ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CATEDRA MANAGEMENT

CRISTEA Elena

CĂ I DE PERFECŢIONARE A PROCESULUI DE

INTEGRARE ÎN MEDIUL EXTERN DE ACTIVITATE(pe

baza materialelor S.A. “Combinatul auto №4”)

TEZĂ DE LICENŢĂ

Specialitatea 363.1 Business şi administrare

Autor:

Student gr. BA- 117

Admis la susţinere învăţămînt cu frecvenţa la zi

Şef catedră: CRISTEA Elena

conf. univ. numele prenumele ________________

______________ Conducător ştiinţific:

”__” __________ Decan SOLCAN Angela

_________________

Chişinău - 2014

Declaraţia pe propria răspundere

Subsemnatul (a), Cristea Elena absolventa al Facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor al

Academiei de Studii Economici din Moldova, specializarea Business şi Administrare, declar pe

propria răspundere că teza de licenţă pe tema “ Căi de perfecţionare a procesului de integrare a

firmei iîn mediul extern de activitate” (pe baza materialelor S.A. “Combinatul auto №4” ) a fost

elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de

învăţămînt superior din ţară sau din străinătate.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teza de licenţă, inclusiv cele din Internet,

sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

• fragmentele de tex sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinînd referinţa

precisă a sursei;

• redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;

• rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalui.

_______________________

_______________________

2

I. Abordarea teoretica a conceptului de mediu extern al firmei

1.1.Rolul şi importanţa mediului extern în activitatea firmei ......................................6

1.2. Definire, esenţă, şi factorii de influenţă a mediului în activitatea firmei ..................11

1.3. Modalităţi de integrare a firmei în mediul extern de activitate ........................................15

II. Analiza activităţii S.A.”Combinatul Auto №4”

2.1. Prezentarea generală a întreprinderii.................................................................21

2.2. Analiza indicatorilor economici ai activităţii S.A”Combinatul Auto №4 ................28

III:S.A”Combinatul auto №4” şi interacţiunea cu mediul extern.

3.1Factorii din mediul extern ce influenţează activitatea eficientă a firmei....................35

3.2. Căi de perfecţionare a relaţilor S.A:Combinatul Auto №4 cu mediul extern.........41

Concluzii............................................................................................................................52

Bibliografie ..................................................................................................................................55

Anexe ......................................................................................................................................57

3

Introducere

Importaţa şi actualitatea temei O organizaţie trebuie să se adapteze în permanenţă la

schimbările rapide pe care au loc în exteriorul organizaţiei. Ea trebuie să adopte structuri mai

puţin formale, mai descentralizate şi specializate pe activităţi şi preocupări, structuri care pot fi

adopte rapid şi mai eficace, în funcţie de schimbări.

Motivaţia înfiinţării, organizării şi funcţionării unei întreprinderi este dată de cererea de

produse şi servicii care se manifestă pe piaţă. Aceasta îi determină atât profitul cât şi condiţiile în

care urmează a acţiona. Funcţionalitatea acesteia impune însă asigurarea(alături de alţi factori de

producţie) a resurselor materiale şi tehnice necesare în concordanţă cu volumul de activitate

definit, în raport cu cererile de consum care se manifestă pe piaţă din aval.

Fiecare societate ca sa fie prosperă are nevoie de diferite bunuri si servicii,care pot fi

asigurate prin produceţia proprie sau prin cumpararea acestora.Datorita unor nevoi care sunt din

ce in ce mai mari, obeţinerea se realizează prin actul de cumparare,astfel extinde producaătorii

specializaţi

Economia Republicii Moldova se află la etapa de tranziţie de la economia de comandă

la economia de piaţă, astfel în mediul de afaceri apar multe schimbări întrucât întreprinderile

trebuie în contiunuu să analizeze mediul de afaceri în care funcţionează. In procesul său de

dezvoltare întreprinderea este influenţată de diferiţi factori din mediul extern. Prin mediul extern

al întreprinderii se înţelege ansamblu de factori externi acesteia, factori a căror existenţă este

susceptibilă de a-i influenţa comportamentul şi performanţelor sale, afectând-o într-un fel al său.

Deoarece impactul poate fi direct (acţiunile concurenţilor, furnizorilor, clienţilor, intermediarilor,

etc.) sau indirect(schimbări generale în climatul de afaceri.

Scopul lucrării date este de a analiza mediul extern, micro-mediului și macro-mediului,

analizele realizate la acest nivel au scopul de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de

activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate întreprinderile trebuie să le cunoască

şi să le stăpânească pentru a supravieţui.Obiectivele de investigare:

1 .Utilizarea a mai multor surse de informații pentru a putea face o analiză cit mai obiective

asupra acestei teme;

2.Analiza factorilor din mediul extern al S.A” Combinatul Auto №4".

4

3.Studierea situaţiei financiare a întreprinderii pe anii 2011-2012 şi care dintre factori a

influenţat situaţia existentă la acest moment, etc

Am utilizat diferite articole din diferite reviste, ziare de specialitate, am ţinut şi cont de legislaţia

existentă la momentul actual care are tangenţe cu tema studiată.

Metodologia cercetării din analiza mediul extern ce influienţează actvitatea firmei.

Au fost analizaţi factorii de influenţă a eficientei servicilor de transport auto în cadrul sistemului

de transport auto internaţional,precum şi elementele formării acestuia.

Baza informaaţională o constitue lucrările savanţilor autohtoni si straini cît şi teoria

managmentului firmei.In studiu au fost analizate metode economice de cercetare,cum ar fi

analiza şi sinteza economico- financiară.

Descrierea concisă a fiecărui dintre capitolele tezei obiectivele tezei au determinat

sructura ei: introducerea, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia şi anexe.

În introducere sunt prezentate şi formulate actualitatea problemei, scopul şi sarcinile

cercetării, obiectul cercetării şi practică a tezei.

În primul capitol  se descrie” Abordarea teoretică a conceptului de mediu extern al firmei”.

Ulterior primul capitol este devizat în două secţiuni: prima secţiune este studierea mediului

extern ( micro şi macromediul); a doua secţiune este trăsăturile caracteristice ale relaţiilor dintre

întreprindere şi mediul său extern. Abordarea într-o concepţie sistemică, firmele prezintă un

ansamblu de trăsături care definesc atât specificul obiectivelor lor, cît şi nivelul atins în

transpunerea practică a acestora. Factorii din mediul extern ce influenţează activitatea eficientă a

firmei. Mediul extern al întreprinderii este ansamblul factorilor externi, factori a căror existenţă

este susceptibilă de a-i influenţa comportamentul şi performanţele sale, afectând-o într-un fel sau

altul. În capitolul doi „Analiza indicatorilor financiari ai S.A”Combinatul Auto №4 2011-2012”

se detailează informaţia despre situaţia economico-financiară a întreprinderii. Capitolul doi este

foarte important din motivul că în acest capitol este descrisă întreprinderea analizată, după forma

organizatorică şi cum are loc legătura reciprocă dintre subdiviziunile întreprinderii şi dacă există

această legătură la întreprinderea analizată. În capitol doi sunt analizaţi indicatorii economico-

financiari din cadrul întreprinderii, care este abaterea indicatorilor daţi de la an la an. Analiza

dată a fost făcută în baza Rapoartelor financiare din anii 2011, 2012 de la întreprinderea S.A.

"Combinaţia Auto №4". În cel de-al treilea capitol sunt analizate relaţiile dintre întreprinderea

S.A "Combinatul Auto №4" şi factorii din mediul extern. Care dintre factorii specificaţi în

primul capitol a influenţat întreprinderea în ultimii ani. În acest capitol am analizat şi care sunt

tendinţele de dezvoltare a relaţiilor dintre întreprinderea S.A "Combinatul Auto №4". Concluzia

am realizato din cercetările efectuate la S.A. "Combinatul Auto №4".

5

I. Abordarea teoretica a conceptului de mediu extern al firmei

1.1Esenţa, rolul şi importanţa mediului extern în activitatea firmei

Intreprinderile şi organizaţile în general nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc prin care se

satisfac anumite nevoi ale societăţii, în primul rând ale pieţei interne şi externe, ale mediului

extern în cadrul căruia organizaţia sau întreprinderea se constituie şi se dezvoltă.

O influenţă asupra rezultatelor activităţii întreprinderii o are mediul extern în care aceasta

activează, fizionomia şi mecanismul lui de funcţionare precum şi capacitatea întreprinderii de a

fructifica oportunităţile şi a evita primejdiile pe care acesta le furnizează, prin sincronizarea

acţiunilor ei cu schimbările din configuraţia mediului. In urma acestuia , se impune cu

necesitatea cunoaşterii conţinutului şi a cerinţelor mediului, precum şi a modificărilor cantitative

şi calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluţiei viitoare a mediului, astfel încît

întreprinderea să se poată adapta la noua lui structură. Cunoaşterea caracteristicilor şi a

mutaţiilor intervenite în structura mediului extern este o condiţie fundamentală a satisfacerii

cantitative şi calitative a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprindere, necesităţi

aflate în continuă creştere şi diversificare, care trebuie să stea la baza elaborării unor strategii

realiste, bine fundamentate ştiinţific. Ca sistem dinamic, socio-economic, întreprinderea preia

din mediul extern resursele de care are nevoie le introduce în procese specifice, din care rezultă

produse, servicii sau lucrări care vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. In acest sens,

întreprinderea este o componentă de bază a mediului extern, ca un sistem de intrări (din mediul

extern), procese şi ieşiri (către mediul extern). Prin intrări, întreprinderea se adaptează la mediu,

iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul. Despre activitatea întreprinderilor în literatura de

specialitate exista încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern.

Astfel la modul cel mai general Ph. Kotler consideră ca mediul reprezintă totalitatea forţelor

necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din

participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi

menţine tranzacţii avantajoase.[2.7,p2009-223]. La rîndul său, un alt autor insistă pe necesitatea

tratării mediului extern în strînsă corelare cu calitatea vieţii pe care, de altfel, o condiţionează

decisive. După cum calitatea vieţii este definită printr-o multitudine de componente, la fel şi

mediul extern trebuie definit prin multitudinea elementelor sale componente, numite factori de

mediu, care influenţează într-un mod specific calitatea vieţii.Cu toate ca aceste definiţii au fost

diferit selectate se poate de menţionat că "mediul extern exprimă ansamblu unităţilor economice

a instituţiilor financiar bancare, juridice, a organizaţiilor politice de ocrotire a sănătăţii, de

6

învăţământ etc.Pe linga mediul extern sau macro -mediul exista şi mediul intern sau micro-

mediu.Micro-mediul este reprezentant de participanţii la mediul cel mai apropiat al

întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi de servi clienţii.

Macro-mediul este desemnat de forţele societate cu rază mare de acţiune, care afectează

toţi participanţii la micro-mediul întreprinderii.Delimitarea celor două componente ale mediului

extern are o mare importanţă pentru planul organizării "supravegherii mediului de către

întreprindere. Astfel, dacă micro-mediul poate fi supravegheat personal, el având influenţă

directă, fiind relativ controlabil însă elementele macro-mediului sunt necontrolabile, nu pot fi

influenţate. Evoluţia întreprinderii este marcată, în prezent, de amplificarea interdependenţelor

cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea; expresia acestei evoluţii o reprezintă accentuarea

caracterului deschis al firmei concepute ca sistem, reflectat atât pe planul "intrărilor" - factori de

producţie şi informaţii, cît şi pe cel al "ieşirilor" -bunuri materiale, informaţii şi servicii - prin

care se integrează în mediul extern naţional şi internaţional şi care cunoaşte o varietate şi

intensitate cu mult sporite faţă de perioada anterioară.

Luarea în considerare a evoluţiilor mediului extern reprezintă o condiţie fundamentală a

satisfacerii, cantitative şi calitative, a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprinderea

respectivă . Evoluţiile factorilor de mediu constituie o importantă premisă atât pentru asigurarea

unor subsisteme organizatorice şi informaţionale eficace, cât şi pentru adoptarea şi aplicarea de

decizii şi acţiuni care să reflecte necesităţile şi oportunităţile prezente şi de perspectivă ale

mediului ambiant. Practica economică a dovedit că numai în măsura în care se cunosc şi se

valorifică evoluţiile factorilor de mediu se pot concepe şi funcţionează corespunzător toate

subsistemele managementului micro-economic, prin intermediul cărora se asigură legătura cu

mediul. Macro-mediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o

influenţă indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla, dar pe care,

cunoscându-i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceştia. Macro-

mediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate

cu nevoile societăţii, el influenţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri

dcomportamente:comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia

concurenţei şi cel guvernamental. Dinamica şi complexitatea macro-mediului determină ample

modificări în activitatea întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu

multiple implicaţii, în funcţie de mărimea şi profilul activităţii, dar şi de zone în care ea

acţionează J.Stoner menţiona că interacţiunea mediu-întreprindere se poate sintetiza sub forma

celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbător şi turbulent.

7

Mediul stabil-este un moment de scurtă durată se caracterizează prin modificări la intervale

mari, cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de prevăzut, de aceea pune

puţine probleme de adaptare a întreprinderii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii,

dar nu este un tip caracteristic, se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.

Mediul schimbător - se caracterizează prin permanente modificări care sunt uşor de prevăzut.

Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii, ceea cei dă posibilitatea să-şi

stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi

economici este tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.

Intreprinderile care activiaza în orice domeniu de activitate au în comun cîteva reguli şi

anume:

- pentru a supravieţui şi a se dezvolta, întreprinderea trebuie să fie rentabilă;

- pentru a produce este nevoie să utilizeze factori de producţie;

- activitatea economică în ansamblu său trebuie condusă bine;

- factorii de producţie nu sunt inepuizabili şi trebuie utilizaţi cît mai bine.

Intreprinderile prezintă un ansamblu de trăsături care definesc atît specificul obiectivelor lor, cît

şi nivelul atins în transpunerea practică a acestora. Astfel întreprinderea este:

- sistem complex întru-cât combină toţi factorii de producţie, fiecare din aceşti factori

fiind alcătuiţi dintr-o mare varietate de elemente, între care se stabilesc multiple şi

profunde legături.

- sistem socio-economic are loc legătura între factorii de producţie în cadrul procesului

de producţie generator de bunuri materiale, conform obiectivelor fixate în funcţie

de raportul cerere - obiective - piaţă. Punerea de acord a componentelor obiective

pe piaţă necesită ierarhizarea obiectivelor întreprinderii şi articularea lor într-un

ansamblu unitar, prin programele de activitate folosirea mecanismelor economice.

Mecanismul economic al întreprinderii presupune folosirea unui sistem de reguli,

metode şi instrumente(pârghii financiare) pentru organizarea şi conducerea activităţii în toate

componentele sale încât eficienţa să fie maximă.

Cornescu V., Management, Bazele generale, Ed.Actami 1998,pag 51

8

- sistem tehnico-productiv, în sensul că mijloacele de muncă, materiile prime şi

materiale prime şi materialele utilizate se creeaza anumite conexiuni.

- omogenitatea procesului tehnologic din secţiile producţiei de bază;

- omogenitatea producţiei fabricate, în care scop sunt reunite procese

neomogene sub aspect tehnologic.

- sistem organizatoric administrativ, explicat prin câteva aspecte: în momentul înfiinţării,

întreprinderea capătă statul de persoană juridică, primeşte o denumire precisă, are un sediu al său

şi un obiect de activitate bine determinat. In strânsă legătură cu profilul şi complexitatea

obiectivelor stabilite, întreprinderea îşi defineşte propria structură organizatorică, dispune de un

regulament propriu de organizare şi funcţionare.

- sistem dinamic organic adaptiv, întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa, sub

acţiunea diferitor factori endogeni sau exogeni, adaptându-se astfel atât la evoluţia macro-

sistemelor din care face parte, cît şi la cerinţele generate de dinamica elementelor încorporate.

- sistem deschis, întreprinderea manifestându-se ca o componentă, în interacţiunea

constantă cu celelalte elemente a sistemului căruia îi aparţine şi unde au loc intrări şi ieşiri.

- sistem autoreglabil, adaptiv întreprinderea are capacitatea oferită de autonomia sa

funcţională, de a-şi modifica activitatea în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel procesul

de management se realizează în cadrul unui sistem autoreglabil adaptiv, care comportă blocuri

suprapuse cu metode de autoreglare ierarhizate în funcţie de natura obiectivelor pe care le

vizează:

În final, considerăm utilă recapitularea caracteristicilor unei firme organizată într-o

optică anticipativă în ceea ce priveşte mediul său extern:

1.Prezintă un nivel de dezvoltare a structurilor sale compatibil cu mărimea sa luând în calcul o

strategie de creştere într-un anume orizont de timp; firma nu trebuie să realizeze adaptarea

structurilor sale la talia sa actuală ce la mărimea anticipată pentru a evita supra sau

suborganizarea.

2.Se preocupă de organizarea unei structuri specializate în monitorizarea strategică a mediului

său ambiant în vederea sporirii capacităţii sale în domeniile de vocaţie.

9

3.Posedă o supleţe organizaţională care-i permite devansarea concurenţei în privinţa produselor

noi.

4.Este flexibilă, deschisă spre nou şi capabilă să favorizeze realizarea în interiorul său a unui

climat de creativitate şi profesionalism.

Impactul uneori nefavorabil, alteori avantajos al modificării parametrilor săi sunt realităţi

cărora firma trebuie să le facă faţă nu din postura de victimă ce din aceea de unitate sau

promotor al schimbării. Capacitatea de adaptare, reacţiile rapide şi mai ales atitudinea

anticipativă au încetat de a mai fi atuuri devenind necesităţi în trendul mediului actual. De aceea

o abordare riguroasă a caracteristicilor, a componentelor mediului firmei precum şi a

răspunsurilor posibile ale acesteia la presiunile combinate ale factorilor de influenţă, apare ca un

demers util menit a da suport şi coerenţă teoretică unor comportamente practice adesea intuitive

şi non-formalizate.La fel este necesară reafirmarea importanţei analizei mediului extern al firmei

în cadrul diagnosticului strategic şi în măsura în care, deşi identificată cu existenţa sa internă,

firma se deschide inevitabil către exterior.

10

1.2. Definire,esenţa şi factori de influeţă în activitatea firmei

Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea

întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu multiple implicaţii, în

funcţie de mărimea şi profilul activităţii, dar şi de zone în care ea acţionează.

Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o influenţă

indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla, dar pe care, cunoscându-

i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceşti

El exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii, prin intermediul unui

complex de factori, care, de altfel, constituie componentele lui, trebuie abordate într-o strânsă

interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă: economică, demografică, tehnică,

politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională, ecologică etc. Unii autori subliniază

necesitatea de a se avea în vedere nu doar efectele pozitive pe care mediul le are asupra activităţii

întreprinderii, ci şi cele negative, prezente sub forma riscului. Astfel, Mathe [2.8,p198]

desemnează cinci tipuri de risc pe care le generează mediul, riscul: politic, economic, juridic,

tehnologic, financiar, pe care întreprinderea trebuie să le aibă în vedere în alegerea variantei

optime a strategiei.

Factorii de mediu pentru „Combinatul Auto №4"sunt:

1.Mediul economic este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu impact

semnificativ asupra întreprinderii, întru-cât influenţează decisiv funcţionarea şi dezvoltarea ei.

Constituie cadrul concret în care întreprinderea activează, fiind definit atât de raporturile care

apar în societate în producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor materiale şi serviciilor,

cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri şi domenii de activitate. El reflectă nivelul de

dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente şi se concretizează : piaţa

internă, piaţa externă şi pârghiile economico-financiare. .Poate să existe diferenţe sau unele

probleme temporare ân cadrul ciclului mondial şicel al anumitor state.Cu toate că economia

mondiala se află într-o stare grea,economia naaţională a unui stat poate sa se afle într-o

conjuctură favorabilă.Aceste diferente pot apărea şi în unele sectoare a economiei.

Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea specialiştii în marketing

trebuie să urmărească, pentru adoptarea celor mai bune decizii veniturilor, efectele recesiunilor,

sistemul de impozite şi taxe, evoluţia ratelor dobânzilor şi a inflaţiei etc.

6.Mediul politico-legal format din elementele cadrului politic şi legal în

11

care activează o întreprindere.. Cadrul politic este dat de sistemul rational creat de către guvern

si lumea afacerilor.Insă cadrul legal este constituit din totalitatea reglementărilor şi

legilor.Puterea politică încurajeze lumea afacerilor prin creare unui climat de stabilitate generat

de aplicarea unor reguli,care sunt valabile pentru toţi agenţii economici Guvernele cu orientare

de dreapta,influenţează pozitiv asupra lumii afacerilor decit cele de stînga.In cazul sistemului

socialist dezvoltat din Estul Europei timp de 45 de ani orice iniţiativă a fost împedicată prin

folosirea a diferitor metode.La noi în Republica Moldova cuvintul business a fost utilizat ca

termen de „bişniaţă”, însă după 1989 acelasi cuvînt a fost întrebuinţat pentru termenul

“privatizat”,ce desemează un mic întreprinzător particular.Puterea politică poate să îi avantajeze

pe agenţii economici interni sau naţionali oferindui:sprijin politic în obţinerea unor contracte de

export,permite asocierea producătorilor interni,asigură bariere protecţioniste etc.Guvernul Francez

face unii pasi pentru a încuraja exportul avioanelor Airbuş ,aşa cum guvernul american

promovează produsele firmeiBoing.

Din factorii politico-legali fac parte:

- legislaţia muncii;

- legislaţia comercială;

- legislaţia privind protecţia mediului;

- legislaţia antimonopolistă;

- legislaţia privind patentele de investiţie

- Politica monetară şi valutarză;

- Politica bugetară;

- Politica fiscală;

- Reglementările de import-export;

- Activitatea partidelor politice;

- Echilibrul puteriii ân stat etc.

Intervenţia politică a guvernilor ân promovarea contractelor anumitor firme , ân domenile cum

ar fi:echipamente industriale,telecomunicaţii,transporturi etc.

12

3.Mediul socio-cultural aţia este format din din ansamblul elementelor care privesc valorile,

obiceiurile, valori,credinţele, normele care guvernează statutul oamenilor în societate; se

caracterizează prin tendinţe pe termen lung orientate spre autorealizare, automulţumire şi

accentuarea laicizării societăţii.

Dintre factorii socio-culturali fac parte:

- Migrarea internă;

- Problemele sociale;

- Stilul de viaţă;

- Securitatea socială;

- Atitudinea faţă de muncă;

- Atitudenia persoanelor faţă de afaceri;

- Imigraţia;

- Atitudinia faţă rase, naţionalităţi etc.

Sistemul de valori al societăţii vor constitui elemente importante în dezvoltarea

afacerilor.Schimbări majore are loc în ţările dezvoltatedin vestul Europei privinţa atitudinii

faţă de muncă.Cotele ce marchează fluctuaţia forţei de muncă sunt industriile prelucrătoare din

ţările cum ar fi:Germania,Suedia etc.In ţările dezvoltate sunt vizibile micsorarea ratei

naăţionalităţii îmbatr înirea populaţiei.Unii dintre factorii care a determinat la scăderea

naţionalităţii situaţia economică grea,lipsa unor locuri de muncă,schimbarea stilului de viaţă etc.

In Italia s-a aflat o migrare din sudul Italiei spre nordul ei,iar în S.U.A.dinspre nord-est,spre sud

–vest.In ţara noastră s-a efectuat un proces asemănător acestor ţări,emigrind dinspre Moldova

spre Transilvania .Populaţia rurală a preferat mai mult ora ele ardeliene care sunt atrse de

industralizări rapide.

Spre reglementare lumii afacerilor au fost incluse unele reguli,norme cu caracter

legislativ,care să nu permită repetarea unor situaţii nedorite,neplăcute,cum ar

fi:fraude,mituri,etc.

O mare responsabilitate socilă o reprezintă protecţia mediului înconjurător natural.

13

Beneficiarii actuali ai produselor contemporane sunt cointeresaţi că atunci cind le

consumsumănu afecteazăviitorul apropiaţilor săi.

4.Mediul tehnologic este format din tolitate elementelor ce formează tehnologia actuală.

Tehnologia este constituită din seturi de procese prin care o combinaţie de resurse sunt

transformate în produse.Calitatea lor este realizată de către inovaţile ,descoperirile asupra

organizaţilo:laserul,robotica,bioigineria,..etc.Ca sa se realizeze in permanenţă tehnologii noi este

necesar ca să se îmbunătăţească materialele da bază,a sistemelor de control.

Dezvoltarea inovaţilor se răspîndeste rapind în producţie,în urma cnaăruia se realizeaă noi

produse pentru cercetările de marketing.Nu se produce ceia ce cere piaţa dar ceia ce se rezultă

din presiunile schimbărilor tehnologice.Acest fenomen poate fi caracteristic sferei industriei

computerelor.

Din cei mai importanţi factori ai acestui mediu menţionăm:

- Calitate infrastructurii;

- Calitatea sistemului de telemonicaţii;

- Rata dei înlocuire a echipamentelor;

- Rata de înlocuire a capacităţii de producţie;

- Numărul de patente natura si acestuia;

- Rata de înoire a produselor;

Factorii enumeraţi de mai sus sugerează tresăturile generale ale mediului înconjurător :

1. Cantitatea de informaţiei ce se află în continuă crestere.

2 .Interconectare factorilor ce acţionează asupra întreprinderiicu efecte complexe.

3.Diversitatea mediului în care o întreprindere este dată de mulţimea combinaţilor de

factori ce pot apărea la un moment dat.

14

1.3 Modalităţi de integrare a firmei în mediul extern de activitate

Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează

asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului, exercitându-şi

influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe care întreprinderea

nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc adesea specialiştii, influenţează

întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de

marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc., iar alţii au o influenţă majoră, cum ar fi: mass-

media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.

Indiferent care ar fi gradul de influenţă, întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii,

pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile, dar nu

poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Dar, trebuie să-i cunoască şi să se

pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale

schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia.

Deşi amplă şi diversă, interacţiunea mediu-întreprindere, după cum evidenţia J.

Stoner[3.3,10], se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu:

1. schimbător (instabil);

2. stabil;

3. turbulent.

1. Mediul schimbător se caracterizează prin permanente modificări, care în genere sunt

previzibile. Ele constituie baza anticipărilor. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă

întreprinderii, ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în

vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici. Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se

confruntă întreprinderile în etapa actuală.

2. Mediul stabil constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. El este doar un moment

de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. Se caracterizează

prin modificări la intervale mari, cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de

prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. Acest tip de mediu

asigură stabilitatea întreprinderii, dar nu este un tip caracteristic, se întâlneşte destul de rar în

ultimele decenii.

3. Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în direcţii

imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite,

punându-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat. De regulă, este specific

ramurile de vârf, deci nu are caracter dominant. Pentru a face faţă acestui tip de mediu,

15

întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, supleţe, elasticitate a structurilor, în

vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune, la noi metode.

Studierea celor trei tipuri clasice are o mare importanţă, datorită implicaţiilor în înfăptuirea

echilibrului dintre întreprindere şi piaţă, prin intermediul politicilor de marketing adecvate

fiecărei situaţii şi fiecărui agent economic.

Interacţiunea mediu-înreprindere este foarte bine legată de stabilirea în ce tip de mediu vei

aacţiona sau ce tip de mediu ţi-ar fi mai bine să acţionezi.

Mediul extern al întreprinderii determină o serie de efecte asupra întreprinderii, efecte

referitoare, de exemplu:

- creşterea importanţei activităţilor de prognoză a schimbărilor.[2.12, p.15].

- multiplicarea „punctelor de contract” între întreprindere și mediul ei extern, astfel încît să poată

fi sesizate operativ şi corect schimbările;

- diferenţierea modului de definire a atribuţiilor în cadrul activităţilor, în funcţie de gradul de

afectare a acestora la schimbările mediului;

Mediul în care-şi desfăşoară activitatea orice întreprindere, exercită o puternică influenţă

asupra acesteia prin multiplele relaţii ce se stabilesc în mod obiectiv, cele mai importante fiind:

- de concurenţă şi mutuale;

- relaţiile prin intermediul cărora întreprinderea îşi orientează, organizează şi finalizează

activitatea sa.

- relaţiile de piaţă;

În întreprinderii, un loc deosebit îl ocupă relaţiile de piaţă, care reflectă ansamblul relaţiilor de

vânzare-cumpărare prin care întreprinderea îşi asigură resursele materiale, umane, financiare şi

informaţionale, necesare desfăşurării normale a activităţii ei.

Astfel există următoarele teorii privind relaţia organizaţie - mediu:

Aceste teorii au apărut ca urmare a eforturilor depuse de cercetători din diverse domenii în

analiza organizaţiilor şi a evoluţiei managementului în general. În literatura de specialitate

regăsim suficiente încercări de clasificare a acestor teorii (G. Burell şi G. Morgan în 1979, J.

Pfeffer şi M. Zald în 1993, Van Maanen în 1995) care şi-au dovedit în timp legitimitatea. Ele ne

oferă posibilitatea de a înţelege organizaţia sub toate aspectele sale sau, cum afirma Gareth

Morgan (1998) de „a învăţa să îmbrăţişăm numeroase şi diferite perspective, întrucât nu poate

exista o singură teorie sau metaforă care să ne ofere un punct de vedere atotcuprinzător şi nu

poate exista o teorie corectă care să organizeze tot ceea ce facem [3.3,p.10].

În acest scop ne vom opri la clasificarea realizată în 1998 de către Richard W. Scott

[2.14,p.10] care şi-a bazat studiul pe două criterii de analiză:

16

1. relaţia dintre organizaţii şi mediul acestora;

2. funcţionarea organizaţiilor ca sisteme.

Au rezultat astfel două axe clasificatoare: axa „raţional - social" care analizează

organizaţiile ca sisteme raţionale, proiectate doar pentru realizarea unor obiective clar

determinate, şi axa „închis - deschis" ce-şi propune analiza organizaţiilor în raport cu mediul.

Principalul merit al acestor teorii este acela că raportează organizaţiile şi mecanismele de

funcţionare a acestora la un parametru esenţial, mediul, cel care le asigură supravieţuirea.

În activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea, punctul de pornire îl constituie relaţia

sa cu piaţa, deoarece piaţa este sursa de idei şi propuneri de produse noi, de modernizare a celor

existente. Este locul de testare a produselor noi, dar şi a unor forme şi metode noi de distribuţie

şi promovare a produselor. La fel piaţa este sursa informaţiilor referitoare la consumatorii

actuali şi potenţiali, la structura şi caracteristicile canalelor de distibuţie, la întreprinderile

concurente, la categoriile de preţuri practicate, etc, informaţii absolut necesare fundamentării

deciziilor. Orientarea întregii activităţi către piaţă urmăreşte nu numai satisfacerea în condiţii

superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele şi serviciile create şi oferite, dar în acelaşi

timp, şi sporirea eficienţei, a rentabilităţii, prin creşterea volumului vânzărilor totale şi a

profitului unitar realizat pe seama fiecărui produs.

Acest dublu scop, se poate realiza prin amplificarea flexibilităţii şi adaptabilităţii

întreprinderii la dinamism şi structura pieţii, având permanent în vedere că între întreprindere şi

piaţă, se naşte un întreg sistem de relaţii, ce se intercondiţionează reciproc.

Multiplele relaţii întreprindere-piaţă se referă în special la tranzacţii de piaţă (figura 1.3.1)

la acte de vânzare-cumpărare şi sunt determinate de locul pe care-1 îl ocupă înterprinderea în

cadrul pieţii. Astfel, înterprinderea poate apărea în postură de furnizor deci emiţător de

informaţii, sau de beneficiar adică receptor de informaţii, dar şi în poziţia de intermediar între

diferite categorii de agenţi de piaţă. De asemenea, întreprinderea se poate afla în relaţii de

confruntare(concurenţă) cu întreprinderi cu profil similar sau cu cele care realizează produse

substituibile şi, în fine, întreprinderile pot întreţine relaţii de asociere în cazul realizării unor

produse complexe precum şi relaţii de interferenţă.

17

Figura 1.3. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii. [2.12,p.18].

Toate aceste relaţii, fie că apar din iniţiativa întreprinderii, fie că sunt o reacţie de răspuns a

acesteia, se află într-o strânsă interdependeţă, astfel că materializarea uneia declanşează o suită

de relaţii, ceea ce impune cu necesitate armonizarea lor în vederea realizării celor două obiective:

satisfacerea necesităţilor consumatorilor şi obţinerea profitului care condiţionează existenţa

fiecărei întreprinderi.

Deşi relaţiile întreprinderii cu piaţa cunosc o multitudine de forme şi modalităţi de

înfăptuire, o structură eterogenă a partenerilor (formată din alte întreprinderi, organisme

economice sau administrative, instituţii, asociaţii, indivizi ), există posibilitatea delimitării unei

tipologii a relaţiilor de piaţă în funcţie de următoarele criterii:

- frecvenaţa relaţiilor;

- poziţia partenerilor ;

- obiectul relaţiilor de piaţă;

- profilul agenţilor de piaţă;

- natura pieţelor;

- gradul de concentrare;

1. Frecvenţa relaţiilor întreprinderii cu piaţa delimitează relaţii:

a - permanente;

b - periodice;

c - ocazionale; acestea imprimă unele caracteristici cererii şi ofertei de bunuri şi servicii.

2. Poziţia care intervin în aceste relaţii duce la apariţia de relaţii:

• pe orizontală, când relaţiile se stabilesc între parteneri egali;

18

• pe verticală, în cazul întreprinderilor aflate în raport de subordonare faţă de cea cu care

întreţine relaţia.

Manifestarea concretă a acestor tipuri de relaţii, amploarea şi formele specifice pe care le

îmbracă în practică sunt direct influenţate de o serie de factori. In mod cert, dimensiunea şi

fizionomia relaţiilor cu piaţa depinde atât de factorii generali, cât şi de cei specifici, de factori

obiectivi, dar şi subiectivi, de factori interni, dar şi externi.

Concluzia, este aceea, că trebuie să fie o preocupare permanentă a echipei manageriale de

menţinere a reputaţiei bune şi de a crea una mai bună printr-un progam concret, cu obiective

clare, corecte, pentu înfăptuirea cărora se depune efort continuu, program care trebuie testat şi

perfecţionat în funcţie de poziţia pe care o are întreprinderea în mediul de afaceri, aflat în

continuă schimbare.

3. Obiectul relaţilor pe piaţă este cel mai important criteriu de clasificare şi, în funcţie de

acesta, distingem a) relaţii de vînzare-cumpărare şi b) relaţii de transmitere de mesaje şi

informaţii.

a). Fără îndoială, relaţiile de vânzare-cumpărare sunt primordiale, ele se manifestă prin:

livrări de bunuri şi prestări de servicii, prin închiriere, împrumut şi apar în cadrul unui proces

deosebit de complex, care include relaţiile: precontractuale contractuale şi postcontractuale.

Fiecărei etape îi corespund instrumente specifice de înfăptuire. Astfel, relaţiile precontractuale

vizează negocierile, comanda, cererea de ofertă, oferta fermă. In faza contractuală, instrumentele

folosite sunt: facturarea, livrarea, transportul, recepţia, decontarea, iar în faza postcontractuală

sunt utilizate: reclamaţia, arbitrajul pentru perioada garanţiei şi postgaranţiei.

b). Relaţile de transmitere (recepţie) de mesaje şi informaţii, deşi unele apar în procesul

vânzării - cumpărării, în vederea susţinerii şi concretizării acestora, majoritatea urmăresc crearea

în afara întreprinderii a unei imagini favorabile. Principalele instrumente de înfăptuire a acestei

forme de relaţii cu piaţa sunt: marca, prin care se individualizează produsul uşurând alegerea şi

cumpărarea lui, precum şi garantarea nivelului calitativ; publicitatea prin care sunt informaţi şi

deci influenţaţi cumpărătorii potenţiali; relaţile publice dar şi alte modalităţi de promovare,

cum sunt: expoziţiile şi târgurile, schimbul de documente şi specialişti etc.

4. Profitul agenţilor pe piaţă clasifică relaţiile cu piaţa în relaţii cu:

a) furnizorii şi prestatorii de servicii, care sunt relaţii de cumpărare, de aprovizionare;

b) beneficiarii, care sunt relaţii de vânzare, de desfacere; c) instituţii şi organisme de stat.

5. Natura pieţelor este criteriul care stă la baza evidenţierii relaţiilor:

- cu piaţa externă dintre acestea îmbracă forme specifice şi utilizează instrumente deosebite.

19

- cu piaţ internă

6.Gradul de concentrate al relaţiilor de piaţă, care se determină în raport cu dimensiunea

spaţială şi economică, desemnează relaţii:

• concentrate (asupra unui număr limitat de beneficiari sub raport dimensional, spaţial şi

temporar);

• dispersate sau diseminate, când beneficiarii sunt anonimi, ceea ce impune de regulă

identificarea lor.

Concluzia, este aceea, că trebuie să fie o preocupare permanentă a echipei manageriale de

menţinere a reputaţiei bune şi de a crea una mai bună printr-un progam concret, cu obiective

clare, corecte, pentu înfăptuirea cărora se depune efort continuu, program care trebuie testat şi

perfecţionat în funcţie de poziţia pe care o are întreprinderea în mediul de afaceri, aflat în

continuă schimbare.

20

Capitolul II. Analiza indicatorilor financiari ai firmei S.A.”Combinatul

Auto№4”pe anii 2011-2012.

2.1. Prezentarea generalală a întreprinderii.

S.A.”Combinatul Auto”este o întreprinderea de transport care efectueaza

transportarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotare. Intreprinderea

este amplasata în or. Chişinău, sect. Botanica, str. Pădurilor 17.

Intreprinderea a fost înfiintata în anul 1945 sub denumirea de „ Speţtorg" avînd în

componenţa sa 18 autocamioane şi 22 cai. În anul 1952 îşi schimbă denumirea în „Autoremtorg" şi număra 887 camioane .În 1972

aceasta din urmă intră în componenţa PO „Kişinevtrans" sub denumirea de filiala Nr.2 care

număra 322 autocamioane. În iulie 1976 s-a format întreprinderea de transport auto

S.A."Combinatul Auto №4" ca unitate de transport independentă în care se numărau circa 418

autocamioane şi deja în 1990 unitatea număra circa 1000 camioane devenind una din cele mai

mari întreprinderi de Transport Auto din Moldova. Practic tot comerţul capitalei şi parţial al

republicii era deservit de această întreprindere. Din anul 1986-1990 S.A."Combinatul Auto

№4" de patru ori este învingătoare întrecerilor unionale.

În prezent S.A. "Combinatul Auto №4" numără circa 265 unităţi de transport

dinte care 235 autocamioane şi 30 remorci şi semiremorci. Principalii clienţi ai S.A."Combinatul

Auto №4" sunt S.A. „Lapte", S.A. „Franzeluţa", S.A. „Vitana", UNIC, S.A. „Bucuria", S.A.

Zorile, fabrica de mobilă „Viitorul". Combinatul auto №4 este o societate de acţiuni de tip deschis, o întreprindere de stat

fondată în conformitate cu „Legea privind SA” , „Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi”,

„Lege cu privire la privatizare” şi se subordonează Ministerului Transportului şi

Telecomunicaţiilor. La 2 decembrie 1995 prin reorganizarea întreprinderii de arendă Combinatul

Auto №4 a fost înregistrată de către Camera de Înregistrări de Stat de pa lîngă Ministerul

Justiţiei a Republicii Moldova sub certificatul nr. 104061529 din 28 decembrie 1995, cu codul

fiscal 1003600097956.

Principalele genuri de activitate SA. „Combinatul Auto №4” sunt:

• transport auto de mărfuri,

• transportarea materialelor de construcţii,

21

• reparaţia autobuzelor,

• rodajul arborilor,

• reparaţia remorcilor si a semiremorcilor,

• reparaţia motoarelor,

• arendarea încăperilor, 

• parcări auto, parcarea camioanelor,

• service auto,

• reparaţia camioanelor,

• spălarea automobilelor, spălarea autocamioanelor.

Transporturile influenţează toate laturile vieţii social-economice, iar dezvoltarea

ordonată şi armonioasă a lui în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite constituie un

obiectiv important al politicii economice a oricărui stat. Rolul şi importanţa

transporturilor pot fi scoase în evidenţă prin analiza relaţiilor acestora cu diverse aspecte

economice, sociale şi politice. Intreprinderea are un personal de 470 de persoane dintre

care 315 sunt şoferi .Directorul adjunct se află în fruntea secţiei de exploatare.

În componenţa secţiei de, exploatare se află:

- şoferii;

- mecanicii de coloană;

- şefii de coloană;Fiecare din aceste categorii de de lucrători îşi îndepleneşte funcţiile sale care sunt bine

determinate.

Funcţiile directorului adjunct de exploatar:

- Efectuează lucrul cu clientela (încheie contracte, este responsabil de aceste

contracte, primeşte rutele);

- Înlocuieşte directorul în lipsa acestuia;

- Lucrează cu alte organizaţii interne şi externe;

22

- Este persoana ce determină strategia de lucru a întreprinderii;

- Rezolvă probleme în cazuri excepţionale;

- Conduce secţia de exploatare.

Inginerul şef este locţiitorul directorului adjunct şi îndeplineşte funcţiile enumerate în lipsa

directorului adjunct de exploatare. În afară de aceasta persoana dată întocmşete planul operativ de

lucru pentru ziua dată.

O altă categorie importantă o constituie şefii de coloană ce duc răspundere de prezenţa

conducătorilor auto şi de starea tehnică a mijloacelor de transport. La îndeplinirea acestor funcţii

acestea sunt ajutaţi de mecanicii de coloană, care la rândul lor dau indicaţii lăcătuşilor despre

necesitatea reparaţiei a materialului rulant.

Taxatorii au menirea de a colecta plata pentru călătorie de la pasageri sau de a verifica

actele, legitimaţiile deţinute de călători.

Şoferii care au categoria respectivă pentru conducerea autobuzelor trac stagiunea două luni

conducând împreună cu un alt conducător auto, care are un stagiu mai mare de ani lucraţi pe

autobuz .

Funcţia nemijlocită a şoferilor este de a conduce mijlocul de transport şi să se încadreze în

parametrii timpului întocmit.

Dispecerul de schimb verifică starea permisului, certificatele eliberate de punctul medical al

parcului şi înmînă foile de parcurs şoferilor

În fruntea secţiei tehnice se află directorul adjunct tehnic. El îndepleneşte funcţia

principală de conducător al secţiei. Ca subalterni sunt o serie de şefi, care au anumite

obligaţiuni:

1. Şeful de producere - conduce cu atelierele de reparaţie şi cu categoriilede lucrători:

- Magazonierul depozitului central;

- Maeştrii sectoarelor de reparaţie şi deservire tehnică;

- Angajaţii sectoarelor de reparaţie şi deservire tehnică.

2. Şeful serviciului de aprovizionare - specialist ce se ocupă de aprovizionarea parcului

cu combustibili şi lubrifianţi.

3. Şeful de garaj - are ca funcţie executarea serviciilor de ţin de garaj. El dă ordine

următoarelor categorii de lucrători:

23

- Paznicul superior;

- Angajaţii spălătoriei;

- Mecanicul seviciului garaj;

- Angajaţii Punctului de control Tehnic;

În cadrul secţiei tehnice se mai efectuează funcţiile în domeniul ecologiei, metrologiei,

protecţiei muncii. Pe lângă toate aceste subdiviziuni mai activează serviciul medical narcologic

ce se subordonează şefului de serviciu şi securita In fiecare dimineată medicii verifică starea

fizică în care se află conducătorii auto.Rezultatele se înscriu în foaia de parcurs ce se eliberează

şoferului. In caz de boala şoferii sunt înlocuiţi ,eliberaţi de la lucru in ziua respectivă. In caz de

boala ei sunt eliberaţi pe un termen anumit de timp pînă la însănătoşire.

Conducătorii întreprinderii S.A „Combinatul Auto №4"sunt obligaţi să respecte regulile

despre securitate acestea sunt :

1. Să fie atent în timpul îndeplinirii sarcinii şi să nu se abată de la rută, graficul de

circulaţie, să îndeplinească cerinţele de muncă şi odihnă;

2. De a efectua numai acea activitate, care este permisă sau încredinţată de

administraţia întreprinderii;

3. Înainte de ieşire la rută conducătorul auto trebuie să posede permisul de conducere

cu categoriile respective conform tipului de automobil, certificatul de înmatriculare

a mijlocului de transport, fişa de asigurare a mijlocului de transport;

4. Să nu se atingă de firele electrice şi de alte obiecte ce pot provoca electrocutări, să

încurce circulaţie autovehiculelor pe teritoriul întreprinderii;

5. În timpul circulaţiei pe teritoriul întreprinderii de transport auto, este obligat să se

folosească de punctele de intrare şi ieşire a automobilului, să nu deterioreze

materialele, utilajele din secţia de reparaţie şi deservire.

Nomenclatura clientelei este şi ea diversă, întreprinderea încheie contracte privind transportarea

mărfurilor cu circa 3000 agenţi economici pe an, perioada pentru care se întocmesc contractele

variind de la cîteva zile pînă la anul împrejur. Regimul de lucru al şoferilor la transportarea

produselor alimentare este de la 520 - 2130, regimul de lucru al paznicilor este de 24 ore, pauza

de masă interpunîndu-se în intervalul 1200-1300. Şoferii lucrează în două schimburi şi primesc

24

salariu în funcţie de traficul în km, salariul minim fiind de 1400 lei, slujbaşii primesc salariu în

funcţie de categoria ce o posedă (în jur de1000lei). Întreprinderea funcţionează 24 ore. Parcul

auto S.A. "Combinatul Auto №4" este compus majoritar din autocamioane de tip ra3-52, ra3-53,

3hji 4314, 3hji 4316, 3hji 4318,Mercedes 2233, Mercedes 1955, Mercedes 1114, Mercedes

Mercedes 609P, MAN-8153, MAN-L2000, MAN-8152, BMW-525, BMW-520, VAZ 21043 şi

autocamioane specializate de tip.

Nomenclatura clientelei

S.A. „Lapte” , S.A. „Interangronivest’ PC „Cereale” , PI „Segher” , S.R.L- „Lotenson PRIM”,

S.A. „Combinatul de tutun” , S.A. „Automat” , S.A. „ Magayinul Nr.1, S.R.L „Apă bună” ,

S.R.L. „Alifomix” , „PARI-Bucurs” , S.R.L’Dulghieru" S.A., S.A. „Covis", f-ma „Cojocari",

„Ivanov" Şcoala de perf. Med S.A., „Coini" S.A., „Socolov" S.A., „Galanterea", „Vasilatii",

S.R.L. „Custodis", S.A. „Nisparia", S.R.L. „Invicom". S.A. „Lapte”

Principalele scopuri ai S.A. "Combinatul Auto №4" sunt:

- creşterea solvabilităţii financiare prin majorarea nivelului de capitalizare;

- extinderea şi diversificarea a portofoliului;

- consolidarea pozitiei;

- promovarea brăndului S.A. "Combinatul Auto ą4", îmbinînd tradiţia naţională cu

standarte mondiale.

Din mediul intern întreprinderea preia scopul întreprinderii spre realizarea căruia sunt

orientate eforturile personalului; sarcinile indicate necesare de a fi exacutate; algoritmul

prelucrării şi transformării materiei prime în produse şi servicii; personalul care atinge

scopurile întreprinderii. De aici rezultă că întreprinderea trebuie să fie foarte atentă la

identificarea scopului, deoarece dacă se schimbă scopul se schimbă atît mediul intern cît şi

mediul extern.

Pentru a formula un scop bine determinat este necesar de a analiza punctele forte şi

pericolele în baza analizei SWOT.

25

Tabelul1.2

1.2.1 Analiza SWOT a S.A "Combinatul auto №4".

Puncte forte Pericole utilizarea mijloacelor publicitare scăderea utilizării activeloracceptarea schimburilor creşterea costurilor la combustibilPersonal / Şoferi motivaţi Concurenţa tot mai acerbă pe piaţa

naţionalăExperienţă mare în transporturi Menţinerea « creditelor scumpe » pentru

acţiuni de modernizarePersonal cu stagiu mare de lucru Clientiitind să facă afaceri numai cu

câteva firme

Analiza SWOT, în acest caz, conduce la concluzia că societatea trebuie să se concentreze pe

servicii de transport şi să încerce să menţină nivelul cheltuielilor cât mai scăzut posibil.

Organele de conducere a S.A. "Combinatul Auto №4" sunt:

• Adunarea generală a Acţionarilor;

• Consiliul Societăţii;

• Organul executiv – directorul;

• Comisia de Cenzori. Organigrama Anexa nr.1

Întreprinderea este condusă de directorul Goreţchii Vasile care a fost ales de către

Adunarea Generală pentru cinci ani.

Ca în orice întreprindere, indiferent de genul activităţii, trebuie să fie împuternicită o

anumită persoană în fruntea fiecărei secţii. Dar în aşa mod putem crea o organizare cît mai

eficientă a lucrului.

Teritoriuil S.A. "Combinatul Auto №4" constitue 7.43ha, dintre care 10000m constitue

blocurile unde sunt amplasate secţiile principale:

• secţia administrativă;

26

• secţia tehnică;

• secţia de aprovizionare şi exploatare;

• secţia de reparaţii;

• parcare;

• cantina;

• spălatoria;

• parcarea;

• punctul de control.

Personalul administrativ este alcătuit:

• Directorul adjunct; Contabil şef ;

• Director adjunct tehnic;

• Şeful secţiei de exploatare a transportului;

• Şeful secţiei de aprovizionare;

• Şeful secţiei de reparaţii.

27

2.2 Analiza indicatorilor economici S.A.”Combinatul Auto №4”

Este necesar ca în întreprindere să fie o dezvoltare durabilă şi continuă trebuie să

utilizeze cît mai eficient resursele financiare din cadrul întreprinderii, astfel de a nu crea

problemă care poate apărea în viitor. Pentru acesta în cadrul întreprinderii se analizează mai

mulţi indicatori a rezultatelor economice obţinute de întreprindere în ultimul an de activitate.

Toţi indicatorii analizaţi au o importanţă deosebită.

Profitul net (pierderea netă ) este profitul (pierderea) care rămânela dispozitia

întreprinderii după calcularea cheltuelilor (economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină

ca diferenta dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi cheltuelile 9economiile)privind

impozitul pe venit.

Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la impozitare ,

care poate fi exprimat prin relaţia: PPI = RAO + RAI + RAF să + RE, unde: PPI - Profitul

(pierderea) până la impozitare; RAO - Rezultatul din activitatea operaţională; RAI - Rezultatul

din activitatea de investiţii; RAF - Rezultatul din activitatea financiară; RE - Rezultatul

excepţional.

Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii

acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi

Analiza structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului

fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.

Angajaţii secţii de cadre ţin sub control toate contractele cu noile persoane cale lucrează sau

cu care vor lucra.

Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare(sursă din

rapoartele financiare a întreprinderii S.A. "Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 1

unde este menţionat, că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, deţine

profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat negativ, deoarece profitul

reflectă desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.

Tabelul 2.1.

Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare

28

Indicatori Anul 2011

Anul 2012

Abaterea on

Suma, lei

Cota % Suma, lei Cota % Suma, lei Cota %

1.Rezultatul din activitatea operatională

615724 110,5 246358 185,05 -3804387 +93,69

2.Rezultatul din activitatea de investiţii

260418 -3,20 25483 60,05 -95215 0

. 3.Rezultatul din activitatea financiară

-425121

0

7,30 -3075674 -25,00 -1636390 - 293,23

4.Total 164561

100 2854799 100 5535992

Analiza factorială a profitului (pierderi) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi

calculul influenţei factorilor, care au factorială contribuit la modificare a în dinamică a părţilor

componente ale profitului (pierderi) din activitatea operaţională.

Analiza a profitului (pierderii) din activitatea operaţională (sursă din Rapoartele financiare a

întreprinderii S.A. " Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 2.2

Tabelul 2.2.

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională

Indicatori Anul

2011

Anul

2012

Abater

absolută

Rezultatul

i influentei

1.Profit brut 24057396 6116115 - 8851321 -88513212.Alte venituri

operaţionale

12743862

1642615

2634743

+26347433.Cheltuielicomerciale

4565829

-

1383402

-13834024.Cheltuieli generale si

administrative 3504785 1234762 105684 +105684

5. Altecheltuielioperaţionale

3964358

1978569

-1029324

-1029324

29

6. Profitul dinactivitatea operațională 3640669 1260169

-2747005 -2747005

În bază datelor prezentate în tabelul de mai sus putem afirma că profitul obţinut de S.A. "

Combinatul Auto №4" din activitatea operaţională în anul de gestiune a crescut cu 2747005 lei

faţă de anul precedent.

Această diminuare a fost condiţionată de micşorarea marimii profitului brut şi

cresterea cheltuelilor generale şi administrative , care au contribuit la reducerea profitului din

activitatea operaţională cu 138340 lei si respectiv 105684 lei . Tot odata ,majorarea valorii altor

venituri operaţionale în anul de gestiune faţă de anul precedent a condiţionat la majorarea

profitului din activitatea operaţionaă cu 2634743 şi respectiv 1029324 . Totuşi trebuie de

menţionat că întreprinderea dispune de rezerva interne de sporire a profitului din activitatea

operaţională pe viitor.

Analiza lichidităţii ocupă un loc central în aprecierea situaţie financiare a firmei. Calcularea

şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt incluse practic în orice materiale

analitice.

Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele

mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă posibilitatea întreprinderii de a-şi

onora obligaţiunile de plată la termenele scadente.

Este de menţionat că în literatura de specialitate sunt cunoscuţi mai mulţi indicatori de

lichiditate.

Se cunosc următorii indici de lichiditate:

Lichiditatea curentă acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente

suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină.

Unul dintre neajunsurile lichidităţii curente constă în faptul că aceasta nu ţine cont de

structura activelor curente. Intervalul optim pentru acest indicator este de 2 - 2,5 sau 1-

2,5 ,observăm ca la întreprinderea dată acest indicator se include în acest interval ce denotă faptul

ca întreprinderea îşi poate onora datoriile pe termen scurt.

30

Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat

de faptul excluderii din componenţa activelor a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a altor

active curente.

Sensul economic al lichidităţii intermediare este că acest coeficient reflectă cota datoriilor pe

termen scurt care întreprinderea este capabilă să le achite imediat, prin mobilizarea mijloacelor

băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. Acest indicator trebuie sa

varieze in intervalul 0,7- 0,7 sau să fie mai mare de 2.

Lichiditatea absolută: este cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii îl reprezintă

coeficientul lichidităţii absolute. In cadrul acestui criteriu se compară cele mai lichide active

curente şi datoriile pe termen scurt.

După conţinutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe termen scurt

care întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizînd numai mijloacele băneşti disponibile la

moment.

Creşterea lichidităţii se apreciază pozitiv, dar până la nivelul recomandat. Creşterea excesivă

a acestor coeficienţi nu este binevenită. Depăşirea nivelului maximal recomandat reflectă o

structură iraţională a activelor întreprinderii care o parte de mijloace sunt îngheţate în stocuri

anormale şi nejustificate care nu aduc venit.

Tabelul 2.3.

Analiza indicatorilor lichidităţii

Nr. crt. Denumirea coeficientului Calculul coeficienţilorAnul 2011 Anul 2012 

1 Lichiditatea curent 1,15 1,42 Lichiditatea intermediară 0.55 0,403 Lichiditatea absolută 0,016 0,006

Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la întreprinderea dată în decursul

anului de gestiune a apărut o tendinţa negativă de scădere a coeficienţilor, în particular

lichiditatea curentă care la începutul anului curent fiind de 1,15 şi nu se încadrează în intervalul

optim (2-2,5) spre finele anului de gestiune acazînd și mai mult ajungând la 1.4. Acest fenomen

31

negativ se explică prin faptul că ritmul creşterii datoriilor pe termen scurt depăşeşte ritmul de

creştere a activelor curente. Din cauza micşorarii sumei mijloacelor băneşti şi creanţelor în

condiţiile creşterii datoriilor pe termen a scăzut esenţial şi lichiditatea intermediară de la 0,55la

începutul perioadei la 0,40 la finele perioadei de gestiune.

La cel mai scăzut nivel , în comparaţie cu intervalul optim (0,2-0,25)se situeaza

coeficientul lichidităţii absolute .Este de mennţionat că acest coificient nu corespunde cerinţelor

atît la început 0,16 cît şi la sfîrsitul anului de gestiune 0,03 demonstrând totuşi evoluţia

negativă în urma reducerii sumei mijloacelor băneşti disponibile în condiaţile creşterii

datoriilor pe termen scurt.

În condiţiile economie de piaţă un rol semnificativ în analiza rentabilităţii îl ocupă,

rentabilitatea activelor. Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor (sursă din Rapoartele

financiare a întreprinderii S. A. " Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 2.4:

Tabelul 2.4.

Analiza rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea

1.profit pînă la impozitare

3638761 852951

2785810

2.valoarea medie a activelor

6336453

4612422

1724031

3.venit din vînzări 726414 9357103 20929894.rentabilitatea venit din vînzări 55,8 68.5

12.7

5.nr. de rotații al activelor 14,7 3,07

11,63

6.rentabilitate activelor 7,3 0,90 6,4

Concluzie: În baza rezultatelor obţinute observăm că la întreprindere dată rentabilitatea activelor

s-a micşorat cu 6,4 %. Această micşorare a fost cauzată de influenţa celui de al doilea factor,

anume a Rv.

32

Rentabilitatea economică este numită varianta franceză şi aderă la eficacitatea utilizării

capitalului permanent al întreprinderii. Altfel spus rentabilitatea economică reprezintă

eficienţautilizării mijloacelor materiale şi financiare ale întreprinderii prevăzute în vederea

desfăşurării activităţii de producţie. Pentru ca întreprinderea să activeze normal în condiţiile dure

ale economie de piaţă indicatorul dat trebuie să atingă cel puţin 20 - 25 % RE (RE- rentabilitatea

economică).

Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii (sursă din Rapoartele financiare a întreprinderii

S. A. " Combinatul Auto №4" ) este prezentat în tabelul 2.5:

Tabelul 2.5.

Analiza rentabilităţii economice

Indicatorii Anul 2011 Anul 2012 Abaterea2.profit net 2542791 6414680 41328673.valoarea medie acapitalului propriu

7240924 31863123  2461515

4.valoarea medie a DTL 9427365 4911152 -1006975.valoarea medie acapitalului permanent

16668289 36774275 1570655

6.rentabilitatea veniturilior din vînzări

17,99 29,7 12,20

7.efectul pîrghiei financiare  1,500  4,387  -0,958

8.nr. de rotaţii al activelor 0,66 0,90  -0,33

9.rentabilitate economică  43,74  59,83 - 36,56

În practica analitică un rol important între indicatorii rentabilităţii revine rentabilităţii financiare.

Din punct de vedere al conţinutului economic acest indicator reflectă capacitatea întreprinderii

de a utiliza capitalul propriu.

Vom examina în tabelul 6 evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări în

comparaţie cu realizările anului precedent, în baza datelor din Raportul privind rezultatele

financiare:

Tabelul 2.6.

33

Analiza ratelor generalizatoare de rotatie a activelor

Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea absolută

1. Venituri din vânzări 41156230 75249367 +340931372. Valoarea medie a activelor 62431232 95298468 +328672363. Numărul de rotaţie a activelor 1,40 1,86 +3.264. Rata înzestrăriiveniturilor din vânzări cu

active2.61 2,5 +5,11

Datele tabelului de mai sus arată ca întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" în anul

de gestiune a crescut numărul rotaţiilor activelor cu 0,08 faţă de anul precedent, corespunzător

s-a redus rata înzestrării veniturilor din vânzări în valoarea de un leu întreprinderea a utilizat mai

puţine active cu 0,19, faţă de perioada anului precedent.

Astfel se poate de menţionat ca la întreprindere a crescut eficienţa utilizării activelor

totale.

O altă grupă de indicatori ai vitezei de transformare a activelor o reprezintă ratele de

rotaţie a părţilor componente ala activelor totale cunoscut şi sub denumirea de coeficientul

exploatării mijloacelor fixe sau randamentul mijloacelor fix, acest indicator caracterizează

eficienţa utilizării mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacităţii întreprinderii de a genera

venituri din vânzări.Un fenomen pozitiv îl constituie sporirea randamentului mijloacelor fixe în

dinamică. Pentru aprecierea utilizării eficiente a activelor curente este calculat următorul

indicator numărul de rotaţii ale activelor circulante indiscutabil este faptul că indicatorul

menţionat trebuie să depăşească numărul de rotaţii a mijloacelor fixe.

La urmă am putea concluziona că la S.A. "Combinatul Auto №4" structura

organizatorică este foarte bine structurată, astfel relaţiile de colaborare dintre secţii este foarte

benefică pentru întreprindere. Anume de legătura lor depinde cum va activa întreprinderea în

viitor. Întreprinderea care nu produce ceea ce se cere curând va pierde clienţii şi va falimenta.

Anume distanţa dintre putere şi muncitorul de rând trebuie să fie foarte mică deoarece

34

conducătorul şef va putea să afle mai multe din dorinţele, intenţiile angajaţilor care pot fi

benefice pentru desfăşurarea în viitor a activităţii sale.

Din punct de vedere al situaţiei economice financiare, analiza care am făcuto în

capitolul dat ne permite să precizăm că dacă întreprinderea anul acesta a înregistrat pierderi, din

motivul costului ridicat la materia primă, creşterea cheltuielilor comerciale, creşterea

cheltuielilor administrative. Pe parcursul anului viitor întreprinderea are rezerve foarte mari

pentru a obţine rezultat financiar din motivul creşterii productivităţii muncii a angajaţilor ceea ce

este apreciat pozitiv.

III: S.A "Combinatul auto №4" în interacţiune cu mediul extern

35

3.1 Factorii din mediul extern ce influienţează activitatea eficientă a firmei.

Mediul de afaceri poate fi considerat ca fiind totalitatea factorilor cu care firma trebuie

să existe, factori ce se află într-o continuă schimbare. Existenţa şi dezvoltarea firmelor este

influenţată de factorii de mediu. In aceste condiţii managementul strategic în cadrul orcărei

firme, trebuie să aibă în vedere analiza, programarea evoluţiei acestor factori. Acest lucru este

necesar datorită faptului că aceşti factori, vor influenţa firma în ce priveşte poziţia pe piaţă, cota

de piaţă, rezultatele financiare. în funcţie de conjunctura economica şi influenţa factorilor de

mediu şi mai ales de evoluţia acestora, firmele îsi stabilesc obiectivele, planurile, activitatea şi

rezultatele financiare.

În cadrul activităţii desfăşurate, firmele intră în contact permanent cu clienţii, furnizorii,

concurenţii direcţi si indirecţi, intermediarii, investitorii. In acest sens firmele trebuie să realizeze

o continuă cercetare de piaţă, pentru a nu pierde oportunităţile existente.

Analiza de marketing şi inaintarea pe pieţe noi

1. Marketing-ul este ştiinţa ce se ocupă cu studierea peţii de desfacere a produselor şi

serviciilor. însăşi această analiză a peţii este un proces de culegere şi prelucrare sistematică a

informaţiei despre piaţa, analiza şi aplicarea ei la planificarea marketing-ului mixt. Etapele de

cercetare a peţii sunt următoarele:

1. Identificarea problemelor şi obiectelor comunităţii

2. Elaborarea planului de cercetare

3. Culegerea informaţiei

4. Analiza informaţiei

5. Efectuarea rezultatelor cercetării

În procesul unui studiu amplu al peţii se determină dimensiunile, structura şi

posibilităţile de creştere a acesteia. Pe lângă toate aceste particularităţi mai există şi piedici

comerciale (restricţii comerciale, taxe vamale, monopolism). Se caracterizează concurenţii, se

precizează structura şi nivelul preţurilor de piaţă.

2.Publicitatea şi organizarea acesteia.

36

Este cunoscut deja faptul că publicitatea reprezintă una din cele mai răspândite forme de

comunicare dintre client şi firmă. Ea este un instrument important în promovarea unui nou

produs sau serviciu şi deschide căile către creşterea cererii la serviciul dat.

Înainte de a implementa publicitatea este necesar de a cerceta etapele de analiză a ei.

- Stabilirea obiectivelor

- Bugetul preconizat publicităţii

- însăşi mesajul

- Mijloacele publicitare

- Eficienţa activităţii de publicitate

Cele mai complicate şi mai importante mesaje publicitare sunt cele de implementare a unui

produs nou pe piaţă, aici respectiv sunt asumate cele mai mari riscuri.

Bugetul de publicitate poate fi înfăptuit în funcţie de cheltuielile permise sau pe baza

unui procent preconizat din vânzări sau după obiectivele propuse pentru vânzare.

Mediul extern al firmei reuneşte ansamblul de factori şi forţe externe acesteia, capabile

să influenţeze menţinerea sau dezvoltarea schimburilor sale cu pieţele pe care activează. Piaţa

este locul de întâlnire dintre cerere şi ofertă, locul de întâlnire a agenţilor economici. Există o

permanentă legătură între piaţă şi firmă. Această legătură se manifestă printr-un schimb

permanent dintre firmă şi piaţă.

Un aspect important pe care îl ridică cunoaşterea pieţei se referă la categoriile sau

tipurile de parteneri prezenţi în cadrul ei. Este vorba de aşa zisul ansamblu al publicului, compus

din indivizi sau organizaţii ale căror atitudini şi comportamente pot avea diferite influenţe asupra

evoluţiei activităţii ce se desfăşoară în cadrul pieţei. Furnizori

Cu ajutorul lor are loc livrarea necesarului de materii prime,materiale,energie,echipament

tehnologic, forţă de muncă, resurse financiare şi informaţii se face de către producători şi

prestatorii de servicii

Furnizorii sunt puternici când sunt bine organizaţi, când există puţini înlocuitori ai produselor

pe care ei le oferă, când produsele lor sunt foarte importante pentru clienţii lor, când costurile de

schimbare a furnizorilor sunt ridicate. Cel mai bun mod de apărare îl constituie stabilirea unor

relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii, sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare.

37

Specialiştii în marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece

problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producţia proprie şi

implicit la creşterea costurilor produselor sale cu consecinţe dramatice în planul profitabilităţii.

În aceste condiţii, proprii clienţi pot trece la firmele concurente

Furnizorii sunt puternici când sunt bine organizaţi, când există puţini înlocuitori ai

produselor pe care ei le oferă, când produsele lor sunt foarte importante pentru clienţii lor, când

costurile de schimbare a furnizorilor sunt ridicate.

Intermediarii

Sunt indivizi sau organizaţii de afaceri specializate în realizarea diferitelor funcţii de marketing

Cele mai importante funcţii ale intermediarilor sunt: informarea consumatorilor,

promovarea produselor, negocierea contractului, lansarea comenzii, finanţarea, asumarea ricului,

posesia fizică a produselor, plata şi transmiterea dreptului de proprietate. Toate canalele de

distribuţie sunt potenţiale surse de conflict şi de concurenţă. Firmele pot aplana conflictele

apărute în sistemul de personal, între două sau mai multe nivele ale distribuţiei, pot asigura

cooptarea factorilor de conducere din cadrul diverselor verigi şi stimularea încheierii

acordurilor cu şi între asociaţiile profesionale.

Clasificarea intermediarilor:

1. intermediari comerciali: deţin produsele pe care le manipulează, cumpără şi vând

pe cont propriu.

2. agenţii de intermediere: acţionează ca reprezentanţi ai clienţilor lor. Veniturile lor

sunt din comisioane sau onorarii după caz, ca diferenţă între preţurile de vânzare sau cumpărare.

3. procesorii şi manufacturierii: există pentru a realiza anumite acţiuni de schimare a

produsului.

4. brokerul: nu deţine controlul fizic asupra produsului, are mai puţină putere în

negocierea preţului decât comisionarul.

5. vânzărorul cu amănuntul: cumpără produse care sunt destinate consumului final.

Pot realiza toate funcţiile de marketing.

38

6. vânzătorul cu ridicata: Vinde vânzătorului cu amănuntul, consumului industrial şi

consumului colectiv.

7. comisionarul: preia manevrarea fizică a produsului, aranjează termenele vânzării,

îşi reţine oronariul.

8. . organizaţii facilitare: sunt bursele de mărfuri, licitaţiile de produse, etc.

Intermediarii au rolul de a prelua anumite costuri şi riscurile. . Dezavantajul lor în

raport cu clienţii constă în majorarea preţurilor produselor şi serviciilor achiziţionate.

Clienţii .

Sunt acele persoane care decid de la cine vor procura de la întreprinderea dată sau de

la concurenţii întreprinderii date, care încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai

intense şi de mai bună calitate şi atât rivalitatea între concurenţii existenţi.Cleintii pot fi actuali,

efectivi sau pot fi potenţiali. Cel mai important punct forte al unei afaceri este relaţia continuă

cu clientul. Piaţa poate fi împărţită pe categorii de consumatori, sau, altfel spus, în diferite

segmente de piaţă, în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: vârsta, sexul, localizarea în spaţiu,

ocupaţia sau locul de muncă, venitul, activităţile de petrecere a timpului liber, modul de

folosire a produselor. După natura lor, componentele clientelei unei firme pot fi:

• Pieţele de consum: formate din consumatori individuali, adică din persoane care

folosesc în mod efectiv un bun sau serviciu. Trebuie făcută deosebirea între consumator

individual final şi cel frecvent;

• Pieţele internatţonale: formate din clienţi din afara graniţelor ţării;

• Pieţele industriale: formate din firme productive care achiziţionează bunuri şi

servicii pentru a produce noi bunuri şi servicii;

Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru

produsele (serviciile) pe care le oferă clienţilor, să ştie să menţină clienţii existenţi şi să atragă

noi clienţi din rândul no-consumatorilor relativ şi al concurenţei. Pentru a realiza aceste

obiective, specialiştii în marketing trebuie să cunoască :

- Ce criterii folosesc cumpărătorii pentru a alege între diferite produse (calitate, preţ,

amplasarea magazinului etc.).

39

- Importanţa produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (dacă

produsul este indispensabil pentru o firmă, acel client este gata să plătească preţuri

mai mari, existînd oportunitatea unei afaceri avantajoase).

- Caracteristicile clienţilor: unde trăiesc, stilul de viaţă, vîrsta, nivelul educaţiei,

ocupaţia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formează profilul clientului, care

trebuie comparat cu profilul pieţei pentru a identifica produsele firmei care plac mai

mult anumitor tipuri de clienţi. Pe aceasta bază se decid caracteristicile noilor

produse, preţurile şi mesajele promoţionale cele mai potrivite pentru piaţa ţintă.

- Ce nevoi îşi satisfac clienţii cu produsul respectiv şi care sunt avantajele obţinute de

pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleaşi necesităţi. Dacă apare

însă un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii îl vor

adopta imediat.

Concurenţa

Pentru a avea succes, o firmă trebuie să mulţumească clienţii într-un mod mai atractiv

decât concurenţii săi. Concurenţii se compun din firme ce produc bunuri şi servicii similare cu

firma luată în analiză sau care oferă alternative de satisfacere a unei nevoi a clienţilor acesteia.

Tipuri de concurentă :

1. concurenta generica - întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care oferă produse

si/sau servicii destinate să satisfacă aceeaşi nevoie;

2. concurenta de marca - o întreprindere le considera concurente pe celelalte întreprinderi care

oferă aceleiaşi categorii de consumatori produse si/sau servicii similare, la preturi similare

3. concurenta de produs - întreprinderea le considera concurente pe toate întreprinderile care

oferă acelaşi produs sau clasa de produse;

4.concurenta de soluţii -întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care solicita un

cuantum aproximativ echivalent din veniturile cumpărătorilor;

3.2. Căi de perfecţionare a relaţiilor S.A."Combinatul Auto № 4" cu

40

mediul extern. Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto № 4" se află într-un mediu extern foarte tensionat si

activitatea ei este influenţată în mod direct de mai mulţi factori care acţionează direct asupra

desfăşurării activităţii sale. Influenţele acestor factori fiind puternice şi reciproce, reprezentând în

fapt un ansamblu de condiţii, activităţi şi relaţii specifice, astfel încât întreprinderea îşi aplică şi

verifică în acelaşi timp politica de marketing, având şi rolul esenţial în elaborarea mixului de

marketing.

S.A. "Combinatul Auto №4" fiind o întreprindere de transport ea este influenţată de

factorii din micro-mediul astfel încât întreprindea este în continuă cercetare a factorilor care îi

influenţează în mod direct activitatea sa. Astfel se poate de specificat că factorii clienţii,

intermediarii aparţin altor state ale lumii, dar furnizorii, conducerea şi organizarea internă

precum şi organismele publice fac parte din micro-mediul din statul nostru.

Vom face o analiză în parte a fiecărui factor din micro-mediul întreprinderii S.A.

"Combinatul Auto №4", astfel vom analiza primul factor, care după părerea noastră este foarte

important.

Furnizorii întreprinderiiS.A. "Combinatul Auto №4" sunt companii străine care

furnizează întreprinderii maşinile: TA3-52, 3HJI-5301, YA3-3303, KAMA3-A3-5410, Fiat,

Mercedes-607etc. Astfel managerul pe aprovizionare din cadrul întreprinderii date este în

continuă căutare de furnizori de materii prime combustibil şi alte resurse necesare. Furnizorii de

materii primă au o influenţă directă astfel încât materia primă trebuie să fie livrată în termenii

stabiliţi şi la calitate cea mai înaltă.

Un rol important asupra activităţii întreprinderii o au furnizorii de personal care sunt

reprezentaţi de unităţile de învăţământ din ţară şi oficiile de forţă de muncă. In strânsă colaborare

se află şi cu instituţiile cu profil economic din ţară care oferă întreprinderii personal în domeniul

managementului şi contabilităţii.

Îtreprinderea dată suportă unele cheltuieli mari cu furnizorii din următoarele motive:

• Transportul furnizat de furnizori constituie pentru întreprindere o intrare

foarte importantă pentru activitatea derulată de cumpărător;

• Nu există transporturi substituibile, astfel pentru aşi desfăşura activitatea sa

întreprinderea procură numai transporturile date la cele mai ridicate preţuri;

41

• Existenţa redusă a furnizorilor din zona dată.

Deci furnizorii pot afecta direct activitatea întreprinderii şi anume dacă au o putere de negociere

înaltă pot crea unele probleme şi anume crescând preţul, reducând calitatea, modificând condiţiile

etc.

Pe piaţă rolul intermediarului pur este mic, el facilitând anumite schimburi care cer o pregătire

specială de care întreprinderea dată nu dispune, schimburi care cer timp mult pentru găsirea

cumpărătorului, astfel intermediarii fiind acele sectoare unde trebuie de realizat serviciile.

În procesul distribuţiei sale S.A. "Combinatul Auto № 4" colaborează cu următorii

comercianţi. Comercianţi cu ridicata achiziţionează partizi mari de mărfuri pe care le revând în

partizi mai mici asortate, comercianţilor cu amănuntul sau unor utilizatori care le achiziţionează

în vederea prelucrării ulterioare. Pe lângă facilitarea actelor de vânzare şi cumpărare

comercianţii cu ridicata îndeplinesc şi numeroase funcţii care avantajează atât pe S.A. "

Combinatul Auto № 4" cît şi consumatorul.

Pentru a realiza produsele sale S.A. " Combinatul Auto № 4" are nevoie de, clienţi astfel

sînt acele persoane care decid de la cine vor procura de la întreprinderea dată sau de la

concurenţii întreprinderii date, care încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai

intense şi de mai bună calitate şi atât rivalitatea între concurenţii existenţi. Principalii clienţi a

întreprinderii S.A. "Combinatul Auto №4 " sunt: S.A. „Franzeluţa", S.A. „Lapte, S.R.L. „Apă

bună", Magazinul Nr. 1 etc.

Dezvoltarea continuă poate fi posibilă numai cu o colaborare intensă între conducerea

întreprinderii şi organismele publice din ţara noastră. Astfel S.A "Combinatul Auto №4" pe

parcursul desfăşurării activităţii sale colaborează cu următoarele organisme publice:

1.Instituţiile de mas-media sau mediile de informare în masă include organizaţiile care

vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc. La acest criteriu întreprinderea

colaborează mai mult cu ziarele, radioul din regiune, precum şi cu diferite reviste de specialitate.

2. Organele financiare influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti

pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: bănci, case de investiţii, companii de

asigurări. întreprinderea a reuşit să îşi formeze parteneri de afaceri pe "Moldova AgoindBank"

42

care colaborează fructuos, astfel că în anul 2005 când au fost procurate noile maşini au luat un

credit pe termen de 5 ani de la această bancă .

Instituţii guvernamentale, faţă de care întreprinderea are unele obligaţii legale, cum

sunt: organele vamale, de justiţie etc. întreprinderea este în continuă comunicare cu organele de

stat, astfel dorind că guvernul şi legislativul să dorească ca întreprinderile din ţara noastră să se

dezvolte într-un climat juridico-normativ modern. Anume prin politica pe care o duce statul

nostru cu ţările vecine S.A. " Combinatul Auto № 4"este afectată la modul cel mai direct.

.Atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor întreprinderii şi se referă

la climatul intern de muncă. Activitatea în cadrul întreprinderii se derulează intr-o atmosferă

foarte bună , astfel fiecare angajat este mulţumit de condiţiile de muncă oferite de întreprindere.

5.Imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai ales direct şi imediată în cadrul

local; mai ales când imaginea are de suferit, efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu

întârzie să se arate .S.A. " Combinatul Auto № 4" a reuşit pe parcursul anilor de activitate să îşi

creeze o imagine favorabilă cît în regiune, la fel şi peste hotarele ţării.

. O sarcină foarte importantă a întreprinzătorului este dezvoltarea unei culturi

organizaioionale. Creativitatea şi inovaţia sunt procese specifice unei culturi organizaţionale

optime. Cele mai importante caracteristici ale unei culturi organizaţionale sunt deschiderea,

sinceritatea, capacitatea de a emite critici şi de a asimila cunoştinţe noi.

Pentru multe întreprinderi, procesul rapid de inovare constituie cel mai important

instrument de marketing. Inovarea poate exista la nivelul pieţei, al produsului realizat sau al

serviciului prestat, precum şi la nivelul proceselor de lucru şi de producţie. La acestea se adaugă

inovaţia în domeniul cunoştinţelor de specialitate.

Comunicarea este ştiinţă a confuziilor. într-adevăr, comunicarea este foarte dificilă.

Deseori, comunicarea deficitară sau lipsa ei este cauza unor conflicte şi pierderi materiale. La

întreprinderea S.A."Combinatul Auto № 4" trebuie să existe o comunicare optimă cu partenerii

de afaceri şi cu angajaţii. Perfecţionarea continuă constituie o premisă importantă pentru fiecare

întreprinzător şi pentru angajaţii săi. Perfecţionarea se realizează în timp, presupune investiţii

financiare şi o voinţă puternică. Dar ne dăruieşte cunoaştere, satisfacţii şi aduce succes.

43

Paşii către succesul perfecţionării.

Confucius spunea: „Există trei căi prin care cineva poate învăţa ceva: prin cugetare,

aceasta fiind cea mai nobilă; prin imitaţie, aceasta fiind cea mai simplă; prin cunoaştere - cea mai

amară”. Pentru ca perfecţionarea să ne facă plăcere şi să fie utilă, trebuie luate în considerare şase

principii:

1. Principiul obiectiviitţii

Ceea ce contează sunt faptele, nu părerile. Cît de des se creează confuzii, conflicte şi se

iau decizii greşite din lipsă de obiectivitate. Este adevărat că distincţia între fapte şi păreri nu este

un lucru chiar atît de simplu.

2. Principiul descoperirii

Oamenii de succes sunt oameni care descoperă mereu ceva nou. Cunoaşterea şi

cunoştinţele trebuie să conducă la bucuria trăirii, acea revelaţie care să ia prin surprindere şi să se

transforme rapid în acţiuni practice. Socrate spunea: „Dacă elevul nu a parcurs singur măcar

două treimi din drum, atunci nu a învăţat nimic."

3.Principiul realizării.

Perfecţionarea poate şi trebuie să fie un proces plăcut. Este nevoie de multă fantezie şi

cunoaştere pentru a transforma unităţile de studiu, în aşa fel încît să ne ajute în îndeplinirea

obiectivului.

Transporturile influenţează toate laturile vieţii social-economice, iar dezvoltarea

ordonată şi armonioasă a lui în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite constituie un obiectiv

important al politicii economice a oricărui stat.

5.Principiul comunităţii

Cunoştinţele, experienţele şi doleanţele participanţilor se contopesc şi se completează cu

cunoştinţele referentului.

6.Principiul dozării

Nu totul poate fi accelerat. Mulţi manageri dinamici ar dori să sădească dimineaţa un pom şi

seara să confecţioneze cherestea din lemnul acelui pom. Creşterea şi transformarea iau timp. Mai

mult, curajul de a fi lent, conduce la mai mari adîncimi, la profunzime şi unitate.

44

Printre indicatorii eficientei economice evidenţiem următorii:

1.Alegerea unui autovehicol în momentul achiziţionării

Alegerea unui autovehicul este o decizie foarte importantă în formarea parcului auto al

unei întreprinderi de transport. Această decizie se realizează de multe ori în funcţie de unele

criterii de alegere foarte riguroase, conform căror autovehiculul este menit să răspundă unor

condiţii impuse de către întreprinderea de transport.

Pentru Germania, Suedia, Olanda preţul are o importanţă neînsemnată, pe când pentru

Rusia, Ungaria, Polonia - acesta este un criteriu foarte important. Pentru ţările înalt dezvoltate s-a

determinat importanţa a două criterii: consumul de combustibil şi capacitatea autovehiculului.

Exploatarea autovehiculelor stă la baza formării veniturilor operatorilor de transport. In

mod normal, veniturile obţinute sunt proporţionale cu numărul de t km parcurşi sau, în cazul

transporturilor locale, cu numărul de ore lucrate.

Indicatorul care reflectă gradul de valorificare a zilei de lucru în timp este parcursul

mediu zilnic (/ zi). Acest indicator se calculează pentru o lună şi de obicei pentru tot parcul de

mijloace de transport.

Transporturile internaţionale sunt legate de numeroase staţionări, care reduc

considerabil acest indicator (formalităţile vamale, staţionările în vederea încărcării inverse,

timpul de odihnă a şoferilor etc).

Un alt indicator, care caracterizează gradul de utilizare a autovehiculelor, este

coeficientul utilizării parcului sau, cum i se mai spune, coeficientul de emisie la rută (Cte),

determinat ca raportul dintre numărul de vehicule emise la rută şi numărul scriptic de vehicule în

parc. Sunt foarte frecvente cazurile când între curse autovehiculul staţionează 1-2 zile pentru

întocmirea decontului cursei încheiate, a documentelor pentru cursa următoare, deservirea

autovehiculului.

Printre soluţiile posibile de creştere a eficienţei utilizării mijloacelor de transport vom

menţiona:

a) Reducerea staţionării între curse prin:

- deservirea mijloacelor de transport în schimbul 2 şi 3 chiar cu plata unei

suprataxe;

45

- implicarea şoferilor de schimb;

- asigurarea unui portofoliu de comenzi în bază de contract, inclusiv pentru cursele

inverse.

b)Creteşterea traficului şi a parcursului mediu zilnic prin:

- analiza diagramelor tahografelor privind utilizarea zilei de muncă de către şoferi;

- utilizarea a doi şoferi la transporturile internaţionale pe distanţe lungi;

- acordarea de facilităţi tarifare beneficiarilor care utilizează autovehiculele sâmbătă

şi duminică .

O dată cu implementarea principiilor economiei de piaţă şi cu deschiderea pieţei către

iniţiativa privată, firmele moldoveneşti s-au văzut în situaţia de a evolua într-un mediu dificil,

turbulent, aflat în continuă transformare, unde viitorul este nesigur, însăşi supraveţuirea firmei

fiind ameninţată. Totuşi există modalităţi de obţinere a unor rezultate apreciabile, îmbucurătoare

anume prin folosirea unor căi de perfecţionare continuă.

Evoluţia Republicii Moldova în perioada de tranziţie a însemnat pentru sectorul

transporturilor rutiere, în special pentru transportatorii moldoveni, necesitatea trecerii unor

examene deosebit de dificile având în vedere lipsa de experienţă a reorganizării activităţii de la

un sistem super centralizat la o economie de piaţă, marcată prin numeroase lipsuri de ordin

financiar, legislativ, administrativ, prin inexistenţa unor infrastructuri rutiere adecvate, prin

declinul economic şi prin lipsa unor perspective reale pentru majoritatea sectoarelor, care

aduceau o contribuţie la formarea PIB-ului şi la realizarea activităţii economiei naţionale.

Pregătirea societăţii moldoveneşti pentru înţelegerea funcţionării mecanismelor unei

economii de piaţă s-a manifestat în domeniul transporturilor rutiere prin îndeplinirea câtorva

obiective principale:

- cunoaşterea, înţelegerea şi punerea în practică a principiilor economiei de piaţă;

- elaborarea legislaţiei specifice acestui sector de piaţă, armonizată pe cât posibil cu

prevederile Uniunii Europene;

- dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea bazei materiale din dotarea

operatorilor de transport - înnoirea parcului de vehicule şi a sistemelor de întreţinere şi reparaţii;

- creşterea profesionalismului personalului din acest sector, urmărindu-se ca nivelul

46

minim de cunoştinţe pentru funcţionalitatea unei firme de transport să respecte cerinţele Uniunii

Europene;

- îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

În procesul dezvoltării pieţei de transporturi se desting trei etape: -serviciile tradiţionale de

transport: transportarea mărfurilor, expedierea şi serviciile de expediţie;

- serviciile tradiţionale şi serviciile de depozitare/destribuire - o funcţie de logistică, care

prevede determinarea procedurii de executare a comenzii şi care conţine componenta valoarea

adăugată;

În particular, traficul auto capătă o importanţă tot mai evidentă în relaţiile economice

externe ale Moldovei, din cauza creşterii necesităţii traficului. Ia amploare schimbul de mărfuri

cu ţările Europei de Vest şi în general, creşte geografia relaţiilor economico-comerciale.

Transporturile rutiere sunt unul dintre cele mai dinamice, flexibile, eficiente şi rentabile

domenii de activitate economică din Republica Moldova, către acest transport vor interveni noi

cerinţe, din ce în ce mai ridicate, pentru obiectivele existente şi chiar noi obiective condiţionate

de competitivitatea de pe piaţa liberă, pentru a se putea oferi garanţii suplimentare de calitate.

Pentru transporturile secolului al XXI-lea, în condiţiile creşterii concurenţei pe piaţa

transporturilor, ale creşterii ofertei, dar şi a cererii la servicii de calitate, la nivelul tarifului de

transport pretins, ale modernizării autovehiculelor utilizate şi a sistemelor de comunicaţii, este

nevoie de personal calificat în toate domeniile, de la şofer la manager, adaptat permanent

schimbărilor intervenite pe piaţa transporturilor.

Desfăşurarea transporturilor rutiere în condiţii optime conform condiţiilor contractuale

stabilite, fără întârzieri, incidente sau accidente de orice fel, prin buna funcţionare a fiecărei verigi

a procesului de transport, constituie premisele unei securităţi rutiere manifeste

Recomandări:

1.controlul permanent al utilajelor companiei, pentru a înlătura defectele şi pentru a nu le aduce

într-o stare de uzură completă;

2. modernizarea utilajelor cu ocazia efectuării reparațiilor capiatale;

47

3.modernizarea doar unor piese dacă maşina este într-o stare bună, penrtu o mai bună

desfăşurare a acestuia;

4.modernizarea permanentă va aduce la o dezvoltare a societății ceea ce este un plus pentru

Republica Moldova, clienții vor fi mult mai receptivi la toate schimbările;

5.informarea cu diferite instrucţiuni de folosire a aparatului sau a maşinei;

Se urmăreşte ca prin intermediul sistemelor moderne de informare să se obţină o majorare a

eficienţei şi o optimizare a transporturilor rutiere, cu minimizarea parcursului în gol, pentru a

elimina consumurile de combustibil suplimentare, eliberarea de noxe, pierderea de timp,

pierderile financiare şi chiar potenţialul generator de accidente rutiere.

Recomandări:

1. urmărirea Monitorului Oficial şi anunţarea la timp a modificărilor care se petrec în cadrul

S.A. " Combinatul Auto № 4";

2. implimentarea Legii privind societatea pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997 ;

3. achitarea la timp a tuturor taxelor, impozitelor, determinîndu-se o companie destul de

responsabilă faţă de societate.

- orientarea internaţională în domeniu cultural către o „societate altruistă”, către valori mai

consistente şi durabile. S.A. " Combinatul Auto № 4" trebuie să determine: categoriile etnice;

tipurile de familii ; valorile ; concepţiile societăţii noasetre, pentru determinarea standartelor de

conlucrare cu clienţii.

Recomandări :

1. identificarea valorilor, concepţiilor societăţii noastre, determinînd modul de manifestare

al acestora în afaceri;

2. cunoaşterea diferitor culturi şi modul de manifestare în micul business;

3. respectarea acestor concepte.

4. Creşterea fluxurilor de mărfuri transportate cu transport auto internaţional necesită un

studiu al pieţei serviciilor de transport auto atât la nivel naţional, cât şi la nivel

internaţional, precum şi formarea unei baze de date statistice şi informaţionale. Se

propune lista indicatorilor şi sursele de informaţie necesară pentru evaluarea situaţiei pe

48

piaţa internaţională a transportului auto de mărfuri.

5. Abordarea problemelor din punctul de vedere al managementului calităţii, implementarea

sistemelor logistice în procesul derulării operaţiunilor comerciale va accelera dezvoltarea

întregii economii. Calitatea trebuie să devină obiectivul strategic în ceea ce priveşte

competitivitatea pe piaţa transportatorilor. Este necesar de a recicla continuu managerii

transportului auto pentru implementarea sistemelor logistice în dirijarea transportului

auto, de a elabora şi lansa în acest context un program de instruire cu aplicarea jocului de

afaceri.

3. Este necesar un studiu cât mai amplu privind programele de investiţii pentru

dezvoltarea infrastructurii de transport în scopul majorării eficienţei activităţii

transporturilor rutiere în cadrul circulaţiei internaţionale de mărfuri. Rămâne ca

întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" să se prezinte ca un partener serios în

iniţiativele promovate de către organizaţiile şi organismele internaţionale.

4. Dinamica automobilizării necesită coordonarea activităţii structurilor

guvernamentale şi nonguvernamentale responsabile de dezvoltarea comerţului şi a

economiei în general. Pentru aceasta s-a elaborat şi se propune spre semnare un acord

cu aprobarea acţiunilor comune şi cu apecierea surselor financiare de administrare a

acestora. Se propune de a implica activ managerii întreprinderii în elaborarea şi

realizarea acestor acţiuni.

5. Experienţa altor ţări în organizarea, administrarea proceselor de transport auto,

organizarea businessului în transport este un punct de sprijin pentru specialiştii din Republica

Moldova şi dă posibilitate de a soluţiona cât mai rapid şi mai eficient problemele apărute.

Această experienţă poate fi aplicată la următoarele momente: realizarea unei structuri raţionale a

parcului mijloacelor de transport auto; organizarea proceselor de transport din punct de vedere

tehnologic; managementul unei întreprinderi de transport; reducerea poluării mediului ambiant;

posibilităţi de majorare a calităţii serviciilor de transport; dezvoltarea infrastructurii de transport.

Recomandări:

1. urmărirea rapoartele statistice de salarizare, determinînd minimul şi maximul, care în

urma acestora să determine un preţ standart pentru orice categorie de consumatori;

49

2. determinarea unor chestionare în dependenţă de modul de cumpărare şi modul de

organizare al acestuia;

3. analizarea în dependenţă cît e dispus consumatorul să cheltuie pentru unele proceduri de

transport.

- accentuarea progresului tehnologic ce va necesita cheltuieli sporite pentru cercetare-

dezvoltare, dar va crea şi posibilităţi nelimitate inovaţiei, soluţionarea acestei probleme va duce

la creşterea venitului în cadrul companiei şi circulaţie

Recomandări :

1. identificarea celor mai buni furnizori de pe piaţă;

2. companii recunoscute pe piaţă;

3. demonstrarea unei conlucrări rigide prin achitarea la timp a tuturor taxelor, prezentarea

documentelor, nefalsificarea lor,etc.

- a unei concurenţe dure care apare în urma scurgerii de informaţii confidenţiale, fie din

cauza lucrătorii firmei, fie spionajul, a introducerii lente a inovaţiilor, din cauza lipsei de resurse

necesare, concurenţă necinstită, alegerea incorectă a pieţii de desfăşurare a activităţii.

În domeniul transportului internaţional, Republica Moldova se manifestă ca un cărăuş de

nivel european, dar în domeniul transportului naţional, unde restructurarea şi modernizarea

activităţii impune modificări de structură, mai sunt multe de făcut.

Pentru etapa 2011-2012 S.A. " Combinatul Auto № 4" trebuie să aplice conştient aceste

reglementări de către operatorii de transport pentru creşterea calităţii prestaţiei în piaţa

concurenţială şi creşterea calităţii activităţii instituţiilor publice ale ministerului din teritoriu,

pentru eliminarea de pe piaţă a celor care nu pot asigura condiţiile minime de calitate cerute

pentru această etapă. În acest fel se vor realiza condiţii adecvate pentru operatorii de transport

moldoveni care vor fi puşi, chiar şi pe piaţa naţională, în faţa concurenţei operatorilor de transport

străini. Adoptarea unor reglementări fără un suport tehnic, organizatoric şi social adecvat poate să

compromită ideea şi idealul de integrare europeană a transporturilor rutiere din Republica

Moldova în transporturile rutiere europene.

Recomandări:

1. treeninguri anuale de calificare la un alt nivel;

2. motivarea.

50

3.angajarea la muncă a unui personal calificat, cu studii superiare în domeniul dat;

4.delegarea puterii, pentru stimularea angajaților de a fi mai buni;

- modul de luare a deciziei în cadrul companiei S.A. " Combinatul Auto № 4"

În mod firesc, luarea deciziei se bazează pe informaţiile furnizate din documentarea preliminară

şi vizează cu prioritate:

1.analiza calităţii deciziilor adoptate prin prisma unor parametri

(cerinţe) de raţionalitate;

2. analiza încadrării tipologice a deciziilor adoptate:

3.analiza competenţei managerilor (decidenţilor);

4.analiza conţinutului proceselor sau actelor decizionale, ce au

„produs” deciziile;

5.analiza deciziilor din punct de vedere al apartenenţei la funcţiile

managementului şi funcţiunile firmei;

Concluzii

În prezenta lucrare noi am constat cât este de importantă tema analizată, astfel

întreprinderile sunt obligate să analizeze în continuu factorii din mediul extern pentru a se

acomoda la schimbările ce apar în mediul extern în care îşi desfăşoară activitatea.

51

Aceasta nu este necesar numai întreprinderilor deja existente dar şi pentru cei care doresc să

înfiinţeze o întreprindere va fi foarte important să cunoască mediul în care acestea vor activa.

În urma analizei efectuate am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" pe

parcursul anului 2012 a fost influenţată de următorii factorii din mediul extern. Fie că aceşti

factorii au avut o influenţă negativa sau pozitiva asupra activităţii întreprinderii, factorii daţi

fiind:

Furnizorii care au influenţă negativă asupra activităţii întreprinderii şi anume furnizarea de

materii prime întreprinderii la preţuri mari datorate de lipsa de materii prime în anul 2011

Aceasta a condus la faptul că întreprinderea a obţinut un cost de producţie ridicat, astfel produsul

brut pe anul 2008 s-a redus 11.85% faţă de anul 211.

Un alt factor care a influenţat întreprinderea în anul 2012 pierderi la capitolul Rezultat din

activitatea financiară în care s-a indicat o rată de schimb dolar-leu de cea 14,67 lei pentru dolar,

dar efectiv s-a înregistrat cursul de cea 11,80 lei pentru dolar.

Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" nu a fost influenţată numai în sens negativ dar

şi în sens pozitiv şi anume:

Au fost angajaţi în ultimul an un număr de circa 35de angajaţi care au condus la creşterea

productivităţii muncii în cadrul organizaţiei.

Prin introducerea noilor linii tehnologice întreprinderea a obţinut un avantaj faţă de

concurenţii săi printr-o creştere a numărului de rotaţii a activelor întreprinderii ceea ce se

apreciază pozitiv pentru întreprindere care doreşte să utilizeze la capacităţile cele mai ridicate

activele de care dispune.

Astfel în urma analizei efectuate noi am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto

№4" a fost influenţată de toţi factorii din mediul extern, fie că au avut o influenţă mai mare sau

mai mică. Trebuie să menţionăm că întreprinderea este influenţată de factorii din mediul extern

precum sunt clienţii şi intermediarii, factorii economici, demografici şi socio-culturali.

În prezenta lucrare noi am constat cât este de importantă tema analizată, astfel

întreprinderile sunt obligate să analizeze în continuu factorii din mediul extern pentru a se

acomoda la schimbările ce apar în mediul extern în care îşi desfăşoară activitatea.

52

Aceasta nu este necesar numai întreprinderilor deja existente dar şi pentru cei care doresc să

înfiinţeze o întreprindere va fi foarte important să cunoască mediul în care acestea vor activa.

În urma analizei efectuate am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" pe

parcursul anului 2012 a fost influenţată de următorii factorii din mediul extern. Fie că aceşti

factorii au avut o influenţă negativa sau pozitiva asupra activităţii întreprinderii, factorii daţi

fiind:

Furnizorii care au influenţă negativă asupra activităţii întreprinderii şi anume furnizarea de

materii prime întreprinderii la preţuri mari datorate de lipsa de materii prime în anul 2011

Aceasta a condus la faptul că întreprinderea a obţinut un cost de producţie ridicat, astfel produsul

brut pe anul 2008 s-a redus 11.85% faţă de anul 211.

Un alt factor care a influenţat întreprinderea în anul 2012 pierderi la capitolul Rezultat din

activitatea financiară în care s-a indicat o rată de schimb dolar-leu de cea 14,67 lei pentru dolar,

dar efectiv s-a înregistrat cursul de cea 11,80 lei pentru dolar.

Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" nu a fost influenţată numai în sens negativ dar

şi în sens pozitiv şi anume:

Au fost angajaţi în ultimul an un număr de circa 35 de angajaţi care au condus la creşterea

productivităţii muncii în cadrul organizaţiei.

Prin introducerea noilor linii tehnologice întreprinderea a obţinut un avantaj faţă de

concurenţii săi printr-o creştere a numărului de rotaţii a activelor întreprinderii ceea ce se

apreciază pozitiv pentru întreprindere care doreşte să utilizeze la capacităţile cele mai ridicate

activele de care dispune.

Intreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" a fost influenţată de toţi factorii din mediul

extern, fie că au avut o influenţă mai mare sau mai mică. Trebuie să menţionăm că

întreprinderea este influenţată de factorii din mediul extern precum sunt clienţii şi intermediarii,

factorii economici, demografici şi socio-culturali.

În urma analizei efectuate noi menţionăm că toate întreprinderile sunt supuse influenţei

factorilor din mediul extern al întreprinderii, astfel întreprinderea care va reuşi să utilizeze cât mai

eficient oportunităţile şi să înlăture sau să se acomodeze la pericolele ce pot apărea cu cele mai mici

53

cheltuieli şi înaintea concurenţilor săi va fi prima întotdeauna şi va reuşi să îşi atingă obiectivele care

sunt propuse.

Bibliografie:

Manuale, monografii și lucrări didactice

54

2.1. Allaire I., „Management strategic. Strategia succesului în afaceri”, Chişinău, editura

Economică 1998.

2.2. Burlacu Natalia “Bazele Managementului”, Chișinău, curs universitar editura ASEM-

2006

2.3. Caroianu Gheorghe, Mnagementul Afacerilor, București, editura Lumina Lex, , 2009

2.4. Cornescu V., Management, Bazele generale, Ed.Actami 1998

2.5. Cotelnic A., „Managementul unităţilor economice", Chişinău, Editura Economică

1998

2.6. Hriscev E., „Managementul inovaţional, Chişinău", Editura Economică 2001;

2.7. Kotler Philip „Managementul Marketingului” ediţia a IV-a Teora

2.8. Mathe J.Ch., Politique Generale de lDEntreprise: Analyse et Management

Strategique, Edition Economica, 1987

2.9. Munteanu V, „ Management”, editura Știinţifică, Bucureşti, 2000

2.10. Nicolescu O. (coordonator), Management, Editura didactică şi pedagogică R.A.,

Bucureşti, 1992,

2.11. Pintilie C. “ Conducerea întreprinderii” Lito ASE, nr. 1981 pag 309-310

2.12. Pistol Gh. M. „Economia Întreprinderii”, Bucureşti, note de curs, editura fundaţii

România de Mâine, 2005

2.13. Russu C., „Cadrul organizaţional al întreprinderii” Bucureşti, editura Știinţifică şi

enciclopedică, 2003

2.14. Scot W. Apud, Ibidem, 2004

2.15. Stihi Ludmila, Managementul Riscului, Chișinău,

2.16. Stoner J. Management, London, Prentice Hali Inc., 1978

Articole din ediţii periodice

55

3.1. Mihai Drăgănescu „ O posibilă definire a mediului înconjurător” Revista economic, nr.

33/1985, pag 44

3.3. J Stoner„ Images ofOrganizations. The Executive Edition”, Sage Publications,

London, pag. 10 Anexe:

Anexa 1: Organigrama S.A. " Combinatul Auto №4"

56

57

Anexa 2: Bilanțul contabil S.A. " Combinatul Auto №4"

codul fiscal 1003600097956.

30.03.2009

30.06.2009

30.09.2009

31.12.2009

31.03.2010

30.06.2010

30.09.2010

31.12.2010

1 1 ACT

IVE PE TERME

N LUNG

                 

2 1.1 Active nemateriale                  3 Activ nemateriale (111,

112)010 14 01

718 01

718 01

718 01

718 01

718 017 18 017 6 405

4 Amortizarea activelor nemateriale (113)

020 -12 518

-12 639

-13 243

-13 079

-13 299

-13 520

-13 740

-2 349

5 Valoarea de bilant a activelor nemateriale (rd. 010-rd.020)

030 1 499 5 378 4 774 4 938 4 718 4 497 4 277 4 056

6 1.2 Active materiale pe termen lung

                 

7 Active materiale in curs de executie (121)

040                

8 Terenuri (122) 050                9 Mijloace fixe (123) 060 2 861 

9942 861 

9943 389 

4143 389 

4143 389 

4143 389 

4143 389 

4143 883 

93910 Resurse naturale (125) 070                11 Uzura si epuizarea

activelor materiale pe termen lung (124, 126)

080 -451 755

-536 380

-617 659

-722 888

-824 770

-926 653

-1 028 535

-1 141 697

12 Valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung (rd. 040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)

090 2 410 239

2 325 614

2 771 755

2 666 526

2 564 644

2 462 761

2 360 879

2 742 242

13 1.3 Active financiare pe termen lung

                 

14 Investitii pe termen lung in parti nelegate (131)

100 225 000

50 000

250 000

37 000

240 000

240 000

215 000

185 000

15 Investitii pe termen lung in parti legate (132)

110                

16 Modificarea valorii investitiilor pe termen lung (133)

120                

17 Creante pe termen lung (134)

130                

18 Active amanate privind impozitul pe venit (135)

140                

19 Avansuri acordate (136)

150                

20 Total s. 1.3 Active financiare pe termen

160 225 000

50 000

250 000

37 000

240 000

240 000

215 000

185 000

58

lung(rd.100+rd110+rd120+rd130+rd140+rd150)

21 1.4 Alte active pe termen lung (141, 142)

170 90 149

90 149

90 149

90 149

90 149

90 149 90 149 90 149

22 Total capitolul 1 ACTIVE PE TERMEN LUNG (rd030+rd090+rd160+rd170)

180 2 726 887

2 471 141

3 116 678

2 798 613

2 899 511

2 797 407

2 670 305

3 021 447

23 2 ACTIVE CURENTE                  24 2.1 Stocuri de marfuri

si materiale                 

25 Materiale (211) 190 103 396

150 607

180 392

173 255

132 241

178 251

552 534

64 091

26 Animale la crestere si ingrasat (212)

200                

27 Obiecte de mica valoare si scurta durata (213-214)

210 6 682 6 682 6 682 1 714 1 202 3

28 Productia in curs de executie (215)

220                

29 Produse (216) 230                30 Marfuri (217) 240                31 Total s. 2.1 Stocuri de

marfuri si materiale(rd.190+rd200+rd210+rd220+rd140+rd150)

250 110 078

157 289

187 074

173 256

132 955

178 252

552 736

64 094

32 2.2 Creante pe termen scurt

                 

33 Creante aferente facturilor comerciale (221)

260 402 857

388 114

379 473

759 993

832 456

1 070 048

1 390 455

1 329 463

34 Corectii la datorii dubioase (222)

270                

35 Creante ale partilor legate (223)

280                

36 Avansuri acordate (224)

290 10 686

337 097

10 603

23 696

25 888

21 840 19 605 29 861

37 Creante privind decontarile cu bugetul (225)

300 46 46 46 490 33 33 33 197 037

38 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat (226)

310 531 963

531 963

97 526

447 159

142 920

142 920

142 920

459 591

39 Creante ale personalului (227)

320 8 283 945 945 3 558 3 558 151 086

356 497

 

40 Creante privind veniturile calculate (228)

330                

41 Alte creante pe termen scurt (229)

340 -1 918 -1 918

-1 918

104 97 97 97 103

42 Total s.2.2 Creante pe termen scurt (rd.260-rd270+rd280+rd290+rd300+rd310+rd320+

350 951 917

1 256 247

486 675

1 235 000

1 004 952

1 386 024

1 909 607

2 016 055

59

rd330+rd340)43 2.3 Investitii pe termen

scurt                 

44 Investitii pe termen scurt in parti nelegate (231)

360                

45 Investitii pe termen scurt in parti legate (232)

370                

46 Diminuarea valorii investitiilor pe termen scurt (233)

380                

47 Total s.2.3 (rd360+rd370+rd380)

390                

48 2.4 Mijloace banesti                  49 Casa (241) 400 1 013 28 32

617 79

921 43

32 100 16 8 091 5 600

50 Cont de decontare (242)

410 24 027

16 305

97 6 261 106 228

25 673 147 087

112 843

51 Cont valutar (243) 420 8 018 -79 38 354

1 109 24 174

18 700 15 187 31 074

52 Alte mijloace banesti (244, 245, 246)

430                

53 Total s.2.4 Mijloace banesti(rd400+rd410+rd420+rd430)

440 33 058

44 552

56 250

28 803

132 502

44 389 170 365

149 517

54 2.5 Alte active curente (251, 252)

450 206 392

195 757

230 785

204 280

226 280

240 616

272 388

295 183

55 TOTAL capitolul 2 ACTIVE CURENTE (rd250+rd350+rd390+rd440+rd450)

460 1 301 445

1 653 845

960 784

1 641 339

1 496 689

1 849 281

2 905 096

2 524 849

56 TOTAL GENERAL - ACTIV (rd180+rd460)

470 4 028 332

4 124 986

4 077 462

4 439 952

4 396 200

4 646 688

5 575 401

5 546 296

57 3 CAPITAL PROPRIU                  58 3.1 Capital statutar si

suplimentar                 

59 Capital statutar (311) 480 620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

60 Capital suplimentar (312)

490                

61 Capital nevarsat (313) 500                62 Capital retras (314) 510                63 Total s.3.1 Capital

statutar si suplimentar (rd480+rd490-rd500-rd510)

520 620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

620 476

64 3.2 Rezerve                  65 Rezerve stabilite de

legislatie (321)530                

66 Rezerve prevazute de statut (322)

540                

67 Alte rezerve (323) 550                68 Total s.3.2 Rezerve

(rd530+rd540+rd550)560                

69 3.3 Profit nerepartizat                  

60

(pierdere neacoperita)70 Corectarea

rezultatelor perioadelor precedente (331)

570 -129 -129 -129 17 140

-16 598

-16 598

10 823 15 966

71 Profitul nerepartizat (pierderea) al anilor precedenti (332)

580 777 020

777 020

777 020

777 023

777 023

1 387 857

1 404 997

1 404 997

72 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

590 73 099

287 843

448 045

577 096

337 447

914 903

2 020 798

1 235 822

73 Profit utilizat al anului de gestitune (334)

600                

74 Total s.3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) (+- rd570+-rd580+-rd590+-rd600)

610 849 990

1 064 734

1 224 936

1 371 259

1 097 872

2 286 162

3 436 618

2 656 785

75 3.4 Capital secundar                  76 Diferente din

reevaluarea activelor pe termen lung (341)

620                

77 Subventii (342) 630                78 Total s.3.4 Capital

secundar (+-rd620+-rd630)

640                

79 TOTAL capitolul 3 CAPITAL PROPRIU (rd520+rd560+-rd610+-rd640)

650 1 470 466

1 685 210

1 845 412

1 991 735

1 718 348

2 906 638

4 057 094

3 277 261

80 4 DATORII PE TERMEN LUNG

                 

81 4.1 Datorii financiare pe termen lung

                 

82 Credite bancare pe termen lung (411,412)

660 357 675

272 409

140 277

493 506

351 114

219 121

  479 914

83 Imprumuturi pe termen lung (413)

670 1 732 489

1 420 542

1 420 542

1 380 260

1 952 317

1 225 126

1 271 061

1 251 350

84 Alte datorii financiare pe termen lung (414)

680                

85 Total s.4.1 Datorii financiare pe termen lung(rd660+rd670+rd680)

690 2 090 164

1 692 951

1 560 819

1 873 766

2 303 431

1 444 247

1 271 061

1 731 264

86 4.2 Datorii pe termen lung calculate

                 

87 Datorii de arenda pe termen lung (421)

700                

88 Venituri anticipate pe termen lung (422)

710                

89 Finantari si incasari cu destinatie speciala (423)

720                

90 Avansuri primite (424) 730                91 Datorii amanate

privind impozitul pe venit (425)

740                

92 Alte datorii pe termen 750                

61

lung calculate (426)93 Total s.4.2 Datorii pe

termen lung calculate(rd700+rd710+rd720+rd730+rd740+rd750)

760                

94 Total capitolul 4 DATORII PE TERMEN LUNG (rd690+rd760)

770 2 090 164

1 692 951

1 560 819

1 873 766

2 303 431

1 444 247

1 271 061

1 731 264

95 5 DATORII PE TERMEN SCURT

                 

96 5.1 Datorii financiare pe termen scurt

                 

97 Credite bancare pe termen scurt (511, 512)

780                

98 Imprumuturi pe termen scurt (513)

790                

99 Cota curenta a datoriilor pe termen lung (514)

800                

100

Alte datorii financiare pe termen scurt (515, 516)

810                

102

Total s.5.1 Datorii financiare pe termen scurt (rd780+rd790+rd800+rd810)

820                

103

5.2 Datorii comerciale pe termen scurt

                 

104

Datorii privind facturile comerciale (521)

830 298 722

642 207

812 889

328 459

195 827

256 995

280 293

327 108

105

Datorii fata de partile legate (522)

840                

106

Avansuri primite (523) 850 329 -29 671

-134 671

329 -13 671

329 -26 671

33 554

107

. Total s.5.2 Datorii comerciale pe termen scurt (rd830+rd840+rd850)

860 299 051

612 536

678 218

328 788

182 156

257 324

253 622

360 662

108

5.3 Datorii pe termen scurt calculate

                 

109

Datorii privind retribuirea muncii (531)

870     63 255

         

110

Datorii fata de personal privind alte operatii (532)

880 76 803

76 803

77 585

99 849

103 963

103 963

107 746

148 314

111

Datorii privind asigurarile (533)

890 9 282 -42 8 994   10 397

-7 18 065  

112

Datorii privind decontarile cu bugetul (534)

900 -49 895

-122 951

-284 829

768 -33 396

-153 461

-291 826

2 183

113

Datorii preliminare (535)

910                

11 Datorii privind platile 920                

62

4 extrabugetare (536)115

Datorii fata de fondatori si alti participanti (537)

930                

116

Rezerve pentru cheltuieli si plati preliminare (538)

940                

117

Alte datorii pe termen scurt (539)

950 132 461

180 479

128 008

145 046

111 301

87 984 159 639

26 612

118

Total s.5.3 Datorii pe termen scurt calculate (rd870+rd880+rd890+rd900+rd910+rd920+rd930+rd940+rd950)

960 168 651

134 289

-6 987

245 663

192 265

38 479 -6 376 177 109

## TOTAL capitolul 5 DATORII PE TERMEN SCURT(rd820+rd860+rd960)

970 467 702

746 825

671 231

574 451

374 421

295 803

247 246

537 771

## TOTAL GENERAL - PASIV (rd650+rd770+rd970)

980 4 028 332

4 124 986

4 077 462

4 439 952

4 396 200

4 646 688

5 575 401

5 546 296

63

64