af 2 2012.qxd

60
6 422657 000013

Upload: hoangthuan

Post on 01-Feb-2017

254 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: AF 2 2012.qxd

64

22

65

70

00

01

3

Page 2: AF 2 2012.qxd
Page 3: AF 2 2012.qxd
Page 4: AF 2 2012.qxd

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexatã în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Soseaua Fundeni nr. 50B, Bucuresti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel, Marea Britanie

Prof. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, decan, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE Bucureºti

Prof. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUA

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, rector, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof. univ. dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaºi

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, ºef Catedrã contabilitate, audit ºi control de gestiune, ASE Bucureºti

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra JORA, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Page 5: AF 2 2012.qxd

Istoria ne-a învãþat cã echilibrul eco-nomiei mondiale se poate schimbaradical, nu doar de la un secol la altul,ci ºi pe parcursul a câteva decenii. În1870, britanicii dominau economiamondialã, în timp ce, la mare distanþã,pe locul 2 se afla Germania. Pânã în1973, puterea mondialã fusese preluatãdeja de Statele Unite ale Americii, care,deloc surprinzãtor, au surclasat MareaBritanie. Britanicii au fost eclipsaþi ºi deJaponia ºi Germania, care ocupau, cuvalori aproximativ egale, poziþia a douala nivel mondial. În 2010 Statele Unite ºi-au pãstrat cu greu supremaþia, cuChina aflatã la foarte micã distanþã.Previziunile aratã cã pânã în 2030China nu numai cã va depãºi StateleUnite, dar va atinge aproape dublul pu-terii economice americane la nivel glo-bal.

Populaþia globului a crescut de aseme-nea semnificativ în ultimul secol. Astãzisuntem ºapte miliarde comparativ cu1,6 miliarde în 1916. Tendinþele demo-grafice au avut un impact importantasupra dezvoltãrii economice a anumi-tor þãri, precum ºi un efect asupra dez-voltãrii profesiei de audit.

Revoluþia tehnologicã a avut un impactmajor asupra modificãrii ierarhiei puteri-lor economiei globale, permiþând com-paniilor multinaþionale sã opereze maiuºor în afara graniþelor ºi sã îºi reducãcosturile prin reamplasarea unor ser-vicii pe pieþe emergente. Pe lângãimplicaþiile semnificative asupra mediu-lui de afaceri, schimbãrile din ultimeledecenii au avut o influenþã majorã ºiasupra profesiilor liberale, cum ar fiasistenþa juridicã ºi contabilitatea.

Deci, cum ne-am schimbat noi, audi-torii, sau cum ar trebui sã reacþionãm laaceste modificãri ca sã fim pregãtiþipentru viitor? (Figura 1)

32/2012

Unde ne va duce viitorul?Evoluþia profesiei de audit

* Senior Partner, KPMG România.

Where is the Future Taking Us? The Developmentof the Audit ProfessionUK research has showed that the audit profession retains a vital public interestfunction for all market players, in spite of the recession. But, change is inevitableand audit and related services reform should be aimed at providing greater trans-parency and more relevant financial and operational information. A broad reviewof the corporate reporting model, additional disclosures by management and areconsideration of the roles of the auditor and Audit Commissions are required. Athree-way open dialogue between auditor, prudential regulator and audited entitywould enhance effectiveness of communication.

Imposition of artificial solutions by regulators will not only have a negative impacton audit quality but on financial costs as well. Empowering Audit Committees withthe tools to properly address the concerns raised by policy makers must bepreferable to imposing one-size-fits-all requirements that will disregard the spe-cific needs of individual companies.

Key words: audit, client-company, profession regulation, corporate governance,audit cost

JEL Classification: M 42

Cuvinte cheie: audit, companie-client, reglementarea profesiei, guvernanþã corpo-rativã, costul auditului

ªerban TOADER*

Abstract

Evaluãri

Page 6: AF 2 2012.qxd

În aprilie 2011, un grup de cercetãtoribritanici a intervievat 498 de persoane,printre care directori financiari, membriai comitetelor de audit ºi parteneri deaudit, adresându-le urmãtoarea între-bare: Cât de mult apreciazã clienþii/compania activitatea de audit?

În ciuda crizei economice ºi a pierderiiîncrederii în profesia de audit, acesterezultate demonstreazã cã astãzi, la felca ºi acum mai bine de 100 de ani, au-ditul reprezintã un serviciu vital de in-teres public, care oferã atât investito-rilor, cât ºi angajaþilor, creditorilor, furni-zorilor ºi clienþilor confortul cã situaþiilefinanciare ale unei companii respectãstandardele aplicabile ºi prezintã oimagine fidelã ºi corectã a realitãþii eco-nomice.

Toate marile tranzacþii din zilele noastreau loc cu implicarea, într-o formã saualta, a auditorilor ºi a experienþei aces-tora. În plus, firmele de audit sunt unangajator important în Uniunea Euro-peanã, furnizând locuri de muncã pen-tru mai mult de 400 mii de persoane,contribuind cu 0,22 % la PIB-ul UniuniiEuropene. Companiile de audit suntangajatori importanþi ai absolvenþilor, iar

programele de instruire din cadrul aces-tor companii contribuie la dezvoltarealiderilor de mâine.

Viitorul pare, de asemenea, interesant.Dezbaterile cu privire la direcþia în carese îndreaptã auditul în viitor s-au inten-sificat în ultima vreme. Schimbareaeste inevitabilã ºi profesia de auditoreste gata sã joace un rol esenþial înviitor. Printre pãrþile interesate senumãrã atât politicienii, cât ºi manageriide fonduri ºi directorii financiari. Uniiinvestitori au sugerat cã rapoarteleanuale ºi situaþiile financiare – împre-unã cu prezentãrile care le însoþesc – aravea o mai mare credibilitate dacã ar fisusþinute de comentarii din partea audi-torilor.

Între timp, autoritãþile de reglementareau redeschis dezbaterea cu privire larealizarea auditului în comun de maimulþi auditori ºi rotaþia obligatorie a au-ditorilor. Alte voci susþin cã ar existaconcurenþã insuficientã pe piaþa deaudit. Fiecare din pãrþile implicate arepropria opinie cu privire la modul în carear trebui sã se schimbe auditul ºi, nu înultimul rând, chiar profesia contabilã.

Dupã cum spunea Warrenn Buffett „Vãpot ierta dacã pierdeþi bani, dar dacãpierdeþi ºi numai o fãrâmã de reputaþievoi fi nemilos”- toate schimbãrile ce ur-meazã a fi realizate trebuie sã se con-centreze pe menþinerea calitãþii auditu-lui.

Auditorii fac parte dintr-o profesie careapreciazã raþionamentul, scepticismulprofesional ºi comportamentul etic.Puþine profesii au dezvoltat o culturãinternã atât de riguroasã cu privire laconformitate ºi au dedicat atât de multeresurse pentru monitorizarea confor-mitãþii. În toate cele 27 de state membreale Uniunii Europene, auditorii sunt su-puºi unor reguli profesionale stricteprivind etica profesionalã ºi indepen-denþa. La nivel global, Consiliul Interna-þional pentru Standarde de Eticã pentruContabili a stabilit un set cuprinzãtor denorme care ar trebui sã fie adoptate înUE pentru a realiza un regim unitar ºiuniform. Cu toate acestea, nu putemprogresa singuri. Toþi participanþii de pepiaþã trebuie sã se implice pentru aasigura schimbarea.

Raportarea financiarã este un procescare începe cu întocmirea situaþiilorfinanciare de cãtre conducerea com-paniei. Acesta este urmat de un auditriguros, monitorizat de comitetele deaudit ºi autoritãþile de reglementare.Scopul final este furnizarea unor infor-maþii fiabile pentru investitori ºi alte pãrþiinteresate. Calitatea auditului trebuiediscutatã în contextul unor îmbunãtãþiriaduse procesului de raportare financia-rã ca un întreg. Schimbarea ar trebui sãvizeze asigurarea unei transparenþecrescute ºi a prezentãrii mai multorinformaþii financiare ºi operaþionalerelevante pentru utilizatorii situaþiilorfinanciare.

Aceasta necesitã o revizuire amplã amodului de raportare corporativã, inclu-siv furnizarea unor informaþii supli-

4 Audit Financiar, anul X

Evaluãri

Page 7: AF 2 2012.qxd

mentare de cãtre conducere, precum ºio amplã dezbatere asupra rolului audi-torului ºi a comitetelor de audit.

Scepticismul profesional este funda-mental pentru realizarea unui audit decalitate. Transparenþa procesului de au-dit ºi dialogul cu comitetele de audit voroferi o perspectivã mai largã ºi asigu-rarea cã scepticismul este pe deplinexercitat. O mai mare transparenþã artrebui asiguratã printr-un raport maidetaliat al comitetului de audit, care sãprezinte cu mai mare acurateþe modulde supervizare a procesului de auditextern, dialogul sãu cu auditorul ºi natu-ra deliberãrilor privind ariile de risc iden-tificate ºi raþionamentele cheie.

Pentru instituþiile reglementate din sec-torul financiar, ca, de exemplu, bãncileºi firmele de asigurare, un dialog susþi-nut între autoritãþile de supraveghereprudenþialã ºi auditori este esenþial.Comunicarea îºi va spori gradul de efi-cienþã dacã se va purta sub forma unuidialog deschis între auditor, autoritãþilede supraveghere prudenþialã ºi enti-tatea auditatã, cu scopul de a menþineîncrederea reciprocã ºi transparenþa.

Nu poate avea loc o reformã adecvatãa activitãþii de audit în lipsa unei maibune guvernanþe corporative. Guver-nanþa corporativã ar trebui sã facilitezeun management eficient, antreprenorialºi prudent, care poate asigura succesulpe termen lung al companiei. Investitoriise aºteaptã ca membrii consiliului deadministraþie sã stabileascã clar abor-darea viitoare, pentru a asigura rapor-tarea de cãtre managementul societãþiia informaþiilor într-un mod transparentºi echilibrat, care sã permitã investito-rilor ºi altor cititori sã evalueze soci-etatea în mod rezonabil.

Impunerea unor soluþii artificiale asupraparticipanþilor pe piaþã, ca, de exemplu,impunerea unei rotaþii obligatorii afirmelor de audit, a licitaþiilor sau misiu-

nilor comune de audit va avea unimpact minim asupra structurii pieþei ºinu abordeazã cauzele concentrãrii per-cepute pe piaþã.

Dovezile existente pânã în prezent su-gereazã cã astfel de mãsuri reprezintão ameninþare pentru calitatea auditului.Pe lângã costul economic al încrederiiscãzute pe piaþã, ce genereazã un im-pact negativ asupra calitãþii auditului, artrebui sã fie luate în considerare ºi cos-turile financiare atât pentru firmele deaudit, cât ºi pentru companiile auditate,în special pentru IMM-uri.

Organizarea de licitaþii, de exemplu,reprezintã un cost pentru ambele pãrþi,din cauza cãruia auditul devine maicostisitor pentru IMM-uri. Orice posibilãeconomie rezultând din reducerea ono-rariilor va trebui investitã în procesul deselecþie ºi familiarizare a unei noi firmede audit cu operaþiunile comerciale alecompaniei auditate.

Pe de altã parte, onorariile de audit maimici nu vor contribui la atragerea unoroameni de calitate în profesie pentru aasigura efectuarea unui audit de va-loare. Rotaþia forþatã a auditorilor re-prezintã din nou un cost pentru ambelepãrþi ºi, dupã cum ne aratã experienþaItaliei, nu favorizeazã firmele de auditmai mici.

Pentru a stabili modul de abordare atuturor acestor provocãri, organizaþiileprofesionale de contabilitate trebuie sãpriveascã dincolo de hotarele naþionale.În calitate de membri ai unei profesiiglobale unificate trebuie sã gãsimmodalitãþi de a depãºi graniþele, de aagrea obiective ºi acþiuni strategice ºiapoi de a ne armoniza activitãþile învederea atingerii acestor obiective.

Nu este suficient sã avem doar viziune,trebuie sã avem dorinþa de a schimba ºia întreprinde acele acþiuni care sã facãdiferenþa.

52/2012

Unde ne va duce viitorul? Evoluþia profesiei de audit

Raportarea financiarãeste un proces care

începe cu întocmireasituaþiilor financiarede cãtre conducerea

companiei. Acesta este urmat de

un audit riguros, monitorizat de

comitetele de audit ºiautoritãþile de

reglementare. Scopulfinal este furnizarea

unor informaþii fiabilepentru investitori ºialte pãrþi interesate.

Calitatea auditului trebuie discutatã în contextul unor

îmbunãtãþiri aduseprocesului

de raportare financiarã

ca un întreg

Page 8: AF 2 2012.qxd

IntroducereMediul social ºi economic se aflã într-ocontinuã transformare, punând spe-cialiºtii în faþa unor situaþii concrete,încãrcate de derutã, nesiguranþã, con-fuzie ºi care solicitã decizii ºi acþiune. Înlumea contemporanã, realitatea este unproces continuu de devenire, de fapteîn plinã desfãºurare – de aceea, se im-pune un primat al valorilor utilitãþii.

Finalitatea muncii auditorului o consti-tuie emiterea unui raport, prin inter-mediul cãruia acesta sã-ºi exprimeopinia asupra situaþiilor financiare audi-tate, în aºa fel încât orice utilizator alacestor informaþii sã poatã lua deciziipe baza lor.

Potrivit ISA 200, scopul auditãrii situaþi-ilor financiare este sã îmbunãtãþeascãgradul de încredere al utilizatorilor înaceste situaþii financiare. În condiþiilerepetatelor scandaluri financiare în careau fost implicate firme de audit ºi ale

6

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Analiza raportului de audit ºi posibilitãþi de îmbunãtãþire a acestuia

* Drd., Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, România, în cotutelã cu Universitatea Lleida, Spania, e-mail: [email protected]

The Analysis of the Audit Report and Possibilities of Its Improvement The present article analyses the audit report as a final result of the external audi-tor's work, so as to contribute to a better financial stability in the actual context ofthe economic crises.From this perspective, in the first part the article realises a synthesis of the opin-ions connected to the role that the audit report plays in the communicationbetween the actors of the economic life.Furthermore, the author presents the lacks of the actual reporting system, as theyare seen by the users of the audited accounting information, trying to explain thatthe difficulties which come across understanding the social efficacy of the auditare because of the lack of understanding of their objectives or limitations.In the last part of the article the author is trying to identify some possibilities ofimproving the audit report, as an answer to the problems generated in the domainof financial audit by the actual economic crises. The strength of the audit isessential to re-establish the trust in market.

Key words: statutory audit, audit report, reasonable assistance, modified opinion,the role of the auditor

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: audit statutar, raport de audit, asigurarea rezonabilã, opinie modifi-catã, rolul auditorului

Ioana Iuliana POP (GRIGORESCU)*

Abstract

Page 9: AF 2 2012.qxd

actualei crize economice, s-a vãzutafectatã însãºi percepþia de încrederepe care trebuie sã o dea auditul situaþi-ilor financiare.

Obiectivele ºi metodologia

cercetãriiAuditul financiar este o profesie dinami-cã, care s-a dezvoltat ºi s-a perfecþionatde-a lungul timpului în pas cu dezvol-tarea economicã a societãþii pe care oserveºte. Considerãm cã aceastã ten-dinþã de adaptare a auditului financiar lacondiþiile economice ale momentuluitrebuie sã funcþioneze ºi astãzi, rãspun-zând la problemele economice ale soci-etãþii contemporane ºi la aºteptãrile uti-lizatorilor. Trebuie gãsit un punct deechilibru între limitele profesiei ºi ex-pectativele utilizatorilor.

Metodologia de cercetare este una cali-tativã, deoarece datele au fost culesefãrã cuantificãri sau prelucrãri.

Am încercat o privire în profunzime,realizând o sintezã a opiniilor legate derolul ºi eficienþa raportului de audit, camijloc de comunicare între auditori ºiutilizatorii informaþiilor contabile. ISA700 a fost analizat, interpretat ºi com-parat cu realitatea economicã ºi cu lite-ratura de specialitate, fãcând în re-petate rânduri referiri ºi la Cartea Verdea Comisiei Europene „Politica de audit:lecþiile crizei”.

Ca obiective, ne propunem sã evi-denþiem câteva din lacunele actualului

sistem de raportare, aºa cum sunt elevãzute de cãtre utilizatorii serviciilor deaudit financiar sau de cãtre utilizatoriisituaþiilor financiare auditate ºi sã iden-tificãm noi posibilitãþi de îmbunãtãþire aactualului raport de audit, pentru caaceastã profesie sã îºi pãstreze efi-cienþa ºi actualitatea.

Raportul de audit financiar

„Comunicarea financiarã îi uneºte pemembrii societãþii, inclusiv organizaþiile,într-un dialog al cunoaºterii ºi acþiuniieficiente în domeniul activitãþii econo-mice”1.

Raportul de audit reprezintã produsulfinal al muncii auditorului financiar ºiunicul document prin care poate fi apre-ciatã profesionalitatea acestuia. „Re-prezintã mijlocul prin care auditorulcomunicã acþionarilor ºi oricãror alþi uti-lizatori interesaþi mãsura în care estesatisfãcut de modul în care au fostîntocmite situaþiile financiare”2.

Este, aºadar, vorba de un document co-mercial în care se aratã întinderealucrãrilor de audit efectuate de cãtreauditor ºi opinia profesionalã la careacesta a ajuns în urma analizãrii situaþi-ilor financiare. Rezultã cã neglijenþa ceamai mare de care se poate face vinovatun auditor este sã formuleze incorectraportul de audit, unicul document pub-lic pe care acesta îl emite ºi care prez-intã de fapt concluziile muncii sale.

Scopul unui audit este „sã îmbunãtã-þeascã gradul de încredere al utilizato-rilor vizaþi ai situaþiilor financiare. Acestlucru este obþinut prin exprimarea uneiopinii de cãtre auditor...” [ISA 200]3. Pro-blema este cã de multe ori se aºteaptãdin partea auditorilor anumite rãspun-suri pe care aceºtia, în conformitate cuatribuþiile care le corespund, nu trebuiesã le dea. „Opinia auditorului cu privirela situaþiile financiare trateazã mãsuraîn care situaþiile financiare sunt pre-gãtite, sub toate aspectele semnifica-tive, în conformitate cu cadrul generalde raportare financiarã aplicabil” [ISA200]4.

ISA 200 defineºte ºi termenul de cadrugeneral de raportare financiarã aplicabilca fiind „cadrul general de raportarefinanciarã adoptat de conducere ºi,acolo unde este cazul, de cãtre per-soanele însãrcinate cu guvernanþa înîntocmirea situaþiilor financiare, careeste acceptabil prin prisma naturii en-titãþii ºi a obiectivelor situaþiilor financia-re sau care este impus de lege sau dereglementãri”5.

Iar Standardul International de Audit nr.700 „Formularea unei opinii ºi rapor-tarea cu privire la situaþiile financiare”stabileºte procedurile, principiile funda-mentale ºi modalitãþile de aplicare în cepriveºte forma ºi conþinutul raportuluiauditorului independent. Pentru formu-larea opiniei prezentate în cadrul rapor-tului de audit „auditorul trebuie sã ajun-gã la o concluzie cu privire la asigu-rarea rezonabilã obþinutã de auditorprivind mãsura în care situaþiile finan-

7

Analiza raportului de audit

2/2012

1 Domniºoru S., Briciu S., Popa I.E., Bunget O.C., Audit statutar versus comunicare financiarã. De ce ºi cum?, Revista „Audit Financiar” nr. 7/20102 Dobroþeanu L. , Dobroþeanu, C.L., Audit - concepte ºi practici: abordare naþionalã ºi internaþionalã, Editura Economicã, Bucureºti, 2002, pag. 3063 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR

- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 2004 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR

- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 2005 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR

- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 200

Page 10: AF 2 2012.qxd

ciare, luate în ansamblu, nu conþin de-naturãri semnificative, cauzate fie defraudã, fie de eroare” [ISA 700]6. ISA200 defineºte asigurarea rezonabilã cafiind „un nivel de asigurare ridicat, darnu absolut”.

Concret, aºa cum se aratã în ISA 700,rolul auditorul este sã evalueze mãsuraîn care:

- „Situaþiile financiare prezintã în modadecvat politicile contabile semni-ficative selectate ºi aplicate;

- Politicile contabile semnificativeselectate ºi aplicate sunt con-secvente cu cadrul general deraportare financiarã aplicabil ºi suntcorespunzãtoare;

- Estimãrile contabile realizate deconducere sunt rezonabile;

- Informaþiile prezentate în situaþiilefinanciare sunt relevante, credibile,comparabile ºi inteligibile;

- Situaþiile financiare furnizeazã pre-zentãri adecvate care le permit uti-lizatorilor vizaþi sã înþeleagã efectultranzacþiilor ºi al evenimentelorsemnificative asupra informaþiilorcuprinse în situaþiile financiare;

- Terminologia utilizatã în situaþiilefinanciare, inclusiv titlul fiecãrei situ-aþii financiare este adecvat”7.

Aºadar, faptul cã situaþiile financiare alecompaniilor sunt auditate nu înseamnãcã auditorului îi revine obligaþia de agaranta cã nu existã nici o denaturareîn conturile auditate. Atunci când rapor-teazã cã situaþiile financiare prezintã oimagine fidelã ºi corectã, auditorii dau o

„asigurare rezonabilã” a faptului cã situ-aþiile financiare, în ansamblul lor, nuconþin denaturãri semnificative datoratefraudei sau erorii. Auditorii încearcã sãreducã la minim riscul ca informaþiilefinanciare sã conþinã denaturãri semni-ficative.

Lacunele sistemului actual

de raportareResponsabilitatea de bazã pentru pre-zentarea unor informaþii financiaresolide revine managementului entitãþilorauditate. Auditorii pot sã contribuie prininterogarea activã a managementului,din perspectiva utilizatorilor ºi exerci-tarea „scepticismului profesional” vizavide entitatea auditatã.

Practica actualã indicã faptul cã, prinraportul de audit, „asigurarea rezona-bilã” este mai puþin îndreptatã spre agaranta cã situaþiile financiare redau oimagine fidelã ºi corectã, orientându-semai mult spre garantarea faptului cãsituaþiile financiare sunt întocmite con-form cadrului de raportare financiarãaplicabil. Criza din domeniul bancar ademonstrat cã în raportul de audit tre-buie sã prevaleze fondul asupra formei,premisã susþinutã ºi de StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã(IFRS). Auditorii din Uniunea Europea-nã fac în mod repetat referiri în cadrulrapoartelor de audit la conformitatea cuIFRS-urile sau cu cadrul naþional deraportare, fãrã sã se insiste asupraanalizãrilor efectuate din punct devedere contabil sau de audit.

Se observã o tendinþã exageratã destandardizare a textului din raportul deaudit, ceea ce ascunde utilizatorilorconþinutul auditului. S-au observat lasocietãþi comerciale foarte diferiterapoarte de audit formulate aproapeidentic. În toate se spune cã au fosturmate procedurile de audit corespun-zãtoare, fãrã sã existe nici o persona-lizare sau o dovadã despre profunzi-mea lucrãrilor efectuate.

Utilizatorii informaþiilor contabile audi-tate vor însã informaþii suplimentare ºiclarificãri financiare ºi non-financiare.Auditul trebuie sã aducã un plus de va-loare afacerii prin furnizarea de infor-maþii transparente, absolut necesareluãrii deciziilor.

În Proiectul preliminar al grupului destudiu „Politica de audit” care se referãla Cartea Verde „Politica de audit: lecþi-ile crizei” se aratã: „Comisia Europeanãdoreºte sã analizeze perspectiva reve-nirii la simplitate, abordare axatã înprincipal pe verificarea de fond abilanþului contabil ºi mai puþin pe con-formitate ºi funcþionarea sistemelor,sarcini care ar trebui sã revinã, în ceamai mare parte, în responsabilitateaclientului ºi sã facã obiectul audituluiintern... Pentru a prezenta o imaginefidelã ºi corectã, auditorii trebuie sã seasigure cã fondul prevaleazã asupraformei”8.

La nivel internaþional tema despreROLUL AUDITULUI prezintã mareinteres ºi a fost intens dezbãtutã.Punctul central al acestor dezbateri aufost cazurile în care s-au emis Rapoartede Audit „curate”, iar în continuarefirmele auditate au dat faliment. De aici

8

Cercetare

Audit Financiar, anul X

6 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 700

7 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 700

8 Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar al grupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde „Politica de audit: lecþiilecrizei”, dezbãtut în ?edinþa publicã din 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

Page 11: AF 2 2012.qxd

a pornit neîncrederea în adevãratasemnificaþie ºi utilitate a auditului.

Existenþa de iregularitãþi importantecare nu au fost semnalate de audit adus la întrebarea care este de fapt rolulacestuia? Rãspunsul la aceastã între-bare nu este aºa de simplu ºi, de aceea,se observã la nivel internaþional o dis-tanþare tot mai mare între poziþia audi-torilor ºi cea a utilizatorilor de informaþii.

Anumiþi utilizatori ai informaþiilor con-tabile auditate ºi-au exprimat neîncre-derea în ce priveºte pertinenþa audi-turilor în mediul de afaceri actual. Ei nupot înþelege cum situaþiile financiare aleunei instituþii pot sã reflecte ideea de„rezonabilitate” ºi „soliditate”, chiardacã aceeaºi instituþie se aflã de fapt îndificultate financiarã. S-a demonstrat demulte ori cã utilizatorii nu cunosc limi-tãrile unui audit - ne referim aici la pra-gul de semnificaþie, tehnici de eºan-tionare, responsabilitatea conduceriietc. Din perspectiva utilizatorului, audi-torii trebuie sã ofere pãrþilor interesateun nivel foarte înalt de asigurare înceea ce priveºte componentele bilanþu-lui contabil ºi evaluarea lor la dataîntocmirii bilanþului contabil.

Ar trebui clarificate dificultãþile ce seinterpun în faþa înþelegerii eficacitãþiisociale a auditului, din cauza lipsei deînþelegere a obiectivelor sau a limiteloracestuia. În context, se cuvin a fi cunos-cute reglementãrile legislative ale aces-tei activitãþi ºi clarificate trei aspecte:

auditul este o tehnicã care, prin in-termediul unor proceduri specifice,ajutã la obþinerea unei opinii profe-sionale asupra situaþiilor financiare.Nu este o ºtiinþã exactã, al cãruiprodus final sã fie indiscutabil;

auditul verificã dacã situaþiile finan-

ciare sunt întocmite conform legis-laþiei în vigoare ºi reflectã imagineafidelã;

auditul se efectueazã asupra docu-mentelor contabile disponibile, pre-zentate de cãtre firma auditatã.

Este important sã se conºtientizezefaptul cã auditul nu înseamnã sã serefacã toate operaþiile contabile. El uti-lizeazã tehnici de eºantionare ºi praguride semnificaþie în verificarea tranzacþi-ilor sau analizarea indicatorilor, în aºafel încât sã-ºi poatã forma o opinie pro-fesionalã. Astfel se poate exprima opi-nia de „rezonabilitate”, „soliditate” sau„imagine fidelã” chiar dacã firma res-pectivã se aflã de fapt în dificultate fi-nanciarã.

Limitãrile existente fac ca anumitedeclaraþii eronate din situaþiile financia-re sã nu fie detectate. Descoperirea ul-terioarã a unei erori semnificative nuînseamnã prin însuºi acest fapt cã audi-torul nu a acþionat cu destulã profesio-nalitate, ci este necesar a fi apreciatãconformitatea procedurilor utilizate încircumstanþele existente.

Rolul auditorului este de a-ºi planificaastfel munca încât sã fie practic imposi-bil sã-i scape o informaþie relevantã.Aceasta reprezintã de fapt „arta” aces-tei meserii. Auditorul trebuie sã fie opersoanã bine informatã, bine pregãtitãprofesional ºi care sã îmbine inteligenþacu experienþa profesionalã pentru aobþine un rezultat corect.

În ceea ce priveºte asigurarea asupraviitorului firmei în faþa falimentului deci aprincipiului continuãrii activitãþii - acestaeste un obiectiv ce þine mai mult deanaliºtii financiari. Existã o serie de fac-tori externi incontrolabili ce pot afectaactivitatea firmei, cum ar fi: stadiul eco-

nomic naþional ºi internaþional, fragili-tatea principiilor sau normelor contabileaplicate în momentul falimentului, frau-da conducerii, lipsa capacitãþii condu-cerii de adaptare la schimbare, pre-zenþa unui director general dominant ºia unui consiliu de administraþie debil,lipsa fondurilor proprii sau a unorfinanþãri exterioare etc.

Vorbim aici despre ceea ce în literaturaanglo-saxonã se numeºte „AUDITEXPECTATION GAP”9 sau diferenþaexistentã între natura auditului ºi ceeace aºteaptã utilizatorii informaþiei con-tabile de la auditori. Este foarte necesarsã se apropie aceste douã aºteptãri –ale profesionalilor ºi ale clienþilor. Existãîn general trei grupuri foarte interesatede activitatea auditorilor :

clienþii firmelor de audit (firmeleauditabile);

9

Analiza raportului de audit

2/2012

9 Garcia Benau, Maria A.; Humphrey C. ; Moizer P.; Turley S., La auditoría y sus expectativas; Los casos de España y del Rey Unido, Instituto deContabilidad y Auditoría de Cuentas, Ministerio de Economía y Hacienda, Madrid, 1993

Auditorul trebuie sã fie o persoanã

bine informatã, bine pregãtitã

profesional ºi care sã îmbine

inteligenþa cu experienþa profesionalã

pentru a obþine un rezultat corect

Page 12: AF 2 2012.qxd

utilizatorii informaþiei contabile –colaboratori, firme de rating, bãnci,analiºti financiari, mass media,autoritãþile statului etc.;

guvernanþa entitãþii.

Rolul auditorului în faþa fraudei estetema care a creat cea mai mare dife-renþã de opinii între cele trei colective.De aici ar trebui sã deducem mareaimportanþã socialã care se dã audituluiºi încrederea societãþii în faptul cã audi-torul le reprezintã interesele. De aceeacredem cã firmele de audit nu ar trebuisã treacã cu vederea aceste aspecte ºieventual sã-ºi lãrgeascã aria de res-ponsabilitãþi, sã caute noi metode sauproceduri care sã vinã în sprijinulmuncii lor.

Aºa cum am mai spus, opinia auditoru-lui este exprimatã în cadrul Raportuluide Audit. De fiecare datã când auditorulemite un raport, altul decât un raportfãrã rezerve, el trebuie sã includã înraportul sãu o descriere clarã a tuturormotivelor care justificã decizia sa.Standardul care trateazã responsabili-tatea auditorului în elaborarea unuiRaport cu opinie modificatã este ISA705 „Modificãri ale opiniei raportuluiauditorului independent”. Standardulspune: „când auditorul modificã opiniaasupra situaþiilor financiare, auditorultrebuie sã includã un paragraf careoferã o descriere a aspectului care adeterminat modificarea. Auditorul tre-buie sã poziþioneze acest paragraf chiarînainte de paragraful opiniei”10.

O problemã a mediului de audit oreprezintã percepþia negativã pe care ogenereazã un raport de audit cu rezer-ve. Astfel s-a perpetuat o paradigmã„totul sau nimic”, în care „rezervele” dinraportul de audit reprezintã un tabu atâtpentru clienþi, cât ºi pentru auditori.Întrebarea este dacã ar trebui revizuitãaceasta percepþie sau dacã acþionarii ºialþi utilizatori ai informaþiilor contabile artrebui sã fie în mod real preocupaþi deacest aspect.

Posibilitãþi de îmbunãtãþire a

raportului de auditÎn ultimul timp s-a pus tot mai mult pro-blema de a îmbunãtãþi procesul generalde comunicare a auditorului financiar cu

mediul exterior. La nivel internaþional s-au efectuat multe studii pe aceastãtemã.

De exemplu, „Regatul Unit ºi-a revizuitmodelul pentru ca rapoartele de auditsã fie mai concise ºi are în vederefavorizarea unui caracter mai informatival acestora. Codul comercial francezprevede cã auditorii trebuie sã îºi justi-fice public, împreunã cu raportul asupraconturilor anuale, opinia de audit.Aceastã justificare cuprinde aprecierealor în privinþa alegerilor fãcute de com-panie, a metodelor contabile, a estimã-rilor contabile importante sau sensibileºi, dacã este necesar, în privinþa proce-durilor de control intern”11.

Studiul cu titlul “A Framework for Ex-tend Audit Reporting – Final report”12,realizat în luna iulie 2011, aratã cã peutilizatorii informaþiei contabile auditatenu îi intereseazã prea mult formatul ºilimbajul folosit în cadrul raportului deaudit, ci schimbarea conþinutului rapor-tului. Realizatorii studiului semnaleazãnecesitatea schimbãrii actualului modelde raport, posibilitatea extinderii obiec-tivelor auditului ºi chiar a frecvenþeiraportãrii. Ei propun un nou model deraport, structurat în patru puncte, carese vor referi la: scopul auditului, rezul-tatele auditului, discuþia ºi analiza audi-tului, informarea auditorului.

Tot pentru a veni în sprijinul utilizatorilorde informaþii contabile auditate se puneproblema ce informaþii suplimentare armai putea fi furnizate de cãtre auditoriacestora ºi în ce fel? În acest sens tre-buie sã se cântãreascã de exempludacã aspectele informative – precum

10

Cercetare

Audit Financiar, anul X

10 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, Coeditare CAFR- Editura Irecson, Bucureºti, 2009, ISA 705

11 Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar al grupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde „Politica de audit: lecþiilecrizei”, dezbãtut în ?edinþa publicã din 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

12 Proiect de Cercetare realizat de cãtre Maastricht Accounting, Auditing and Information Management Research Center (MARC) of MaastrichtUniversity la cererea Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), iulie 2011, http://www.acca.co.uk/pubs/general/ac-tivities/library/audit/audit_pubs/extended_audit_reporting.pdf

...auditorii suntconºtienþi de faptul cã profesia lor existã pentru a servi interesul public ºi cã suntdispuºi la adoptareaunui model diferit de audit, care sã creascã valoarea auditãrii

Page 13: AF 2 2012.qxd

riscurile potenþiale, evoluþia sectorului,riscul legat de materiile prime sau risculde curs de schimb – furnizate împreunãcu raportul de audit sau ca parte aacestuia - pot sã aducã valoare adãu-gatã pãrþilor interesate.

În acest sens, se cuvine analizat în cemãsurã informaþiile de interes publicaflate la dispoziþia auditorilor pot ficomunicate utilizatorilor, fãrã a expunefirmele auditate la riscuri în ce priveºteevenimentele viitoare sau fãrã a afectaproprietatea intelectualã.

Astfel, un bun exemplu îl constituieacelaºi studiu “A Framework for ExtendAudit Reporting - Final report”13, care sereferã la opiniile utilizatorilor cu privirela valorificarea informaþiilor din Raportulde Audit ºi la cum ar putea fi acestaîmbunãtãþit. În concluziile acestui studiuse aratã cã s-a descoperit „un conflictinformaþional profund” ºi cã nu estevorba de sloganul „cu cât mai multeinformaþii cu atât mai bine”. Studiul con-cluzioneazã cã utilizatorii nu sunt foarteinteresaþi de informaþii cu privire lametodologia folositã de auditor sau decomponenþa echipei de audit. Pentru eieste importantã încrederea în reputaþiafirmei de audit ºi sunt interesaþi de infor-maþii financiare ºi nefinanciare cuprivire la: calitatea sistemului de controlintern, zone cheie de risc, politici ºipractici contabile (de exemplu, dacã sepracticã o contabilitate agresivã sauuna conservatoare), estimãri contabile,judecãþi manageriale, obiective strate-gice sau modele de afaceri.

Sã nu uitãm cã raportul de audit repre-zintã mijlocul prin care auditorul comu-nicã ºi cu acþionarii ºi cu conducereafirmei auditate. Între aceºtia este impor-tant sã se asigure un dialog periodic,pentru a garanta cã nu existã sincope înacoperirea generalã a conformitãþii, amonitorizãrii riscurilor ºi a verificãrii mi-nuþioase a activelor, datoriilor, venitu-rilor ºi cheltuielilor. Legislaþia germanãne oferã un bun exemplu în acest sensprin faptul cã impune auditorului externprezentarea unui „raport extins” în faþaconsiliului de supraveghere. Un atareraport, care nu este disponibil publicu-lui, rezumã constatãrile fundamentaleale auditului în mai multe detalii decâtraportul auditorului ºi trateazã ipotezacontinuitãþii activitãþii ºi sistemele afe-rente de monitorizare, evoluþia viitoareºi riscurile la care este supusã compa-nia, elementele semnificative, iregulari-tãþile constatate, metodele contabilefolosite”14.

Alt aspect ce trebuie luat în seamã estepromptitudinea ºi frecvenþa comunicãriiîntre auditor ºi acþionari, deoareceexistã multe voci care susþin cã opiniaauditorului, cuprinsã în raportul de auditeste „tardivã ºi insuficientã”. Alþi utiliza-tori considerã termenele de raportareadecvate, insistând doar asupra carac-terului succint al Raportului de audit.Auditorii fac în general în Raportul deaudit declaraþii scurte, concise, care nuredau în mod explicit rezultatele cerce-tãrilor lor sau raþionamentele care i-aucondus la acele rezultate. De aceea,

mulþi utilizatori considerã cã Rapoartelede audit nu sunt relevante, deoarece nureflectã munca efectivã a auditorilor.

Dacã ne referim la percepþia negativãpe care o genereazã un raport de auditcu rezerve credem cã dacã ar creºtetransparenþa în ceea ce priveºte rapor-tarea efectuatã de directori, dacã s-aroferi informaþii mai amãnunþite asociatecu explicarea raþionamentului auditoru-lui extern care a emis raportul cu re-zerve investitorii sau utilizatorii infor-maþiilor contabile s-ar putea clarificamult mai bine, aceºtia nemaiavând niciun motiv sã fie nemulþumiþi de informaþi-ile puse la dispoziþie, putând lua deciziipe piaþã în cunoºtinþã de cauzã. „Obunã comunicare financiarã poate arãtasoliditatea unei afaceri, determinândîncrederea publicului… lipsa de trans-parenþã a unei companii în privinþarezultatelor sale financiare determinãsuspiciune din partea publicului…”15.

Chiar dacã cercetãrile la nivel inter-naþional pe aceste teme au fost intense,puþine sunt problemele rezolvate. Cadovadã, Comisia Europeana prin CAR-TEA VERDE16 a iniþiat o amplã dez-batere la nivel european asupra roluluiauditului, în condiþiile actualei crize eco-nomice. Una dintre concluzii spune cã:„este, în mod clar, necesarã revizuirearolului auditorilor”17. Se considerã cã s-aacordat doar o atenþie limitatã moduluiîn care funcþia de audit poate fi consoli-datã pentru a contribui la o mai marestabilitate financiarã.

11

Analiza raportului de audit

2/2012

13 Proiect de Cercetare realizat de cãtre Maastricht Accounting, Auditing and Information Management Research Center (MARC) of MaastrichtUniversity la cererea Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), iulie 2011, http://www.acca.co.uk/pubs/general/activities/library/au-dit/audit_pubs/extended_audit_reporting.pdf

14 Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar al grupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde „Politica de audit: lecþiilecrizei”, dezbãtut în ?edinþa publicã din 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

15 Domniºoru S., Briciu S., Popa I.E., Bunget O.C., Audit statutar versus comunicare financiarã. De ce ºi cum?, Revista „Audit Financiar” nr. 7/201016 Comisia Europeanã, Cartea Verde ”Politica de audit: lecþiile crizei”, Bruxelles, octombrie 2010, http://ec.europa,eu/internal_market/auditing/other-

docs/index_en.htm17 Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar al grupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde „Politica de audit: lecþiile

crizei”, dezbãtut în ?edinþa publicã din 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

Page 14: AF 2 2012.qxd

Mediul economic actual indicã necesi-tatea revizuirii rolului auditorului. Comi-tetul Economic ºi Social European îºi„propune o serie de modificãri aleDirectivei privind auditul ºi revizuireacodului de conduitã în conformitate cuorientãrile propuse de Consiliul de Ra-portare Financiarã al Regatului Unit”18.Acesta a propus unele modificãri în cepriveºte reforma raportãrii, printre care:„o raportare de o mai bunã calitate, înspecial în ceea priveºte strategia deafaceri ºi managementul riscurilor” sau„mai multe informaþii în ceea ce priveºteprocesul de audit atât pentru comitetelede audit, cât ºi pentru investitori ºi extin-derea responsabilitãþilor auditorului”.De asemenea, se referã la „rapoarteanuale mai accesibile prin utilizareatehnologiei”.

Un aspect interesant ºi important înacelaºi timp concluzioneazã Proiectulde cercetare realizat de MARC19. El ara-tã cã auditorii sunt conºtienþi de faptulcã profesia lor existã pentru a servi in-teresul public ºi cã sunt dispuºi la adop-tarea unui model diferit de audit, caresã creascã valoarea auditãrii, pentru arãspunde mediului actual, complex deafaceri.

În concluzie, având în vedere cele arã-tate pânã acum, considerãm utilã iniþia-tiva ca rolul ºi domeniul de aplicare alactivitãþii de audit sã fie puse în discuþieºi analizate în contextul general al refor-mei de reglementare a pieþei financiare.

Auditul împreunã cu activitatea desupraveghere ºi guvernanþa corporativãar trebui sã contribuie la stabilitatea

financiarã ºi la reducerea riscului dedenaturare, pentru reducerea cazurilorde faliment.

Observãm cã se pune accent pe res-ponsabilizarea tot mai mare a condu-cerii firmelor ºi a auditorilor externi înceea ce priveºte transparenþa infor-maþiei contabile ºi caracterul complet alacesteia, dar ºi pe autoritatea tot maimare, pe extinderea rolului comitetelorde audit sau de supraveghere.

Ni se pare important sã ne concentrãmeforturile în a cunoaºte diversitatea ceexistã în context internaþional în cepriveºte expectativele auditului ºi rolulacestuia, sã extindem studii compara-tive, detaliate asupra practicilor de auditîn diferite þãri, pentru a putea învãþa dinexperienþa lor.

12

Cercetare

Audit Financiar, anul X

18 Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar al grupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde „Politica de audit: lecþiilecrizei”, dezbãtut în ?edinþa publicã din 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

19 Proiect de Cercetare realizat de cãtre Maastricht Accounting, Auditing and Information Management Research Center (MARC) of MaastrichtUniversity la cererea Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), iulie 2011, http://www.acca.co.uk/pubs/general/activi-ties/library/audit/audit_pubs/extended_audit_reporting.pdf

Dobroþeanu L. , Dobroþeanu, C.L., Audit - concepte ºi practici:abordare naþionalã ºi internaþionalã, Editura Economicã,Bucureºti, 2002

Domniºoru S., Briciu S., Popa I.E., Bunget O.C., Audit statutarversus comunicare financiarã. De ce ºi cum?, Revista „AuditFinanciar” nr. 7/2010

Garcia Benau, Maria A.; Humphrey C. ; Moizer P.; Turley S., Laauditoría y sus expectativas; Los casos de España y delRey Unido, Instituto de Contabilidad y Auditoría de Cuentas,Ministerio de Economía y Hacienda, Madrid, 1993

Sánchez Fernández de Valderama, J.L., Teoría y practica de laauditoría I – Concepto y metodología, 4-a edición, EdituraPirámide, 2008

Prof. dr. Vanstraelen A., dr. Schelleman C. I., Hofmann I. IMBA,prof. dr. R. Meuwissen RA, A Framework for Extend AuditReporting, Final report - Proiect de Cercetare realizat decãtre Maastricht Accounting, Auditing and InformationManagement Research Center (MARC) of MaastrichtUniversity la cererea Association of Chartered CertifiedAccountants (ACCA), iulie 2011, http://www.acca.co.uk/pubs/general/activities/library/audit/audit_pubs/extended_audit_reporting.pdf

Comisia Europeanã, Cartea Verde ”Politica de audit: lecþiilecrizei”, octombrie, 2010 Bruxelles, http://ec.europa,eu/in-ternal_market/auditing/otherdocs/index_en.htm

Comitetul Economic ºi Social European, Proiect Preliminar algrupului de studiu „Politica de audit”, privind Cartea Verde„Politica de audit: lecþiile crizei”, dezbãtut în ?edinþa publicãdin 28 aprilie 2011, Bruxelles, http ://www.eecs.europa.eu

Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de StandardeInternaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit Financiar2009, Coeditare CAFR - Editura Irecson, Bucureºti, 2009

Legea nr. 26 din 2010 pentru modificarea ºi completarea O.U.G.nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar dinRomânia, publicatã în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 145 din 5 martie 2010

O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar dinRomânia, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 67,din 31 august 2002

Ordonanþa de Urgenþã nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditulstatutar al situaþilor financiare anuale ºi al situaþiilor financia-re anuale consolidate, publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 481 din 30 iunie 2008

Bibliografie

Page 15: AF 2 2012.qxd

132/2012

IntroducereAflat într-o continuã transformare, mediul economic actualeste orientat spre globalizare, aducând astfel statelor, organi-zaþiilor naþionale ºi internaþionale, precum ºi firmelor atât

beneficii (intensificarea relaþiilor economice între þãri, dez-voltarea pieþelor financiare ºi comerciale, apariþia firmelormultinaþionale etc.), dar ºi dezavantaje.

Actuala crizã financiarã, caracterizatã prin instabilitate, neîn-credere ºi accentuarea disfuncþionalitãþilor existente la nivel

Cercetare

Un model practic pentru testareaipotezei de "going-concern" în cadrul misiunii de audit financiarpentru firmele româneºti cotate

Mihaela-Alina ROBU*, Marilena MIRONIUC** & Ioan-Bogdan ROBU***

* Drd., Universitatea "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: [email protected]** Prof. univ. dr., Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, Universitatea "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: [email protected]*** Drd., Universitatea "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: [email protected]

A Practical Model for Testing the "Going-Concern" Assumptionin the Financial Audit Engagement for Romanian Quoted Companies In a world without borders, growing, the need for certified information becomes increasingly stronger, being considered themain means of control of economic activity. Moreover, currently, the need arise from global financial crisis which makes itimpossible to respect the going-concern concept. Providing such information cannot be achieved without the fundamentalcontribution that accounting has on script transposition of reality and financial audit.

Thus, going concern can be evaluated or tested by the financial auditor through various methods and tools applied to annu-al financial statements. This analysis is done both through accounting methods, the analysis of liquidity, solvency and finan-cial balance and using statistical methods.

The study aims to provide a bond between an entity's failure to comply with the presumption of continuity of operations andcertain economic and financial indicators and obtaining a score functions useful for classifying firms into groups with differentdegrees of risk of bankruptcy (bankruptcy risk firms, low-risk business environment and business bankruptcy with high bank-ruptcy risk). The mathematical model was determined based on a sample of 60 industrial companies, listed on the BucharestStock Exchange for the year 2008. To obtain the results was used the statistical tool SPSS 19.0 and the working methodswere: principal component analysis and multiple discriminant analysis.

Key words: going concern, multiple discriminant analysis, score function, economic and financial indicators

JEL Classification: : C38, C58, C63, M42

Cuvinte cheie:going concern, analiza discriminant multiplã, funcþie scor, indicatori economico-financiari

Abstract

Page 16: AF 2 2012.qxd

14

Cercetare

Audit Financiar, anul X

micro ºi macroeconomic, este consideratã de unii economiºtica având cel mai mare impact de la Marea Crizã a anilor1930. Efectele crizei financiare globale se resimt printr-orecesiune economicã profundã, prin afectarea pieþelor finan-ciare ºi prin creºterea riscurilor în afaceri. Numeroºi spe-cialiºti în domeniu acuzã contabilitatea de punerea la dispo-ziþie a unor informaþii reduse care au declanºat actuala crizãfinanciarã globalã. Reglementãrile contabile, adesea insufi-ciente ºi echivoce, au permis utilizarea unei contabilitãþi cre-ative, „umflarea” valorii activelor bãncilor1.

Mai mult decât atât, criza financiarã determinã creºtereariscurilor care afecteazã buna funcþionare a unei firme.Aceastã creºtere poate fi tradusã printr-o majorare a incerti-tudinii privind capacitatea acesteia de a-ºi continua activi-tatea. Conform legislaþiei în vigoare ºi bunelor practici, exis-tenþa unei asemenea situaþii trebuie prezentatã în situaþiilefinanciare ºi în raportul de audit2. În acest context, misiuneaauditorului financiar este una esenþialã, opinia sa cu privire laacurateþea situaþiilor financiare, dar ºi cu privire la capaci-tatea continuãrii activitãþii firmei fiind coordonate determi-nante ale recredibilizãrii profesiei contabile în faþa tuturor uti-lizatorilor informaþiei financiar-contabile.

Prezentul studiu îºi propune fundamentarea unui model deter-minist, pe baza metodelor cantitative de analizã a datelor, uti-lizând indicatori financiari consacraþi, util auditorului în cadrulmisiunii sale pentru aprecierea capacitãþii firmei de a-ºi conti-nua activitatea. Obþinerea rezultatelor cercetãrii s-a bazat pestudierea unui eºantion de 100 de societãþi industriale cotatela Bursa de Valori Bucureºti (BVB) în perioada 2008-2010.

1. Abordãri conceptuale privindutilizarea „going-concern”

în raportarea financiarãPentru obþinerea unei imagini fidele cu privire la poziþia ºi per-formanþa financiarã, precum ºi modificãrile survenite în ca-drul acestora pe parcursul unui exerciþiu financiar un rol

important îl deþine auditul financiar, prin intermediul opinieidin cadrul raportului final, fundamentatã prin utilizarea unormetode, tehnici ºi instrumente de lucru specifice. Aceastãimagine fidelã este rezultatul unui demers metodologic struc-turat în etape succesive ºi bine delimitate. În cadrul acestoretape, auditorul financiar acordã o atenþie considerabilã posi-bilitãþii unei entitãþi de a respecta prezumþia de continuitate aactivitãþii3 - going -concern.

Going-concern este un concept fundamental utilizat atât încontabilitate, cât ºi în audit. Din prisma contabilitãþii, going-concern sau continuitatea activitãþii vizeazã elaborareasituaþiilor financiare pornind, de regulã, de la ipoteza cã ofirmã îºi va continua activitatea ºi în viitorul previzibil. Se pre-supune astfel cã firma nu urmãreºte ºi nici nu are nevoia dea se lichida sau de a-ºi reduce în mod semnificativ activi-tatea. În cazul în care o situaþie de asemenea naturã existã,ar putea fi nevoie ca situaþiile financiare sã fie întocmite ºiprezentate conform altei baze de evaluare, care trebuie indi-catã4. Pentru elaborarea ºi prezentarea situaþiilor financiareconform Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarãfirmele adoptã, cel mai frecvent, ca bazã de evaluare costulistoric. Odatã cu nerespectarea principiului continuitãþii activi-tãþii, conform Standardelor Internaþionale de Evaluare(International Evaluation Standards – IES), baza de evaluareeste înlocuitã cu valoarea de lichidare, documentele con-tabile de sintezã fiind întocmite în valori lichidative.

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã privesccontinuitatea activitãþii sau going-concern ca fiind un principiude bazã al contabilitãþii, în timp ce teoria ºi practica StatelorUnite ale Americii o considerã o caracteristicã de bazã a con-tabilitãþii financiare.

În ceea ce priveºte legislaþia româneascã, Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3055 din 29 octombrie 2009, publicat înMonitorul Oficial al României nr. 766 din 10 noiembrie 2009,modificat prin Ordinul nr. 2869 din 23 decembrie 2010 al mi-nistrului finanþelor publice pentru modificarea ºi completareaunor reglementãri contabile, se completeazã explicit preve-derile internaþionale referitoare la principiul continuitãþii activi-tãþii. Astfel, dacã în cadrul unei entitãþi administratorii au luat

1 Ojo, M., The Role of the IASB and Auditing Standards in the Aftermath of the 2008/2009 Financial Crisis, European Law Journal, Vol. 16, No. 5,September 2010, p. 605.

2 Xu, Y., Jiang, A. L., Fargher, N., Carson, E., Audit Reports in Australia during the Global Financial Crisis, Australian Accounting Review, No. 56, Vol.21, Issue 1, 2011, p. 22.

3 Martens, D., Bruynseels, L., Baesens, B., Willekens, M., Vabthienen, J., Predicting going concern opinion with data mining, Decision SupportSystems 45, 2008, p. 765.

4 Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009, p. 40.

Page 17: AF 2 2012.qxd

152/2012

la cunoºtinþã de anumite evenimente, fapte, elemente carepot determina imposibilitatea continuãrii activitãþii, acesteatrebuie prezentate în notele explicative. Dacã situaþiile finan-ciare anuale nu sunt întocmite conform principiului continuitãþiiactivitãþii, aceastã informaþie trebuie prezentatã, precum ºiclarificãri privind maniera în care au fost întocmite ºi motivelecare au determinat luarea deciziei de încetare a activitãþii.

Din punctul de vedere al entitãþii, nerespectarea prezumþieide continuitate a activitãþii (going-concern), de a supravieþui,poate fi determinatã de diferiþi factori sau evenimente: ten-dinþe financiare negative, reducerea volumului de activitate,reducerea marjelor ºi a rentabilitãþii, existenþa problemelor detrezorerie, managementul defectuos al firmei etc.5 Marea ma-joritate a acestor cauze vor determina intrarea firmei în sta-rea de insolvenþã, urmatã de faliment ºi lichidarea averiiacesteia.

2. Testarea „going-concern” în cadrul misiunii de audit financiar

În virtutea Standardelor Internaþionale de Audit (InternationalStandards on Auditing – ISA 570) scopul principal al auditoru-lui este de a formula o opinie profesionistã, obiectivã ºi inde-pendentã cu privire la acurateþea situaþiilor financiare subcele mai semnificative aspecte, în funcþie de referenþialul con-tabil la care se raporteazã. Totodatã, auditorul financiar are învedere ºi analiza mãsurii în care conducerea entitãþii auditatea utilizat principiul continuitãþii activitãþii6. În cazul în careauditorul are dubii substanþiale cu privire la capacitatea firmeide a se alinia prevederilor acestui principiu, opinia sa trebuiemenþionatã în mod explicit în cadrul raportului de audit7.

Pentru susþinerea opiniei sale cu privire la respectarea întoc-mirii situaþiilor financiare, în conformitate cu principiul conti-nuitãþii activitãþii (going concern), auditorul financiar trebuiesã obþinã o serie de elemente probante. Conform standarde-lor profesiei, ISA 500, ISA 520 ºi ISA 570, probele de audit

necesare fundamentãrii opiniei auditorului au la bazã, printrealtele, ºi utilizarea procedurilor de audit, precum: procedurileanalitice asupra fluxului de numerar, profitului ºi asupra altorelemente bilanþiere relevante, previzionate sau disponibile;revizuirea conformitãþii termenilor împrumuturilor obligatareºi a acordurilor de credit; citirea proceselor verbale ale adu-nãrilor generale ale acþionarilor, ale responsabililor cu guver-nanþa; chestionarea avocatului entitãþii în ce priveºte evalu-area litigiilor, despãgubirilor ºi a implicaþiilor acestora; evalu-area contractelor, încheiate cu entitãþile abilitate, prin care seoferã sau se menþine suportul financiar; luarea în considerarea planurilor entitãþii cu privire la comenzile neonorate aleclienþilor; revizuirea evenimentelor ulterioare perioadei deraportare care pot influenþa semnificativ capacitatea entitãþiide a-ºi continua activitatea pe principiul continuitãþii8.

Prin raportarea la ISA-uri, auditorul financiar trebuie sã aibãîn vedere o serie de elemente semnal (financiare ºi opera-þionale) care pot indica anumite inadvertenþe în respectareaprincipiului continuitãþii activitãþii9: nivelul ridicat al datoriilor,scadenþa unor împrumuturi ce nu pot fi onorate sau reeºa-lonate, retragerea sprijinului financiar de cãtre principaliicreditori ºi imposibilitatea refinanþãrii externe, fluxurile denumerar ºi rezultatele operaþionale negative, indicatorii finan-ciari cheie nefavorabili, neplata dividendelor, pierderea unorpersoane cheie din conducere, dar ºi a cotei de piaþã, difi-cultãþile cu forþa de muncã sau eventualele acþiuni în justiþie.

Aceºti indicatori semnal, care vor sta la baza obþinerii pro-belor de audit cu privire la testarea respectãrii principiuluicontinuitãþii activitãþii, rezultã din planificarea ºi parcurgereade cãtre auditor a unor proceduri analitice. La nivelul profe-siei, dintre cele mai utilizate proceduri analitice regãsim: ana-liza ratelor, analiza de trend, analiza de regresie ºi corelaþie,dar ºi analiza componentelor principale. ISA 520 specificãfaptul cã procedurile analitice vizeazã efectuarea de com-paraþii între indicatorii economico-financiari ce caracterizeazãentitatea auditatã ºi media pe ramurã a respectivilor indica-tori, comparaþii între indicatorii economico-financiari ai entitãþiiauditate aferenþi exerciþiilor anterioare, comparaþii între rezul-tatele entitãþii auditate ºi rezultatele estimate de auditor10. De

Un model practic

5 Cohen, E., Analyse financiére, 5e édition, Editeur Economica, Paris, 2004, p. 486.6 Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P., Principles of Auditing. An Introduction to Intenational Standards of Auditing, second edition, Ed.

Pearson Education, 2005, pp. 329-330.7 Bhimani, A., Gulamhussen, M.A., Lopes, S., The effectiveness of the auditor’s going-concern evaluation as an external governance

mechanism:Evidence from loan defaults, The International Journal of Accounting, 44, 2009, pp. 239-255.8 International Federation of Accountants, International Standards on Auditing nr 570. Going Concern, 2009, pp. 1-18.9 International Federation of Accountants, Op. cit., pp. 1-18.10 Hayes, R., Dassen, R., Schilder, A., Wallage, P., Op. cit., p. 457.

Page 18: AF 2 2012.qxd

16

Cercetare

Audit Financiar, anul X

cele mai multe ori, procedurile analitice au rolul de a semnaladificultãþile financiare semnificative cu care se confruntã enti-tatea auditatã.

Corelate cu ISA 570, procedurile analitice pot fi aplicate pen-tru aprecierea prezumþiei de continuitate a activitãþii aferentãclientului auditat. Astfel, au fost elaborate o serie de metodeutilizate în evaluarea going concern, în sprijinul auditoruluifinanciar: metodele contabile (analiza lichiditãþii, solvabi-litãþii ºi echilibrului financiar), metodele nefinanciare (uti-lizeazã variabile calitative) ºi metodele statistice11. Mai mult,metodele statistice de evaluare a going concern sunt consi-derate o extensie a predicþiei riscului de faliment12.

3. Modele statistico-financiareutilizate în analiza ºi evaluarea

„going-concern” Metodele contabile ºi nefinanciare privind analiza riscului defaliment prezentate anterior sunt caracterizate prin utilizareafrecventã a informaþiilor financiare trecute, informaþii care sedegradeazã uºor, în detrimentul informãrii precise asupraevenimentelor viitoare ale unei firme. Ca o reacþie la acesteinsuficienþe, dar mai ales a necesitãþii de a cunoaºte viitorul,de a previziona din timp vulnerabilitatea, a apãrut metodascoring, o metodã menitã a optimiza metodele tradiþionale.

Apariþia metodei scoring a fost determinatã de posibilitateade a aprecia riscul de faliment pe baza corelaþiei stãrii desãnãtate cu o baterie de rate financiare semnificative, prin in-termediul metodelor statistice. Aceastã combinaþie de rate adus la elaborarea unei funcþii scor, a cãrei valoare departa-jeazã firmele în: sãnãtoase ºi cu dificultãþi economice ºifinanciare13.

În teoria ºi practica economicã au fost elaborate o serie demodele bazate pe metoda scorurilor, modele care pot ficlasificate în funcþie de sistemul contabil aferent þãrii pen-

tru care au fost elaborate: modele anglo-saxone (CreditMen sau Security-Analysis - 1930, modelul unidimensionalBeaver - 1966, Altman – 1968, Edmister - 1972, Diamond –1976, modelul probabilistic al lui Deakin – 1977, Springate –1978, Koh ºi Kiilough – 1980, Ohlson – 1980, Zavgren –1983, Fulmer – 1984, CA Score – 1987, Koh – 1992, Shirata- 1999 etc.), modele continentale (Yves Collongues – 1976,Conan & Holder – 1979, modelul Centralei Bilanþurilor BãnciiFranceze – 1977-1979, modelul Creditului Comercial Fran-cez, modelul Contabililor Agreaþi etc.) ºi modele naþionale(Mânecuþã ºi Nicolae - 1996, Bãileºteanu – 1998, Ivonciu –1998, Anghel – 2002)14.

Altman ºi Narayanan clasificã modelele de predicþie a fali-mentului în funcþie de gradul de dezvoltare a þãrii pentrucare au fost elaborate. Astfel, putem identifica modele pen-tru þãri dezvoltate ºi modele pentru þãri în curs de dez-voltare15.

Un alt criteriu de clasificare a modelelor de predicþie a riscu-lui de faliment vizeazã informaþiile luate în considerarepentru crearea unei funcþii scor: modele bazate pe ratefinanciare (Altman – 1968, Altman, Haldeman ºi Narayanan –1977, Collins – 1980, Ohlson – 1980 etc.), modele bazate peinformaþii de tip cash-flow (Gentry, Newbold ºi Whitford –1985, Aziz, Emanuel ºi Lawson – 1988 etc.), modele bazatepe variaþia rezultatului (Beaver – 1968, Clark & Weinstein –1983, Aharony, Jones ºi Swary – 1980 etc.) ºi modele nefi-nanciare (Cooper et al. – 1990, Reynolds – 1987, Lussier –1995)16.

În funcþie de tipul de analizã utilizat pentru elaborareaunui model sau a unei funcþii scor se pot identifica: mode-le elaborate pe baza analizei discriminant multiple (Altman –1968, Altman, Haldeman ºi Narayanan – 1977, Apetiti –1984, Izan - 1984, Micha – 1984, Shirata – 1998, Ganesa-lingam ºi Kumar – 2001, Conan & Holder – 1979, modelulCentralei Bilanþurilor Bãncii Franceze – 1977-1979), modelerealizate prin intermediul analizei de regresie logisticã(Eisenbeis – 1977, Ohlson – 1980, Jones – 1987, Raymond

11 Popescu, Gh.; Popescu, V. A.; Popescu, C. R. Rolul auditorului în evaluarea riscului de faliment în condiþiile crizei globale, Revista „Audit Financiar”nr. 9/2009, p. 8.

12 Koh, H. C.; Low, C. K. – Going concern prediction using data mining techniques, Managerial Auditing Journal, Vol. 19, No. 3, 2004, p. 462.13 Colasse, B., Analiza financiarã a întreprinderii, traducere Tabãrã N., Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2009, p.174.14 Mazilescu, V., Bãrbuþã-Miºu, N., Afanase, C., Testing the Predictive Power of the Multifactorial Models for Assessing the Bankruptcy Risk, în

Applied Economics, Business and Development, 2nd World Multiconference on Applied Economics, Business and Development (AEBD ’10),Tunisia, 3-6 May 2010, p. 55.

15 Altman, E. I., Narayanan, P., An International Survey of Business Failure Clasification Models, Financial Markets, Institutions & Instruments, Vol.6, No. 2/1997, p. 4.

16 Mossman, C. E., Bell, G. G., Swartz, L. M., Turtle, H., An empirical comparison of bankruptcy models, The Financial Review 33/1998, p. 36.

Page 19: AF 2 2012.qxd

172/2012

et al. – 1993 Long – 2001), modele elaborate pe baza anali-zei de regresie probabilisticã (Farber – 1977, McDowell ºiSmith – 1992), modele obþinute în urma aplicãrii algoritmiloreuristici ca reþelele neuronale (Bell et al. – 1990, Tam ºi Kiang– 1992, Coats ºi Fant – 1993, Udo – 1993, Fletcher and Goss– 1993, Wilson & Sharda – 1994) sau arborii decizionali(Curram – 1994, Zheng ºi Yanhui – 2007)17.

Cu toate cã actualele modele de analizã a going-concern suntutilizate frecvent de cãtre auditorii financiari, aplicarea lor nupare a fi cea mai adecvatã metodã de evaluare a going-con-cern. Totuºi, pentru obþinerea unor rezultate mai eficiente estenecesarã o îmbunãtãþire continuã a modelelor ºi utilizarea lorîmpreunã cu analiza tradiþionalã a riscului de faliment.

4. Metodologia cercetãrii Atât la nivel global, cât ºi naþional, analiza ºi evaluarea going-concern abundã în modele matematice. În prezent, eficienþaacestora este pusã sub semnul întrebãrii, odatã cu declan-ºarea crizei financiare din 2008-2010, care a determinat dis-pariþia treptatã sau chiar neprevãzutã a firmelor. Astfel, în a-plicarea acestor modele auditorii trebuie sã ia în considerarecâteva restricþii, care dacã nu sunt respectate pot duce larezultate denaturate. Fiecare funcþie scor este adecvatã pen-tru perioada sau conjunctura economicã în care a fost creatã.Pentru a le creºte randamentul este necesarã o revizuire per-manentã atât a indicatorilor, cât ºi a eºantioanelor pe bazacãrora s-au realizat. Mai mult, o funcþie scor este influenþatãde caracteristicile þãrii sau regiunii pentru care a fost creatã,caracteristici reflectate prin elementele eºantionului analizat(sistemul de contabilitate utilizat, dezvoltarea economicã,influenþa fiscalitãþii, tipul de finanþare predominant etc.)18. Re-zultatul aplicãrii unei funcþii scor depinde ºi de normele con-tabile aplicate, diferenþele existente între norme reflectându-se în unii indicatori economico-financiari utilizaþi19.

Pornind de la aceastã problemã, prezentul studiu îºi propuneobþinerea unui model matematic care poate ajuta auditorulfinanciar în evaluarea going-concern pentru o firmã româ-neascã. Atingerea obiectivelor cercetãrii (identificarea vari-abilelor semnificative de ordin financiar pentru evaluarea

going-concern, estimarea coeficienþilor modelului, determi-narea intervalelor de risc, testarea modelelor prin simulãri detip Monte Carlo) are în vedere urmãtoarele ipoteze de lucru:

Ip1: În contextul crizei economico-financiare din 2008-2010,pentru firmele româneºti cotate se pot determina o seriede indicatori financiar-contabili care sã semnaleze într-oproporþie semnificativã riscul de faliment.

Ip2: Indicatorii financiar-contabili identificaþi pot fi agregaþisub forma unui model matematic, numit funcþie scor,care determinã încadrarea firmelor cotate în trei maricategorii de risc de faliment (scãzut, mediu ºi ridicat),pentru testarea going concern.

Ip3: Pentru modelul obþinut, valori specifice ale indicatorilorfinanciar-contabili utilizaþi în analizã influenþeazã semni-ficativ probabilitatea ca o firmã sã intre în faliment.

4.1. EºANTION ºI DATE

Populaþia þintã asupra cãreia s-a efectuat studiul vizeazã uneºantion format din 100 de societãþi industriale din România,cotate la Bursa de Valori Bucureºti, care aplicã Ordinul mi-nistrului finanþelor publice nr. 3055 din 29 octombrie 2009aplicat începând cu 1 ianuarie 2010 (pânã în 2010 s-a aplicatOrdinul ministrului finanþelor publice nr. 1752 din 17 noiem-brie 2005), astfel: 31% din cadrul industriei prelucrãtoare,15% din industria constructoare de maºini, 11% din industriaalimentarã, 8% din industria chimicã, a lemnului, respectivindustria electronicã ºi electrotehnicã, 5% din cadrul indus-triei textile, din industria extractivã, respectiv aeronauticã ºidoar 4% din industria farmaceuticã. Conform metodologiei,firmele sunt împãrþite în douã categorii: jumãtate cu o situaþiefinanciarã bunã (preluate din Revista Capital, Top 50 Celemai performante companii listate la Bursã, nr. 28 din 3 iulie2009, precum ºi din Top 300 cele mai mari companii ºibãnci20, din data de 1 septembrie 2010, studiu realizat deMediafax pentru Ziarul Financiar) ºi jumãtate - aflate în difi-cultate. În ceea ce priveºte firmele aflate în dificultate, au fostselectate acele firme care raportau la sfârºitul ultimelor exer-ciþii financiare (inclusiv 2008) capitaluri proprii ºi rezultatefinanciare negative. Capitalul propriu negativ (averea netã a

Un model practic

17 Fang-Mei, T., Yi-Chung, H., Comparing four bankruptcy prediction models: logit, quadratic interval logit, neural and fuzzy neural networks, ExpertSystems with Applications 37/2010, p. 1846.

18 Mazilescu, V., Bãrbuþã-Miºu, N., Afanase, C., Op. cit., pp. 54-55.19 Beuren, I. M., Hein, N., Klann, R. C., Impact of the IFRS and US-GAAP on economic-financial indicators, Managerial Auditing Journal, Vol. 23, No.

7/2008, p. 646.20 Mediafax, Top 300 cele mai mari companii ºi bãnci, disponibil la http://www.zf.ro/companii/top-300-cele-mai-mari-companii-si-banci-din-romania-

conform-datelor-din-2009-7068769, accesat la 10.10.2011

Page 20: AF 2 2012.qxd

18

Cercetare

Audit Financiar, anul X

unei entitãþi) este echivalent cu faptul cã datoriile unei firmesunt mai mari decât activele sale, situaþie specificã celoraflate în stare de faliment, la care pierderea reportatã a ero-dat capitalul. Pentru calculul ºi selectarea variabilelor au fostutilizate informaþiile din situaþiile financiare prezentate pesite-ul www.bvb.ro aferente exerciþiului financiar 2008-2010.

4.2. VARIABILE

Pentru realizarea studiului s-a plecat de la indicatorii eco-nomico-financiari utilizaþi în modelele anterioare de predicþiea falimentului, respectiv în metodele contabile sau tradiþio-nale de analizã a riscului de faliment. Variabilele înregistrateîn baza de date, necesare pentru testarea ipotezelor, suntvariabilele numerice care descriu o serie de indicatori eco-nomico-financiari conform tabelului nr. 1. În ceea ce priveºtemotivaþia selectãrii ratelor care reprezintã variabilele inde-pendente, putem afirma cã fenomenul globalizãrii, dar ºi

criza economico-financiarã din 2008-2010 influenþeazã con-siderabil rentabilitatea firmelor. Astfel, firmele pot avea difi-cultãþi de menþinere pe piaþã fie ca urmare a încetãrii activi-tãþii partenerilor (clienþi sau furnizori), fie din cauza costurilorridicate la materiile prime sau la serviciile necesaredesfãºurãrii activitãþii. Criza economico-financiarã s-a mani-festat în principal prin lipsa de lichiditãþi, diminuând astfelaccesul la finanþare al companiilor, acces mult îngreunat ºi caurmare a rentabilitãþii reduse a acestora. Studierea ratelor desolvabilitate este necesarã pentru a observa modul în carefirma poate face faþã datoriilor prin activitatea desfãºuratã, îna-ºi onora la timp obligaþiile faþã de creditori. Mai mult, pentruorice firmã este necesarã o cunoaºtere a structurii optimepentru atingerea echilibrului economic ºi monetar, astfel încâtactivitatea sa sã se desfãºoare în condiþii normale. Acestechilibru este asigurat prin intermediul corelaþiei întrerentabilitate-solvabilitate-lichiditate21.

21 Mironiuc, M., Analizã Economico-Financiarã. Elemente teoretico-metodologice ºi Aplicaþii, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2006, p. 440.

Page 21: AF 2 2012.qxd

192/2012

4.3. METODA DE LUCRU

Pentru testarea ºi validarea ipotezelor propuse s-au utilizat oserie de metode de analizã a datelor, analiza componentelorprincipale (metode de analizã factorialã multiplã) ºi analizadiscriminant multiplã (metode de clasificare).

Analiza componentelor principale (ACP) este o metodãdescriptivã folositã în analiza multidimensionalã sau multi-variatã a datelor, ale cãrei concepte matematice au fost intro-duse pentru prima datã de Karl Pearson în 1901. Cu toateacestea, metoda a început sã fie utilizatã cu predilecþie în ulti-ma perioadã datoritã instrumentelor informatice care au faci-litat implementarea sa. Obiectivul principal al ACP este de asintetiza variabilele utilizate în analizã printr-un set mai micdecât cel iniþial, set care reprezintã combinaþii liniare aleacestor variabile. ACP vizeazã reducerea complexitãþii date-lor luate în considerare. Metoda de faþã se limiteazã doar lavariabilele cantitative standardizate, care sunt exprimate înaceeaºi unitate de mãsurã, ºi variabile cantitative nestan-dardizate, exprimate în unitãþi diferite. Pentru aplicarea aces-tei metode se pleacã de la variabilele iniþiale Xi (i = 1:n). Pebaza acestor variabile se vor obþine noi variabile indepen-dente numite factori sau componente, Cj (j = 1:m). Compo-nentele astfel rezultate reprezintã o combinaþie liniarã devariabile iniþiale având urmãtoarea formã22:

Cj = bj1•X1 + bj2•X2 + ... + bjn•Xn, cu m≤n

unde: Cj = componenta sau factorulXi (cu i = 1:n) = variabilele iniþiale implicate în analizã bji (cu i = 1:n) = coeficientul de ponderare al fiecãreirate n = numãrul de variabile iniþiale.

Analiza discriminant multiplã (ADM) este o metodã statis-ticã de analizã multivariatã, care presupune obþinerea uneirelaþii între o variabilã dependentã categorialã ºi combinaþiiliniare ale unor variabile independente. ADM se aplicã asupraunui eºantion format din douã categorii de indivizi. În ceea cepriveºte studiul nostru cele douã categorii de subiecþi suntreprezentate prin firmele considerate falimentare sau cu difi-cultãþi financiare ºi firmele cu o situaþie financiarã bunã. Încadrul acestei analize se culeg date privind rate financiare,indicatori economico-financiari, pentru fiecare firmã în parte.Finalizarea ADM constã în identificarea unei baterii semni-

ficative de rate, din cele stabilite anterior, pentru stabilireaunui model matematic, numit funcþie scor23, care poate dife-renþia cel mai bine societãþile falimentare de cele sãnãtoase.O funcþie scor are urmãtoarea formã:

Z= α0 +α1•X1 + α2•X2 +... + αn•Xn

unde: Z = funcþia scor Xi (cu i = 1:n) = ratele implicate în analizã sau vari-abilele independente αi (cu i = 1:n) = coeficientul de ponderare al fiecãreirate α0 = constanta, care poate sã aparã sau nu într-ofuncþie scor n = numãrul de rate.

Scopul AD îl reprezintã încadrarea firmelor analizate într-unadintre categoriile propuse.

5. Discuþii asupra rezultatelor

Prelucrarea datelor colectate prin intermediul instrumentuluistatistic SPSS 19.0 implicã aplicarea analizei componentelorprincipale asupra eºantionului iniþial, cu scopul de a identificafactorii latenþi semnificativi care pot conduce la estimareariscului de faliment, prin reducerea numãrului de variabileintroduse iniþial în analizã. Componentele principale astfelobþinute reprezintã o combinaþie liniarã de variabile puterniccorelate între ele. Obþinerea componentelor se realizeazãprintr-un proces iterativ, în care se verificã la fiecare pas exis-tenþa unei legãturi între variabile (prin intermediul Statisticiitest χ2) ºi tãria legãturii dintre variabilele componentelor prin-cipale (prin intermediul Statisticii Kaiser-Meyer-Ohlin KMO).Rezultatul final obþinut în urma ACP privind componenteleprincipale reflectã legãtura între variabile ºi intensitatea aces-teia, fiind prezentat în tabelul nr. 2.

Rezultatele obþinute reflectã cu o probabilitate de 95% exis-tenþa unei legãturi statistice între variabilele analizate (Sig. =0,000<0,05). În ceea ce priveºte Statistica KMO, aceastapoate lua valori în intervalul [0;1]. Astfel, valoarea StatisticiiKMO<0,5 indicã o soluþie care nu poate fi acceptatã, valorileîntre 0,5 ºi 0,6 evidenþiazã existenþa unei legãturi mediocre,

Un model practic

22 Jaba, E., Robu, I.-B., Obþinerea probelor de audit pentru testarea ”Going Concern”, folosind metode statistice avansate în analiza influenþei fac-torilor asupra ratei îndatorãrii globale, Revista „Audit Financiar” nr. 2/2010, p. 42.

23 Altman, E. I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy, The Journal of Finance, Vol. XXIII, No. 4, 1968,p. 592.

Page 22: AF 2 2012.qxd

20

Cercetare

Audit Financiar, anul X

valorile cuprinse între 0,6 ºi 0,7 indicã o legãturã acceptabilã,valorile între 0,7 ºi 0,8, respectiv 0,8 ºi 0,9 aratã existenþaunei legãturi de o intensitate bunã, respectiv foarte bunã ºivalorile peste 0,9 reprezintã cazul cel mai fericit când soluþiaobþinutã este excelentã24. În cazul de faþã, valorile statisticiiKMO sunt cuprinse între 0,7 ºi 0,8, indicând o legãturã bunãîntre variabilele care alcãtuiesc componentele principale.

Pornind de la variabilele selectate, în urma aplicãrii analizeicomponentelor principale se testeazã existenþa unor interde-pendenþe între aceste variabile selectate ºi riscul de falimentprin intermediul analizei discriminant multiple. Scopul finaleste obþinerea unui model matematic (funcþie scor) util înîncadrarea firmelor în una din cele trei categorii propuse: 1 - Risc de faliment scãzut, 2 - Risc de faliment mediu ºi 3 – Risc de faliment ridicat. Funcþia scor va avea urmãtoareaformã, conform variabilelor obþinute în urma aplicãrii ACP:

ZRM = α0 +α1•LF +α2•RAF +α3•RRF +α4•RMNE+α5•RIG + α6•ROA +α7•RPDF +α8•RLI

Conform paºilor din cadrul analizei discriminant realizaþi an-terior, ºi firmele româneºti din cadrul eºantionului sunt împãr-þite iniþial conform categoriilor stabilite: Risc de falimentscãzut, Risc de faliment mediu ºi Risc de faliment ridicat, pebaza celor trei intervale: pentru (Pt/Dt * Ac/Dc) ∈ [2,718;+∝)vom asocia un risc de faliment scãzut (1), pentru (Pt/Dt *Ac/Dc) ∈ (1,2;2,718) vom asocia un risc de faliment mediu(2) ºi pentru (Pt/Dt * Ac/Dc) ∈ (-∝;1,2] vom asocia un riscridicat (3).

Prelucrarea datelor prin intermediul analizei discriminant sefinalizeazã cu obþinerea coeficienþilor funcþiei obþinute.Conform metodologiei, numãrul de funcþii discriminant afe-rente eºantionului analizat este egal cu o unitate mai micdecât minimul dintre numãrul grupurilor ºi numãrul vari-

abilelor independente: nr. funcþii discriminant = [min(nr. vari-abile independente; nr. de grupuri)-1] 2 = min(8;3)-1)25.Deºi se obþin douã funcþii, funcþia acceptatã ca urmare a va-lorii Sig. = 0,000<0,05 având, totodatã, ºi valoarea cea maimicã a coeficientului Wilks’s Lambda (WL1 = 0,539) esteFuncþia 1 corespunzãtoare tabelului nr. 3.

ZRM = 0,333 -0,012•LF +0,525•RAF +0,027•RRF -0,425•RIG -0,126•RMNE +3,573•ROA - 0,663•RPDF

+0,022• RLI

Coeficienþii funcþiei sunt determinaþi conform metodei celormai mici pãtrate. Impactul pe care fiecare variabilã indepen-dentã îl exercitã asupra modelului matematic propus esteprezentat în tabelul nr. 3. Conform coeficienþilor funcþiei scorinfluenþele cele mai semnificative sunt ale indicatorului derentabilitate prin Rata rentabilitãþii activului total ºi indicatoru-lui de solvabilitate prin Rata autonomiei financiare, în senspozitiv – o valoare maximã a acestor rapoarte încadreazãfirma în clasa celor cu Risc de faliment scãzut ºi Rata înda-torãrii globale – valori ridicate ale acestui raport pot încadraentitatea în Risc de faliment ridicat (influenþa în sens invers aacestei rate asupra funcþiei ZRM este datã de valoareadatelor introduse în eºantion ºi în principal a Capitalurilor pro-prii negative pentru firmele cu situaþie nefavorabilã). Pentru ase menþine pe piaþã în condiþiile actuale ºi pentru a tinde spreo situaþie economico-financiarã favorabilã firmele trebuie sãse caracterizeze printr-un grad ridicat de autonomie financia-rã concomitent cu o ratã a îndatorãrii globale scãzute, reflec-tându-se astfel independenþa firmei faþã de resursele strãine.Mai mult, costul pentru aceste resurse este ridicat, ca mãsurãluatã de instituþiile financiare de a atrage lichiditãþi. Un costridicat se va reflecta prin cheltuieli financiare care adâncescºi mai mult datoriile scadente, putând duce chiar la faliment(Rata prelevãrii datoriilor financiare influenþeazã în sens ne-

24 Pintilescu, C., Analizã statisticã multivariatã, Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2007, p. 57.25 Jaba, E., Robu, I-B., Utilizarea analizei discriminant pentru obþinerea probelor de audit, Revista „Audit Financiar” nr. 11/ 2009, p. 24.

Page 23: AF 2 2012.qxd

212/2012

gativ situaþia financiarã a unei firme – o valoare ridicatã vaîncadra firma în categoria Riscului de faliment ridicat).Levierul financiar, Rata rentabilitãþii financiare, precum ºiRata lichiditãþii imediate exercitã o influenþã nesemnificativã,ca urmare a conjuncturii actuale care s-a concretizat înobþinerea de rezultate negative, nepermiþând remunerareaacþionarilor de cãtre toate firmele, precum ºi lipsa globalã delichiditãþi, care a dus la îndatorare.

Analiza discriminant în SPSS oferã avantajul de a încadrafirmele din eºantionul analizat în cele trei categorii ºi aprezenta numãrul de firme validat aferent fiecãrei categorii înparte. Pentru perioada analizatã (2008-2010), numãrul defirme româneºti listate la bursã caracterizate prin risc de fali-ment ridicat este de 42, în timp ce 14 sunt caracterizate prinrisc de faliment mediu ºi 44 - prin risc de faliment scãzut. Încontinuare, pentru a stabili intervalele de interpretare afuncþiei ZRM se pleacã de la valorile minime ºi maxime afe-rente pe fiecare categorie prin înlocuirea în model a vari-abilelor luate în analizã conform tabelului nr. 4.

În urma stabilirii valorilor minime ºi maxime pentru cele treicategorii putem determina intervalele aferente în vedereaîncadrãrii unei firme în una din acestea. Totuºi, intervalele

rezultate se intersecteazã, astfel încât dacã o valoare ZRMa unei firme se aflã într-o zonã de intersecþie atunci este con-sideratã ca aparþinând în douã categorii. Pentru acestea,aplicând prudenþa, vom considera intersecþia ca aparþinândintervalului inferior.

-5 ≤ ZRM < 0 pentru risc de faliment ridicat

0 ≤ ZRM < 0,6 pentru risc de faliment mediu

0,6 ≤ ZRM ≤ 2,5 pentru risc de faliment scãzut.

Clasificãrile realizate pentru funcþiile scor obþinute depind demãrimea eºantionului ales. Cu cât eºantionul este mai marecu atât intervalele aferente funcþiei scor vor fi determinatemai exact.

6. Testarea modelului Utilizarea funcþiei discriminant în analiza going-concern tre-buie efectuatã cu o oarecare precauþie, deoarece informaþiilecare au stat la baza determinãrii funcþiei discriminant þin de oanumitã perioadã istoricã ºi credibilitatea lor depinde desursa din care au fost extrase. În urma rezultatului obþinut

Un model practic

Page 24: AF 2 2012.qxd

22

Cercetare

Audit Financiar, anul X

prin aplicarea modelului nu trebuie sã se clasifice entitatea cafiind imposibilitatea de a-ºi continua activitatea, ci sã consti-tuie un semnal referitor la un eventual risc.

Testarea funcþiilor scor s-a realizat cu ajutorul metodeiMonte Carlo, utilizând produsul software Oracle CrystalBall. Prin testarea modelelor ne propunem sã obþinem pro-babilitatea de încadrare a scorului pe cele trei grupe de clasi-ficare (firme cu risc de faliment scãzut, mediu ºi ridicat),nivelul de încredere fiind de 95%. Testarea a constat în reali-zarea a 10.000 de simulãri utilizând datele istorice din cadruleºantionului analizat (modelul distribuþiei, media ºi abatereamedie standard). Metoda Monte Carlo urmãreºte generarea,în mod aleator, a valorilor variabilelor dependente din modelpe baza unui generator de numere aleatoare, uniform dis-tribuite în intervalul [0, 1] ºi a modelului matematic26.

Metoda Monte Carlo a fost utilizatã cu scopul de a substituideficienþa privind talia eºantionului, realizând astfel 10.000de simulãri asupra funcþiei scor ZRM.

Prin metoda Monte Carlo vom testa care va fi probabilitateaca o firmã sã nu respecte prezumþia de continuitate a activi-tãþii pentru ZRM. În urma simulãrilor prin aceastã metodã amobþinut distribuþia scorurilor prezentatã în figura nr. 1.

Odatã efectuate simulãrile, putem afirma cu o încredere de95% cã existã probabilitatea de 50,14% ca o firmã listatã laBursa de Valori Bucureºti sã prezinte un risc de falimentridicat ºi valorile funcþiei scor sã aparþinã intervalului [-5; 0)(la 10.000 de teste, vom avea 5.014 firme cu risc de falimentridicat). Mai mult, evoluþia prognozatã a riscului de falimentva fi influenþatã în mod direct ºi pozitiv în proporþie de 78,9%de Rata rentabilitãþii activului total, respectiv 12,0% de Rataautonomiei financiare, în timp ce Rata îndatorãrii globale vainfluenþa în mod negativ în proporþie de 7,8%. Toate celelaltevariabile au o influenþã nesemnificativã asupra evoluþiei prog-nozei.

7. ConcluziiPe baza rezultatelor cercetãrii, obiectivele propuse în studiuau fost îndeplinite prin validarea celor trei ipoteze formulate.Astfel, au fost identificaþi factorii determinanþi ai riscului de fa-liment, reprezentaþi prin indicatorii economico-financiari puter-nic corelaþi între ei ºi grupaþi în douã componente principale.

Totodatã, s-a obþinut ºi funcþia scor, aferentã modelului, cuajutorul cãreia se poate semnala prezenþa riscului de faliment

26 Goldman, I. L., Crystal Ball Professional Introductory Tutorial, 2002, disponibil la www.informs-sim.org, accesat pe 11.10.2011

Page 25: AF 2 2012.qxd

232/2012

ºi prin urmare a nerespectãrii prezumþiei de continuitate aactivitãþii. Rezultatele analizei discriminant pot fi utilizate rela-tiv uºor prin integrarea modelului obþinut în programe de cal-cul tabelar sau sub formã de extensie la programele utilizatede cãtre auditorii financiari. Totuºi, modelul obþinut nu poatesubstitui întrutotul celelalte instrumente ale analizei financia-re, impunându-se corelarea acestuia cu alte procedurianalitice utilizate de cãtre auditor.

În cadrul misiunii de audit financiar, pentru obþinerea proce-durilor analitice prin utilizarea modelului propus de autori esteobligatorie respectarea câmpului sãu de aplicare (firmele dinindustrie), fapt datorat caracteristicilor ºi elementelor speci-fice fiecãrui domeniu de activitate reflectate prin intermediulindicatorilor economico-financiari.

Deºi nu s-au luat în calcul ºi indicatorii non-financiari (vari-abilele calitative) care pot aprecia performanþa firmei (cali-tatea strategiei dupã care se ghideazã, calitatea ºi calificareaforþei de muncã, politicile sociale ºi de mediu etc.), direcþiileviitoare ale cercetãrii îºi propun includerea unor astfel devariabile în actualul model. De asemenea, valoarea coefi-cienþilor din model este stabilitã în funcþie de valoarea ratelordintr-o anumitã perioadã de timp (exerciþiile financiare luateîn calcul pentru efectuarea analizei). Acest lucru determinãactualizarea ºi testarea periodicã a funcþiilor scor pentru a seobserva plierea acestora pe situaþiile economico-financiareprezente.

Cu toate cã apariþia modelelor matematice de predicþie ariscului de faliment nu este de datã recentã, creºterea com-plexitãþii firmelor ºi a tranzacþiilor comerciale, precum ºi noileinstrumente informatice apãrute determinã elaborarea de noifuncþii scor adecvate contextului economico-financiar actual,în care situaþia multor firme este incertã. Astfel, celebrele fali-mentele, mai ales din ultima perioadã, au evidenþiat inefi-cienþa modelelor anterioare, dar mai ales a metodelor clasiceîn identificarea existenþei riscului de faliment.

În acest context, fundamentarea unui model determinist, apli-cat firmelor româneºti din domeniul industrial, contribuiesemnificativ la creºterea calitãþii misiunii auditorului financiarprin fundamentarea opiniei sale, pe baza probelor de auditsuficiente ºi adecvate. Aplicarea modelelor statistico-finan-ciare constituie premisã pentru aprofundarea influenþei statis-ticii, respectiv a econometriei în analiza economico-financia-rã ºi mai ales asupra diagnosticului falimentului atât în sec-torul industrial, cât ºi în alte ramuri ale economiei (agriculturã,servicii, comerþ).

Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrulauditului financiar, dar ºi interconectarea acestora cu analizafinanciarã ºi contabilitatea poate deschide o direcþie nouã decercetare. Acest domeniu nou îºi va propune analiza feno-menelor economico-financiare din cadrul auditului financiarpe baza unor indicatori din analiza financiarã prin intermediulmetodelor statistice ºi econometrice avansate, fiind numitipotetic auditometrie (auditometrics).

Un model practic

Altman, E. I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and thePrediction of Corporate Bankruptcy, The Journal of Finance,Vol. XXIII, No. 4, 1968

Altman, E. I., Narayanan, P., An International Survey of BusinessFailure Clasification Models, Financial Markets, Institutions &Instruments, Vol. 6, No. 2/1997

Beuren, I. M., Hein, N., Klann, R. C., Impact of the IFRS and US-GAAP on economic-financial indicators, Managerial AuditingJournal, Vol. 23, No. 7/2008

Bhimani, A., Gulamhussen, M.A., Lopes, S., The effectiveness ofthe auditor’s going-concern evaluation as an external gover-nance mechanism: Evidence from loan defaults, TheInternational Journal of Accounting, 44, 2009

Cohen, E., Analyse financiére, 5e édition, Editeur Economica,Paris, 2004

Colasse, B., Analiza financiarã a întreprinderii, traducere Tabãrã N.,Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2009

Fang-Mei, T., Yi-Chung, H., Comparing four bankruptcy predictionmodels: logit, quadratic interval logit, neural and fuzzy neural

networks, Expert Systems with Applications 37/2010

Goldman, I. L., Crystal Ball Professional Introductory Tutorial, 2002,disponibil la www.informs-sim.org

Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P., Principles ofAuditing. An Introduction to Intenational Standards of Auditing,second edition, Ed. Pearson Education, 2005

Jaba, E., Robu, I.-B., Obþinerea probelor de audit pentru testarea”Going Concern”, folosind metode statistice avansate în analizainfluenþei factorilor asupra ratei îndatorãrii globale, Revista„Audit Financiar” , nr. 2/2010

Jaba, E., Robu, I-B., Utilizarea analizei discriminant pentru obþi-nerea probelor de audit, Revista „Audit Financiar”, nr. 11/2009

Koh, H. C., Low, C. K., Going concern prediction using data miningtechniques, Managerial Auditing Journal, Vol. 19, No. 3, 2004

Martens, D., Bruynseels, L., Baesens, B., Willekens, M.,Vabthienen, J., Predicting going concern opinion with data min-ing, în revista Decision Support Systems 45, 2008

Mazilescu, V., Bãrbuþã-Miºu, N., Afanase, C., Testing the PredictivePower of the Multifactorial Models for Assessing the Bankruptcy

Bibliografie

Page 26: AF 2 2012.qxd

În ultimele zile ale anului carea trecut, Editura AcademieiRomâne a lansat titlul „Sta-rea economiei ºi finanþelorpublice ale României încontext european în perioa-da 1990-2010”, un studiufrust ºi riguros datorat acade-micianului Iulian Vãcãrel. Da-tele cu care opereazã autorul,sursele credibile utilizate, logi-ca impecabilã a argumentãrii,opiniile unor specialiºti la careapeleazã în chestiuni contro-versate, precum ºi declararea

de la bun început a evitãrii deliberate a abordãrii din perspectivãpoliticã a evenimentelor ºi a mãsurilor adoptate de cei care s-auaflat la un moment sau altul la conducerea þãrii dau întreguluivolum caracterul unui demers ºtiinþific obiectiv.Iatã ce scrie la un moment dat autorul: „Stãrile negative dineconomia ºi finanþele publice ale României, determinate de fac-tori endogeni ºi exogeni, care au acþionat în primii ani de tran-ziþie, se vor perpetua ºi în perioada urmãtoare atâta vreme câtnu va fi înlãturatã cauza principalã care le-a generat, ºi anume:de mai mulþi ani consumãm mai mult decât producem, neso-cotind astfel o regulã de aur a oricãrei societãþi.Transpusã în termeni financiari, aceastã regulã cere ca statul sãnu efectueze cheltuieli publice peste nivelul resurselor financia-re publice posibile de mobilizat pe plan intern, naþional, pe cãinormale, neinflaþioniste ºi fãrã afectarea surselor care creeazãvaloare; la împrumuturi interne ºi/sau externe sã apeleze numaipentru investiþii capabile sã asigure rambursarea lor, în termenerezonabile, din valoarea creatã de acestea.”Un asemenea studiu este util nu numai pentru cei ce vor cercetaistoria acestor ani, cât mai ales tuturor celor preocupaþi dedepãºirea dificultãþilor pe care le traverseazã þara ºi care au ºiputerea de a decide cãile de urmat.

Lucrarea Finanþele instituþii-lor publice, autori CostantinRoman ºi Tatiana Moºteanu,apãrutã la Editura Economicã,abordeazã prin aceastã pris-mã problematica deosebit decomplexã a entitãþilor publice.Sunt prezentate ºi analizatestructurile administrative dinRomânia, rolul, locul ºi funcþi-ile acestora, bugetul, procesulbugetar al entitãþilor publice ºiprocesul investiþional. Trata-rea, cu utilizarea referenþiale-lor naþionale ºi internaþionale,a veniturilor ºi finanþãrilor, a cheltuielilor publice ºi a raportãrilorfinanciare face ca lucrarea sã fie de mare actualitate ºi sã sedeosebeascã de alte lucrãri apãrute în domeniu. În lucrare seregãsesc, de asemenea, abordãri de ultimã orã privind controlulºi auditul financiar al instituþiilor publice. Întregul mod de a puneproblema gestionãrii valorii de cãtre economist se schimbã radi-cal. El va trebui sã cunoascã intimitatea tuturor acestor proceseºi a sistemelor în care au loc ºi apoi, pe baza acestei cunoaºteri,sã poatã interveni, prin instrumente adecvate. Operaþiunea deasimilare ºi „învãþare” din trecut este absolut necesarã, dar nu ºisuficientã. Lumea nu înseamnã numai continuitate, ci mai alesdiscontinuitate. În aceste condiþii, conducerea modernã este deneconceput fãrã creativitate.Specialistul din domeniul finanþelor trebuie sã cunoascã foartebine fenomenele ºi procesele care au loc în intimitatea lor ºi apoi,pe baza datelor pe care le obþine, sã poatã interveni prin instru-mente adecvate, devenind astfel un adevãrat „artizan al valorii”.Toate aceste idei sunt comentate ºi analizate pe larg în carte.

Lucrarea Finanþele instituþiilor publice a fost premiatã deAGER în anul 2011 cu „Premiul pentru excelenþã în cercetareaunei teme de maximã relevanþã pentru modernizareaRomâniei”.

24

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Risk, în Applied Economics, Business and Development, 2nd

World Multiconference on Applied Economics, Business andDevelopment (AEBD ’10), Tunisia, 3-6 May 2010

Mironiuc, M., Analizã Economico-Financiarã. Elemente teoretico-metodologice ºi Aplicaþii, Editura Sedcom Libris, Iaºi, 2006

Mossman, C. E., Bell, G. G., Swartz, L. M., Turtle, H., An empiricalcomparison of bankruptcy models, The Financial Review33/1998

Ojo, M., The Role of the IASB and Auditing Standards in theAftermath of the 2008/2009 Financial Crisis, European LawJournal, Vol. 16, No. 5, September 2010

Pintilescu, C., Analizã statisticã multivariatã, Editura Universitãþii„Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2007

Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Rolul auditorului înevaluarea riscului de faliment în condiþiile crizei globale,Revista „Audit Financiar” nr. 9/2009

Xu, Y., Jiang A. L., Fargher, N., Carson, E., Audit Reports inAustralia during the Global Financial Crisis, AustralianAccounting Review, No. 56, Vol. 21, Issue 1, 2011

Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate, Standar-dele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme ofici-ale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009

International Federation of Accountants, International Standards onAuditing no 570. Going Concern, 2009

*** Mediafax, Top 300 cele mai mari companii ºi bãnci, disponibil lahttp://www.zf.ro/companii/top-300-cele-mai-mari-companii-si-banci-din-romania-conform-datelor-din-2009-7068769

Semnal editorial

Page 27: AF 2 2012.qxd

252/2012

IntroducereInformaþiile privind performanþa finan-ciarã a entitãþilor sectorului public pre-

zintã interes atât pentru management,

cât ºi pentru public. Astfel, maniera de

raportare ºi diseminare a performanþei

financiare va orienta procesul decizio-

nal al utilizatorilor într-o direcþie realistã

sau inadecvatã. Pornind de la contabili-

tatea de angajamente, ca pilon funda-

mental al dezvoltãrii procesului de

Cercetare

Dificultãþi privind raportarea ºi diseminarea performanþeifinanciare în entitãþile sectorului public din România

Aurelia ªTEFÃNESCU*, Daniela Artemisa CALU** & Eugeniu ÞURLEA ***

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

Difficulties in Reporting and Disseminating the Financial Performance intothe Public Sector Entities in Romania The process of adopting the accrual accounting and developing the models of reporting the financial performance by assim-ilating new ideas of the International Public Sector Accounting Standards (IPSAS) is completed successfully if the public enti-ties improve the manner of disseminating and perceiving information by users. In this context, through the fundamental under-taken research, it is structured the issue of the difficulties in reporting the financial performance of the public sector entitiesfrom Romania. This research takes into consideration a synthesis of the ideas on this theme published into the professionalliterature, the regulations issued by the national and international accounting regulators, by organisms belonging to theaccounting profession.

The current article defines the accrual accounting in terms of concept and advantages of using the financial performance asa reporting principle into the public sector. Also, there are analyzed the models of reporting the financial performance in theview of the national regulations and de-regulations and there are identified the difficulties in reporting and disseminating.

Key words: public sector entity, accrual accounting, financial performance, difficulties, reporting, International Public SectorAccounting Standards (IPSAS)

JEL Classification: H83, M41

Cuvinte cheie: entitate a sectorului public, contabilitate de angajamente, performanþã financiarã, dificultãþi, raportare, StandardeInternaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS)

Abstract

Page 28: AF 2 2012.qxd

26

Cercetare

Audit Financiar, anul X

raportare a performanþei financiare însectorul public din România, analizãmbidimensional modelele de raportare ºiidentificãm limitele acestora, care ge-nereazã dificultãþi în procesul de comu-nicare financiarã.

Considerãm cã o astfel de abordareadaugã valoare procesului de raportareºi diseminare a performanþei financiareîn sectorul public atât din perspectivanormalizatorilor contabili care trebuiesã atenueze dificultãþile ºi supraregle-mentarea, cât ºi a profesioniºtilor con-tabili, responsabili de promovarea înmod real a raþionamentului profesionalpliat pe tipologia sectorului public.

Metodologiacercetãrii

Cercetarea efectuatã are ca obiectividentificarea dificultãþilor raportãrii ºidiseminãrii performanþei financiare prinintermediul situaþiilor financiare în sec-torul public din România.

Prezenta cercetare are în vedere o sin-tezã a ideilor publicate pe aceastã temãîn literatura de specialitate, precum ºi areglementãrilor elaborate de normaliza-torii contabili naþionali ºi internaþionali,respectiv de organisme ale profesieicontabile. Pentru atingerea obiectivuluipropus s-a utilizat o metodologie decercetare fundamentalã. De asemenea,s-a recurs la mecanisme deductive ºiinductive de cercetare pentru delimi-

tarea conceptului de contabilitate deangajamente, analiza comparativã amodelelor de diseminare a perfor-manþei financiare ºi identificarea difi-cultãþilor care limiteazã relevanþa aces-tora în procesul decizional.

Contabilitatea de angajamente -

principiu fundamentalîn raportarea

performanþei financiareîn sectorul public

Elementul fundamental al procesului dedezvoltare a contabilitãþii entitãþilor dinsectorul public îl reprezintã adoptareacontabilitãþii de angajamente în raporta-rea performanþei financiare. Circumscri-sã Standardelor Internaþionale de Con-tabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS), „baza de angajamente” (uti-lizarea contabilitãþii de angajamente -en. accrual basis)1 reprezintã un princi-piu de contabilizare conform cãruiatranzacþiile ºi evenimentele sunt recu-noscute atunci când apar ºi nu atuncicând se concretizeazã în numerar sauechivalente de numerar primite sauplãtite. Elementele recunoscute con-form acestei baze de raportare sunt ac-tivele, datoriile, capitalurile proprii (ac-tivele nete), veniturile, cheltuielile.

Utilizarea contabilitãþii de angajamenteare numeroºi adepþi la nivel internaþio-

nal. Din perspectiva macroeconomicã,Pina et Torres (2003)2 susþin cã adop-tarea contabilitãþii de angajamente con-tribuie la oferirea de informaþii multipleºi exacte privind solvabilitatea statului,bunurile ºi costurile serviciilor publice.Mattret (2004)3 pledeazã pentru adop-tarea contabilitãþii de angajamente ºiaduce ca argument implicarea acesteiaîn mãsurarea costurilor ºi a performan-þei statului. În viziunea sa, conceptul decost complet este definit prin raportarela conceptele contabilitãþii de angaja-mente. Partizani ai contabilitãþii de an-gajamente, Robert & Colibert (2008)4

considerã cã aceasta reprezintã instru-mentul de mãsurare a performanþei însectorul public, deoarece recunoaºtecheltuielile exerciþiului în corelaþie cuveniturile corespondente. Într-o altãabordare, Guthrie (1998)5 considerã cãraportarea pe baza contabilitãþii deangajamente are un aport semnificativîn direcþia comparabilitãþii rezultatelorfinanciare ale entitãþilor statului ºi aresponsabilitãþii privind resursele pu-blice, deoarece îmbunãtãþeºte transpa-renþa informaþiilor financiare. Toateaceste abordãri se aflã în concordanþãcu abordarea noului management pu-blic (en. New Public Management),care promoveazã utilizarea contabilitãþiide angajamente.

La nivel internaþional, contabilitatea deangajamente este adoptatã pe scarãlargã ca bazã în raportare a perfor-manþei financiare. În acest sens, rezul-tatele studiului realizat de cãtre Comi-

1 IPSAS 1 - Prezentarea situaþiilor financiare, în Manual de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, vol. I, traducere, Ed.CECCAR, Bucureºti, 2009, pp. 32.

2 Pina, V., Torres, L., Reshaping Public Sector Accounting: An International Comparative View, Canadian Journal of Administrative Sciences20(4)/2003, pp. 334-350, citat de Christiaens, J., Reyniers, B., Rollé, C., Les conséquences des IPSAS sur la réforme des systèmes d’informationfinancière publique: étude comparative, Revue Internationale des Sciences Administratives no.3 Vol. 76, pp. 563-581, disponiblã lahttp://www.cairn.info/revue-internationale-des-sciences-administratives-2010-3-page-563.htm, accesat la data de 07.09.2011.

3 Mattret J., B., Normes comptables de l’Etat: un modèle pour la comptabilité publique, Revue de trezor, nr 10/2004, pg.593-606.4 Robert, F., R., Colibert, J., Les normes IPSAS et le secteur public, Ed. Dunod, Paris, 2008, pp. 15-165 Guthrie, J., Application of Accrual Accounting in the Australian Public Sector – Rhetoric or Reality?, Financial Accountability & Management

14(1)/1998, pp. 1-19.

Page 29: AF 2 2012.qxd

272/2012

tetul IFAC pentru Contabili ProfesioniºtiAngajaþi (2008)6 în entitãþile sectoruluipublic la nivel mondial evidenþiazã cã79,1% dintre entitãþi utilizeazã contabi-litatea de angajamente ca bazã deraportare financiarã, 15,6% utilizeazãcontabilitatea de casã ºi 5,3% aplicãmix-ul contabilitate de angajamente –contabilitatea de casã. În mod similar,cercetarea efectuatã de cãtre Christia-ens et al. (2010)7 la nivelul þãrilor mem-bre ale Uniunii Europene reflectã faptulcã 68% dintre entitãþile sectorului publiclocal ºi 52% dintre cele ale sectoruluipublic central au adoptat contabilitateade angajamente ca bazã de raportarefinanciarã, indiferent dacã aceasta esteefectul aplicãrii Standardelor Internaþio-nale de Contabilitate pentru SectorulPublic sau al reglementãrilor locale/na-þionale. De asemenea, rezultatele cer-cetãrii prezintã, în ordinea inversã a im-portanþei, argumentele adoptãrii conta-bilitãþii de angajamente, respectiv: îm-bunãtãþeºte responsabilitatea privindcosturile ºi implicit, eficienþa; îmbunã-tãþeºte responsabilitatea externã ºicontrolul; rãspunde cererii crescândede informaþii financiare de calitate încadrul managementului performanþei;îmbunãtãþeºte gestiunea activelor ºitrezoreria; faciliteazã procesul decizio-nal, calculul taxelor ºi al redevenþelorguvernamentale; reflectã impactul poli-ticilor publice asupra situaþiei financiarea entitãþilor sectorului public; faciliteazãidentificarea riscurilor ºi a oportunitã-þilor; mãsoarã echitatea între generaþii.Diametral opus, contraargumentele en-titãþilor sectorului public central ºi localprivind adoptarea contabilitãþii de anga-jamente sunt urmãtoarele: bilanþul ºi

calculul rezultatelor sunt mai puþin im-portante în sectorul public; reforma con-tabilã genereazã costuri semnificative;sistemul contabilitãþii de casã rãspundeintegral nevoilor entitãþilor; contabili-tatea de casã corespunde caracteristi-cilor entitãþilor sectorului public; refor-mele contabile precedente au generatprobleme de implementare semnifica-tive; contabilitatea de angajamente nufaciliteazã în mod real adoptarea decizi-ilor politice.

Deºi contabilitatea de angajamenteeste agreatã ca bazã de raportare însectorul public la nivel mondial, cerce-tarea efectuatã de Pina et al. (2009)8 aevidenþiat cã adoptarea metodelor degestiune din sectorul privat ºi absenþaapariþiei dreptului administrativ ºi publicfavorizeazã adoptarea contabilitãþii deangajamente în þãrile anglo-saxone.

Raportat la sectorul public din Româ-nia, adoptarea contabilitãþii de angaja-mente atât la nivel central, cât ºi localeste consecinþa reglementãrilor naþio-nale inspirate timid din StandardeleInternaþionale de Contabilitate pentruSectorul Public. Aceasta coexistã alã-turi de contabilitatea de casã în rapor-tarea performanþei financiare. În accep-þiunea normalizatorilor contabili naþio-nali, contabilitatea de angajamente esteun principiu contabil general acceptatconform cãruia efectele tranzacþiilor ºiale altor evenimente sunt recunoscuteatunci când tranzacþiile ºi evenimentelese produc ºi nu pe mãsurã ce numera-rul sau echivalentul sãu este încasatsau plãtit ºi sunt înregistrate în eviden-þele contabile ºi raportate în situaþiilefinanciare ale perioadelor de raportare.

Din punct de vedere al avantajelor ra-portãrii, utilizând premisele contabilitãþiide angajamente, ªtefãnescu et al.(2010)9 enumãrã: eliminã confuziileprivind comunicarea financiarã în rân-dul utilizatorilor; promoveazã trans-parenþa financiarã; oferã o imagineexhaustivã a activelor, datoriilor, capi-talurilor proprii; risc de eroare minim înefectuarea plãþilor cãtre beneficiari; per-mite mãsurarea costului bunurilor ºiserviciilor; oferã informaþii utile în pre-vizionarea nivelului de resurse nece-sare pentru activitãþile continue, aresurselor care ar putea fi generate deaceste activitãþi, precum ºi a riscurilor ºiincertitudinilor asociate; permite o mo-nitorizare mai bunã ºi un control mai efi-cient al cheltuielilor; introduce manage-mentul prin rezultate; comprehensivi-tatea impactului financiar al politicilorpublice; eficienþã sporitã a manage-mentului ºi a procesului decizional, caurmare a unei mai bune informãri; pro-moveazã responsabilitatea socialã.

Analiza abordãrilor contabilitãþii deangajamente evidenþiazã interferenþe înceea ce priveºte definirea conceptului,sfera de adoptare ºi avantajele adop-tãrii acesteia ca bazã de raportarefinanciarã.

În opinia noastrã, eterogenitatea modu-lui de adoptare a contabilitãþii de anga-jamente (prin adoptarea IPSAS, prinreglementãri naþionale, numai în sec-torul public local/central, integral în sec-torul public) este consecinþa nevoilor deinformare diferite manifestate în cadrulfiecãrei þãri ºi nu influenþeazã procesulde raportare ºi diseminare a perfor-manþei financiare.

Performanþa financiarã

6 IFAC, Developments in Performance Measurement Structures in Public Sector Entities, 2008.7 Christiaens, J., Reyniers, B., Rollé, C., op.cit.8 Pina, V., Torres, L., Yetano, A., Accrual accounting in EU Local Governments: One Method, Several Approaches’, European Accounting Review

18(4)/2009, pp.765-807, citat de Christiaens, J., Reyniers, B., Rollé, C., op.cit.9 ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Vladu, O., Contabilitatea de casã versus contabilitatea de angajamente în raportarea performanþei financiare a entitãþilor

sectorului public, Revista „Audit Financiar” nr.2/2010, pp. 29-36.

Page 30: AF 2 2012.qxd

28

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Dificultãþi privindraportarea

ºi diseminarea performanþei

financiare în sectorulpublic din România

Demersul identificãrii limitelor privindraportarea ºi diseminarea performanþeifinanciare în sectorul public din Româ-nia se fundamenteazã pe analiza com-ponentelor situaþiilor financiare prinraportare la dereglementãrile contabile.

Analiza situaþiilor financiare în accepþi-

unea reglementãrilor contabile naþiona-le evidenþiazã în mod implicit faptul cãsingura componentã ce are ca obiectivmãsurarea performanþei financiare estecontul de rezultat patrimonial. Prinexaminarea situaþiilor financiare identi-ficãm ºi alte componente care în moddirect sau indirect reflectã informaþiiprivind performanþa financiarã aentitãþilor sectorului public (Tabel nr.1).

Prin recurs la modalitatea directã dereflectare a performanþei financiare,prezentãm secvenþial componentelerapoartelor financiare – contul de rezul-tat patrimonial, situaþia fluxurilor de tre-zorerie, situaþia modificãrilor activelornete/capitalurilor proprii – din punct devedere al reglementãrilor naþionale

(OMF nr.1917/2005) ºi dereglemen-tãrilor (IPSAS 1 - Prezentarea situaþiilorfinanciare, IPSAS 2 - Situaþia fluxurilorde trezorerie), precum ºi a elementelorde formã ºi de fond.

Din punct de vedere al elementelor deformã, analiza comparativã a celor treimodele de raportare a performanþeifinanciare evidenþiazã interferenþe întrereglementãrile contabile naþionale ºiIPSAS 1 - Prezentarea situaþiilor finan-ciare, în ceea ce priveºte baza de ra-portare ºi formatul de prezentare.

Discordanþa este generatã de utilizareaunor titulaturi diferite ale modelelor pen-tru exprimarea aceluiaºi conþinut, caurmare a traducerilor diferite (Tabel nr.

Page 31: AF 2 2012.qxd

292/2012

2). Considerãm cã utilizarea sinonimieigenereazã dificultãþi în procesul deraportare ºi diseminare a performanþeifinanciare atât pentru profesioniºtii con-

tabili, cât ºi pentru celelalte categorii deutilizatori. În ceea ce priveºte analizacomparativã a contului de rezultat patri-monial din punct de vedere al ele-

mentelor de fond, congruenþele ºiincongruenþele dintre reglementãrilecontabile naþionale ºi dereglementãrisunt prezentate în Tabelul nr.3.

Performanþa financiarã

Page 32: AF 2 2012.qxd

30

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Prin cercetarea bidimensionalã a incon-gruenþelor existente, identificãm ºi difi-cultãþile raportãrii performanþei financia-re prin contul de rezultat patrimonial,astfel:

obiectivul acestuia, focalizat pedegajarea situaþiei finanþãrilor, veni-turilor ºi a cheltuielilor, precum ºidefinirea conceptelor de venituri ºicheltuieli prin ignorarea impactuluiacestora asupra capitalurilor propriiºi accentuarea conotaþiilor fiscale,evidenþiazã cã utilizatorii privilegiaþiai informaþiilor privind performanþafinanciarã a sectorului public dinRomânia sunt autoritãþile finanþa-toare ºi nu contribuabilii ºi utilizatoriiexterni;

principiul maximal de prezentare ainformaþiilor, absenþa alternativei deprezentare a informaþiilor ºi prin in-termediul altor componente ale situ-aþiilor financiare, precum ºi unici-tatea criteriului de clasificare a ve-niturilor ºi cheltuielilor diminueazãinteligibilitatea, relevanþa ºi compa-rabilitatea informaþiilor privind per-formanþa financiarã a sectoruluipublic;

asocierea de cãtre normalizatoriicontabili naþionali a conceptului derezultat patrimonial cu cel de rezul-tat economic, este nerealistã ºi nucoincide cu conotaþia conceptualã arezultatului economic.

Situaþia fluxurilor de trezorerie prezintãun interes scãzut pentru utilizatori,referitor la mãsurarea performanþeifinanciare pe baza rezultatului de tre-zorerie. Divergenþele dintre viziuneanormalizatorilor contabili naþionali ºi ceiinternaþionali, reflectate prin absenþametodei indirecte de determinare a flu-xurilor de trezorerie din activitatea ope-raþionalã, precum ºi referirea la cazurilespeciale limiteazã valoarea informaþio-nalã a situaþiei fluxurilor de trezorerie.Aceste aspecte ar trebui sã suscite maimult interes ºi luarea unor mãsuri deremediere a deficitului informaþional,mai ales în contextul în care, în prezent,criza de lichiditãþi înregistreazã un trendascendent în sectorul public dinRomânia (Tabelul nr.4).

Page 33: AF 2 2012.qxd

312/2012

În opinia noastrã, valoarea informaþio-nalã redusã a situaþiei fluxurilor de tre-zorerie ca model de raportare a perfor-manþei financiare este argumentatã ºide includerea de cãtre normalizatoriicontabili a contului de execuþie buge-tarã în setul situaþiilor financiare.

Interferenþa principiului de bazã a celordouã rapoarte financiare, respectivdiferenþa dintre încasãri ºi plãþi/venituriîncasate ºi plãþi efectuate, precum ºiconservatorismul manifestat pentrucontabilitatea de casã, completatã ulte-rior cu contabilitatea de angajamentegenereazã o percepþie eronatã a infor-maþiilor privind performanþa, diseminatede situaþia fluxurilor de trezorerie. Simi-lar situaþiei fluxurilor de trezorerie, situ-

aþia modificãrilor activelor nete/capita-lurilor proprii nu este recunoscutã înmod explicit de cãtre normalizatoriinaþionali ca model de raportare a per-formanþei financiare în sectorul public.Prezentarea într-o manierã excesiv desinteticã a acestei componente argu-menteazã interesul scãzut pentru mã-surarea performanþei financiare pebaza rezultatului global.

Dificultãþile raportãrii performanþei fi-nanciare prin acest model sunt gene-rate de percepþia eronatã a conþinutului,precum ºi de alte elemente de fond,cum sunt: definirea necomprehensivã aveniturilor ºi cheltuielilor, ignorarea im-pactului veniturilor ºi cheltuielilor asu-pra capitalurilor proprii, absenþa politi-

cilor contabile reale ºi implicit a efec-telor modificãrilor politicilor contabile ºia corecþiilor erorilor (Tabelul nr.5).

Cercetarea modelelor de raportare aperformanþei financiare în sectorul pu-blic din România evidenþiazã cã aces-tea prezintã o valoare informaþionalãlimitatã, generatã de asimilarea incom-pletã sau eronatã a unor idei dinStandardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public, utilizareaunor traduceri diferite pentru acelaºiconcept, absenþa opþiunilor privind cri-teriile de clasificare ºi de prezentare aelementelor ºi în cadrul altor compo-nente, existenþa unor lacune privindelaborarea rapoartelor financiare ºi în-corsetarea raþionamentului profesional.

Performanþa financiarã

Page 34: AF 2 2012.qxd

32

Cercetare

Audit Financiar, anul X

De asemenea, principiul maximal deraportare a performanþei financiare,indiferent de relevanþa informaþiilor saude tipologia sectorului public, limiteazãinteligibilitatea ºi utilitatea acestora înprocesul decizional al utilizatorilor.

Concluziile cercetãrii noastre sunt vali-date de rezultatele unui studiu empiric10

efectuat în spitalele publice din Ro-mânia.

Printre obiectivele acestuia, s-au înscrisºi cele privind importanþa acordatã per-formanþei financiare, respectiv investi-garea modului de percepere a perfor-manþei financiare pe baza rapoartelorfinanciare, de cãtre managerii spitalelorpublice.

Referitor la primul obiectiv al cercetãrii,în urma analizei distribuþiei rãspun-surilor am constatat cã, cel puþin la niveldeclarativ, managerii spitalelor publiceau acordat o importanþã maximã perfor-manþei financiare (60% din respondenþiau acordat un punctaj de 5, pe o scalãde la 1 la 5) – Figura 1.

În ceea ce priveºte al doilea obiectiv alcercetãrii, prin analiza Figurii nr. 2 seobservã cã managerii considerã cãbilanþul ºi contul de execuþie bugetarãsunt cele mai relevante rapoarte de di-seminare a performanþei financiare(5,49 puncte din maxim 6).

Acestea sunt urmate de contul de rezul-tat patrimonial (5,34 puncte), situaþiafluxurilor de trezorerie (4,63 puncte),situaþia modificãrilor în structura acti-velor /capitalurilor (4,15).

Prin urmare, constatãm prevalenþa con-tabilitãþii de casã asupra contabilitãþii deangajamente în raportarea performan-þei financiare, deºi în anul 2005 regle-

mentãrile naþionale privind contabili-tatea publicã au fost aliniate laStandardele Internaþionale de Contabi-litate pentru Sectorul Public (IPSAS).

Dificultãþile raportãrii performanþei fi-nanciare sunt completate de limitareadiseminãrii acesteia cãtre public, fieprin absenþa publicãrii pe site-urileentitãþilor sectorului a rapoartelor finan-

ciare, fie prin reticenþa manifestatã lasolicitarea acestora de cãtre utilizatori(cu excepþia ordonatorilor de credite).

În acest sens, prin investigarea site-urilor spitalelor publice din România amconstat cã majoritatea covârºitoare aacestora nu publicã situaþiile financiareºi, implicit, nici informaþii privind perfor-manþa financiarã.

10 Aceastã cercetare a fost realizatã de autori în anul 2010, în cadrul proiectului Panoptic privind conotaþiile conceptului de performanþã în entitãþilesectorului public din România: creare versus diseminare, derulat în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureºti. Rezultatele au fost prezen-tate în raportul de cercetare al proiectului aferent anului 2010.

Page 35: AF 2 2012.qxd

332/2012

ConcluziiCercetarea efectuatã evidenþiazã cãadoptarea contabilitãþii de angajamenteca bazã de raportare a performanþei fi-nanciare în sectorul public la nivel inter-naþional genereazã avantaje multidi-mensionale incontestabile.

Din aceastã perspectivã, adoptareacontabilitãþii de angajamente trebuieintercorelatã cu modelele de raportarea performanþei financiare fundamentatepe raþionamentul profesional, pe liber-tatea de alegere, inteligibile, exhaustiveºi transparente.

În sectorul public din România, proce-sul de suplimentare a contabilitãþii decasã cu contabilitatea de angajamenteºi orientarea incipientã a reglementã-rilor naþionale cãtre Standardele Inter-naþionale de Contabilitate pentru Sec-torul Public nu a conturat modele deraportare a performanþei financiare caresã rãspundã nevoilor reale de informareale utilizatorilor.

Numeroasele dificultãþi identificate prinanaliza modelelor de raportare a perfor-manþei financiare se reflectã în moduleronat de percepere a performanþei fi-nanciare precum ºi în limitarea disemi-nãrii acesteia pentru public în general.

Complementar dificultãþilor identificateîn raportarea performanþei financiare,importanþa acordatã performanþei finan-ciare de cãtre managerii spitalelor pu-blice extrapolatã la nivelul întreguluisector public din România reprezintã unsemnal de alarmã pentru normalizatoriicontabili naþionali, în direcþia continuãriiprocesului de dezvoltare a contabilitãþiipublice (început în anul 2005 ºi menþi-nut la acelaºi nivel în 2011) ºi, implicit,a raportãrii performanþei financiare înconformitate cu tendinþele europene ºiinternaþionale în domeniu.

Performanþa financiarã

Christiaens, J., Reyniers, B., Rollé, C., Les conséquences des IPSAS sur la réformedes systèmes d’information financière publique: étude comparative, RevueInternationale des Sciences Administratives no.3 Vol. 76, pp. 563-581, disponibilãla http://www.cairn.info/revue-internationale-des-sciences-administratives-2010-3-page-563.htm, accesat la data de 07.09.2011

Guthrie, J., Application of Accrual Accounting in the Australian Public Sector – Rhetoricor Reality?, Financial Accountability & Management nr. 14(1)/1998, pp. 1-19

Mattret, J., B., La nouvelle comptabilité publique, Ed. LGDJ, Paris, 2010

Pina, V., Torres, L., Yetano, A., Accrual accounting in EU Local Governments: One Me-thod, Several Approaches’, European Accounting Review 18(4)/2009, pp.765-807

Pina, V., Torres, L., Reshaping Public Sector Accounting: An International ComparativeView, Canadian Journal of Administrative Sciences, nr. 20(4)/2003, pp. 334-350

Robert, F., R., Colibert, J., Les normes IPSAS et le secteur public, Ed. Dunod, Paris,2008

ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Vladu, O., Contabilitatea de casã versus contabilitatea deangajamente în raportarea performanþei financiare a entitãþilor sectorului public,Revista „Audit Financiar” nr.2/2010, pp. 29-36

ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Calu, D.A., ªerban, R., Rezultatul global, o nouã dimensi-une în mãsurarea performanþei entitãþilor sectorului public din România, Revista„Audit Financiar”, nr.11/2010, pp. 34-42

ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Calu, D.A., Convergenþã sau conformitate în raportareaperformanþei financiare în entitãþile sectorului public din România?, Congresul al18-lea al Profesiei Contabile din România, cu tema „Pentru o nouã culturã în pro-fesia contabilã”, 3-4 septembrie 2010, Bucureºti, pp. 377-390

ªtefãnescu, A., Þurlea, E., Calu, D.A, Nicolae, F., Mocanu, M., Panoptic privind cono-taþiile conceptului de performanþã în entitãþile sectorului public din România: creareversus diseminare, Raport de cercetare, ASE, 2010

IFAC, Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public,vol. I, II, traducere, Ed. CECCAR, Bucureºti, 2009

Ministerul Finanþelor Publice, Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1917/2005 pentruaprobarea Normelor metodologice privind organizarea ºi conducerea contabilitãþiiinstituþiilor publice, Planul de conturi pentru instituþiile publice ºi instrucþiunile deaplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.18 bis din29.12.2005

Bibliografie

Aceastã cercetare este finanþatã de CNCSIS-UEFISCDI, prin proiectul nr.955/PNII - IDEI, cod proiect ID_1827/2008, Panoptic privind conotaþiile conceptu-lui de performanþã în entitãþile sectorului public din România: creare versus disemi-nare.

This work was supported by CNCSIS-UEFISCDI, project no.955/19.01.2009 PNII- IDEI, code ID_1827/2008, Panopticon on the performance connotations in thepublic sector entities in Romania - creation versus dissemination.

Acknowledgements

Page 36: AF 2 2012.qxd

34

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducereComportamentul profesional ºi impli-caþiile deciziilor pe care fiecare specia-list le ia în domeniul în care opereazã areprezentat subiectul cercetãrilor dincadrul multor discipline, precum psi-hologia, sociologia, medicina, econo-mia etc. Acest aspect indicã faptul cãexercitarea raþionamentului profesionaleste un proces indispensabil fiecãruidomeniu de activitate, cu precãdere încadrul profesiilor liberale.

Modul în care raþionamentul profesionaleste tratat în normele profesionalespecifice sau în literatura de speciali-tate permite alegerea unor direcþii deacþiune mult prea diferite, fapt ce poatecrea o discrepanþã majorã între profe-sioniºti.

Toate profesiile, indiferent de domeniuldin care fac parte, sunt guvernate dereguli, standarde ºi principii care tre-buie urmate în vederea desfãºurãrii în

Raþionamentul profesional- factor determinant în creºterea calitãþii misiunilor de asigurare

* Conf. univ. dr., Universitatea "Babeº-Bolyai" Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]** Prof. univ. dr., Universitatea "Babeº-Bolyai" Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]*** Drd., Universitatea "Babeº-Bolyai" Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

Professional Judgment - A Determinant Factor inthe Increase of the Audit Mission Quality Assurance services are governed by the International Standards on Auditing(ISA) and the national rules. The diversity of situations encountered in practiceand the complexity of the economic and social environment have shown that theexisting regulations do not meet all the needs of the professionals. Thus, many ofthe decision an auditor must take are based on his professional judgment.Therefore, the professional judgment can be seen as a key element of the quali-ty of decisions taken by the auditors. The present material includes a qualitativestudy on professional judgment. There were made different specifications regard-ing the influence factors mentioned in the literature and the contextual elementsthat expressly requires the exercise of professional judgment. A special approachwas made on the ISAs, more precisely each of the standards was separately ana-lyzed in order to show the impact of the judgment on each stage of an audit.Besides the influencing factors and the context of the professional judgment,were also presented the main features that every auditor should meet in order toperform a professional mission and to reach the expected results.

Key words: professional judgment, reasonable assurance, InternationalStandards on Auditing

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: raþionament profesional, asigurare rezonabilã, Standardele Interna-þionale de Audit

Irimie Emil POPA*, Adriana TIRON TUDOR** & Georgeta Ancuþa ªPAN***

Abstract

Page 37: AF 2 2012.qxd

352/2012

bune condiþii a activitãþilor aferente. Dincauza caracterului particular ºi confi-denþial al multor servicii ºi a nevoii be-neficiarilor de a putea manifesta oîncredere sporitã în ele, profesioniºtiisunt supuºi unor reguli tehnice, etice ºimorale stricte.

Practicarea unei profesii poate conducela situaþii în care reglementãrile îndomeniu, specificaþiile tehnice sau alteindicaþii sã nu fie suficiente pentru a so-luþiona problemele cu care profesionis-tul se confruntã. Acesta este momentulîn care fiecare specialist, pe baza cu-noºtinþelor acumulate, a competenþei, aabilitãþilor ºi a experienþei sale trebuiesã îºi exercite propriul mod de a raþiona.Raþionamentul profesional este o ca-racteristicã comunã tuturor domeniilor,fiind necesar în situaþiile limitã pentrucare reglementãrile ºi standardele pro-fesionale nu oferã soluþii clare ºi exacte.

Scopul materialului nostru este de aanaliza caracteristicile raþionamentuluiprofesional, necesitatea acestuia în ca-drul misiunilor de asigurare ºi, totodatã,de a evidenþia factorii de influenþã carepot contribui la creºterea calitãþii misiu-nilor oferite de cãtre auditori.

Metodologiacercetãrii

Obiectivul fundamental al materialuluinostru este prezentarea aspectelorauditului prin prisma unui element fun-damental ºi anume raþionamentul pro-fesional. Prin scopul ºi natura ei, lucra-rea de faþã urmãreºte evidenþierea ne-cesitãþii, a rolului ºi a implicaþiilor aces-tui concept în cadrul misiunii de audit.

În cadrul prezentului material am între-prins o analizã ºi sintezã a principalelorarticole ºtiinþifice pe tematica raþiona-mentului profesional, grupându-le înfuncþie de perioada în care au fost reali-

zate, respectiv în funcþie de factoriidezbãtuþi.

Importanþa raþionamentului profesionalîn cadrul etapelor de audit este evi-denþiatã prin studiul realizat asupraStandardelor Internaþionale de Audit.Mai exact, prin analizarea ºi cuantifi-carea apariþiilor conceptului de raþiona-ment atât de o manierã explicitã, cât ºide o manierã implicitã.

Modul de exercitare al raþionamentuluiprofesional cade sub influenþa unuicomplex de factori, de la caracteristicileºi particularitãþile entitãþii auditate pânãla calitãþile profesionistului care aplicãpropria judecatã. Astfel, printr-o analizãa literaturii de specialitate, precum ºidin evaluarea propriilor activitãþi prac-tice s-a putut creiona un tablou al prin-cipalilor factori de influenþã care con-tribuie la calitatea ºi performanþa raþio-namentului profesional.

Studiu asupra literaturii

de specialitateRaþionamentul profesional a reprezen-tat obiectul multor studii efectuate decãtre cercetãtorii americani, dar ºi decei europeni. În România însã, acestsubiect a fost cuprins destul de puþin înanalizele efectuate de cãtre cercetãtori,întrucât profesia de auditor este unatânãrã, iar contextul social, cu prepon-derenþã în latura sa legislativã, estenefavorabil manifestãrii judecãþilor pro-fesionale independente.

Primele studii în domeniul raþionamen-tului profesional ºi al procesului deci-zional au apãrut în perioada anului1960 ºi au continuat pânã în prezent.Problematicile dezbãtute de-a lungultimpului în cadrul acestei teme au va-riat, cu toate acestea însã raþionamen-

tul profesional rãmâne un element almisiunilor de asigurare dificil de expli-cat.

Studiile întreprinse în perioada 1960-2010 evidenþiazã implicaþiile raþiona-mentului profesional în deciziile unuigrup mai mare de indivizi implicaþi înactivitatea financiar-contabilã ºi nunumai. O centralizare a studiilor aratãcã în perioada menþionatã au fost reali-zate aproximativ 5745 de lucrãri petema procesului decizional ºi a raþiona-mentului profesional (Trotman, 2011).

Obiectivele cercetãrilor în audit sereferã la evaluarea calitãþii raþiona-mentelor auditorilor, descrierea moduluiîn care aceste judecãþi sunt efectuate,stabilirea factorilor care concurã larealizarea raþionamentului profesional,dezvoltarea ºi testarea unor teorii axatepe procesele cognitive, identificareaunor metode de îmbunãtãþire a moduluiîn care auditorii îºi exercitã raþionamen-tul profesional (Libby, 1985; Trotman,2001).

Raþionamentul profesional

Modul de exercitare al raþionamentului

profesional cade subinfluenþa unui

complex de factori, de la caracteristicile

ºi particularitãþileentitãþii auditate pânã la calitãþile profesionistului

care aplicã propriajudecatã

Page 38: AF 2 2012.qxd

36

Cercetare

Audit Financiar, anul X

În literatura de specialitate pot fi identi-ficate o serie de studii care analizeazãevoluþia cercetãrilor din domeniul raþio-namentului profesional. Primul astfel destudiu este cel întreprins de Libby ºiLewis (1982) care evidenþiazã cã astfelde cercetãri, axate pe tema raþiona-mentului profesional, au menirea de acreºte calitatea acestui proces. Înaintede anul 1982, majoritatea cercetãrilorau tratat ca factori de influenþã ai ju-decãþii profesionale informaþiile con-tabile ºi tratamentele aplicate în prelu-crarea acestora.

Dacã în perioada 1960-1980 factoriianalizaþi se centrau mai mult pe infor-maþia contabilã ºi pe modul de prelu-crare a acesteia, dupã anul 1980 cer-cetarea în domeniul raþionamentuluiprofesional a fost cunoscutã sub denu-mirea de „procesarea informaþiilorumane” („human information process-ing”) (Trotman, 2011). Studiile efectuatedupã 1980 au urmãrit dezvoltarea cer-cetãrii experimentale în ceea ce pri-

veºte rolul cunoºtinþelor, al motivaþiei ºial mediului asupra performanþelor audi-torilor. Ideile subliniate în aceste lucrãrise referã la rolul cunoºtinþelor în creº-terea performanþei auditorilor, precumºi la necesitatea conturãrii unor sarcinispecifice în derularea misiunilor.

Odatã cu trecerea timpului, diversitateafactorilor a crescut considerabil, aºaîncât dupã anul 2000 raþionamentulprofesional s-a considerat a fi influenþatde trei mari categorii de factori, mai pre-cis: caracteristicile misiunii de audit,trãsãturile personale ºi profesionale aleauditorului, relaþiile dintre auditori ºi altepersoane interesate în rezultatul misiu-nii de audit. (Nelson ºi Tan, 2005)

Cel mai recent studiu de analizã asupraliteraturii din domeniul raþionamentuluiprofesional ºi a procesului de luare adeciziilor este cel realizat de Trotman(2011). Acesta surprinde evoluþia cer-cetãrilor, realizând o grupare a studiilorefectuate, pe o perioadã de mai bine de50 de ani (1960-2010), în principalelereviste specializate (Accounting Organi-zation and Society-AOS, ContemporaryAccounting Research-CAR, Journal ofAccounting Research-JAR ºi TheAccounting Review-TAR).

Necesitatea raþionamentului

profesional în cadrul misiunilor

de asigurareO primã premisã de la care se poatepleca este faptul cã necesitatea raþio-namentului profesional în desfãºurareamisiunilor de audit este dictatã de nea-junsurile identificate la nivelul Standar-delor Internaþionale de Audit. Lipsa unorindicaþii precise pentru multe din decizi-

ile care trebuie luate pe parcursul uneimisiuni de asigurare impun auditoruluisã facã apel la propria judecatã.

Potrivit ISA, scopul unui audit este de acreºte gradul de încredere al utilizato-rilor în situaþiile financiare auditate. Înacest sens, auditorul independent vaemite o opinie cu privire la faptul cãsituaþiile financiare sunt elaborate, subtoate aspectele semnificative, conformunui cadru general de raportare finan-ciarã aplicabil. Cu alte cuvinte, auditorulîºi va exprima pãrerea cu privire la fap-tul cã informaþiile financiare sunt pre-zentate în mod corect sau reflectã ima-ginea fidelã a societãþii auditate. (ISA200:79)

Recurgerea la raþionamentul profesio-nal are drept cauzã caracterul relativ alauditului. Necesitatea raþionamentuluiprofesional devine consecinþa fireascã,pe de o parte, a caracterului mult preageneral al reglementãrilor pe baza cã-rora se deruleazã misiunile de asigu-rare, iar, pe de altã parte, datoritã asi-gurãrii rezonabile oferite de cãtre audi-tor utilizatorilor situaþiilor financiare.

Cadrul actual al ISA prezintã cel puþintrei motive principale care îi determinãpe auditori sã apeleze la exercitarearaþionamentului profesional pentru obunã desfãºurare a misiunii de auditsau pentru obþinerea rezultatelor aºtep-tate. Caracteristicile ISA care impunaplicarea raþionamentului profesionalsunt:

a) Caracterul general: normele profe-sionale în domeniul auditului suntredactate de aºa manierã încât sãpoatã fi aplicate în situaþiile gene-rale. În elaborarea lor, legiuitorii nupot þine cont de toate situaþiile posi-bile care apar în practicã, ceea ceînseamnã cã auditorii trebuie sã seadapteze circumstanþelor întâlnite ºisã aplice o judecatã profesionalã.Din acest punct de vedere putem

Situaþiile diverse cu care un auditor se confruntã nu pot fi reglementate ºi precizate de o manierã exactã.Aprecierea acestorcircumstanþe estelãsatã la latitudineaauditorului ºi a propriei judecãþi profesionale

Page 39: AF 2 2012.qxd

372/2012

considera cã normele profesionalesunt utile pentru protecþia activitãþiiauditorilor, însã nu pot substitui loculraþionamentului profesional ºi rezul-tatele obþinute cu ajutorul acestuia.

b) Caracterul interpretabil: normeleprofesionale, atât în audit, cât ºi încontabilitate, sunt relative în formu-lãrile pe care le conþin. Spre exem-plu, adesea, se întâlnesc expresiiprecum „este de dorit”, „poate finecesar”, „în mãsurã în care esteposibil”, „asigurare rezonabilã”,„semnificativ” etc., elemente care nuindicã o direcþie precisã în desfã-ºurarea activitãþii. În al doilea rând,o normã poate sã ofere variante deurmat, uneori existând un tratamentde bazã ºi unul alternativ, rolul pro-fesionistului fiind de a alege pe bazaraþionamentului profesional variantaoptimã. Un alt aspect important sereferã la faptul cã nu întotdeaunanormele sunt suficient de precise înprivinþa tratamentului erorilor, esti-mãrilor contabile sau a schimbãriimetodelor ºi apeleazã la principiulimportanþei relative, puternic parti-cularizat de raþionamentul profe-sional al auditorului.

c) Caracterul complex ºi instabil almediului: de-a lungul timpului, dincauza modificãrilor economice ºifinanciare, legiuitorii au fost nevoiþisã adapteze normele legale noilorcondiþii de pe piaþã. Astfel, acesteaau suferit o serie de modificãrimenite sã rãspundã cerinþelor audi-torilor ºi sã contribuie la creºtereacalitãþii misiunilor de audit.

International Accounting StandardBoard (IASB) recunoaºte imposibili-tatea elaborãrii unor reguli generaleaplicabile în toate situaþiile întâlnite înpracticã din cauza complexitãþii situaþi-ilor care pot sã aparã ºi, de asemenea,sunt dificile exercitarea raþionamentului

profesional ºi stabilirea bunelor practicipentru fiecare caz în parte.

Cercetãtorul Xiling Dai (2010) afirmã cãraþionamentul profesional este procesulprin care auditorii, contabilii iau în con-siderare un complex de elemente pre-cum mediul financiar actual ºi previzio-nat, caracteristicile managementuluientitãþii client, metodele contabile cetrebuie utilizate, abilitatea de analizãlogicã ºi experienþa profesionalã. Exer-citarea raþionamentului profesional pre-supune judecarea ºi selectarea princi-piilor, a metodelor ºi programarea ele-mentelor contabile zilnice în vedereaîntocmirii rapoartelor financiare. Rolulraþionamentului profesional este de asoluþiona elementele contabile incerte(nesigure), fãrã încãlcarea legii, a stan-dardelor ºi a tradiþiilor existente la ni-velul diferitelor þãri.

În practicã existã o serie de factori ºiindicatori financiari care nu pot fi stabi-liþi cu exactitate; prin urmare, contabiliiºi auditorii trebuie sã realizeze previzi-uni cu privire la aceºtia ºi sã estimezevaloarea lor. „Din cauza activitãþii eco-nomice nesigure, contabilii trebuie sãprevizioneze ºi sã deducã în modrezonabil informaþiile contabile. Acura-teþea confirmãrilor ºi mãsura acestoradepinde în mare mãsurã de abilitateacontabilului de a-ºi exercita raþiona-mentul profesional.” (Dai, 2010)

Raþionamentul profesional – o dimensiune

relativãTrimiterile la noþiunea de raþionamentprofesional al auditorului sunt multipleîn cadrul Standardelor Internaþionale deAudit. Referirile la acest concept se facfie de o manierã explicitã, fie implicitã,

dupã caz. În toate situaþiile, indiferentdacã trimiterile la raþionamentul profe-sional sunt sau nu explicite, acestea auo puternicã dozã de relativitate. Situa-þiile diverse cu care un auditor se con-fruntã nu pot fi reglementate ºi pre-cizate de o manierã exactã. Apreciereaacestor circumstanþe este lãsatã la lati-tudinea auditorului ºi a propriei judecãþiprofesionale.

În cuprinsul ISA, noþiunea de raþiona-ment apare menþionatã în mod explicitde 190 de ori, acest lucru demonstrândamploarea pe care acest proces o areasupra întregii misiuni de audit, în toateetapele sale. Aceste 190 de menþionãriexplicite apar sub forma conceptelorde: raþionament profesional, raþiona-ment sau judecatã, toate însã indicândnecesitatea ºi libertatea auditorului de alua decizii ºi de a trage concluzii pebaza calitãþilor sale profesionale.

Graficul din Figura nr. 1 indicã faptul cãraþionamentul profesional apare foartedes menþionat în cadrul ISA, ceea ceînseamnã cã necesitatea acestuia peparcursul întregii misiuni este stringen-tã. Aºa cum se poate observa în Figuranr. 1, existã câteva standarde în carefrecvenþa apariþiei acestui concept estemare, cum sunt: ISA 200 „Obiectivegenerale ale auditorului independent ºidesfãºurarea unui audit în conformitatecu ISA” - cu un numãr de 20 de menþio-nãri ale conceptului de raþionament,ISA 240 „Responsabilitãþile auditoruluiprivind frauda în cadrul unui audit” - cuun numãr de 19 apariþii, ISA 315 „Iden-tificarea ºi evaluarea riscurilor de dena-turare semnificativã prin înþelegerea en-titãþii ºi a mediului sãu” - cu un numãrde 16 apariþii, ISA 540 „Auditarea esti-mãrilor contabile, inclusiv a estimãrilorcontabile la valoarea justã ºi a prezen-tãrilor aferente” - cu un numãr de 21 demenþionãri ale noþiunii de raþionamentsau judecatã profesionalã.

Raþionamentul profesional

Page 40: AF 2 2012.qxd

38

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Existã de asemenea situaþii în care,deºi nu se exprimã în mod direct con-ceptul de raþionament profesional prinformularea generalã, standardele inducnecesitatea apelãrii la o gândire profe-sionalã. Astfel, ISA-urile cer auditoruluica bazã pentru formularea opiniei „sãobþinã o asigurare rezonabilã în legãtu-rã cu faptul cã situaþiile financiare caîntreg nu conþin denaturãri semnifica-tive” (ISA 200:5). Asigurarea rezonabilãreprezintã un nivel de asigurare ridicat,dar nu absolut ºi care reclamã întrutotul manifestarea unei judecãþi profe-sionale.

Opinia auditorului este ea însãºi con-secinþa aplicãrii unui întreg demers demanifestare a raþionamentului profe-sional în diferitele etape ale auditului ºisub diverse forme. Formularea decizieiîn sine are la bazã raþionamentul audi-torului, fãrã ca în standardele profesio-nale sã se facã trimitere explicitã laacest demers.

Asocierea conceptului de opinie cu for-mulãri precum: „toate aspectele semni-ficative”, „asigurare rezonabilã” ºi chiarconceptul de „imagine fidelã”, îi inducacestuia un anumit grad de relativitate,

care izvorãºte din însuºi raþionamentulprofesional asociat tuturor acestora.Etimologic, conceptul de opinie desem-neazã o pãrere, judecatã sau idee. Prinurmare, putem afirma cã opinia audi-torului este chintesenþa utilizãrii raþiona-mentului profesional în demersul sãu încadrul misiunilor de asigurare, iaraceasta este „mai degrabã convingã-toare decât concludentã” (ISA 200:5).

Enunþarea unei opinii presupune unîntreg demers de fundamentare ºi carenecesitã manifestarea raþionamentuluiprofesional al auditorului (ISA 705:2).Adeseori, optarea pentru opinia cu re-zerve versus opinia contrarã, respectivîntre opinia cu rezerve ºi imposibilitateaexprimãrii unei opinii, þine exclusiv deraþionamentul profesional, în funcþie deaprecierea datã de auditor caracteruluidenaturãrii (semnificative ºi/sau nuomniprezente), respectiv de cantitateade probe obþinute (suficiente ºi adec-vate).

Caracterul suficient ºi adecvat depindeîn mare mãsurã de metodele de selec-þie utilizate, stabilite tot pe baza raþiona-mentului profesional (ISA 540:A54) ºicare sunt de naturã sã inducã o anu-

mitã mãrime riscului de nedetectare.Implicit, auditorului i se dã posibilitateade a aborda eºantionarea fie de o ma-nierã statisticã, fie nestatisticã, judecã-þile sale profesionale constituind criteri-ul de alegere a metodei de selecþie.(ISA 530:A5)

Trimiterile la raþionamentul profesionalîn cadrul standardelor ºi a reglemen-tãrilor profesionale, implicite sau neim-plicite, nu sunt singurele situaþii în carese impune aplicarea de cãtre auditor ajudecãþii profesionale. Manifestareaprofesionalismului, a spiritului critic ºi apersonalitãþii auditorului devin determi-nante în formularea unor judecãþi profe-sionale ºi în procesul de luare a decizi-ilor.

Factorii de influenþãai raþionamentului

profesionalRaþionamentul profesional este un pro-ces complex, analizat de-a lungul mul-tor ani ºi care, pânã în prezent, conti-nuã sã ridice probleme în rândul spe-cialiºtilor contabili ºi al auditorilor. Stu-diile întreprinse au demonstrat exis-tenþa unui numãr de factori interni ºiexterni care contribuie la identificareapremiselor în care specialiºtii exercitãpropriul raþionament.

Uneori, literatura de specialitate nu faceo delimitare clarã, expresã între factoriiºi premisele raþionamentului profesionalîn audit. În opinia noastrã, principalelepremise, cele mai frecvente, care im-pun exercitarea raþionamentului profe-sional sunt:

a) reglementãrile neclare ºi uneoriinexistente;

b) estimãrile ºi previziunile pe carespecialiºtii trebuie sã le realizeze;

Page 41: AF 2 2012.qxd

392/2012

c) identificarea problemelor reale cucare se confruntã entitãþile auditate;

d) determinarea impactului eventua-lelor denaturãri sau erori asupra uti-lizatorilor de informaþii financiare alecãror interese pot sã fie contradic-torii;

e) stabilirea principiilor ºi a politicilorcontabile, precum ºi a standardelorde audit în care se încadreazã di-feritele situaþii întâlnite etc.

Complexitatea tot mai crescutã a pro-blematicilor practice cu care se confrun-tã auditorii impune analizarea contextu-lui adecvat pentru exercitarea raþiona-mentului profesional. Contextul ºi medi-ul în care se desfãºoarã o misiune deaudit au un rol deosebit de important. Înmomentul exercitãrii raþionamentuluiprofesional, auditorul trebuie sã aibãsuficiente cunoºtinþe despre utilizatoriicare vor beneficia de rezultatele munciisale, astfel încât informaþiile furnizatesã rãspundã nevoilor lor de informare.

Domeniul din care face parte entitateaclient, riscul operaþiunilor ºi al tranzacþi-ilor pe care aceasta le desfãºoarã ºialte particularitãþi influenþeazã funda-mentarea raþionamentului auditorului.De exemplu, dacã entitatea aparþinesectorului financiar sau dacã opereazãpe piaþa bursei de valori, fiind astfelsupusã unor riscuri financiare majore,judecãþile emise de cãtre auditor se vorrealiza þinându-se cont ºi de acesteaspecte. Cunoscând cât mai multeinformaþii despre client ºi domeniul deactivitatea al acestuia, auditorul trebuiesã aibã capacitatea de a anticipa even-tualele probleme care pot sã aparã,minimizând ºansele de a colabora cuclienþi ai cãror integritate lasã de dorit.Auditorii trebuie sã urmãreascã cali-tatea clienþilor care fac parte din porto-foliul lor ºi nu cantitatea acestora.

Raþionamentul profesional este un pro-ces obiectiv, însã prezintã ºi o oarecare

dozã de subiectivism. Cu toate cã lua-rea deciziilor trebuie sã se facã în bazaunor argumente profesionale, caracte-risticile personale ale auditorului, modulîn care el abordeazã problemeleîntâmpinate se vor reflecta în deciziilesale. Printre caracteristicile care influ-enþeazã judecãþile luate de cãtre audi-tor, unele regãsite ca principii în cadrulCodului etic al profesioniºtilor contabili,se numãrã: independenþa, obiectivita-tea ºi integritatea, scepticismul profe-sional, cunoºtinþele, experienþa ºi ex-pertiza, competenþa profesionalã, preju-decãþile etc.

Sunt situaþii în care auditorii nu mani-festã o independenþã totalã faþã de con-ducere în exercitarea raþionamentului.Uneori, deciziile luate de cãtre auditoriau scopul de a îndeplini aºteptãrile ºicerinþele conducerii, acceptând anumitecompromisuri, ceea ce conduce cu si-guranþã la denaturarea judecãþilor efec-tuate ºi a deciziilor luate.

Eficienþa misiunii de audit este asigu-ratã printr-o abordare teoreticã ºi prac-ticã a întregului proces. Chiar dacã unauditor are mulþi ani de practicã, acestlucru nu trebuie sã îl determine sãrenunþe la o abordare teoreticã a misiu-nii sale. Un profesionist trebuie sã îºimenþinã un nivel cât mai înalt al pre-gãtirii sale ºi sã þinã pasul cu noilecercetãri ºi apariþii ºtiinþifice în domeniu.Raþionamentul profesional trebuie sã fiemereu într-un proces de îmbunãtãþire,care se poate asigura printr-o informareºi pregãtire continuã a auditorului.

Experienþa nu se referã doar la vechi-mea auditorului în câmpul muncii, ci ºila modul în care acesta a fãcut faþã situ-aþiilor întâlnite de-a lungul misiunilor pecare le-a realizat ºi care au contribuit ladezvoltarea abilitãþilor, competenþei ºicunoºtinþelor lui. Atât numãrul misiunilorpe care un auditor le desfãºoarã, cât ºidiversitatea speþelor întâlnite oferã noi

perspective în fundamentarea raþiona-mentului profesional.

Expertiza poate fi definitã în termeni decunoºtinþe, experienþã, proces de luarea deciziilor ºi calitate în judecãþile fã-cute de auditor. Experienþa ºi training-ulcreeazã cunoºtinþã, iar cunoºtinþa îm-preunã cu abilitãþile susþin calitatea mi-siunilor oferite.

Un studiu realizat de Abdolmohammadiºi Shanteau (1992:158) centralizeazã,în ordinea importanþei, atributele pecare trebuie sã le deþinã un expert audi-tor pentru desfãºurarea unui raþiona-ment adecvat. Acestea sunt:

1. Cunoaºterea a ceea ce este re-levant

2. Responsabilitate

3. Cunoºtinþe actuale

4. Adaptabilitate

5. Receptivitate/Intuiþie

6. Experienþã

Raþionamentul profesional

Uneori, deciziile luatede cãtre auditori au

scopul de a îndepliniaºteptãrile ºi cerinþele

conducerii, acceptând anumite

compromisuri, ceea ce conduce

cu siguranþã la denaturarea

judecãþilor efectuateºi a deciziilor luate

Page 42: AF 2 2012.qxd

40

Cercetare

Audit Financiar, anul X

7. Hotãrâre

8. Încredere în sine

9. Rezistenþã la stres

10. Abilitatea de a comunica rezul-tatele expertizei

11. Creativitate

12. Curiozitate

13. Simplificarea problemelor

14. Recunoaºtere excepþiilor

15. Selectarea problemelor

Astfel, pentru aplicarea raþionamentuluiprofesional auditorul trebuie sã dea do-vadã nu doar de o bunã pregãtire profe-sionalã (atribute profesionale), ci ºi decalitãþi personale (atribute psihologice)care, împreunã, sã concure la o abor-dare complexã ºi eficientã a proble-melor apãrute ºi identificarea soluþiiloroptime.

Exercitarea raþionamentului profesionaleste departe de a putea fi considerat unproces simplu sau obiºnuit. La aplica-rea lui contribuie un numãr mare de fac-tori de influenþã, caracteristici contex-tuale, precum ºi riscuri sau limitãri.Pentru un cadru complex, cum este celal aplicãrii raþionamentului profesional,este nevoie de specialiºti cu o pregãtireadecvatã, cu un comportament psiho-profesional corect pentru a rãspundetuturor cerinþelor ºi limitãrilor activitãþilorpe care le desfãºoarã.

Concluzii ºi perspective

Raþionamentul profesional, un conceptcare este departe de a fi definit, a sus-citat diverse abordãri conceptuale.Specificul sãu constã în manifestareasa, preponderent, în cadrul unor profe-sii liberale.

Într-o abordare originalã, am recurs laanaliza normelor profesionale relevanteîn domeniul auditului, prin prisma ra-þionamentului profesional. Am constatatcã ISA fac trimiteri de naturã implicitã ºiexplicitã la acest concept, precum ºifaptul cã acesta este omniprezent înîntreg procesul de audit. Exercitareamisiunilor de audit, cu precãdere celede asigurare, sunt indisolubil legate demanifestarea judecãþilor profesionale.

Caracterul relativ al raþionamentuluiprofesional ne conduce, în cercetareanoastrã viitoare, la încercarea de identi-ficare a unor soluþii acceptabile de fun-damentare a raþionamentului profesio-nal în privinþa pragului de semnificaþie.Pragul de semnificaþie, strâns corelat

cu riscurile auditului, ºi metodele de se-lecþie utilizate de cãtre auditor constitu-ie un element al procesului de auditdefinitoriu în munca auditorului.

Intenþionãm ca, prin utilizarea unor mo-dele matematico-statistice în cercetãrilenoastre viitoare, sã putem particularizaraþionamentul profesional în cadrul unordomenii ºi sisteme semnificative aleauditului. În plus, ne propunem sãstudiem implicaþiile anumitor variabileasupra pragului de semnificaþie princonturarea unor modele care nu sedoresc a fi o alternativã la raþionamen-tul profesional, în opinia noastrã imposi-bil de substituit, ci un suport palpabil,cuantificabil în exercitarea acestuia.

Abdolmohammadi, M., Shanteau, J., (1982), Personal attributes of expert auditors,Organziational Behavior and Human Decision Processes, vol. 12, pp. 158-172;

Dai, Xiling, (2010), Study in relative problems about the accountant professionaljudgment ability, International Journal of Economics and Finance, 2(3),www.ccsenet.org/ijef;

Guy, Moore, (2009), Using professional judgment, The Auditor’s Report, Accountingand Business Education Research and Practice Worldwide, AmericanAccounting Association, vol. 33, no. 1;

Libby, R., (1985), Availability and the generation of hypotheses in analytical review,Journal of Accounting Research, 23, pp. 648-667;

Libby, R., Lewis, B., (1982), Human information processing research in accounting,Accounting, Organization and Society, 7 (3), pp. 231-285;

Nelson, M., H-T. Tan, (2005), Judgment and Decision Making Research in Auditing:A Task, Person, and Interpersonal Interaction Perspective, Auditing: A Journal ofPractice & Theory (May Supplement), pp. 41-72;

Trotman T. Ken, (2001), Design issues in audit JDM experiments, InternationalJournal of Auditing, 5, pp. 181-192;

Trotman, K.T., (2011), A Different Personal Perspective through the BehavioralAccounting Literature, Behavioral Research in Accounting, 23(1), pp. 203–208;

Canadian Institute of Chartered Accountants (1995), Professional judgment and theauditor, The Research Report, Canadian Cataloguing in Publication Data, ISBN0-99900-416-8;

Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 90/24 iunie 2008 privind auditul statutar alsituaþiilor financiare anuale ºi a situaþiilor financiare anuale consolidate;

Standardele Internaþionale de Audit (2009) - International Federation ofAccountants, www.ifac.org

Bibliografie

Page 43: AF 2 2012.qxd

412/2012

IntroducereÎn prezent, existã o literaturã vastã care investigheazã deter-minantele costului capitalului la nivel internaþional, printre fac-torii importanþi care contribuie la reducerea costului capitalu-lui fiind identificaþi mãrimea firmei, creºterea performanþei dinanii precedenþi, volumul de informaþii difuzate de companii,precum ºi calitatea guvernanþei corporative. Cu toate aces-tea, sunt foarte puþine evidenþe empirice pentru pieþe emer-gente, unul dintre motivele principale fiind seriile limitate dedate disponibile, aceste pieþe fiind deschise recent (Omran ºiPointon, 2004) ºi având un numãr relativ redus de companiicotate.

Bursa de Valori Bucureºti este una dintre aceste pieþe emer-gente, redeschisã în 1995 dupã ce a fost închisã timp deaproximativ 50 de ani în timpul regimului comunist, cu unnumãr redus de companii cotate ºi cu un numãr ºi mai redusde companii urmãrite „oficial” de cãtre analiºtii financiari, pen-tru care sunt disponibile informaþii previzionale în baze dedate accesibile public. Cu toate aceste limitãri, lucrarea defaþã îºi propune sã ofere o perspectivã preliminarã asupramagnitudinii costului capitalului pentru companiile româneºticotate ºi a factorilor care îl influenþeazã. Având în vedere tipulde date disponibile, analiza a vizat costul capitalului pentruanul 2008, an în care piaþa de capital româneascã a fostsever afectatã de criza financiarã, capitalizarea bursierã

Cercetare

Perspective preliminare asuprafactorilor care afecteazã costulcapitalului pentru piaþa emergentã a României

Ion IONAªCU*, Mihaela IONAªCU**, Daniela-Artemisa CALU*** & Lavinia OLIMID****

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected].** Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected].**** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected].

Preliminary Views on theDeterminants of the Cost of Capital for the Emergent Market of Romania This paper investigates several factors affecting the costof capital for listed Romanian companies. Although thereis a large amount of literature investigating the drivers ofthe cost of capital internationally, there is currently littleevidence from emergent markets. Based on a sample of19 Romanian listed companies followed by financial ana-lysts for the years 2008-2010, according to ThomsonReuters' I/B/E/S data base, the paper confirms the inter-national trends, showing that size, corporate governancepolicies, and growth are negatively correlated with thecost of capital.

Key words: corporate governance, the cost of capital,emergent markets

JEL Classification: G32, M41

Cuvinte cheie:SIF, guvernanþã corporativã, costul capitalu-lui, pieþe emergente

Abstract

Page 44: AF 2 2012.qxd

42

Cercetare

Audit Financiar, anul X

scãzând cu 69%, iar rata capitalizãrii în produsul intern bruta scãzut de la 17% în anul 2007 la doar 5% în 2008.

Stadiul cunoaºteriiA. MODELE DE CALCUL AL COSTULUI

CAPITALULUI

Botosan ºi Plumlee (2005) au revizuit cinci modele de calculal costului capitalului definit ca rata de actualizare pe careinvestitorii o folosesc pentru fluxurile viitoare de trezoreriegenerate de investiþia lor (dividende) pentru a ajunge la va-loarea acesteia (preþul curent al acþiunilor), definiþie ilustratãde relaþia urmãtoare:

unde: Pt = preþul acþiunii la momentul t;

Et(Divt+τ) = estimarea la momentul t a dividendelordistribuite în anul t+τ;

r = costul capitalului.

Problemele empirice ridicate de aceastã formulã þin de faptulcã fluxurile viitoare de trezorerie vizeazã o perioadã infinitã,care depãºeºte previziunile analiºtilor financiari (de regulã,disponibile pentru 3-5 ani). Prin urmare, operaþionalizareaacestui model are în vedere agregarea fluxurilor viitoare delichiditãþi care depãºesc perioada acoperitã de previziunileanaliºtilor financiari într-o singurã valoare, numitã valoare ter-minalã (terminal value, engl.).

Modelele pentru calculul acestei prime de risc (PREM),revizuite de Botosan ºi Plumlee (2005), diferã în funcþie demodul cum este calculatã aceastã valoare. Ele au fost dez-voltate de-a lungul timpului, unele purtând numele modeluluitradiþional la care se raporteazã, cum ar fi: rDIVPREM – mo-delul dividendelor actualizate (discounted dividend model,engl.) sau rPEGPREM – modelul preþ-profit raportat la ratade creºtere a profitului (Price-Earnings Growth model, engl.),iar altele, numelor celor care le-au elaborate – de exemplu:rGLSPREM, dupã Gebhardt, Lee ºi Swaminathan (2001).

În funcþie de datele disponibile la momentul efectuãriicercetãrii, nu au putut fi operaþionalizate decât douã dintrecele cinci modele analizate de Botosan ºi Plumlee (2005),respectiv rGORPREM, ºi rPEGPREM, calculate conformmetodelor de mai jos:

a. Metoda orizontului finit - rGORPREMrGORPREM este bazat pe modelul de creºtere Gordon(Gordon Growth Model, engl.) ºi presupune cã profitul peacþiune pe termen lung este o estimare corectã a valorii ter-minale. Modelul rGORPREM este surprins de ecuaþia de maijos:

Unde: P0= preþul acþiunii în anul 0;

rGOR = costul estimat al capitalului;

dpst = dividendul pe acþiune previzionat pentru anul t;

eps5 = profitul pe acþiune previzionat pentru anul 5.

b. Metoda modelului preþ-profit raportat la ratade creºtere a profitului pe acþiune(rPEGPREM)

Acest model este centrat în modelul preþ-profit raportat la ratade creºtere a profitului. Modelul presupune cã în afara peri-oadei acoperite de previziunile analiºtilor financiari nu maiexistã creºtere pentru profiturile anormale (înregistrate încondiþiile în care entitatea este mai performantã decât s-aanticipat), fiind ilustrat de relaþia:

Unde: rPEG = costul estimat al capitalului;

P0= preþul acþiunii în anul 0;

epst = profitul pe acþiune previzionat pentru anul t.

Botosan ºi Plumlee (2005) susþin cã modelul PEGPREM do-minã alternativele pentru piaþa americanã în sensul în carereacþioneazã cel mai bine la diverºi factori de risc, cu toate cãcercetãri anterioare (cum ar fi Easton ºi Monahan (2005)) auarãtat cã acest model este cel mai puþin performant. Prin ur-mare, literatura de specialitate nu a ajuns încã la un consenslegat de validitatea modelelor de calcul al costului capitaluluinici mãcar pentru companiile americane (Ahn et al., 2008).

B. CERCETÃRI ANTERIOARE LEGATE DE FACTORII

CARE AFECTEAZÃ COSTUL CAPITALULUI

Existã un numãr mare de studii care investigheazã factoriicare afecteazã costul capitalului la nivel internaþional, factori

Page 45: AF 2 2012.qxd

432/2012

precum mãrimea firmei, creºterea performanþei din aniiprecedenþi, volumul de informaþii financiare divulgate saupoliticile de guvernanþã corporativã fiind identificaþi ca factoriimportanþi care contribuie la reducerea costului capitalului.

Fama ºi French (1992) au arãtat pentru prima datã cãmãrimea firmei este negativ corelatã cu costul capitalului.Ulterior, Hail ºi Leuz (2006) au documentat, de asemenea, olegãturã similarã. În plus, Hail ºi Leuz (2006) au arãtat cãexistã o asociere pozitivã între volatilitatea rentabilitãþii acþiu-nilor (ca indicator pentru riscul de piaþã) ºi costul capitalului.

O altã corelaþie pozitivã a fost documentatã de Dhaliwal,Spicer ºi Vickrey (1979), care au arãtat cã niveluri crescuteale ratei îndatorãrii sunt asociate cu un cost mai mare al capi-talului.

Fama ºi French (1992), Gebhardt, Lee ºi Swaminathan(2001), Gode ºi Mohanram (2003), Hail ºi Leuz (2006) auarãtat cã volatilitatea rentabilitãþii acþiunilor este corelatã po-zitiv cu raportul dintre valoarea contabilã ºi valoarea de piaþãa capitalurilor proprii, sugerând un impact negativ al acestuiindicator asupra costului capitalului. Rata de creºtere pe ter-men lung a fost de asemenea corelatã pozitiv cu costul capi-talului (Gebhardt, Lee ºi Swaminathan, 2001 ºi Gode ºiMohanram, 2003), întrucât piaþa percepe companiile cu oratã de creºtere mare ca fiind riscante. De asemenea, existãdovezi empirice care atestã cã mãrimea costului capitaluluivariazã în funcþie de sectorul de activitate al companiilor(Gebhardt, Lee ºi Swaminathan, 2001, Gode ºi Mohanram,2003, ºi Hail ºi Leuz, 2006), dar ºi guvernanþa corporativã afost identificatã ca un factor important care afecteazã costulcapitalului. Chen, Chen ºi Wei (2004), Koerniadi ºi TouraniRad (2009), ºi Zhu (2009) au arãtat cã firmele guvernate maibine au un cost al capitalului mai scãzut.

Volumul de informaþii financiare divulgate a fost un alt factorsemnificativ investigat de literatura de specialitate, întrucâtcalitatea raportãrii financiare se aºteaptã sã creascã trans-parenþa ºi comparabilitatea ºi, în consecinþã, sã diminuezecostul capitalului. O parte importantã a literaturii care inves-tigheazã rolul calitãþii raportãrii financiare s-a concentrat perelaþia dintre adoptarea Standardelor Internaþionale deRaportare Financiarã (IFRS) de cãtre companiile cotate ºicostul capitalului, dar rezultatele sunt contradictorii. Deexemplu, studiul efectuat de Leuz ºi Verrecchia (2000) pe uneºantion de companii germane care au abandonat standar-dele locale în favoarea normelor IFRS sau a normelor con-tabile americane (US GAAP) a arãtat cã reducerea asimetrieiinformaþionale generatã de o raportare financiarã de calitatea condus la o reducere a costului capitalului.

Pe de altã parte, Jermakowicz ºi Gornik-Tomaszewski(2006), investigând reacþia companiilor europene listate viza-vi de implementarea IFRS, au arãtat cã pânã în 2004 (înaintede adoptarea obligatorie a IFRS în Uniunea Europeanã)companiile nu aºteptau o scãdere a costului capitalului. Deasemenea, Daske (2006), pe baza unui eºantion de firmegermane care întocmeau situaþii financiare conforme cuIFRS sau US GAAP, nu a putut documenta o relaþie întreadoptarea standardelor internaþionale de contabilitate ºireducerea costului capitalului. În plus, Daske (2006) a arãtatcã, pentru perioada de tranziþie, costul capitalului a crescutpentru companiile care nu aplicau standardele contabilelocale.

Rezultate similare au fost raportate ºi de Bruggemann ºiHomburg (2007), care au extins studiul efectuat de Leuz ºiVerrecchia (2000) la un eºantion mai mare. De asemenea,modelul dezvoltat de Leuz ºi Verrecchia (2000) a fost rafinatastfel încât sã acomodeze reacþia unor companii laadoptarea IFRS sau US GAAP. În ciuda eºantionului maimare utilizat ºi a altor extensii metodologice, Bruggemann ºiHomburg (2007) nu au putut stabili o relaþie între calitatearaportãrii ºi costul capitalului.

Un alt studiu efectuat de Christensen, Lee ºi Walker (2007) ainvestigat consecinþele aºteptate ale adoptãrii obligatorii anormelor IFRS asupra companiilor care le-au adoptat în pre-alabil de o manierã voluntarã. Studiul a arãtat cã tendinþafirmelor de a adopta IFRS anticipeazã reacþii pe termen scurtale pieþei ºi schimbãri pe termen lung ale costului capitalului.Prin urmare, lucrarea concluzionezã cã adoptarea obligatoriea normelor IFRS (ca în cazul companiilor europene cotatepentru situaþii financiare consolidate) nu genereazã în modegal beneficii pentru toate firmele, unele înregistrând creºteri,în timp ce altele înregistreazã diminuãri ale costului capita-lului.

În prezent existã foarte puþine dovezi empirice legate de fac-torii care influenþeazã costul capitalului pe pieþe emergente.Unul dintre puþinele studii de acest gen, Omran ºi Pointon(2004), a investigat determinantele costului capitalului pepiaþa emergentã a Egiptului pe baza unui eºantion de 119companii, arãtând cã rata de creºtere a performanþei ºimãrimea firmei sunt factori importanþi care afecteazã costulcapitalului. De asemenea, studiul a identificat o serie de fac-tori care acþioneazã izolat pentru anumite sectoare de activi-tate (cum ar fi lichiditatea pentru sectorul alimentar, risculfinanciar pentru industriile grele sau mãrimea activelor imobi-lizate/existenþa unui suport în active imobilizate pentru sec-torul imobiliar).

Factorii care afecteazã costul capitalului

Page 46: AF 2 2012.qxd

44

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Nasr, Boubakri ºi Cosset (2008) au investigat determinantelecostului capitalului în contexte post-privatizare, arãtând cãpersistenþa unui control guvernamental puternic asupra com-paniilor privatizate duce la creºterea capitalului, întrucât seaºteaptã ca administratorii companiilor la care acþionarulmajoritar este statul sã gestioneze activitatea firmei în princi-pal pentru a atinge obiectivele liderilor politici ºi nu pentru amaximiza profitul.

Metodologia cercetãrii

Studiul de faþã se bazeazã pe o populaþie de 19 companii lis-tate la Bursa de Valori Bucureºti urmãrite de analiºtii financia-ri potrivit bazei de date Thomson Reuters I/B/E/S. În funcþiede previziunile analiºtilor disponibile pentru anul 2008 (pre-viziuni efectuate în anul 2008 pentru 2009 ºi 2010) a fost cal-culat costul capitalului pe baza modelelor GORPREM ºiPEGPREM, unele date lipsind (cum ar fi date previzionatepentru anul 2010 sau date istorice înainte de 2008), ceea cea redus suplimentar mãrimea populaþiei investigate.

Ca urmare a numãrului mic de observaþii, efectul diferiþilorfactori asupra costului capitalului a fost analizat prin inter-mediul unui model de regresie simplã, dupã cum urmeazã:

Unde: CC: Costul capitalului pentru anul 2008 calculat pebaza modelelor GOPREM sau PEGPREM;

D: Determinantele costului capitalului, respectiv:

IndGOV: Un indicator agregat pentru guvernanþacorporativã calculat de Olimid et al. (2009) pentrucompaniile româneºti cotate pe baza a trei caracte-ristici ale consiliului de administraþie (mãrimea con-siliului, proporþia directorilor neexecutivi, dualitateaPreºedinte – Director General).

LOG_SIZE: Logaritm natural din valoarea capitali-zãrii bursiere la sfârºitul anului 2008.

STOCK_RETURN: Rentabilitatea acþiunilor pentruanul 2008, bazatã pe preþurile înregistrate la sfârºitulanilor 2007 ºi 2008.

GROWTH: Creºterea pe termen scurt calculatã pebaza profitului pe acþiune înregistat pentru anii 2007ºi 2006.

LEVERAGE: Datorii totale pe capitaluri proprii pen-tru anul 2007.

STATE_OWNERSHIP: un indicator care ia valoarea1 în condiþiile în care companiile sunt integral saumajoritar deþinute de cãtre sat ºi 0 în situaþia inver-sã.

Coeficienþii variabilelor IndGOV, LOG_SIZE, GROWTH ºiSTOCK_RETURN se aºteptã sã fie negativi, corespunzãtorunei diminuãri a costului capitalului, în timp ce variabileleLEVERAGE ºi STATE_OWNERSHIP se aºteaptã sã fie po-zitiv corelate cu costul capitalului, întrucât riscul financiar,precum ºi perspectiva unor companii majoritar deþinute decãtre stat, gestionate mai puþin eficient pot duce la o creºterea costului capitalului.

Rezultatele cercetãrii

Valorile costului capitalului calculate pe baza modelelorGORPREM ºi PEGPREM sunt prezentate în Tabelul 1.

Atât modelul PEGPREM, cât ºi GORPREM genereazã valorifoarte mari pentru costul capitalului, respectiv medii deaproximativ 42% ºi 43%. Cu toate acestea, situaþia poate fiexplicatã prin faptul cã anul 2008 a fost anul în care Bursa deValori Bucureºti a fost sever afectatã de criza financiarã, ca-pitalizarea bursierã scãzând cu 69%.

Deºi ambele modele dau rezultate similare pentru magni-tudinea costului capitalului în anul 2008, numai modelulPEGPREM reacþioneazã la câþiva dintre factorii explicativipropuºi ca variabile independente (a se vedea Tabelul 2).

Aºa cum s-a anticipat, mãrimea firmei ºi indicatorul de gu-vernanþã corporativã sunt asociate negativ cu costul capitalu-lui, întrucât companiile mari, precum ºi cele cu politici deguvernanþã corporativã de calitate sunt susceptibile sãdivulge mai multe informaþii, reducând asimetria informaþio-nalã ºi riscul.

Creºterea performanþei pe termen scurt a avut de asemeneaun impact negativ asupra costului capitalului, firmele cu oevoluþie pozitivã în anii precedenþi fiind considerate mai puþinriscante într-o perioadã de crizã financiarã.

Restul variabilelor nu au o influenþã semnificativã asupra cos-tului capitalului pentru niciunul dintre cele douã modele decalcul propuse.

Page 47: AF 2 2012.qxd

452/2012

Concluzii ºi limite ale cercetãriiAcest studiu ºi-a propus sã estimeze costul capitalului pentruanul 2008, anul în care Bursa de Valori Bucureºti a fost afec-tatã sever de criza financiarã ºi sã investigheze alþi posibilifactori determinanþi care ar putea afecta magnitudinea costu-lui capitalului, pe lângã riscurile induse de criza financiarã.

Valoarea medie a costului capitalului a fost estimatã la apro-ximativ 42%, pe baza a douã modele de calcul discutate deBotosan ºi Plumlee (2005) (PEGPREM ºi GORPREM), o va-loare foarte mare, dar explicabilã, având în vedere contextuleconomic de la acel moment. Rezultatele cercetãrii au arãtatcã firmele mari, precum ºi cele mai bine guvernate, precumºi cele cu o ratã de creºtere pozitivã pe termen scurt au be-

Factorii care afecteazã costul capitalului

Page 48: AF 2 2012.qxd

46

Cercetare

Audit Financiar, anul X

neficiat de un cost al capitalului mai scãzut. Cea mai impor-tantã limitã a acestui studiu constã în numãrul mic de com-panii cotate pentru care existã informaþii legate de previziu-nile analiºtilor financiari ºi de perioada limitatã pentru caresunt disponibile aceste date. Întrucât analiºtii financiariurmãresc în special cele mai performante companii cotate laBursa de Valori Bucureºti, rezultatele studiului nu pot fiextinse asupra întregii pieþe de capital româneºti. Volumulmic de date disponibile au împiedicat, de asemenea, o per-spectivã mai amplã asupra pieþei de capital româneºti,respectiv nu a putut fi determinat costul capitalului înainte ºidupã impactul crizei financiare sau înainte ºi dupã alte eveni-mente majore cum ar fi adoptarea IFRS.

Autorii apreciazã sprijinul financiar acordat de CNCSIS-UEFISCSU prin intermediul grantului PNCDI II:ID_1840/2008/IDEI II: "The benefits of IFRS adoption: anexploratory research regarding the impact of the interna-tionalization of Romanian accounting on the cost of capital".

The authors gratefully acknowledge the financial supportoffered by CNCSIS - UEFISCSU through the project PNCDIII: ID_1840/2008/IDEI II: "The benefits of IFRS adoption: anexploratory research regarding the impact of the interna-tionalization of Romanian accounting on the cost of capital".

Acknowledgements

Ahn, S. Y, Seung, M. C., Young, W. K. ºi Yong, K. Y. (2008), ImpliedCost of Equity Capital in Earnings-Based Valuation Model:Evidence from Korea, Asia-Pacific Journal of Financial Studies,37(4), 599-626.

Brugemann, U. ºi Homburg, C. (2007), The Switch from GermanGAAP to Internationally Accepted Accounting Standards and itsEffects on the Cost of Equity Capital, paper presented at the30th Annual Congress of the European Accounting Association,Lisbon, 25 -27 Aprilie.

Botosan, C. ºi Plumlee M. (2005), Assessing alternative proxies forthe expected risk premium, The Accounting Review, 80, 21-53.

Chen, K.C.W., Chen, Z.H. and Wei, K.C.J. (2004), Disclosure,Corporate Governance, and the Cost of Equity Capital inEmerging Markets, Hong Kong University of Science &Technology, http://www.accountancy.smu.edu.sg/research/seminar/pdf/kevin_chen.pdf.

Christensen H. B., Lee, E. ºi Walker, M. (2007), Cross-sectionalvariation in the economic consequences of internationalaccounting harmonization: The case of mandatory IFRS adop-tion in the UK, The International Journal of Accounting, vol. 42,issue 4, 341-379.

Daske, H. (2006), Economic Benefits of Adopting IFRS or US-GAAP - Have the Expected Cost of Equity Capital ReallyDecreased?, Journal of Business Finance & Accounting,Vol.33, No.3, 329-373.

Dhaliwal, D. S., Spicer, B. H. ºi Vickrey, D. (1979), The Quality OfDisclosure And The Cost Of Capital, Journal Of BusinessFinance & Accounting, 6, 245–266.

Easton, P. ºi S. Monahan (2005), An evaluation of accounting basedmeasures of expected returns, The Accounting Review 80, 501-538.

Fama, E. ºi French, K. (1992), The cross sections of expectedstock returns, Journal of Finance, 47, 427-466.

Gebhardt, W., Lee, C. ºi Swaminathan, B. (2001), Toward an impliedcost of capital, Journal of Accounting Research, Vol.39, 135-176.

Gode, D. ºi Mohanram, P. (2003), Inferring cost of capital using theOhlson-Juetter model, Review of Accounting Studies, Vol.8,339-431.

Hail, L. ºi Leuz, C. (2006), International Differences in the Cost ofEquity Capital: Do Legal Institutions and Securities RegulationMatter?, Journal of Accounting Research, Blackwell Publishing,44(3), 485-531.

Jermakowicz, E.K. ºi Gornik-Tomaszewski, S. (2006),Implementing IFRS from the perspective of EU publicly tradedcompanies, Journal of International Accounting, Auditing andTaxation, vol. 15, 170–196.

Koerniadi, Hardjo ºi Tourani Rad, Alireza (2009), CorporateGovernance, Financing Pattern and Cost of Capital: Evidencefrom New Zealand Companies, 22nd Australasian Finance andBanking Conference 2009, disponibil la SSRN:http://ssrn.com/abstract=1460316.

Leuz ºi Verrecchia (2000), The Economic Consequences ofIncreased Disclosure, Journal of Accounting Research, Vol. 38,Supplement: Studies on Accounting Information and theEconomics of the Firm, 91-124.

Nasr, B. H., Boubakri, N. ºi Cosset, J.-C. (2008), The PoliticalDeterminants of the Cost of Equity: Evidence from NewlyPrivatized, AFFI/EUROFIDAI, Paris Finance InternationalMeeting AFFI - EUROFIDAI. Available at SSRN:http://ssrn.com/abstract=1282194.

Olimid. L., Ionaºcu M., Popescu L. ºi Popescu V. D. (2009),Corporate Governance in Romania. A Fragile Start,Proceedings of ECMLG 2009, the 5th European Conference onManagement, Leadership and Governance, held at theATExcelixi Training and Conference Centre, Athens, Greece, 5-6 November 2009, 151-156.

Omran, M and Pointon, J. (2004), The Determinants of the Cost ofCapital by Industry within an Emerging Economy: Evidencefrom Egypt, International Journal of Business, 9(3), 237-258.

Zhu, F. (2009), Cost of Capital and Corporate Governance:International Evidence, University of Wisconsin, Milwaukee.http://69.175.2.130/~finman/Reno/Papers/cocfgovff-fn.pdf.

Bibliografie

Page 49: AF 2 2012.qxd

472/2012

IntroducereActivitatea economicã reprezintã un do-meniu extrem de complex. Globalizareaºi concurenþa determinã deopotrivãcreºterea rolului informaþiei în funda-mentarea deciziei. Calitatea informaþieiinfluenþeazã atât eficienþa deciziilor, câtºi perspectiva obþinerii unor rezultateperformante în activitatea întreprinderii.Înainte de a intra în problematica defond a studiului nostru, considerãmnecesarã o anumitã subliniere. Dicþio-narul explicativ al limbii române atribuietermenului de „creativitate” înþelesul de„însuºire sau capacitate de a crea, de adispune de aceastã capacitate”. El seaflã în strânsã legãturã cu ideea de ino-vare, demers care presupune „introdu-cerea unei noutãþi sau a unei schimbãriîntr-un domeniu sau într-un sistem”. Ceidoi termeni reprezintã în opinia noastrãpremisa progresului, perceput ca „miº-care evolutivã ºi dezvoltare în linie as-

Cercetare

Contabilitatea creativã,între denumire neinspiratã, reglementare ºi fraudã

* Prof. univ. dr., Univ. "Al. I . Cuza" Iaºi, e-mail: [email protected]** Drd., Univ. "Al. I . Cuza" Iaºi, e-mail: [email protected]*** Drd., Univ. "Al. I . Cuza" Iaºi, e-mail: [email protected]

Creative Accounting between Uninspired Name,Reglementation and Fraud Normalization, harmonization, convergence and internationalization processesput a great mark on accounting as a language of communication in the businessworld. Reflecting economic transactions often behaves with more options.Obtaining the accurate image legitimized the intervention of professional judg-ment. Choosing a norm or an option means, naturally, the abandonment of othernorm, having consequences on the financial statements, on the financial positionand on the performance of enterprise. The negative dimension of our professionthat we uninspiredly use to call "creative accounting", enters in the scene. Thebiggest financial scandals have in their substance the "tandem" fraud - creativeaccounting. The present study tries to highlight, by comparison, the links betweenthe two interfaces, including reasons and factors that underline accounting fraudand engineering. The certification of accounting information by audit identifies therisks of fraud, increasing the credibility of business.

Key words: creative accounting, engineered accounting, fraud, audit, financialscandals

JEL Classification: M41, M42

Cuvinte cheie: contabilitate creativã, inginerie contabilã, fraudã, audit, scandalurifinanciare

Emil HOROMNEA*, Ana-Maria PAªCU** & Alina-Mariana ISTRATE***

Abstract

Page 50: AF 2 2012.qxd

48

Cercetare

Audit Financiar, anul X

cendentã”. Argumente serioase ne de-terminã sã exprimãm, în acest context,o anumitã nedumerire. Dacã o lume în-treagã înþelege prin creativitate o însu-ºire pozitivã, premisã a inovãrii ºi pro-gresului, de ce în mod cu totul inexpli-cabil, profesia noastrã a trebuit sã per-ceapã ºi sã consacre aceeaºi noþiunecu sensul ei peiorativ?! Sã admitem cãpentru a fi ºtiinþã pozitivã, funcþionalã ºieficientã contabilitatea trebuie sã rãmâ-nã „încremenitã” la nesfârºit în aceleaºiprocedee ºi tehnici, renunþând total laactul sublim al creativitãþii, la progres ºiperfecþionare? Ce ar fi fost contabili-tatea astãzi dacã opera de pionierat asavantului italian Luca Paciolo nu ar fivãzut lumina tiparului sub semnul gene-ros al însumãrii elementelor de tehnicãºi progres în arta comerþului? Cât desãracã ar fi profesia contabilã ºi con-tabilitatea, lipsite de creativitatea luiEdmond Degranges sau de modelelematematice ale marelui profesor JohanFr. Schär? Enumerarea ar putea conti-nua, subliniind ideea cã ºtiinþa reprezin-tã rezultatul reportãrii „stocului” infor-maþional la care fiecare generaþie ada-ugã elemente de aport propriu.

În abordarea noastrã, vom utiliza, cu re-zervele de rigoare, termenul de conta-bilitate creativã. Disimularea adevãruluiprin contabilitatea creativã provine dincomplexitatea vieþii economice ºi dinacþiunea unor factori psihologici speci-fici fiinþei umane. Marile scandaluri fi-nanciare au la origine, de regulã, utili-zarea unor tehnici de cosmetizare asituaþiei reale, fenomen cunoscut subdenumirea de contabilitate creativã.

Acest concept este frecvent întâlnit înanii 1970, în literatura de specialitateanglo-saxonã (cretive accounting), de-venind un subiect de mare interes în

anii 1980. În zilele noastre, disputelelegate de contabilitatea creativã vizea-zã conexiunile acesteia cu latura maipuþin legalã a contabilitãþii, inclusivimplicaþiile produse asupra procesuluidecizional.

Scop, obiective ºi metodologia

cercetãriiPrin prezentul studiu, ne propunem evi-denþierea legãturilor existente între con-tabilitatea creativã ºi fraudã, urmãrindsã oferim un rãspuns la una dintre între-bãrile extrem de prezente în ultimultimp: Poate fi încadratã contabilitateacreativã în categoria fraudelor? Legatde aceastã problematicã ia naºtere oîntrebare adiacentã: Contabilitatea cre-ativã este rezultatul aplicãrii eronate, curea intenþie, a normelor sau al manipu-lãrii abile a zonelor de „vid” legislativ?Dincolo de orice îndoieli, în opinia noas-trã, scãpãrile legislative reprezintã ade-vãrate „oportunitãþi” pentru creativitateaprofesioniºtilor contabili.

Metodologia de cercetare utilizatã înelaborarea studiului are în vedere atâtmetode de tip calitativ, cât ºi metode detip cantitativ. Inventarierea literaturii despecialitate este completatã de analizacomparativã criticã ºi raþionamente detip inductiv ºi deductiv. Partea cantita-tivã evidenþiazã rezultatele obþinute deîntreprindere atunci când aplicã trata-mente contabile diferenþiate, în cazulstocurilor. În acest scop, vom recurge laun studiu de caz folosind analiza canti-tativ-descriptivã ºi analiza comparativã.

Studiul aduce în discuþie elemente evi-dente, dar ºi mai puþin sesizabile, pe

baza cãrora putem încadra sau nu con-tabilitatea creativã în categoria fraude-lor ºi a ilegalitãþilor.

Aspecte teoretice privind

contabilitatea creativã ºi frauda

Aºa cum am menþionat ºi în parteaintroductivã a studiului nostru, formula-rea expresiei de contabilitate creativãeste neinspiratã. Pornim de la premisaesenþialã conform cãreia creativitateaare o conotaþie pozitivã, presupunândexploatarea unor aptitudini intelectualepentru inovare sau transformare. Esteadevãrat cã puterea de creaþie poate fiutilizatã, în anumite situaþii, ºi în scopuridistructive. În misiunea lor, contabiliirespectã reguli ºi proceduri, consem-nând cifre pe baza cãrora se vor întoc-mi raportãrile financiare. Diversitateanormelor, reglementãrilor, tratamentelorºi politicilor contabile propune adeseorio abordare flexibilã care creeazãºansele unor speculaþii. Prin urmare,existã între anumite limite posibilitateaexploatãrii favorabile ºi legale a flexibili-tãþii pe care o oferã contabilitatea. Înaceste condiþii, contabilitatea creativãar putea fi definitã drept libertatea pro-fesionistului contabil de a utiliza aceleprocedee care sã-i permitã sã prezintesau sã deformeze situaþia realã a uneiîntreprinderi1. În primul caz, creativi-tatea contabilului urmãreºte creºtereacalitãþii informaþiilor contabile, pe cânddeformarea situaþiei reale a unitãþii aredrept scop influenþarea într-o anumitãdirecþie a deciziilor pe care le vor luastakeholderii.

1 Toma C., Calitatea informãrii financiar-contabile în contextul dezvoltãrii durabile, în volumul „Validarea informaþiei financiar-contabile în contextuldezvoltãrii durabile”, coordonat de Georgescu I., Mironiuc M., Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2009, p. 130.

Page 51: AF 2 2012.qxd

492/2012

Ca ºi în cazul imaginii fidele, constatãmcã în literatura de specialitate nu existãun consens în definirea contabilitãþiicreative. Prin urmare, existã o diversi-tate de definiþii, pornind de la ideea cãacest concept se utilizeazã pentru adescrie procesul prin care profesioniºtiicontabili îºi folosesc cunoºtinþele în sco-pul manipulãrii cifrelor incluse în contu-rile anuale2. Conform opiniei lui MartynTrotman3, contabilitatea creativã repre-zintã o tehnicã de comunicare ce vizea-zã ameliorarea informaþiilor furnizateinvestitorilor. Profesorul Bernard Colas-se afirmã cã „nu existã rezultat ade-vãrat, ci rezultat aranjat cu ajutorul teh-nicilor de contabilitate creativã”4. Într-oformulare mai completã, acelaºi autorconsiderã contabilitatea creativã cafiind ansamblul practicilor de informarecontabilã, adesea la limita legalitãþii, uti-lizate de anumite entitãþi care, profitândde limitele normalizãrii, îºi înfrumuse-þeazã imaginea poziþiei financiare ºi aperformanþelor economice ºi financiare.

Fãrã îndoialã, Kamal Naser5 oferã ceamai completã definiþie a conceptului decontabilitate creativã: procesul princare, datoritã existenþei unor breºe înreguli, se manipuleazã informaþia con-tabilã ºi, profitând de flexibilitate, sealeg acele metode de mãsurare ºi infor-mare ce permit transformarea docu-mentelor de sintezã din ceea ce ele artrebui sã fie în ceea ce îºi doresc ma-nagerii; totodatã, reprezintã procesulprin care tranzacþiile sunt structurate deasemenea manierã încât sã permitãobþinerea rezultatului contabil dorit.

Potrivit opiniei profesorului NicolaeFeleagã, contabilitatea creativã are

drept obiectiv „fondarea structurii finan-ciare ºi a performanþelor întreprinderii”,profesioniºtii contabili, printr-un excesde ingeniozitate, reuºind sã realizeze„aranjamente” demne de invidiat, pen-tru a maximiza câºtigul pe acþiune, pen-tru a îmbunãtãþi lichiditatea sau pentrua minimiza rata îndatorãrii financiare6.

Simpla inventariere a câtorva opinii for-mulate în acest domeniu conduce la ocertitudine: contabilitatea creativã adevenit o realitate ºi în acelaºi timp oprovocare pentru profesia contabilã.

Delimitãri conceptuale, factori

determinanþi ºi conexiuni privind

contabilitatea creativã ºi frauda

Plecând de la premisa cã în decursultimpului, începând cu Luca Paciolo,contabilitatea a fost tratatã ºi ca o artã:„arta de a falsifica sau truca un bilanþ”(Jean-Jérôme Bertolus); „arta de a secalcula beneficiile” (Maryvonne Lig-non); „arta de a prezenta un bilanþ”(Isabelle Gounin); „arta de a creaprovizioane” (Didier Pourqueri)7, tre-buie totuºi evidenþiatã distincþia dintrecontabilitatea creativã ºi fraudã.

În opinia noastrã, contabilitatea creativãimplicã o adaptare a practicilor conta-bile la specificul firmei ºi la evoluþia ac-tivitãþii întreprinderii, eventual, o specu-lare a lipsei, ambiguitãþii ºi flexibilitãþii

normelor. Frauda semnificã o încãlcareclarã ºi deliberatã a reglementãrilor ºiprincipiilor contabile, care intrã sub inci-denþa ilegalitãþii. Atât contabilitatea cre-ativã, cât ºi încãlcarea voluntarã a legiisunt determinate de situaþii de dificul-tate financiarã cu care se confruntãîntreprinderea sau de dorinþa manage-rilor de a obþine mai mult prin înºelã-ciune sau inducere în eroare. Prinurmare, frauda este acþiunea de rea-credinþã prin care se încalcã legea, arecaracter negativ, în timp ce contabili-tatea creativã respectã legea, dar nu ºispiritul ei. Din abordãrile menþionatereþinem cã, spre deosebire de fraudã,contabilitatea creativã este aparent le-galã, având ca obiectiv crearea uneiimagini distorsionate a companiei, pre-zentând-o mai prosperã, mai atractivã,inducând în eroare investitorii.

Indirect, Directiva a IV-a ne permite sãînþelegem cã, în anumite condiþii, con-tabilitatea creativã este un instrumentpentru obþinerea imaginii fidele prin pre-cizãrile: „atunci când aplicarea uneinorme contabile nu este suficientã pen-tru a da o imagine fidelã, în anexe tre-buie sã fie furnizate informaþii comple-mentare” ºi „dacã într-un caz excepþio-nal, aplicarea unei norme contabile seconsiderã necorespunzãtoare pentru ada o imagine fidelã a patrimoniului, a si-tuaþiei financiare sau a rezultatului, tre-buie sã se facã derogare de la aceastãnormã”. Astfel, contabilitatea creativãare un dublu rol. Pozitiv, atunci cândajutã la îndeplinirea criteriului de ima-gine fidelã ºi negativ asupra realizãriiimaginii fidele dacã flexibilitatea pe careo permit normele contabile este folositã

Contabilitatea creativã

2 Feleagã N., Malciu L., Politici ºi opþiuni contabile, Editura Economicã, Bucureºti, 2002, p. 389.3 Trotman M., Comptabilité britannique, mod d’emploi, Editura Economica, Paris, 1993.4 Colasse B., Contabilitate generalã, traducere din limba englezã, Editura Moldova, Iaºi, 1995.5 Naser K., Creative financial accounting: its nature and use, Prentice Hall, 1993.6 Feleagã N., Prefaþã la lucrarea, Molciu L., Contabilitate creativã, Editura Economica, Bucureºti, 1999, p. 10.7 Ionescu Cicilia, Contabilitatea în faþa provocãrilor ingineriilor financiare, http://store.ectap.ro/articole/102.pdf.

Page 52: AF 2 2012.qxd

50

Cercetare

Audit Financiar, anul X

pentru realizarea unor raportãri înfavoarea unui numãr restrâns de utiliza-tori ai informaþiei contabile, în detrimen-tul majoritãþii acestora.

Sistemul contabil continental considerãcontabilitatea creativã un impediment înrealizarea imaginii fidele, fiind o prac-ticã înºelãtoare ºi nedoritã. Sistemulanglo-saxon constatã în esenþa con-tabilitãþii creative nevoia acesteia de a fiîn pas cu evoluþiile economice, socialeºi juridice. Problema fraudei este tratatãdetaliat în Standardul Internaþional deAudit (ISA) 240 - Responsabilitãþileauditorului privind frauda în cadrul unuiaudit al situaþiilor financiare, cu aplica-bilitate de la 15 decembrie 2009. Punc-tual, standardul menþionat face distinc-þia între fraudã ºi eroare, descriind celedouã tipuri de fraudã relevante pentruauditor, respectiv prezentãrile eronatecare rezultã fie din însuºirea necuvenitãa activelor, fie din raportarea fraudu-loasã. Aceeaºi reglementare precizea-

zã responsabilitãþile celor însãrcinaþi cuguvernanþa ºi ale celor din conducereaentitãþii cu privire la prevenirea ºidetectarea fraudei, inclusiv limita unuiaudit în contextul fraudei. Literatura despecialitate prezintã factorii determi-nanþi ai fraudelor financiare sub formaunui triunghi al fraudei, denumire atri-buitã de cãtre Donald Cressey, mem-bru al ACFE (Association of CertifiedFraud Examiner), într-un studiu dincadrul anilor 19508.

Frauda se regãseºte sub forma rapor-tãrii financiare frauduloase sau detur-nãrii de active. Indiferent de modul decomitere a fraudei, existã o serie destimulente, presiuni, oportunitãþi saumotivaþii care determinã participantul laviaþa economicã sã recurgã la o aseme-nea abordare. Raportarea financiarãfrauduloasã implicã denaturãri intenþio-nate, inclusiv omiterea de sume sau deprezentãri în situaþiile financiare, menitesã-i inducã în eroare pe utilizatorii aces-

tora, sã le influenþeze percepþia asupraperformanþelor ºi profitabilitãþii întreprin-derii9, în timp ce deturnarea de activepresupune însuºirea necuvenitã a ac-tivelor prin furt, fiind adesea însoþitã deînregistrãri sau documente false, pentruascunderea faptului cã bunurile respec-tive lipsesc.

Conform opiniei mai multor autori,fraudele nu au nimic creativ, întrucâtpractica opþiunilor contabile existã demultã vreme ºi nu constituie contabili-tate creativã. Subiectivitatea inerentã aevaluãrii este de neocolit ºi existã din-totdeauna, în timp ce numai câteva din-tre mecanismele financiare genereazão veritabilã contabilitate creativã. Ca-racterul distinctiv al contabilitãþii, con-cluzioneazã autorul francez, þine deimaginaþia contabilã pusã în operã pen-tru a traduce inovaþiile juridice, econo-mice ºi financiare, pentru care nuexistã, la data lansãrii lor, soluþii con-tabile normalizate, precum ºi de faptulcã montajele ce decurg din aceastãinginerie financiarã sunt iniþiate înfuncþie de incidenþa lor asupra bilanþuluiºi rezultatului întreprinderii.

Putem vorbi ºi despre psihologia per-sonajului predispus la frauda financiarã.Constatãm astfel cã, de obicei, pentruca o persoanã sã comitã o fraudã, tre-buie sã existe anumite circumstanþefavorizante. Poziþia angajatului în între-prindere reprezintã fãrã îndoialã o pre-misã importantã. Astfel, deþinerea uneifuncþii la un nivel înalt, care oferã atri-buþii ºi responsabilitãþi pe mãsurã, ca-pacitatea de a controla o mare parte dinpersonal, inclusiv din tranzacþiile des-fãºurate de companie, constituie o con-juncturã favorabilã pentru producereafraudei. Iatã de ce, majoritatea fraude-

8 Sinegleton T., Sinegleton A., Bologna J., Lindquist R., Fraud Auditing and Forensing Accounting, Ediþia a 3-a, John Wiley & Sons, New Jersey, 2006,p. 8.

9 ISA 240 – Responsabilitãþile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaþiilor financiare, în Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºiControl de Calitate. Audit financiar 2009, Coeditare CAFR-Editura IRECSON, Bucureºti, 2009, p. 177.

Page 53: AF 2 2012.qxd

512/2012

lor sunt comise de cãtre directori, înmod direct, dar ºi indirect, atunci cândaceºtia îi determinã pe subalterni sãînfãptuiascã fraudele. Autorul fraudeitrebuie sã fie un om care dispune decapacitãþi intelectuale superioare, expe-rienþã, creativitate, culturã generalã ºide specialitate. De asemenea, el tre-buie sã deþinã cunoºtinþe detaliate des-pre activitatea întreprinderii, desfãºura-rea controalelor ºi auditului intern, inclu-siv eventuale carenþe ale acestora. Celcare comite frauda se distinge prin in-ventivitate, are un orgoliu puternic,încredere solidã în propria persoanã ºidorinþa de a se autodepãºi. Este ambi-þios, atras de aventurã ºi situaþii riscan-te, are capacitatea de a minþi fãrã limite,de a convinge ºi domina alþi angajaþipentru a-l sprijini sã mascheze acþiunileilegale. Fãrã îndoialã, nu este genul depersoanã care sã clacheze din cauzastresului sau sã-ºi facã prea multe pro-cese de conºtiinþã10.

Companiile implicate în scandalurile fi-nanciare de proporþii, cum ar fi Enron,Arthur Andersen, Parmalat, WorldCom,aveau cel puþin douã aspecte esenþialeîn comun, un exemplu de guvernanþãcorporativã eºuat prin fraudã ºi îmbo-gãþire, precum ºi numeroase abuzurimascate prin contabilitate11. Din punctulde vedere al consecinþelor, avem de-aface cu o similitudine între fraudã ºicontabilitate creativã, care constã îndeprecierea informãrii corecte ºi con-forme cu realitatea, în ambele situaþii.

Analizã comparativãîntre contabilitatea

creativã ºi fraudãLiteratura de specialitate, studiile lanivel naþional ºi internaþional, inclusivreglementãrile în domeniu ºi con-statãrile proprii, ne permit sã prezentãm

în sintezã o paralelã între contabilitateacreativã ºi frauda financiar-contabilã(Tabelul 1).

Motivaþii ºi factorigeneratori de

inginerii contabileContabilitatea creativã este cunoscutãºi sub numele de „inginerie contabilã”întrucât poate fi asimilatã cu activitateade creaþie, de proiectare, de cercetare,de conducere a „procesului tehnologic”de cãtre profesioniºtii contabili, din carerezultã „imaginea favorabilã” sau ide-alã, doritã de companie. Noþiunea„inginerie contabilã” creeazã iluzia uneisituaþii mai favorabile a poziþiei financia-re ºi a performanþelor companiei. Laacest nivel, ingineria contabilã a condusla un numãr de scandaluri financiare ºila propuneri de „reforme contabile”.

Contabilitatea creativã

10 Horomnea E., Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme, Ediþia a 2-a, Editura TipoMoldova, Iaºi, 2011, p. 243.11 Moberg D., Romar E., WorldCom, Http://www.scu.edu/ethics/dialogue/candc/cases/worldcom.html.

Page 54: AF 2 2012.qxd

52

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 55: AF 2 2012.qxd

532/2012

Principalele motivaþii, precum ºi cei maiimportanþi factori generatori care stau labaza contabilitãþii creative sunt prezen-tate în Tabelul 2.

Efectele utilizãrii contabilitãþii creativeasupra întreprinderii sunt sintetizate înFigura 2.

Practicile de contabilitate creativã suntdestul de numeroase ºi complexe.Adeseori ele rãmân nedescoperite, fiind

dificil de sesizat cosmetizarea adevãru-lui din situaþiile financiare. Creativitateaeste un act ingenios ºi un atu, asigu-rând avantaje competitive pentru fir-mele care se bucurã de ea.

Pentru exemplificarea modului în careadevãrul contabil poate fi manipulat ºiprezentat în concordanþã cu anumiteinterese, cu ajutorul contabilitãþii crea-tive, vom lua cazul stocurilor. Tehnicile

de contabilitate creativã sunt de fapttehnici de manipulare a performanþelorunei entitãþi pentru ca aceasta sã atingãun anumit nivel.

Conform IAS 2, costul de achiziþie alstocurilor trebuie sã cuprindã preþul decumpãrare, taxele de import ºi alte taxe(cu excepþia acelora pe care entitatea lepoate recupera ulterior de la autoritãþilefiscale), costurile de transport, manipu-

Contabilitatea creativã

Page 56: AF 2 2012.qxd

54

Cercetare

Audit Financiar, anul X

lare ºi alte costuri care pot fi atribuitedirect achiziþiei de produse finite, mate-riale ºi servicii.

Reducerile comerciale, rabaturile ºi alteelemente similare trebuie deduse pen-tru a determina costul de achiziþie.Informaþiile contabile pot fi manipulateprin includerea sau neincluderea în costul de achiziþie a anumitor cheltu-ieli.

Exemplu: O entitate achiziþioneazãmãrfuri, purtãtoare de urmãtoarele cos-turi:

- Preþ de cumpãrare – 15.000 lei;

- Cheltuieli de manipulare – 1.000 lei;

- Cheltuieli de transport – 2.000 lei.

Veniturile obþinute în urma vânzãriiacestora sunt de 40.000 lei.

Opþiunea de a include sau nu anumitecheltuieli, cum ar fi cele de manipulare,în costul de achiziþie al mãrfurilor, ducela rezultate contabile diferite (Tabelul 3).

Observãm cã în situaþia b, când seopteazã pentru neincluderea cheltu-ielilor de manipulare în costul de achiz-iþie, rezultatul contabil este cu 2.000 leimai mare decât în situaþia a, când seopteazã pentru încorporarea lor. Dacãmanagementul firmei este interesat deprezentarea unei situaþii cât mai bunepentru a câºtiga încrederea ºi partene-riatul furnizorilor, creditorilor, clienþilor,investitorilor, va proceda ca în situaþiab. Dacã doreºte sã se sustragã impo-zitelor ºi taxelor fiscale, va aborda situ-aþia a, care conduce la un rezultat maimic ºi, implicit, la un impozit mai mic.

Constatãm astfel cã, în funcþie de inte-resele societãþii, performanþele pot fimodelate ºi prezentate diferit. Dacãfirma se aflã într-o situaþie dificilã, vaopta pentru prezentarea unei poziþii maibune pentru a-ºi liniºti utilizatorii infor-maþiilor contabile, iar dacã deþine o po-ziþie favorabilã ºi are relaþii bune cupartenerii comerciali, interesul manage-rului va fi de a-ºi diminua sarcina fiscalã.

Tot aici mai putem vorbi despre costulde achiziþie ºi vânzarea mãrfurilor subacesta. Potrivit art. 17 al O.G. nr.99/2000, este interzis oricãrui comer-ciant sã ofere sau sã vândã produse înpierdere. Vânzarea la un preþ mai micdecât costul de achiziþie se poate efec-tua doar în unele cazuri, prezentateexplicit în lege. O societate poate fiinteresatã la un moment dat de vân-zarea sub preþ, pentru o perioadãscurtã de timp, pentru a obþine imediatdisponibilitãþi bãneºti sau pentru aatrage clienþii. Potrivit legii, nu este per-mis sã procedeze astfel.

Continuând analiza pe exemplul luat,sã presupunem cã întreprinderea aachiziþionat 1.000 unitãþi de produs finit,

Page 57: AF 2 2012.qxd

552/2012

la un preþ de 18.000 lei, în situaþia a ºide 16.000 lei, în situaþia b. Costul deachiziþie în situaþia a este de 18 lei/uni-tate ºi de 16 lei/unitate în situaþia b. Înconcluzie, dacã se opteazã pentru nein-cluderea cheltuielilor de manipulare încostul de achiziþie, pe lângã rezultatulcontabil mai mare obþinut, se poatevinde ºi la un preþ mai mic decât costulde achiziþie, de 16 lei/unitate, sub preþulpieþei, care trebuie sã fie cel puþin 18lei/unitate. Astfel, întreprinderea vaatrage clienþi, va vinde mai mult ºi vaobþine lichiditãþi bãneºti mai repede.

ConcluziiContabilitatea creativã, numitã ºi ingi-nerie contabilã, utilizeazã un ansamblude procedee ce au ca obiectiv modifi-carea nivelului rezultatului în vederea„cosmetizãrii” situaþiilor financiare, fãrãca cele douã obiective sã se excludãreciproc. Procedeele utilizate au labazã alegerile permise de reglemen-tãrile contabile ºi oportunitãþi deschisede ambiguitãþile ºi carenþele normelorcontabile. Faptul cã manifestarea con-tabilitãþii creative rezultã uneori dintr-oforþare deliberatã a raþionamentuluiprofesional, ne determinã sã apreciemcã aceastã abordare se aflã de cele maimulte ori la limita legalitãþii. Ea nu tre-buie încadratã în categoria fraudelor,întrucât practicile utilizate nu au dreptscop înºelãtoria, falsificarea documen-telor ºi inducerea în eroare a utilizato-rilor, ci în primul rând menþinerea între-prinderii pe piaþã ºi îmbunãtãþirea situ-aþiei acesteia.

Apreciem cã, în condiþiile actualei crizefinanciare, contabilitatea creativã repre-zintã o soluþie posibilã ºi pertinentã decombatere a falimentului, de obþinere aunor avantaje financiare care sã susþinãcontinuitatea. Este de preferat ca statulsã poatã încasa în continuare taxe,impozite ºi alte contribuþii aferente, în

detrimentul situaþiei în care veniturileobþinute de pe urma întreprinzãtoruluiar fi zero. Mai mult decât atât, într-oanumitã mãsurã datorãm perfecþio-narea artei contabile ingineriilor con-tabile ºi practicienilor.

Exemplele de fraudã sugereazã cãinformaþia contabilã este un instrumentcare poate fi manipulat de cãtre mana-geri datoritã alternativelor existente înalegerea anumitor politici contabile. Înacelaºi timp, este cunoscut faptul cãcele mai multe cazuri de fraudã au fostdescoperite ca urmare a verificãrilorexterne efectuate de auditori. Deaceea, în depistarea fraudelor contabiletrebuie sã creascã rolul auditorilor, ast-fel încât acestea sã fie depistate încãdin faza incipientã, înainte de a se pro-duce ºi nu atunci când este prea târziusau nu se mai poate constata decât fali-

mentul entitãþii. Sintagma „este maiuºor sã previi decât sã tratezi” ope-reazã ºi în planul validãrii informaþieicontabile. Rolul auditorilor nu este doarde a depista, ci ºi de a face cunoscutefraudele. Identificarea, evaluarea ºi pre-venirea riscului major din viaþa între-prinderii poate evita falimentul acesteiaºi, implicit, încãlcarea principiului conti-nuitãþii.

În fine, pentru efectele benefice asupravieþii întreprinderii, considerãm cãaceastã artã în aplicarea reglemen-tãrilor contabile meritã sã fie numitãcontabilitate creativã. Atunci când sco-pul urmãrit îl reprezintã frauda prin dis-torsionarea deliberatã a informaþiilorpuse la dispoziþia utilizatorilor putemvorbi despre o contabilitate nesincerã,inexactã, lipsitã de normele eticii ºideontologiei profesionale.

Contabilitatea creativã

Aceastã lucrare a fost realizatã cu sprijinul Fondului Social European din România,din cadrul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 (grant POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/78342/2010).

This work was partially supported by the European Social Fund in Romania, underthe responsibility of the Managing Authority for the Sectorial OperationalProgramme for Human Resources Development 2007-2013 (grant POS-DRU/88/1.5/S/47646).

Acknowledgements

Amat O., Blake J., Dowds J., The etichs of creative accounting, Economics Working Papers,http://www.econ.upf.edu/docs/papers/downloads/349.pdf, accesat la 27 octombrie 2011.

Burlaud A., Contabilitatea este o oglindã a societãþii, Revista „Audit Financiar”, nr. 1/2008.Capron M., Contabilitatea în perspectivã, Editura Humanitas, Bucureºti, 1994.Colasse B., Contabilitate generalã, traducere din limba englezã, Editura Moldova, Iaºi, 1995.Diaconu P., Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscalã, paradisuri fiscale, contabilitate cre-

ativã, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.Feleagã N., Malciu L., Politici ºi opþiuni contabile, Editura Economicã, Bucureºti, 2002.Feleagã N., prefaþã la lucrarea, Molciu L., Contabilitate creativã, Editura Economicã,

Bucureºti, 1999.Horomnea E., Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme., Ediþia a 2-a, Editura

TipoMoldova, Iaºi, 2011.Horomnea E., Dimensiuni ºtiinþifice, sociale ºi spirituale în contabilitate, Editura

TipoMoldova, Iaºi, 2010.

Bibliografie

Page 58: AF 2 2012.qxd

56

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Ionescu C., Contabilitatea în faþa provocãrilor ingineriilor financiare,http://store.ectap.ro/articole/102.pdf, accesat la 01 noiembrie2011.

Moberg D., Romar E., WorldCom, http://www.scu.edu/ethics/ dia-logue/candc/cases/worldcom.html, accesat la 04 noiembrie2011.

Naser K., Creative financial accounting: its nature and use, PrenticeHall, 1993.

Sinegleton T., Sinegleton A., Bologna J., Lindquist R., FraudAuditing and Forensing Accounting, Ediþia a 3-a, John Wiley &Sons, New Jersey, 2006.

Toma C., Calitatea informãrii financiar-contabile în contextul dez-voltãrii durabile, în volumul Validarea informaþiei financiar-con-tabile în contextul dezvoltãrii durabile, coordonat de GeorgescuI., Mironiuc M., Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi,2009.

Trotman T., Comptabilité britannique, mod d’emploi, EdituraEconomicã, Paris, 1993.

IFAC, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control deCalitate. Audit Financiar, Coeditare CAFR - Editura Irecson,Bucureºti, 2009.

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), EdituraCECCAR, 2009.

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), Normeoficiale emise la 1 ianuarie 2011, Partea A „Cadrul general con-ceptual ºi dispoziþii” ºi Partea B „Documente care însoþesc stan-dardele”, Editura CECCAR, Bucureºti, 2011.

Ordonanþa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea pro-duselor ºi serviciilor de piaþã, republicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, cu modificãrileºi completãrile ulteriore.

În atenþia membrilor CAFR, auditori financiari ºi membri stagiari

Pentru a veni în sprijinul auditorilor finan-ciari ºi a membrilor stagiari, CameraAuditorilor Financiari din România între-prinde o serie de activitãþi, pentru caremembrii Camerei, auditori ºi membri sta-giari achitã cotizaþia fixã anualã:- activitate internã pentru auditori: men-

þinerea în Registrul Auditorilor Finan-ciari, organizarea cursurilor anualeobligatorii, structurate, de pregãtireprofesionalã, publicarea ºi distri-buirea Revistei Audit Financiar aCAFR, alte activitãþi, evenimente ºimateriale în sprijinul membrilor.

- activitate internã pentru membri sta-giari: monitorizarea perioadei de sta-giu, organizarea programului anualde pregãtire profesionalã, alte activi-tãþi, evenimente ºi materiale în spriji-nul membrilor.

- activitate internaþionalã pentru auditoriºi membri stagiari: activitãþi desfãºu-rate de CAFR în calitate de membruIFAC, FEE, FIDEF, precum ºi colabo-rarea cu alte organisme internaþionaledin domeniu.

Anul 2012 aduce o schimbare în ceea cepriveºte organizarea programului de pre-

gãtire profesionalã. Astfel, cursurile depregãtire profesionalã structuratã pentruauditori ºi cursurile de pregãtire profesio-nalã pentru membri stagiari sunt organi-zate direct de cãtre CAFR ºi fac parte dinactivitãþile pe care Camera le desfãºoarãpentru membrii sãi ºi pentru care aceºtiaachitã cotizaþia fixã anualã.Rezultã deci cã, începând cu anul 2012,suma achitatã de cãtre auditorii financiariºi membrii stagiari, pentru cursurile obli-gatorii de pregãtire profesionalã, carepânã în prezent era achitatã la firmeleorganizatoare de cursuri, va fi inclusã încotizaþia fixã anualã. Motivarea acestei decizii a Consiliului,rezultã din faptul cã, începând cu anul2012, cursurile respective vor fi organizateexclusiv de CAFR.Pentru a veni în sprijinul membrilor,achitarea cotizaþiei fixe se va face în douãtranºe (tranºa a II-a prevãzutã a fi plãtitãpânã la 30 septembrie, aºa cum erau, dealtfel, plãtite ºi cursurile organizate pânã înanul 2011, inclusiv, la firme de audit agre-ate de Camerã). De asemenea, se poateobserva faptul cã suma care va fi achitatã

pentru cursuri nu va mai cuprinde TVA,aºa cum se plãtea pânã în anul 2011.

Începând cu anul 2012, potrivit HotãrâriiConsiliului Camerei nr. 262/24.11.2011,taxele ºi cotizaþiile pentru membrii CAFRse vor modifica astfel:- cotizaþia fixã anualã pentru auditori

financiari activi: 700 lei/an. Cotizaþiase achitã în douã tranºe:

Tranºa I - 400 lei pânã la31.03.2012

Tranºa II – 300 lei pânã la30.09.2012.

- cotizaþia fixã anualã pentru auditorifinanciari non-activi: 350 lei/an.Cotizaþia se achitã în douã tranºe:

Tranºa I - 200 lei pânã la31.03.2012

Tranºa II – 150 lei pânã la30.09.2012.

- cotizaþia fixã anualã pentru monito-rizarea activitãþii de pregãtire prac-ticã a membrilor stagiari - 550lei/an.

Prevederile privind modul de calcul al cotizaþiei variabile rãmân nemodificate.Pentru mai multe detalii referitoare la cotizaþiile ºi tarifele membrilor Camerei, vã rugãm sã consultaþi Hotãrârea

nr. 262/24.11.2011 privind aprobarea cotizaþiilor ºi taxelor pentru membrii CAFR ºi pentru membrii stagiari înactivitatea de audit financiari, publicatã pe site-ul Camerei sau sã ne contactaþi la telefoanele: 021.319.14.82,

0749.011.145, 0749.011.146 ºi pe e-mail [email protected], [email protected].

Page 59: AF 2 2012.qxd
Page 60: AF 2 2012.qxd