Informaţii

�

�

Participarea CAFR la Consiliul anual IFAC

Seminarii tehnice pe probleme de IFRS

În perioada 14-15 noiembrie 2012 a avut loc la Cape Town,Africade Sud, Consiliul anual al Federaţiei Internaţionale a Contabililor,IFAC, la care Camera Auditorilor Financiari din România, mem-bru cu drepturi depline al acestei prestigioase organizaţiiinternaţionale a profesiei, a fost reprezentată de preşedintelesău, prof. univ. dr. .Cu începere din noiembrie 2012, preşedintele adjunct al IFAC,

, din Noua Zeelandă, a fost ales preşedinte, pentruun mandat de doi ani, ce va lua sfârşit în noiembrie 2014. WarrenAllen a fost membru al Board-ului IFAC timp de 6 ani, fiind alespreşedinte adjunct în 2010, calitate în care a fost preşedinte alComitetului de Planificare şi Finanţe. Este director executiv şipartener pensionat al Ernst & Young Noua Zeelandă şi fostpreşedinte al Institutului Contabililor Autorizaţi din Noua Zeelan-dă. A făcut parte din Comitetul de Educaţie al IFAC (în prezentConsiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie, IAESB)timp de peste 10 ani, fiind preşedintele acestuia între 1998-2004.Consiliul IFAC a aprobat numirea , din Statele Unite,în poziţia de preşedinte adjunct, pentru un mandat de doi ani,preluând, totodată, funcţia de preşedinte al Comitetului dePlanificare şi Finanţe. Ea face parte din Board-ul IFAC din 2007,prezidând Comitetul de Guvernanţă şi Audit. Dna. Kirtley estedirector non-executiv al US Bancorp, Papa John's InternationalInc. şi ResCare Inc. A fost, de asemenea, preşedinte al Institu-tului Contabililor Publici Autorizaţi din America (AICPA) şi alConsiliului de Examinare AICPA. În urma şedinţei din acest an,doi membri asociaţi au obţinut calitatea de membri cu drepturidepline: Asociaţia Tehnicienilor Contabili din Marea Britanie şiInstitutul Contabililor Publici Autorizaţi din Mongolia, iar 6organisme profesionale au fost votate drept membri asociaţi:Institutul Contabililor Autorizaţi din Albania, Asociaţia Naţională aContabililor din Nigeria, Institutul Auditorilor Profesionişti dinRusia, Ordinul Naţional al Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din Togo, Institutul Contabililor Publici Autorizaţi dinRuanda şi Ordinul ContabililorAutorizaţi din Portugalia.

La 29 noiembrie 2012 Camera Auditorilor Financiari dinRomânia şi Association of Chartered Certified Accountants(ACCA) – Biroul din România au organizat în sala Amfiteatrudin cadrul Institutului Naţional de Statistică Bucureşti unseminar tehnic pe probleme de IFRS, la care au participatpeste 150 de auditori financiari.

În deschiderea manifestării, reprezentatul Camerei AuditorilorFinanciari din România, dr. , vicepreşedinte alConsiliului CAFR, a adresat în numele Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din România călduroase urări de salut celorprezenţi la acest seminar destinat auditorilor financiari şi axat peimplementarea şi aplicarea IFRS. În acest context, a mulţumitACCA-Biroul reprezentativ din Europa de Sud-est pentru ideea şisuportul acordat în vederea organizării acestei importantereuniuni profesionale, a doua din acest an, prima desfăşurându-se în luna aprilie având ca temă

, ambele fiind organizate în cooperare decătre cele două organisme profesionale, respectiv, ACCA şiCAFR. Cele două seminarii s-au adresat auditorilor financiari,

costurile şi logistica fiind asigurate de organizatori, nefiind nece-sară o contribuţie financiară din partea participanţilor. CameraAuditorilor Financiari din România apreciază, în mod deosebit,excelentele relaţii de colaborare cu ACCA şi, respectiv, cu BiroulACCA din ţara noastră. Reprezentatul ACCA România în Aduna-rea Generală ACCA, s-a referit la importanţaseminarului tehnic pe probleme de IFRS şi a trecut în revistă oserie de activităţi desfăşurate în comun cu Camera AuditorilorFinanciari din România care atestă buna colaborare profesionalăexistentă cu Camera Auditorilor Financiari din România, mani-festată şi cu prilejul organizării acestei acţiuni. În acest sens,reprezentantulACCAa transmis mulţumiri preşedintelui CamereiAuditorilor Financiari din România prof. univ. dr. şiechipei care a lucrat la pregătirea seminarului, fără de care nu arfi fost posibilă organizarea acestei manifestări profesionale.Au susţinut prelegeri: Georgeta Petre, director Direcţia Legislaţieşi Reglementări Contabile MFP, vicepreşedinte al CAFR –„ ”;Cristina Guţu, FCCA Senior Finance Trainer la BPP ProfessionalEducation – „

”; , ACCA – Senior Trainer laGlobaltraining Intercollege – „

; , ACCA - The Academy at PwC – „” – IAS 12 – (cele două părţi au acoperit

temele:

) şi ,FCCA– Senior Trainer Consultant la ExP Group, - „

”.La 28 noiembrie 2012, la Athenee Palace Hilton Bucureşti,ACCA România a organizat un eveniment tehnic cu tema –„

În spiritul bunei colaborări între ACCA şi Camera AuditorilorFinanciari din România, la acest eveniment au fost invitaţi să iaparte şi auditorii financiari, membri CAFR. Lectori au fost

director Raportare Corporativa la ACCA şi, Senior Economic Analist la ACCA,

conducător al programului de cercetare alACCA.În cadrul manifestării au fost detaliate ultimele tendinţe aleStandardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS),precum şi problema, pe scară largă, a întârzierii efectuării plăţilorşi modul în care companiile se pot apăra împotriva ei. Discuţia s-abazat pe cercetările ACCA privind modul în care companiile micigestionează creditele. S-a evidenţiat rolulprivind întârzierea efectuării plăţilor, pe care statele membretrebuie să o transpună în legislaţia naţională p nă la 16 martie2013 şi s-a analizat modul în care companiile încearcă să rezolveproblema întârzierii efectuării plăţilor. Sesiunea s-a încheiat cu oscurtă discuţie asupra eforturilor la nivel UE pentru a promovafacturarea electronică (e-invoicing), ca parte a soluţiei laproblema întârzierii efectuării plăţilor.

Horia Neamţu

Georgeta Petre

Cristina Guţu,

Horia Neamţu

Mirela Păunescu

Cristina Penaa doua parte

Gabriela Sasu

Actualizări IFRS & Directiva privind întârzierea efectuăriiplăţilor, E-invoicing”.

Richard Martin,Emmanouil Shizas

noii Directive UE

â

Warren Allen

Oliviei Kirtley

„Auditarea proiectelor finanţatedin fonduri structurale”

Cadrul legal privind întocmirea situaţiilor financiare IFRS

Cadrul general conceptual pentru raportarea finan-ciară (Scop şi statut, Domeniul de aplicare, Obiectivul raportăriifinanciare cu scop general, Caracteristici calitative aleinformaţiilor financiare utile). Prezentarea situaţiilor financiareIAS 1 (Obiective, Domeniul deAplicare, Situaţii financiare, Struc-tură şi conţinut

Impozitul pe profit – IAS 12 –Impozitul

pe profitIntroducere; Ce urmăreşte standardul şi diferenţa de

abordare faţă de modul de recunoaştere a impozitelor înRomânia; Principalele noţiuni definite de IAS12; Diferenţetemporare impozabile şi deductibile; Recunoaşterea activelor şidatoriilor privind impozitul anual amânat

Actualizări aleIFRS aplicabile din ianuarie 2013

�

�

primaparte

Publicaţie recunoscută de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusă în platforma editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48;

E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaProf. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris Prof. univ. dr. Tatiana DĂNESCU, prorector, Universitatea „Petru Maior”, Târgu MureşProf. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel,

Marea BritanieProf. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie Prof. univ. dr. Allan HODGSON, The University of Queensland, AustraliaProf. univ. dr. Emil HOROMNEA, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiProf. univ. dr. Dumitru MATIŞ, decan, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, BucureştiProf. univ. dr. Ion MIHĂILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", PiteştiProf. univ. dr. Ana MORARIU, ASE, BucureştiProf. univ. dr. Vasile RĂILEANU, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune - ASE BucureştiProf. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUAProf. univ. dr. Ioan TALPOŞ, preşedintele Senatului, Universitatea de Vest din TimişoaraProf. univ. dr. Eugeniu ŢURLEA, directorul Departamentului de contabilitate, audit, analizã şi informaticã de gestiune,

ASE BucureştiAcademician Iulian VĂCĂREL, Academia Română

Director ştiinţific: Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor şef: Cristiana RUS

Colectiv redacţional: Marina ANTOFIE, Alexandra COMĂNESCU, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ŞTEFĂNUŢ, Angela TUDORSecretar de redacţie: Cristina RADU

Prezentare grafică şi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio nal nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate în revistă.

Cercetare

IntroducerePentru realizarea acestui studiu com-parativ am ales Spania, deoarece eaeste o ţară membră a Uniunii Euro pe -ne cu mai multă tradiţie în audit decâtRomânia. Chiar dacă nivelul actual de dezvolta-re economică al celor două ţări estefoarte diferit, ea poate reprezenta pen-tru România un model de postaderarela U.E. Intrarea Spaniei în Comunitatea Euro -peană în anul 1986 a influenţat funda-mental economia acestei ţări. Trans -for marea din punct de vedere social şieconomic cu adevărat spectaculoasăcare s-a produs a demonstrat că Spa -nia a utilizat foarte bine cele douădecenii postaderare. Politicile socialeşi macroeconomice urmate de cătreautorităţile spaniole reprezintă unmodel util. Activitatea auditorilor financiari dinaceastă ţară a avut o influenţă pozitivăasupra dezvoltării economice. Infor -ma ţiile financiare auditate au oferit oimagine fidelă, utilizatorii pu tând luadecizii viabile pe baza lor şi contri-buind astfel la progresul economic şisocial.Acest tip de studii comparative eraucaracteristice ţărilor anglo-saxone(Anglia şi SUA), dar astăzi ele s-auextins în toate ţările Europei deoarecepermit atingerea unei mai bune con-vergenţe între acestea. Realizarea unor astfel de studii repre-zintă o necesitate în ţările europene.Ele ajută la îmbogăţirea teoriei auditu-lui financiar, la descoperirea de dife-renţe şi similitudini sau la identificareaunor răspunsuri la problemele acesteiprofesii.

31/2013

Evoluţia şiperspectivele pieţeide audit financiar în România şi Spania

* Drd., Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, România, în cotutelă cu Universitatea Lleida, Spania

A Comparative Study Regarding theEvolution and Perspectives of the Financial Audit Market in Romania and Spain The structure of the audit markets in Romania and Spain has evolved on a free mar-ket, under the pressure of the political events, economical ones, and asking andoffers of the audit services.The objective of this research was represented by the realization of comparativeanalyzes on the evolution and structure of the financial audit market in Romania andSpain and also of the immediate development perspectives. In the first part of thepaper was analyzed the evolution and structure of the financial audit market in Spainstarting the law of the financial audit up to present, and then the one in Romania.Then it was realized a comparative study between the two countries, as the resultbeing drawn conclusions and made proposals of modeling the audit market accord-ing to the present economical events. It is interesting to analyze the impact of theEuropean integration process on the auditor and the audit firms in different coun-tries, and also the impact of the new, present economic context dominated by theworld economic crises.

Key words: the structure of the audit market, compulsory audit, voluntary audit,active auditors, non-active auditors, audited firms

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: structura pieței de audit, audit obligatoriu, audit voluntar, auditori activi,auditori nonactivi, firme auditate

Ioana Iuliana POP (GRIGORESCU)*

Abstract

Studiu comparativ

Cercetare

4 Audit Financiar, anul XI

Metodologia cercetării ştiinţifice

Am folosit o metodă de cercetaremixtă, care îmbină cercetarea calitativăcu cea cantitativă. Comparaţia esteprezentă de-a lungul întregii lucrări.Datele au fost preluate din bazele dedate electronice ale Camerei AuditorilorFinanciari din România şi ale Insti tu -tului de Contabilitate şi Audit dinSpania şi au fost combinate, compara-te şi analizate în cadrul unor tabele,reflectând evoluţia şi structura pieţei deaudit financiar în cele două ţări.

Evoluţia pieţei de audit financiar

în SpaniaPentru a putea înţelege mai bine situa-ţia actuală a auditului în Spania trebuiesă avem în vedere evenimentele trecu-te, putând observa în acest fel evoluţiaparcursă. Cañibano spunea că „dezvol-tarea auditului este intim legată de ţări-le democratice dezvoltate ce opereazăîn sistemul economiei de piaţă”.În anul 1986 Spania devine membră aUniunii Europene. Până la apariţia pri-mei Legi de Audit, în anul 1988, înSpania coexistau câteva organizaţii încare erau înscrişi profesioniştii auditori.După apariţia primei Legi de Audit s-aprodus un fenomen care merită amintit.Profesioniştii care efectuau misiuni deaudit în anii anteriori promulgării aces-tei legi, pentru a putea continua aceas-tă activitate erau obligaţi să fie înregis-traţi în ROAC - Registrul Oficial al Au di -torilor (Registro Oficial de los Au ditoresde Cuentas). Pentru aceasta trebuiausă treacă un examen de aptitudini or -ga nizat de ICAC (Institutul de Conta -bilitate şi Audit din Spania). Cu toate că

s-a realizat un serios proces de selec-ţie (numărul persoanelor înscrise pen-tru a primi autorizaţia de auditor a fostaproape de 60.000), s-a produs o ade-vărată avalanşă de persoane care auobţinut permisul de a practica auditul.Numărul auditorilor înscrişi în ROAC înanul 1990 a fost de 13.468 persoane.Aşa cum arată datele publicate deICJCE (Instituto de Censores Juradosde Cuentas de España) în GhidulOficial din 1980, numărul cenzoriloractivi din anul 1970 era de 900, cifrăcare vine în contradicţie puternică cucifra anului 1990.Pentru anii următori evoluţia număruluide auditori înscrişi în ROAC a fost dupăcum rezultă din Tabelul 1.În Spania, în conformitate cu Re gu la -mentul care dezvoltă Textul Revizuit alLegii Auditului Financiar, aprobat prinReal Decretul 1517/2011, art. 28(1),auditorii activi „ejercientes” pot efectuamisiuni de audit, au drept de semnătu-ră şi sunt responsabili pentru misiunilede audit realizate. Ei pot acţiona în cali-tate de auditori individuali, ca societăţide audit sau ca auditori care au primitautorizarea expresă de a semna înnumele unei firme de audit.În conformitate cu art. 28(4) al aceluiaşiact normativ, auditorii nonactivi „nonejercientes” sunt auditorii înscrişi înROAC dar care: nu desfăşoară activităţi de audit în

nume propriu, ca auditori indepen -denţi;

nu sunt asociaţi ai unei firme deaudit;

nu prestează servicii de audit pen-tru alţi auditori independenţi saufirme de audit;

nu pot semna rapoarte de audit; nu îndeplinesc oricare dintre cerin-

ţele cuprinse în Textul Revizuit alLe gii Auditului Financiar (TRLAC)care se referă la auditorii activi.

În mod normal, calitatea de auditor fi -nanciar nonactiv se solicită în scris, peproprie răspundere, Institutului de Con -tabilitate şi Audit din Spania.Dacă analizăm tabelul, observăm ocreş tere continuă a numărului total deauditori. Dacă în anul 1993 în ROACerau înregistraţi 14.369 auditori, în anul2010 numărul acestora urcă la 19.636.Problema este că numărul auditoriloractivi rămâne aproximativ constant,între 5.500 şi 5.800. Numărul auditori-lor nonactivi este foarte mare încă dinprimul an, iar creşterea număruluiacestora este cu adevărat spectacula-ră, acest fapt datorându-se următoa re -lor motive: multe firme care aveau obligaţia de

a se audita căutau serviciile celemai ieftine, ceea ce a determinat camulţi specialişti să se deplasezespre alte activităţi mai bine remu -nerate;

în această perioadă, literatura despecialitate specifică faptul că

Piaţa de audit financiar în România şi Spania

sancţiunile care se aplicau firmelorcare nu îndeplineau obligaţia de ase audita erau nesemnificative;

faptul că se căutau serviciile deaudit cele mai ieftine demonstreazăcă patronii nu cunoşteau importan-ţa muncii auditorului şi responsabili-tatea acestuia, nici valoarea adău-gată pe care aceştia o aduceau fir-melor. Aşadar, nu se căuta calitateaserviciilor, ci pur şi simplu se înde-plinea o obligaţie legală.

În aceste condiţii, firmele de audit exis-tente au trecut prin activităţi de divizaresau fuziune, reducând resursele uma -ne care lucrau în acest domeniu.Dintre auditorii activi unii lucrează caauditori independenţi, alţii s-au asociatîn firme de audit. Situaţia auditorilor ac -tivi care facturează din activităţi deaudit se prezintă în felul următor: în primii ani doar 20 - 30% din tota-

lul persoanelor fizice autorizate aefectua misiuni de audit au facturatasemenea activităţi, ceea ce estefoarte puţin;

procentul firmelor care au facturatdin activităţi de audit este mult mairidicat, începând de la 49% în anul1990 şi crescând până la 76% înanul 1992;

Începând cu anul 1993 proporţia factu-rărilor pentru auditorii persoane fizice

creşte la 50% - 60%, iar pentru firmelede audit între 80 - 90% .Este clar că piaţa de audit în Spania afost controlată încă de la început de fir-mele de audit. În acest procent al firme-lor de audit se includ şi firmele multina-ţionale, care acopereau aproape 70%din totalul facturărilor. Acestea funcţio-nau în Spania cu câţiva ani înainte deintrarea în vigoare a Legii Auditului nr.19/1988, aducând cu ele prestigiul in -ter naţional de care se bucurau.Fără îndoială, încă din primii ani ofertade auditori era absolut ireală şi dispro-porţionată cu numărul de misiuni deaudit din acea perioadă, cu toate că,începând cu anul 1991, numărul audi-turilor obligatorii a crescut considerabil.Situaţia misiunilor de audit realizate înprimii trei ani se prezintă aşa cumrezultă din Tabelul 2.Un lucru pozitiv care trebuie remarcateste creşterea semnificativă a număru-

lui de misiuni de audit realizate. Dacăîn anul 1990 s-au auditat doar un nu -măr de 7.021 de firme, în anul 1991numărul acestora a crescut la 24.646misiuni, iar în anul 1992 la 29.014 mi si -uni. Astfel se poate vedea incidenţa pecare a avut-o adoptarea Legii Au dituluiîn Spania şi stabilirea limitelor pentruauditul obligatoriu. De remarcat este şifaptul că numărul misiunilor de audit vo -luntar în aceşti trei ani este de apro -xima tiv 4000, o cifră destul de im -portantă.

Procesul de audit se consolidează înSpania în pas cu evoluţia procesului de„europenizareˮ şi cu creşterea econo-mică cu adevărat spectaculoasă care aavut loc în această ţară. În perioada1990-2009 numărul de firme care s-auauditat a crescut de peste 10 ori. Situ -a ţia numărului de firme care s-au au di -tat, clasificate în obligatorii şi vo lun tare,este aşa cum rezultă din Tabelul 3.

51/2013

Cercetare


Înainte de introducerea Legii nr. 19/1988 auditul în Spania era voluntar.Odată cu impunerea limitelor legaleobligatorii, firmelor li s-a impus o chel-tuială în plus. Dacă auditul voluntar acrescut numai de 4,5 ori, auditul obliga-toriu a crescut de aproape 18 ori. Cre -şterea cea mai puternică a avut loc înanul 1993. Se pare că firmele încep săconştientizeze importanţa auditului.Aşa cum am mai arătat, în primii ani secăutau serviciile de audit cele mai iefti-ne, iar unele firme recurgeau la activi-tăţi de divizare a activităţii pentru a nude păşi limitele obligatorii. Cu trecereatimpului mediul economic se dezvoltă,se mo der nizează şi îşi însuşeşte nouafilosofie. Firmele din Spania încep săexporte sau să facă afaceri cu alte fir -me im portante din străinătate care leso licitau informaţii economice reale, fi -dele. Ast fel, activitatea de audit capătăo tot mai mare importanţă şi căutare.

Chiar dacă procentul de creştere al au -ditului voluntar nu se apropie de cel alauditului obligatoriu, el reprezintă oproporţie ridicată, demnă de luat înconsiderare, şi anume între 20 şi 30%.Acest fapt demonstrează că se con-ştientizează importanţa muncii audito-rului şi că firmele se simt sprijinite, aju-tate când sunt în posesia unui raport deaudit care să confirme că datele furni-zate de ele sunt reale.Pentru a înţelege mai bine dimensiu-nea pieţei de audit din Spania credemcă este important să cunoaştem evolu-ţia numărului de firme auditate în toţiaceşti ani, după cifra de afaceri(Tabelul 4).Din acest tabel se pot trage câtevaconcluzii: firmele care au o cifră de afaceri

până la 6 milioane euro sunt consi-derate IMM-uri (PYMES). Ele re pre -

zintă aproape 40% din totalul firme-lor auditate din Spania, numărul lorcrescând din anul 1990 până înanul 2009 de 5,3 ori. Ele sunt con-siderate ca fiind cele mai afectatede obligativitatea auditului.

în ultimii 20 de ani în Spania numă-rul firmelor de dimensiuni foartemari (cu o cifră de afaceri de peste30 milioane de euro) a crescut deaproape 17 de ori.

Pentru a încheia analiza evoluţiei struc-turii pieţei de audit în Spania conside-răm că sunt interesante de remarcatîncasările percepute de către auditori şifirmele de audit în toţi aceşti ani, aşacum rezultă din Tabelul 5.Analizând acest tabel, putem observade fapt evoluţia profesiei de auditorfinanciar în Spania. Creşterea încasări-lor este semnificativă. Dacă în anul1990 încasările totale erau de 347


milioane euro, în anul 2010 ele au urcatla fabuloasa sumă de 739.491 milioaneeuro. Au crescut de peste 2000 de ori.Acest lucru oglindeşte extraordinaradezvoltare economică pe care a par-curs-o Spania în toţi aceşti ani post-aderare şi, totodată, importanţa pe carea obţinut-o profesia de auditor.De asemenea, putem spune că piaţade audit financiar din Spania este com-plet dominată de către firmele de audit,auditorii independenţi încasând o sumăde sub 10% din total. Aici intră bineîn-ţeles şi multinaţionalele, care au o im -por tanţă deosebită. Anul 1999 a fostanul decisiv în care firmele au luat su -pre maţia pieţei.Societăţile de audit sunt foarte impor-tante deoarece un auditor independentnu ar putea audita o firmă de mari di -mensiuni din cauza numărului de orenecesare şi a deplasărilor repetate pecare ar trebui să le facă. În plus, marilefirme de audit dau de lucru unui numărimportant de persoane care nu suntauditori.Numărul auditorilor activi, după cum sepoate observa, este în creştere, cutoate că se traversează o perioadă decriză economică şi foarte multe firme s-au închis. În acest moment nu dispu-nem de numărul firmelor de audit şi alauditorilor independenţi care au factu-rat, nici de valoarea facturărilor din anul2011 în Spania. Dar Jose Antonio Gon -zalo Angulo, fostul preşedinte al In -stitutului de Contabilitate şi Audit, de -clara anul trecut într-un interviu1 că dincauza crizei economice au dispărutmulte firme, acest lucru având repercu-siune şi asupra profesiei de auditor. Ela arătat că: „Facturarea, atât în cazul

auditorilor independenţi cât şi la socie-tăţile de audit, a scăzut”.În ceea ce priveşte situaţia Big Four înSpania, cele patru firme de audit îşiîmpart în exclusivitate piaţa firmelorcare cotizează la bursă (Ibex 35)2,Deloitte ocupând în acest sens primulloc, urmată de PricewaterhouseCoo -pers, KPMG şi Ernest&Young”3.O altă observaţie ar fi concentrareaunui număr important de auditori activiîn provincia Madrid (1173 auditori) şiBarcelona (761 auditori). Acest fapteste explicabil deoarece sunt provincii-le unde cele mai multe mari societăţi îşiau sediul social. Aceste două provinciiconcentrează 25% din auditorii activi,restul de 75% fiind repartizat destul deomogen pe tot teritoriul Spaniei.

Evoluţia pieţei de audit financiar

în RomâniaAuditul financiar se consolidează înRo mânia în pas cu evoluţia procesuluide reformă şi cu transformarea econo-miei româneşti într-o economie depiaţă asemănătoare cu cea a ţărilor dinUniunea Europeană.Începând cu anul 1993 apar în Româ -nia cabinetele de audit financiar careintră în componenţa grupului Big Four,după cum urmează: 1993 – Pricewater -houseCoopers, 1995 – Deloitte&Tou -che&Tomatsu, 1995 – KPMG, iar în1999 – Ernst&Young.În anul 1999 apare în România primulact normativ de transpunere a Direc ti -

velor Europene în legislaţia româneas-că şi anume O.U.G. 75/1999 privindactivitatea de audit financiar. Aceastăordonanţă înfiinţează Camera Audito -rilor Financiari din România şi Registrulauditorilor financiari şi stabileşte, toto-dată, condiţiile care trebuie îndeplinitede viitorii auditori financiari pentru aputea fi înregistraţi în amintitul registru. Astfel, în urma examenului de compe-tenţă profesională, în anul 2000 aparînregistrate în Registrul Auditorilor Fi -nanciari primele persoane fizice şi juri-dice. Evidenţa lor se ţine pe două ca -tegorii – membri activi şi membri non -activi, aşa cum rezultă din Tabelul 6.În conformitate cu Regulamentul Ca -me rei Auditorilor Financiari din Româ -nia, art. 31, persoanele fizice se împartîn active şi nonactive. Auditorii nonac-tivi sunt definiţi ca fiind acele persoanefizice înregistrate în Registrul Oficial alCAFR, care au solicitat pe proprie răs-pundere această calitate sau care nuau dreptul să exercite profesia deauditor financiar pentru că: au fost sancţionaţi disciplinar cu

suspendarea pe o anumită peri oa -dă de timp;

nu au îndeplinit condiţiile pentru ob -ţinerea vizei anuale;

îndeplinesc funcţii de control înMinisterul Finanţelor Publice;

se află într-o situaţie de incompati-bilitate prevăzută de o lege specia-lă.

Evoluţia numărului de auditori în Ro -mânia în anii 2000 – 2011 a urmat olinie continuă ascendentă. Astfel, pu -tem observa că în anul 2000 exista în

71/2013

1 http://auditoriaonline.blogcindario.com/2011/01/00006- la -auditoria-de-cuentas-el-servicio-publico-desconocido.htlm2 Bruselas propone la rotación obligatoria de las auditoras, Cinco días din 30.11.2011, http://www.cincodias.com/articulo/mercados/bruselas-propone-rotacion-obligatoria-auditoras/20111130cdscdsmer_21/3 Las ‘Big Four’ y Mazars dominan el Eurostoxx, publicat în Expansión din 26 iulie 2011, eng.mazars.es/.../69883/.../Las+Big+Four+y+Mazars-

+Expansion.pdf, 26 iulie 2011

Cercetare


România un număr de 470 de persoa-ne fizice înregistrate în Registrul Au -ditorilor Financiari al CAFR, iar în anul2011 numărul acestora ajunge la 4046.Aceasta reprezintă o creştere de apro-ximativ 9 ori. Creşterile cele mai impor-tante au avut loc în anii 2000-2001 şiapoi începând cu 2007, anul intrăriiRomâniei în Uniunea Europeană. Înanul 2007 se înregistrează în RegistrulAuditorilor Financiari 552 de persoane,în 2008 încă 331 de persoane, în anul2009 alte 585 de persoane, iar în anul2010 încă 516 persoane fizice. Este ocreştere susţinută de dorinţa de dezvol-tare economică, caracteristică perioa-delor de post-aderare ale ţărilor mem-bre U.E. Observăm o oarecare mode-rare în creştere pentru anul 2011.Din totalul numărului de persoane fiziceşi juridice active, nu toate au depusRaport de activitate şi nu toate au înre-gistrat venituri din activităţi de audit.Situaţia se prezintă în felul următor: auditorii persoane fizice, până în

anul 2008 au facturat numai în pro-porţie de 10-12%, iar în anii 2009 şi2010 au facturat în proporţie de a -proximativ 15%, ceea ce înseamnăfoarte puţin;

în cazul persoanelor juridice situaţiase prezintă mult mai bine, procentulde facturare fiind de peste 70%. În -

tre aceste firme se află şi multina-ţionalele, care au o influenţă foarteimportantă. De exemplu, Big Four„deţine circa 70% din piaţă, iar pri-mele 10 companii din Topul dupăve nituri au aproximativ 90% dinpiaţă”4. Din grupul Big Four fac parteîn continuare Pricewater house Coo -pers, KPMG, Deloitte şi Ernst&Young.

În ce priveşte concentrarea pieţei deaudit se poate observa un importantnumăr de auditori şi firme de audit înBucureşti, care concentrează peste45% din total. Acest lucru poate fi expli-cat de numărul mare de firme care îşiau sediul social în Capitala României.Alte puncte importante sunt Braşov,Cluj, Iaşi şi Prahova, care reprezintăîntr-un fel cele patru zone importanteale României – Centrul ţării, Transil va -nia, Moldova şi Muntenia. În rest, firme-le sunt repartizate destul de omogenpe toată suprafaţa României, depin-zând în principal de activitatea econo-mică desfăşurată în fiecare zonă.

Concluzii şi propuneri

Dacă analizăm situaţia evoluţiei numă-rului total de auditori activi, persoane

fizice şi juridice din cele două ţări,observăm că:l Numărul auditorilor activi persoane

fizice din Spania a rămas aproxima-tiv constant timp de 20 de ani, întimp ce numărul celor din Româniaa crescut în 10 ani de mai mult de10 ori.

l Numărul firmelor de audit în Spaniaîn cei 20 de ani post-aderare s-adublat, ajungând la peste 1300 defirme, iar în România a crescut în10 ani până la 951 de firme.

Aşadar, ritmul de creştere în Româniaeste mai alert, dar gradual, pe când celdin Spania a cunoscut o creştere bruta-lă în primul an, după care piaţa servicii-lor de audit s-a modelat în funcţie denecesităţi. Dacă comparăm numărul auditoriloractivi cu numărul auditorilor care înre-gistrează venituri din activităţi de auditîn cele două ţări, rezultatele sunt sur-prinzătoare:l În ultimii ani în Spania proporţia se

încadrează între 50 şi 60%, iar înRomânia aceasta este extrem descăzută şi ajunge abia în jurul a15%. Cu toate că, într-o estimareoptimistă, se presupune că econo-mia României va creşte, se va dez-volta, ea nu va putea ocupa toţi au -

4 Interviu cu Jan Glas, managing partner al firmei TPA Horwath România, http://www.zf.ro/companii/tpa-horwath-in-romania-este-loc-pentru-20-de-firme-de-audit-si-consultanta-8067413


di torii persoane fizice active. Aşa -dar, se prefigurează pentru aniiurmători o creştere a numărului deauditori persoane fizice nonactiveîn România. Acest fenomen se vamanifesta în continuare şi înSpania, în primul rând din cauzacrizei economice actuale.

l Procentul firmelor de audit activecare au facturat din activităţi deaudit este mult mai bun decât cel alpersoanelor fizice. În Spania aceas-tă proporţie este de peste 90%, iarîn România ajunge la peste 60%.Este previzibil ca şi în România săaibă loc fenomenul care a avut locîn Spania. Numărul firmelor de au -dit va creşte, în detrimentul persoa-nelor fizice. Acestea au avantajulcă, având un număr ridicat de an -ga jaţi, pot audita firme de mari di -mensiuni şi pot acoperi teritoriiîntinse.

Procentul scăzut al auditorilor persoa-ne fizice care au facturat din activităţide audit din România se datoreazănumărului scăzut de firme care au obli-gaţia să se auditeze, în comparaţie cualte ţări din U.E., în timp ce numărul deauditori activi este comparabil cu celdin ţările U.E. Aşa cum se poate obser-va din Tabelul 7, limitele obligatorii deauditare în România sunt mai ridicatedecât în Spania, cu toate că acesteapot fi atinse mult mai uşor în Spania.În plus, persoanele fizice nu au putereasă concureze cu marile firme de audit.Firmele care au obligaţia să se audite-ze preferă multinaţionalele, care vin încompetiţie cu experienţa şi cu renume-le lor. Chiar tarifele practicate de per-soanele fizice sunt cu 30 - 32% maimici decât tarifele practicate de firmelede audit. Acest lucru rezultă şi din Ra -portul privind activitatea desfăşurată în

anul 2010 de către Departamentul deMonitorizare şi Competenţă Profe sio -na lă, emis de Camera Auditorilor Fi -nan ciari din România, care publicănivelul onorariilor medii pentru anul2009 şi 2010. Persoanele fizice au avutun onorariu mediu în anul 2009 de 71de lei/oră, iar în anul 2010 de 79 lei/oră,faţă de firmele de audit care în anul2009 au avut un onorariu mediu de 101lei/oră, iar în anul 2010 de 116 lei/oră.

În România nu există un sistem centra-lizat unde firmele trebuie să comunice

dacă au fost auditate sau nu. În conse-cinţă, nu am reuşit să obţinem numărulfirmelor româneşti care au obligaţia săse auditeze, nici volumul auditurilorobli gatorii şi voluntare. Pentru a puteacompara volumul activităţii economicedin cele două ţări vom face o compara-ţie între PIB-ul Spaniei şi cel al Ro -mâniei, în ultimii 20 de ani.

După cum se poate observa, PIB-ulRomâniei, după anul 2007, reprezintădoar un procent de 11-12 % din valoa-rea PIB-ului Spaniei. Evoluţia econo-

91/2013

5 datos.bancomundial.org/indicador/NY.GDP.MKTP.CD

Cercetare


miei româneşti în următoarea perioadăeste un subiect fierbinte, pe marginealui fiind făcute atât scenarii optimiste,cât mai ales, pesimiste.Dacă luăm exemplul anului 2009, re -zultă că în Spania un număr de 1625de persoane fizice şi 1187 societăţi deaudit au auditat situaţiile financiare alefirmelor din această ţară, al căruiProdus Intern Brut este de 1455 miliar-de de dolari. În acelaşi, an în România,un număr de 408 persoane fizice şi 642societăţi de audit (sub 40% din numărulauditorilor şi al societăţilor de audit dinSpania) au auditat situaţiile financiareale firmelor din România, al cărui Pro -dus Intern Brut a fost de 10 ori mai mic,adică 161 miliarde de dolari. De remarcat scăderea PIB-ului în celedouă ţări începând cu anul 2008, anuldeclanşării crizei economice. Această

scădere reprezintă efectul evenimente-lor produse în economiile celor douăţări ca urmare a crizei economice, cu otimidă revenire în anul 2011.Având în vedere nivelul actual de dez-voltare economică a României şi per-spectivele apropiate de dezvoltare, s-arputea aprecia că numărul actual al au -d itorilor activi este mare, acesta ur -mând să scadă în următorii ani din cau -za lipsei unei activităţi economice sus-ţinute. Dacă în perioada următoare în Româ -nia s-ar avea în vedere o politică dedezvoltare şi susţinere a firmelor mici şimijlocii, combinată cu scăderea limite-lor obligatorii de auditare, piaţa de auditar putea creşte, generând în acelaşitimp mai multă încredere în mediul eco-nomic. Aşa cum am arătat anterior, dintotalul firmelor auditate din Spania, fir-

mele mici şi mijlocii reprezintă o propor-ţie de 40%. Susţinerea continuă a fir -me lor mici şi mijlocii a reprezentat înSpania o prioritate, care a generat dez-voltare economică şi bunăstare socială.Această analiză face parte dintr-o liniede cercetare mai amplă, care va conti-nua cu alte studii comparative în ce pri-veşte determinarea modului în care s-au adoptat reglementările Directiveloreuropene în legislaţia românească şispaniolă, rolul şi utilitatea audituluifinanciar în România şi Spania din per-spectiva auditorilor financiari, a firmelorauditate şi a utilizatorilor informaţieicontabile auditate.Evoluţia şi dezvoltarea auditului finan-ciar vor fi dirijate în continuare de eve-nimentele societăţii din care face parte,răspunzând intereselor utilizatorilor pecare îi reprezintă.

Cañibano Calvo, L. (1993), Curso de auditoría contable. Casospracticos, Editura Piramide, Madrid

Prado Lorenzo J.M., González I., Martín Jiménez B. si D.,(1995), La situación de la auditoría en España desde laperspectiva de los auditores, Revista española deFinanciación y Conta bilidad, nr. 84, pag 631-666

Interviu cu Jose Antonio Gonzalo Angulo, PreşedinteleInstitutului de Contabilitate şi Audit (2011), http://audito-riaonline.blogcindario.com/2011/01/00006- la -auditoria-de-cuentas-el-servicio-publico-desconocido.htlm

Interviu cu Jan Glas, managing partner al firmei TPA HorwathRomânia (2011),http://www.zf.ro/companii/tpa-horwath-in-romania-este-loc-pentru-20-de-firme-de-audit

***, Bruselas propone la rotación obligatoria de las auditoras,publicaţia “Cinco días” din 30.11.2011, accesabilă lahttp://www.cincodias.com/articulo/mercados/bruselas-pro-pone-rotacion-obligatoria-auditoras

***, Las Big Four y Mazars dominan el Eurostoxx, publicat în“Expansión” din 26 iulie 2011,

eng.mazars.es/.../69883/.../Las+Big+Four+y+Mazars-+Expansion.pdf

***, PIB-ului românesc şi cel spaniol pentru perioada 1991 –2011, (2012) datos.bancomundial.org/indicador/NY.GDP.

MKTP.CD, accesat la data de 08 de octombrie 2012CAFR, Raportul Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din

România pentru anul 2010, (2011) http://www .cafr.roCAFR, Raportul Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din

România pentru anul 2011, (2012) http://www .cafr.ro***, Situaţia auditului Financiar în Spania, publicată în BOICAC

numerele 5/1991, 9/1992, 13/1993, 18/1994, 21/1995,25/1996, 30/1997, 33/1998, 37/1999, 41/2000, 46/2001,50/2002, 54/2003, 58/2004, 62/2005, 66/2006, 70/2007,74/2008, 78/2009, 82/2010, pentru anii 1991-2010,http://www.icac.meh.es

***, Regulamentul de organizare şi funcţionare al CAFR, apro-bat prin H.G. nr. 433/2011, publicat în Monitorul Oficial nr.345 din 18 mai 2011, http://www.curierulfiscal.ro/2011/06/17/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-cafr/

***, Textul revizuit al Legii Auditului Financiar (TRLAC), aprobatprin Real Decreto nr. 1/2011, publicat în B.O.E. nr. 157 din2 iulie 2011

***, Regulamentul de aplicare al TRLAC, aprobat prin RealDecreto Legislativo nr. 1 din iulie 2011 şi publicat în BOE nr.266 din 4 noiembrie 2011

Bibliografie

Cercetare

IntroducereÎntr-un mediu de audit competitiv, cum este cel din zilelenoastre, firmele de audit şi-au concentrat atenţia asupra ofe-ririi unor servicii eficiente atât din punct de vedere al calită-ţii, cât şi al preţului. Acest lucru a condus la o abordare amisiunii de audit bazată pe risc (Garcia Martinez, 1996).Abordarea pe bază de risc impune auditorului utilizarea tutu-ror informaţiilor disponibile pentru a formula decizii cu privi-re la faptul că anumite erori sunt predispuse a apărea lanivelul unor entităţi cu un anumit specific, al unor categoriide operaţiuni şi tranzacţii sau solduri ale conturilor. Tratareamisiunii pe bază de risc permite ca eforturile auditorilor să fiecanalizate spre acele părţi ale entităţii care sunt susceptibi-le a fi eronate. Acest lucru poate fi asociat unei presiuni asu-pra responsabilităţii auditorilor care, în mod cert, se va re -simţi la nivelul costurilor auditării.Principalul obiectiv al misiunii de audit constă în oferireaunei asigurări rezonabile din partea auditorilor cu privire lafaptul că situaţiile financiare nu conţin denaturări semnifica-tive. În atingerea acestui obiectiv, însă, intervin o serie deriscuri care îl pot împiedica pe auditor să ofere o opinie cuprivire la faptul că situaţiile financiare reflectă imaginea fide-

111/2013

Instrumente matematiceutilizate în evaluareariscului de audit

* Conf. univ. dr., Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Contabilitate şiAudit, e-mail: [email protected];

** Drd., Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Contabilitate şi Audit, e-mail: [email protected]

*** Conf. univ. dr., Universitatea"Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Statistică,Previziuni, Matematică, e-mail: [email protected];

**** Lect. univ. dr., Universitatea"Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Statistică,Previziuni, Matematică, e-mail: [email protected].

Mathematical Tools Used in Assessing the Audit Risk The complexity of the economic and social environment andthe influences of the current financial crisis are elementswith effect on the auditors responsibilities, the risks theyfaced with are considerably larger and also more diversified.All these things have led to an audit mission approachbased on risks. Auditors' ability to predict and assess therisks of the mission is sometimes limited due to the lack ofconcrete working methods and procedures and the necessi-ty of exercising their professional judgment. This study pres-ents an analysis on the method used by the Romanian audi-tor in assessing the audit risk, highlighting the need for anincreased objectivity and accuracy of this element, with gen-eral implications on the entire audit mission.

Key words: audit risk, audit risk assessment questionnaire,international standards on auditing

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: riscul de audit, coeficient de risc, chestionarede evaluare a riscului, standarde internaţionale de audit

Irimie Emil POPA*, Georgeta Ancuţa ŞPAN**, Cristian DRAGOŞ*** & Codruţa MARE****

Abstract

Cercetare


lă a situaţiei economice a entităţii. În literatura de specialita-te acest risc este denumit riscul de audit şi este compus dintrei elemente: riscul inerent, riscul de control şi riscul dedetectare. În practică, auditorii din România au la bază o metodă deevaluare a riscului de audit pusă la dispoziţie în Ghidul pen-tru un Audit de Calitate (GAC), reeditat în anul 2012 de cătreCamera Auditorilor Financiari din România şi transpusă încadrul diferitelor programe de audit utilizate de către compa-niile de audit naţionale. Metoda respectivă ne-a atras atenţia asupra faptului că nupermite determinarea obiectivă a nivelului riscului de audit,ci este mai degrabă interpretativă, fiind caracterizată printr-un grad mare de subiectivitate. În acest sens, ne propunemrealizarea unui model de îmbunătăţire a metodei existente,crescând gradul de precizie, exactitate şi obiectivitate alacesteia.

Metodologia cercetăriiObiectivele propuse în studiul nostru pot fi atinse prin utiliza-rea unor proceduri şi metode de cercetare adecvate. Încadrul lucrării am îmbinat în mod armonios metoda calitati-vă, cu ajutorul căreia am prezentat elementele conceptualecare fac obiectului studiului, şi metoda cantitativă, regăsită înanalizele matematice realizate.Simularea unor cazuri ipotetice sau exemplificarea unorspeţe posibile au la bază cercetarea longitudinală utilizatăpentru a spori credibilitatea informaţiilor furnizate. Meto -dologia utilizată este completată cu observaţia neparticipati-vă, interpretarea datelor şi formularea opiniilor personale.În demersul ştiinţific am analizat metoda de determinare ariscului de audit prezentată în Ghidul pentru un Audit deCalitate, iar cu ajutorul principiilor teoremei limitei centrale acalculului probabilităţilor am dezvoltat un element denumitgrad de prudenţă, care are rolul de a ajusta media coeficien-ţilor rezultaţi în urma aplicării chestionarelor de evaluare ariscului de audit.

Metoda de determinare a riscului de audit

Orice misiune de audit implică riscuri, iar identificarea lorîncă din etapa de planificare a lucrărilor reprezintă unul din

obiectivele principale ale auditorului. Trebuie precizat căeste o activitate dificilă şi nu oferă siguranţă deplină.(Genete, 2006)Riscul de audit este riscul ca auditorul să exprime o opiniede audit necorespunzătoare atunci când situaţiile financiaresunt denaturate în mod semnificativ. Pot fi situaţii în careauditorul, în mod eronat, exprimă o opinie conform căreiasituaţiile financiare sunt denaturate semnificativ. Metoda de evaluare a riscului de audit propusă în GAC(2012) presupune aplicarea unor chestionare ce conţinseturi de întrebări referitoare la activitatea entităţii auditate.Analiza entităţii prin prisma acestor întrebări se realizeazăatât la nivelul situaţiilor financiare globale, cât şi al categorii-lor de operaţiuni, tranzacţii sau solduri ale conturilor.Exercitarea raţionamentului profesional apare în momentulinterpretării răspunsurilor obţinute în urma aplicării chestio-narelor şi stabilirii coeficientului de risc pe baza acestora. GAC şi, implicit, programele-software de audit care au pre-luat aceste metode de evaluare a riscului conţin matrici alecoeficienţilor de interpretare a riscului. Coeficienţii standardpropuşi nu permit o evidenţiere a celor mai sensibile diferen-ţe care ar putea să apară la nivelul entităţilor.

Spre exemplu, un coeficient egal cu 2 alocat riscului şiunul egal cu 4 indică situaţia a două entităţi care prezin-tă riscuri substanţial diferite, unul fiind redus, iar celălaltridicat. Când deosebirile sunt minore, auditorul alegeacelaşi coeficient. Există situaţii în care se poate stabiliun coeficient al riscului de audit egal cu 2 în cadrul maimultor entităţi şi cu toate acestea între ele să existe dife-renţe semnificative prin natura lor. Nedeterminareaexactă a riscului de audit va conduce la stabilirea inco-rectă a pragului de semnificaţie şi, ulterior, a eşantionu-lui necesar auditării.

Pentru îmbunătăţirea acestui aspect ne-am propus să fun-damentăm matematic lacunele constatate la nivelul metodeide evaluare a riscului şi, totodată, să propunem o procedu-ră care să conducă la o evaluare cât mai exactă, oferindposibilitatea evidenţierii tuturor diferenţelor dintre entităţileauditate. În scopul realizării acestui demers se impune trata-rea individuală a celor trei categorii de riscuri de audit.Riscul inerent (RI) se referă la susceptibilitatea unei afirma-ţii cu privire la o clasă de tranzacţii, sold de cont sau prezen-tare de a fi denaturată semnificativ, fie individual sau în modagregat împreună cu alte denaturări, înainte de a lua în con-siderare orice controale legate de acestea. (ISA 200:86)

Instrumente matematice utilizate în evaluarea riscului de audit

În practica de audit se evaluează două categorii de risc ine-rent: general şi specific.

Riscul inerent general (RIG) se referă la situaţiile financiareîn ansamblu şi se determină aplicând un set de 4 chestiona-re standard prevăzute în GAC.

Nivelul riscului inerent general este indicat de ponderea ceamai mare a unuia din cele cinci niveluri de risc inerent gene-ral pentru elementele cuprinse în chestionare: foarte scăzut,scăzut, mediu, ridicat şi foarte ridicat. Interpretarea niveluluide risc atribuit fiecărui element, precum şi evaluarea risculuigeneral după aplicarea celor patru categorii de chestionarese realizează pe baza raţionamentului profesional. În opinianoastră, stabilirea riscului inerent pe principiul ponderii majo-ritare a răspunsurilor care indică un anumit nivel de risc nueste cea mai adecvată metodă. Considerăm utilă identifica-rea unor metode de calcul care să conducă la obţinerea unorrezultate cu un grad mai mare de precizie şi care să cuprin-dă particularităţile fiecărei entităţi. În acest sens, propunemmodelul matematic detaliat în paragraful următor, realizat pebaza metodei de evaluare a riscului propusă în GAC.

Urmărim estimarea riscului inerent general printr-un coefi-cient de risc notat:

unde: 1 = nivel al riscului foarte scăzut5 = nivel al riscului foarte ridicat

Auditorul va aprecia pe o scală de la 1 la 5 elementele derisc cuprinse în cele patru chestionare propuse în GAC.Pentru fiecare element din chestionar notat cu

auditorul va aprecia un coeficient de factor de risc:

.Calculăm media coeficienţilor factorilor de risc:

Printr-un raţionament simplist, presupunem că auditorulpoate estima riscul inerent general prin media coeficienţilorde risc, respectiv:

.O exemplificare a acestei etape este redată în Figura 1.

131/2013

Cercetare


Conform datelor din figura 1, observăm că entitatea subiectprezintă 4 elemente pentru care s-a acordat un nivel al ris-cului inerent general foarte scăzut, câte 2 elemente pentrucare riscul a fost apreciat ca fiind redus, respectiv foartemare, riscul mediu a fost apreciat la nivelul a 3 elemente şidoar un singur element prezintă risc ridicat. Ponderea ceamai mare este reprezentată de elementele cu risc scăzut,însă nu vom putea considera că entitatea auditată prezintăun risc inerent general scăzut întrucât există elemente pen-tru care riscul a fost evaluat ca fiind foarte ridicat. Din punctde vedere matematic, o soluţie ar fi calculul mediei, aşa cumeste prezentat în figura 1, însă apare o altă întrebare: cât dereprezentativă este aceea medie?Principiul prudenţei ne obligă, totuşi, să luăm în considerarereprezentativitatea acestei medii. Situaţia este total diferitădacă CFRIGj ia valori extreme sau moderate (în jurulmediei), chiar pentru aceeaşi valoare a:

. Aceste situaţii pot fi surprinse prin varianţa variabilei CFRIGj,respectiv:

Coeficienţii de risc CFRIG sunt de aceeaşi medie şi suntindependenţi, considerându-se astfel că îndeplinesc condiţii-le teoremei limită centrală a calculului probabilităţilor. Prinurmare, variabila aleatoare CFRIGj are o distribuţie normală:

(Figura 2).Unde:α = probabilitatea ca riscul inerent general CRIG să fie mai

mare decât cel estimat prin

probabilitatea ca risculinerent general CRIG să fie mai mic decât cel estimat prin

Φ = funcţia de distribuţie a legii lui Gauss, respectiv:

zα rezultă ca urmare a gradului de prudenţă ales de cătreauditor (Tabelul 1).

Conform ipotezei iniţiale, în care riscul inerent general trebu-ie să se situeze între 1 şi 5, definim coeficientul de risc ine-rent general, astfel:

Atribuind coeficientului de risc inerent general un anumitnivel al gradului de prudenţă se asigură o determinare maiobiectivă a nivelului de risc, eliminându-se situaţiile în careauditorul nu este în măsură să exercite raţionamentul profe-sional pentru suprinderea aspectelor minore în evaluareariscului inerent general.

Elementul de noutate pentru metoda de evaluare a risculuiinerent general propus de către noi constă în ajustareamediei coeficienţilor de risc, stabiliţi în urma aplicării chestio-narelor de evaluare, cu una dintre valorile gradului de pru-denţă ales prin raţionamentul profesional al auditorului.

A doua categorie a riscului inerent este riscul inerent speci-fic (RIS). Acesta vizează fiecare categorie de operaţiune sautranzacţie, implicit fiecare sold de cont. Evaluarea RIS serealizează prin aplicarea unui set de 6 întrebări, fiecaredorind să testeze un anumit element asupra fiecărei secţiunidin structura bilanţieră.


Metoda de evaluare a acestui tip de risc aplicată în practicăprezintă, asemenea metodei de determinare a RIG, uneleneajunsuri în sensul că stabilirea nivelului de risc specific pefiecare secţiune în parte respectă aceeaşi regulă a ponderii,în funcţie de care riscul va fi încadrat într-una din cele cincicategorii: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat şi foarte ridi-cat.

Urmărim estimarea riscului inerent specific, în mod similarcu cel al riscului inerent general, printr-un coeficient de riscîntre 1 şi 5:

.

Coeficientul depinde de estimarea auditorului, care aprecia-ză dacă există sau nu un risc pentru fiecare combinaţie posi-bilă de secţiune S şi item I. Pentru oricare secţiune

şi oricare item

definim:

Condiţiile necesare şi suficiente pentru ca:

O definire a CRIS care satisface condiţiile anterioare este:

O exemplificare a calculului coeficientului de risc inerentspecific este redată în Figura 3.Odată determinate valorile celor două componente ale riscu-lui inerent (RIG + RIS), auditorul va putea stabili valoareaaferentă coeficientului care va intra în calculul riscului deaudit. Stabilirea nivelului de risc inerent se realizează cu aju-torul matricei coeficienţilor pusă la dispoziţie în GAC.Coeficientul aflat la intersecţia dintre nivelul RIG şi cel al RISva indica coeficientul aferent riscului inerent.Potrivit metodei propuse, stabilirea nivelului riscului inerenttrebuie să respecte următoarele principii: Coeficientul este cu atât mai mic cu cât riscul este mai

mare, respectiv: CRI = 5 pentru un risc minim şi CRI = 1pentru un risc maxim;

Coeficientul depinde în egală măsura de cele două com-ponente ale riscului inerent: general şi specific;

Există o dependenţă liniară între mărimea riscului şivaloarea coeficientului;

Coeficientul va ţine cont de principiul prudenţei, respec-tiv pentru valori ridicate extreme ale oricărei componen-te a riscului CRI va fi egal cu 1.

O definire a CRI care satisface condiţiile anterioare este:

151/2013

Cercetare


Ceea ce propune nou metoda noastră faţă de metoda exis-tentă este un anumit grad de prudenţă, care alocat evaluăriifiecărui element de risc permite stabilirea unui coeficientexact al acestuia, diferit de cele existente în matricea coefi-cienţilor. Prin stabilirea unui coeficient cât mai precis esteposibilă evidenţierea tuturor diferenţelor existente între enti-tăţi. Riscul de control (RC) este o componentă a riscului de auditşi se referă la faptul că o denaturare care ar putea să aparăla nivelul unei afirmaţii cu privire la o clasă de tranzacţii, soldde cont sau prezentare care ar putea fi semnificativă, fieindividual sau în mod agregat împreună cu alte denaturări,să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată la timp decătre controlul intern al entităţii. (ISA 200) Conform GAC, riscul de control se evaluează în urma apli-cării testelor de control şi are scopul de a evalua calitateasistemului de control intern al entităţii. Testele de control seaplică la nivelul tuturor operaţiunilor şi tranzacţiilor, precumşi al soldurilor conturilor. Procedura de evaluare a RC este asemănătoare celei apli-cate în cazul RI, mai precis bazată pe un set de chestionarecare au următoarele variante de răspuns: „DA”, „NU” sau„Nu se aplică”. În lucrarea de faţă nu am cuprins setul de ele-

mente care se indică a fi verificate în cadrul testelor de con-trol întrucât volumul acestora este foarte mare. Testelecuprinse în chestionarele pentru verificarea riscului de con-trol cuprind: vânzările, stocurile, investiţiile, salariile, achiziţii-le şi trezoreria. Evaluarea acestor elementele îi va permiteauditorului să acorde un anumit nivel riscului de control pen-tru fiecare secţiune în parte.

A treia componentă a riscului de audit este riscul de detec-tare (RD). Acesta se referă la faptul că procedurile efectua-te de auditor pentru a reduce riscul de audit la un nivelacceptabil de scăzut nu vor fi în măsură să detecteze odenaturare care există şi care ar putea fi semnificativă, fieindividual sau la nivel agregat împreună cu alte denaturări.(ISA 200:83)

Conform ISA, relaţia celor trei elemente care alcătuiesc ris-cul de audit se prezintă astfel:

RA = RI x RC x RD (1)

Riscul de audit acceptat (RAA) poate fi de maximum 5%.Standardele profesionale menţionează că un risc de auditmai mare de 5% nu poate conduce la obţinerea unei asigu-rări rezonabile. Cunoscând nivelul celor două categorii deriscuri (RI şi RC), din relaţia de mai sus putem deduce că:


RD = RA/(RC x RD) (2)Cele trei elemente ale riscului de audit influenţează nivelulpragului de semnificaţie şi, totodată, dimensiunea eşantio-nului asupra căruia se vor aplica testele şi procedurile deaudit.Ghidul pentru un Audit de Calitate, care înlocuieşte NormeleMinimale de Audit, prezintă o metodă de determinare aeşantionului care nu include şi nivelul riscului de detectare,aşa cum se întâmpla în cazul normelor naţionale anterioare.Prezentul ghid simplifică procedura, incluzând doar risculinerent şi cel de control, precum şi pragul de semnificaţie.

ConcluziiRiscul de audit este una dintre coordonatele cele mai impor-tante ale misiunii de audit care influenţează alte decizii pre-cum nivelul pragului de semnificaţie, dimensiunea eşantio-nului, categoriile de proceduri utilizate pentru colectarea pro-belor de audit etc.

Cu toate că standardele internaţionale de audit menţioneazănecesitatea exercitării raţionamentului profesional, normelenaţionale oferă metode mai concrete de evaluare a risculuide audit. Analiza asupra procedurii prezentată în Ghidul pen-tru un Audit de Calitate a evidenţiat necesitatea creşterii gra-dului de obiectivitate a modului în care auditorii determinăcoeficientul aferent riscului de audit.

În studiul efectuat am propus un model matematic care săcontribuie la creşterea obiectivităţii deciziilor auditorilor

financiari referitoare la nivelul pragului de semnificaţie, princonsiderarea unui grad de prudenţă asociat probabilităţii cariscul inerent să fie mai mare decât media coeficienţilor sta-biliţi prin aplicarea chestionarelor de evaluare a riscului ine-rent.

Ca perspective ale cercetării ne propunem testarea acesteiproceduri avansate de noi la nivelul unui eşantion de entităţieconomice, realizând o comparaţie între nivelul riscului deaudit stabilit prin metoda prezentată în GAC şi metoda pro-pusă prin studiul nostru.

171/2013

Arens A., Loebbecke J., (2003), Audit - o abordare integra-tă, Ed. Arc, Chişinău;

Garcia Martinez, F.J., (1996), Materialidad y riesgo en audi-toria, Instituto de Contabilidad y Auditoria de Cuentas(Ministerio de Economia y Hacienda), Madrid, 190 pg.;

Genete L., (2006), Evaluarea riscului în auditul financiar-contabil. Metode cantitative şi metode calitative, AnaleleŞtiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, ŞtiinţeEconomice, Iaşi, pp. 59-64;

Lim-u-sanno, K., Ussahawanitchakit, P., (2009), Audit RiskJudgment and Performance of Thai Auditors: AnEmpirical Investigation of Their Antecedents AndConsequences, Journal of Academy of Business andEconomics, vol. 9, no. 3, pp. 59-82;

American Institute of Certified Public Accountants (AICPA)(2006), Statement on Auditing Standards 107: Audit riskand materiality in conducting an audit, ASB, Disponibilpe: http://www.aicpa.org;

GAAS Update Service (2007), Practice issues and que-stions and answers relating to statement on auditingstandards no. 107- Audit risk and materiality in conduc-ting an audit.

ICAS-CAFR (2012), Ghid pentru un Audit de Calitate,Bucureşti;

IFAC, Manual de Standarde Internaţionale de Audit şiControl de Calitate (2009), Coeditare CAFR - EdituraIrecson, Bucureşti;

Referinţe bibliografice

Principalul obiectiv al misiunii de audit constă

în oferirea unei asigurări rezonabile din partea

auditorilor cu privire la faptul că situaţiile financiare

nu conţin denaturări semnificative

Cercetare


Aspecte privindimpactul investiţiilorstrăine directe asupraentităţilor auditate

* Conf. univ. dr., auditor financiar, cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor,e-mail: [email protected]

** Lect.univ.dr., auditor financiar, cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Business, e-mail: [email protected]

*** Conf. univ. dr., auditor financiar, cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Business, e-mail: ramona.rachi [email protected]

Some Aspects Regarding the Impact of Foreign Direct Investments on Audited Entities In this paper there was conducted a study on the impact that foreign direct investments of Cluj County have on the performanceof the audited entities in 2008-2011 operating in conditions of continuity in October 2012, according to data published by the TradeRegister Office of Cluj County. The authors identified a total of 304 economic entities that meet the above conditions but the studyincluded only 197, the ones that have published each year during 2008-2011 a summary of the financial statements. The analysis revealed that about 15% of surveyed entities are joint ventures capital or solely foreign capital and the rest of themhave only Romanian capital. Although their share in total is relatively small, in terms of value their importance for the economy ofCluj County is evident. Throughout the paper the authors made a comparative analysis on activity fields (trade, production andservice) of the two categories of entities and they obtained results that essentially show that where there is foreign ownership isrecorded on average a better use of resources available to those entities. Regarding the entities owned exclusively by Romanian capital, the authors consider that they have begun to learn the lessons ofthe economic and financial crisis by increasing the human and material resource efficiency. The fact that these entities are audit-ed reflects, on the one hand, that they are entities important from economic point of view and, on the other hand, the publisheddata have a high trust level and therefore they are relevant.

Key words: foreign direct investments (FDI), Romanian capital, audited entities, performance, corporate governance, analysis, ClujCounty

JEL Classification: M40, M42, M48

Cuvinte cheie: investiţii străine directe, capital românesc, entităţi auditate, performanţă, guvernanţă corporativă, analiză, judeţul Cluj

Adrian GROŞANU*, Sorin Romulus BERINDE** & Paula Ramona RĂCHIŞAN***

Abstract

Impactul investiţiilor străine directe

IntroducereCercetarea se bazează pe un studiurealizat la nivelul judeţului Cluj asupraentităţilor care în perioada 2008-2011au fost supuse auditului statutar în con-formitate cu prevederile OMFP nr.3055/2009 pentru adoptarea Regle -men tărilor contabile conforme cu direc-tivele europene. Scopul cercetării esteacela de a evalua la nivelul entităţilorauditate în perioada 2008-2011 impac-tul participării străine la capitalul socialasupra performanţelor economice aleacestor entităţi. Astfel, am realizat o se -lectare în scopuri statistice a entităţilorauditate în această perioadă pe trei do -menii de activitate: comerţ, producţie şiservicii. Informaţiile prelucrate în acestscop au pornit de la criteriile (indicato-rii) cuprinse în reglementările contabiledin România pe care trebuie să le înde-plinească entităţile economice pentru aface obiectul auditului statutar: total ac -tive, cifra de afaceri şi numărul mediude salariaţi. În general, se poate observa că entită-ţile auditate care au capital mixt saustrăin au rezultate în medie mai bune înceea ce priveşte cifra de afaceri şi pro-ductivitatea muncii, comparativ cu enti-tăţile care au capital exclusiv româ-nesc. Astfel, apreciem că investiţiilestră ine directe au o influenţă pozitivăasupra guvernanţei corporative dinaceste entităţi, aspect care este evi-denţiat şi la nivelul unor economii dez-voltate, cum este cea a Japoniei spreexemplu, unde într-un studiu (Nistor,2010: 614) se precizează că fie străiniiau influenţat companiile să îşi schimbepracticile de guvernanţă corporativă, fieentităţile au schimbat propriile practicide guvernanţă corporativă pentru aatrage investitori, iar acestea au gene-rat o creştere a independenţei condu-cerii, a prezentării de informaţii şi atrans parenţei. Este evident în aceste

condiţii că unul dintre avantajele globa-lizării economiei este acela al transfe-rului de tehnologie şi know-how întreţările lumii şi mai ales dinspre ţăriledezvoltate spre cele în curs de dezvol-tare. Pe de altă parte, într-o altă lucra-re (Boţa-Avram, 2011: 5) s-a studiatsemnificaţia auditului ca un importantmecanism în funcţionarea eficientă aguvernanţei corporative. În acest con-text, autorul apreciază, analizând litera-tura de specialitate, că auditul cu celetrei componente ale sale – auditulintern, auditul extern şi comitetul deaudit – contribuie la o bună guvernanţăcorporativă. Aşadar, atât existenţa pro-prietarilor străini în cadrul entităţiloreconomice din România, cât şi faptulcă entităţile respective sunt supuseauditului statutar sunt factori care con-tribuie la asigurarea unei bune guver-nanţe corporative pe care am eviden-ţiat-o în lucrare prin capacitatea aces-tor entităţi de a folosi resursele umaneşi materiale de care dispun. La nivel zonal, în regiunea de dezvolta-re Nord-Vest, unde se află şi judeţulCluj, valoarea investiţiilor străine direc-te existente în sold la sfârşitul anului2011 este, conform datelor prezentatede Banca Naţională a României, dedoar 4,5% din totalul investiţiilor străinedirecte la nivel naţional, în uşoară creş-tere faţă de valoarea de la 31 decem-brie 2010. Nu ne-am propus în aceastălucrare să analizăm cauzele care facca investiţiile străine directe să fie atâtde reduse în această regiune, ci săfacem o radiografie a situaţiei celor maiimportante entităţi economice dinJudeţul Cluj – entităţile auditate.

Metodologia cercetării

Pe baza datelor publice obţinute prinintermediul Oficiului Registrului Comer -

ţu lui Cluj, am identificat un număr de304 entităţi auditate în perioada 2008-2011, din care pentru un număr de 197de entităţi (64,8%), au fost disponibiledate economico-financiare publicateprin intermediul situaţiilor financiarepentru fiecare din ultimii patru aniîncheiaţi (2008-2011) şi care, la datapublicării rezultatelor cercetării, îşi des-făşurau activitatea în condiţii de conti-nuitate. Pentru celelalte 107 entităţi(35,2%), care au fost excluse din stu-diu, nu sunt disponibile situaţiile finan-ciare pentru cel puţin unul din ultimelepatru exerciţii financiare încheiate. Ex -plicaţiile sunt diverse: fie au fost lichi-date sau sunt în lichidare în aceastăperioadă, fie au fost radiate, fiind dizol-vate în urma absorbirii de către entita-tea absorbantă în urma procesului defuziune-absorbţie sau şi-au transferatsediul social în/din alte judeţe. În conti-nuare s-a efectuat o analiză comparati-vă a entităţilor incluse în studiu pedomenii de activitate, respectiv comerţ,producţie şi servicii.

Rezultatele studiului

ENTITĂŢILE AUDITATEŞI INVESTIŢIILE STRĂINE

În urma sintetizării rezultatelor cercetă-rii s-a constatat că un număr semnifica-tiv de entităţi auditate la nivelul judeţu-lui Cluj înregistrează atât participarestrăină la capitalul social, cât şi mana-gement străin. Aşa cum reiese din ta -belul următor, pe de o parte, numărulentităţilor cu participare străină nu esteacelaşi cu cele care au managementstrăin, iar, pe de altă parte, nu neapăratfiecare entitate cu participare străină lacapitalul social are în acelaşi timpmanagement străin şi invers (veziTabelul 1).

191/2013

Cercetare


Ponderea cea mai mare în cadrul stu-diului o au entităţile auditate din dome-niul prestărilor de servicii (62%), urma-te de sectorul producţiei şi apoi de celal comerţului, aşa cum se observă înGraficul 1.

Per ansamblu, 15% din entităţile audi-tate, indiferent de domeniul de activita-te, au participare străină la capitalulsocial, 19% din acestea au manage-ment străin, iar unele dintre ele - 11%,au în acelaşi timp şi participare străinăşi management străin.

Prin urmare, la entităţile a căror activi-tate se desfăşoară în condiţii de conti-

nuitate şi care au fost auditate înperioada 2005-2011, managementulstrăin nu este neapărat condiţionat departiciparea străină la capitalul social,deşi este preponderent acolo undeeste participare străină la capitalulsocial. Desigur, există şi excepţii, adicăentităţi fără participare străină la capita-lul social conduse de manageri străinisau invers.

Distribuţia entităţilor auditate care auparticipare străină la capitalul social şia celor cu management străin pe do -menii de activitate este pusă în eviden-ţă de Graficul 2.

Se observă faptul că nivelul cel mairidicat de investiţii străine directe estela entităţile auditate din domeniul pro-ducţiei (50%), urmat de domeniul pres-tărilor de servicii (40%). În ceea ce pri-veşte managementul străin, acestaeste prezent în aceeaşi proporţie înentităţile auditate în perioada 2005-2011 din domeniul producţiei (50%), înschimb scade în domeniul prestărilorde servicii (34%) comparativ cu situaţiaanterioară. În ambele situaţii sectorul„comerţ” este cel mai puţin vizat înceea ce priveşte implicaţiile investiţiilorstrăine. Pe de altă parte, dacă anali-zăm influenţa agregată a entităţilorauditate care înregistrează concomi-tent atât participare străină la capitalulsocial, cât şi management străin, pon-derea celor din domeniul producţieicreşte semnificativ la 59%, a celor dindomeniul serviciilor se reduce sensibilla 27%, iar entităţile din sectorul comerţsunt cele mai puţine care întrunesccele două condiţii (14%).

PERFORMANŢELE ENTITĂŢILORSTUDIATE PE DOMENIIDE ACTIVITATE

Ţinând cont că ponderea investiţiilordirecte şi a managementului străin sunt


semnificative, am analizat performan-ţele acestor entităţi în funcţie de dome-niul de activitate, folosind indicatoriiprevăzuţi de legislaţia româneascăpentru stabilirea entităţilor care suntsupuse auditului statutar: total active,cifra de afaceri şi numărul mediu desalariaţi. Pe lângă analiza acestor indi-catori, am avut în vedere şi productivi-tatea muncii, acesta fiind un indicatorderivat din cifra de afaceri şi numărulmediu de salariaţi, prin care punem înevidenţă eficienţa utilizării resurseiumane.În Tabelul 2 se poate observa că va -loarea totală medie a activelor este maimică cu 39% pentru entităţile cu inves-tiţii străine directe faţă de entităţile fărăparticipare străină la capital. În acelaşitimp, asistăm şi la un trend descendentîn perioada 2008-2011 al valorii totalu-lui activelor la entităţile care au avutinvestiţii străine directe, ajungând ca înanul 2011 valoarea medie a totaluluiactivelor să reprezinte doar 65% dinvaloarea înregistrată în anul 2008. Unadin cauze poate fi criza economico-financiară pe care o parcurge econo-

mia mondială în această perioadă şicare a determinat relocarea unor activi-tăţi şi active şi chiar diminuarea valoriijuste a activelor. De altfel, criza econo-mică, care în opinia noastră e o crizăde sistem, în ansamblu, a afectat inclu-siv economiile din Uniunea Europeanăde care suntem legaţi foarte puternic şiprin intermediul investiţiilor străinedirecte (Zaman, Vasile, Matei, Croitoru& Enescu, 2011).O evoluţie total diferită o înregistrăm laentităţile cu capital autohton, unde înperioada 2008-2011 valoarea medie aactivelor a înregistrat o evoluţie ascen-dentă, nivelul înregistrat în anul 2011fiind de 1,3 ori mai mare decât valoareamedie a anului 2008.În ceea ce priveşte cifra de afaceri me -die, aceasta este mult superioară pen-tru entităţile cu participare străină lacapital, aproape de patru ori mai maredecât entităţile cu capital autohton, iartrendul este descrescător pe perioadacelor patru ani analizaţi, înregistrându-se o scădere de circa 57% în anul 2011comparativ cu anul 2008, în timp ce

pentru entităţile auditate fără participa-re străină la capitalul social trendulcifrei de afaceri medii este crescător,înregistrându-se o creştere de peste10% a nivelului mediu în anul 2011 faţăde nivelul anului 2008.Numărul mediu al salariaţilor este maimare cu 39,28% pentru entităţile audi-tate cu capital mixt sau străin, iar tren-dul pe perioada celor patru ani estedescrescător pentru entităţile cu partici-pare străină, înregistrându-se o des-creştere de 26,6% în anul 2011 compa-rativ cu anul 2008. În cazul entităţilor cucapital românesc, numărul mediu desalariaţi din anul 2011 se află la nivelulanului 2008, cu creşteri înregistrate înanii 2009 şi 2010.Productivitatea medie a muncii la enti-tăţile cu capital mixt sau străin este de2,86 ori mai mare decât cea de la enti-tăţile cu capital românesc în perioadaanalizată (2008-2011), pe un trendputernic descendent, în timp ce încazul entităţilor fără participare străinăla capitalul social trendul este ascen-dent.

211/2013

Cercetare


Prin urmare, deşi entităţile auditate cucapital mixt sau străin au active cuvalori medii anuale cu 39% mai micidecât cele ale entităţilor cu capitalromânesc, ele înregistrează cifre deafaceri medii anuale mai ridicate, darcu scăderi semnificative în perioada2008-2011, un număr mediu de sala-riaţi în scădere, însă o productivitatemedie a muncii de 2,86 ori mai maredecât în cazul entităţilor auditate cucapital românesc. Se observă, aşadar,că entităţile cu capital mixt sau străinfolosesc mult mai eficient activele şiresursele umane comparativ cu entită-ţile cu capital românesc, care în perioa-da 2008-2011 au înregistrat o creşterea eficienţei utilizării resurselor, însă nuau reuşit să ajungă entităţile care auparticipare străină la capitalul social,chiar dacă acestea au avut scăderi im -por tante în această perioadă de criză.În Tabelul 3 este prezentată situaţia

en tităţilor auditate din domeniul pro-ducţiei.Valoarea medie a activelor de care dis-pun entităţile auditate din sfera produc-ţiei este mult superioară celor din sferacomerţului, însă entităţile auditate cucapital mixt sau străin au o valoaremedie a activelor superioară activelorentităţilor cu capital exclusiv românesccu 48,69%. Activele entităţilor cu parti-cipare străină înregistrează creşteri peparcursul celor patru exerciţii financia-re, valoarea medie din anul 2011 fiindcu 16,25% mai mare decât cea din anul2008, în timp ce în cazul celorlalte enti-tăţi trendul este descendent, înregis-trându-se o scădere de 52,9% în anul2011 comparativ cu anul 2008.Cifra de afaceri medie realizată de enti-tăţile auditate din sfera producţiei estesuperioară celor din domeniul comerţu-lui. Cifra de afaceri medie obţinută deentităţile cu participare străină la capital

este cu 2,45 ori mai mare decât încazul celorlalte entităţi. Pe de altăparte, trendul pentru entităţile cu parti-cipare străină este descrescător, înre-gistrându-se o diminuare cu 5,2% înanul 2011 faţă de anul 2008 în timp ceevoluţia celeilalte categorii de entităţiauditate este crescătoare în ceea cepriveşte cifra de afaceri medie anuală,înregistrându-se o majorare cu 5,67%în aceeaşi perioadă.Numărul mediu de angajaţi este maimare cu 68,88% în cazul entităţilorcare au investiţii străine directe compa-rativ cu celelalte entităţi din domeniulproducţiei, iar evoluţia este identicăpentru ambele tipuri de entităţi, cu saufără participare străină la capitalulsocial: scădere a numărului mediu deangajaţi cu aproximativ 28% în anul2011 comparativ cu anul 2008.Productivitatea medie a muncii rămânesuperioară pentru entităţile auditate


care au investiţii străine directe - cu45,26% comparativ cu entităţile cucapital românesc - deşi se înregistrea-ză creşteri mai reduse în cazul entităţi-lor care au participare străină la capita-lul social comparativ cu entităţile cucapital românesc.În domeniul producţiei, deşi valoareamedie a activelor este aproape dublăfaţă de valoarea activelor entităţilor dinsfera comerţului, eficienţa utilizării acti-velor nu este atât de ridicată. Cu toatecă scăderea numărului mediu de sala-riaţi este semnificativă în anul 2011 faţăde anii precedenţi, consecinţele cu pri-vire la creşterea productivităţii munciisunt favorabile. Prin urmare, entităţile auditate cu parti-cipare străină la capitalul social dindomeniul producţiei au reuşit să seadapteze foarte bine la condiţiile eco-nomice dificile ale acestei perioade(scăderea vânzărilor) prin creşterea

investiţiilor şi reducerea numărului desalariaţi. Consecinţa este creştereapro ductivităţii muncii.În ceea ce priveşte entităţile cu capitalromânesc din domeniul producţiei,valoarea medie a activelor de care dis-pun practic s-a înjumătăţit din anul2008 şi până în anul 2011 pe fondulcreşterii uşoare în termeni nominali acifrei de afaceri şi a scăderii număruluimediu de salariaţi, ceea ce a condus lao creştere a productivităţii muncii şi laacest tip de entităţi.Pe de altă parte, comparativ cu secto-rul comerţului, nici activele entităţilordin domeniul producţiei nu sunt utiliza-te la fel de productiv şi nici salariaţii nusunt atât de eficienţi sau în domeniulcomerţului piaţa încă permite marje maimari decât în domeniul producţiei.Domeniul prestărilor de servicii aduceelemente de diferenţiere pentru entită-

ţile selectate în perioada 2008-2011,aşa cum se observă în Tabelul 4.

Entităţile auditate care au investiţii stră-ine directe au o valoare medie totală aactivelor mult inferioară celei de a douacategorii de entităţi, de 4,8 ori maimică, în timp ce trendul înregistrat peparcursul celor 4 ani analizaţi este des-crescător, ajungând ca valoarea dinanul 2011 să fie cu 20% mai mică decâtcea din anul 2008. Entităţile auditate cucapital autohton au performat mai binedin acest punct de vedere, înregistrândcreşteri semnificative de 49,52% înaceastă perioadă.

Cifra de afaceri medie realizată de enti-tăţile cu participare străină la capitaleste cu 54,32% mai mică, înregistrândun trend descendent pe perioada ana-lizată, în timp ce entităţile fără partici-pare străină la capitalul social înregis-trează o evoluţie ascendentă.

231/2013

Cercetare


Numărul mediu de salariaţi la entităţilecu capital mixt sau străin din domeniulprestărilor de servicii înregistrează ovaloare mult mai mică decât cel înre-gistrat la entităţile cu capital românesc.Trendurile pe perioada celor patruexerciţii financiare sunt descendente înambele situaţii, prima categorie de enti-tăţi realizând o scădere de 13,95% înanul 2011 comparativ cu anul 2008, iarla entităţile cu capital românesc scăde-rea este de doar 6,25% în aceeaşiperioadă. Productivitatea medie a mun-cii este superioară în entităţile cu parti-cipare străină cu 56,71% faţă de entită-ţile cu capital românesc. În perioada 2008-2011, remarcămcreş terea mult mai puternică a produc-tivităţii muncii la entităţile cu capitalromânesc comparativ cu entităţile cucapital mixt sau străin, fără a ajungeîncă la nivelul înregistrat de acesteadin urmă.

Pentru entităţile auditate cu participarestrăină la capitalul social din sectorulprestărilor de servicii scăderea maiputernică a cifrei de afaceri medii com-parativ cu scăderea numărului mediude salariaţi, pe fondul unei reduceri şi avalorii medii a activelor, a dus la obţine-rea unei productivităţi medii a muncii înscădere în perioada 2009-2011, valoa-rea înregistrată în anul 2011 fiind apro-ximativ egală cu cea din anul 2008. Nuacelaşi lucru reiese pentru cealaltăcategorie de entităţi (cu capital autoh-ton), unde a crescut valoarea activelor,a cifrei de afaceri, dar a scăzut numă-rul mediu al salariaţilor, ceea ce a induso creştere a productivităţii muncii.

EVOLUŢIA DE ANSAMBLU AENTITĂŢILOR AUDITATE CORELATĂCU INVESTIŢIILE STRĂINE

Dacă abordăm evoluţia entităţilor audi-tate în perioada 2008-2011, indepen-

dent de sectorul de activitate (Graficul3), se observă că acestea (cu sau fărăparticipare străină la capitalul social) auperformat în mod diferit:Activele totale medii ale entităţilor audi-tate înregistrează creşteri pe perioadaultimilor doi ani, dar valoarea activelorpentru entităţile auditate care au inves-tiţii străine directe performează mai bi -ne, creşterile depăşind nivelul înregis -trat în primul an de referinţă (2008). Dealtfel, se poate observa din Grafi cul 3că valoarea absolută a acestora esteoricum superioară celeilalte categoriide entităţi analizate. Entităţile auditatecu capital exclusiv românesc, deşi înre-gistrează creşteri ale valorii activelor înanul 2011, acestea nu depăşesc valoa-rea maximă înregistrată în anul 2008.În ceea ce priveşte evoluţia cifrei deafa ceri medii, entităţile auditate cu par-ticipare străină la capitalul social înre-gistrează scăderi mult mai ample şi


251/2013

Cercetare


totuşi nivelul minim atins este oricumsuperior nivelului maxim al cifrei de afa-ceri medii realizată de entităţile audita-te cu capital românesc.Evoluţia entităţilor auditate cu capitalmixt sau străin, respectiv cu capital ro -mânesc, în funcţie de numărul mediude salariaţi şi al productivităţii muncii seobservă în Graficul 4.În cadrul entităţilor auditate cu capitalmixt sau străin, numărul mediu al anga-jaţilor este superior celeilalte categoriianalizate, iar reducerile de personaloperate sunt relativ proporţionale pen-tru ambele categorii de entităţi. Înprima categorie de entităţi productivita-tea medie a muncii înregistrează untrend descendent în anul 2008, stabili-zându-se în ultimele trei exerciţii finan-ciare analizate. Pe de altă parte, entită-ţile cu capital românesc auditate înre-gistrează în aceeaşi perioadă de timpun trend ascendent al indicatorului, ast-fel încât la nivelul anului 2011 valoareaacestuia se egalizează pentru ambelecategorii de entităţi analizate.

ConcluziiDin informaţiile care rezultă în urmapre lucrării datelor referitoare la entităţi-le cu sau fără participare străină la ca -pitalul social, pe domenii de activitate,respectiv: comerţ, producţie sau servi-cii, se desprind următoarele concluzii: Investiţiile cele mai mari (evidenţia-

te prin indicatorul total active) reali-zate de entităţile auditate sunt celeale entităţilor cu capital românescdin domeniul prestărilor de servicii(valoarea medie este 232.408.682lei). Creşterea cea mai mare a in -vestiţiilor în perioada 2008-2011 s-aînregistrat la entităţile cu capitalromânesc auditate care presteazăservicii (49,52%), iar scăderea ceamai mare o înregistrează entităţile

auditate din domeniul producţiei, deasemenea cu capital exclusivromânesc (media 52,9%);

Cel mai ridicat nivel al cifrei de afa-ceri îl înregistrează entităţile audita-te cu capital mixt sau străin din do -meniul comerţului (valoarea medieeste 139.285.207 lei). Creşterea ceamai mare a cifrei de afaceri în pe -rioada 2008-2011 o realizează en -tităţile auditate cu capital românesccare prestează servicii (28,41%),iar scăderea cea mai ma re o înre-gistrează entităţile care au partici-pare străină la capitalul social dinsfera comerţului (media 57,22%);

Cel mai mare număr de salariaţi îlau entităţile auditate din domeniulproducţiei cu participare străină lacapitalul social (valoarea medieeste 380 angajaţi). Nici o categoriede entităţi nu a avut în medie creş-teri de personal pe perioada celorpatru exerciţii financiare auditate,iar cea mai mare reducere de per-sonal s-a realizat la entităţile audi-tate din domeniul producţiei, înaceeaşi măsură la cele cu capitalstrăin sau mixt, cât şi la cele cucapital exclusiv românesc;

Cea mai ridicată productivitate o în -registrează entităţile din comerţcare au investiţii străine directe(valoarea medie anuală este1.791.450 lei/salariat). Aceste enti-tăţi înregistrează şi cea mai marescădere a productivităţii medii amuncii (41,72%) în perioada 2008-2011, iar cea mai mare creştere aproductivităţii este obţinută de enti-tăţile auditate din domeniul produc-ţiei cu capital exclusiv românesc(48,69%).

Dacă analizăm evoluţia entităţilor audi-tate în funcţie de existenţa sau inexis-tenţa participării străine la capitalul so -cial, independent de domeniul de activi -tate, se desprind următoarele concluzii:

Valoarea medie a activelor estemult inferioară în cazul entităţilor cucapital mixt sau străin comparativcu entităţile cu capital autohton, iardiminuările de valoare din perioadaultimelor patru exerciţii financiareîncheiate sunt mai ample în cazulcelor dintâi;

Cifra de afaceri medie a entităţilorauditate cu capital românesc are untrend relativ crescător, iar nivelulmediu din anul 2011 este inferiorcelui al cifrei de afaceri realizată decealaltă categorie de entităţi, chiarîn condiţiile în care aceasta dinurmă a înregistrat reduceri sem ni -ficative în perioada analizată;

Evoluţia valorii medii a număruluimediu de salariaţi se înscrie laambele categorii de entităţi pe untrend descendent;

Productivitatea muncii se egalizea-ză la nivelul anului 2011 la ambelecategorii de entităţi analizate, încondiţiile în care pentru entităţile au -ditate care au capital mixt sau străinvaloarea indicatorului este în scăde-re în ultimii patru ani analizaţi, iarpentru cele cu capital românesc seînregistrează un trend ascen dent;

În perioada analizată, entităţile au -ditate care au capital mixt sau stră-in au performat mai bine în dome-niul producţiei, iar cele auditate darfără participare străină la capitalulsocial, au performat mai bine în do -meniul comerţului şi al prestărilorde servicii;

Exceptând valoarea medie a active-lor, entităţile auditate în perioada2008-2012, care îşi desfăşoară ac -tivitatea în condiţii de continuitate înanul 2012 şi care au investiţii stră-ine directe, înregistrează niveluriabsolute mult mai ridicate ale cifreimedii de afaceri, ale numărului me -diu de salariaţi şi ale productivităţii


medii a muncii comparativ cu enti-tăţile auditate cu capital exclusivromânesc. Pe de altă parte, entităţi-le auditate cu capital exclusiv româ-nesc înregistrează valori medii aleactivelor mult mai mari şi tendinţade schimbare a trendului descen-dent în unul ascendent este multmai evidentă atunci când ne referimla valoarea medie totală a activelor,la cifra medie de afaceri sau la pro-ductivitatea medie a muncii.

271/2013

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Pro gra -mul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectnumărul POSDRU/89/1.5/S/59184 „Performanţă şi excelenţă în cercetareapostdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”

This work was supported from the European Social Fund through SectorialOperational Programme Human Resources Development 2007-2013, projectnumber POSDRU/89/1.5/S/59184 „Performance and excellence in postdoctor-al research in Romanian economics science domain”.

Acknowledgements

Boţa-Avram, Cristina, Some arguments that justify the audit’s trinity’sapproach in the context of corporate governance, Studies inBusiness and Economics, vol. 6 (1), pag. 5-18, 2011

Nistor, Ioan Alin, Foreign Investment Influence On Ownership AndControl In Japanese Firms, Analele Universităţii din Oradea – Şti-inţe Economice, vol. 1 (2), pag. 610-615, 2010

Zaman,Gheorghe; Vasile, Valentina; Matei, Mirela; Croitoru, Carmen;Enescu, George, Aspecte ale impactului ISD din România asupraexporturilor şi dezvoltării durabile, Romanian Journal ofEconomics, vol. 33, issue 2(42), pag. 1-60, 2011

Banca Naţională a României (BNR), Investiţiile străine directe înRomânia în anul 2011, http://www.bnr.ro/Pu bli cationDocu -ments.aspx?icid=9403, 2012

Baza de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din cadrul

Ministerului Justiţiei, disponibilă online la adresa:https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/appmanager/myONRC/public?_nfpb=true&_pageLabel=login#wlp_login, accesată înperioada august-octombrie 2012

Baza de date a Ministerului Finanţelor Publice, disponibilă online laadresa: http://www.mfinante.ro/agenticod.html ?pa gina=domenii,accesată în perioada august –octombrie 2012

Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu mo dificărileşi completările ulterioare

OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile confor-me cu directivele europene, cu modificările şi completările ulte-rioare, publicat în MO nr. 766 bis/10 nov. 2009

www. insse.ro

Referinţe bibliografice

Prelungirea mandatului repre -zentantului CAFR într-uncomitet profesional al IFAC

În urma apelului la nominalizări lansat deFederaţia Internaţională a Contabililor(IFAC) şi a candidaturii înaintate de CAFR,directorul executiv al IFAC, Ian Ball, atransmis o scrisoare oficială CamereiAuditorilor Financiari din România princare se anunţă numirea doamnei prim-vicepreşedinte Carmen Mataragiu pentruun nou mandat în cadrul Comitetului pentruDezvoltarea Organizaţiilor PrefesionaleContabile (PAODC). Cel de-al doilea man-dat va acoperi perioada 1 ianuarie 2013 –31 decembrie 2015 (primul mandat s-adesfăşurat între 1 ianuarie 2010 – 31decembrie 2012).

Instruire profesională petema prevenirii şi combateriispălării banilor

Camera Auditorilor Financiari din Ro m â niaa organizat împreună cu Oficiul Na ţional dePrevenire şi Combatere a Spălării Banilor,la sediul acestui Oficiu, la data de 26 no -iembrie 2012, a doua sesi une de instruire aauditorilor financiari pe anul 2012, care afăcut parte din planul de instruire profesio-nală destinată entităţilor ra por toare prevă-zute la art. 8 din Legea 656/2002 cu modifi-cările şi completările ulterioare. Au participatauditori financiari din Bucureşti. Pro gra mulsesiunii de instruire a cuprins prelegeri sus-ţinute de experţi ai Oficiului pe marginea cla-rificării privind modalitatea de aplicare a Le -gii nr. 656/2002 cu modificările şi com ple tă -ri le ulterioare, regimul sancţiunilor in ter na -

ţio nale şi al finanţării terorismului; ti po logiilede spălare a banilor; raportarea on-line.

Camera Auditorilor Financiaridin România organizează sâm-bătă, 23 februarie 2013, Test deverificare a cunoştinţelor pentruaccesul la stagiu

Înscrierile se fac în perioada 1 – 19 februa-rie 2013, la sediul Camerei AuditorilorFinanciari din România, strada Sirenelornr. 67-69, sector 5, Bucureşti.

Detalii se pot obţine accesând site-ul Ca -me rei: www.cafr.ro, secţiunea „Stagiari”,precum şi la Departamentul învăţământ şiad mitere, telefon: 021/410.03.96;021/410.74.43 interior 105, e-mail: [email protected].

Informaţii

Cercetare


IntroducereTransparenţa este un element funda-mental în buna funcţionare a unui sis-tem de guvernanţă corporativă, putândfi asigurată printr-o diseminare infor-maţională corespunzătoare. Recentelescandaluri corporative şi eşecuri finan-ciare care au condus la criza globalăce s-a răspândit în întreaga lume aufost cauzate în principal de deficienţeale sistemului de control intern şi alefuncţiei de audit. Pe acest fundal, pre-zentarea inadecvată a informaţiilor aafectat negativ situaţia în ansamblu.Prin urmare, transparenţa informaţio-nală a devenit un element critic pentrubuna funcţionare a unei pieţe de capi-tal eficiente şi o caracteristică impor-tantă a unui mecanism solid de guver-nanţă corporativă. Pornind de la aces-te premise, am demarat prezentul stu-diu orientat asupra sistemul bancarnaţional cu scopul de a oferi nu doarun simplu răspuns “Da” sau “Nu”, ci

Guvernanţa corporativă în sistemul bancar românescStudiu empiric privind transparenţaraportărilor pe internet

* Lect. univ. dr., Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

Corporate Governance on Romanian Banking System – Empirical Studyon Internet Reporting Transparency Basing on the increasing importance of transparency in corporate governancemechanism, as a result of the latest corporate scandals and financial failures, whichlead to the global crisis that spread all over the world the following research ques-tion arose: “Is there enough transparency in Romanian banking system? … If not –what should be done?” Starting from this question, the present study was aimed to provide a comprehen-sive image upon corporate governance disclosure provided by Romanian bankingsystem through their websites, by performing both quantitative and qualitative analy-sis regarding transparency related to corporation, financial situation, ownership andgovernance, following OECD’s recommendations in this respect.Irrespective of prior studies, which were focused on similar goals, this study is relat-ed to the banking system, which was little explored on this topic before, thus givingthe authors a chance to enrich the research literature with this empirical study,whose disclosure scorecard developed ensures it as well with originality.

Key words: corporate governance, disclosure, website, banking system, Romania

JEL Classification: M10, G30

Cuvinte cheie: guvernanţă corporativă, diseminare, pagină web, sistem bancar,România

Cristina ŞTEFĂNESCU*

Abstract

Guvernanţa corporativă în sistemul bancar românesc

observaţii şi recomandări utile la între-barea: “Există suficientă transparenţăîn sistemul bancar românesc? … Dacănu - ce este de făcut?”

“Dezvăluirea informaţiilor a fost multtimp recunoscută ca filosofia dominan-tă a celor mai multe sisteme moderne.Ea este o condiţie „sine qua non” a res-ponsabilităţii corporative” (Farrar andHannigan, 1998). Mai mult decât atât,potrivit teoriei agenţiei, transparenţaeste menită să reducă asimetria infor-maţională. Deoarece acţionariatul re -pre zintă doar o parte a gamei largi depărţi interesate existente la nivelul ori-cărei entităţi, divulgarea informaţiiloreste de fapt o problemă-cheie pentrutoţi utilizatorii acestora, indiferent deinteresul pe care l-ar putea avea înacea entitate. Prin urmare, o analizăreferitoare la transparenţa informaţio-nală la nivelul sistemului bancar naţio-nal ar putea fi utilă unei game largi deutilizatori interesaţi de acest sector alactivităţii economice, cum ar fi: mediulacademic, aparatul legislativ, investito-rii şi publicul larg.Bazându-ne pe cele prezentate maisus, lucrarea demarează printr-o in -cursiune în literatura de specialitate însfera raportărilor pe internet a informa-ţiilor de guvernanţă corporativă, urmatăde prezentarea designului propriei cer-cetări şi anume a modalităţii de selec-tare a eşantionului şi de colectare a da -telor, urmată de metodologia de cerce-tare folosită, bazată atât pe analizacan titativă, cât şi pe cea calitativă. Ur -mătoarea secţiune a prezentului studiua fost dedicată prezentării obiectivelorspecifice ale cercetării empirice derula-te la nivelul sistemului bancar naţionalşi a scorecardului de divulgare informa-ţională creat în vederea atingerii aces-tor obiective. În final, sunt argumentateşi discutate rezultatele obţinute dinanaliza empirică efectuată şi implicaţii-le lor, oferindu-se totodată o serie de

recomandări în vederea îmbunătăţiriitransparenţei informaţionale în siste-mul bancar din România.

Stadiul cunoaşterii

Transparenţa corporativă depinde decanalul prin care informaţia este dise-minată, facilitând sau împiedicând flu-xul de informaţii raportate de entităţi, cuimpact asupra disponibilităţii de infor-maţii reale pentru utilizatorii acestora(Bushman et al., 2004). Astfel, o dise-minare extinsă a informaţiilor corporati-ve prin intermediul unor infrastructuride comunicare diferite, poate creşteefectele economice ale acestor infor-maţii. Prin urmare, se apreciază că ocombinaţie de canale de diseminare –presa financiară, radio, televiziune şiinternet – permite difuzarea mult maiextinsă, rapidă şi ieftină a informaţiilorpe care utilizatorii interesaţi le vor primi(Bushman şi Smith, 2001).Dacă examinăm pe scurt modul în caremodalităţile de divulgare a informaţiilorcu privire la guvernanţa corporativă s-au schimbat de-a lungul timpului,putem observa o evoluţie clară în acestsens. Astfel, de la raportul anual prefe-rat de cele mai multe companii pentru adivulga informaţii privind guvernanţacorporativă (Collet şi Hrasky, 2005) s-atrecut treptat la o formă de raportarespecial concepută pentru diseminareaacestor informaţii (Labelle, 2002), cuscopul de a creşte relevanţa lor şi de aasigura informarea oportună a investi-torilor, în special ca urmare a scandalu-rilor financiare ce au avut loc în ultime-le decenii.Pe acest fundal, o atenţie sporită a fostacordată recent studierii mijloacelorprin care entităţile dezvăluie informaţii-le de guvernanţă corporativă, concen-

trându-se în special asupra tehnologieiinternetului, cunoscute în literatura despecialitate internaţională sub denumi-rea de: “corporate governance web dis-closure” sau “corporate governanceon-line reporting”. Internetul a fost din ce în ce mai desapreciat ca oferind multe posibilităţiatât pentru companii, cât şi pentru au -to rităţile de reglementare, îmbunătăţindnivelul dezvăluirilor privind guvernanţacorporativă şi, în acest fel, conferindtransparenţă pe piaţă (Gandia, 2008).Printre avantajele folosirii website-uldrept canal pentru divulgarea unor in -formaţii, literatura de specialitate (Gan -dia, 2008) a identificat beneficii legatede reducerea costurilor, de distribuţie,frecvenţă şi viteză, după cum urmează: facilitează comunicarea între firme

şi investitori (în special acţionari); reduce costurile de distribuţie (cos-

turile de imprimare şi de personal)şi îmbunătăţeşte oportunitatea in -for maţiilor corporative;

promovează implicarea acţionaria-tului în viaţa corporativă a firmei;

democratizează accesul lainformaţiile corporative;

conferă credibilitate practicilor debună guvernare.

La nivel internaţional există studii(Jiang, et al, 2009; Hussainey and Al-Nodel, 2008) care au efectuat analizecomparative între diferite sectoare deactivitate, rezultatele lor indicând faptulcă există diferenţe semnificative în mo -dul în care conţinutul informaţiilor esteprezentat pe internet. Astfel, sectoarelede producţie şi tehnologie oferă maimulte informaţii şi, în plus, s-au dovedita utiliza elemente mai avansate dedesign decât alte sectoare, cum ar fifinanţe, sănătate şi servicii (Jiang, et al,2009.). Un alt studiu (Hussainey şi Al-Nodel, 2008) relevă faptul că în Arabia

291/2013

Cercetare


Saudită sectorul bancar înregistreazăcel mai înalt nivel de transparenţă peinternet, în timp ce companiile dinindustrie şi sectoarele de servicii oferăfoarte puţine informaţii cu privire laguvernanţa corporativă.Alţi cercetători au realizat studii menitesă stabilească posibile legături între di -feritele caracteristici ale actorilor proce-sului de guvernanţă corporativă (Yap,et al., 2011; Garcia Sanchez, et.al,2011; Omneya, et.al., 2007) sau alecompaniilor (Aly, et.al., 2010; Ettredge,et.al., 2002; Oyelere, et.al., 2003; Xiao,et.al., 2004) şi vizibilitatea oferită cuajutorul internetului. Astfel, raportarea pe internet a informa-ţiilor de guvernanţă corporativă s-adovedit a fi semnificativ şi pozitiv lega-tă de independenţa directorilor non-executivi, de dimensiunea consiliuluide administraţie şi a acţionariatului, demembrii comitetului de audit calificaţi îndomeniul financiar-contabil (Yap, et al.,2011). De asemenea, s-a constat faptulcă nivelul de dezvăluire a informaţiilorstrategice este ridicat în situaţiile încare preşedintele consiliului de admi-nistraţie este şi director executiv(Garcia Sanchez, et.al, 2011). Alte stu-dii au demonstrat că informaţiile corpo-rative raportate pe internet (CorporateInternet Reporting) oferite de companii-le listate la Londra sunt asociate cuindependenţa şi dualitatea directoruluiexecutiv (Omneya, et al, 2007).În ceea ce priveşte caracteristicile fir-melor, atât cele financiare, cât şi celenefinanciare, unele dintre ele s-audovedit a avea o influenţă semnificativăîn transparenţa informaţională asigura-tă prin prisma raportărilor pe internet.Astfel, în timp ce rentabilitatea, cotaţiabursieră şi tipul de industrie din careface parte o companie (de comunicaţiişi servicii financiare) sunt factori deter-minanţi ai cantităţii şi formatului de pre-

zentare a informaţiilor pe internet, altecaracteristici, cum ar fi dimensiunea fir-mei, efectul de levier, lichiditatea şi tipulauditorului, nu explică nivelul de rapor-tare pe internet a informaţiilor de guver-nanţă corporativă (Aly et al, 2010;Craven şi Marston, 1999; Ettredge etal, 2002). În alte state (Noua Zee lan -dă), factorii determinanţi în adoptareavoluntară a raportării on-line au fost:dimensiunea firmei, lichiditatea, secto-rul industrial şi gradul de răspândire aacţionariatului, în timp ce alte caracte-ristici ale entităţilor, cum ar fi efectul delevier, rentabilitatea şi internaţionaliza-rea nu explică alegerea de a folosiinternetul în scopul diseminării informa-ţiilor (Oyelere, et al, 2003).Există studii (Cuc and Kanja, 2009;Hamid, 2005) concentrate pe compara-rea tipului de informaţii ce sunt cel maifrecvent / rar dezvăluite. Astfel, în cazulRomâniei (Cuc and Kanja, 2009) infor-maţiile referitoare la situaţiile financiareşi angajaţi se regăsesc mai frecventdivulgate decât cele considerate „sen-sibile”, legate de consiliul de adminis-traţie şi managementul executiv, întimp ce companiile din Malaysia audez văluit cel mai frecvent informaţiilecu privire la istoricul lor (Hamid, 2005).Una dintre cele mai importante trăsăturiale informaţiei - actualitatea - a fost, deasemenea, un obiectiv de cercetare însfera raportărilor pe internet (Omneyaşi Street, 2007; Ezat şi El-Masry, 2008).Aceste studii oferă dovezi ale unei aso-cieri semnificative între raportarea întimp util pe internet şi unele atribute aleguvernanţei corporative, cum ar fi:experienţa şi independenţa consiliuluide administraţie (Omneya şi Street,2007), structura acţionariatului, compo-nenţa şi dimensiunea consiliului deadministraţie (Ezat şi El-Masry, 2008),respectiv caracteristici ale entităţilor,cum ar fi: mărimea, tipul de industrie şilichiditatea acestora (Ezat şi El-Masry,

2008). Astfel, companiile de dimensiunimari, care activează de obicei în secto-rul serviciilor şi înregistrează o rată ridi-cată a lichidităţii, au o mare parte adirectorilor independenţi şi un numărmare de membrii în consiliul de admi-nistraţie, dezvăluie mai multe informaţiiîn timp util pe site-urile lor.

Studiu empiricSELECTAREA EŞANTIONULUIŞI CULEGEREA DATELOR

Scopul prezentului studiu este de aoferi o imagine cuprinzătoare asupragradului de dezvăluire a informaţiilorprivind guvernanţa corporativă cu aju-torul site-urilor web în sistemul bancarromânesc. Pentru atingerea obiectivu-lui propus am supus analizei instituţiilebancare înmatriculate în Registrul insti-tuţiilor de credit, disponibil pe site-ulBăncii Naţionale a României la parteaI, secţiunea I „Bănci”. Astfel, eşantionulnostru totalizează 30 de instituţii decredit, nefiind incluse sucursalele insti-tuţiilor bancare străine care îşi desfă-şoară activităţile în ţara noastră, dinmotive de comparabilitate a datelor cu -lese. Am inclus în studiul nostru atâtinstituţiile de credit listate, cât şi pe celenelistate, chiar dacă principiile deguvernanţă corporativă sunt emise cuscop de recomandări numai pentruinstituţiile bancare cotate la bursă, băn-cile nelistate având posibilitatea de a leaplica doar în mod voluntar. Decizianoastră este motivată de obiectivulprincipal al acestui studiu – de a oferi oimagine de ansamblu cât mai cuprinză-toare cu privire la transparenţa informa-ţională la nivelul întregului sistem ban-car din ţara noastră.Procesul de colectare a datelor s-a ba -zat pe informaţiile puse la dispoziţiapublicului pe site-urile oficiale ale insti-


tuţiilor bancare cuprinse în eşantion lamomentul analizei (iulie 2012). Primaetapă de culegere a datelor a urmăritgăsirea unui răspuns “Da / Nu” la între-bări generale privind divulgarea deinformaţii, cea de-a doua etapă fiindconcepută pentru a căuta informaţiispecifice puse la dispoziţia publicului,ce au fost structurate pe trei nivele - debază, mediu şi ridicat.Metodologia de cercetare utilizată pen-tru atingerea obiectivului propus se ba -zează pe ambele tehnici – analiza can-titativă şi calitativă. Astfel, prin utiliza-rea instrumentelor statistice descriptiveam încercat să oferim o imagine deansamblu privind diseminarea informa-ţională în sistemului bancar românesc,rezultatele cantitative obţinute dupăprelucrarea datelor cu ajutorul soft-uluiSPSS fiind ulterior folosite pentru aoferi recomandări în vederea îmbună-tăţirii transparenţei la nivel naţional.

OBIECTIVELE SPECIFICE ALECERCETĂRII

În vederea atingerii obiectivului princi-pal al studiului nostru - de a oferi o ima -gine cuprinzătoare asupra transparen-ţei raportărilor pe internet a informaţiilorprivind guvernanţa corporativă în siste-mul bancar românesc, am formulaturmătoarele întrebări, plecând de laprevederile principiului OECD “Trans -pa renţă şi divulgare”, întrebări careconstituie de fapt obiectivele specificeale prezentei cercetări:

RQ1: Care este nivelul de infor-mare despre corporaţie oferitde instituţiile bancare?

Pentru a găsi un răspuns la această în -trebare, am căutat să evaluăm transpa-renţa cu privire la aspecte generale aleinstituţiilor bancare, şi anume structuracapitalului şi a grupului din care faceparte banca, acolo unde este cazul.

Informaţiile despre capitalul bancarsunt importante pentru toate părţileinteresate deoarece reflectă „bogăţia”sub formă de bani sau bunuri, acumu-lată în activitatea băncii. Deoarecestructurile de grup s-au dezvoltat îngeneral în ultimele decenii, următoareanoastră întrebare a fost „Cât de trans-parente sunt informaţiile în acest sensîn sistemul bancar naţional?”. În prezentul studiu, pentru a evaluaaceastă evoluţie am pornit de la o sim-plă prezentare a componenţei grupuluidin care face parte o bancă spre oscurtă descriere a fiecărei entităţi, celmai înalt nivel de informare fiind atinsîn situaţia oferirii de detalii despre capi-tal şi acţionariat sau o trimitere (link)către pagina de internet a acestora. Înaprecierea informaţiilor referitoare laca pitalul bancar o importanţă deosebi-tă a fost acordată prezentării eventua-lelor schimbări în structura acestuia, caurmare a emisiunii de noi acţiuni sau aunor posibile răscumpărări intervenite.

RQ2: Care este nivelul de infor -ma re cu privire la situaţia fi -nanciară oferit de instituţiilebancare?

Situaţia financiară şi performanţa suntprimele menţionate în recomandărileOECD în vederea asigurării “comunică-rii în timp util şi exact… a tuturor aspec-telor semnificative cu privire la corpora-ţie”. Dar “De ce sunt necesare astfel deinformaţii?” Răspunsul la această între-bare se bazează pe principala teorie aguvernanţei corporative - teoria agen-ţiei. Astfel, transparenţa financiară afost percepută ca o modalitate de areduce costurile agenţiei şi asimetriileinformaţionale dintre „insideri” şi „outsi-deri”. Aceştia din urmă includ nu numaiacţionarii, ci o varietate largă de altepărţi interesate, toate acestea fiind într-o poziţie de dezavantaj în ceea ce

priveşte accesul la informaţii în compa-raţie cu managerii, care controleazăprocesul de luare a deciziilor. Acestaeste motivul pentru care un sistem cu -prinzător de divulgare, care include atâtinformaţii nefinanciare, cât şi date deraportare financiară, ar ajuta părţile in -te resate, inclusiv acţionarii pentru a ob -ţine informaţii adecvate şi fiabile.Bazându-ne pe o gamă largă de studiidin literatura internaţională, care au că -u tat existenţa unei legături între guver-nanţă şi performanţa corporativă, pu -tem afirma că performanţa bancară şi,prin urmare, situaţia financiară ca unîntreg reprezintă cu siguranţă o “oglin-dă reală” a guvernanţei corporative.Această concluzie este în conformitatecu rezultatele empirice anterioare, careoferă dovezi cu privire la impactul pozi-tiv al unei guvernanţe corporative ro -buste asupra unor performanţe ridicate(Zahra şi Pearce, 1989; Stiles şi Taylor,2002) sau al unei guvernanţe cu nivelde risc ridicat asupra unor performanţeinferioare (Gompres, et al, 2003;Cremers şi Nair, 2004). Cu toate aces-tea, există încă unele îndoieli cu privirela aceste legături din cauza posibilelorinterpretări legate de modul de măsura-re a performanţei şi de apreciere a cali-tăţii guvernanţei corporative. În prezentul studiu, în vederea aprecie-rii calităţii şi robusteţii informaţiilorfinanciare am luat în considerare bazade întocmire şi raportare (referenţialulcontabil).

RQ3: Care este nivelul de infor-maţii legate de raportări ofe-rit de instituţiile bancare?

În timp ce informaţiile contabile prezen-tate prin situaţiile financiare sunt perce-pute ca un mecanism de control carepromovează o guvernare corporativăeficientă într-o societate (Bushman şiSmith, 2001), rezultatele operaţionale

311/2013

Cercetare


ale companiei şi dezvăluirea obiective-lor acesteia, care de obicei sunt incluseîn rapoartele anuale, reprezintă o altălatură a transparenţei bancare, avândînsă aceeaşi importanţă pentru acţio-nari şi părţile interesate în procesul deevaluare a progresului unei entităţi.Deoarece băncile, prin natura lor, facobiectul unor activităţi extrem de ris-cante, cerinţele de divulgare a informa-ţiilor în acest sens sunt mai mari. Astfel,se aşteaptă o identificare clară a riscu-rilor inerente şi furnizarea acestora tu -turor părţilor interesate, o raportarespecială fiind prevăzută în acest sensde către Comitetul pentru supraveghe-re bancară de la Basel în cadrul pilonu-lui 3 al Acordului de capital.

RQ4: Care este nivelul de infor-maţii privind acţionariatuloferit de instituţiile bancare?

În căutarea unui răspuns la această în -trebare, ne-am orientat spre a evaluatransparenţa cu privire la structura sa.Acţionariatul a fost întotdeauna perce-put ca un „actor” principal al mecanis-mului de guvernanţă corporativă, deoa-rece oferă capitalul necesar pentru aderula o afacere şi, prin urmare, esteextrem de interesat de maximizareaaverii sale. Structura acţionariatului afost întotdeauna un subiect de cerceta-re controversat în literatura de speciali-tate, mai ales din cauza caracteruluisău „concentrat” / „dispersat”, iar în ulti-mul timp mai ales datorită creşterii pon-derii investitorilor instituţionali.Dispersia acţionariatului - rezultatulunui număr mare de acţionari indivi-duali - a dat naştere la separarea lor decontrolul propriu-zis al afacerii, care aajuns practic în mâinile managerilor,conducând astfel la binecunoscuta teo-rie a agenţiei şi la conflictele de intere-se datorate comportamentul oportunistal managerilor, care de cele mai multe

ori nu acţionează în interesul proprieta-rilor (Berle şi Means, 1932; Jensen şiMeckling, 1976).Chiar dacă structura acţionariatului s-aschimbat de-a lungul timpului, astfelîncât investitorii instituţionali deţin înprezent ponderi mari de capitaluri pro-prii în multe companii din întreaga lu -me, fiind adesea apreciaţi ca un meca-nism puternic de guvernanţă corporati-vă, care poate monitoriza managemen-tul companiei şi poate alinia interesulsău cu cele ale acţionarilor, există încăaşa-numitele “probleme ale agenţiei”.Astfel, pe lângă faptul că reprezintă unmecanism care controlează conflictelede interese şi ameliorează protecţia in -vestitorilor, concentrarea acţionariatuluipoate conduce, de asemenea, la infor-maţii asimetrice între acţionarul majori-tar şi acţionarii minoritari, din cauza ac -cesului diferit la informaţiile privilegiate.

RQ5: Care este nivelul de infor-maţii despre guvernanţă ofe-rit de instituţiile bancare?

În căutarea unui răspuns la aceastăîntrebare, ne-am orientat atenţia spre aevalua transparenţa cu privire la aspec-te generale ale consiliului de adminis-traţie / supraveghere, şi anume structu-ra şi componenţa sa, precum şi la con-ducerea executivă.Rolul cel mai important în mecanismulde guvernanţă corporativă îl are consi-liul de administraţie / supraveghere,care asigură de fapt, legătura întremanageri şi investitori. În consecinţă,transparenţa structurii şi componenţeisale este utilă pentru a avea o imaginede ansamblu despre cei care conduc şicontrolează o bancă. Pentru îndeplini-rea cu succes a responsabilităţilor sale,membrii consiliului trebuie să aibă unanumit nivel de cunoştinţe şi abilităţi,ca măsuri ale experienţei lor. Mai multdecât atât, o altă caracteristică impor-

tantă, care conferă calitate consiliuluide administraţie / supraveghere esteindependenţa sa. În acest sens, direc-torii non-executivi – şi mai ales cei caresunt independenţi – prezintă o mareimportanţă în aprecierea calităţii uneistructuri de guvernare. Dar, după cumrelevă studiile anterioare, a fi directornon-executiv nu este suficient pentruasigurarea independenţei. Astfel, inde-pendenţa este percepută în sensul cănu există relaţii sau circumstanţe carear putea afecta judecata directorilor,printre situaţiile în care independenţadirectorilor non-executivi ar putea fi pu -să în discuţie numărându-se: cazul încare directorul a fost angajat al so cie -tăţii sau al grupului în ultimii ani; situa-ţia în care acesta a primit o remunera-ţie suplimentară, în afara celei pentrufuncţia de director; cazul în care aces-ta are legături strânse de familie cu alţidirectori ai companiei; situaţia în careau existat relaţii de afaceri cu compa-nia în ultimii ani; cazul în care directo-rul a fost acţionar semnificativ (Mallin,2010). Bazându-ne pe aceste premise, pentrua evalua care este gradul de informareprivind consiliul de administraţie /supraveghere am considerat importan-te informaţiile privind componenţa con-siliului, inclusiv poziţia ocupată demembrii acestuia, anumite detalii per-sonale (de exemplu, educaţie, expe-rienţă), precum şi statutul de indepen-denţă al membrilor.Conducerea executivă, dar mai ales di -rectorul executiv au un rol fundamentalîn buna funcţionare a oricărei afaceri,necesitând astfel o atenţie specială îndezvăluirea informaţională. Indife rentde rezultatele contradictorii obţinutepână în prezent în literatura de specia-litate referitoare la dualitatea funcţiilorde preşedinte al consiliului de adminis-traţie / supraveghere şi director execu-tiv, care a fost percepută fie ca o moda-


litate de a îmbunătăţi performanţa cor-porativă datorită posibilităţii de lu are aunei decizii independente (Do nald sonşi Davies, 1994; Peel şi O’Donnell,1995 ) sau, dimpotrivă, mai degrabăcazul unei iluzii (Daily and Dalton,1997), pentru a evalua gradul de infor-mare cu privire la managementul exe-cutiv am considerat relevante informa-ţiile privind structura conducerii şi pozi-ţia fiecărui membru.În concluzie, obiectivele specifice alecercetării prezentate mai sus au foststabilite cu scopul de a măsura trans-parenţa informaţională privind guver-nanţa corporativă oferită de site-urilebăncilor, devenind astfel baza score-cardului elaborat în acest sens, meto-dologia de construire a acestuia fiinddetaliată în secţiunea următoare.

DISCLOSURE SCORECARD

Pentru măsurarea transparenţei rapor-tărilor pe internet privind informaţiile deguvernanţă corporativă în sistemulbancar românesc, am elaborat un sco-recard bazat pe informaţii cu caractergeneral şi informaţii specifice (avansa-te), detaliate pe trei nivele de divulgare- nivel de bază, mediu şi ridicat. Acest scorecard a fost conceput pentrua răspunde la întrebările formulate şidiscutate în secţiunea de mai sus princăutarea informaţiilor puse la dispoziţiapublicului pe site-urile băncilor.Pentru elaborarea scorecardului ampornit de la cel de-al cincilea principiude bune practici de guvernare corpora-tivă emis de OECD, potrivit căruia “Ca -drul guvernării corporative trebuie săasigure divulgarea în timp util şi exactăsub toate aspectele semnificative a in -formaţiilor cu privire la societate, inclu-siv situaţia financiară, performanţa, ac -ţionariatul şi guvernanţa acesteia”(OECD, 2004, secţiunea V: 22).

Prin urmare scorecardul cuprinde cincica tegorii de informaţii, şi anume: corpo-raţia, situaţiile financiare, alte raportărispecifice, acţionariatul şi guvernanţa,unele dintre acestea fiind detaliate pesub-categorii, cu scopul de a cuprindeo gamă cât mai largă de informaţii.

Pentru elaborarea scorecardului amurmat două etape, care diferă princomplexitatea informaţiilor supuse ana-lizei. Aceeaşi tehnică de codificare adatelor a fost folosită în ambele etape,valoarea “1” fiind alocată în cazul divul-gării pe internet a unei informaţii, iarvaloarea “0” în caz contrar.

Prima etapă a avut drept scop oferireaunei imagini de ansamblu cu privire latransparenţă pe fiecare din cele cincicategorii de informaţii, cuprinzând ast-fel întrebări generale cu răspunsuri “Da/ Nu” (ex. “Oferă banca informaţii cuprivire la capitalul său?”, “Publicăbanca situaţiile financiare în limbaengleză? “,”Furnizează banca informa-ţii despre structura acţionariatului?”).

A doua etapă a avut drept scop o eva-luare mai detaliată a gradului de divul-gare a informaţiilor pe fiecare sub-cate-gorie în parte, fiind astfel stabilite treinivele diferite de măsurare – de bază,mediu şi ridicat – care au fost pondera-te pentru a stabili punctajul total pentrufiecare categorie de informaţii în parte.Exemplul din Tabelul 1 ilustreazămetodologia de evaluare utilizată.

REZULTATELE CERCETĂRII

„Există suficientă transparenţă în siste-mul bancar românesc? … Dacă nu –ce este de făcut?” – aceasta a fostîntrebarea adresată la începutul aces-tui studiu, o analiză cantitativă cuprin-zând toate instituţiile de credit ce îşidesfăşoară activitatea în sistemul ban-car românesc fiind propusă a fi realiza-tă pentru a oferi un răspuns, urmat deunele recomandări pentru îmbunătăţi-rea transparenţei informaţionale.În acest sens au fost definite o serie deobiective specifice, bazate pe reco-mandările ce stau la baza unei “bune”guvernanţe corporative, urmate deconstruirea unui instrument special –scorecardul de divulgare a informaţiilor– în vederea evaluării transparenţei caexpresie a încrederii în bănci.Având în vedere structura scorecardu-lui, care cuprinde în primul rând infor-maţii cu caracter general, dar şi o sec-ţiune de evaluare a gradului de divulga-re informaţională pe nivele ponderate,în cele ce urmează vom detalia rezulta-tele cercetării pornind de la general laspecific.La prima vedere, rezultatele analizeiefectuate reflectă faptul că sistemulbancar românesc oferă un nivel mediude informare, după cum arată statistici-le descriptive cu privire la divulgarea deinformaţii generale prezentate în Ta -belul 2. Astfel, gama de scoruri variază

331/2013

Cercetare


între valoarea minimă de 0 şi valoareamaximă de 12, ambele fiind înregistra-te în cazul a două bănci, mai mult dejumătate din eşantion atingând însăscoruri mai mari decât media.

Divulgarea informaţiilor generale, deta-liate pentru fiecare categorie, respectivsub-categorie de informaţii din Tabelul3, reflectă faptul că sistemul bancarromânesc oferă cea mai bună transpa-

renţă pe site-urile web în cazul informa-ţiilor cu privire la guvernanţă, iar celemai slabe rezultate s-au înregistrat înceea ce priveşte dezvăluirea situaţiilorfinanciare.Astfel, în medie, două treimi din bănci-le cuprinse în eşantion prezintă infor-maţii despre structurile de conducereatât consiliul de administraţie / supra-veghere, cât şi conducerea executivă.Acest lucru poate fi apreciat ca unaspect pozitiv pentru sistemul bancarromânesc, având în vedere opiniileanterioare din literatura de specialitatepe această temă, publicarea informaţii-lor privind guvernanţa corporativă fiindpercepută ca o “valoare” în rândulinvestitorilor (Solomon şi Solomon,2005); cu cât aceste informaţii sunt mairelevante şi fiabile cu atât investitoriiinstituţionali sunt mai interesaţi de res-pectiva entitate (Diamond şi Verecchia,1991; Kim şi Verrecchia, 1994).Pentru a evalua transparenţa cu privirela situaţiile financiare ale băncilor amconsiderat pentru analiză limba şi tipulde situaţii financiare – individuale vs.consolidate, pe baza referenţialelornaţionale vs. internaţionale, precum şiraportul auditorului independent. Celmai mic scor înregistrat la aceastăcategorie de informaţii se datorează înprincipal faptului că doar o treime dinbăncile cuprinse în eşantion oferăsituaţiile lor financiare în limba engleză.De asemenea, instituţiile de credit fur-nizează de obicei numai raportări indi-viduale, fiind reticenţi la a dezvăluisituaţia consolidată a întregului grup.În ceea ce priveşte informaţiile specifi-ce, apreciate ca fiind de nivel avansatîn cercetarea efectuată, analiza aces-tora a fost structurată pe aceleaşi cincicategorii ca şi analiza cu caractergeneral. Mai mult decât atât, fiecarecategorie de informaţii a fost împărţităîn sub-categorii, astfel încât rezultatele


obţinute să fie cât mai analitice.Situaţia detaliată referitoare la divulga-rea de informaţii de nivel avansat esteprezentată în Tabelul 4.Rezultatele obţinute reflectă faptul că

frecvenţa cu care băncile acceptă sădezvăluie informaţii este mai mare lanivelul de bază şi scade treptat pemăsura creşterii nivelului de informare.Analizând băncile care au furnizat cel

mai înalt nivel de informaţii am ajuns larezultate nu foarte încurajatoare – nicimăcar o jumătate din instituţiile de cre-dit incluse în eşantion neaflându-se înaceastă situaţie. Cele mai slabe rezul-tate au fost înregistrate în sfera infor-maţiilor privind corporaţia şi guvernan-ţa, în timp ce raportările financiare seaflă la polul opus.O scurtă descriere a rezultatelor obţi-nute, precum şi recomandările caredecurg din acestea sunt prezentate încele ce urmează:

RQ1: Care este nivelul de infor -ma re despre corporaţie oferitde instituţiile bancare?

Două sub-categorii de informaţii au fostluate în considerare pentru a analizagradul de dezvăluire a informaţiilor cuprivire la corporaţie, rezultatele analizeirelevând o divulgare „săracă” în ceea

351/2013

Cercetare


ce priveşte capitalul atât la nivel mediu(2 bănci), cât şi ridicat (nicio bancă), întimp ce structura de grup a atins unscor neaşteptat de mare la nivelul deinformare ridicat (11 bănci) în compara-ţie cu scorurile mici de la nivelurileanterioare.Bazându-ne pe aceste rezultate şiavând în vedere importanţa pe caretoate părţile interesate o acordă imagi-nii de ansamblu cu privire la „bogăţia”băncii reprezentată de capitalul pro-priu, precum şi structurii grupului dincare face parte banca, suntem depărere că: instituţiile bancare ar trebui să ofere

informaţii mai detaliate cu privire lacapitalul lor, publicând pe lângăvaloarea acestuia şi cele mai re -cente modificări care au avut loc înstructura sa;

o atenţie deosebită ar trebui acor-dată structurii de grup, oferind oscurtă descriere a acesteia, precumşi detalii cu privire la capital şi acţio-nari. Benefică în acest sens ar fi otrimitere sub forma unui link cătresite-ul grupului din care fac parte.

RQ2: Care este nivelul de infor-mare cu privire la situaţiafinanciară oferit de instituţiilebancare?

Pentru a analiza nivelul de transparen-ţă financiară am formulat următoareaîntrebare: “Cât de utilă şi cuprinzătoareeste această categorie de informaţii?”Rezultatele obţinute relevă faptul căaproape o jumătate din băncile incluseîn eşantion furnizează situaţiile lorfinanciare pentru mai mult de trei exer-ciţii financiare, inclusiv ultimul an, motivpentru care am considerat că există unnivel ridicat de divulgare în acest sens.Oportunitatea este una din caracteristi-cile cele mai importante ale informaţiei

contabile pe lângă pertinenţă şi fiabili-tate, care sunt rezultatul misiunii deaudit.

De aceea, este foarte important pentrubănci să asigure şi această caracteris-tică informaţională prin furnizareasituaţiilor lor financiare pentru o perioa-dă cât mare de timp, permiţând astfelpărţilor interesate să elaboreze compa-raţiile dorite.

RQ3: Care este nivelul de infor-maţii legate de raportări ofe-rit de instituţiile bancare?

În vederea analizării altor raportăridecât cele financiare, pe care băncilele fac publice, au fost luate în conside-rare două sub-categorii de informaţii şianume: raportul anual şi raportul pri-vind riscurile conform cerinţelor BaselII, Pilonul 3.

Când este vorba despre dezvăluirea deinformaţii, aceasta nu se referă numaila date financiare, ci la o serie de alteinformaţii care cuprind obiectivele ge -nerale şi strategice, prognoze alemanagementului, prezentări ale analiş-tilor, informaţii care se regăsesc de obi-cei în rapoartele anuale.

Ca şi în cazul raportărilor financiare,perioada pentru care aceste informaţiisunt disponibile este importantă pentrupărţile interesate. Prin urmare, amapreciat publicarea rapoartelor anualeraportându-ne la acelaşi orizont detimp de trei ani ca şi în cazul situaţiilorfinanciare, rezultatele obţinute condu-când la concluzia că doar un sfert dinbăncile analizate au atins cel mai înaltnivel. Situaţia este destul de asemănă-toare în cazul raportării informaţiilor derisc impuse de pilonul 3 al acorduluiBasel II.

Bazându-ne pe aceste rezultate, reco-mandăm insistent ca instituţiile de cre-

dit să facă publice aceste raportări pen-tru o plajă de timp cât mai larg posibilă,din aceleaşi motive ca şi în cazul rapor-tărilor financiare.

RQ4: Care este nivelul de infor-maţii privind acţionariatuloferit de instituţiile bancare?

În încercarea de a găsi un răspuns laaceastă întrebare, am analizat informa-ţiile atât cu privire la structură, cât şi laconcentrarea acţionariatului, rezultate-le obţinute relevând faptul că aproxima-tiv o treime din băncile cuprinse îneşantion au făcut aceste informaţii dis-ponibile publicului, la nivel fie mediu, fieridicat, ceea ce înseamnă că detaliicum ar fi identitatea şi procentul deţinutcel puţin de acţionarii principali sunt deobicei prezentate. Oricum, încurajăm băncile să furnizezeinformaţii cât mai cuprinzătoare cu pri-vire la numărul şi identitatea acţionari-lor, precum şi o prezentare cât maidetaliată a acestora pe categorii.

RQ5: Care este nivelul de infor-maţii despre guvernanţă ofe-rit de instituţiile bancare?

Prin expresia “informaţii despre guver-nanţă” ne-am referit la cele două struc-turi importante: consiliul de administra-ţie / supraveghere şi conducerea exe-cutivă. „Actorul” ce joacă un rol cheie înprocesul de guvernanţă corporativă,fiind frecvent apreciat drept “inima”unei entităţi, este consiliul de adminis-traţie / supraveghere. “Libera şi corecta circulaţie a informaţi-lor în interiorul şi în afara consiliului deadministraţie este la fel de esenţialăpentru funcţionarea sănătoasă a siste-mului corporativ ca fluxul liber şi nestin-gherit de sânge pentru funcţionareasănătoasă a corpului uman” (Solomonşi Solomon, 2005).


Prin urmare, o gamă largă de informaţiidespre acesta este de aşteptat să fiepusă la dispoziţia publicului pentrutoate părţile interesate, ceea ce ne-adeterminat să luăm în considerare pen-tru analiză două categorii de informaţii:de bază şi avansate. Informaţiile debază se referă la componenţa consiliu-lui şi poziţia fiecărui membru, douătreimi din eşantionul de bănci oferindinformaţii adecvate în acest sens. Analizând informaţiile clasificate caavansate, care cuprind detalii persona-le, cum ar fi educaţia şi experienţa fie-cărui membru al consiliului, încadrareasa ca director executiv / non-executiv,menţiuni referitoare la statutul de mem-bru independent sau, mai mult decâtatât publicarea unei poze, transparenţaa devenit opacitate, doar trei bănciincluse în eşantion furnizând astfel deinformaţii.La măsurarea nivelului de informarereferitor la structura şi componenţamanagementului, rezultatele obţinutesunt similare cu cele prezentate încazul consiliului de administraţie / su -praveghere, doar cinci bănci atingândun scor de nivel înalt.În concluzie, întrebându-ne “Care estenivelul de informaţii despre guvernanţădezvăluit de bănci?” putem consideraca bune practici de diseminare a infor-maţiilor, care pot spori transparenţa însistemul bancar românesc, cel puţinurmătoarele aspecte: băncile ar trebui să ofere o structu-

ră transparentă a consiliului deadministraţie / supraveghere, pre-zentând pe lângă o listă a membri-lor, detalii complete despre aceştia,concentrându-se în special pe cali-ficările lor academice şi pe expe-rienţa profesională, cu referire lalocul de muncă anterior şi la posibi-le situaţii de conflicte de interes;

o atenţie deosebită se cuvine acor-dată preşedintelui consiliului deadministraţie / supraveghere, ca şefal structurii de conducere şi de con-trol, pe lângă informaţiile solicitatetuturor membrilor consiliului fiind dedorit a fi dezvăluit statutul său de afi sau nu directorul executiv alentităţii;

băncile ar trebui să ia în considera-re importanţa componenţei consiliu-lui de administraţie / supraveghereîn ceea ce priveşte membrii non-executivi şi independenţi, oferind oprezentare corespunzătoare aacestor atribute.

Concluzii, limite, perspective

Din dorinţa de a vedea cât de multputem avea încredere în sistemul ban-car românesc, prin simpla accesare awebsite-urilor instituţiilor de credit, amdemarat prezentul studiu empiric orientat asupra categoriilor de informa-ţii de diseminat recomandate deOECD, care pot contribui la consolida-rea unui sistem eficient de guvernanţăcorporativă.Astfel, analiza noastră a pornit de laurmătoarea prevedere: “Cadrul guver-nării corporative trebuie să asiguredivulgarea în timp util şi exactă subtoate aspectele semnificative a infor-maţiilor cu privire la societate, inclusivsituaţia financiară, performanţa, acţio-nariatul şi guvernanţa acesteia”(OECD, 2004, secţiunea V: 22), des-prinzându-se următoarele întrebăricare au dat naştere obiectivelor spe -cifice ale cercetării: Care este nivelul de informare des-

pre corporaţie oferit de instituţiilebancare?

Care este nivelul de informare cuprivire la situaţia financiară oferit deinstituţiile bancare?

Care este nivelul de informaţii lega-te de raportări oferit de instituţiilebancare?

Care este nivelul de informaţii pri-vind acţionariatul oferit de instituţiilebancare?

Care este nivelul de informaţii des-pre guvernanţă oferit de instituţiilebancare?

Pe lângă analiza cantitativă efectuatăpentru a oferi o imagine de ansambluasupra măsurii în care informaţiile pri-vind guvernanţa corporativă în siste-mului bancar românesc sunt puse ladispoziţia publicului pe site-urile bănci-lor, pentru a adăuga valoare literaturiide cercetare pe tema guvernanţei cor-porative am recurs la o analiză calitati-vă a rezultatelor obţinute, oferind unelerecomandări considerate utile în vede-rea îmbunătăţirii procesului de disemi-nare a informaţiilor şi implicit a creşteriitransparenţei în sistemului bancarromânesc.

Prin urmare, studiul efectuat prezintăutilitate nu numai în mediul academic,ci şi pentru publicul larg, rezultateleobţinute putând infirma sau confirmapresupunerile lor vizavi de încredereaîn transparenţa băncilor.

În cele din urmă, suntem conştienţi delimitele studiului nostru, care derivă înprincipal din aspectele metodologice,în special cele legate de elementeleluate în considerare la elaborarea sco-recardului de dezvăluire a informaţiilorce au stat la baza colectării datelor, darsuntem de părere că aceste limitereprezintă totodată posibile perspectiveale unor cercetări viitoare.

371/2013

Cercetare


Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social Eu -ropean, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvol -tarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărulPOSDRU/1.5/S/59184 „Performanţă şi excelenţă încercetarea postdoctorală în domeniul ştiinţelor econom-ice din România”, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, fiind partener în cadrul proiectului.

This work was supported from the European SocialFund through Sectorial Operational Programme HumanResources Development 2007-2013, project numberPOSDRU/1.5/S/59184 „Performance and excellence inpostdoctoral research in Romanian economics sciencedomain” with "Babeş-Bolyai" University in Cluj-Napocaas a partener in this project.

Acknowledgements

Bushman, R.M. and Smith, A.J. (2001), Financial accountinginformation and corporate governance, Journal ofaccounting and economics, Vol. 32, pp. 237-333

Bushman, R., Piotroski, J. and Smith, A. (2004), WhatDetermines Corporate Transparency?, Journal ofAccounting Research, Vol. 42, pp. 207-252

Cremers, K.J.M. and Nair, V.B. (2004), Corporate governan-ce and equity prices, Journal of Finance, VoL. 8, No. 26-42

Cuc, S and Kanja, H. (2009), Corporate governance- atransparency index for the Romanian listed companies,Annals of Faculty of Economics, Vol. 2, No. 1, pp. 60-66

Daily, C.M. and Dalton, D.R. (1997), Separate, but not inde-pendent: Board leadership structure in large corpora-tions, Corporate governance: An international review,VoL. 5, No. 3, pp. 126-136

Diamond D. and Verecchia, R. (1991), Disclosure, liquidityand cost of capital, Journal of finance, Vol. 66, pp. 1325-1355

Donaldson, L. and Davies, J.H. (1994), Boards and compa-ny performance – Research challenges the conventionalwisdom, Corporate governance: An international review,Vol. 2(3), pp. 151-160

Farrar J.H. and Hannigan, B.M. (1998), Farrar’s companylaw (4th edition), Butterworths, London

Gandia, J.L. (2008), Determinants of internet-based corpo-rate governance disclosure by Spanish listed compa-nies, Online Information Review, Vol. 32, No. 6, pp.791 –817

Garcia Sanchez, I.M. Dominguez, L.R. and Alvarez, I.G.(2011), Corporate governance and strategic information

on the internet: A study of Spanish listed companies,Accounting, Auditing & Accountability Journal, Vol. 24,No. 4, pp. 471 – 501

Gompres, P., Ishii, J. and Metrick, A. (2003), Corporategovernance and equity prices, Quaterly Journal ofEconomics, Vol. 118, No. 1, pp. 107-155

Jensen, M.C. and Meckling, W.H. (1976), Theory of the firm:managerial behavior, agency costs and ownership struc-ture, Journal of Financial Economics, Vol. 3, pp. 303-360

Jiang, Y., Raghupathi, V. and Raghupathi, W. (2009),Content and Design of Corporate Governance WebSites, Information Systems Management, Vol. 26, No. 1,pp. 13-27

Kim, O. and Verrecchia, R. (1994), Market liquidity and volu-me around earnings announcements, Journal of accoun-ting and economics, 17, pp. 41-68

Labelle, R. (2002), The Statement of Corporate GovernancePractices (SCGP): A Voluntary Disclosure and CorporateGovernance Perspective, HEC Montreal Working Paper

Mallin, C. (2010), Corporate governance, Oxford UniversityPress, Oxford

Peel, M. and O’Donnell, E. (1995), Board structure, corpora-te performance and auditor independence, Corporategovernance: An international review, Vol. 3, No. 4, pp.207-217

Solomon J. and Solomon A. (2005), Corporate governanceand accountability, Wiley & Sons, Ltd

Stiles, P. and Taylor, B. (2002), Board of work: How directorsview their roles and responsibilities, Oxford UniversityPress, Oxford

OECD (2004), OECD Principles of corporate governance

Referinţe bibliografice selective

Cercetare

IntroducereÎn ţările cu pieţe financiare active, di -vul garea de informaţii poate ajuta enti-tăţile să atragă surse de finanţare. Înacelaşi timp, divulgarea de informaţiipoate să amelioreze modul în caresunt percepute activităţile entităţilor şirelaţiile acestora cu comunităţile încare ele operează. Divulgarea trebuiesă includă, printre altele, informaţiisemnificative referitoare la părţile afili -ate. Raportarea acestor informaţii refe-ritoare la părţile afiliate este necesarădeoarece, în absenţa lor, utilizatorii si -tuaţiilor financiare ar putea concluzio-na că o entitate a acţionat independentşi în propriul interes, toate tranzacţiilesale fiind încheiate în condiţii normaleşi la valoarea justă. În plus, trebuieavut în vedere că performanţa şi pozi-ţia financiară ale unei entităţi pot fiafectate, chiar dacă nu au avut loctranzacţii cu părţile afiliate. Astfel, ofilială poate înceta relaţiile sale cu unpartener comercial ca urmare a faptu-lui că este achiziţionată de o societatemamă, deciziile sale fiind influenţate

391/2013

Studiu privindconflictele de interese şitranzacţiile cu părţile afiliatela entităţile româneşti cotate

A Study on Conflicts of Interests and Related-Party Transactions in the Case of Romanian Listed Companies Principles of Corporate Governance support timely disclosure of all material devel-opments that arise between regular reports. The disclosure should include, but notbe limited to, material information on related party transactions, including whetherthey have been executed on normal market terms. Normally, the beneficiariesshould inform the board about the related-party transactions. But, in the same time,the company should maintain its own monitoring. Consequently, the board, afterconsulting with the internal control body, has the task of establishing, approving andimplementing procedures for the transactions carried out by the company with relat-ed parties. The aim of the study is to determine the degree of implementation of cor-porate governance principles, especially in areas with conflicts of interests and relat-ed-party transactions, for a sample of Romanian entities which are listed at theBucharest Stock Exchange (BSE). The results of the study show that most of theanalyzed entities respect the provisions emitted by the BSE regarding the implemen-tation of corporate governance principles, by adopting the code emitted by thesupervisory board. Therefore, the respective entities did not elaborate clear politicson conflicts of interests which may occur on their level between shareholders andmembers of the administration or executive board.

Key words: corporate governance, related party transactions, disclosure, conflicts ofinterests

JEL Classification: G34

Cuvinte cheie: guvernanţă corporativă, tranzacţii cu părţile afiliate, divulgareainformaţiilor, conflictul de interese

Abstract

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]*** Drd., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]

Liliana FELEAGĂ*, Niculae FELEAGĂ** & Adrian Doru BIGIOI***

Cercetare


de instrucţiunile primite de la societateamamă. Tranzacţiile cu părţile afiliatejoacă un rol legitim în economie, dar,nesupravegheate, pot favoriza compor-tamentele oportuniste. Prin intermediullor managerii şi acţionarii majoritari potobţine beneficii din exercitarea contro-lului. În acest sens, Johnson et al.(2000) au demonstrat că expropriereaprin tranzacţii cu părţile afiliate este maiprobabilă pe pieţele emergente, cu unmecanism slab de impunere a regle-mentărilor, dar are loc şi în ţări dezvol-tate, cum ar fi Statele Unite. Tranzacţiile cu părţile afiliate reprezintăun indicator potenţial al riscului de audit(Johnstone & Bedard, 2004) şi o cauzăfrecventă pentru refacerea situaţiilor

financiare ale entităţilor auditate (Ge -ne ral Accounting Office, 2003). Dinacest motiv, toate categoriile de stake-holderi consideră tranzacţiile cu părţileafiliate drept un potenţial conflict deinterese care poate compromite res-ponsabilitatea de agenţie a manageri-lor în raport cu acţionarii sau funcţia demonitorizare a consiliului de adminis-traţie (Gordon et al., 2004).


Obiectivul prezentului studiu este ca,pornind de la abordările teoretice şi re -

comandările internaţionale în materiede guvernanţă corporativă, să determi-ne stadiul implementării principiilor pri-vind conflictul de interese şi tranzacţiilecu persoane afiliate la companiile ro -mâneşti cotate. Pentru atingerea obiec-tivului, s-a făcut apel la un mix metodo-logic. Astfel, pentru fiecare entitate careface obiectul prezentei cercetări s-a es -ti mat gradul de implementare a reco-mandărilor privind conflictele de intere-se. Pentru interpretarea rezultatelor s-autilizat preponderent deducţia, deoare-ce există un cadru teoretic conceptualale cărui principii sunt testate empiricpentru datele din eşantion. Rezultateleobţinute sunt analizate individual, dar şicomparativ.

Conflictele de interese şi tranzacţiile cu părţile afiliate

Entităţile supuse cercetării au fostextrase din rândul companiilor listate laBursa de Valori Bucureşti (BVB) lacategoria I. Pentru prelucrare s-au folo-sit date publice, disponibile pe www.bvb.ro, www.onrc.ro, www.mfinanţe.rosau pe website-urile entităţilor respecti-ve. Au fost reţinute informaţiile publica-te până la data de 31.08.2012. Eşan -tionul final este format din 15 entităţi.În vederea realizării studiului, au fostculese informaţiile pe baza modeluluide testare prezentat în Tabelul 1.Condiţiile standard au fost determinatepe baza principiilor şi practicilor inter-naţionale şi naţionale în materie deguvernanţă corporativă, precum şi pebaza recomandărilor BVB.Pentru fiecare întrebare la care răs -punsul a fost “Da” s-a acordat un punct,iar pentru fiecare întrebare la care răs -punsul a fost “Nu” s-au acordat 0puncte.

Incursiune în literatura de

specialitate referitoare la tranzacţiile

cu părţile afiliateLiteratura referitoare la guvernanţa cor-porativă privită în asociere cu tranzac-ţiile cu părţile afiliate este extrem debo gată şi se împarte, de regulă, pedouă curente. Un prim curent are labază ipoteza conflictului de interese,conform căreia tranzacţiile cu părţileafiliate compromit responsabilitateamanagerilor în raport cu acţionarii.Această ipoteză este în acord cu teoriaagenţiei dezvoltată de Berle & Means(1932) şi Jensen & Meckling (1976).Un alt curent se bazează pe ipotezatranzacţiilor eficiente, care presupune

că tranzacţiile cu părţile afiliate realiza-te eficient evidenţiază nevoile economi-ce ale companiilor. Astfel, Gordon et al.(2004) au examinat dacă tranzacţiile cupărţile afiliate sunt benefice sau dăună-toare pentru valoarea firmei şi în cemăsură acestea sunt corelate cu altemecanisme de guvernanţă corporativă.Ei au considerat prezenţa şi dimensiu-nea tranzacţiilor cu părţile afiliate ca oopţiune de guvernanţă corporativă şiau analizat această opţiune în asocierecu alte elemente, precum: compensaţii-le pentru manageri, caracteristicile con-siliului de administraţie, gradul de înda-torare al companiei şi structura acţiona-rilor. Utilizând o abordare similară,Kohlbeck & Mayhew (2004) au de mon -strat că entităţile care au tranzacţiisemnificative cu părţile afiliate au prac-tici deficitare de guvernanţă. Wahab et al. (2011) au investigat rela-ţia dintre tranzacţiile cu părţile afiliate,guvernanţa corporativă şi performanţafirmei. Pe un eşantion format din 448de companii, ei au evidenţiat că tran-zacţiile cu părţile afiliate sunt dăunătoa-re pentru acţionari şi reduc performan-ţa companiilor respective. Totuşi, s-aconstatat că elemente precum nivelulde independenţă al consiliului de admi-nistraţie, remunerarea conducerii exe-cutive şi mărimea auditorului pot redu-ce impactul negativ al tranzacţiilor cupărţile afiliate.Chaghadari & Shukor (2011) au explo-rat percepţia experţilor asupra relaţiilordintre guvernanţa corporativă şi divul-garea tranzacţiilor cu părţile afiliate.Răspunsurile au evidenţiat că acestetranzacţii pot fi realizate, sub controlulmecanismelor de guvernanţă corporati-vă, de aşa manieră încât să generezebeneficii pentru firmă. Chen & Chien (2007) au evidenţiat căadoptarea de reguli şi ghiduri de ame-liorare a divulgării şi de întărire a siste-

melor de monitorizare reduce compor-tamentele oportuniste în privinţa tran-zacţiilor cu părţile afiliate. În mod simi-lar, Ge et al. (2010) au demonstrat cădivulgarea tranzacţiilor cu părţile afilia-te într-un sistem eficient de informarepot reduce comportamentul oportunistîn procesul de raportare financiară şiasimetria informaţională. Mai mult, YiLin et al. (2010) argumentează că prinaplicarea mecanismelor de control sereduc efectele negative ale tranzacţiilorcu părţile afiliate, care ar putea condu-ce la reducerea bogăţiei acţionarilorminoritari.Având în vedere efectul dual al tran-zacţiilor cu părţile afiliate (Yi Lin et al.,2010) şi multitudinea de rezultate obţi-nute în cadrul diverselor studii, estedificil să se dea un verdict categoric înceea ce priveşte caracterul benefic saunu al acestor tranzacţii în raport cu per-formanţa unei companii.

Divulgarea informaţiilor referitoare

la părţile afiliate în reglementările

contabile internaţionaleşi naţionale

Organismele contabile de normalizareau reacţionat prompt la nevoia de divul-gare a informaţiilor referitoare la părţileafiliate. Astfel, referenţialul contabil in -ternaţional s-a dotat cu un standardspecial pentru această problemă. Estevorba despre IAS 24 „Prezentareainformaţiilor privind părţile afiliate”, careconţine prevederi referitoare la identifi-carea părţilor afiliate, a tranzacţiilor cuacestea şi a soldurilor rezultate, pre-cum şi a împrejurărilor în care se impu-ne prezentarea de informaţii în situaţii-le financiare.

411/2013

Cercetare


Se consideră membri apropiaţi ai fami-liei persoanele de la care se aşteaptăsă fie influenţate sau să influenţezeindividul în aspectele legate de entitate.În această categorie sunt incluşi : par-tenerul de viaţă şi copiii, copiii partene-rului de viaţă şi persoanele aflate înîntreţinerea individului sau a parteneru-lui său de viaţă.Membrii managementului cheie suntpersoanele care au autoritatea şi res-ponsabilitatea de a planifica, conduceşi controla activităţile entităţii, directsau indirect.Nu sunt considerate părţi afiliate: douăîntreprinderi care au un manager cheieîn comun, cu excepţia cazurilor în careeste îndeplinită definiţia părţilor legate;două entităţi care exercită control co -mun asupra aceleiaşi entităţi; creditorii,sindicatele, organismele statului înrelaţiile lor cu întreprinderea ; clienţii,furnizorii, distribuitorii cu care entitatearealizează tranzacţii importante doar învirtutea dependenţei lor economice deaceasta. În conformitate cu IAS 24, oentitate trebuie să prezinte avantajelemembrilor principali ai conducerii însumă cumulată şi detaliat pe următoa-rele categorii: avantaje pe termenscurt; avantaje acordate pentru perioa-da ulterioară încetării relaţiei de muncă;alte avantaje pe termen lung; indemni-zaţiile de finalizare a contractului demuncă; şi plăţile în acţiuni.Având în vedere rolul pe care îl au tran-zacţiile cu părţile afiliate în guvernanţacorporativă, Comisia Europeană a a me ndat directivele contabile europe-ne. Astfel, prin intermediul Directivei2006/ 46/CE, a fost impusă prezentareatranzacţiilor cu părţile afiliate, dacăacestea nu au loc în condiţii normale depiaţă. Prevederile directivei europeneau fost încorporate prima dată în legi-slaţia românească prin Ordinul ministru-lui finanţelor publice nr. 2001/2006.

În ceea ce priveşte recomandările refe-ritoare la conflictele de interese, nor-mele româneşti prevăd că acţionariicare au calitatea de membru al consi-liului de administraţie, directoratuluisau consiliului de supraveghere nu potvota, în baza acţiunilor pe care le pose-dă, descărcarea gestiunii lor sau o pro-blemă în care persoana sau adminis-traţia lor ar fi în discuţie. Persoanelerespective pot vota doar situaţiile finan-ciare anuale. De asemenea, acţionarulcare, într-o anumită operaţiune, are uninteres contrar intereselor societăţii vatrebui să se abţină de la deliberările pri-vind acea operaţiune. Normele naţio -na le prevăd că dreptul de vot nu poatefi cedat. Hotărârile adunărilor generalese iau prin vot deschis. Votul secreteste obligatoriu pentru numirea sau re -vo carea membrilor consiliului de admi-nistraţie, respectiv a membrilor consi-liului de supraveghere, pentru numirea,revocarea ori demiterea auditorilorfinanciari. Conform recomandăriloremi se de către BVB, companiile trebu-ie să ţină cont de o serie de criterii învederea stabilirii politicilor privind tran-zacţiile cu sine. Printre acestea menţio-năm: păstrarea competenţei consiliuluide administraţie sau adunării generalea acţionarilor de a aproba cele mai im -portante tranzacţii; solicitarea unei opi-nii prealabile asupra celor mai im por -tante tranzacţii din partea structurilorde control intern, încredinţarea ne go ci -e rilor, referitoare la aceste tranzacţii,unuia sau mai multor administratori in -dependenţi (sau administratorilor carenu au legături cu părţile afiliate respec-tive), recursul la experţi independenţi.

Rezultatele studiuluiRezultatele testelor scoring sunt pre-zentate în Tabelul 2.Aceste rezultate sunt prezentate graficîn Figura 1.

Rezultatele obţinute ne indică faptul căentităţile supuse cercetării au imple-mentat parţial recomandările emise deBVB, obţinând un scor mediu de 4,8dintr-un total de 10. Astfel: 10% dintre companiile supuse cer-

cetării au întocmit proceduri gene-rale privind existenţa unei limitări acompetenţelor consiliului de admi-nistraţie în ceea ce priveştevânzarea activelor entităţii;

60% dintre companiile supuse cer-cetării au întocmit proceduri gene-rale privind diseminarea informaţii-lor legate de tranzacţiile efectuatede către membrii organelor de con-ducere cu titlurile companiei;

50% dintre companiile supuse cer-cetării au întocmit proceduri gene-rale privind aprobarea tranzacţiilorcu părţile afiliate la nivelul entităţii;

60% dintre companiile supuse cer-cetării au întocmit proceduri gene-rale privind participarea acţionarilor,a membrilor consiliului de adminis-traţie şi a conducerii executive laluarea unor decizii contrareobiectivelor entităţii;

10% dintre companiile supuse cer-cetării au întocmit proceduri gene-rale privind acordarea avantajelorsuplimentare membrilor consiliuluide administraţie şi celor aiconducerii executive;

10% dintre companiile supuse cer-cetării sunt administrate în bazaunui sistem dualist de administrare;

20% dintre companiile supuse cer-cetării au un număr suficient demembri independenţi în cadrulconsiliilor de administraţie;

93% dintre companiile supuse cer-cetării au adoptat codul de guver-nanţă corporativă emis de BVB.;

80% dintre companiile supuse cer-cetării au respectat recomandările

Conflictele de interese şi tranzacţiile cu părţile afiliate

431/2013

BVB privind publicarea declaraţiei„aplici sau explici”;

80% dintre companiile supuse cer-cetării au respectat recomandărilenormelor contabile privind include-rea în cadrul raportului anual a uneisecţiuni dedicate guvernanţei cor-porative legate de conflictele deinterese.

Din analiza datelor rezultă că majorita-tea entităţilor supuse studiului respectăprevederile emise de BVB privindimplementarea principiilor legate deguvernanţa corporativă la companiilepublice listate la categoria I, adoptândcodul de guvernanţă corporativă emisde către organismul de supraveghere.Totuşi, în ceea ce priveşte gradul deimplementare al recomandărilor, aces-ta este destul de redus, companiile încauză obţinând un punctaj mediu de4,8 dintr-un total de 10 puncte. Astfel,

entităţile respective nu au elaborat poli-tici clare privind conflictele de interesecare pot apărea între acţionari, pe de o

parte, şi consiliul de administraţie sauconducerea executivă, pe de altă parte.Din acest punct de vedere, există un

Cercetare


risc ridicat ca membrii organelor deconducere să acţioneze în interes per-sonal, în detrimentul interesului entităţi-lor, ţinând cont de faptul că statul deţi-ne o pondere destul de importantă încapitalul entităţilor studiate. Totuşi, faţăde exerciţiile financiare anterioare, seconstată un interes mai mare al entită-ţilor în implementarea principiilor pri-vind guvernanţa corporativă, un roldecisiv avându-l şi BVB.

Concluzii şi direcţii viitoare de cercetare

Rezultatele studiului evidenţiază căentităţile cu capital integral sau parţialde stat au implementat într-o proporţiedestul de mică recomandările BSEreferitoare la conflictele de interese.Considerăm că obţinerea unui punctajslab la nivel naţional are următoarelecauze: armonizarea relativ târzie a nor-

melor naţionale la principiile şi reco-mandările internaţionale privind guver-nanţa corporativă; cultura în formare amanagerilor privind conceptul şi meca-nismele de guvernanţă corporativă; re -ticenţa conducerii entităţilor privinddiseminarea informaţiilor; şi costurilelegate de implementarea principiilorprivind guvernanţa corporativă. Ca urmare, considerăm că se impuneregândirea sistemului de implementarea principiilor privind guvernanţa corpo-rativă. În România, majoritatea princi-piilor privind guvernanţa corporativă aufost emise cu titlu de recomandare. Dinacest motiv, unii manageri au conside-rat că nu este obligatoriu să implemen-teze principiile privind guvernanţa cor-porativă în activitatea lor. Poate căinstrumentul cel mai potrivit pentruimplementarea principiilor privindguvernanţa corporativă este norma juri-dică emisă de către organele legislativedin fiecare ţară. Totuşi, chiar şi normajuridică, în anumite situaţii, este lipsită

de forţă coercitivă. Este cazul normelorjuridice care nu au caracter imperativ,precum şi a celor pentru a căror neres-pectare nu este prevăzută nicio sanc-ţiune juridică. Aşadar, simpla recoman-dare în implementarea unui anumitprincipiu nu determină neapăratsubiecţii cărora li se adresează să res-pecte recomandarea respectivă. Estenecesar ca autorităţile şi organismeleprivate să mediatizeze efectele imple-mentării principiilor privind guvernanţacorporativă asupra performanţelorfinanciare ale entităţilor.Există numeroase piste de cercetarereferitoare la tranzacţiile cu părţile afi-liate care merită explorate în viitor.Astfel, s-ar putea examina în ce măsu-ră există o legătură între amploareatranzacţiilor cu părţile afiliate şi factoriiculturali, sociali şi politici caracteristiciţării în care se află compania. În plus,s-ar putea explora asocierea dintretranzacţiile cu părţile afiliate şi perfor-manţa companiilor pe termen lung.

Berle A.A., Means G.C. (1932), The modern corporation and pri-vate property, Macmillan

Publishing, New YorkChaghadari M.F., Shukor Z.A. (2011), Corporate governance and

disclosure of related party transactions, 2nd InternationalConference on Business and Economic Research Proceeding

Chen Y.M., Chien C.Y. (2007), Monitoring mechanism, corporategovernance and related party transactions, http://ssrn.com/abstract=1011861

Ge W., Drury D.H., Fortin S., Liu F., Tsang D. (2010), Value rele-vance of disclosed related party transactions, Advances inAccounting (online) doi:10.1016/j.adiac

Gordon E.A., Henry E., Palia D. (2004), Related PartyTransactions: Associations with Corporate Governance andFirm Value, http://nd.edu/~carecob/Workshops/04-05%20Workshops/Gordon.pdf

Jensen, M.C., Meckling W.H. (1976), Theory of the firm: manage-rial behavior, agency costs and ownership structure, Journal ofFinancial Economics 3: 305-360

Johnstone K.M., Bedard J.C. (2004), Audit firm portfolio manage-ment decisions, Journal of Accounting Research 42: 659-691

Macey J.R., O’Hara M. (2003), The Corporate Governance ofBanks, FRBNY Economic Policy Review, April: 1-2

Kohlbeck M., Mayhew B. (2004), Agency costs, contracting, andrelated party transactions, Working paper, University ofWisconsin

Wahab E.A.A., Haron H., Lok C.L., Yahya S. (2011), DoesCorporate Governance Matter? Evidence from Related PartyTransactions in Malaysia, Advances in Financial Economics,Vol. 14:131-164

Yi Lin W., Liu Y.A., Keng I. (2010), Related party transactions, firmperformance and control mechanisms: evidence from Taiwan,International research journal of finance and economics 35:82-98

General Accounting Office (2003), Financial statement restate-ment database, GAO-03-395R

IASB (2009) IAS 24 Related Party Disclosures, http://www.ias-plus.com/en/standards/standards/standard22

www.bvb.rowww.onrc.rowww.mfinante.ro

Bibliografie

Cercetare

IntroducerePrivită în ansamblul său, contabilitateaeste o tehnologie care se aplică într-ovarietate de contexte politice, economi-ce şi sociale.

Datorită dezvoltării acestor domenii s-aajuns la situaţia existenţei unui mediucontabil global, în care se pune accentdin ce în ce mai mult pe unitate la nivelde raportări financiare (Mustaţă, 2008:pp. 89).

La nivel internaţional coexistă douăcurente sau sisteme contabile domi-nante (sistemul contabil continental şisistemul contabil anglo-saxon) care auinfluenţat în mod direct întocmirea şiprezentarea situaţiilor financiare. Înaceste condiţii, aplicarea unor normecontabile diferite conduce la rezultatediferite, care vor avea implicaţii asuprainterpretării informaţiilor, a calcululuiindicatorilor economico-financiari şiasupra relatării adevărului contabil(Apostol, 2009: pp. 9).

Organismele naţionale şi internaţionalede profil îşi concentrează eforturileasupra convergenţei contabile, întrereferenţialul contabil internaţional, ela-borat de Consiliul pentru StandardeleInternaţionale de Contabilitate (IASB)şi fundamentat pe Standardele Inter -naţionale de Raportare Financiară(IFRS), respectiv cel american, ghidatde Standardele de Contabilitate Finan -ciară (FAS) promulgate de Consiliulpentru Standardele de ContabilitateFinanciară (FASB) din Statele Unite şicel european, trasat de către directive-le europene specifice (Ştefan et al.,2006: pp. 2).

451/2013

Dimensiuni istorice şi realităţi

Reglementărilecontabileinternaţionale

* Drd., Universitatea "Babeş-Bolyai", Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: nicoleta.ien [email protected]** Lect.univ.dr., cercetător, Universitatea "Babeş-Bolyai", Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: alin.ien-

[email protected]

Historical Dimensions and Realities: The International Accounting Regulations The essential objective of this paper is to highlight the theoretical values of theaccounting convergence process, for which purpose the authors are presenting thehistorical foundations and the current reality of international accounting regulations.Presently there is a large diversity of approaches in the field of accounting conver-gence, for which reason in this paper it is succinctly present the defining elementsof certain representative categories. Due to the present existence of a mix of accounting systems inciting to controversialdebates, the authors are trying to outline the importance of developing the muchdebate subject by presenting the representative approaches in the field of account-ing convergence.

Key words: accounting convergence, FASB, IASB, principles based standards, rulesbased standards

JEL Classification: M48, M41

Cuvinte cheie: convergență contabilă, FASB, IASB, standarde bazate pe principii,standarde bazate pe reguli

Nicoleta Maria IENCIU* & Ionel Alin IENCIU**

Abstract

Cercetare


În prezent, există o mare diversitate deabordări în domeniul convergenţei con-tabile, motiv pentru care în cadrul aces-tei lucrări ne propunem să prezentămsuccint elementele definitorii ale unorcategorii de abordări reprezentative.


Lucrarea de faţă are la bază cercetareateoretică, fundamentală, având o tentăpozitivistă, în cadrul căreia am avut învedere reliefarea dimensiunilor istoriceşi realităţilor reglementărilor contabileinternaţionale. Pentru analiza datelor am utilizat ob -servaţia neparticipativă, interpretareaşi analiza cercetărilor anterioare exis-tente în domeniu, având în vedere me -toda de cercetare bazată pe documen-tare (colectarea şi analiza unor docu-mente, interpretarea şi analiza informa-ţiilor regăsite în cadrul documentelorluate în considerare), metoda compa-rativă cu caracter longitudinal (pre -zentarea evoluţiei reglementărilor con-tabile internaţionale), respectiv me todacomparativă cu caracter transversal(prezentarea unor concepte specifice).Sursele de informare care stau la bazaacestei cercetări sunt reprezentate dearticole publicate în reviste de speciali-tate, atât în sfera contabilă, cât şi însfe ra economică, cărţi de specialitaterelevante domeniului de referinţă, do -cumente oficiale şi alte documenteemi se de organismele internaţionalecare activează în sfera contabilităţii(IASB, FASB), pe baza cărora am rea-lizat o incursiune în literatura de spe-cialitate privind reglementările contabi-le internaţionale.

Apariţia şi dezvoltarea organismelor

internaţionale de reglementare contabilă

Contabilitatea privită ca sistem esterezultatul unui lung proces istoric, încursul căruia a suportat o transformarecomplexă dintr-o simplă tehnică deînregistrare a schimburilor comerciale,într-un mijloc de control şi prevedere,apoi într-un instrument de gestiune şifurnizor de informaţii pentru o paletălargă de utilizatori. Dacă până nu demult multitudinea de sisteme contabilenaţionale făceau informaţia destul degreu de comparat, date fiind modurilediferite de tratare şi reprezentare con-tabilă a aceloraşi tipuri de evenimentesau tranzacţii economice, odată cuapariţia în 1973 a Comitetului pentruStandarde Internaţionale de Conta bi -litate, IASC1, se încearcă introducereaunor standarde contabile care să defi-nească într-un mod unitar şi să limitezenumărul de opţiuni contabile legate derecunoaşterea şi prezentarea contabilăa evenimentelor sau tranzacţiilor simi-lare (Jacob şi Madu, 2009).De la momentul genezei procesului deinternaţionalizare a normalizării conta-bile şi până în prezent, Comitetul pen-tru Standarde Internaţionale deContabilitate (IASC) s-a dovedit a fi unorganism privat, independent. Funda -mentele IASC au fost puse de cătreorganismele profesionale contabile dinCanada, Australia, Franţa, Germania,Irlanda, Japonia, Marea Britanie,Mexic, Olanda şi S.U.A. (Muller, 2010).IASC a apărut ca răspuns la necesita-

tea de a distila, la nivel internaţional,experienţa contabilă specifică diferite-lor ţări, de a armoniza diferenţierile cul-turale şi caracteristicile socio-economi-ce care „încarcă” sistemele contabilenaţionale şi de a elabora un model con-ceptual unitar al situaţiilor financiare”(Duţescu, 2001). Activitatea acestui Comitet a început săia amploare, ajungându-se ca la fineleanului 2000 să participe la activitateasa peste 140 de organisme profesiona-le din domeniul contabilităţii cu o răs-pândire geografică în mai mult de 100de ţări2. Dintre cele mai importanteorganisme profesionale care participăla elaborarea standardelor emise deIASB, putem aminti: IOSCO (Inter na -tional Organisation of Securities Com -missions – Organizaţia Internaţională aComisiilor de Valori Mobiliare), FASB(Financial Accounting Standards Board- Consiliul pentru Standarde Financiar-Contabile), IAFEI (International Asso -ciation of Financial Executives Insti -tutes – Asociaţia Internaţională a In -stitutelor de Formare a Directorilor dindomeniul Financiar), ICCFAA (Interna -tional Co-ordinating Commitee of Fi -nan cial Analysts Association - Co m ite -tul Coordonator Internaţional al Aso -ciaţiilor de Analişti Financiari). Toateaceste organisme contribuie direct sauindirect, determinant ori consultativ laprocesul de emitere a standardelorIAS/IFRS. Dintre aceste organismecare acţionează la nivel internaţionalsau global de reţinut este activitateaIASB şi FASB.În perioada 1975 – 1985 s-a procedatla elaborarea unor cadre conceptualeproprii fiecărui organism, referitoare ladefinirea conceptelor financiar contabi-le, care să formeze o bază de referinţăîn dezvoltarea organismelor. Astfel, în

1 International Accounting Standards Committee2 Conform datelor prezentate de IASB.

Reglementările contabile internaţionale

scurt timp, în 1989, a fost publicat ca -drul conceptual al IASC, scopul săufiind de a oferi o orientare în activitateade elaborare a standardelor, sprijinindpe cei care întocmesc sau auditeazăsituaţii financiare în interpretarea stan-dardelor sau în rezolvarea unor proble-me ori situaţii la care nu se face referi-re în textul standardelor. În aprilie 2001, IASC devine IASB3

(Consiliul pentru Standarde Interna ţio -nale de Raportare Financiară), avândca obiectiv principal să devină orga-nism de reglementare cu activitate lanivel global în ceea ce priveşte norma-lizarea informaţiei contabile destinatăinvestitorilor, indiferent de sectorul deactivitate şi mărimea întreprinderilor, deoperaţiile realizate, natura informaţiei şimijloacele utilizate (Hoarau, 2002).Normele contabile emise de către IASBurmând a se numi Standarde Interna -ţio nale de Raportare Financiară(IFRS), prin care sunt restructuratestandardele emise până atunci. Caurmare, unele standarde au fost elimi-nate4, iar altele au fost reformulate5.Modificarea denumirii standardelor aavut loc datorită faptului că normeleinternaţionale vizează, îndeosebi, con-ţinutul şi prezentarea situaţiilor finan-ciare şi mai puţin aspecte de contabili-zare. Există însă şi păreri contrareacestei modificări (Capron et al., 2005).Schimbarea denumirii normelor, din„norme contabile” în „norme de raporta-re financiară” constituie o veritabilărevoluţie, care modifică orientareaseculară a contabilităţii, în sensul căaceasta nu mai este în slujba dezvoltă-rii economice, care se bazează pe pro-ducţia de bunuri şi servicii, ci ea ser-veşte acum circulaţiei extrem de rapidea capitalurilor.

În primii ani de existenţă, între 2001-2005, organismul internaţional de nor-malizare IASB a îndeplinit trei sarcinimajore (Feleagă şi Feleagă, 2006): Construirea unei „platforme stabile”

care să conţină standarde perfor-mante. Comisia Europeană a pro-pus în acest sens ca, începând cudata de 1 ianuarie 2005, toate com-paniile cotate pe pieţele de capitaldin UE să adopte standardele inter-naţionale existente, în urma revizui-rii, la care se adaugă noilestandarde (IFRS);

Stabilirea unui cadru puternic, învederea realizării convergenţeistan dardelor naţionale cu standar -dele internaţionale;

Stabilirea unui cadru flexibil, pentrurealizarea convergenţei standarde-lor internaţionale (IAS/IFRS) cucele americane (US-GAAP).

Dincolo de rolul său, implicit şi deobiectivele asumate, IASB este organi-zat ca o fundaţie non-profit, fiindalcătuit din următoarele elemente:

Organismul de normalizare propriu-zis, IASB, care preia activităţile dela vechiul organism internaţionalIASC şi care are responsabilitateade a stabili Standarde Interna ţi -onale de Raportare Financiară.

Adunarea Administratorilor sauFun daţia IFRS (IFRS Foundation),care supraveghează activitateaIASB.

Monitoring Board – supravegheazăFundaţia IFRS, participă la alege-rea administratorilor şi aprobă nu -mirile acestora.

Comitetul de Interpretări ale IFRS,dezvoltă interpretări ce urmează a fiaprobate de IASB (până în 31 mar-tie 2010 a fost denumit ComitetulInternaţional de Interpretări privindRaportările Financiare - IFRIC).

Consiliul consultativ de normalizare(IFRS Advisory Council, care pânăpe data de 31 martie 2010 era de -numit IASAC – International Ac -coun ting Standards Advisory Coun -cil), oferă recomandări FundaţieiIFRS şi IASB.

Grupuri de lucru, formate din ex -perţi care contribuie la realizareaproiectelor mari stabilite în cadrulagendei.

Conform cadrului IASB se precizeazăcă, deşi situaţiile financiare pot fi ase-mănătoare de la o ţară la alta, existătotuşi diferenţe la nivelul lor, ale cărorcauze trebuie cercetate în diversitateade circumstanţe economice, politice,ju ridice şi sociale. Astfel, IASB esteputernic influenţat de organismul ame-rican de normalizare contabilă, Finan -cial Accounting Standards Board dinStatele Unite ale Americii (FASB), înfi-inţat în acelaşi an cu IASC/IASB(1973). FASB este un organism nongu-vernamental alcătuit din şapte membripermanenţi, activităţile acestuia fiindrealizate sub guvernanţa „Fundaţieicontabilităţii financiare”(FAF)6. Res pon -sabilitatea principală a acestui or -ganism este de a stabili şi de a îmbună-tăţi standardele de raportare financiară,aplicabile în special în jurisdicţiile ame-ricane. Un alt aspect este faptul căFASB este primul organism care a ela-borat un cadru conceptual structuratactualmente în şapte enunţuri, al căror

471/2013

3 Eng. International Accounting Standards Board.4 Exemple de standarde care au fost eliminate integral: IAS 6, IAS 15.5 Exemple de standarde restructurate (înlocuite): IAS 9 (IAS 38), IAS 13 (IAS 1), IAS 22 (IFRS 3), IAS 30 (IFRS 7), IAS 35 (IFRS 5).6 Eng. Financial Accounting Foundation

Cercetare


scop este de a defini fundamentelecare au stat şi care vor sta la bazastandardelor contabile. Structura unuiastfel de Cadru Conceptual cuprindeobiectivele situaţiilor financiare anualeîn ceea ce priveşte evoluţia şi conţinu-tul acestora, caracteristicile calitativeale informaţiilor financiare, elementelecomponente ale situaţiilor financiare,criterii de recunoaştere şi metode deevaluare. Reglementările emise deFASB sunt denumite generic „Principiicontabile general acceptate – USGAAP ”. FASB publică în mod regulatstandarde de contabilitate (intitulate„Enunţ privind standardele de contabili-tate financiară” – SFAS7) care au forţă

de lege, dat fiind faptul că sunt recu-noscute oficial de Comisia de ValoriMobiliare din Statele Unite (SEC)(Mihalciuc, 2008).Structura independentă a FASB in -clude: Fundaţia Contabilităţii Financiare

(Financial accounting Foundation -FAF) care este o organizaţie inde-pendentă, privată, responsabilă desupravegherea, gestionarea şi fi -nanţarea celorlalte organisme com-ponente ale FASB (GASB, FASACşi GASAC);

Organismul de normalizare propriu-zis, FASB, cu rolul de a stabili şi

îmbunătăţi standardele de raporta-re financiară pentru entităţilenonguvernamentale;

Consiliul consultativ de normalizare(Financial Accounting StandardsAdvisory Council - FASAC) care arerolul principal de a oferi recoman-dări FASB în ceea ce priveşte pro-gramul de lucru al acestuia, posibi-lele noi aspecte ce urmează a fiincluse în programul de lucru şi aleelemente cerute de FASB. În pre-zent Consiliul are peste 30 demembri;

Organismul guvernamental de nor-malizare contabilă (GovernmentalAccounting Standards Board -GASB) a fost înfiinţat în 1984 decătre FAF cu scopul de a stabilistandarde financiar-contabile pen-tru unităţile administrative locale şide stat (practic pentru sectorulpublic);

Consiliul consultativ guvernamentalde normalizare contabilă (Gover n -mental Accounting StandardsAdvisory Council - GASAC), creatpentru a oferi recomandări organis-mului guvernamental de normaliza-re contabilă (GASB), cu privire laaspectele tehnice din agenda con-ducerii FASB, la proiectele priorita-re sau la alte aspecte cerute deGASB.

În consecinţă, înfiinţarea acestor orga-nisme, la nivel european/internaţional -IASB şi la nivel american - FASB agenerat controverse de-a lungul timpu-lui. Dincolo de toate aceste aspecteprezentate, o importanţă deosebită seacordă diferenţelor existente între celedouă referenţiale contabile majore,diferenţe pe care dorim să le abordămîn următoarea parte a lucrării.

7 Eng. Statements of Financial Accounting Standard


Valenţe ale convergenţei contabile

- standarde bazate pe principii versus

standarde bazate pe reguliDiferenţele semnificative dintre celedouă referenţiale contabile recunoscu-te internaţional sunt justificate prin fap-tul că în cadrul acestora apar logici nor-malizatoare diferite (Feleagă şi Fe lea -gă 2006). Astfel, standardele IAS/IFRSsunt bazate pe principii (principlebased system) având un volum deaproximativ 2.000 de pagini, iar regle-mentările US-GAAP sunt fundamentatepe reguli (rule based system) şi se con-stituie într-o lucrare de aproximativ14.000 de pagini, ambele seturi dereglementări contabile necesitând defi-nirea de postulate, principii şi normecontabile.Un postulat reprezintă o propoziţie acărei acceptare este cerută pentru arealiza o demonstraţie, având la bazăobservaţii făcute asupra:l mediului economic, politic, juridic şi

social;l identificării utilizatorilor de informaţii

financiar-contabile şi a necesităţilorinformaţionale ale acestora;

l obiectivelor informării financiare(Feleagă şi Feleagă, 2006, pp.42).

Principiile contabile pleacă de la postu-latele contabile şi sunt “enunţuri deesenţă conceptuală foarte generală şidelimitate ca sistem de referinţă pentruconstruirea informaţiei contabile privindsituaţia patrimoniului, poziţia financiarăşi rezultatul obţinut” (Matiş, 2010,p.106). Aceste principii sunt considera-te elemente de referinţă atât pentru ceicare întocmesc situaţiile financiare, câtşi pentru cei care desfăşoară activita-

tea de auditare a situaţiilor financiare,având un grad mai mic de generalitateca postulatele şi un grad mai maredecât al normelor contabile.Controversa standarde bazate pe prin-cipii versus standarde bazate pe regulieste nu numai o confruntare între gân-direa contabilă din spaţiul european şiamerican, ci şi între specialiştii de peacelaşi mal al Atlanticului. Colapsulcompaniilor americane Enron şi ArthurAndersen în 2001, respectiv în 2002 afost unul dintre principalii factori careau condus la reconsiderarea standar-delor de contabilitate din SUA, motivpentru care în 2002 FASB a publicat undocument prin care solicita opinii cuprivire la trecerea la un sistem bazatmai mult pe principii decât pe reguli(FASB, 2002). De asemenea, în anul2003, Comisia americană de Valori Mo -biliare (SEC) a concluzionat că un sis-tem bazat pe principii ar îmbunătăţisimţitor raportarea financiară din SUA,propunând în acest sens o serie demă suri printre care şi continuarea efor-turilor de convergenţă a standardeloramericane cu standardele internaţiona-le de raportare financiară (Muller, 2010).Printr-o astfel de poziţionare FASBrecurge la schimbarea orientării saletradiţionale de la reguli spre principii.Nelson (2003) sugerează că standar-dele ar trebui să fie fundamentate atâtpe principii, cât şi pe reguli, deoareceacestea din urmă ajută la reducereaimpreciziei cu care sunt prezentateopţiunile contabile. Totodată, Nobes(2005) afirmă că standardele ar putea ficoncepute mai bine dacă ar fi bazatepe principii, nu pe reguli, motiv pentrucare acesta prezintă o serie de exem-ple privind anumite aspecte prezentateîn IFRS-uri prin care standardele arputea fi mai clare şi mai simple decâtconţinutul lor actual. Printre aceste ele-mente (aspecte) se regăsesc (Nobes,2005): renunţarea la utilizarea separa-tă a conceptelor de leasing financiar şi

de leasing operaţional şi recunoaştereasubvenţiilor guvernamentale ca venituriimediate în cadrul situaţiilor financiare.În literatura de specialitate (Beechy,2005) se dezvoltă ideea conform căre-ia din cauza eşecurilor înregistrate decătre marile firme din America (spreexemplu, Enron, Worldcom), în dome-niul contabil au început să apară con-troverse în ceea ce priveşte sistemul„reguli-versus-principii”, aplicat în fun-damentarea standardelor contabile,sis tem care alternativ se referă la„reguli-versus-obiective” şi „reguli-ver-sus-judecată”. Beechy (2005) prezintăsuccint diferenţele dintre cele trei abor-dări şi promovează ultima dintre aces-tea, conform căreia standardele arputea fi elaborate mai bine dacă ele arfi fundamentate/bazate pe judecată şinu pe reguli.Aşadar, în literatura de specialitate aufost aduse destul de multe reproşurimai ales US-GAAP-urilor, din cauzafaptului că ele conţin prea multe regulişi prea puţine principii, raţionamente deunde rezultă o prea mare complexitatea acestor norme şi o tentativă de aajusta operaţiile pentru a nu face apella reguli care pot fi încălcate (Feleagăşi Feleagă, 2006). În evoluţia contabilităţii la nivel global,procesul cu impact semnificativ asupraacesteia a fost convergenţa contabilăîntre cele două referenţiale contabileinternaţionale: IAS/IFRS şi US GAAP(Figura 2). Acest proces de convergen-ţă contabilă dintre IAS/IFRS şi USGAAP se referă la asimilarea celordouă sisteme contabile, adică la exis-tenţa unui proces interactiv pas-cu-pas,în cadrul căruia obiectivul procesului deconvergenţă este, pe de o parte, de astabili un set de standarde contabile şide raportare financiară care să fie inte-ligibile pentru utilizatorii informaţieifinanciar-contabile şi realizabile decătre organismele de reglementare

491/2013

Cercetare


contabilă, iar, pe de altă parte, de a eli-mina cât mai multe diferenţe existenteîntre referenţialele contabile emise(Mustaţă, 2008). Procesul de convergenţă contabilă adebutat oficial în urma unei întâlniricomune a membrilor IASB şi FASBdesfăşurate pe data de 18 septembrie2002, când cele două organisme ausemnat Acordul de la Norwalk, SUA,prin care ambele părţi au convenit săcoopereze în vederea reducerii diferen-ţelor dintre IAS/IFRS şi US GAAP. Înfebruarie 2006, FASB şi IASB au sem-nat un Memorandum de Înţelegere(„MoU”)8, care conţinea un program alaspectelor asupra cărora cele douăorganisme intenţionau să obţină con-vergenţa între IAS/IFRS şi US-GAAPpână în anul 2008 (www.ifrs.org). Înurma unei consultări cu reprezentanţii

Comisiei Europene şi ai Comisiei deValori Mobiliare din SUA, IASB şi FASBau convenit ca planul comun să sebazeze pe două proiecte: (1) proiectulde convergenţă pe termen scurt, careprevede îmbunătăţirea literaturii USGAAP pentru reducerea sau eliminareadiferenţelor faţă de IAS/IFRS şi comu-nicarea de către FASB a motivului pen-tru care s-a decis să nu se opereze ali-nierea US GAAP la IAS/IFRS şi (2) pro-iectul de cercetare continuă asupracon vergenţei internaţionale, care vi -zea ză trei obiective: identificarea tutu-ror diferenţelor existente între USGAAP şi IAS/IFRS, lista a căror dife-renţe va fi continuu monitorizată şi ac -tualizată pe măsură ce vor apărea noidiferenţe, iar cele existente vor fi rezol-vate; clasificarea diferenţelor pe cate-gorii, în funcţie de strategia cea mai efi-cientă de rezolvare şi schimbul de

informaţii reciproc între FASB şi IASBpentru realizarea convergenţei contabi-le internaţionale.Opus realizării procesului de conver-genţă contabilă, în cadrul literaturii despecialitate s-au remarcat voci caresusţin ideea conform căreia un astfelde proces este imposibil de realizat(Holthausen, 2009; Peng şi Bewley,2010). Considerăm că atâta timp câtorganismele existente la nivel interna-ţional îşi concentrează eforturile înacest sens procesul de convergenţăcontabilă poate rămâne un subiect deactualitate, a cărui analiză va fi în per-manenţă controversată. Suntem depărere că până la stabilirea aceluinumitor comun între referenţialele con-tabile existente la nivel internaţionalmai este un drum lung, care poateîntâlni diverse obstacole ce pot face caprocesul de convergenţă contabilă săfie realizat greu, dar nu imposibil.

ConcluziiDiferenţele dintre US GAAP şi IAS/IFRSnu trebuie privite ca un „lucru rău”, ci cao reflectare a diversităţii societăţilor şinaţiunilor, reprezentate de diferenţeculturale, politice, economice, socialesau juridice (Dzinkowski, 2000). Ţăriledezvoltate pot avea standarde mai pu -ţin complete sau cuprinzătoare precumsunt IAS/IFRS-urile, datorită me diuluilor economic. Statele Unite ale Americiişi alte state dezvoltate au medii de afa-ceri mai complexe, motiv pentru caresunt necesare standarde de contabili-tate mai cuprinzătoare, precum USGAAP (Ampofo şi Sellani, 2004).Prin intermediul acestei lucrări amurmărit să prezentăm principalelecaracteristici ale procesului de conver-genţă contabilă, proces care de-a lun-

8 Eng. Memorandum of Understanding


gul timpului a iscat numeroase contro-verse. Din punctul nostru de vederedorinţa IASB de supremaţie la nivelglobal este justificată de faptul că, înlipsa unor norme acceptate la scarăinternaţională, normele contabile ame-ricane (US GAAP) s-ar fi impus cu uşu-rinţă. Oricum, eforturile de convergenţădintre IASB şi FASB vor continua, iarlupta nedeclarată pentru supremaţie înreglementarea contabilităţii la nivel in -ternaţional, de asemenea, va continua.

511/2013

Ampofo A., R. Sellani, Examining the differences betweenUnited States Generally Accepted Accounting Principles(US GAAP) and International Accounting Standards(IAS): implications for the harmonization of AccountingStandards, Accounting Forum, volum 29, pp. 24-58,2004

Apostol C., Analiza diagnostic a sănătăţii financiare a între-prinderii pe baza bilanţului, teză de doctorat, 2009, acce-sibil la http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_ianuarie_2010/ApostolV.Ciprian.pdf

Beechy, T., Accounting Standards: Rules, Principles, or WildGuesses?, Canadian Accounting Perspective, volum 4,nr. 2, pp. 45-60, 2005, York University

Capron, M., Chiapello, È., Colasee, B., Mangenot, M.,Richard, J., Les normes comptables internationales,instruments du capitalisme financier, Èditions LaDécouverte, Paris, pp. 25, 2005

Duţescu, A., Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea standarde-lor internaţionale de contabilitate, Editura CECCAR,2001, Bucureşti

Dzinkowski, R., The measurement and management ofintellectual capital: an introduction, ManagementAccounting (UK), volum 78, No. 2, pp. 12-30, 2000

Feleagă L., N. Feleagă, Convergenţe contabile internaţiona-le prin prisma aderării la Uniunea Europeană, Economieteoretică şi aplicată, volum 3, 2006

Hoarau, C., Comptabilité et management, Edition Foucher,2002, Vanves

Holthausen, R.W., Accounting standards, financial reportingoutcomes, and enforcement, Journal of AccountingResearch, volum 47, nr. 2, pp. 447-458, 2009.

Jacob, R.A., C.N. Madu, International financial reportingstandards:an indicator of high quality? International

Journal of Quality & Reliability Management, volum 26,nr. 7, pp. 712-722, 2009.

Matiş D. şi colectiv, Bazele contabilităţii. Fundamente şi pre-mise pentru un raţionament professional autentic,Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010, Cluj-Napoca

Mihalciuc, C., Contabilitate financiară aprofundată, curspentru învăţământul la distanţă, Universitatea “Ştefan celMare”, 2008, Suceava

Muller, V., Situaţiile financiare consolidate. Dezvoltări şiaprofundări la nivel internaţional, european şi naţional,Editura Alma Mater, 2010, Cluj-Napoca

Mustaţă, R.V., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversi-tăţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, EdituraCasa Cărţii de ştiinţă, 2008, Cluj-Napoca

Nealson, M.W., Behavioural evidence of the effects of prin-ciples-and rules-based standards, Accounting Horizons,volum 17, nr.1, pp. 67-81, 2003.

Nobes, C.W., Rules-Based Standards and the Lack ofPrinciples in Accounting, Accounting Horizons, volum 19,nr.1, 2005.

Peng, S. şi K., Bewley, Adaptablility to fair value accountingin an emerging economy: A case study of China’s IFRSconvergence, Accounting, Auditing and AccountabilityJournal, volum 23, nr. 8, pp. 982-1011, 2010.

Ştefan, D., O. Spătăcean, D.M.Bogdan, M. Nandrea,Convergenţă vs. armonizare contabilă – implicaţii în sec-torul asigurărilor, Analele Universitătii „1 Decembrie1918”, Alba-Iulia, volum 1, nr. 8, 2006, http://www.oeco-nomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/34.pdf

www.fasb.orgwww.iasplus.com

Bibliografie

Prezenta lucrare este parte integrantă a proiectului de cercetare POS-DRU/86/1.2/S/64076 „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, lacerinţele pieţei muncii din România în domeniul proiectelor finanţate dinfondurile structurale şi de coeziune”.

The present work is an integrant part of the research project POS-DRU/86/1.2/S/64076 „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, lacerinţele pieţei muncii din România în domeniul proiectelor finanţate dinfondurile structurale şi de coeziune”.

Acknowledgements

Cercetare


Introducere. Criza economică:

cauze şi consecinţeÎn mass-media, dar şi în literatura ştiin-ţifică din ultimii ani, actuala criză a vie-ţii economice este denumită fie ca ocriză financiară globală (2007–2012global financial crisis, Global FinancialCrisis sau 2008 financial crisis, engl.),fie ca o criză economică (economic cri-sis sau real economic crisis, engl.).Însă, conceptul de criză economicăeste mai larg decât cel de criză finan-ciară, criza economică având ca sursăo criză financiară. Criza financiară este definită ca „osituaţie în care oferta de monedă estedepăşită de cererea de monedă. Acestlucru înseamnă că lichiditatea se eva-poră rapid deoarece moneda disponi-bilă este retrasă din bănci, forţând băn-cile fie să-şi vândă alte investiţii pentrua-şi acoperi deficitul, sau să se prăbu-şească”1. În schimb, criza economicăeste „o situaţie în care economia uneiţări traversează un declin brusc, gene-rat de o criză financiară. O economiecare se confruntă cu o criză economi-că va experimenta cel mai probabil oscădere a PIB, o diminuare a lichidită-ţii şi o creştere/reducere a preţurilor dincauza inflaţiei/deflaţiei. O criză econo-mică poate lua forma unei recesiunisau a unei depresiuni. De asemenea,este denumită şi criza economieireale”2.Există aproape un consens că actualacriză are ca epicentru Statele Unite aleAmericii (SUA), cu economia cea maiperformantă şi cea mai sofisticată alumii, însă momentul declanşării ei

Raportarea financiară şi previziunile analiştilorfinanciari în contextulcrizei economice:consideraţii privindmediul românesc

* Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected] ”financial crisis”, Business Dictionary, 2012, http://www.businessdictionary.com/definition/financial-crisis.html, accesat în 2012.2 ”economic crisis”, Business Dictionary, 2012, http://www.businessdictionary.com/definition/economic-crisis.html, accesat în 2012

Financial Reporting and Analysts’ ForecastsAccuracy during the Financial Crisis:Evidence for Romania The purpose of the paper is to explore the impact of financial crisis on analysts’ fore-casts for Romanian listed companies. There are currently opinions upholding thatfinancial reporting, by means of fair value measurements, induced an erroneous per-spective on companies’ future performance and was one of the drivers of the finan-cial crisis. However, in an unstable business environment, such as the economic tur-moil determined by the global crisis, quality financial information can reduce uncer-tainty about companies’ future performance and can contribute to a decrease in fore-casts errors. Using all available analysts’ forecasts for Romanian listed companiesfrom Thomson Reuters I/B/E/S database for the period 2004- 2010, the paper showsthat analysts’ forecasts accuracy decreased significantly when the crisis first impact-ed Romanian economy, and returned to normal levels in the following years. Thequality of financial reporting contributed, in all circumstances, to a decrease in fore-cast errors.

Key words: analysts’ forecasts accuracy, financial crisis, financial reporting, emer-gent markets

JEL Classification: G17, G32, M41

Cuvinte cheie: previziunile analiştilor financiari, criza financiară, raportare financiară,pieţe emergente

Mihaela IONAŞCU*

Abstract

Raportarea financiară şi previziunile analiştilor financiari

este plasat în mod diferit. Pentru unii,criza a început în mod oficial în august2007, în momentul în care băncile cen-trale (din SUA, Japonia şi Banca Cen -trală Europeană) au trebuit să intervinăpentru a furniza lichidităţi sistemuluibancar, însă originile ei pot fi plasate lafinele anului 2000, când Rezerva Fe de -rală Americană a instituit politica „bani-lor ieftini”, care a generat un boom înachiziţiile de locuinţe şi companii,determinând orice creditor raţional „săcrediteze până când nu mai are pecine” (Soros, 2008, p. 11-12). Alţii vor-besc de „criza financiară din 2008”(2008 financial crisis, engl.) prin referi-re la faptul că, în anul 2008, eşecurileunei serii de bănci şi companii de asi-gurare din SUA au declanşat o crizăfinanciară care a oprit efectiv pieţele decredit globale şi au făcut necesarăintervenţia fără precedent a Guvernuluiamerican. Unele bănci au fost preluatede Guvern, prin infuzie de capital, iaraltele au dat faliment. Aceste eşecuricorporatiste din sectorul bancar aucreat o criză de încredere, băncile fiindreticente în a-şi mai acorda credit întreele, dar şi în afara sistemului. Diagnozastării economice actuale la nivel globaleste destul de sumbră. Pentru uniiautori, „America şi restul lumii au căzutpradă celei mai profunde şi lungi rece-siuni din istoria postbelică” (Morris,2010, p.7), iar alţii apreciază că „neaflăm în mijlocul unei crize financiarefără asemănare de la Marea Rece si unedin 1930 încoace” (Soros, 2008, p. 79).În ceea ce priveşte cauzele actualeicrize, Kothari şi Lester (2011) arată căprintre multiplele cauze care au gene-rat Marea Recesiune începută în 2008,cu efecte semnificative în Statele Uniteşi în economia globală, respectiv, re -glementarea laxă a creditelor ipoteca-re, boomul pe piaţa locuinţelor, creşte-rea popularităţii instrumentelor deriva-te, cum ar fi securitizarea împrumuturi-

lor cu grad mare de risc (collaterizeddebt obligations: CDO, engl.), practicilebancare discutabile, anumite stimulen-te manageriale, este invocată şi rapor-tarea financiară bazată pe valoareajustă din Statele Unite. Şi aceasta de -oa rece evaluarea la valoare justă,bazată în special pe fluxuri viitoare detrezorerie actualizate, poate induce osupraevaluare a performanţelor com-paniilor şi, deci, o imagine distorsiona-tă a realităţii.Kothari şi Lester (2011) arată, totuşi, căstandardele de raportare financiară pri-vind evaluarea la valoarea justă nu potfi considerate o cauză a crizei financia-re, deoarece normele contabile au re -flectat întotdeauna unele tensiuni exis-tente între standardele curente, careurmăresc surprinderea performanţelortrecute ale companiilor, şi presiunile ve -nite din partea pieţelor pentru indicatoricare să permită previzionarea perfor-manţelor viitoare ale firmelor, iar conta-bilitatea la valoarea justă este unexemplu de compromis între cele douăabordări. Kothari şi Lester (2011) aratăcă, de fapt, aplicarea inconsecventă(in consistent implementation, engl.) şiaplicarea ulterioară eronată (subse-quent misapplication, engl.) a standar-delor de contabilitate la valoarea justăde către cei care au creat şi securitizatinstrumentele financiare, cât şi modulîn care investitorii au utilizat acesteevaluări au contribuit la declanşareacrizei. De asemenea, aceiaşi autoricon sideră că o soluţie pentru actualelelimite ale contabilităţii la valoarea justăar fi revizuirea standardelor americane,în sensul limitării politicilor contabilecare anticipează venituri viitoare şi carepot duce la supraestimarea veniturilorşi activelor şi aplicarea corespunzătoa-re a standardelor care cer ca o „vesterea” (pierdere) să fie recunoscutăatunci când aceasta devine cunoscută,deoarece recunoaşterea în timp util apierderilor ar oferi investitorilor o mai

mare transparenţă privind performanţaactuală a investiţiilor lor.În opinia noastră, o astfel de discuţie,purtată pe larg în literatura de speciali-tate (de exemplu, Bath şi Landsman,2010; Bignon et al., 2009; Laux şi Leuz,2010; Magnan, 2009), poate fi relevan-tă doar pentru economii hiper-financia-rizate, precum cea americană, întrucâtpe pieţele financiare slab dezvoltate,cum este şi piaţa emergentă a Ro mâ -niei, actuala criză financiară a avut maidegrabă origini externe, prin efectul decontagiune şi nu se poate vorbi devreun rol jucat de raportarea financiară.Dimpotrivă, este de aşteptat ca în pe -rioada turbulentă care a urmat impactu-lui crizei financiare asupra mediului deafaceri românesc şi, ulterior, după in -stalarea crizei economice în România,raportarea financiară să joace un rolimportant în reducerea incertitudiniilegate de performanţele companiilor ro -mâneşti. În acest context, studiul defaţă îşi propune să investigheze impac-tul crizei financiare asupra previziuniloranaliştilor financiari din România,urmărind să individualizeze şi efectulcalităţii raportării financiare.

Impactul crizei financiare asupra

Bursei de ValoriBucureşti

Bursa de Valori Bucureşti a resimţitimpactul crizei financiare globale înanul 2008, fiind, potrivit lui Ionaşcu şiOlimid et al. (2011), una dintre cele maiafectate ţări din sud-estul Europei. Înanul 2008, criza financiară a reduscapitalizarea bursieră cu 69%, scăzândprocentul capitalizării bursiere în PIBde la 17% în 2007 la doar 5% în 2008(vezi Tabelul 1 şi Figura 1).

531/2013

Cercetare



Studiul vizează toate companiile listatela Bursa de Valori Bucureşti pentrucare există previziuni ale analiştilorfinanciari disponibile în baza de date

Thomson Reuters I/B/E/S. Au fost utiliza-te previziunile pentru profitul pe acţiu-ne, efectuate la începutul (29 de obser-vaţii anuale) şi la sfârşitul exerciţiuluifinanciar (46 de observaţii anuale) pen-tru perioada 2004-2010, perioada aco-perită de analiştii financiari la momentul

efectuării studiului. Pentru comparabili-tatea calculului profitului pe acţiune s-au evitat ajustările pentru splitareasau consolidarea acţiunilor, în conse-cinţă au fost eliminate 6 observaţii pen-tru companiile care au avut astfel deevenimente în perioada analizată. Înplus, a fost eliminată o observaţie ceieşea din tendinţă, a cărei valoare erade patru ori mai mare decât abatereamedie pătratică.Analiza a avut la bază următorul modelde regresie, după cum urmează:

Unde:ERROR: Eroarea de previzionare pen-

tru compania i la momentul t, calcu-lată ca valoarea absolută a diferen-ţei dintre mediana profitului peacţiune previzionat şi valoareaefectivă a profitului pe acţiune, sca-lată cu preţul acţiunilor companiei ila momentul t;

CRISIS: Variabilă dummy, care iavaloarea 0, dacă previziunile suntefectuate înainte de anul 2008, şi 1,pentru previziunile efectuate înperioada de criză financiară;

SIZE: Valoarea capitalizării bursierepentru compania i la momentul t;

LOSS: Variabilă dummy, care ia valoa-rea 1, dacă firma a înregistrat opierdere în anul de raportare, şi 0,în cazul unui profit.

HORIZON: Variabilă dummy, care iavaloarea 1, dacă previziunea esteefectuată la sfârşitul anului, şi 0, laînceputul perioadei de raportare.

Coeficientul variabilei care urmăreşteimpactul crizei financiare asupra erori-lor de previzionare (CRISIS) se aşteptăsă fie pozitiv, respectiv se aşteaptă caerorile de previzionare să crească dupăanul 2008, anul declanşării crizei finan-

Raportarea financiară şi previziunile analiştilor financiari

ciare. Variabila SIZE a fost folosită pen-tru a controla efectul calităţii raportăriifinanciare, întrucât există dovezi empi-rice care arată că firmele mari au ten-dinţa de a divulga mai multe informaţii,contribuind la creşterea corectitudiniipreviziunilor analiştilor financiari(Brown et al., 1987; Lang şi Lundholm,1996). Variabila LOSS urmăreşte săcontroleze efectul pe care îl are înre-gistrarea unei pierderi asupra erorilorde previzionare, analiştii financiari reu-şind cu dificultate să previzionezecorect rezultatul pe acţiune în cazul încare companiile obţin pierderi (Hwanget al., 1996). Întrucât în analiză au fostintroduse previziuni efectuate lamomente diferite în raport cu momentulpublicării rezultatului pe acţiune efectiv,a fost utilizată variabila HORIZON,întrucât se aşteaptă ca acurateţea pre-viziunilor efectuate la sfârşitul perioadeide raportare să fie mai mare, previziu-nile înglobând informaţiile preliminaredifuzate în cursul exerciţiului financiar.

Rezultatele cercetării

După operaţionalizare, valorile variabi-lelor sunt descrise în Tabelul 2. Rezultatele regresiei sunt prezentate înTabelul 3.Aşa cum s-a anticipat, mărimea firme-lor – utilizată ca un indicator pentrucalitatea raportării financiare, influen-ţează negativ erorile de previzionare,respectiv, raportarea financiară de cali-tate duce la scăderea erorilor de previ-zionare. De asemenea, înregistrareaunei pierderi creşte semnificativ erorilede previzionare, însă momentul efec-tuării previziunilor nu este relevant.Contrar aşteptărilor, rezultatele aratăcă pe ansamblul perioadei de crizăfinanciară analizate (2008-2010) acu-

rateţea previziunilor analiştilor finan-ciari nu a scăzut semnificativ compara-tiv cu perioada anterioară (2004-2007). Pentru a investiga acest rezultat s-aprocedat la o analiză suplimentară,urmărindu-se momentul impactului cri-zei financiare asupra Bursei de ValoriBucureşti (anul 2008) şi a efectelor

acesteia asupra erorilor de previziona-re. Pentru această analiză s-a avut învedere următorul model de regresie:

551/2013

Cercetare


Unde,CRISIS2008: Variabilă dummy, care ia

valoarea 1, dacă previziunile vizea-ză rezultatul pe acţiune al anului2008, şi 0 în caz contrar;

Rezultatele regresiei sunt prezentate înTabelul 4.Aşa cum se observă, variabila CRISIS2008 are o influenţă pozitivă semnifica-tivă asupra erorilor de previzionare,respectiv erorile de previzionare aleanaliştilor financiari au fost semnificativmai mari pentru anul 2008 comparativcu restul perioadei analizate. Acesterezultate arată că impactul crizei finan-ciare a fost resimţit la momentul iniţial,bulversând previziunile analiştilor fi -nan ciari, pentru ca, ulterior, aceştia săreuşească să se repoziţioneze şi să-şiajusteze previziunile potrivit noului con-text. Pe întreaga perioadă analizată,calitatea raportării financiare este core-lată puternic negativ cu erorile de pre-vizionare, altfel spus, informaţiile finan-ciare de calitate au permis cele maicorecte previziuni. În consecinţă, pu -tem afirma că pe piaţa românească decapital raportarea financiară nu a jucatun rol în declanşarea crizei financiare,ci, dimpotrivă, s-a constituit ca un fac-

tor stabilizator, care a permis analiştilorfinanciari să reducă incertitudinea cuprivire la performanţele companiiloranalizate şi să permită ameliorareapreviziunilor lor.

ConcluziiLucrarea a investigat impactul crizeifinanciare asupra previziunilor anal i şti -lor financiari pentru companiile româ -neşti cotate pentru perioada 2004-2010. Rezultatele au arătat că impactuliniţial produs de criza financiară în anul2008 a dus la creşterea semnificativă aerorilor de previzionare, însă, pe an -samblu, acurateţea previziunilor după

declanşarea crizei nu diferă semnifica-tiv de cea înregistrată în perioada pre-criză. Pe toată perioada analizată, cali-tatea raportării financiare a contribuit lareducerea erorilor de previzionare,ceea ce arată că, pe piaţa emergentă aRomâniei, rolul jucat de raportareafinanciară în contextul crizei nu a fostde factor declanşator, cum se poateargumenta pentru economiile puternicfinanciarizate, ci de factor stabilizator,care a permis ameliorarea acurateţeipreviziunilor analiştilor financiari.Cea mai importantă limită a studiuluiderivă din numărul mic de societăţiromâneşti cotate urmărite de analiştiifinanciari şi din perioada limitată detimp acoperită de previziunile acestora.

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European prin ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul nr,POSDRU/89/1.5/S/59184 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea postdoctorală îndomeniul ştiinţelor economice din România”.

This work was cofinaced from the European Social Fund through SectoralOperational Programme Human Resources Development 2007-2013, project numberPOSDRU/89/1.5/S/59184 „Performance and Excellence in Postdoctoral Research inRomanian Economics Science Domain”.

Acknowledgements

Barth, M. E., Landsman, W. R. (2010), How did financial reportingcontribute to the financial crisis?, European AccountingReview, 19 (3), 399–423.

Brown, L. D, Richardson, G. D., Schwager, S. G. (1987), An infor-mation interpretation of financial analyst superiority in forecas-ting earnings, Journal of Accounting Research, 22(Spring): 49-67.

Bignon, V., Biondi, Y. şi Ragot, X. (2009), An Economic Analysis ofFair Value: Accounting as a Vector of Crisis (August 2, 2009),Cournot Centre for Economic Studies, Prisme, No. 15, 2009,available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=1474228

Hwang, L, Jan, C., Basu, S. (1996), Loss firms and analysts’ ear-nings forecast errors, Journal of Financial statement analysis,1 (Winter): 18-31.

Ionascu, M, Olimid, L (2012), Impactul practicilor de guvernanţăcorporativă asupra previziunilor analiştilor financiari: cazulRomâniei, Revista “Audit Financiar” nr. 4/2012.

Kothari, S.P. and Lester, Rebecca (2011), The Role of Accountingin the Financial Crisis: Lessons for the Future, Available atSSRN: http://ssrn.com/abstract=1972354 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1972354

Lang, M., Lundholm, R. (1996), Corporate disclosure policy andanalyst behaviour, the Accounting Review, 71: 467-492.

Laux, C. and Leuz, C., 2010, Did fair‐value accounting contributeto the financial crisis? Journal of Economic Perspectives, 24(1), 93–118.

Magnan, M. (2009), Fair Value Accounting and the FinancialCrisis: Messenger or Contributor? (May 1, 2009). CIRANO -Scientific Publications Paper No. 2009s-27. Available atSSRN: http://ssrn.com/abstract=1504128

Morris, Ch. R. (2010), Criza economică şi profeţii ei, traducere,Litera Internaţional.

Soros G. (2008), Noua paradigmă a pieţelor financiare: criza cre-ditelor din 2008 şi implicaţiile ei, traducere, Litera Internaţional.

Bibliografie

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã,

Detalii

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Informaţii

� Conferinţa internaţională „Perspective încontabilitate şi audit”

Departamentul Contabilitate şi Audit din cadrul Universităţii de Vestdin Timişoara, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afa-cerilor, a organizat, în perioada 29-30 noiembrie a.c.,

Parteneriai evenimentului au fost: Asociaţia Internaţională a ExperţilorContabili Autorizaţi (ACCA), Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia (CAFR), Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţidin România (CECCAR), Asociaţia Generală a Economiştilor dinRomânia (AGER), Rotary Club Lugoj, Ernst & Young, Pricewater-houseCoopers.Deşi s-a aflat la prima ediţie, Conferinţa s-a bucurat de un deosebitinteres şi de o largă participare naţională, dar mai ales internaţio-nală şi a creat cadrul propice unor dezbateri ştiinţifice relevante pri-vind provocările pe care noile tendinţe şi reglementări în domeniulfinanciar-contabil şi în cel al auditului le ridică în faţa oricărui eco-nomist, profesionist şi cercetător în domeniul larg al ştiinţeloreconomice. Au fost înscrise un număr de 52 lucrări ştiinţifice la cele10 secţiuni ale Conferinţei: Contabilitate şi fiscalitate, Raportare demediu şi Sisteme informatice de gestiune, Relevanţa informaţieicontabile, Raportare financiară, Măsurarea performanţei,Guvernanţă corporativă, Audit, Educaţie şi profesie contabilă,Raportare financiară (II), respectiv Evaluarea activelor. La lucrărileconferinţei au participat doctoranzi, profesionişti în domeniulauditului şi contabilităţii, cercetători din învăţământul superioreconomic românesc, precum şi din 13 ţări: Anglia, Franţa, Spania,Portugalia, Italia, Turcia, Ungaria, Scoţia, Malta, Croaţia, RepublicaMoldova, Iran şi Slovenia. În paralel cu activităţile ştiinţifice au avutloc patru sesiuni speciale: Provocări în profesia contabilă, Constru-irea unei cariere academice, Conectarea învăţământului contabil cunevoile angajatorilor, Educaţia contabilă în România.Sesiunea inaugurală s-a desfăşurat în plen în prezenţa reprezen-tanţilor comunităţii academice timişorene şi a numeroşi invitaţi dincadrul facultăţilor cu profil economic din România şi străinătate,precum şi a unor personalităţi marcante ale mediului profesional şide afaceri din România şi a cuprins mesaje şi prelegeri din parteapersonalităţilor prezente la manifestare.Învitată în plenul Conferinţei, doamna , prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România, atransmis Mesajul adresat Conferinţei de Consiliul CAFR, în care a

fost subliniat rolul important pe care îl deţine facultatea timişoreanăîn învăţământul superior din domeniul economic şi de cercetare dinRomânia, fiind cu totul remarcabile rezultatele acestui prestigioscolectiv didactic şi profesional în eforturile depuse pentru a furnizaservicii de calitate în învăţământul universitar de profil şi pentru amări oportunităţile de dezvoltare profesională.„

se precizează înMesaj

După cum a precizat domnul conferenţiar univ. dr., directorul Departamentului de Contabilitate şi Au-

dit şi preşedintele comisiei de organizare, „Conferinţa a reprezentatşi un prilej pentru omagierea , care ar fiîmplinit vârsta de 80 de ani la 30 noiembrie, ctitorul şcolii timişorenede contabilitate. Personalitate complexă a profesiei contabile româ-ne, domnia sa s-a bucurat de un prestigiu profesional dobândit prinstudiu, dedicaţie şi muncă, experienţa şi cunoştinţele sale valoroa-se situându-l la un loc de cinste în patrimoniul ştiinţific românesc.”

Conferinţainternaţională „Perspective în contabilitate şi audit”.

Carmen Mataragiu

Ovidiu-Con-stantin Bunget

Mihail Epuran

Camera Auditorilor Financiari din România, în calitate de organismprofesional care coordonează, autorizează şi monitorizează desfă-şurarea activităţii de audit financiar în România –

- este intens preocupată de creşterea calităţii profesionale aactivităţii de audit a membrilor noştri şi, din aceste considerente,promovăm o bună conlucrare cu mediul academic şi universitar,materializată şi prin faptul că deţinem, începând cu anul 2010,calitatea de membru al Asociaţiei Facultăţilor de Economie dinRomânia. Astfel, cadre universitare de prestigiu ne sprijină anual înorganizarea programului de pregătire profesională pentru membriinoştri. De asemenea, Camera a încheiat protocoale de colaborarecu diferite instituţii de învăţământ superior, inclusiv cu Facultatea deContabilitate şi Audit de la Universitatea de Vest din Timişoara, învederea echivalării testului de acces la stagiu, pentru absolvenţiiprogramelor de master la disciplinele specifice activităţii de audit.

ăă ă ţ ă

ţ revistele de specialitate ale Camerei.

Ne exprimăm speranţa că din studiile şi cercetările care vor fi pre-zentate aici, din dezbaterile pe care le vor prilejui vor rezulta idei,soluţii şi orientări valoroase pentru dezvoltarea şi afirmarea profe-siei contabile în faţa actualelor provocări generate de contextuleconomic actual. Stimaţi participanţi, munca de cercetare, activi-tatea ştiinţifică şi didactică nu sunt uşoare, dar cu toţii avem o mareresponsabilitate, pentru că în mâinile noastre, ale organismelorprofesionale, dar şi ale profesorilor de la instituţiile de învăţământsuperior economic stă pregătirea şi educaţia profesională a viitorilorcontabili şi auditori financiari profesionişti.”

prof. univ. dr.

Totodat , mediul academic a sprijinit permanent Camera prinparticiparea activ la o serie de manifest ri tiin ifice, prin cercet ritiin ifice publicate în

şş

af 1 2013 - site-0b89

Documents