a marit de CDDD de ori consumul resurselor energetice. omenirii sa micsorat uimitor autocuratireabiosferei.+atorita formarii in !urul pamintului a aparut un strat de dioxid de carbon a aparut pericolul sc5imbarii climei, fapt ce poate provoca consecintecatastrofale. 3n ultemele decenii realizarile stiintifice au modificat essential fortele de productie,au ridicat nivelul de dezvoltare social economica, aucontribuit la acutizarea problemei ecologice. 'rintre conceptiile filosofice ce se refera la problemele ecologice pot fi evidentiate conceptia rousseauista sau

neorousseauista. 1deptii ei propaga idea intoarcerii la natura. 3n principiu ei pornesc de la idea !usta a unitatii omului si naturii, ei ignora faptul ca omuldevine si ramine om nu prin acomodarea lui pasiv si prin transformarea lui active. 'e linga conceptii pesimiste,exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata, tinind cond de faptul ca radacinile ei se trag din interactiune dintre societate si natura. 'rin esenta sa problemaecologica este o problema sociala care a aparut in urma revolutiei te5nico stiintifica, care poate fi solutionata numai pe baza unor transormari sociale, sc5imbari radicale in sferele economice de productie, social culturale si axiologice. 'roblema ecologica are un c5aracter global si poate fi rezolvata reiesind din conditiile dezvoltarii inegale a diferitor tari si popoare. Este necesara o colaborare internationala,elaborarea detaliata si realizarea practica a noilorrealizari in stiinta si te5nica in scopul amortizarii relatiilor dintre om si natura. Iiosfera - spatial ocupat de lumea organica. Hoosfera care semnifica spatiul maxim o7upat de relatiile posibile ale omului, 5otarele pina unde omul cu mintea sa poate sa a!unga. Hoosfera )sfera ratiunii* ar fi un nor mare careîncon!oară planeta ca şi atmosfera sau ionosfera. 1cest nor sferic imaterial ar fi format din inconştientele umane emise de creierele drepte. 1nsamblul ar forma un mare 2pirit imanent, 2piritul uman global întrun fel.1stfel credem că ne imaginăm sau că inventăm lucruri pe care, în realitate, creierul nostrudrept le ia pur şi simplu de acolo. 3ar când creierul nostru stâng ascultă cu atenţie creierul drept, informaţia trece şi duce la o idee aptă să se concretizeze în fapte.#onform acestei ipoteze, un pictor, un muzician, un inventator sau un romancier nar fi decât nişte receptori radio capabili, cu creierul lor drept, să iadin inconştientul colectiv apoi să lase emisferele dreaptă şi stângă să comunice destul de liber ca să reuşească să pună în practică aceste concepte care se găsesc în noosferă. Hoosfera este stadia superioară a biosferei, în care activitatea raţională umană este factorul determinant în dezvoltarea planeteinoastre.#unoscînd legităţile naturii şi perfecţionînd te5nologiile, omenirea devine o forţă conştientă transformatoare a spaţiului planetar şi cosmic, o formănouă de interacţiune dintre natură şi societate. Hoosfera are tendinţa de a se lărgi permanent,transformînduse întrun element structural al cosmosului.

 Etapele dezvoltării noosferei sînt ci2ilizaţia informaţională'ecologică şi cosmică*3. Sistemul social !i sistemul politic al societ$ii.#istemul social4 ansamblul raporturilor ce apar in prese(mentele unei societati! rezultatul incercarii de specifcare de sGstem!dezvoltarea stiintelor pentru a le(itima studiul enomenolo(iei sociale. /escrie comple%ul tuturor actiunilor ca societate.=onsta in mod e%clusive din capacitatea de a produce si reproduce comunicari optime. amenii actioneaza din necessitate!motivele si interesele lor! urmaresc scopuri! actioneaza constient. 0cest apt este bazat pe baza cunoasterii le(ilor sociale!acordului reciproc dintre scopurile activitatii si miloacele ei si le(ile sociale. =unoasterea si olosirea le(ilor rational inor(anizarea intre(ii vieti a societatii.#istem politic ace reerire de re(ula la oamenii politici. Pe plan politic libertatease coreleaza cu respectarea le(ilor statului. )ibertatea rezida in (arantarea securitatii cetatenilor! dispune de o independentarelative. Politica este arta administrarii! se bizuie pe realizarile stiintei si sa corespunda criteriilor moralitatii. #istemul politicin perioada contemporana se caracterizeaza prin democratie ca re(im politic si ca orma. *5. aportul dintre natural !i social 0n om. oiunile de indi7id& indi7idualitate& om& personalitate. Hatura omului este redusa de la cuget la ratiune. 1ctul gindirii reprezinta argumentele confirmarii existentei individuale.Pimpul e caracterizat de intindere,iar sufletul de gindire. 'recum mentiona 1ristotel ca omul este un animal politic adica se poate manifesta ca om si se deosebeste de animal numaiin societate fiind educat si activind in stat. $indirea umana nu poate anula legitatile obiective ale lumii. +upa Iacon, gindirea nu asculta de natura, eanu are nici o puterea asupraobiectului.

Omul e un element al naturii, dar totodata si o aprenta a esentei sociale. ndi2id  caracterizeaza tot ce este in comun in aspect biologic tuturor oamenilor ca fiinta a naturii. Personalitatea semnifica produsul si element al societatii. ndi2idualitatea semnifica deosebirea caracterului si intelectului uman, social. /mul este subiect al relatiilor sociale./ problema care exista pina azi este cea acorelarii dintre aspectul biologic si social in om, datorita caruia unuia dintre acesti 9 factori omul este om, fiindca este evident ca omul apartine si naturii, daromul este om datorita factorului social,fiindca inafara societatii omul nu poate exista, deci la fel putem afirma ca omul exista datorita societatii, dar si societateaapare si exista numai atunci si acolo unde sunt oameni. Hatura biologica a omului reprezinta acel substrat inafara caruia substanta sociala nu poate exista. #a fiinta biologica omul este inrudit si identic in mare masura cu animalul )fiziologic,legile carora li se supune lumea biologica, toate se extind asupra omului*.

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 10/12

 +espre influenta si importanta elementului natural, biologic asupra fiintei umane ne demonstreaza foarte simplu oricare afectare, dereglare a sanatatii, a functionalitatii mecanismelor biologice, abaterea de la manifestarea legitima a elementului biologic, cu atit mai mult dacasint afectate organele vitale, este sirespectiva starea sociala si c5iar intelectuala, toate capacitatile si posibilitatileindividului. Potodata rolul factorului biologic tot nu se poate absolutiza, fiindcaeste dovedit ca inafara mediului social,insotit de cel intelectual, omul nu poate deveni om. +e la natura, in forma sa biologica, omul de!a se naste om, dar el esteom numai in potentie, fiindca capacitatile lui naturale pot deveni umane numai fiind sustinute si realizate in mediul social respectiv. 3n cazul in care omul nascut, sau in7a la o virsta foarte frageda, nimereste nu in spatiu social, ci in altul animalic, sau pur si simplu lipsit de oricare posibilitate de a comunica cu societatea,de a socializa, el fiind mai apoi reintors in mediul sociocultural, un om cu toate straduintele care sar aplica, nu devine om in sensul deplin al cuvintului.2iinvers, daca omului cu multe abilitati, nea!unsuri extreme, sunt pusi in conditii socioculturale speciale, ei obtin rezultate extraordinare.

*8. ()iectul !i pro)lematica antropolo"iei filosofice& noiunile ei de )a$. /rincipalele concepii filosofice despre om.biectul de studiu al antropolo(iei flosofce este omul. 0pare intrebarea ce este omul? =are este valoarea sa! sensul vietiiomenesti? #copul vietii omenesti? 6oate aceste intrebari in sine accentueaza problematicile antropolo(ice. Problema omului estructurata pentru studiere a A lumi: interioara si e%terioara! constatarea actualitatea investi(atiilor problematicii umane! dar si orientarea lor catre conditia e%istentei individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei! catre ambiantasociala! fzica si lumii sale interioare.=onceptii: 1. mul este parte a naturii! element al ei! vine din natura si il caracterizeaza trasaturi naturale! fzice! bilo(ice si se supunle(ilor naturii. A. mul este om datorita esentei sociale C. Pentru Be(el! omul este purtator al (indirii! ratiunii! subiectul activitatii spirituale! creatorul culturii.

  M. Pentru 9ar%! omul e apreciat prin prisma muncii! pe activitate a productiei. +l sustine ca omul e ansamblurelatiilor sociale.  N. $n lumea contemporana specifcul omului e descoperit in enomenul vietii ,de e%emlu #c"open"auer evidentiazavointa!5reud subordoneaza constientul inconstientului-. 

*:. Sensul !i scopul 7ieii omului. Fenomenul alien$rii.Procesul de e%istenta! dezvoltare a unctiilor de cunoastere! de comunicare in relatiile cu mediul si cu altii. $n fintele viie%ista in mod necesar A ordine de enomene: 5enomenele creatiei vitale si enomenele mortii. mul pe parcursul vietii seautoeduca pentru a actiona si lupta pentru realizarea usta asupra lucrurilor si scopurilor propuse.5enomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ce este produs prin activitatea sa! cedareadrepturilor naturale! individuale catre comunitate. Pentru Be(el semnifca actul prin care constiinta devine straina de sine!

abandoneaza caracterul sau nemediat si trece in altul! devine lucru. /epasirea alienarii se desasoara intr4o dialectica careculmineaza prin dezvoltarea deplina a vietii spirituale! idiolo(ie prin care omul   proiecteaza in /umnezeu nevoi siidealuri umane. ,;. 2xiolo"ia < esena !i noiunile de )a$. Tipuri de 7alori !i dialectica lor. alori "eneral umane. 1xiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate in functie de domeniul de studii. Este stiinta desspre origineacaracteristicile si legaturile dintre valori. aloarea exprima atitudinea omului fata de lucrurile, fenomenele ce se intimpla, exista. aloarea poate avea unc5aracter obiectiv prin existenta omului in diferite activitati, dar totodata si un c5aracter subiectiv, unde valorile erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor,emotiilor, conditionate de catre un oarecare obiect. #a univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu aprecieri,necesitati si aspiratiiindividuale, ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei perioade istorice concrete. Potodata valorile sunt o realitate artificiala, construita de om in procesulrealizarii anumitor scopuri. aloarea e caracteristica a obiectelor care satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza, unele pierzindu si calitatea de valoare, altele capatindo.#aracteristici(

  C.polaritatea ce are loc in interiorul valorii9. 3erar5izarea dupa importanta pentru om:. Egalitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor;. &aritatea - unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele nu se bucura de pretuire.  aloarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si componentele ei obiecte valorizate sau dupa 4arx naturaumanizata. alorile( nu sint concepte )orice rationamente ar face cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui erdi sau sculptura lui Irincusi*8 nu sint lucruri, dimpotriva constituie o lume aparte de cea a lucrurilor,o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali8 nu sint fenomene psi5ice, c5iar daca sint strins legate de dorintele subiectului uman8 nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica teoretica. aloarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv de semnificatie. /data constituite, valorile au o relativaindependenta de subiectul creator, o evolutie proprie si o obiectivitate specifica. &eferitor la geneza valorilor, ele sunt creatia omului si reprezinta odimensiune esentiala a existentei umane. ,1. Cultura ca o)iect de studiu al filosofiei. Cultura !i societatea& su)cultura& contracultura. 'retutindeni unde traiesc oameni ei creeaza cultura, neexistind societati aculturale si nici macar indivizi lipsiti de cultura./rice societate are o cultura, oricit de simpla ar fi ea, si fiecare fiinta umana este culturala in sensul ca participa la o anumita cultura. #u toate ca viata omului este imposibila fara cultura,totusi cultura nu cuprinde intreaga viata sociala,deoarece cultura, rezultatul viu, in continua miscare si transformare a activitatii indivizilor pe diferite treptea societatii nu se confunda cu socieattea. +aca tot ce este cultura este, in acelasi timo si societate, nu tott ce este social este totodata si cultura. #ulturatrebuie privita ca un subsistem integrat in sistemul social. %egile generale ale dezvoltarii sociale isi lasa amprenta si asupra continutului, structurii sidinamicii culturii.

Cultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ceea ce e creat de om, ea este lumea artificiala. Este tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. Ea poate sa se manifeste la nivel de istorie individ, natie, popor, activitate profesionala etc. *ubcultura - ansamblu de credinte si perspective coerente caracteristice unui grup social particular care le deriva din cultura larga a societatii careia ii apartin. 4ai pot fi definite ca mediatii intre structurile sociale si indivizi( tind sa accentueze sis a absolutizeze valorile si comportamentul present in societate. 'rezentaunei subculture este dedusa dintro contrare geografica sau generatoare a unui anumit comportament.Contracultura - 1nsamblu de norme si valori dezvoltate de catre un grup aflat in opozitie desc5isa fata de cultura dominanta

,'. Cultura de mas$ !i cultura de elit$. Cultura !i "lo)aliarea.

,*. Cultura !i ci7iliaia% unitatea !i deose)irea. Contradiciile ci7iliaiei contemporane.=ivilizatia: toatalitatea miloacelor cu autorul carora omul se adapteaza mediului ,fzic si social-! reusind sa4l supuna si sa4l

transorme! sa4l or(anizeze si sa i se inte(reze: satisacerea nevoilor materiale! conortului si securitatii!alimentatia!imbracaminte! constructii! te"nolo(ie! activitati econ! soc! pol! educatie! invatamint etc.Onitatea: V /upa 'la(a!civilizatia si cultura sunt orme ale creatiei umaneV 0mbele sunt orme ale creatie prin care omul a devenit o finta unica inuniversV =ivilizatia este insertia culturii in e%istenta oamenilor! circulatia valorilor culturale sau cultura in actiune/eosebirea:V =ivilizatia e considerate ca o cultura materiala pe cind cultura e privita ca domeniu spiritual V Pentru #pen(lov!cultura reprezinta prima aza de plamadeala si dezvoltare a ormelor creatiei culturale 2 miturile!reli(ia ! artele. =ivilizatiaeste etapa fnala cind elementele creatiei culturale incep sa se ofleasca! secatuind. + considerate declinul atal al culturii V 6ot 

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 11/12

la 'la(a! cultura are o fnalitate spirituala insa civilizatia una practica V $ntre cultura si civilizatie nu este un raport de pozitie reductibila ci de interactiune permanenta! de conu(are.Contradictiile civilizatiei contemporane: civilizatia a ost interpretata in mod dierit pe de o parte ca criteriu adezvoltarii!  pasirea barbarismului! nivelul trecerii! depasirii de catre societate a starii si ori(inii inculte si animalice. Pe de alta parte civilizatia era interpretata ca dauna a pro(resului social. =riza valorilor morale se e%prima si in de(radarearelatiilor umane! care e%tinde violenta! inractionalitatea! criminalitatea. $n secolul nostrum se desasoara criza civilizatieiindustriale si trecerea spre o noua civilizatie post indusriale. #unt aparente disproportiile intre dezvoltarea stiintelor si te"niciisi alte domenii ale creatie si valorilor spirituale! care au ramas in urma. 0ccentuarea unor enomene de pierdere a increderiisi sperantei in viitor. +ste vadita si criza moralitatii! combaterea saracimii su*etului marei mase a indivizilor.=riza valorilormorale se e%prima si in de(radarea relatiilor umane cotidiene.  ,,. oiunea de moral$. Structura moralei. Specificul normelor morale. 4orala - fenomen spiritual si social ce se caracterizeaza si intruneste in sine un sir de norme, valori, idei, ce caracterizzeaza individual si societatea la o

anumita etapa de dezvoltare. 4orala )%atinamossi moralestraditie,obicei* e inclus in vocabularul filosofic si in vocabularul latin roman crestin decatre filosoful #icero, care in lucrarea sa despre destin analizind etica greciilor, pentru a imbogati limba %atina propune ca sinonim al cuvintului eticacuvintul latin morala. 4orala ca fenomen social, spiritual are un c5aracter istoric, adica apare la o anumita etapa de dezvoltare a omului si societatii.#onditiile aparitiei si existentei ei sunt urmatoarele(C. aparitia constiintei de sine a individului care semnifica in aspectul moral aparitia egoismului, adica inaintarea prioritatii valorii individului fata de societate9. aparitia in epoca primitive a interdictiilor sub forma de table, care se formeaza in constiinta colectiva si care reprezinta nis5te norme interdictii, carenu admit anumite tipuri de comportare:. 1paritia asa numitului talion ce reprezinta principiul dreptatii, in romana dinte pentru dinte, singe pentru singe/data cu aparitia societatii capitaliste sau burg5eze pe prim plan e inaintata calitatea egoismului. 3n epoca contemporana,in urma globalizarii, 3n structuravalorii morale au loc diferite sc5imbari. +atorita globalizarii, adica stergerii specificul valorilor nationale, datorita internationalizarii vietii economice si sociale, migrarii si amestecului diferitor natiuni, dar si datorita sc5imbarilor ce au loc in fiecare societate cum ar fi daca vorbim despre socieatatea noastranatala , liberalizarea activitatii bisericelor, fapt ce duce la sc5imbarea atitudinii fata de multe valori. 4orala contine un sGstem de notiuni,valori etc. 3nmorala pot fi deosebite : domenii(activitatea morala, relatiile morale, constiinta morala. #onstiinta morala include in sine normele , valorile, motivarea,constiinta de sine a individului. Hormele reprezinta un sGstem de cerinte care sunt inaintate de catre societatea fiecarui individ si care se cer a fi resprectatein baza constientizarii valorii importantei lor de catre fiecare om. Hormele morale promoveaza anumite determinatii ale binelui )cinstea, generozitatea,modestia* atit sub aspectul continutului valoric, cit si al datoriei, intentionind sa armonizeze universuol a ceea ce este dezirabi cu situatiile concrete.Ele stabilesc limite intre care sunt si pot fi acceptate variatiuni ale comportamentelor individuale.,. Etica 0n afaceri% esena !i principiile fundamentale. Etica semnifica initial obiceiurile, normele de conduita caracteristice unei comunitati de oameni. 2tim ca una dintre cele mai importante lucrari ale filosofieiantice consecrate studierii moralei a fost etica lui Hicoma5 scrisa de 1ristotel.1stazi in literature de specialitate termenul etica semnifica stiinta despremorala si in literature se intilnesc 9 interpretari ale corelatiei dintre morala si etica(C.se afirma ca etica si morala nus identice fiindca morala este obiectul de studio al eticei, etica fiind stiinta despre morala,si deci morala reprezinta parteaempirica, iar etica nivelul t5eoretic al constiintei ce studiaza aceasta realitate empiricomorala9. 1 9 interpretare consta in afirmatia( etica si morala sunt notiuni identice, sinonime, semnificind aceleasi realitati.:. Etica in afaceri e un domeniu ce urmareste sa clarifice problemele de naura moral a ce se ridica in mod current in activitatea agentilor economici dintro societate capitalista;. +upa %aura Has5 - etica in afaceri e studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatie si scopurile intreprinderii comerciale. Hueste un standart moral separate, ci studiul modului in care contextual afacerilor pune personae morale, ce actioneaza ca agent al acestui sGstem, propriile sale probleme specifice. Etica se straduie sa afle raspunsi cu valoare universal valabila( c e ar trebui sa faca un om spre asi realize dorintele, scopurile siidealurile, astfel incit sa poata atinge maxima implinire a finite sale, fara a face inutil rau celorlalti, ci lasind pe fiecare sasi caute propria implinire personala si c5iar contribuind la progresul intregii societati0 - aceata e interogatia fundamental ace sta in miezul investigatiilor etice. #are sunt concretvalorile si principiile morale indispensabile in afaceri0 3n primul rind maximizareav alorii de P% a proprietarilor solicita o perspective de lunga durata. +araceasta solicita considenta si cu necessitate posesie si ca atare solicita respectful dreptului de proprietate. 'rin urmare afacerile presupun un comportamentcare exclude minciuna, inselatoria , furtul etc, luate laolalta aceste constringeri intrupeaza valorile ce sar putea numi decentaelementara. 3n al doilea rind putem mentiona principiile interesului rational, ca unicul mod de concepere a obligatiilor etice ale intreprinzatorilor. ,3. eli"ia ca fenomen social !i cultural aportul dintre moral$ !i alte forme ale culturii% reli"ia& Durisprudena& !tiina.$n epoca medievala e%istau alte norme si valori morale care erau bazate pe subordonarea stricta sociala! datorita dominatieireli(ioase era promovata ideolo(ia ascentismului! care co4e%ista cu un enomen diametral opus ascezei care eracavalerismul! ce presupunea necatind la toate cerintele bisericii 2 e%istenta amanteiamantelor! pt clasele instarite ceea cenu se include in structura moralei reli(iei eudale.9orala este inrudita cu urisprudenta! findca si dreptul! la el se bazeaza peinaintarea unor cerinte sub orma de norme  uridice! le(i ata de individ. /eosebirea dintre morala si drept este destul demare. $n primul rind! le(ile uridice sunt scrise! adunate in coduri speciale! normele morale 2 nu. $n al A4lea rind! moralaactioneaza intotdeauna! in primul rind asupra constiintei individului si cere constientizarea de catre individ a normelor ce secer a f respectate! pe cind normele  uridice sunt impuse omului! deseori contrar vointei sale. $n al C4lea rind! ormade in*uenta a normelor morale si uridicesi nerespectarea lor este dierita! caci nerespectarea normelor morale are doarin*uenta spirituala sub orma de mustrare a constiintei! dierite emotii! neaprobarea a activitatii omului! pe cind incalcareanormelor uridice nu e%clude! ba c"iar oloseste pe lar( dierite pedepse fzice pina la cele mai dure.=on*ictele omuluiteoretic se afrma pe de o parte cu valoarea morala! pe de alta parte cu valoarea reli(ioasa. #tiinta asa cum s4a dezvoltat inultimul secol! este o stiinta mecanicista! si! ca atare ea e%clude din interpretarea realitatii orice idei de fnalitate. #tiintamoderna se intreaba numai care sunt raporturile de coe%istenta si succesiune dintre elementele simple.  ,5. eli"iile mondiale% particularit$ile& unitatea !i deose)irea dintre ele.Printre reli(iile contemporane mondiale se intilnesc reli(ii ca: budismul! crestinismul si islamul. $nsasi reli(iilemondiale!fecare din ele avind aparte peste 1 mlrd de adepti! e%ista dierite directii si conesiuni! Budismul  apare caconceptie flosofca din sec V$ i.e.n. /enumirea vine de la ondatorul 'ud"a! ce inseamna iluminatul@. )a baza budismuluistau M raspunsuri! care reprezinta si M principii ce caracterizeaza raspunsurile la intrebarile undamentale a budismului Jceeste viata?@: 1.viata este suerintaA.daca viata este suerinta! inseamna ca e%ista anumite cauze care o ac astelC.daca sunt cauze e%ista si miloace de depasire a suerintelorM.e%ista Q cai: necesitatea de a duce un mod de viata normal! moral! olosirea corecta a cuvintelor! adica e%cludereacuvintelor cu mai multe sensuri! e%cluderea erorilor constiente! intentionate ,minciunilor- s.a.! dar e%ista o cale suprema careconsta in emitarea to..cla! in inabusirea absoluta a tuturor pasiunilor! dorintelor! instinctelor si obtinerea linistii corporaletotale si aceasta stare se numeste >$RV0>0.Crestinismul  este reli(ia intemeiata pe persoana! invatatura si viata lui $isus="ristos. $n crestinism sint C directii:ortodo%ia! catolicismul! protestatismul! aparut in sec 1D. in crestinism e%ista mai multeconesiuni! numite secte: baptismul! adventismul! STUWSXYZ[\ cincizecistii s.a. 6oate acestea e%ista si in R9 sioricare iserica sociala dominanta are atitudine ne(ativa ata de aceste conesiuni si adeptii lor.0ceasta reli(ie s4a nascutin sec 1! in $mperiul Roman! conorm marturiei unor istorici latini precum 6acitus ,NN41ALd.=".-! #uetoniu ,]L41AQ d.=".- si unscriitor (uvernator al 'itiniei! Pliniu cel 6inar ,D1411M d.=".-. /ar aceasta reli(ie ne este cunoscuta de la ori(inea sa si pina in zilele noastre in primul rind datorita discipolilor lui $isus ="ristos! crestinii. 9ai multe scrieri elaborate pe vremea primelor(eneratii de crestini constituie o reerire obli(atorie:4 cele M evan("elii de la 9atei! 9arcu! )uca! $oan! sint o marturie despreviata! vorbele si aptele! moartea si invierea lui $.="ristos.4 aptele 0postolilor! opera lui )uca! relateaza despre inceputurile

7/23/2019 raspuns examen filosofie asem

http://slidepdf.com/reader/full/raspuns-examen-filosofie-asem 12/12

'isericii! primele sale orme de or(anizare.4 +pistolele! scrisori adresate unor 'iserici locale! unnui discipol saututuror 'isericilor de catre Pavel! $acub! Petru! $oan!$uda4 +pistola catre evrei! ai carei autor nu este cunoscut! este osinteza care scoate in evidenta >oul )e(amint! pecetluit de$.="ristos! comparindu4l cu vec"iul )e(amint4 0pocalipsul atribuitlui $oan! oloseste un limba simbolic pt a dezvalui sensul si sfrsitul istoriei izbavirii0ceste carti alcatuiesc >oul 6estament!recunoscut de crestini drept J#fnta #criptura@.Islamul  benefciaza de peste un mlrd de adepti! a dat nastere unei civilizatii presti(ioase a carei in*uenta se e%ercita asupra omului pina in zilele noastre. 0ceasta reli(ie propavaduieste supunerea siJstapinirea de sine@! are adepti care dau dovada de nesupunere si rebeliune! se bazeaza mai presus de orice pe evidentaintima si implicarea personala! reuzind e%istenta preotilor! este resimtita ca o le(e severa permanent in vi(oare.$slam ,araba4 supunere-! este aderarea la pacea lui /umnezeu! sau denumirea oricarei reli(ii adevarate. $slamul este ultima dintrereli(iile monoteiste! este mesaul lui /umnezeu revelat proetului 9o"amed prin milocirea ar"an("elului Kavril. 0ceastareli(ie s4a nascut la 9ecca in 0rabia! inc.sec.] d.=". 9usulmanul crede pround ca coranul este cuvintul lui /umnezeu! #tapin 0bsolut! creator a tot ce este. /in aceasta credinta decur(e principiul ca numai coranul este dictionarul adevarurilor

absolute. =u toate acestea! =oranul mentioneaza si alte surse! carora le acorda incredere. 0tel!dreptul musulman! desi estede ori(ine coranica! isi are radacinile si in mai multe alte surse umane si naturale! cum ar fBadit"! consensul Ommei!traditiile locale! 'inele insusit de om si eortul intelectual al le(islatorului.  ,8. eli"ia !i !tiina. eli"ia !i li)era cu"etare. Locul !i rolul reli"iei 0n contextul ci7iliaiei contemporane.#tiinta si reli(ia sunt doua e%emple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul! dar e%ista o dierenta semnifcativa intremodul de cautare a adevarului stiintifc si cel al adevarului reli(ios. 6ocmai de aceea! de4a lun(ul timpului cele doua,stiinta sireli(ia- au ost in con*ict datorita ipotezelor si conceptiilor dierite pe care le promovau. /e apt! con*ictul dintre stiinta sireli(ie s4a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii reli(ioase de4a insista asupra adevarului absolut al tuturorenunturilor cuprinse in 'iblie. =itit literal! mesaul biblic nu mai este compatibil cu   pro(resul stiintei. /e aici un con*ict intreadevarurile oerite de stiinta si cele oerite de reli(ie.$nca de acum cateva secole teolo(ii au realizat aptul ca aparitia si pro(resul stiintei va zdruncina increderea in ima(inea propusa de reli(ie. /atorita acestei temeri etele bisericesti au plasatstiinta undeva pe un plan secundar! plus de asta! stiintei i s4au impus anumite limite in cautarea adevarului. 5aptul caevolutionismul are asa de multi adepti astazi se datoreaza esecului reli(iei traditionale! atat in ce priveste invatatura simodul de prezentare a relatarii biblice!cat si in ce priveste comportamentul bisericii. #unt bine cunoscute actele de ipocriziesi opresiune intreprinse de inc"izitie. Reli(ia a avut si are in continuare un eect ne(ativ asupra omenirii! ea acand dierentede rasa! determinand crime in societate si c"iar razboiaie. =oranul le vorbeste musulmanilor despre <i"ad! razboiul sant prin

care ei vor stapanii lumea si reli(ia lor va domina.  $ntrucat teolo(ia a pro(resat oarte lent in comparatie cu stiinta! astazimulti teolo(i nu mai incearca sa conteste cuceririle undamentale ale stiintei cum aceau acum CLL de ani! ci au tendinta saincluda in conceptia despre lume anumite rezultate stiintifce! respin(andu4le insa pe cele care li se par contrarii. =u toate careli(ia nu dispune de dovezi aptice sau lo(ice care sa confrme ideea de putere divina! biserica si teolo(ii lasa impresia ca ar detine niste dovezi aparte! ceva ce ratiunea si stiinta nu ar f capabile sa combata. Pentru multi altii insa reli(ia se tinedeparte de stiinta!restran(andu4se doar la conceptul de morala si la sistemele de valori. $nsa $naltarea ,trupului- 5ecioarei9aria! $nvierealui $sus! viata de dupa moarte nu sunt nici pe departe probleme de morala si de valori! ci sunt apte de naturastiintifca.+%ista totusi o cone%iune intre acestea doua. #tiinta! prin salturile sale uluitoare! a lasat in urma evolutia morala!astel a auns in preama unor adevaruri periculoase pentru e%istenta umana ,fzica nucleara si in(ineria (enetica sunt doardoua e%emple in acest sens-. /e aceea este necesar un Jarbitru@ moral. 6ocmai aici reli(ia ar trebui sa su(ereze moduri incare va trebui olosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici un caz sa impuna adevaruri imposibil de demonstrat.Ramaneevident ca nu se poate demonstra strict rationl nici e%istenta! nici ine%istenta lui /umnezeu. >umai e%perienta   personala acredintei este potrivita pentru a (asi un raspuns cautarii lui /umnezeu. amenii trebuie sa accepte reli(ia!indierent ca e ceacrestina! budista! islamica etc.! ca o orma de comunicare cu puterea suprema si nu numai! iar stiinta ca o orma decunoastere a adevarului dedus teoretic si e%perimental  .=redinta este un enomen psi"olo(ic indispesabil vietii umane. +a consta in f%area aectiva a anumitor cunostinte!

teze!  udecati ,preudecati! e%plicatii! valori! simboluri-. Prin aceasta se obtine sentimentul de securitate interioara! respectivde si(uranta in raport cu viata si lumea.