Aforisme asupra nelepciunii n via Arthur Schopenhauer

SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

Sleirea tuturor la btrnee, sleire continu i nenduplecat, e fr ndoial lucru foarte trist, dar necesar i chiar binefctor, fiindc pregtete moartea, care fr de aceasta ar fi prea grea. Cel mai mare ctig al btrneilor adnci este Euthanasia, moartea uoar, fr boal, fr spasmuri, fr simire. (n Upaniadul din Veda se socotesc o sut de ani ca durata fireasc a vieii omeneti. Dup prerea mea, cu drept cuvnt, fiindc am observat c numai cei ce au trecut peste nouzeci de ani au parte de Euthanasie, adic mor fr boal, nici apoplexie, fr spasmuri, fr agonie, uneori fr a nglbeni, eznd n linite, mai ales dup mas, aa nct ai putea zice c nu mor, ci nceteaz numai de a tri. La orice alt vrst moare omul numai de boal, aadar cu zile. n Vechiul Testament (Psalm 90, 10) durata vieii se socotete de aptezeci, excepional de optzeci de ani, i Herodot, un autor mai important dect psalmistul, zice acelai lucru (1, 32 i 3,22). Dar tot nu e adevrat, ci e numai rezultatul unei constatri brute i superficiale a experienei zilnice. Cci dac durata vieii ar fi de aptezeci-optzeci de ani, oamenii ntre aptezeci i optzeci ar trebui s moar de btrnee; dar nu este deloc aa, ci ei mor de boal, ca cei tineri; ns boala fiind esenial o anomalie, nu poate fi sfritul natural. Numai ntre nouzeci i o sut de ani ca regul general mor oamenii de btrnee, n Euthanasie).

Deosebirea cea mare ntre tineree i btrnee rmne totdeauna aceasta: tinereea are n perspectiv viaa, btrneea moartea; cea dinti are un trecut scurt i un viitor lung, cea din urm dimpotriv. Dei, prin urmare, ca btrn ai numai moartea naintea ta, iar ca tnr viaa, nate totui ntrebarea, care din dou este mai grea, i dac nu e mai bine s ai viaa ndrt dect nainte. Din vechime st scris n Koheleth (7,2): Ziua morii este mai bun dect ziua naterii. Oricum ar fi: a dori o via foarte lung, e mare temeritate. Cci vorba spaniol: quien larga vida, vive, mucho mal vide, adic: cine triete multe zile, vede multe rele.

641