proiect capitalul propriu asem

8/19/2019 Proiect capitalul propriu Asem

1/31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLODVA

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI AUDIT

CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU(pe baza materialelor SA SUPRATEN!

PROIECT LA CONTABILITATE

A"tor#studentul gr. CON XXX,

învăţămînt cu frecvenţă la zi

$$$$$$$$$$

______________________

(semnătura)

Co%&"'tor )tii%*i+i'#

XXXXXXXXXXXXXX

_____________________

(semnătura)

C,i)i%" - ./01

1


2/31

C"pri%2

I%tro&"'ere333333333333333333333333444444444444445

1. Noţiuni generale privind capitalul propriu: caracteristica i structuraș

acestuia………………………………......................................................................

!. Conta"ilitatea formării capitalului social. Conta"ilitatea rezervelor #i a altor

forme de capital.......................................................................................................11

$. Conta"ilitatea profitului nerepartizat #i a capitalului secundar...........................1

%. &odul de întocmire i prezentare a raportului privind flu'ul capitaluluiș

propriu.....................................................................................................................!!

6%',eiere44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444.7

Biblio8ra+ie444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444.9

A%e:e444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

I%tro&"'ere2


3/31

(n condiţiile relaţiilor economiei de piaţă din )epu"lica &oldova, cînd întreprinderile sunt

puse în faţa unor pro"leme noi, ce presupun restructurarea i transformarea structurii proprietăţii,ș

crearea pieţei de capitaluri, sau formarea #i menţinerea capitalului investit, conta"ilitatea este

c*emată să asigure cu informaţie o"iectivă #i veridică toate grupele de utilizatori, cum sunt

proprietarii #i anga+aţii întreprinderilor, investitorii #i creditorii, acţionarii. (n aceste condi iițcapitalul propriu deţine un rol esenţial, astfel este foarte important de a conta"iliza corect

opera inile legate de capital, de al studia #i utiliza corect.ț

Orice întreprindere în activitatea sa, are o"iectivele principale de a o"ţine profit ma'im

în rezultatul utilizării eficiente a mi+loacelor alocate, deasemenea #i menţinerea unei situaţii

financiare sta"ile. -entru realizarea acestora, însă, este necesar de a cunoa#te #i evalua e'act,

dotările #i posi"ilităţile de folosire a resurselor disponi"ile, care nu sunt altele dect capitalul

propriu #i datoriile. /in punct de vedere al conţinutului economic, sursele de finanţare a activelor reprezintă

totalitatea drepturilor proprietarilor #i o"ligaţiilor agentului economic. (n 0ilanţul conta"il ane'a

23 acestea se reflectă în interiorul pasivului #i de aceea pentru desemnarea lor în practica

economică se aplică des denumirea de pasive. Componenţa surselor de finanţare a activelor,

predominarea anumitor componente asupra altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct

determină sta"ilitatea #i independenţa financiară a întreprinderii. /e aici rezultă necesitatea

analizei, structurii, formării, modificării pasivelor att din partea conducerii întreprinderii pentru

sta"ilirea strategiei de dezvoltare #i diri+are a activităţii curente, ct #i din partea utilizatorilor

e'terni ai )apoartelor financiare pentru ela"orarea deciziilor de diferit tip. 4mportanţa aprecierii

aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dictează e'aminarea profundă #i

multilaterală a surselor de finanţare în cadrul analizei situaţiei financiare a întreprinderii.

(n prezenta lucrare autorul face referire doar la sursele proprii de finanţare, adică a

capitalului propriu #i la analiza acestuia. 5e face pentru început definirea #i caracteristica

generală a capitalului propriu pentru a ne familiariza ce reprezintă

acesta, pentru a înţelege mai "ine sensul economic #i financiar al acestuia, rolul în cadrul

întreprinderii #i mărimea optimală a fi în cadrul pasivelor totale, modul de recunoa#tere #i

evaluare. 6dică capitalul ca o sursă proprie de finanţare în cadrul activităţii economico

financiare a întreprinderii necesită o analiză , o conta"ilizare #i aplicarea anumitor strategii

pentru gestionarea acestuia. (n respectarea principiului general de finanţare a activelor

întreprinderii, capitalul se folose#te att la finanţarea activelor curente, ct #i la finanţarea celor

pe termen lung, spre deose"ire de datoriile pe termen lung care finanţează activele pe termen

lung #i respectiv datoriile pe termen scurt activele pe termen scurt. /e asemenea, autorul

familiarizează structura capitalului propriu, pentru a putea #ti care este componenţa acestuia, care

3


4/31

articole măresc #i care mic#orează mărimea acestuia. 7 important de a #ti #i modul de formare #i

modificare a capitalului propriu, "aza normativă #i legislativă ce reglementează acesta, deoarece

desfă#urarea oricărei activităţi se face numai în corespundere cu legislaţia, orice deviere de la

aceasta fiind interzisă.

/in cele menţionate putem aprecia importanţa primordială a acestei lucrări în cadrulconta"ilităţii oricărei întreprinderi, ceea ce #i reprezintă motivul alegerii acesteea ca temă de

cecetare. Scopul acestei lucrări este e'aminarea elementelor esenţiale ale capitalului, cum sunt

capitalul social, utilizarea profitului #i capitalul secundar, desigur #i modul de întocmire #i

prezentare a documentelor #i rapoartelor ce ţin de conta"ilitatea capitalului propriu, în cazul

nostru, )aportul privind flu'ul capitalului propriu.

)ealizarea scopului #i sarcinilor e'puse mai sus va permite o"ţinerea unor informaţii mai

relevante #i credi"ile #i va amplifica rolul conta"ilităţii i auditului capitalului propriu în cadrulșunui sistem comple' al rela iilor economice prin e'aminareaț modului de ţinere a conta"ilităţii

potrivit politicii #i formelor de conta"ilitate, cu prezentarea formulelor conta"ile #i documentelor

ce recunosc aceste înregistrari. 7ste foarte important de a cunoa#te, alături de capitalul social #i

cel secundar, starea profitului pe care societatea îl o"ţine pe parcursul perioadei de gestiune #i

repartizarea eficientă a acestuia.

8a efectuarea prezentei lucrări, autorul a studiat amănunţit literatura de specialitate,

diferite articole, a"ordări, păreri ale unor autori, concluzii, referitor la tema prezentei lucrări #i

anume cea a conta"ilităţii #i auditului capitalului propriu. 5a studiat legislaţia în vigoare,

standardele naţionale de conta"ilitate în continuare 5.N.C.3, Codul fiscal, unele regulamente

referitoare la capitalul propriu.

Obiectul studiului îl constituie flu'urile informaţionale aferente capitalului propriu ale

întreprinderii95upraten9 5.6.

(n continuare se prezintă caracteristica unităţii în "aza căreia autorul a ela"orat prezenta

lucrare, precum #i principalii indicatori ai activităţii economice a acesteia pe ultimii trei ani.

5ocietatea pe acţiuni ;;SUPRATEN; este constituită în conformitate cu 8egea )epu"licii

&oldova -rivind societăţile pe acţiuni9, 8egii )epu"licii &oldova Cu privire la antreprenoriat

#i întreprinderi9, )egulamentului 5ocietăţilor economice în )epu"lica &oldova9 apro"at prin

;otărrea


5/31

fa"ricarea articolelor din lemnB

comerţul cu ridicata al materialului lemnosB

comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al vopselelor #i sticleiB

comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase, al materialelor de construcţie #i ec*ipamentului

sanitarBCapitalul social al societăţii constituie ? 22> 2? lei, divizat în %!= =% acţiuni ordinare

nominative cu valoarea nominală de 1% lei fiecare de aceea#i clasă cu drept de vot, statutul

societăţii, ane'a $3.

8a 5.6. 5upraten9, conta"ilitatea este organizată în "aza politicii de conta"ilitate care

reprezentnd o totalitate de convenţii, principii, reguli, metode #i procedee, dă posi"ilitatea unei

organizări eficiente a conta"ilităţii.

Conta"ilitatea se formează în conformitate cu structura organizatorică a societăţii #i este osu"diviziune structurală independentă. Duncţia conta"ilităţii la 5.6. E5upraten9 este :

• organizarea evidenţei economicofinanciare a activităţii întreprinderiiB

• asigurarea veridicităţii #i autenticităţii informaţiei conta"ileB

• asigurarea integrităţii patrimoniuluiB

• organizarea controlului sistematic asupra folosirii mi+loacelor "ăne#ti #i a "unurilor

materiale.

Dorma de conta"ilitate folosită la întreprindere este automatizată #i se utilizează programa1C Conta"ilitate9 în "aza Furnalelororder.

(n ta"elul 1 se prezintă principalii indicatori ai activităţii economice a societăţii pe ultimii

trei ani !=1$ !=1%.

6naliznd dinamica venitului din vnzări, se o"servă că el a crescut cu 1,=? G faţă de

anul !=1=, #i cu %,$! G faţă de !==>, fapt ce se apreciază pozitiv. /easemenea se o"servă că #i

costul vnzărilor a crescut cu 1,!! la sută, faţă de !=1= #i cu ?>,$> la sută faţă de !==>,

înregistrnd în anul !=11 suma de %$$2??2 cu 2=??21 mai mult dect în !=1=.(n perioada !=11, 5.6. 5upraten9 a o"ţinut un profit "rut în sumă de ??1?1= lei, cu

,1$ G mai mult faţă de !=1= #i cu >,> G faţă de !==>. 6supra profitului "rut au influienţat

pozitiv a#a factori ca cererea consumatorilor, mărirea ponderii producţiei cu rata renta"ilităţii mai

înaltă, nivelul preţurilor producţiei finite vndute mai mic în comparaţie cu preţurile e'istente pe

piaţa acestor produse, calitatea înaltă a producţiei

Aa"elul 1Apre'ierea


6/31

a %2$!121=?!>$1?>,

? 111,=$

. -rofitul "rut, lei ?1%>?$$% ??1?1= 1=,1$

2. Jaloarea medie a activelor, lei !$!!$=!$!!$?$$%,

? 11!,>

>. )andamentul mi+loacelor fi'e, lei rd.? : rd. !,? !,= 1,=1

1=. -roductivitatea muncii rd.? : rd.% $2%2>>,2$ $2$=!!,%2 1

11. )enta"ilitatea venitului din vnzări, G rd.: rd.1 11,?! 1=,% >!,$1

1!. )enta"ilitatea activelorB G rd. : rd.2 =,!! =,!1 =,>?5ursa: sintetizată de autor în "aza datelor din )apoartele financiare ane'a ...3

O"servăm că 5.6. 5upraten9 în ultimii trei ani #ia mărit personalul, înregistrnd la $1

decem"rie !=11, 1? salariaţi, cu 2! mai mulţi faţă de !=1= #i cu 1=? faţă de !==>.

Cre#terea numărului salariaţilor, ca un factor indirect, a dus la cre#terea volumului producţiei

fa"ricate. /acă în !=1= sa fa"ricat producţie în valoare de !%$%1?>$ lei, atunci în !=11 aceasta

a crescut cu !$21=! lei.

6


7/31

04 No*i"%i 8e%erale pri=i%& 'apital"l propri"# 'ara'teri2ti'a i 2tr"'t"raș

a'e2t"ia

Capitalul propriu reprezintă drepturile proprietarului asupra activelor unei întreprinderi.

(n literatura de specialitate, capitalurile proprii mai capătă denumirea de capital rezidual, pentru

că, teoretic, acesta reprezintă restul ce rămne după ac*itarea tuturor datoriilor. 6stfel dacă

transformăm egalitatea conta"ilă activ egal cu pasiv3, putem defini capitalul propriu astfel:

Capital propri" ? A'ti=e @ Datorii

/eci capitalul propriu reperezintă totalitatea surselor de finanţare a activităţii economico

financiare a întreprinderii #i include în sine mai multe elemente 6ne'a >3 #i anume:

1. Capitalul social statutar3 care reprezintă valoarea totală a apoturilor fondatorilor la

capitalul întreprinderii #i determină valoarea minimă a activelor pe care tre"uie să le deţină

întreprinderea conform art. 11! din Codul civil3.

!. Capitalul suplimentar, care poate fi att diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor #i

preţul de vnzare a acestora, ct #i diferenţe de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii.

$. )ezervele, care conform legislaţiei în vigoare, întreprinderea are dreptul, iar în unele cazuri

este o"ligată să le creeze pentru acoperirea pierderilor pro"a"ile #i în alte scopuri sta"ilite de

legislaţie #i fondatori.

%. -rofitul nerepartizat care poate fi reprezentat ca profit nerepartizat al anului

precedent ce a rămas întreprindrii după distri"uirea profitului net în mai multe scopuri3 sau ca

profit net al perioadei de gestiune care reprezintă profitul care rămne le dispoziţia

întreprinderii după calcularea c*eltuielilor economiilor3 privind impozitul pe venit

determinnduse ca diferenţa dintre profitul pnă la impozitare #i c*eltuielile economiile3

privind impozitul pe venit.

?. Capitalul secundar care cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung #i

su"venţiile de stat. Aoate elementele menţionate mai sus influienţează pozitiv asupra capitalului propriu #i se

reflectă în "ilanţul conta"il cu cifre o"i#nuite. 5e prezintă în continuare elementele care la

determinarea capitalului propriu se scad din mărimea acestuia #i se vor reflecta în "ilanţul

conta"il cu paranteze.

1. Capitalul nevărsat care reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar

apare în cazul cnd momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de

depunere a aporturilor la capitalul statutar sau fondatorii nu depun aporturi în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire3.

7


8/31

!. Capitalul retras, este valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionarii săi apare în

situaţia în care societatea do"nde#te acţiunile proprii plasate anterior, iar societatea cu

răspundere limitată, părţile sociale de la asociaţii săi3.

$. -ierderea neacoperită care reprezintă diferenţa negativă dintre totalul veniturilor perioadei de

gestiune #i totalul c*eltuielilor inclusiv cele privind impozitul pe venit.%. -rofit utilizat al anului de gestiune care reprezintă o parte a profitului net distri"uit în diferite

scopuri.

/upă cum sa specificat mai sus, capitalul social statutar3, în cazul societăţii pe acţiuni,

reprezintă valoarea aporturilor acţionarilor la patrimoniul acesteia depuse în contul ac*itării

acţiunilor pentru asigurarea activităţii statutare a societăţii,

6cţiunea reprezintă o *rtie de valoare care constituie titlul ce atestă participarea la capitalul

unei societăţi pe acţiuni #i conferă dreptul de a primi dividende. -osesorul acţiunii nare dreptulde a cere societăţii restituirea capitalului investit de el. -osesorul î#i poate vinde acţiunea pe piaţa

*rtiilor de valoare.

Numărul de acţiuni care dă posi"ilitatea de a domina în cadrul unei societăţi pe acţiuni se

nume#te pac*et de control al lor. -ac*etul de control tre"uie să să constituie ?=G din toate

acţiunile emise plus încă o acţiune.

O societate pe acţiuni poate emite două tipuri de acţiuni: ordinare #i privilegiate

preferenţiale3. 6cţiunile ordinare conferă posesorului lor dreptul de a participa la adunările

generale ale acţionarilor #i de a primi venit în funcţie de profitul o"ţinut. Cele privilegiate

conferă dreptul de a primi venit su" forma unei do"nzi fi'e, sta"ilite anterior. /in profitul

societăţii, care este repartizat între acţionari, se scade mai înti suma ce tre"uie plătită

posesorului de acţiuni privilegiate, iar restul profitului este repartizat proprietarilor acţiunilor

ordinare.

&odul de formare a capitalului social statutar3 #i mărimea minimă a acestuia sunt

reglementate de actele legislative ale )epu"licii &oldova, despre care autorul a relatat în primul

paragraf al acestui capitol, precum #i actele de constituire a întreprinderii certificat de

înregistrare ane'a 13, statutul ane'a $33. &ărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al

întreprinderii, la crearea acesteia este determinată de actele de constituire.

8a formarea capitalului social al 5.6. 5upraten9 sau depus mi+loace "ăne#ti în valoare

de ! 2$ ? lei.

-nă la data de înregistrare de stat a întreprinderii, mi+loacele "ăne#ti depuse sau acumulat

pe un cont provizoriu desc*is la "ancă &oldova 6groind"anK3. 6porturile ne"ăne#ti depuse la

capitalul statutar se evaluează conform 5.N.C. 5tocuri9, 5.N.C. Conta"ilitatea activelor

8


9/31

nemateriale9, 5.N.C. 1 Conta"ilitatea activelor materiale pe termen lung9, 5.N.C. !?

Conta"ilitatea investiţiilor9 paragraful 13.

/upă înregistrarea întreprinderii la Camera (nregistrării de 5tat, formarea capitalului statutar se

reflectă în conta"ilitate prin întocmirea unui set de documente cum sunt:

• contractul de constituireB• statutul întreprinderii 6ne'a $3B

• certificatul de înregistrare a întreprinderii 6ne'a 13B

• dispoziţia de încasare depunerea aporturilor "ăne#ti în numerar3B

• ordin de plată depunerea aporturilor "ăne#ti prin virament3B

• procesver"al de primirepredare depunerea activelor pe termen lung3.

• factura sau factura fiscală în cazul depunerii mărfurilor #i materialelor3.

Capitalul suplimentar, ca parte componentă a capitalului propriu, apare în cazul în care

are loc formarea sau modificarea capitalului statutar. /upă cum #tim, capitalul statutar este

compus din acţiuni ce aparţin proprietarilor, însă spre deose"ire de acesta, capitalul suplimentar

nu se divizează în cote el aparţinnd în întregime întreprinderii.

Capitalul suplimentar, după cum sa menţionat anterior, este o diferenţă, fie dintre valoarea

nominală a acţiunilor #i preţul de vnzarea la cestora, sau diferenţele de curs valutar care apar la

decontările cu fondatorii.

7'istă posi"ilitatea, ca în cazul desfă#urării activităţii întreprinderii, să apară necesitatea de a

modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia. &odificarea capitalului statutar se

efectuează prin ma+orarea sau mic#orarea lui, în conformitate cu legislaţia în vigoare #i statutul

întreprinderii.

Organul împuternicit al întreprinderii în societatea cu răspundere limitată adunarea

generală a asociaţilor, în societatea pe acţiuni adunarea generală a acţionarilor sau consiliul

societăţii, la întreprinderea de stat organele puterii de stat3 ia decizia privind modificarea

capitalului statutar, decizie care mai apoi reprezintă temei +uridic pentru înregistrările conta"ile.

&a+orarea sau mic#orarea capitalului social al întreprinderii poate fi efectuată prin diverse

metode 8egea privind societăţile pe acţiuni art.%$3. 6stfel, capitalul statutar poate să se modifice

în urma :

ma+orării mic#orării3 valorii nominale a acţiunilor plasate valorii părţilor sociale ale

asociaţilor3B

plasării acţiunilor de emisiune suplimentară modificării numărului asociaţilor3.

9


10/31

do"ndirea acţiunilor proprii de societatea pe acţiuni de la acţionari do"ndirea părţilor

sociale proprii de către societatea cu răspundere limitată de la asociaţi3 cu anularea

ulterioarămic#orare de capital3B

mărimii capitalului propriu ce depă#e#te capitalul statutar #i cel de rezervă sau aporturile

primite de la ac*izitorii de acţiuni mărire de capital3B decontarea datoriilor neac*itate ale fondatorilor privind acoperirea pierderilor anilor

precedenţi mic#orare de capital3B

convertirea în acţiuni a datoriilor de statB

Operaţiunile de ma+orare a capitalului statutar se reflectă în conta"ilitate după înregistrarea de

stat a modificărilor introduse în actele de constituire a întreprinderii.

(n cazul ma+orării capitalului social, o atenţie deose"ită tre"uie atrasă asupra surselor de

modificare #i anume:13 aporturile depuse de acţionari asociaţi3, pentru care înregistrările conta"ile vor fi identice

celor de depunere în contul ac*itării capitalului statutar la crearea întreprinderiiB

!3 sursele proprii ale întreprinderii, cum sunt rezervele, capitalul suplimentar, profitul

nerepartizat, pentru care înregistările conta"ile se vor face prin corespondenţa conturilor

respectiveB

@n caz particular al ma+orării capitalului statutar reprezintă convertirea datoriilor societăţilor

pe acţiuni faţă de stat în acţiuni. Convertirea o pot efectua societăţile pe acţiuni integral sau

parţial privatizate, care au acumulat datorii faţă de "ugetul de stat #i cel local impozite, ta'e,

penalităţi, plăţi #i amenzi, datorii la creditele interne #i e'terne acordate pe garanţia statului3. 7le

ac*ită aceste datorii contra acţiuni din emisiunea suplimentar &ic#orarea valorii nominale a

acţiunilor societăţii pe acţiuni se efectuează, de o"icei, în scopul acoperirii pierderilor

întreprinderii, sau pentru a împiedica investitorul de a deţine pac*etul ma+oritar de acţiuni.

/ocumentele +ustificative necesare pentru efectuarea modificărilor susmenţionate sunt:

e'trasul din procesulver"al al adunării organului împuternicit al întreprinderiB

statutul întreprinderii ane'a $3B

decizia de înregistrare a modificării capitalului social eli"erată întreprinderii de oficiul

teritorial al Camerei (nregistrări de 5tat a /epartamentului Ae*nologii 4nformaţionaleB

&odificarea capitalului statutar, după cum am văzut poate fi efectuată prin diverse metode,

desigur în conformitate cu legislaţia în vigoare #i satisfacerea cerinţelor creditorilor.

(n procesul desfă#urării activităţii economice a întreprinderii apar #i situaţii în care societatea

pe acţiuni răscumpără acţiunile proprii plasate anterior, iar societatea cu răspundere limitată

părţile sociale de la asociaţii săi. (n a#a caz se formează capitalul retras care nu reprezintă altceva

dect valoarea acţiunilor proprii do"ndite de la acţionari.

10


11/31

Dormarea capitalului retras se face în diverse scopuri. Ca de e'emplu, do"ndirea acţiunilor

proprii poate fi efectuată pentru:

ma+orării normei profitului la o acţiune #i a cre#terii sta"ilizării3 cursului acţiunilorB

plata dividendelor, stimulnd astfel cola"oratorii societăţiiB

a stopa concurentul să o"ţină pac*etul de control, prin procurarea acestoraB revnzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mareB

mic#orarea capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor retraseB

Aoate acţiunile ce au fost retrase nu mai reprezintă activele întreprinderii #i nu oferă dreptul la

vot, deasemenea nu se plătesc nici dividende pentru acestea.

)ezervele, ca componentă a capitalului propriu reprezintă ni#te alocări făcute de întreprindere

pentru acoperirea #i înlăturarea discrepanţelor care pot apărea în procesul activităţii economico

financiare. Conform normelor în vigoare, rezervele ca parte componentă a capitalului propriu se

divizează în trei categorii. -rima grupă este cea a rezervelor sta"ilite de legislaţie, care sunt

impuse de către stat pentru a se crea, ele constituie cel puţin 1? G din valoarea capitalului

statutar. /upă cum a relatat autorul în primul paragraf, societatea tre"uie să verse cel puţin ? G

din profitul ei, pentru crearea acestor rezerve. 6ceste rezerve se utilizează doar pentru acoperirea

pierderilor, sau pentru ma+orarea capitalului statutar. 8a 5.6. 5upraten aceste rezerve constituie

!% === lei, doar ,? G din capitalul social, faţă de 1? G. 6 doua grupă sunt cele sta"ilite de

statut, pe care însă#i acţionarii decid nevoia creării lor, ca de e'emplu pentru dezvoltarea

producţiei societăţii, la societatea analizată constituind 22$ %2 lei. 6 treia grupă de rezerve sunt

sta"ilite de adunarea acţionarilor, ele fiind $! % % lei.

-rofitul net sau pierderea reprezintă acel rezultat financiar pe care întreprinderea la

o"ţinut în perioada de gestiune, după deducerea tuturor impozitelor. &ai înti se calculează

profitul ca diferenţa dintre venituri #i c*eltuieli, apoi se scade impozitul pe venit, o"ţinnduse

profitul net.

.4 Co%tabilitatea +ormrii 'apital"l"i 2o'ial4 Co%tabilitatea rezer=elor )i a

altor +orme &e 'apital

(n continuare, autorul va e'amina modul de evidenţă a capitalului statutar la societăţile

comerciale, în cazul nostru societatea pe acţiuni 5upraten9.

-entru evidenţa sintetică a capitalului social se utilizează contul de pasiv 500 Capital

2tat"tar. (n el se conţine toată informaţia cu privire la situaţia #i mi#carea capitalului statutar. (ncredit se reflectă valoarea nominală a aporturilor depuse de către fondatori, acţionari în cazul

11


12/31

nostru. (n de"it se reflectă diminuarea aporturilor, acţiunilor în capitalul statutar. 8a fondarea

întreprinderii, societăţii #i la ma+orarea sau mic#orarea capitalului statutar, au loc înregistrări pe

acest cont, în rest el rămnnd nesc*im"at pe tot parcursul activităţii economicofinanciare.

5oldul acestui cont este creditor #i reflectă mărimea capitalului social la sfr#itul anului de

gestiune. 4nformaţia dată se reflectă în 0ilanţul conta"il în capitolul $ Capital propriu9, rndul%2= #i în )aportul privind flu'ul capitalului propriu9, rndul =1=. 6ceastă informaţie tre"uie să

corespundă cu mărimea capitalului social sta"ilită în actul de constituire, statut ane'a $3. (n

cazul nostru aceasta corespunde #i constituie ? 22> 2? lei.

7videnţa analitică poate fi ţinută în dependenţă de tipul societăţii, în cazul nostru pe acţionari,

unde în re8i2tr"l a2o'ia*ilor ane'a ..3 se indică datele despre fiecare acţionar numele,

prenumele, datele de identitate, adresa la domiciliu 3, la 5.6. 5upraten9 în registrul acţionarilor

fiind înregistrate patru persoane. /easemenea date despre valoarea aportului la capitalul social,data intrării în societate, informaţii privind ac*itarea sau neac*itarea părţii sale, retragerea

acţiunilor.

8a societatea analizată, acţionarii au fost înregistraţi concomitent la fondarea acesteia,

acţiunile fiind împărţite în mod egal fiecăruia. /espre modul de ac*itare se va prezenta în cele ce

urmează.

8a constituirea capitalului social al 5.6. 5upraten9 sa ţinut cont de prevederile legale #i ale

standardelor care prevăd mai multe clauze, cum ar fi că capitalul social se formează din

aporturile fondatorilor e'primate în lei, el vărsnduse integral în cel mult luni de la data

înregistrării întreprinderii. -nă la momentul înregistrării tre"uie să se verse de către fiecare

asociat cel puţin %=G din aportul su"scris paragraful 4, capitolul 4 al prezentei lucrări3.

-entru contul $11, în -lanul de conturi sunt prevăzute următoarele su"conturi:

• $111 Capital social9,

• $11! 6cţiuni simple9,

•

$11$ 6cţiuni privilegiate9,• $11% 6porturi ale asociaţilor9,

• $11? Cote de participaţie9.

(nsă aceste su"conturi nu pot e'ista toate concomitent, fiind doar acele care corespund tipului

întreprinderii fond statutar la întreprinderile de stat, acţiuni la societăţile pe acţiuni, aporturi #i

cote la societăţile private, mi'te3. -entru 5.6. 5upraten9, ca de altfel #i pentru toate societăţile

pa acţiuni pot fi desc*ise su"conturile:

• 6cţiuni simple care nu au trecut înregistrarea de stat9,• 6cţiuni simple care au trecut înregistrarea de stat9,

12


13/31

• 6cţiuni privilegiate care nu au trecut înregistrarea de stat9,

• 6cţiuni privilegiate care au trecut înregistrarea de stat9.

/eoarece la 5.6. 5upraten9, acţionarii au decis ca acţiunile să fie doar simple #i toate au trecut

înregistarea de stat, pentru contul $11 este desc*is doar su"contul 6cţiuni simple9 căruia îi

corespunde valoarea de ? 22> 2? lei.

(n calitate de aporturi la capitalul social pot servi att mi+loacele "ăne#ti, fie în monedă

naţională, fie în valută străină, ct #i aporturi ne"ăne#ti, care se înregistrează la valoarea de

intrare. Jaloarea de intare se formează în corespundere cu 5.N.C. valoarea de procurare plus

c*eltuielile de transportHaprovizionare, monta+, instalare, înregistrare de stat, ta'e

nerecupera"ile3.

8a fondarea societăţii analizate !? septem"rie 1>>3 în calitate de aporturi au servit:

1. mi+loace "ăne#tiB!. active nemateriale

$. mi+loace fi'e

%. mărfuri #i materiale.

(n continuare se vor prezenta formulele conta"ile care sau înregistrat în acea perioadă, desigur

în corespundere cu registrele conturilor respective.

1. (n luna decem"rie !=1% sau reflectat mi+loacele "ăne#ti în monedă naţională primite de

la fondatori su" formă de aport la capitalul social al societăţii: Debit contul 242 „Conturi curente în valută na ionalăț ” ! 2$ ? leiB

Credit contul !! „Capital statutar” ! 2$ ? lei

această formulă întocminduse ordinului de plată, e'tras de cont, )egistrul de evidenţă la contul

$11 ECapital statutar9. Clarifica i vă rog dacă au fost depuneri în decem"rie !=1ț $3

!. 6stfel la 5.6. 5upraten9 sa înregistrat formula conta"ilă de reflectare a creanţelor

fondatorilor privind aporturile neac*itate în capitalul statutar al societăţii:

Debit contul ! „Capital nevărsat” $ ?$$ $? leiB

Credit contul !! „Capital statutar” $ ?$$ $? lei

în "aza actului de constituire, notei conta"ile #i )egistrului de evidenţă la contul $11 ECapital

statutar9.

-nă la e'pirarea termenului de luni de la fondare, în conta"ilitate se vor stinge

creanţele fondatorilor prin creditarea contului capitalului nevărsat în corespondenţă cu conturile

unor active ce vor fi depuse în calitate de capital statutar active nemateriale, mi+loace fi'e, titluri

de valoare, materiale, mărfuri, #.a.3. (nsă pentru societăţile pe acţiuni, fondatorii sunt o"ligaţi să

plătească acţiunile su"scrise pnă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în

13


14/31

numerar, care de altfel sa respectat, sau în termen de $= zile de la înregistararea de stat dacă

aportul este în natură capitolul !, paragraful 1, art. 1?2 alin. %3 din Codul civil 3.

1. (n acest caz, formula conta"ilă de reflectare a valorii activelor nemateriale primite de la

fondatori în contul ac*itării aporturilor acestora la capitalul statutar al societăţii licenţa, "revet,

em"lemă comercială3: Debit contul !!! „"ctive nemateriale”

Credit contul ! „Capital nevărsat”

în "aza )egistrului de evidenţă la contul $1$Capital nevărsat9, actului de constituire al

întreprinderii, procesuluiver"al de primirepredare a activelor nemateriale.

!. (n cazul cînd are loc reflectarea valorii mi+loacelor fi'e primite de la fondatori în contul

ac*itării aporturilor acestora în capitalul statutar al societăţii data intrării mi+loacelor fi'e

coincide cu data punerii în funcţiune a acestora3, au fost depuse o clădire, un strung de prelucrarea lemnului #i cteva mi+loace de transport se înregistrează formula conta"ilă:

Debit contul !2 „#i$loace %i&e”


în "aza )egistrului de evidenţă la contul $1$, actului de constituire, procesuluiver"al de primire

predare a mi+loacelor fi'e.

$. (n cazul cînd are loc reflectarea valorii mărfurilor primite de la fondatori în contul

ac*itării aporturilor acestora în capitalul statutar al societăţii clei, faianţă, scndură 3 se

înregistrează formula conta"ilă:

Debit contul 2!' „#ăr%uri”


în "aza )egistrului de evidenţă la contul $1$, actului de

constituire, facturii fiscale.

%. (n cazul cînd are loc reflectarea valorii materialelor primite de la fondatori în contul

ac*itării aporturilor acestora în capitalul statutar al societăţii com"usti"ilul #i piese de sc*im"3

se întocme#te formula conta"ilă:

Debit contul 2!! „#ateriale”

Credit contul ! „ Capital nevărsat”

în "aza )egistrului de evidenţă la contul $1$Capital nevărsat9 iș facturii fiscale.

Capitalul social al societăţilor pe acţiuni poate fi modificat pe parcursul activităţii economico

financiare doar în conformitate cu legislaţia în vigoare. 6stfel ma+orarea capitalului statutar se

face în conformitate cu art. %$ din 8egea privind societăţile pe acţiuni cap. 1, par.13, fie prin

ma+orarea valorii nominale a acţiunilor plasate, fie prin emisiunea de acţiuni suplimentare.

14


15/31

8a ma+orarea capitalului statutar tre"uie de ţinut cont că în calitate de surse de ma+orare a

capitalului la societăţile pe acţiuni în cazul nostru, pot fi capitalul propriu al societăţii în limita

părţii ce depă#e#te capitalul ei statutar #i cel de rezervă sau aporturile primite de la ac*izitorii de

acţiuni. -entru generalizarea informaţiei decontărilor cu fondatorii privind ma+orarea capitalului

statutar se utilizează contul de pasiv ?$ /atorii faţă de fondatori #i alţi participanţi9. (n creditulsu"contului ?$! /atorii privind aporturile în capitalul social9, se reflectă valoarea aporturilor

primite de la fondatori pentru ma+orarea capitalului statutar pînă la înregistarea de stat a

modificărilor introduse în actele de constituire. (n de"it are loc decontarea datoriilor faţă de

fondatori după înregistrarea de stat a modificărilor susmenţionate. 5oldul acestui cont este

creditor #i arată suma datoriilor faţă de fondatori privind aporturile la capitalul statutar al

societăţii #i se ia în calcul la determinarea sumei totale a datoriilor faţă de fondatori reflectat în

0ilanţul conta"il ane'a 23 în capitolul ? /atorii pe termen scurt9.-e parcursul activităţii sale, 5.6. 5upraten9 a înregistrat modificări ale capitalului

social, care sa ma+orat de la ? 22> 2? lei la !$ 2=% lei.

(n cazul cînd are loc mărirea capitalului statutar se pot întocmi acelea#i formule conta"ile ca #i

la constituire, doar că se utilizează contul ?$ /atorii faţă de fondatori9 în loc de $11 ECapital

statutar9 #i $1$ ECapital nevărsat9.

Debit contul !!! „"ctive nemateriale” - la valoarea activelor nemateriale depuse ca aport la

capitalul statutar – 1 $>! >$? leiB

Debit contul !2 „#i$loace %i&e” - la valoarea mi$loacelor %i&e depuse ca aport la capitalul

statutar 11! ??% ?> leiB

Debit contul 2!! „#ateriale” la valoarea materialelor de puse ca aport la

capitalul statutar – $1 >2! % leiB

Debit contul 24! „Casa” la valoarea mi$loacelor băne*ti depuse ca aport la capitalul

social – ! 1 lei

Credit contul +' „Datorii %a,ă de %ondatori *i al,i participan,i” la valoarea totală a

aporturilor la capitalul social – 1% ?2 11! lei.

/upă înregistarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire se întocme#te

formula conta"ilă de decontare a datoriilor faţă de fondatori privind aporturile suplimentare

depuse de ei în capilul statutar.

Debit contul +' „Datorii %a,ă de %ondatori *i al,i participan,i”-

Credit contul !! „Capital statutar” - la valoarea totală a aporturilor la capitalul social –

1% ?2 11! lei.

)ezervele, în general, reprezintă alocări făcute pentru acoperirea pierderilor pro"a"ile,

dezvoltarea unor activităţi, sau alte scopuri. Dormarea lor a devenit o"ligatorie, deoarece, după

15


16/31

cum #tim, în cadrul economiei de piaţă dinamica desfă#urări activităţilor este mult mai înaltă

dect celelalte feluri de economii. 6stfel rezervele se tratează ca o măsură de precauţie pentru

înlăturarea dereglărilor care pot apărea în desfă#urarea normală a activităţii economico

financiare.

(n conta"ilitate e'istă mai multe tipuri de rezerve: cu caracter de capital #i pentru c*eltuieli #i plăţi preliminate. Noi însă le vom studia cele ce ţin de capitalul propriu. (ntreprinderea are

dreptul, iar în unele cazuri o"ligată să creeze rezerve pentru acoperirea pierderilor posi"ile sau

alte scopuri prevăzute de legislaţie. 6stfel rezervele conform modului de constituire #i utilizare

se împart în trei grupe.

-rima grupă, rezervele sta"ilite de legislaţie, contul $!1 /e0erve stabilite de le1isla,ie”,

includ rezervele a căror e'istenţă este sta"ilită de legislaţie 1= G din capitalul statutar3. 8a 5.6.

5upraten9 aceste rezerve constituie % 1? 2= lei ane'a 2, $.13. 6ceste rezerve se formează prinvărsăminte anuale din "eneficiul societăţi, adică din profitul net, care conform legislaţiei nu

tre"uie să fie mai mic de ?G. 6ceste rezerve se utilizează doar la acoperirea pierderii societăţii

sau la ma+orarea capitalului statutar.

6 doua grupă, rezerve prevăzute de statut, contul $!!/e0erve stabilite de statut”,

reprezintă acele rezerve a căror mărime, mod de formare #i utilizare sunt prevăzute de statutul

întreprinderii. 7le sunt destinate stimulării materiale a personalului, dezvoltării sociale #i de

producţie. 8a 5.6. 5upraten9 aceste rezerve constituie % 1? 2= lei ane'a 2, $.13.

6 treia grupă, alte rezerve, contul $!$, include rezervele care nu sunt prevăzute de

legislaţie #i de statut, dar create prin *otărrea adunării generale. 7le sunt destinate de e'emplu

pentru modernizarea întreprinderii, procurării utila+ului #i altor tipuri de active pe termen lung,

dezvoltarea socială #i de producţie. 8a 5.6 5upraten9 aceste rezerve constituie $! % % lei

ane'a 2, $.13.

Conturile destinate pentru conta"ilizarea rezervelor sunt conturi de pasiv. (n creditul lor se

reflectă constituirea rezervelor care se poate face din contul:

profitului nereparizat al anilor precedenţi:

Debit contul 2 „ro%it nereparti0at al anilor preceden i”ț – la valoarea pro%itului

nereparti0at utili0at la constituirea re0ervelor – %? 2> 11= leiB

Credit contul 2! /e0erve stabilite de le1isla,ie” – la valoarea totală re0ervelor stabilite de

le1isla,ie – % 1? 2= leiB

Credit contul 22 /e0erve stabilite de statut” la valoarea totală a re0ervelor stabilite de

statut – % 1? 2= leiB

Credit contul 2 "lte re0erve” – la valoarea totală a altor re0erve – $!%% leiB

16


17/31

profitului anului de gestiune:

Debit contul 4 „ro%it utili0at al anului de 1estiune”

Credit contul 2! /e0erve stabilite de le1isla,ie”3 22 ”3 2 „"lte

re0erve”

(n de"itul conturilor de rezerve se reflectă utilizarea lor: ma+orarea capitalului social:

Debit contul 2 „"lte re0erve”

Credit contul !! „Capital statutar”

decontarea diferenţelor nefavora"ile de curs valutar aferente aporturilor la capitalul statutar:

Debit contul 2! /e0erve stabilite de le1isla,ie”3 22 ...................”3 2 „"lte re0erve”

Credit contul !2 „Capital suplimentar”

reflectarea acoperirii pierderilor anilor precedenţi: Debit contul 2! /e0erve stabilite de le1isla,ie”3 22 ...........................”3 2 „"lte

re0erve”

Credit contul 2 „ro%it (pierdere neacoperită) a anilor preceden,i

calcularea dividendelor fi'ate privind acţiunile privilegiate:

Debit contul 2! ...................”3 22 „/e0erve”

Credit contul +' „Datorii %a,ă de %ondatori *i al,i paricipan,i”

5oldul conturilor de rezerve este creditor #i reprezintă soldul rezervelor respective la finele

perioadei de gestiune, reflectnduse în capitolul $ Capital propriu9 din "ilanţ.

54 Co%tabilitatea pro+it"l"i %erepartizat )i a 'apital"l"i 2e'"%&ar

(n -lanul de conturi conta"ile, clasa a $a conţine patru grupe de conturi. /espre

conta"ilizarea primelor două grupe, Capitalul statutar #i suplimentar9 #i )ezerve9, autorul a

relatat în paragrafele precedente, iar despre conta"ilizarea -rofitului nerepartizat pierdere

neacoperită39 #i Capitalului suplimentar9 se va vor"i în continuare.7'istă situaţii cnd după ce sa prezentat raportul financiar pe perioada de gestiune, în

urma efectuării inventarierii sau depistat erori comise în anii precedenţi la determinarea valorii

de intrare a activelor pe termen lung #i curente, la calcularea uzurii activelor, la reflectarea

creanţelor #i datoriilor. 6stfel în conta"ilitate se permite de a trece aceste rezultate la ma+orarea

sau mic#orarea activelor respective. -entru generalizarea informaţiei privind rezultatele

financiare ale anilor precedenţi, depistate în anul de gestiune curent este destinat contul de

regularizare 550 Core'tarea rez"ltatelor perioa&ei pre'e&e%te. (n credit se reflectăma+orarea profitului #i diminuarea pierderilor anilor precedenţi constatate în anul de gestiune, iar

17


18/31

in de"it, diminuarea profitului #i ma+orarea pierderilor aferente anilor precedenţi. 5.6.

5upraten9 nu a avut corectări ale rezultatelor perioadei precedente.

@tilizarea profitului anului de gestiune curent se face în conformitate cu legislaţia în vigoare

conform căreia întreprinderea poate utiliza profitul pentru plata dividendelor, constituirea

rezervelor sau alte scopuri sta"ilite de fondatori. /ecizia privind utilizarea profitului se ia încazul nostru de către consiliul societăţii.

-entru generalizarea informaţiei privind utilizarea profitul utilizat al anului de gestiune este

destinat contul de activ 55> Pro+it "tilizat al a%"l"i &e 8e2ti"%e . (n de"it se reflectă sumele

profitului utilizat al anului de gestiune, iar în credit, decontarea acestor sume la reformarea

0ilanţului conta"il. 5oldul de"itor reprezintă suma profitului utilizat al anului de gestiune curent

la finele perioadei degestiune, reflectnduse în "ilanţ cu cifre negative în capitolul $ Capital

propriu9 din "ilanţ.-e parcursul anului !=11, 5.6. 5upraten9 a înregistrat un profit în sumă de %? 2> 11= lei, care

însă nu sa utilizat, rămnnd astfel la dispoziţia societăţii.

-rofitul net pierderea netă3 al anului de gestiune curent reprezintă un indicator de rezultat, el

calculnduse la sfr#itul perioadei de gestiune ca diferenţa dintre veniturile #i c*eltuielile

reflectate în conta"ilitate, după ac*itarea impozitelor #i altor plăţi o"ligatorii. -entru reflectarea

informaţiei date se utilizează contul 555 Pro+it %et (pier&ere! al perioa&ei &e 8e2ti"%e. (n

creditul contului se reflectă suma profitului net #i decontarea pierderii nete a anului de gestiune,

iar în de"it, suma pierderii nete, reflectarea profitului utilizat #i decontarea profitului net al

anului de gestiune curent. 6stfel soldul contului poate fi creditor în cazul constatării profitului,

sau de"itor, în cazul pierderii.

&odul de formare al profitului net pierderii nete3 este prezentat în fig. !.1.

O)5 5)8

18

Co2t"l =


19/31

Fi84 .404 Mo&"l &e +ormare a pro+it"l"i %et (pier&erii %ete!

Sursa5 "nali0a rapoartelor %inanciare 3 manual 6. iriulnicova3 7.aladiȚ 82.9.

-entru evidenţa analitică se utilizează su"conturile:

$$$1 -rofit net al perioadei de gestiune9,$$$! -ierdere netă a perioadei gestiune9

-entru determinarea sumei profitului net, însă se utilizează contul $?1 )ezultat financiar

total9. 6cest cont se desc*ide doar la sfr#itul anului #i în acest cont se trec veniturile #i

c*eltuielile din toate activităţile, inclusiv #i c*eltuielile economiile3 privind impozitul pe venit.

/iferenţa dintre rula+ul de"itor #i cel creditor reprezintă rezultatul financiar net profit sau

pierdere3.

(n continuare vom reflecta formulele conta"ile pentru evidenţa profitului net pierderii nete3,

pentru anul de gestiune !=11, la 5.6. 5upraten9:

13 decontarea la finele anului de gestiune curent la rezultatul financiar a veniturilor în "aza

)egistrului de evidenţă la contul $?1, ane'a 1= 3:

Debit contul :!! „7enituri din v;n0ări” – la suma totală a venitului din v;n0ări –

?12 ??$ =>?,%> leiB

Debit contul :!2 „"lte venituri opera,ionale” – la suma totală a altor venituri opera,ionale –

1% %= 2%!,=1 leiB

Debit contul :2! „7enituri din activitatea de investi,ii” – la suma totală a venitului din

activitatea de investi,ii – 2 !1,%! leiB

Debit contul :22 „7enituri din activitatea %inanciară” – la suma totală a venitului din

activitatea de investi,ii – $$ $ =$=,>$ leiB

Credit contul +! „/e0ultat %inanciar total” – la suma totală a veniturilor perioadei –

? %2 !!>,2? lei.

!3 decontarea la finele anului de gestiune curent la rezultatul financiar total a c*eltuielilor, în

"aza registrului de evidenţă la contul $?1, ane'a 1= 3:

19

C,elt"ieli (e'o%omii! pri=i%&impozit"l pe =e%it

Pro+it"l (pier&erea! perioa&ei &e8e2ti"%e p


20/31

Debit contul +! „/e0ultat %inanciar total” – la suma totală a c


21/31

este creditor în cazul e'istenţei profitului nerepartizat al anilor precedenţi, sau de"itor, în cazul

e'istenţei pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi, reflectnduse respectiv cu cifre ordinare

sau negative în capitolul $ Capital propriu9 din "ilanţ.

8a 5.6. 5upraten9 pe parcursul anului de gestiune !=11, în corespondenţă cu contul $$! sau

întocmit următoarele formule conta"ile ane'a $3:13 reflectarea sumei profitului net al anului de gestiune curent în "aza registrului de evidenţă la

contul $$! -rofit nerepartizat al anilor precedenţi93:

Debit contul „ro%it net (pierdere) alperioadei de 1estiune” > !!1 >??,% leiB

Credit contul 2 „ro%it nereparti0at al anilor preceden,i” > !!1 >??,% lei

în cazul cnd întreprinderea a o"ţinut profit, iar în cazul cnd se va o"ţine pierdere se va face

formula inversă 3.

!3 reflectarea sumei profitului anilor precedenţi constatate în anul de gestiune curent: Debit contul ! „Corectarea re0ultatelor perioadei precedente”

Credit contul 2 „ro%it nereparti0at al anilor preceden,i”

5.6. 5upraten na înregistrat a#a operaţiune3.

$3 reflectarea mi+loacelor "ăne#ti cu destinaţie specială, la profitul nerepartizat al anilor

precedenţi registrul de evidenţă la contul $$! -rofit nerepartizat al anilor precedenţi9 , 6ne'a

$.13:

Debit contul 42 „=inan,ări *i încasări cu destina,ie specială” !1 $2,== leiB

Credit contul 2 „ro%it nerepari0at al anilor preceden,i” !1 $2,== lei

Capital"l 2e'"%&ar reprezintă alături de capitalul statutar, rezerve #i profit, o parte a capitalului

propriu. 7l este compus din diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii

#i su"venţiile de stat.

-entru reflectarea îm conta"ilitate a diferenţelor din reevalurea activelor pe termen lung

se utilizează actul de reevaluare a activelor pe termen lung .

7videnţa sintetică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung se face cu a+utorul

contului de pasiv 5>0 Di+ere%*e &i% ree=al"area a'ti=elor pe terme% l"%8 , unde în credit se

reflectă ecarturile de reevaluare a activelor pe termen lung, iar în de"it sumele reducerilor din

reevaluare. 5oldul contului poate fi att creditor, ct #i de"itor. Creditor este în cazul cnd suma

ecartului de reevaluare depă#e#te suma reducerilor, reflectnduse în 0ilanţul conta"il #i )aportul

privind flu'ul capitalului propriu cu cifre pozitive. /e"itor în cazul cnd suma reducerilor de

reevaluare depă#e#te suma ecartului #i se reflectă în rapoartele financiare cu cifre negative în

paranteze3.

8a societatea pe acţiuni 5upraten9 nu au avut mi#cări pe contul dat, înregistrnduse att la

începutul, ct #i la sfr#itul anului un sold pozitiv în sumă de 1> 1! lei.

21


22/31

8a reflectarea diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung în componenţa capitalului

propriu al întreprinderii sa întocmit formula conta"ilă:

a3 la suma ecartului de reevaluare ma+orării valorii mi+loacelor fi'e:

Debit contul !2 „#i$loace %i&e” 1> 1! leiB

Credit contul 4! „Di%eren,e din reevaluarea activelor pe termen lun1” 1> 1! lei

/iferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung figurează în componenţa capitalului

propriu pnă la ie#irea activelor pe termen lung reevaluate. Cnd se întmplă aceasta, diferenţele

se trec la veniturile din activitatea din investiţii prin formula conta"ilă:

Debit contul 4! „Di%eren,e din reevaluarea activelor pe termen lun1”

Credit contul :2! „ 7enituri din activitatea de investi,ii”

O altă parte componentă a capitalului secundar o reprezintă su"venţiile de stat, care reprezintă

un a+utor de stat acordat întreprinderii su" forma unor transferuri de resurse în sc*im"ulrespectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia. 7videnţa sintetică a

su"venţiilor de stat se face cu a+utorul contului de pasiv 5>. S"b=e%*ii, iar cea analitică se ţine

pe fiecare su"venţie primită.

5.6. 5upraten9 nu a "eneficiat de anumite su"venţii din partea statutului, deoarece

practică acea activitate de antreprenoriat, comerţul cu ridicata #i amănuntul, care în )epu"lica

&oldova ocupă primul loc #i în comparaţie cu celelalte activităţi agricultură, industrie3 este mult

prea avansat, deaceea statul acordă mai mult su"venţii întreprinderilor care activează în acele

domenii, deasemenea acele care încadreză în activitatea sa un personal voluminos, astfel

reducnd #oma+ul.

>4 Mo&"l &e


23/31

rezerveB

profit nerepartizat pierdere neacoperită3B

capital secundarB

5pre deose"ire de 0ilanţul conta"il, care conţine informaţii privind mărimea

elementelor capitalului la o dată anumită, )aportului privind flu'ul capitalului propriu conţineinformaţii #i cu privire la ma+orarea sau mic#orarea acestora în cursul perioadei de gestiune.

Sol&"l la +i%ele Sol&"l la +i%elea%"l"i &e 8e2ti"%e 6%'a2at - Co%2"mat ? perioa&ei &e

pre'e&e%t 8e2ti"%e '"re%te

&odul de întocmire a )aportului privind flu'ul capitalului propriu constă în completarea

fiecărui rnd în "aza soldurilor #i rula+elor din conturile clasei $ a -lanului de conturi conta"ile,

ţinnduse cont că ma+oritatea conturilor acestei clase sunt conturi de pasiv cu e'cepţia conturilor

$1$ Capital nevărsat9, $1% Capital retras9 #i $$% /ividende plătite în avans9, care sunt

conturi de activ.

(n coloana % a )aportului privind flu'ul capitalului propriu ane'a 23 8a finele anului de

gestiune precedent9 se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate cu cifre

pozitive3 , iar cu cifre negative în paranteze3 , soldurile de"itoare iniţiale.

(n coloana ? (ncasat calculat39 se arată cu cifre o"i#nuite rula+ele creditoare aferente

conturilor de pasiv din clasa $ Capital propriu9, iar cu cifre negative L rula+ele de"itoare

aferente conturilor de pasiv din clasa a $a Capital propriu9. (n coloana Consumat virat39 sereflectă cu cifre o"i#nuite rula+ele de"itoare aferente conturilor de pasiv a clasei $, iar cu cifre

negative L rula+ele creditoare aferente conturilor de activ.

(n coloana 8a finele perioadei de gestiune curente9 se completează în "aza soldurilor finale

aferente conturilor de conta"ilizare a capitalului propriu: soldurile creditoare se reflectă cu cifre

o"i#nuite fără paranteze3, iar cele de"itoare L cu cifre negative în paranteze3.

(n postul Capitalul statutar9, al cărui cod în raport reprezintă rd.=1=, se reflectă mărimea

valorii privind aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul acesteia, conta"ilizată princontul $11 Capital statutar9. Conform operaţiunilor economice efectuate la 5.6. 5upraten9,

mărimea capitalului statutar 6ne'a 2, 0ilanţul conta"il3 a constituit la începutul perioadei ? 22>

2? lei, iar pe parcursul activităţii întreprinderea a înregistrat mi#cări la acest cont. 6stfel,

mărimea capitalului social conform /eciziei privind înregistrarea mi#cărilor a constituit

!$ 2=% lei.

(n postul Capitalul suplimentar9cod rd.=!=3 se reflectă flu'ul capitalului suplimentar

diferenţele dintre preţul de realizare a acţiunilor #i valoarea nominală a acestora, precum #idiferenţele de curs aferente aporturilor valutare la capitalul statutar3. 6ici mai tre"uie să se ţină

23


24/31

cont de faptul că soldul contului $1! poate fi att de"itor se va reflecta în paranteze3, ct #i

creditor se va reflecta cu cifre o"i#nuite3. 8a 5.6. 5upraten9 pe parcursul anului !=11 nu au

avut vnzarea sau cumpărarea acţiunilor #i respectiv nici diferenţe de preţ, deasemena nu sau

înregistrat diferenţe de curs aferente aporturilor valutare la capitalul statutar.

(n postul Capitalul nevărsat9 cod rd.=$=3 unde după cum sa relatat, se reflectă e'istenţa saumodificarea datoriilor fondatorilor la capitalul statutar, se reflectă în raport cu a+utorul datelor de

la contul $1$ Capital nevărsat9 numai cu cifre negative. 8a 5.6 5upraten9, acţionarii nu au

datorii privind ac*itarea acţiunilor #i deci rd.=$= nu se va completa.

(n postul Capital retras9 cod rd.=%=3 se reflectă informaţia privind e'istenţa #i mi#carea

acţiunilor proprii răscumpărate, folosind datele de la contul $1% Capital retras9. (n coloana ? se

reflectă ma+orarea soldului acţiunilor răscumpărate, iar în coloana L mic#orarea acestora prin

anulare sau revnzare. 5.6. 5upraten9 a avut asemenea operaţiuni în timpul anului, deci în)aportul privind flu'ul capitalului propriu, rd.=%= se va completa suma de %!? %?= lei în

paranteze.

(n postul Aotal c.1 se reflectă suma totală din capitolul 4, calculată după relaţia: rd.=1=Mrd.=!=

rd.=$=rd.=%=.

(n capitolul ! se reflectă informaţia privind flu'ul capitalului de rezervă al întreprinderii, care

cuprinde trei grupe:

)ezerve prevăzute de legislaţie9,cod rd.==, respectiv informaţia de la contul $!1, care

pentru !=11 se înregistrează suma de % 1? 2= lei.

)ezerve prevăzute de statut9, cod rd.==, informaţia de la contul $!! #i anume suma de

% 1? 2= lei.

E6lte rezerve9 cod rd.=2=, informaţia de la contul $!$, cu aceea#i denumire care pentru

societatea analizată au constituit $! % % lei.

(n postul Aotal c.!cod rd =>=3 se reflectă mărimea integrală a rezervelor care se calculează

după relaţia: rd.==Mrd ==Mrd =2=.

8a 5.6. 5upraten9 suma totală a rezervelor la începutul anului constituie %1 >=2 =22 lei.

(n continuare se completează informaţia din capitolul $ -rofitul nerepartizat9 pierderea

neacoperită3 al întreprinderii care se compune din mai multe posturi:

Corectarea rezultatelor perioadelor precedente9 cod rd.1==, care reflectă corectările efectuate

în perioada de gestiune referitoare la indicii anilor precedenţidiferenţă su" formă de profit al

anului precedent L coloana ?, sau diferenţă su" formă de pierdere a anilor precedenţi Lcoloana

3,5.6. 5upraten9 na înregistrat corectări ale rezutatelor precedente3B

-rofitul nereparizat al anilor precedenţi9 cod rd.11=3 care reflectă informaţia despre e'istenţa

#i mi#carea profitului nerepartizat sau pierderii neacoperite. 4nformaţia necesară se ia de la contul

24


25/31


26/31

6%',eiere

Capitalul propriu necesită o atenţie deose"ită în cadrul activităţii antreprenoriale, el +ucnd un

rol deose"it în patrimoniul întreprinderii. /upă cum sa menţionat, capitalul propriu reprezintă

sursele de finanţare proprii ale activelor întreprinderii.Conta"ilitatea capitalului propriu la societatea analizată este organizată în "aza politicii de

conta"ilitate, care reprezentnd o totalitate de convenţii, principii, reguli, metode #i procedee dă

posi"ilitatea unei organizări eficiente a conta"ilităţii acestuia. 7videnţa capitalului în cadrul

societăţii analizate se face cu a+utorul programei automatizate, fapt ce u#urează att activitatea

conta"ilului, ct #i minimizează riscul de apariţie a erorilor. &odul de completare a registrelor

privind conta"ilitatea capitalului propriu se efectuează prin intermediul Furnalelorordere a clasei

a $a #i ca "ază pentru înregistrările conta"ile servesc deciziile Consiliului societăţii #i 5tatutul,

precum #i deciziile luate de pe urma analizei raporturilor auditorilor. 6nual se întocme#te

)aportul privind flu'ul capitalului propriu, care reflectă o informaţie mai largă despre conturile

clasei a treia, spre deose"ire de informaţia din 0ilanţ.

Aotu#i în înc*eiere se pot menţiona toate neregularităţile #i nea+unsurile constatate la 5.6.

E5upraten9, care fie îngreunează procesul economic al acesteia, fie duc la încălcarea legislaţiei în

vigoare #i în rezultat apariţia unor c*eltuieli suplimentare privind amenzile.

(n primul rnd, în ceea ce prive#te capitalul propriu #i pasivele în general, se o"servă că

societatea se află intro situaţie complicată, deoarece coeficientul de autonomie este su" nivelul

recomandat de =,?. 6stfel societatea analizată are riscul de a nu se putea ac*ita cu datoriile sale,

în cazul în care aceasta ar fi la moment iminentă, deaceea societatea tre"uie să#i reducă

considera"il aceste datorii creditoare. 5ocietatea ar putea să utilizeze profitul din anul curent sau

anii precedenţi la ac*itarea unei părţi din aceste datorii.

(n al doilea rnd la 5.6. 5upraten9, după cum sa menţionat, ţinerea evidenţei conta"ile se

ţine cu a+utorul programei informatice, totu#i unele registre care tre"uie să fie #i în formă scrisă,

lipsesc, fapt care duce la cre#terea riscului de apariţie a amenzilor astfel crescnd c*eltuielile

operaţionale.

(n al treilea rnd, la societatea analizată sa o"servat lipsa politicii de conta"ilitate, în formă

scrisă #i apro"ată, însă în conformitate cu 8egea conta"ilităţii, politica de conta"ilitate este un

element o"ligatoriu pentru orice agent economic.

/esigur au apărut situaţii necontrola"ile de către societate, ce ţin de mediul e'tern, cum ar fi

cre#terea preţurilor la materia primă, mărfuri, com"usti"il sau energie electrică, totodată a crescut

#i cererea la "unurile #i mărfurile societăţii, aceasta e'plicnduse prin cre#terea lucrărilor de

construcţii apărute în ultima perioadă. 6stfel, pe termen scurt, societatea nu este afectată de

26


27/31

aceste ma+orări ale preţurilor la materiile prime, însă pe termen lung se o"servă tendinţa de

mic#orare a volumului lucrărilor de construcţii, în rezultat se va reduce #i cererea la materialele

de construcţii.

27


28/31

Biblio8ra+ia

I4 A'te %ormati=e

1.1. 8egea conta"ilită ii nr. 11$XJ4 din !.=%.!==. (n:ț #onitorul O%icial al

/epublicii #oldova. !==, nr. >=>$, art. $>>.

1.!. 8egea privind societăţile pe acţiuni, nr.11$%X444 din ! aprilie 1>>. (n:

#onitorul O%icial al /epublicii #oldova, nr.>?@2 din !2.A:.!??'3 cu

modi%icările *i completările ulterioare.

1.$. Codul Discal al )epu"licii &oldova nr. 11$ din !%.=%.1>>. (n:

#onitorul O%icial al /epublicii #oldova Bdi ie specială.ț !==, pag.% cu modificările iș

completările în conformitate cu 8egea -arlamentului nr. ?= din =$.=%.!=1?.1.%. 5tandardul Na ional de Conta"ilitate -rezentarea situa iilor financiare9ț ț

nr. 112 din =.=2.!=1$. (n: #onitorul O%icial al /epublicii #oldova. !=1$, nr. 1121,art. 1!!%.

1.?. 5tandardul Na ional de Conta"ilitate -olitici conta"ile, modificări aleț

astimărilor conta"ile, erori i evenimente ulterioare9 nr. 112 din =.=2.!=1$.ș (n:

#onitorul O%icial al /epublicii #oldova. !=1$, nr. 1121, art. 1!!%.1.. -lanul general de conturi conta"ile nr. 1?$% din !!.1=.!=1$. (n: #onitorul

O%icial al /epublicii #oldova. !=1$, nr. !$$!$, art. 1?$%.1.. Ordinul &inistrului Dinan elor nr. = din !>.=?.!=1! cu privire laț

apro"area )egulamentului privind inventarierea. (n: #onitorul O%icial al /epublicii

#oldova. !=1!, nr. 11>, art. >?$.1.2. -lanul de dezvoltare a conta"ilită ii i auditului în sectorul corporativ peț ș

anii !==>!=1%, apro"at prin ;otărîrea


29/31

!.>. Conta"ilitatea financiară, ediţia a 44a. Colectiv de autori. L C*i#inău, 6C6-, !==$. L %= p.

!.1=. /icţionar de economie HH coordonator N. /o"rotă. 0ucure#ti, 7ditura economică, 1>>>.

!.11. Deleagă N. Aratat de conta"ilitate financiară Jol 444, 0ucure#ti, 7conomica, 1>>2. L p.

!.1!. ;oromnea 7. Aratat de conta"ilitate H teorii, concepţie, principii, standarde. Jol.4. 4a#i,

5edcom 8i"ris, !==1. L p.!.1$. &orariu 6. 6uditul financiarconta"il, 0ucure#ti, 7ditura economica,!==1.

!.1%. Needles 0. 7., 6nderson ;.)., Caldell F. C. -rincipiile de "ază ale conta"ilităţii. 7diţia a

Ja. C*i#inău, 6)C, !===. L 1!%= p.

!.1?. )istea &., /umitru C. Conta"ilitatea financiară. 0ucure#ti, &ărgăritar, !==!. L p.

!.1. Aa"ără N. Conta"ilitatea Naţională. 7diţia a 444a, 4a#i , Aipo &oldova, !==1. L p.

!.1. iriulnicova N., -aladiHȚ 6naliza rapoartelor financiare, manual. C*i#inău, 6C6-, !=11. L

?2$ p.

III4 Arti'ole &i% pre2a perio&i'

$.1. 0ălănuţă J. /iagnosticul #i estimarea surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii #i

eficienţei utilizării pasivelor HH Conta"ilitate #i audit, 1>>>, nr. 1=, p. %1%.

$.!. 0otnari N. 7ficientizarea procesului de constituire a capitalului întreprinderii HH 6nalele

657&, !==1, vol. 1, p. $11$1%.

$.$. 0otnari N. -articularităţile structurii capitalului în întreprinderile industriale din )epu"lica

&oldova HH 7conomie #i Dinanţe, !==1, nr. %, p. !>$!.

$.%. 0îrcă 6. 6specte comparative ale conta"ilităţii rezervelor pentru acţiuni proprii HH

7conomica, !==, nr. 1, p. 1=%1=2.

$.?. Caun J. Capitalul #i formele lui contemporane HH 6nalele 657& , !==?, vol.$, p. 1!1$1.

$.. C*irilov. N. 7senţa economică a capitalului propriu HH 6nalele 6A4C L !==!, an. !==$, vol.

!$3, p. 1!1.

$.. Co+ocaru -.. Corelaţia dintre procesul de reproducţie #i structura capitalului propriu în

economia &oldovei HH 7conomie #i finanţe, !==1, nr. $, p. $!$.

$.2. Constantin . Capitalul social #i înregistrarea acestuia în evidenţa conta"ilă HH


30/31

$.1!. 5andu. &. 6specte privind constituirea #i utilizarea rezervelor cu caracter specific HH


31/31

ANE$E

proiect capitalul propriu asem

Documents