af 1 2012.qxd

of 60 /60
6 422657 000013

Upload: phungque

Post on 29-Jan-2017

244 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: AF 1 2012.qxd

64

22

65

70

00

01

3

Page 2: AF 1 2012.qxd
Page 3: AF 1 2012.qxd
Page 4: AF 1 2012.qxd

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexatã în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Soseaua Fundeni nr. 50B, Bucuresti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel, Marea Britanie

Prof. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, decan, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE Bucureºti

Prof. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUA

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, rector, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof. univ. dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaºi

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, ºef Catedrã contabilitate, audit ºi control de gestiune, ASE Bucureºti

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra JORA, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Page 5: AF 1 2012.qxd

În primãvara anului 2009, temerileprivind viabilitatea unor bãnci impor-tante au þinut capul de afiº, iar salvarealor a necesitat implicarea majoritãþiistatelor într-un proces complicat ºicomplex de reorganizare profundã. Întoamna lui 2009, lumea a îngheþat, tre-când prin prima crizã gravã a capitalis-

mului global, iar, între timp, s-a agravatcriza datoriilor suverane în þãrile euro-pene. S-a creionat, aºadar, o nouã rea-litate cãreia trebuie sã ne adaptãm.

Profesia de auditor nu face excepþie dela acest proces de adaptare continuã.Criza financiarã a schimbat fundamen-

tal modul în care lumea priveºte pieþelefinanciare ºi, în special, pieþele de capi-tal. În calitate de participanþi în acestsistem, auditorii au, pe lângã rolultradiþional, un nou set de responsabili-tãþi, dar ºi o nouã obligaþie, profesionalãºi socialã deopotrivã: aceea de a parti-cipa la redefinirea regulilor în sistemulfinanciar, contribuind astfel la redareaîncrederii investitorilor în economia depiaþã.

Criza actualã impune o nouã relaþieîntre societate ºi mediul de afaceri, iarconstrucþia unei astfel de relaþii nece-sitã o reanalizare a rolurilor de ambelepãrþi ale ecuaþiei. Reîntoarcerea la ceeace numeam, pânã de curând, „businessas usual”, fãrã o evaluare cuprinzãtoarea modului în care se fac afacerile, numai este posibilã. Modelul de business,de guvernanþã ºi de raportare financia-rã predominant în prezent se bazeazã,în principal, pe finanþarea de pe pieþelede capital. Nu existã, însã, modele per-fecte ºi nici ºabloane care sã se potri-veascã întocmai oricãrui context eco-nomic. Aceste modele nu fac excepþie,întrucât punctele slabe, precum con-centrarea pe rezultate pe termen scurt,poziþia dominantã a CEO-ului, precumºi relevanþa unora dintre indicatoriifolosiþi în evaluarea performanþei aface-rii lasã loc de îmbunãtãþiri. Pe de altãparte, pãrþile bune sunt indubitabile:inovaþia, spiritul antreprenorial – din ceîn ce mai promovat în ultima vreme,dezvoltarea ºi, nu în ultimul rând, asu-marea riscurilor.

Existã voci care susþin cã evaluareaperformanþei ar trebui sã se bazeze nudoar pe rezultatele financiare pe termenscurt ºi pe creºterea valorii acþiunilor, ciºi pe mãsurarea valorii adãugate ºi peatingerea unor obiective de dezvoltaredurabilã, ceea ce ar reprezenta o

31/2012

Ce-ºi dorescinvestitorii de la auditoriifinanciari?

* Country Managing Partner, PwC Romania, e+mail: [email protected]

What do Investors Want from the FinancialAuditors?In the aftermath of the financial crisis, there is a need to rethink the corporate gov-ernance and financial reporting models. A PwC study, "Audit Today andTomorrow", shows that investors expect more detailed corporate reporting,emphasizing not just the financial results, but also information about risks, corpo-rate governance and corporate social responsibility of companies.

Key words: financial audit, investors, economic crisis, economic information

JEL Classification: M 42

Cuvinte cheie: audit financiar, investitori, criza economicã, informaþii economice

Vasile IUGA*

Abstract

Evaluãri

Page 6: AF 1 2012.qxd

4 Audit Financiar, anul X

Evaluãri

Page 7: AF 1 2012.qxd

schimbare semnificativã faþã de situaþiaprezentã. O altã dezbatere de maximãactualitate se poartã pe tema cadruluide raportare financiarã care a fost bla-mat, uneori, pentru eºecul anumitorcompanii.

Asistãm, în aceastã perioadã, la discuþiiintense pe tema rolului auditorilor finan-ciari în funcþionarea sistemului econo-mic. Am auzit, în mai multe ocazii,diverse interpretãri cu privire la rolul pecare trebuie sã îl aibã aceºtia. Neaflãm, cu siguranþã, într-o perioadã deschimbare ºi de redefinire a rolului pro-fesiei. În timp ce aceasta este deschisãspre o dezbatere cu privire la zonele încare activitatea ei poate fi îmbunãtãþitã,este important sã nu se treacã dincolode justa mãsurã, prin reglementãri ºilimitãri excesive. Profesia nu trebuie sãplãteascã pentru eºecul altor factoriparticipanþi la procesul economic. Limi-tãrile ºi reglementarea excesive arreduce semnificativ atractivitatea profe-siei pentru tinerii talentaþi, cu conse-cinþe pe termen lung ºi, în acelaºi timp,nu ar adãuga valoare funcþionãrii sis-temului economic.

În acest context, PwC a realizat, în cursul anului 2011, un studiu în rândulunor specialiºti în investiþii financiaredin Marea Britanie, pe tema importanþeiºi relevanþei auditului. Fãrã a se erijaîntr-un material exhaustiv, studiul efec-tuat în perioada aprilie-mai 2011 ademonstrat, din nou, importanþa profe-siei de audit pentru investitori, oferindtotodatã câteva detalii interesantedespre nevoile acestora. Astfel, în dis-cuþiile purtate cu reprezentanþii comu-nitãþii de investitori s-a evidenþiat faptulcã adevãrata problemã rezidã în modulîn care investitorii pot beneficia de infor-maþii mai clare ºi mai uºor de înþelesdespre companiile în care sunt intere-saþi, prin intermediul rapoartelor deaudit. În cadrul studiului, au fost identifi-cate patru arii în care este nevoie de

informaþii suplimentare din punctul devedere al acestora: continuitatea acti-vitãþii, riscul de eroare semnificativã ºiinterpretarea agresivã a standardelorde raportare contabilã (Fig. 1).

Claritatea ºi adecvarea informaþiilor nutrebuie sã însemne, însã, ºi încãrcarearapoartelor de audit. Respondenþii ausemnalat faptul cã o raportare mai stu-foasã nu este de dorit, fiind nevoie deefort pentru a reduce decalajul întreimportanþa ºi adecvarea datelor. Maimult, ºi în acest domeniu mesajul estela fel de important ca modalitatea încare acesta este transmis.

Conform concluziilor studiului, investi-torii acordã o atenþie deosebitã moduluide comunicare a informaþiilor de careau nevoie, subliniind – surprinzãtor,poate – faptul cã un surplus de formuleºi calcule nu înseamnã neapãrat ºi unplus de valoare.

Pe de altã parte, plusul de valoarereiese, potrivit studiului, din nivelul deasigurare pe care îl poate acorda unauditor, în funcþie de tipul informaþiilorauditate. Astfel, investitorii sunt intere-saþi sã primeascã asigurãri în proporþiede 100% în privinþa situaþiilor financiare.Pe de altã parte, alte informaþii, cum arfi secþiunile descriptive din rapoarteleanuale de activitate, nu necesitã asi-gurãri atât de ferme.

Pe scurt, au fost evidenþiate trei cate-gorii de informaþii pentru care investitoriidoresc asigurãri din partea auditorilor,în ordinea descrescãtoare a importanþeinivelului de asigurare: mãsurarea per-formanþelor financiare cantitative, as-pecte legate de guvernanþa corporativã

ºi aspecte legate de raportul anual ºi dechestiuni strategice (Fig. 2).

Nu în ultimul rând, studiul PwC relevãnevoia ca auditorul sã prezinte infor-maþiile într-un mod mai puþin constrânsde formatele rigide pe care trebuie sã lerespecte în prezent, precum ºi nevoiainvestitorilor de a primi detalii supli-mentare relevante ºi clare.

Astfel, în ciuda dificultãþilor de imple-mentare a unora dintre sugestiile pro-puse pentru îmbunãtãþirea modului încare comunitatea de investitori estedeservitã de auditori, concluziile studiu-lui propun câteva soluþii ce meritã ana-lizate în detaliu: posibilitatea investito-rilor de a contacta auditorii pentru aobþine clarificãri legate de bilanþurilefinanciare, întâlniri periodice între audi-tor, comitetul de audit ºi acþionari ºi for-mularea opiniilor auditorilor într-o ma-nierã similarã sistemului de calificativeutilizat de agenþiile de rating.

Evident, odatã cu posibila implemen-tare a unor astfel de sugestii, este nece-sarã ºi o reorganizare a cadrului defuncþionare existent cu atât mai mult cucât existã decalaje în percepþia roluluiauditorului. Nu se poate construi pe ofundaþie ai cãrei piloni nu sunt bine fixaþiºi atâta timp cât calculele fãcute pentruridicarea acestora nu sunt aceleaºipentru toþi cei care le efectueazã.

Matematica este simplã – rezultatelesunt complicate. Important este sã nuuitãm cã scopul rãmâne, însã, acelaºi:creºterea calitãþii auditului ºi îmbunãtã-þirea ºi reformarea procesului de au-ditare pe termen lung.

51/2012

Studiul Audit Today and Tomorrow, PwC UK, iulie 2011, accesabil lahttp://www.pwc.co.uk/eng/publications/audit-today-tomorrow-investor-survey.html

Bibliografie

Ce-ºi doresc investitorii de la auditorii financiari?

Page 8: AF 1 2012.qxd

6

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Studiu asupra relaþiei dintre opinia de audit ºi respectarea principiilorcontabile

* Conf. univ. dr., Universitatea de Vest din Timiºoara, Departamentul Contabilitate ºi Audit, e-mail: [email protected]** Lect. univ. dr., Universitatea de Vest din Timiºoara, Departamentul Contabilitate ºi Audit, e-mail: [email protected]

A Study on the Relationship between Audit Opinion and Accounting Principles

What does the auditor offer? The answer can be simple: credibility for financial reporting and accounting information. He canbe seen as a "guardian of the true and fair view", and his report as a certificate which attests "the healthiness of financial report-ing". How can the audit profession develop? By consolidating the credibility offered by the auditor. To demonstrate that thereis a direct link between following accounting principles and the auditor's opinion, a link which, of course, passes through the"filter" of professional judgement, the study starts-off from the information offered by a representative mid-sized audit cabinetfrom western Romania. The starting point of the research is comprised of a sample of audit opinions which were expressed forstatutory audits of the financial years 20XX and 20XY. The study follows the typology of the sampled audit opinions for the twoconsecutive years and it also follows, on one hand, the reasoning based on which the auditor expresses opinions other thanunqualified, and on the other hand, the effects on the yearly financial statements of not abiding to accounting law, and as aconsequence, the effects on the audit opinion. Generally speaking, departing from accounting law principles when drafting theannual financial statements represents one of the elements that generate the modification of the audit opinion, and the maincauses of this type of behaviour on the part of the audited companies are connected to the influence of fiscal-minded deci-sions, window dressing and the inadaptability to the conditions of the economical and financial crisis. The relevance of the con-clusions is not only based on the premises and the nature of the information subjected to the analysis, but also by the practi-cal confirmation of these aspects by the involved part of the economic environment (investors, shareholders, administrators,CEOs).

Key words: financial audit, accounting principles, audit opinion, financial crisis, taxation

JEL Classification: M42

Ovidiu-Constantin BUNGET* & Alin-Constantin DUMITRESCU**

Cuvinte cheie: audit financiar, principii contabile, opinie de audit, crizã financiarã, fiscalitate

Abstract

Page 9: AF 1 2012.qxd

IntroducereCe oferã auditorul? Rãspunsul poate fisimplu: credibilitate pentru raportãrilefinanciare ºi informaþiile contabile. Elpoate fi asemuit unui „gardian al imagi-nii fidele”, iar raportul sãu - cu un docu-ment care asigurã cu privire la „stareade sãnãtate a raportãrilor financiare”.Cum se poate dezvolta profesia deaudit? Prin consolidarea credibilitãþiioferite de auditor. Premisa „sãnãtãþiisituaþiilor financiare” este reprezentatãde respectarea principiilor contabile.

Demersul întreprins de autori are labazã un eºantion de opinii de auditexprimate de un cabinet de audit dinRomânia. Scopul cercetãrii este unulpragmatic, de a aduce în faþa practicie-nilor, mediului academic ºi studenþilorinformaþii relevante asupra modului încare sunt afectate principiile de dreptcontabil ºi prin aceasta - opinia deaudit.

Alegerea temei a fost determinatã dinconsiderente care þin de modul în caremanagementul operaþional al cabi-netului doreºte sã cunoascã motivelemodificãrii opiniei de audit, pe de oparte, iar, pe de altã parte, rezultatelecercetãrii sã poatã fi diseminate la nive-lul celor interesaþi.

Abordarea cercetãrii este una de tippragmatic, pornindu-se de la eºantionulde clienþi ai cabinetului de audit (mem-bru al Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia), prin analiza rapoartelor deaudit ºi a opiniilor emise pentru douãexerciþii financiare consecutive, 20XX,respectiv 20XY.

Acest fapt a permis utilizarea unor infor-maþii comparative pe verticalã (pentruacelaºi client de audit), dar ºi compara-tive pe orizontalã (clienþi din acelaºidomeniu)

Colectivitatea cercetatã

Am identificat mai întâi populaþia statis-ticã a eºantionului reprezentatã de soci-etãþile auditate în 20XX ºi 20XY. Astfelstructura, pe domenii de activitate, aeºantionului de clienþi auditaþi la data de31 decembrie 20XX este prezentatã întabelul nr. 1.

Se observã o pondere semnificativã aunitãþilor productive, sectoarele indus-

trie, imobiliar, construcþii, auto ºi con-fecþii reprezentând 76% din numãrultotal de clienþi.

La data de 31 decembrie 20XY, au fostincluse în eºantion 9 misiuni de auditsuplimentare, iar numãrul clienþilor dineºantion care nu au mai fost auditaþi afost de 7. Astfel, structura se prezentaca în tabelul nr. 2.

La 31 decembrie 20XY, creºte pon-derea sectoarelor imobiliare ºi turism,ponderea unitãþilor productive, a sec-toarelor industrie, imobiliar, construcþii,

7

Opinia de audit

1/2012

Page 10: AF 1 2012.qxd

auto, turism ºi confecþii, reprezentând86,5% din numãrul total de clienþi.

Tipologia opiniilor de audit vs. principii

contabileUrmãtorul obiectiv a vizat tipologia opi-niilor emise de cabinetul de audit pentrueºantionul selectat în exerciþiul finan-ciar 20XX ºi 20XY (Fig. nr. 1).

Astfel, se constatã o creºtere a numãru-lui societãþilor în cazul cãrora a fostemisã o opinie fãrã rezerve cu 10 ºi odescreºtere a societãþilor pentru careopinia exprimatã a fost una fãrã rezervecu 8, în timp ce pentru douã societãþi s-a constatat imposibilitatea exprimãriiunei opinii atât la 31 decembrie 20XX,cât ºi la 31 decembrie 20XY. Aceastãevoluþie este prezentatã în Tabelul nr. 3.

În continuare, studiul a urmãrit structuraevoluþiilor pe clienþii din cadrul eºan-tionului care au fost auditaþi în 20XX,dar ºi pentru clienþii noi – exerciþiul20XY fiind primul auditat de cãtre cabi-netul de audit. Astfel, din cei 10 clienþicare au primit opinia fãrã rezerve, jumã-tate au fost auditaþi ºi în 20XX, iar jumã-tate sunt clienþi noi.

Descreºterea numãrului de societãþicare au primit opinie fãrã rezerve (cu 8)se compune din patru noi societãþi careau fost auditate în premierã la 31 de-cembrie 20XY, pe de o parte, ºi des-creºterea cu 12 a celor care au fostauditaþi în 20XX – 5 societãþi care autrecut de la o opinie cu rezerve la 31decembrie 20XX la o opinie fãrã rez-erve la 31 decembrie 20XY, iar 7 estenumãrul societãþilor pentru care nu amai fost contractat audit statutar pentru31 decembrie 20XY, dar care la 31 de-cembrie 20XX au fost auditate ºi auprimit o opinie cu rezerve.

8

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 11: AF 1 2012.qxd

Dacã pânã la acest punct am prezentatspecificitatea societãþilor care au stat labaza studiului de caz, de aici înainte amanalizat numãrul cazurilor de încãlcãriale principiilor contabile care au fostprezentate în cuprinsul opiniilor de auditstatutar. Numãrul absolut al erorilordepistate atât pentru 20XX ºi 20XY, darºi ponderea principiilor afectate în to-talul numãrului de erori sunt prezentateîn Fig. nr. 2 ºi Tabelul nr. 4.

Se poate constata cã principiul pru-denþei este cel mai des încãlcat atât în20XX (47,9%), cât ºi în 20XY (48,2%),urmat de principiul permanenþei meto-delor ºi principiul independenþei exerci-þiului. Ponderea însemnatã a nerespec-tãrii principiului prudenþei aratã tendinþaproducãtorilor informaþiei contabile de a„cosmetiza” poziþia financiarã ºi perfor-manþa financiarã, motivele fiind diverse:remunerarea managementului în func-þie de performanþele entitãþilor, îndepli-nirea unor condiþii de performanþã pen-tru reînnoirea liniilor de credit, partici-parea la licitaþii sau obþinerea unor noifinanþãri de la instituþiile de credit, inci-denþe fiscale ale recunoaºterii unordeprecieri care prin nedeductibilitatecreeazã falsa impresie managerilor cãar majora baza de impunere, aspectcare prezintã un caracter neutru în rea-litate, cheltuiala recunoscutã din punctde vedere contabil diminuând exclusivrezultatul contabil, rezultatul fiscal situ-ându-se la acelaºi nivel cu cel existentînaintea recunoaºterii vreunei depre-cieri.

Dacã analizãm mai bine acest aspect alnerespectãrii prudenþei, putem conchi-de cã stã în natura umanã sã fie pre-zentatã o imagine înfrumuseþatã a unuianumit aspect sau a unei însuºiri.

De asemenea, motivaþia fiscalã esteaceea care a stat la baza încãlcãrii prin-cipiului permanenþei metodelor, catego-ria activelor afectatã în principal fiind

cea a activelor imobilizate care sunt re-cunoscute la valoarea justã doar înceea ce priveºte grupa clãdirilor (dincauza modului de stabilire a impozituluipe clãdiri) ºi acest lucru se manifestãdoar la un interval, pe care l-am numiunul „fiscal”, de 3 ani.

În perioadele în care piaþa imobiliarãeste extrem de fluctuantã, se impune

reevaluarea clãdirilor anual, suficientaregularitate solicitatã de reglementareacontabilã diminuându-se la nivelul unuisingur exerciþiu financiar.

Toate celelalte categorii de active imo-bilizate au fost reevaluate numai atuncicând legea a prevãzut expres acestlucru, ulterior evaluarea imobilizãrilorintrate în patrimoniu realizându-se la

9

Opinia de audit

1/2012

Page 12: AF 1 2012.qxd

cost istoric. Astfel, pentru aceeaºi cate-gorie de active se utilizeazã douã trata-mente contabile diferite.

Încãlcarea independenþei exerciþiuluiþine de practicile de contabilitate crea-tivã (Bunget, 2005), când putem aveadouã scenarii principale: dacã rezul-tatele unui exerciþiu sunt negative,existã tendinþa celor însãrcinaþi cuguvernanþa de a pune în sarcina aces-tui exerciþiu cât mai multe cheltuieli, re-zultatul concretizându-se în crearea derezerve ascunse sau de „rezerveoculte”, sau dacã performanþele suntpozitive, dar, „nefiind loc” pentrurecunoaºterea unor cheltuieli supli-mentare, se amânã acest lucru în sper-anþa cã rezultatele exerciþiilor viitoarevor „suporta” aceste cheltuieli ale exer-ciþiilor precedente.

Informaþii suplimentare se obþin dacãanalizãm evoluþia în dinamicã a pon-derii fiecãrui principiu. Un important fac-tor extern de afectare a modului în carese respectã principiile contabile estecriza economico-financiarã.

Consecinþa directã a acestui factor afost aceea cã principiul cel maiameninþat de erori în exerciþiul 20XYfaþã de 20XX a fost principiul continu-itãþii activitãþii. Creºterea absolutã aponderii acestui principiu în total erori afost 2,8 % - de la 5,2% (ponderea din20XX) la 8% în 20XY, iar cea relativã de54%.

Din punct de vedere grafic, aceastã di-namicã este prezentatã în Figura 3.

De asemenea, independenþa exerciþiu-lui este urmãtorul principiu pentru carese constatã în studiul de faþã o creºterea erorilor de 1,56%, erorile care afec-teazã principiul prudenþei ºi principiulevaluãrii separate a elementelor de ac-tiv ºi de pasiv crescând ºi ele cu 0,35%,respectiv 0,23% în mãrimi absolute.

La polul opus, regãsim principiile pentrucare erorile constatate s-au diminuat în20XY faþã de 20XX: permanenþa me-todelor cu 2,67% ºi principiul necom-pensãrii cu 2,35%, explicaþiile fiind cã înexerciþiul 20XY majoritatea societãþilorau realizat reevaluarea imobilizãrilorcorporale.

Explicaþia pentru principiul necompen-sãrii este aceea cã oricum rezultatulfinal nu este afectat, iar conducerileentitãþilor „au ales” sã încalce alte prin-cipii, cu efect direct asupra rezultatelor.

ConcluziiAnaliza informaþiilor ºi datelor luate înstudiu ne-a permis formularea urmã-toarelor concluzii:

studiul a urmãrit structura tipologieiopiniilor de audit pentru clienþii careau fost auditaþi în 20XX, dar ºi pen-tru clienþii noi – exerciþiul 20XY fiindprimul auditat de cãtre cabinetul deaudit. Astfel, din cei 10 clienþi careau primit opinia fãrã rezerve pentrusituaþiile financiare întocmite la20XY, suplimentar faþã de exerciþiulprecedent, jumãtate au fost auditaþiºi în 20XX, iar jumãtate sunt clienþinoi;

descreºterea numãrului de societãþicare au primit opinie fãrã rezerve cu8 se compune din patru noi societãþicare au fost auditate în premierã la31 decembrie 20XY, pe de o parte,ºi descreºterea cu 12 a celor careau fost auditaþi în 20XX – 5 societãþicare au trecut de la o opinie cu re-zerve la 31 decembrie 20XX la oopinie fãrã rezerve la 31 decembrie20XY, iar 7 este numãrul societãþilorpentru care nu a mai fost contractataudit statutar pentru 31 decembrie20XY, dar care la 31 decembrie

20XX au fost auditate ºi au primit oopinie cu rezerve;

principiul prudenþei este cel mai desîncãlcat atât în 20XX (47,9%), cât ºiîn 20XY (48,2%), urmat de principiulpermanenþei metodelor ºi de prin-cipiul independenþei exerciþiului;

ponderea însemnatã a nerespectãriiprincipiului prudenþei aratã tendinþaproducãtorilor informaþiei contabilede a „cosmetiza” poziþia financiarãºi performanþa financiarã, motivelefiind diverse: remunerarea manage-mentului în funcþie de performanþeleentitãþilor, îndeplinirea unor condiþiide performanþã pentru reînnoirealiniilor de credit, participarea la lici-taþii sau obþinerea unor noi finanþãride la instituþiile de credit, incidenþefiscale ale recunoaºterii unor de-precieri;

motivaþia fiscalã este aceea care astat la baza încãlcãrii principiuluipermanenþei metodelor, categoriaactivelor afectatã în principal fiindcea a activelor imobilizate, care suntrecunoscute la valoarea justã doarîn ceea ce priveºte grupa clãdirilor(din cauza modului de stabilire aimpozitului pe clãdiri) ºi acest lucruse manifestã doar la un interval, pecare l-am putea numi unul „fiscal”,de 3 ani. În perioadele în care piaþaimobiliarã este extrem de fluctuantã,se impune reevaluarea clãdiriloranual, suficienta regularitate solici-tatã de reglementarea contabilã di-minuându-se la nivelul unui singurexerciþiu financiar. Toate celelaltecategorii de active imobilizate aufost reevaluate numai atunci cândlegea a prevãzut expres acest lucru,ulterior evaluarea imobilizãrilor in-trate în patrimoniu realizându-se lacost istoric. Astfel, pentru aceeaºicategorie de active se utilizeazãdouã tratamente contabile diferite.

10

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 13: AF 1 2012.qxd

un important factor extern de afec-tare a modului în care se respectãprincipiile contabile este criza eco-nomicã. Consecinþa directã a aces-tui factor a fost aceea cã principiulcel mai ameninþat de erori în exer-ciþiul 20XY faþã de 20XX a fost prin-cipiul continuitãþii activitãþii. Creºte-rea absolutã a ponderii acestui prin-cipiu în total erori a fost 2,8 % - dela 5,2% (ponderea din 20XX) la 8%în 20XY, iar cea relativã de 54%;

la modul general apreciind, ºi cabi-netele mici ºi mijlocii pot avea un rolimportant în consolidarea profesieicontabile.

11

Opinia de audit

1/2012

Bunget Ovidiu-Constantin, Popa Irimie-Emil, Marcu Niculina ºi colaboratorii, Standardegenerale de audit, Editura Mirton, Timiºoara, 2011;

Bunget Ovidiu-Constantin, Audit-financiar-contabil, Editura Mirton, Timiºoara, 2010;

Bunget Ovidiu-Constantin, Contabilitatea româneascã: între reformã ºi convergenþã,Editura Economicã, Bucureºti, 2005;

Dobroþeanu Camelia, Dobroþeanu Laurenþiu, Audit – concepte ºi practici. Abordareinternaþionalã, Editura Economicã, Bucureºti, 2001;

Dumitrescu Alin-Constantin, Detectarea fraudelor ºi erorilor în auditul financiar. Mizã,oportunitate ºi responsabilitate, Editura Mirton, Timiºoara, 2010

*** Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial Partea I, nr. 454 din18.06.2008;

*** Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementãrilorcontabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bisdin 10.11.2009.

Bibliografie

Recent, sub egida Camerei AuditorilorFinanciari din România a fost publicatvolumul Al treilea Congres al Audi-torilor Financiari din România Pro-fesia de audit – pentru încrederea

investitorilor ºi protejarea in-teresului public, în care suntreunite momentele cele maiimportante care au marcatacest eveniment ce a avut locla Bucureºti, în zilele de 3-4noiembrie 2011: mesajele desalut adresate de reprezentanþiai instituþiilor statului ºi ai unororganisme profesionale din þarãºi din strãinãtate, sãrbãtorireaZilei Naþionale a AuditoruluiFinanciar, principalele comu-nicãri prezentate în plen ºi încele ºase ateliere, concluziiledezbaterilor ºi ecourile mani-festãrii în mass-media.

În „Cuvântul înainte” al acestuivolum, prof. univ. dr. HoriaNeamþu, preºedintele Camerei

a scris: Congresul a reuºit sã reali-zeze un dialog fertil între specialiºtireprezentativi ai profesiei din þarã ºidin strãinãtate, s-au prezentat studiiîn materie, au fost expuse experienþe,

au fost supuse unor analize critice, cupropuneri adecvate de adaptare laactualele cerinþe ºi realitãþi, reglemen-tãrile internaþionale în domeniu ºi do-cumente puse în atenþie de ComisiaEuropeanã.

În esenþã, aºadar, s-a realizat ocolecþie bogatã de informaþii, strictaxate pe frãmântãrile actuale ale pro-fesiei, care privesc, asigurarea uneiînalte calitãþi a misiunilor de audit,satisfacerea cât mai bunã a cerinþelorbeneficiarilor muncii auditorului.

Volumul de faþã îºi propune sã reu-neascã în paginile sale tot ce s-a spusimportant la acest Congres, cu încre-dinþarea cã ideile ºi practicile cele maivaloroase vor folosi nemijlocit atâtauditorilor financiari români, cât ºi or-ganizaþiei lor profesionale – CameraAuditorilor Financiari din România –în fundamentarea acþiunilor sale peplan intern ºi internaþional.

A apãrut volumul Al treilea Congres al Auditorilor Financiari din RomâniaProfesia de audit – pentru încrederea investitorilor ºi protejarea interesului public

Page 14: AF 1 2012.qxd

IntroducereÎncã de la începuturile existenþei sale, societatea omeneascãa fost marcatã de prezenþa ºi influenþa nefastã a acþiunilor desustragere de bunuri, a faptelor de corupþie sau a denatu-rãrilor voite ale realitãþilor economice ºi patrimoniale. De larãpirea sabinelor de cãtre romani, furtul dreptului de întâinãscut ºi binecuvântare, condamnate în Vechiul Testament,camãta ºi jefuirea bunurilor materiale ale altuia sãvârºite înBabilonul antic, eludarea de la plata impozitelor ºi birurilor dinSummer ºi Egipt, utilizarea banilor falºi ºi spolierea monede-lor în Evul Mediu, înºelãciunea practicatã prin utilizarea inco-rectã a unor etaloane de mãsurã (Ocaua lui Cuza) ºi pânã laactualele scheme complexe de delapidare, raportare finan-ciarã inadecvatã, crime cibernetice ºi bancare (gen Enron,Société Générale, Worldcom, Bernard Madoff), toate acesteaau în comun: furtul (lat. furtum, însuºirea pe nedrept a unuilucru mobil al altuia), frauda (lat. fraudare, acea înºelãciunesãvârºitã de o anumitã persoanã pentru a realiza un profitmaterial de pe urma altei persoane), corupþia (lat. corruptio,abatere de la moralitate) ºi evaziunea (lat. evasio, sus-tragerea de la anumite obligaþii).

Pentru a putea fi prevenite, societatea umanã, în toate eta-pele dezvoltãrii ei, a impus o serie de legi ºi coduri, începândcu binecunoscutul Cod al lui Hammurabi sau Decalogul pri-mit de Moise (prin Porunca a VIII-a, acesta impune Sã nufuri), pravilele lui Vasile Lupu ºi Matei Basarab (primele ates-tãri ele existenþei unor legi în Principatele Române, care con-damnã actele economice ilicite) ºi continuând cu unele maimoderne, precum Sarbanes-Oxley Act (SOX 2002 – în State-le Unite ale Americii), menite sã sprijine statul în eradicareaacestor fenomene.

Actualmente, conºtientizând creºterea incidenþei riscului defraudã, firmele fac dovada cunoaºterii manierei de minimiza-re a acestuia, prin adoptarea unor standarde privind rapor-tarea financiarã, controlul ºi auditul intern, securitatea ºi pro-

12

Cercetare

Audit Financiar, anul X

O perspectivã financiarãasupra triunghiului fraudei

* Drd., Univ. "Al. I . CUZA" Iaºi, e-mail: [email protected]

Ioan-Bogdan ROBU*

A Financial Perspective of Fraud TriangleSince the beginning of its first appearance, and moreprominent in the context of major financial scandals, finan-cial fraud has attracted the attention and it has arousedinterest for identifying the main determinist factors.According to the opinions of researchers and practitionersin the field, knowing the factors had the role of adoptionand implementation of effective mechanisms for preven-tion and detection. Although, the current literature sug-gests several key factors, synthesized as a fraud triangle,the main problem of this approach is the psychological ori-entation of this deadly phenomenon (fraud) and less to thefinancial side. This study aims to identify the main financialcomponents of fraud to obtain functions for determiningthe likelihood of fraud, from a series of well-known eco-nomic and financial indicators, using advanced statisticalmethods of data analysis. The objectives of research andvalidation of working hypotheses were achieved based onthe study of a sample of 65 frauded and un-frauded com-panies, listed on major financial markets worldwide. Toobtain research results, data were processed with SPSS19.0.

Key words: fraud triangle, fraud dimensions, financialratios, principal component analysis, logistic regres-sion analysis

JEL Classification: C38, C58, K42, M42

Cuvinte cheie: triunghiul fraudei, dimensiunile fraudei, ratefinanciare, analiza componentelor principale, analizade regresie logisticã

Abstract

Page 15: AF 1 2012.qxd

tecþia sistemelor informaþionale, dar ºi prin armonizarea le-gislaþiilor naþionale cu cele internaþionale. Mai mult decâtatât, contextul economic aferent ultimilor 15-20 ani (crizeeconomico-financiare, fraude celebre, colapsul unor giganþieconomici) a determinat consolidarea sau apariþia unor pro-fesii a cãror responsabilitate o reprezintã certificarea acu-rateþei situaþiilor economico-financiare sau prevenirea ºiidentificarea faptelor ilicite, de naturã economico-financiarã.

Astfel, profesiile contabile liberale din întreaga lume devin dince în ce mai specializate ºi constituie pepiniera pentruapariþia ºi dezvoltarea unor noi structuri profesionale: de laexperþii contabili ºi contabilii autorizaþi, pânã la evaluatori ºianaliºti financiari, auditori interni ºi externi, coach-eri, iar mainou experþi în identificarea fraudelor (fraud auditors).

Vãzutã ca un virus, frauda financiarã poate îmbrãca diferiteforme, de la simplul furt sãvârºit de cãtre un angajat, pânã lacazurile celebre, de mare amploare, care au zguduit econo-mia mondialã. În lupta pentru combaterea acestei maladii,trebuie avutã în vedere cunoaºterea fraudei (a originii, a fac-torilor ºi a mecanismului de funcþionare, a profilului celui caresãvârºeºte frauda, dar ºi a celui asupra cãruia s-a sãvârºitacest act). Totodatã, trebuie identificaþi factorii determinanþiºi, pe baza acestora, se pot propune o serie de mãsuri deprevenire ºi detecþie.

Pornind de la factorii determinanþi ai fraudei sintetizaþi înStandardul Internaþional de Audit 240 – Responsabilitateaauditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaþiilorfinanciare, prezentul studiu are ca obiectiv stabilirea unei per-spective financiare asupra triunghiului fraudei propus deDonald Cressey (1953). Studiul s-a realizat pe un eºantionde 65 de firme fraudate (cazuri celebre la nivel mondial) ºinefraudate (firme performante aflate în Top 500 Fortune lanivelul exerciþiului financiar 2008). Pentru evidenþierea per-spectivei financiare a triunghiului fraudei s-a utilizat analizacomponentelor principale. Odatã identificate dimensiunile denaturã financiarã, s-a utilizat analiza de regresie logisticãpentru estimarea probabilitãþii de apariþie a riscului de fraudãla nivelul unei firme, pe obiecte de activitate. Datele colectateau fost tratate cu ajutorul softului statistic SPSS 19.0.

1. Abordãri conceptuale privind frauda din perspectiva

auditului financiar Standardele internaþionale de audit (ISA), prin ISA 240, defi-nesc frauda financiarã ca pe un act intenþionat comis de unulsau mai mulþi indivizi din cadrul conducerii, persoanelorînsãrcinate cu guvernanþa, angajaþilor sau unor terþe pãrþi, ceimplicã utilizarea înºelãciunii pentru a obþine un avantaj injustsau ilegal1. Raportându-ne la standardele americane de auditfinanciar (USGAAS – United States Generally Accepted Au-diting Standards ºi care conþin acele SAS-uri, Statements onAuditing Standards emise de AICPA – American Institute ofCertified Public Accountants) care au reprezentat sursa deinspiraþie pentru formularea ISA-urilor (cel puþin în variantaISA 2006), se impune aducerea în discuþie a SAS 99, Consi-deration of Fraud in a Financial Statement Audit. Înlocuindvechiul SAS 82, SAS 99 aduce o serie de lãmuriri cu privirela distincþia dintre fraudã ºi eroare, din perspectiva intenþieicelui care o sãvârºeºte, pentru a recurge la furtul de activesau raportarea financiarã frauduloasã2.

Conform ISA, obiectivul principal al auditorului financiar esteacela de a exprima o opinie obiectivã, profesionistã ºi inde-pendentã privind acurateþea situaþiilor financiare ºi nu acelade a identifica/detecta fraudele financiare. Însã, ISA 240 pre-vede cã, pe tot parcursul misiunii sale, auditorul trebuie sã seasigure cã riscul de fraudã (prezenþa actelor ilicite) nu îi vainfluenþa semnificativ opinia ºi implicit calitatea misiunii3.Nevoia de a preveni, detecta ºi combate fraudele financiarea fost însã compensatã de apariþia unor acte legislative, prin-tre care ºi Sarbanes-Oxley Act 2002 (SOX), care impuneorganizarea unui comitet de audit la nivelul firmei supusãauditãrii, stabilirea ºi promovarea unui cod de eticã, asigu-rarea ºi implementarea unui sistem de control intern funcþio-nal, organizarea ºi instituþionalizarea auditului intern4.

Pentru prevenirea ºi detectarea fraudelor este necesarã cu-noaºterea ºi înþelegerea principalelor scheme ºi mecanismede desfãºurare. O serie de clasificãri dihotomice prezintã

13

Triunghiul fraudei

1/2012

1 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-Ed.Irecson, Bucureºti, 2009, p. 166.

2 Bragg, S., Practioner’s Guide to GAAS 2010 Covering all SASs, SSAEs, SSARSs, and Interpretations, Wiley and Sons, New Jersey, 2010, pp. 69-96

3 International Auditing and Assurance Standard Board, International Standard on Auditing: The Auditor’s Responsibility Relating to fraud in an Auditof Financial Statements, International Federation of Accountants, 2009, pp. 4-45

4 Silverstone, H., Davia, H., Fraud 101. Techniques and Strategies for Detection, 2nd ed., John Wiley & Sons, New Jersey, 2005, p. 10

Page 16: AF 1 2012.qxd

fraudele ca activitãþi intenþionate ºi maliþioase sãvârºiteasupra clienþilor sau investitorilor, de naturã civilã saupenalã/criminalã, asupra sau pentru companie, din interiorulsau exteriorul acesteia, de manageri sau non-manageri5.

Din categoria fraudelor sãvârºite de manageri, fraudele asu-pra situaþiilor financiare (financial statement fraud) produccele mai mari pierderi la nivelul firmei ºi urmãresc denatu-rarea adevãrului financiar pentru a obþine anumite avantajesau pentru a ascunde eventuale pierderi sau performanþenegative6. Principalele scheme care urmãresc fraudele asu-pra situaþiilor financiare sunt cauzate de raportarea financia-rã inadecvatã ºi vizeazã recunoaºterea în avans a veniturilor,supraevaluarea activelor, subevaluarea cheltuielilor ºi a dato-riilor, iar în cazul fraudelor asupra activelor avem în vedere înprincipal delapidarea (misappropiation of assets)7.

Pentru analiza ºi evaluarea riscului de fraudã trebuie însuºiteo serie de elemente semnal care conduc auditorul la obþine-rea celor mai bune rãspunsuri privind prezenþa sau absenþafraudelor financiare. Aceste elemente semnal poartã denu-mirea de red flags ºi pot fi de naturã financiarã sau nefinan-ciarã, iar formele prin care se obþin variazã de la simple ches-tionare pânã la analize complexe ale situaþiilor financiare.Indicatorii semnal pot fi de ordin structural (structural redflags - vizeazã o serie de indicatori cu privire la ierarhizarearesponsabilitãþilor din firmã) sau pot fi caracteristici perso-nalului angajat (personnel red flags - urmãresc monitorizareaºi evaluarea angajaþilor), de ordin operaþional (operationalred flags - identificã acele elemente care semnaleazã fraude-le asociate activitãþii de exploatare), de ordin financiar-con-tabil (accounting system red flags - þin de sistemul de controlintern ºi de semnalarea acelor dezechilibre din situaþiilefinanciar-contabile). Alte elemente semnal sunt reprezentatede cãtre indicatori ai performanþei financiare (financial per-formance red flags – prin care se identificã rezultatele nere-aliste sau denaturate) sau indicatori ai necesitãþii de serviciiprofesionale (professional service red flags - identificã cau-zele care au stat la baza schimbãrii unui auditor, a unui con-sultant sau expert în domeniul financiar contabil)8.

Odatã identificate elementele semnal (red flags), se pot for-mula ºi implementa o serie de programe de prevenire ºi de-tectare a fraudelor. Dezvoltarea unui mediu de prevenþie

adecvat în cadrul firmei auditate, caracterizat de adoptareacodurilor de bune practici de guvernanþã corporativã (pre-zenþa unui cod de eticã ºi stabilirea de obiective strategicerealiste la nivelul firmei), respectarea mecanismelor de de-tectare a fraudelor (supravegherea continuã, misiuni de auditinopinate, pedepsirea celor vinovaþi) ºi derularea celor maibune metode de prevenþie (teste de ansamblu – backgroundchecks, misiuni regulate de audit, controale interne) con-tribuie semnificativ la reducerea riscului de fraudã la nivelulfirmei9.

În ceea ce priveºte mecanismele de detectare a fraudelorfinanciare, acestea trebuie sã aibã în vedere: punctele slabeprezente în cadrul programului de guvernanþã corporativãadoptat de cãtre firmele auditate, lipsa unui comitet de auditsau ineficienþa acestuia, desfãºurarea inadecvatã a con-troalelor interne, previziunile nerealiste ale managerilor înceea ce priveºte rezultatele financiare viitoare, cumulareadeciziilor strategice în mâinile unei singure persoane sau aleunui grup restrâns greu de controlat, atitudinea agresivã amanagerilor în comunicarea financiarã, rezultate neobiºnuiteînregistrate de firmã ºi care sunt disproporþionate faþã demedia sectorului de activitate din care face parte, existenþaunor tranzacþii neobiºnuite ºi, nu în ultimul rând, analizacauzelor care au condus la eventuale dispute cu auditorii10.Mai mult decât atât, în funcþie de anumite scheme de fraudã,mecanismele de detecþie se pot particulariza, iar anumiteteste pot fi aprofundate pentru a se obþine elementeleprobante care vor indica prezenþa sau absenþa fraudei.

2. Factori determinanþi ai riscului de fraudã

Pentru analiza ºi evaluarea riscului de fraudã, precum ºi ainfluenþei acestuia asupra riscului de audit, identificarea fac-torilor determinanþi reprezintã principalul obiectiv al auditoru-lui financiar. Astfel, de-a lungul timpului, numeroºi cercetãtoridin domeniul criminologiei, contabilitãþii ºi auditului financiarau propus o serie de abordãri privind factorii determinanþi aifraudei. Ulterior, unele abordãri (susþinute de studii empiricede specialitate) au constituit fundamentul apariþiei standarde-

14

Cercetare

Audit Financiar, anul X

5 Singleton, T., Singleton, A., Fraud Auditing and Forensic Accounting, 4th ed., John Wiley & Sons, New Jersey, 2010, pp. 54-626 Rezaee, Z., Riley, R., Financial Statement Fraud. Prevention and Detection,2nd ed., John Wiley & Sons, New Jersey, 2010, pp. 97-1197 Rezaee, Z., Riley, R., Op. cit., pp. 97-1198 Coenen, T., Essentials of Corporate Fraud, John Wiley & Sons, New Jersey, 2008, pp. 47-719 Singleton, T., Singleton, A., Op. cit., pp. 131-141.10 Rezaee, Z., Riley, R., Op. cit., pp. 78-97

Page 17: AF 1 2012.qxd

lor de audit, în acest sens factorii sintetizaþi în triunghiulfraudei propus de Cressey în 1953 (Figura 1) au fost integraþipe rând în SAS 82, SAS 99 ºi ISA 240.

De menþionat faptul cã toate aceste abordãri aduc în primplan persoana care sãvârºeºte frauda ºi nici una dintre aces-tea nu oferã indicii concrete cu privire la factorii de ordinfinanciar care determinã apariþia fraudei financiare la nivelulfirmei. Totuºi, în unele cazuri este specificat faptul cã mediulfirmei (ºi aici ne referim strict la partea de existenþã ºifuncþionalitate a controlului intern) are un impact semnificativasupra riscului de fraudã.

2.1. TRIUNGHIUL FRAUDEI - PERSPECTIVA

DONALD CRESSEY

Abordarea lui Donald Cressey (1919-1987) privind factoriideterminanþi ai fraudei a rezultat în urma unui studiu între-prins asupra unui eºantion format din 200 de persoane con-damnate pentru diverse delicte financiare. Rezultatele studi-ului, care a stat la baza tezei sale de doctorat, indicã faptulcã principalele elemente care au condus la apariþia fraudelorfinanciare fac referire în primul rând la abuzul de încrederede care a beneficiat cel care a sãvârºit frauda. Acest abuz deîncredere (trust violation) a fost multiplicat cu dificultãþilefinanciare, cu imposibilitatea controlãrii/monitorizãrii acþiu-nilor ºi chiar cu creativitatea fraudatorului.

Pe baza acestora, Cressey propune o reprezentare tridimen-sionalã a factorilor determinanþi ai fraudei financiare, subforma triunghiului fraudei, în care fiecare „unghi” reprezintã omotivaþie pentru a sãvârºi frauda.

Pornind de la aceastã abordare, ISA 240 propune o listã defactori de risc, sintetizaþi în trei mari categorii: stimuli/presiuni,oportunitãþi ºi atitudini/raþionament. Factorii de risc asociaþiacestor trei mari categorii pot fi întâlniþi de auditor într-o gamãlargã de situaþii, în funcþie de cele douã tipuri de fraudã –raportarea financiarã frauduloasã ºi deturnarea de active.

La nivelul firmei supuse fraudei financiare, presiunile pot fideterminate în primul rând de anumite condiþii economicespecifice sectorului de activitate care ameninþã stabilitateafinanciarã sau profitabilitatea ºi care predispun firma lafraude asupra raportãrii11.

În al doilea rând, presiunile pot veni ºi din direcþia respon-sabilizãrii unor persoane care nu fac dovada gestionãrii efi-ciente a unor domenii/sisteme esenþiale din firmã (de exem-plu: conturile bancare, trezoreria ºi echivalentele de tre-zorerie), dintr-o serie de eºecuri pe plan personal, din con-fundarea averii firmei cu averea personalã, din izolarea fizicãºi psihicã a celui care comite frauda, din dorinþa deîmbunãtãþire a statutului personal prin recurgerea la astfel defapte, dar ºi din relaþiile angajat-angajator, atunci când anga-jaþii considerã cã nu sunt remuneraþi suficient în raport cuefortul depus12.

În cazul factorilor care vizeazã oportunitãþile de apariþiei afraudei, natura sectorului de activitate sau a operaþiunilordesfãºurate de firmã permite creºterea incidenþei riscului defraudã privind raportarea financiarã frauduloasã. Totodatã,oportunitãþile vin ºi dinspre cei care cunosc amãnunþit mediulfirmei, sistemul informaþional ºi mecanismele de control ºicare posedã o serie de abilitãþi tehnice13.

Nu în ultimul rând, factorii ce þin de atitudine sau raþionamentau în vedere comportamentul individualist al celui caresãvârºeºte frauda (caracterizat de expresia businessmanindependent ºi care considerã cã firma îi aparþine), dar ºi dejustificarea acþiunilor sale (furtul pentru a acoperi alte acteilicite sau furturi izolate ºi de scurtã duratã justificate de fap-tul cã cel care le comite nu va fi prins niciodatã)14.

15

Triunghiul fraudei

1/2012

11 Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Op. cit., pp. 198-19912 Gallet, O., Halte aux fraudes. Guide pour auditeurs et dirigeants, 2e édition, Dunod, Paris, 2010, pp. 139-14013 Gallet, O., Op. cit., pp. 140-141 14 Gallet, O., Op. cit., pp. 141-142

Page 18: AF 1 2012.qxd

2.2. ABORDAREA STEVE ALBRECHT PRIVIND

FRAUDA FINANCIARÃ

Realizat în anii 1980 de cãtre dr. Steve Albrecht, pe uneºantion de 212 cazuri reale, studiul a constat în analizarezultatelor chestionarelor aplicate auditorilor interni dinsocietãþile fraudate la acea vreme. Ideea studiului a fost de aidentifica factorii determinanþi ai fraudei propuºi de Cressey,sub douã aspecte: cel al fraudatorului ºi cel al mediului firmei.

Astfel, dintre principalii factori determinanþi ai fraudei atribuiþicelui care o sãvârºeºte, Steve Albrecht îi identificã pe urmã-torii: prezenþa unor mijloace de a sãvârºi frauda, nevoia decâºtiguri personale, gradul mare de îndatorare, legãturilestrânse cu clienþii, proasta remunerare raportatã la respon-sabilitãþile atribuite, dar ºi la performanþa muncii, atitudinearisipitoare, dorinþa de a învinge sistemul, presiunile familialeºi sociale15.

Din punct de vedere al mediului firmei, studiul lui Albrechtidentificã urmãtorii factori: încrederea ridicatã acordatã anga-jaþilor, lipsa unor proceduri de autorizare a tranzacþiilor,absenþa unui control independent privind performanþa,atenþia scãzutã acordatã detaliilor, absenþa separãrii funcþiilorîn ceea ce priveºte deþinerea de active ºi înregistrarea aces-tora în contabilitate, lipsa claritãþii definiþiilor în stabilirearesponsabilitãþilor ºi autoritãþii, misiunile superficiale ale audi-torilor interni16.

Totodatã, Albrecht propune ºi o scalã a fraudei pentru evalu-area riscului de fraudã în funcþie de factorii identificaþi. Astfel,pe baza diferitelor nivele ale principalilor factori determinanþi(oportunitate, presiune ºi integritate personalã), în funcþie demediul firmei, dar ºi de caracteristicile fraudatorului, se poatestabili incidenþa riscului de fraudã la nivelul firmei analizate.

2.3. PERSPECTIVA HOLLINGER-CLARK ASUPRA

FRAUDEI FINANCIARE

Studiul celor doi profesori universitari, Richard Hollinger ºiJohn Clark, s-a bazat pe chestionarea unui eºantion de10.000 de angajaþi americani pentru identificarea factorilordeterminanþi ai fraudei. Rezultatele studiului au reliefat faptulcã principalul factor care determinã apariþia fraudei la nivelulunei firme este reprezentat de cãtre mediul de lucru. Astfel,cei doi cercetãtori considerã cã, în cadrul fiecãrei firme, risculde fraudã este unul inerent (orice angajat poate fi capabil de

a comite frauda), fiind însã inhibat de o serie de proceduri decontrol implementate sau de anumite coduri adoptate.

Totodatã, Hollinger ºi Clark stabilesc ºi un profil al celui caresãvârºeºte frauda. În acest sens, cei doi considerã cã existãdiferenþe semnificative în ceea ce priveºte presiunea finan-ciarã în rândul fraudatorilor. Un alt factor determinant îlreprezintã ºi obiectul de activitate al firmei supusã fraudelor,existând diferenþe semnificative între frecvenþele de apariþiea acestor acte criminale pe sectoare de activitate (comerþ,industrie, servicii).

Profilul celui care comite frauda este completat apoi ºi de altevariabile, precum: nivelul salarial (ca presiune financiarã),vârsta salariaþilor (predispoziþia tinerilor salariaþi în a comitefraude), nivelul ierarhic (cu cât creºte nivelul ierarhic cu atâtmai semnificativã devine ºi frauda financiarã), nivelul destudii (persoanele a cãror remunerare salarialã nu este con-formã cu nivelul de pregãtire profesionalã tind sã suplineascãacest ecart prin însuºirea de foloase prin intermediul actelorfrauduloase).

Studiul continuã cu evaluarea impactului sistemului de con-trol asupra riscului de fraudã. Rezultatele stabilesc cã efi-cienþa ºi eficacitatea unui sistem de control intern asigurãinhibarea oricãror manifestãri frauduloase venite din parteaoricãrui angajat. Mai mult decât atât, cei doi cercetãtori con-siderã cã fiecare angajat trebuie supus unor proceduri strictede control (monitorizare a activitãþii, a atribuþiilor ºi a perfor-manþei), oricât de nesemnificativã ar fi poziþia acestuia încadrul firmei. Acest lucru este motivat de faptul cã dorinþa dea frauda în rândul angajaþilor predispuºi spre comiterea unorastfel de fapte este una continuã ºi doar un mediu de controlperformant poate conduce la minimizarea sa.

3. Metodologia cercetãriiScopul prezentului studiu este de a reliefa existenþa unei per-spective financiare a triunghiului fraudei, prin identificareaprincipalelor componente de ordin financiar ºi prin estimareainfluenþei acestora asupra probabilitãþii de apariþie a risculuide fraudã.

Studiul este orientat cãtre o abordare pozitivistã, de tip logic,în fundamentarea ipotezelor de lucru. În acest sens, pentruvalidarea ipotezelor propuse la nivelul eºantionului analizat

16

Cercetare

Audit Financiar, anul X

15 Albrecht, S., Albrecht, C., Albrecht, C., Zimbelman, M., Fraud Examination, 3rd ed., South-Western Cengage Learning, Mason, 2009, pp. 3-6916 Albrecht, S., Albrecht, C., Albrecht, C., Zimbelman, M., Op. cit., pp. 3-69

Page 19: AF 1 2012.qxd

se vor utiliza metode cantitative de analizã a datelor care vorconduce la obþinerea rezultatelor cercetãrii17.

3.1. IPOTEZE DE LUCRU

Recentele cercetãri din domeniul fraudei financiare indicãfaptul cã utilizarea ratelor financiare poate semnala apariþiariscului de fraudã în cadrul firmei18. Unele studii susþin faptulcã apariþia fraudei (sub cele douã forme ale sale: furtul deactive ºi raportarea financiarã inadecvatã) sunt condiþionatede poziþia ºi performanþa financiarã a firmei19. Mai mult decâtatât, în unele cercetãri se afirmã cã, la nivelul firmei, gradulde îndatorare, dar ºi obiectul de activitate au o influenþã sem-nificativã asupra apariþiei în timp a riscului de fraudã20. Nu înultimul rând, în unele studii de specialitate se susþine faptulcã metodele statistice avansate sunt esenþiale pentru evalu-area riscului de fraudã, utile totodatã oricãrui auditor21.

În baza celor menþionat mai sus, ne propunem sã testãm ºisã validãm urmãtoarele ipoteze de lucru:

Ip1: Factorii determinanþi ai fraudei (oportunitãþi, presiuni, ra-þionament) sintetizaþi în triunghiului fraudei au ºi o dimen-siune financiarã, influenþatã de performanþa financiarã,structura financiarã ºi gradul de lichiditate/solvabilitate alfirmei. În cadrul prezentului studiu ne propunem sã iden-tificãm cele trei dimensiuni financiare ale triunghiuluifraudei.

Ip2: Existã diferenþe semnificative la nivelul riscului de fraudãpe obiecte de activitate, în funcþie de dimensiunile finan-ciare identificate ale triunghiului fraudei. Astfel, ne pro-punem sã estimãm parametrii modelului de evaluare ariscului de fraudã.

3.2. POPULAÞIA ÞINTÃ ºI EºANTIONUL ANALIZAT

Prin prezentul studiu ne propunem analiza factorilor determi-nanþi, de naturã financiarã, ai riscului de fraudã în cadrulfirmelor cotate care au fãcut obiectul marilor scandaluri finan-ciare în perioada 1998-2008. Astfel, populaþia þintã este

reprezentatã de firmele cotate la nivel internaþional (pebursele de valori din New York, Londra, Paris ºi Milano), frau-date (din categoria marilor scandaluri financiare la nivel mon-dial, în perioada 1998-2008) ºi nefraudate (firme performantedin Top 500 Fortune 2008). Eºantionul analizat conþine unnumãr de 65 de firme, extrase aleator, din care 30 de firmefraudate ºi 35 de firme nefraudate.

Dupã obiectul de activitate al firmelor analizate, structuraeºantionului se prezintã astfel: 36% sunt firme din domeniulserviciilor, 10% sunt firme cu activitate în domeniul comerþu-lui ºi 54% sunt firme din domeniul industrial.

3.3. VARIABILE ANALIZATE ºI SURSA DATELOR

În cadrul prezentului studiu, pentru atingerea obiectivelorcercetãrii s-a propus spre analizã o serie de variabilenumerice, de tip scalã. Aceste variabile independente suntrate care descriu structura activului ºi pasivului bilanþier, darºi rate de performanþã, sintetizate în Tabelul 1.

Pentru fiecare variabilã consideratã, datele înregistrate aufost colectate din situaþiile financiare ale firmelor analizateprezentate pe site-urile burselor de valori menþionate maiînainte. În cazul firmelor fraudate s-au considerat situaþiilefinanciare aferente exerciþiului financiar în care frauda a fostdescoperitã ºi raportatã, iar în cazul firmelor nefraudate –situaþiile financiare aferente exerciþiul financiar 2008.

3.4. METODE DE ANALIZÃ A DATELOR

Pentru obþinerea rezultatelor cercetãrii care vor conduce lavalidarea ipotezelor de lucru, propunem în studiu o serie demetode de analizã a datelor, specifice analizei financiare, darºi statisticii avansate. Astfel, pentru obþinerea ratelor financia-re s-a utilizat tehnica rapoartelor - TR, asupra situaþiilor finan-ciare ale firmelor din eºantionul studiat. Ulterior, pentru iden-tificarea dimensiunilor financiare ale triunghiului fraudei s-auutilizat analiza componentelor principale - ACP ºi analiza deregresie logisticã - ARL.

17

Triunghiul fraudei

1/2012

17 Smith, M., Research methods in accounting, SAGE Publication, London, 2003, p. 5 18 Kaminski, K.A., Wetzel, T.S., Guan, L. , Can financial ratios detect fraudulent financial reporting?, Managerial Auditing Journal, Vol. 19, No. 1, 2004,

pp. 15-2819 Mironiuc, M., Robu, I.B., Robu, M.A., The Fraud Auditing: Empirical Study Concerning the Identification of the Financial Dimensions of Fraud,

Journal of Accounting and Auditing: Research & Practice, Vol. 2011, pp. 1-1320 Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C.B., Statistical evaluation of the risk of financial fraud to base the audit opinion, Proceedings of the International

Conference on the Economic Cybernetic Anallysis. Global Crisis Effects and Patterns of Economic Recovery GCER-2011, The sixth edition, EdituraASE, 2011, pp. 220-233

21 Bierstaker, J.L., Brody, R., Pacini, C., Accountants’ perceptions regarding fraud detection and prevention methods, Managerial Auditing Journal,Vol. 21, No. 5, 2006, pp.520-535

Page 20: AF 1 2012.qxd

TR este o metodã de analizã financiarã larg utilizatã, careconstã în calculul ºi interpretarea unor indici determinanþi prinraportarea unor posturi sau agregate de posturi din situaþiilefinanciare, aferente aceluiaºi exerciþiu financiar, pentruaprecierea stãrii unei firme22.

Introdusã pentru prima datã de Karl Perason în 1901, ACPeste o metodã descriptivã multivariatã, a cãrei folosire prac-ticã este recentã, graþie instrumentelor informatice de lucruactuale23. Aceastã metodã urmãreºte sintetizarea la maxi-mum posibil a datelor analizate, cu pierderi minime, pentru afacilita interpretarea unui numãr mare de date iniþiale, dar ºipentru a identifica natura comunã a acestora. Principiul de

bazã al acestei metode constã în reducerea numãrului devariabile analizate, prin înlocuirea acestora cu 2-3 variabilelatente, eliminându-se coliniaritatea ºi, totodatã, facilitândanaliza. Astfel, pornind de la o mulþime de variabile iniþiale, Xi(i=1...n), se determinã variabile noi, numite factori sau com-ponente, de forma Cj (j=1...m), unde Cj = bj1X1 + bj2X2 + ...+ bjnXn, iar m ≤ n. În ACP, componentele principale determi-nate prin combinaþia liniarã a variabilelor iniþiale sunt inde-pendente între ele.

Specificã acestei metode de analizã este ipoteza de indepen-denþã a componentelor principale, care se poate valida prinmai multe teste, printre care: statistica test χ2 (pentru testa-

18

Cercetare

Audit Financiar, anul X

22 Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã: elemente teoretico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi, 2006, p. 2123 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistique exploratoire multidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouille de données, 4e édition,

Dunod, Paris, 2006, pp. 186-190

Page 21: AF 1 2012.qxd

rea existenþei unei legãturi între variabile) ºi statistica KMO(Kaiser-Meyer-Olkin, pentru determinarea intensitãþii acesteilegãturi). Statistica KMO este definitã pe intervalul [0,1], iarvalori ale KMO sub pragul de 0,5 indicã legãturi nesemnifica-tive, valori cuprinse între 0,5 ºi 0,6 indicã existenþa unor legã-turi mediocre, valori între 0,6 ºi 0,7 indicã legãturi de o inten-sitate acceptabilã, valori între 0,7 ºi 0,8 indicã existenþa unorlegãturi bune, valori KMO superioare pragului de 0,8 indicãprezenþa unor legãturi foarte bune, iar valori mai mari de 0,9indicã faptul cã soluþia obþinutã în urma aplicãrii ACP esteexcelentã24. Actualmente, estimarea componentelor poate firealizatã cu ajutorul softurilor statistice.

Corelaþiile dintre variabilele iniþiale ºi componentele princi-pale pot fi reprezentate grafic cu ajutorul „cercului de core-laþie”, astfel: componentele principale sunt reprezentate peaxele factoriale, gradate de la -1 la +1, unde punctul zeroaratã cã nu existã nici o legãturã, iar variabilele iniþiale suntreprezentate prin puncte de coordonate definite de coefi-cienþii de corelaþie dintre variabilele iniþiale ºi componenteleprincipale25.

Odatã identificate aceste componente se poate trece la esti-marea parametrilor modelului de regresie, pentru deter-minarea probabilitãþii de apariþie a riscului de fraudã. Pentruaceasta se va aplica ARL, care utilizeazã modelele de regre-sie cu variabile alternative dependente, de forma: Y = β0 +β1C1 + β2C2 + β3C3 + ε, unde Y = 0 pentru cazul în carefirma nu este fraudatã ºi Y = 1 pentru cazul în care firma afost fraudatã. În modelul propus, Ci (i = 1...3) reprezintã vari-abilele independente (factori/componentele identificate prinACP), βi (i = 0...3) coeficienþii modelului de regresie logisticãºi ε reprezintã componenta eroare. Mai mult decât atât, Yfiind o variabilã de tip Bernoulli asociazã valorilor unu ºi zeroprobabilitãþile de apariþie: p pentru Y = 1 ºi q pentru Y = 0.ARL porneºte de la ideea cã media condiþionatã, M(Yi/Ci) =pi are la bazã o repartiþie logisticã: M(Yi/Ci) = pfraude =1/(1+eβ0+βiCi) = 1/(1+e-zi). Pe baza aplicãrii funcþiei inverseva rezulta cã zi = ln[pi/(1-pi)], iar modelul logistic va fi definitde relaþia26: Li = ln[pfraude/(1-pfraude)] = β0+β1C1+ β2C2 +β3C3 + εi.

În cadrul studiului, tratarea datelor supuse analizei s-a rea-lizat cu ajutorul programului statistic SPSS 19.0.

4. Discuþii asupra rezultatelorAplicarea ACP asupra celor 11 variabile introduse iniþial înanalizã (Xi, i = 1,..., 11) a condus la identificarea ºi estimareacomponentelor principale care determinã apariþia fraudelor,la nivelul eºantionului analizat. Pentru alegerea numãrului deaxe factoriale ºi al componentelor se þine cont de valorile vec-torilor proprii corespunzãtoare, mai mari decât unu (criteriullui Kaiser, 1960). Potrivit Figurii 2, în urma analizei datelorprezentate se vor alege trei componente principale.

Pe baza informaþiilor obþinute din diagrama prezentatã înfigura 2, se poate aprecia faptul cã varianþa explicatã de celetrei componente identificate, cumulat, este de 77,146%(41,008% explicatã de prima componentã; 19,164% expli-catã de cea de-a doua componentã ºi 16,974% explicatã decea de-a treia componentã) din varianþa totalã a norului depuncte (reprezentarea graficã a valorilor variabilelor ana-lizate). În diagrama obþinutã în SPSS 19.0 din Figura 3 suntreprezentate grafic cele trei componente principale, dar ºiinfluenþa fiecãrei variabile asupra fiecãrei componente. Maimult decât atât, dispunerea graficã a componentelor esteposibilã numai în cazul în care numãrul acestora este egalsau mai mare cu doi.

19

Triunghiul fraudei

1/2012

24 Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistique exploratoire multidimensionnelle. Visualisation et inférences en fouille de données, 4e édition,Dunod, Paris, 2006, pp. 186-190

25 Jaba, E., Robu, I.B., Obþinerea probelor de audit pentru testarea „Going Concern”, folosind metode statistice avansate în analiza influenþei facto-rilor asupra ratei îndatorãrii globale, Revista „Audit Financiar” Nr. 2, 2011, pp. 41-45

26 Gujarati, D., Basic Econometrics, the McGraw-Hill Companies, New York, 2004, pp. 563-566.

Page 22: AF 1 2012.qxd

La nivelul eºantionului analizat se poate observa existenþa atrei componente principale de naturã financiar-contabilã caredeterminã apariþia fraudelor financiare. O primã componentãeste influenþatã semnificativ de nivelul X2 = (Ai/At), X3 =(Ac/Dc) ºi X4 = (Ac/At). Aceºti indicatori caracterizeazãstructura activului, dar ºi modul în care activele curente vorreuºi sã acopere datoriile pe termen scurt (reducerea risculuide insolvabilitate), iar denumirea pe care o vom atribui vari-abilei latente nou obþinute va fi de Componenta lichiditate(CL). Raportându-ne însã la triunghiul fraudei, putem spunecã aceastã componentã poate fi asociatã factorului oportuni-tate. Astfel, se poate observa cum prezenþa lichiditãþilor(reflectatã prin rate de structurã, dar ºi de solvabilitate) poateconduce la apariþia fraudelor financiare (cel puþin sub formafurtului de active), în timp ce printr-un grad ridicat al imobili-zãrilor sustragerea acestora este una mult mai dificilã(fraudele pot apãrea doar la nivel de raportare: amortizãri,deprecieri).

Cea de-a doua componentã este influenþatã semnificativ decãtre indicatorii X1 = (Rnet/CA) ºi X11 = (Rnet/Cpr) caredescriu performanþa financiarã a firmei, prin rezultatele eco-nomico-financiare obþinute, iar variabila latentã nou obþinutãcaracterizeazã Componenta rentabilitate (CR). Aceastã com-ponentã explicã apariþia fraudelor prin raportãrile financiarecare urmãresc denaturarea ºi ascunderea adevãrului din

situaþiile financiare. În baza factorilor determinanþi sintetizaþiîn triunghiul fraudei, aceastã componentã poate fi asociatãfactorului raþionament, prin care se evidenþiazã atitudineafraudatorului faþã de valoarea adãugatã creatã de firmã.Astfel, în virtutea asocierii bogãþiei firmei cu averea perso-nalã, fraudatorul considerã cã este îndreptãþit la o parte dincâºtig (reflectat prin valori pozitive, semnificative ale ratelorde rentabilitate), însuºindu-ºi-l de cele mai multe ori ilegal.Acest lucru determinã apariþia fraudelor financiare de naturaraportãrilor frauduloase.

Cea de-a treia componentã este influenþatã semnificativ decãtre indicatorul X7 = (D>1an/At) care descrie structurafinanciarã aleasã de firmã (pe baza resurselor proprii sau pebaza resurselor strãine). Aceastã componentã va purta de-numirea de Componenta îndatorare (CI) ºi explicã apariþiafraudelor financiare prin presiunile (aferente finanþãrii dinresurse strãine) la care sunt supuse firmele. În acest caz,pentru a prezenta o imagine favorabilã, atractivã faþã depotenþialii investitori, firma va recurge la o raportare inadec-vatã privind structura financiarã a resurselor de care dispune.În concluzie, raportându-ne la cei trei factori determinanþi,sintetizaþi în triunghiul fraudei, cea de-a treia componentãrezultatã din studiu poate fi asociatã factorului presiuni.

Influenþa variabilelor iniþiale introduse în analizã asuprafiecãrei componente principale extrase este prezentatã înTabelul 2. Valori apropiate de +/- 1 ale valorilor din matriceacomponentelor indicã o influenþã puternicã în sens pozitivsau negativ, iar valori ce tind spre zero indicã absenþaoricãrei legãturi.

Valoarea statisticii test utilizate pentru testarea independenþeicomponentelor, KMO, este de 0,593, indicând existenþa uneilegãturi semnificative între variabilele iniþiale care au intrat înstructura componentelor principale rezultate, în conformitatecu datele prezentate în Tabelul 3. Rezultatele obþinute indicãfaptul cã ipoteza de independenþã a variabilelor este accep-tatã, pentru un Sig. = 0, mai mic decât pragul de semnificaþiede 0,05.

Pe baza informaþiilor sintetizate în Tabelul 3, se poate obser-va faptul cã dimensiunile (componentele) financiare alefraudei identificate prin ACP explicã semnificativ apariþia ºimanifestarea acestui fenomen, din punct de vedere financiar-contabil.

În cadrul Tabelului 2, secþiunea Matricea coeficienþilor pentruobþinerea scorurilor componentelor, scorurile componentelese pot determina ca o combinaþie liniarã a indicatorilor finan-ciari introduºi în analizã.

20

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 23: AF 1 2012.qxd

Astfel, în urma aplicãrii ACP se vor obþine trei ecuaþii aferentecelor trei componente: CL = 0,013X1 -0,388X2 +0,325X3+0,388X4 -0,016X7 -0,045X11, CR = 0,620X1 -0,027X2 -0,082X3 +0,027X4 -0,005X7 +0,702X11, iar CI = -0,070X1 -0,097X2 -0,255X3 +0,097X4 +0,931X7 +0,088X11. Dinecuaþiile propuse, se poate observa cã, la nivelul CL, relaþia

dintre valoarea activelor circulante ºi cea a activelor imobi-lizate este invers proporþionalã, în ceea ce priveºte influenþaacestora asupra componentei obþinute.

Putem concluziona cã prezenþa lichiditãþilor predispune firmala apariþia fraudelor din cauza uºurinþei cu care acestea pot fisustrase, faþã de cazul activelor imobilizate (sustragereaacestora este mult mai greu de realizat ºi þine mai mult departea de raportare, prin supraestimarea amortizãrilor).

Pe baza componentelor principale (CL, CR ºi CI) obþinuteprin ACP se vor estima parametrii modelului de determinarea probabilitãþii ca o firmã sã fie supusã fraudei financiare. Înacest caz, scorurile aferente celor trei componente sunt intro-duse în ARL, iar rezultatele obþinute în urma analizei sunt sin-tetizate în Tabelul 4.

Modelul general prin care se determinã probabilitatea uneifirme de a fi fraudatã, în funcþie de valorile înregistrate ale

21

Triunghiul fraudei

1/2012

Page 24: AF 1 2012.qxd

celor trei componente considerate, pe fiecare obiect de acti-vitate, va fi de forma:

Ln[pfraudate/(1-pfraudate)] = ββ0+ββ1CL+ ββ2CR + ββ3CI+ββ4DindustrieCL+ ββ5DindustrieCR + ββ6DindustrieCI+ββ7DcomerþCL+ ββ8DcomerþCR + ββ9DcomerþCI + εεi,

unde, βi (i=0...9) sunt coeficienþii modelului, iarD(industrie/comerþ) sunt variabile dummy asociate obiectuluide activitate (D = 1, atunci firma analizatã are obiectul deactivitate considerat, iar D = 0, în caz contrar).

Specificãm faptul cã pentru firmele cu obiectul de activitateaparþinând serviciilor se va considera: Dindustrie = 0 ºiDcomerþ = 0.

Astfel, þinând cont de obiectul de activitate al firmelor ana-lizate, vom obþine trei ecuaþii pentru determinarea probabili-tãþii de apariþie a fraudei financiare, în funcþie de valorilespecifice ale componentelor identificate (CL, CR, CI):

1. Pentru firmele din servicii: Ln[pfraudate/(1-pfraudate)]= -0,694+1,173CL -3,389CR + 0,222CI;

2. Pentru firmele din industrie: Ln[pfraudate/(1-pfrau-date)] = -0,694+ (1,173-1,099)CL - (3,389 +1,329) CR +(0,222 - 0,501)CI;

3. Pentru firmele din comerþ: Ln[pfraudate/(1-pfraudate)]= -0,694+ (1,173 -37,667)CL - (3,389 +332,573) CR +(0,222 + 130,099)CI.

Întrucât interpretarea acestei ecuaþii este destul de dificil derealizat (pentru firmele din servicii: creºterea cu o unitate aCL va conduce la o creºtere a logaritmului aplicat raportuluiºanselor dintre cele douã stãri cu 1,173), vom utiliza valoareaîn exponenþial a acestor coeficienþi.

Astfel, o creºtere cu o unitate a CL (determinatã de influenþaindicatorilor financiari consideraþi în ACP) va conduce lacreºterea ºanselor ca o firmã sã fie fraudatã cu 223,1%((3,231-1)*100).

În cazul CR, creºterea cu o unitate a acestei componente,determinatã de influenþa indicatorilor financiari consideraþiprin ACP, va conduce la diminuarea ºanselor ca o firmã sã fiefraudatã cu 96,6% ((0,034-1)*100).

Pentru cea de-a treia componentã, creºterea cu o unitate avalorii CI (determinatã de influenþa variabilelor obþinute prinACP) conduce la creºterea ºanselor de a fi fraudatã cu24,8% ((1,248-1)*100).

În acest sens, se poate observa cã variaþiile pozitive ale valo-rilor CL, dar ºi variaþiile negative ale CR sunt mult mai sensi-bile în ceea ce priveºte probabilitatea de apariþie a fraudelor,faþã de variaþiile CI.

5. ConcluziiCele douã ipoteze de lucru propuse în prezentul studiu aufost validate prin rezultatele de ordin empiric obþinute, ceeace a condus la îndeplinirea obiectivelor cercetãrii.

Astfel, s-au identificat factorii determinanþi (de ordin financiar)ai fraudei prin sintetizarea ratelor financiare propuse în treicomponente principale.

Totodatã, s-au obþinut funcþiile de determinare a probabilitãþiide a fi fraudatã, în funcþie de componentele principale denaturã financiarã identificate (CL, CR, CI), prin estimareaparametrilor celor trei modele propuse.

Dacã studiile care au stat la baza acestei cercetãri au avut învedere numai dimensiunile de ordin psihologic care deter-minã apariþia riscului de fraudã, prezenta cercetare a încer-cat o completare a acestor abordãri.

Astfel, s-au evidenþiat ºi cuantificat noi dimensiuni de ordinfinanciar ale fraudei, interne firmei, corelate cu poziþia ºi per-formanþa sa financiarã.

Utilitatea studiului vine în primul rând din posibilitateaaplicãrii prezentei metodologii de lucru, dar ºi a funcþiilor dedeterminare a probabilitãþii de apariþie a fraudei, sub formaprocedurilor analitice pentru obþinerea probelor de audit, încadrul auditului financiar sau de fraudã.

Pe baza acestora, auditorul se va putea asigura cã firmaauditatã nu este predispusã riscului de fraudã sau cãprezenþa fraudei nu va avea un impact semnificativ asupraemiterii opiniei de audit, din raportul final.

Direcþiile viitoare ºi de dezvoltare a studiului urmãresc lãr-girea eºantionului de firme analizat, încercarea de a obþineun model valid chiar la nivelul României, rafinarea metodelorde analizã a datelor ºi a instrumentarului de lucru.

Nu în ultimul rând, în funcþie de necesitãþile particulare ºi decontextul economic specific unei firme, modelele prezentatepot fi îmbunãtãþite ºi particularizate, pentru a oferi cele maibune asigurãri cu putinþã cu privire la prezenþa sau absenþafraudei la nivelul firmei.

22

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 25: AF 1 2012.qxd

Importanþa temei ºi a rezultatelor vine din promovarea uneimetodologii de lucru, pentru determinarea dimensiunilor frau-dei ºi evaluarea riscului asociat, care poate sta la baza pre-venirii ºi detectãrii cu succes a unor acte de fraudare.

Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrulauditului financiar ºi de fraudã, dar ºi interconectarea acestu-ia cu analiza financiarã ºi contabilitatea poate deschide odirecþie nouã de cercetare.

Acest domeniu nou îºi va propune analiza fenomenelor eco-nomico-financiare din cadrul auditului financiar pe baza unorindicatori din analiza financiarã prin intermediul metodelorstatistice ºi econometrice avansate, fiind numit ipotetic audi-tometrie (auditometrics).

23

Triunghiul fraudei

1/2012

Cercetãrile au fost finanþate din Fondul Social European decãtre Autoritatea de Management pentru ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [proiect POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342].

This work was supported by the the European Social Fundin Romania, under the responsibility of the ManagingAuthority for the Sectoral Operational Programme forHuman Resources Development 2007-2013 [grant POS-DRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342].

Acknowledgements

1. Albrecht, S., Albrecht, C., Albrecht, C., Zimbelman, M.,Fraud Examination, 3rd ed., South-Western CengageLearning, Mason, 2009.

2. Bierstaker, J.L., Brody, R., Pacini, C., “Accountants’perceptions regarding fraud detection and preventionmethods”, Managerial Auditing Journal, Vol. 21, No. 5,2006,

3. Gallet, O., Halte aux fraudes. Guide pour auditeurs etdirigeants, 2e édition, Dunod, Paris, 2010.

4. Gujarati, D., Basic Econometrics, the McGraw-HillCompanies, New York, 2004.

5. Jaba, E., Robu, I.B., Obþinerea probelor de audit pen-tru testarea „Going Concern”, folosind metode statis-tice avansate în analiza influenþei factorilor asupraratei îndatorãrii globale, Revista „Audit Financiar”, nr.2, 2011.

6. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C.B., Statistical evaluationof the risk of financial fraud to base the audit opinion,Proceedings of the International Conference on theEconomic Cybernetic Anallysis. Global Crisis Effectsand Patterns of Economic Recovery GCER-2011, thesixth edition, Editura ASE, 2011.

7. Kaminski, K.A., Wetzel, T.S., Guan, L. , Can financialratios detect fraudulent financial reporting?,Managerial Auditing Journal, Vol. 19, No. 1, 2004.

8. Lebart, L., Piron, M., Morineau, A., Statistiqueexploratoire multidimensionnelle. Visualisation etinférences en fouille de données, 4e édition, Dunod,Paris, 2006.

9. Mironiuc, M., Analizã economico-financiarã: elementeteoretico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris,Iaºi, 2006.

10.Mironiuc, M., Robu, I.B., Robu, M.A., The FraudAuditing: Empirical Study Concerning the Identificationof the Financial Dimensions of Fraud, Journal ofAccounting and Auditing: Research & Practice, Vol.2011.

11. Mironiuc, M., Chersan, I-C., Robu, I-B., Analiza riscu-lui de fraudã în evaluarea riscului de audit, Revista„Audit Financiar”, nr. 3, Bucureºti, 2011.

12.Singleton, T., Singleton, A., Fraud auditing and foren-sic accounting, 4th ed., John Wiley & Sons, NewJersey, 2010.

13.Smith, M., Research methods in accounting, SAGEPublication, London, 2003.

14.Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manual destandarde internaþionale de audit ºi control de cali-tate.Audit financiar 2009, coeditare CAFR-Ed. Irecson,2009.

Bibliografie

Page 26: AF 1 2012.qxd

Introducere În prezent, domeniul auditului interneste în continuã dezvoltare, iar intere-sele pentru eficienþa acestei activitãþivizeazã în principal aspectele calitativeale vieþii economico-financiare specificeentitãþilor juridice. Acestea se rezumã înspecial la: calitatea informaþiilor, carepresupune ca informaþiile pe care enti-tatea le oferã utilizatorilor externi referi-tor la activitãþile ºi realizãrile sale sã fiepertinente. (Pereº,I & Bunget,O, 2000)

Tematica auditului intern este actualã,dar necesitã o muncã laborioasã decercetare ºi documentare, de dobândi-re ºi fructificare a informaþiilor necesarepentru dezvoltarea acesteia. Dinamicaschimbãrilor ºi-a pus amprenta asupramersului economic al entitãþilor ºi laevoluþia deosebitã a practicilor de audit,fapt remarcat ºi de cãtre specialiºti(Bess J., 2007), (Campbell M. & AdamsG.W. & Campbell D.R. & Rose M.,2006). Practicienii auditului intern suntconsultaþi de managerii entitãþilor, în ve-derea formulãrii celor mai pertinentedecizii (Sawyer L.B., 1991).

Auditorii sunt profesioniºti competenþi,ei sunt independenþi faþã de operaþiu-nile ºi persoanele auditate ºi au o anu-mitã conduitã eticã, fapt remarcat deunii autori care au evidenþiat în lucrãrileproprii importanþa ºi necesitatea audito-rilor într-o entitate. (Coram P., FergusonC., Moroney R., 2006), (Boþa-Avram C,2008), (Geiger, M.A., Lowe, D.J. &Pany, K.T., 2002)

În abordarea studiului privind percepþiaentitãþilor asupra eficienþei audituluiintern, pentru început s-a considerat cãeste importantã definirea clarã a pro-

24

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Studiu privind percepþiaentitãþilorasupra eficienþei auditului intern

* Dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]** Prof. univ. dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail:

[email protected]

Study on Companies' Perception RegardingInternal Audit Efficiency The current paper represents the result of an expanded research activity involv-ing a case study that uses a questionnaire for determining the companies' per-ception regarding internal audit efficiency. Nowadays, the internal audit functionbecomes more and more important. That is why the authors considered it wouldbe useful for professional accountants to find answers for certain questions, suchas: "How satisfied are companies with their current internal audit system?" Theresults of this study allowed us to achieve a wide perspective of internal auditimplementation and organization, reflecting in the same time the motivation forcompanies to implement an internal audit system. The conclusions of the studyreveal that there is a tendency for trading companies to implement the internalaudit system, the benefits overwhelming the costs.

Key words: analysis, audit concepts, value-added, internal audit system, study

JEL Classification: M42, D22

Cuvinte cheie: analizã, concepte de audit, valoare adãugatã, sistem de audit intern,studiu

Mihaela Drãgan POP* & Dumitru MATIª**

Abstract

Page 27: AF 1 2012.qxd

blematicii supuse cercetãrii, precum ºimotivaþia care a determinat selectareaacestei probleme de interes, ce urmea-zã a fi supusã studiului.

Concret, s-a urmãrit gãsirea unor rãs-punsuri la întrebãrile:

1. Care sunt motivaþiile pentru caresocietãþile comerciale ar imple-menta un sistem de audit intern?

2. Care este gradul de satisfacþie alsocietãþilor comerciale privindsistemul de audit intern existent,având în vedere relativa noutatea problemei cercetate?

Argumentele care ne-au determinat sãalegem aceastã tematicã de cercetaresunt motivate de urmãtorii factori:

În România, entitãþile cu capital pri-vat care sunt obligate sã-ºi organi-zeze activitatea de audit intern, tre-buie sã respecte Standardele pen-tru Practica Profesionalã a AudituluiIntern, emise de Institute of InternalAuditors (IIA), asimilate ca standar-de naþionale de audit intern de cãtreCamera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR), dar este necesarca funcþia de audit intern sã se reali-zeze în cât mai multe entitãþi dato-ritã importanþei unei astfel de funcþii;

Întrucât auditul intern genereazãvaloare entitãþilor româneºti, apre-ciem ca fiind beneficã pentru entitã-þile naþionale implementarea siste-mului de audit intern.

Metodologiacercetãrii

Metoda de cercetare aleasã a fost ceape bazã de chestionar, iar ca formã acercetãrii – sondajul statistic.

Chestionarul reprezintã o metodã decolectare a datelor care include un setde întrebãri alese astfel încât prin prelu-crarea rãspunsurilor primite sã putemstabili concluzii cât mai corecte, în con-cordanþã cu realitatea.

Prezentarea ºi interpretarea datelor

obþinute

STABILIREA EºANTIONULUI

În acest sens fiecãrui subiect ales sãfacã parte din eºantion i s-a trimis prinpoºta electronicã un fiºier ataºat (ches-tionarul) împreunã cu o micã prezen-tare, în cadrul cãreia au fost expusescopul studiului, angajamentul respec-tãrii confidenþialitãþii, precum ºi câtevainstrucþiuni minimale de completare ºitransmitere a rãspunsurilor.

La stabilirea eºantionului un aspect im-portant l-a constituit specificul temei decercetare, motiv pentru care grupul þintãcãruia ne-am adresat este compus dintotalitatea societãþilor comerciale înre-gistrate la nivelul judeþului Cluj, de undeam extras în mod aleator eºantionul, i-am aplicat chestionarul cu ajutorulcãruia am adunat datele de care aveamnevoie. Respondenþii la acest ches-tionar sunt angajaþi ai societãþilor co-merciale care în general lucreazã înunul din departamentele: de audit,financiar-contabil, managementul cal-itãþii sau chiar administratori acolo undenumãrul angajaþilor este foarte redus.

Precizãm cã la stabilirea eºantionului s-a avut în vedere ca societãþile selec-þionate sã aibã o distribuþie geograficãreprezentativã la nivelul judeþului Cluj,acoperind principalele domenii de ac-tivitate. Mãrimea eºantionului ales estede 310 societãþi comerciale.

REALIZAREA ºI TESTAREA

CHESTIONARULUI

Chestionarul conþine un set de 11 între-bãri construite astfel încât sã putemobþine o radiografie de moment cu infor-maþii relevante despre activitatea deaudit intern. Pentru a ne asigura cã în-trebãrile adresate sunt clare ºi corectînþelese chestionarul a fost testat pe uneºantion de 9 persoane, iar în urma co-rectãrii observaþiilor fãcute s-a trecut laaplicarea acestuia întregului eºantion.

COLECTAREA DATELOR

În urma aplicãrii chestionarului am reu-ºit sã obþinem un numãr de 56 de rãs-punsuri, reprezentând o ratã de rãs-puns de 18.06%. Apreciem cã rata non-rãspunsurilor este mai mare decât ratarãspunsurilor din urmãtoarele cauze:

Lipsa de culturã organizaþionalã înceea ce priveºte impactul pe care îlpoate avea o cercetare asupra uneiafaceri, entitãþi; acest aspect aratãneîncrederea în sondaje ºi per-cepþia negativã privind manipularearezultatelor;

Gradul scãzut de implementare asistemului de audit intern la soci-etãþile comerciale, lipsa resurseiumane cu aceastã specialitate care,la nivelul societãþilor comerciale,este adesea subdimensionatã.

ANALIZA DATELOR

Din punct de vedere geografic, dis-tribuþia societãþilor comerciale chestio-nate se prezintã dupã cum reiese dingraficul nr. 1 ºi, din punct de vedere aldomeniilor de activitate, dupã cumreiese din graficul nr. 2.

La întrebarea din Tabelul nr.1, din totalulcelor chestionaþi mai puþin de jumãtatedeclarã cã au organizatã activitatea deaudit intern ºi anume 32,14 % prin

25

Eficienþa auditului intern

1/2012

Page 28: AF 1 2012.qxd

departament propriu ºi 14,29% prin ser-viciu externalizat. Dintre cei care nu auorganizatã activitatea de audit intern(53,57%), în proporþie de 86,66% de-

clarã cã nu doresc implementarea lui.Acest aspect este deosebit de impor-tant privind din perspectiva extinderiiimplementãrii sistemului de audit intern

la un numãr cât mai mare de societãþicomerciale, având ca impact directamânarea creºterii valorii adãugateasupra afacerii, cu efect negativ asupragestionãrii riscurilor în vederea stabiliriiunor strategii cel puþin pe termen me-diu.

La întrebarea dacã entitatea are imple-mentate norme de audit intern, aproxi-mativ trei pãtrimi din cei care au organi-zatã activitatea de audit intern au imple-mentat ºi normele de audit intern. Acestlucru indicã faptul cã aceastã activitateîncepe sã urmeze traiectoria fireascã.Compararea acestor date cu cele de laîntrebarea „De cât timp este implemen-tat A.I?”, este realizatã în graficul nr. 3.

Dacã luãm ca referinþã perioada 2007-2009, când s-a înregistrat cea mai marecreºtere privind numãrul de entitãþi careºi-au implementat un sistem de auditintern, putem afirma cã faþã de perioa-da de dinainte de 2007 s-a realizat ocreºtere de 85% a numãrului entitãþilorcare au implementat un sistem de auditintern. Principalul motiv al acesteicreºteri foarte mari îl reprezintã creº-terea economicã înregistratã de Româ-nia pânã în anul 2008, entitãþile de-pãºind douã criterii din cele trei pre-vãzute de legislaþie, fiind astfel obligatesã-ºi organizeze activitatea de auditintern. O altã explicaþie ar fi pãtrun-derea în mediul de afaceri a unor com-panii cu capital majoritar strãin, avândun istoric privind existenþa unui compar-timent de audit intern.

Dacã avem în vedere aceeaºi perioadãde referinþã (2007-2009) comparativ cuultimii doi ani (2009-2011), scãdereaînregistratã în acest domeniu este depeste 46 %, ceea ce aratã încã odatãinfluenþa puternicã a situaþiei economi-ce la nivel naþional în gestionarea uneientitãþi. Altfel spus, considerãm cã dinpunct de vedere statistic situaþia esteasemãnãtoare cu cea existentã înainte

26

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 29: AF 1 2012.qxd

de 2007, cu menþiunea cã percepþiafaþã de ceea ce înseamnã avantajele ºidezavantajele implementãrii unui sis-tem de audit intern s-au schimbat foartemult.

Avantajele ce le oferã un sistem de au-dit intern sunt cât se poate de cunos-cute. Astfel, peste jumãtate dintre re-prezentanþii respectivi declarã cã suntîn mare mãsurã ºi în mãsurã medie deacord cu afirmaþiile din graficul nr. 4. Seobservã din interpretarea rezultatelorcã, deºi se pune accent pe organizareaeficientã a controlului intern (46,15%din respondenþi considerã acest lucru),se constatã influenþa tot mai mare aauditului intern în îndeplinirea obiec-tivelor entitãþii. 65,38% din total respon-denþi au apreciat în mare mãsurãaceastã afirmaþie.

În ceea ce priveºte dezavantajele unuisistem de audit intern, remarcãm îngraficul nr. 5 ponderea importantã arãspunsurilor - 44,23% - care ridicãproblema costurilor de implementare ºimenþinere a unui asfel de sistem, pre-cum ºi a celor care admit posibilitateaca auditul intern sã genereze tensiuni40,38% , comparativ cu riscul de nede-tectare la timp a fraudei sau a erorii cuinfluenþã semnificativã, apreciat de21,15%. Cu alte cuvinte, observãm oreþinere cu privire la eficienþa acestuisistem versus costuri.

În urma analizãrii datelor, aºa cu reiesedin tabelul nr. 2, constatãm cã mareamajoritate a entitãþilor – 38,46% – au osingurã persoanã specializatã care seocupã cu auditul intern ºi se poate apre-cia cã o misiune de audit intern estefoarte greu de realizat de cãtre un sin-gur auditor. Dacã analizãm numãrulpersoanelor nespecializate constatãmcã majoritatea se aflã în compartimentede audit intern care au un numãrcuprins între 2 ºi 4 persoane, undeexistã un auditor ºef cu experienþã care

27

Eficienþa auditului intern

1/2012

Page 30: AF 1 2012.qxd

coordoneazã activitatea de audit. Avan-taje: cost de specializare scãzut, costsalarizare scãzut, eficienþã mãritã prindistribuirea anumitor sarcini care nu ne-cesitã cunoºtinþe de specialitate sauanumite abilitãþi, fiind vorba doar de omuncã care ar rãpi din timpul specialis-tului.

Faptul cã nu existã nici o entitate caresã deþinã un compartiment de audit in-tern compus din peste 4 persoane de-monstreazã faptul cã aceste entitãþi a-

peleazã pentru anumite misiuni ºi la ex-ternalizarea anumitor servicii (co-sours-ing-ul) datoritã avantajelor multiple.Unul dintre acesta ar fi utilizarea con-sultanþilor externi pentru nevoi punc-tuale, în care experienþa personaluluiintern nu este relevantã sau chiar nuexistã în cadrul echipei de audit spe-cialiºti în anumite domenii. Transferulde cunoºtinþe cãtre echipa de auditoriinterni este unul din motivele principaleale acestei abordãri.

Din interpretarea rezultatelor din grafi-cul nr. 6, considerãm cã gradul de sa-tisfacþie privind sistemul de audit internexistent la societãþile comerciale este laun nivel acceptabil, cu precizarea cãmai sunt necesare eforturi suplimentarepentru eliminarea dificultãþilor ºi confu-ziilor care afecteazã activitatea de auditintern. În entitãþile în care se desfãºoa-rã o activitate de audit intern, se ob-servã în proporþie de 100% cã aceastãactivitate se desfãºoarã dupã anumiteproceduri. Deci se poate admite cãauditul intern dispune de o metodolo-gie, acceptatã ºi practicatã de toatãlumea; modalitãþile ei de aplicare fiinddiferite, aceste diferenþe sunt date demediul ºi cultura în care activeazã enti-tatea, de terminologia ºi vocabularul uti-lizat, reprezentând diferenþe de formã ºinu de fond.

Analiza gradului de respectare a cerin-þei privind fundamentarea planificãriimisiunilor de audit intern bazat pe eva-luarea riscurilor este destul de ridicat -60,72% dintre respondenþi au imple-mentat o metodologie care plaseazãriscul afacerii ca motor principal pentrutoatã activitatea de audit, pentru acreºte eficienþa în evaluarea ºi controlulriscului în întreaga entitate. O dovadãcertã a implicãrii entitãþii în manage-mentul riscului este planul strategic deaudit bazat pe risc, îndreptat spre zonede mare risc ale entitãþii. Remarcãm, deasemenea, o pondere semnificativã arãspunsurilor celor care nu au un plande audit fundamentat pe analiza riscu-lui. Mai exact, 39,28% din total respon-denþi cred cã rolul auditului este deevaluare independentã, însã, în plusfaþã de evaluare, se oferã modalitãþi desprijinire a managementului prin instru-mente de management de formare,consultanþã ºi risc, extinzându-se astfelrolul acestuia.

În urma prelucrãrii ºi interpretãrii date-lor, conform graficului nr. 7, s-a con-statat cã cea mai auditatã activitate

28

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 31: AF 1 2012.qxd

este cea financiar-contabilã, urmatã deachiziþie, resurse umane, sistem IT,juridicã. Pe mãsura evoluþiei funcþiei deaudit intern, ºi obiectivele acesteiacunosc o evoluþie, mergând mai de-parte de auditarea doar a activitãþiifinanciar-contabile, spre evaluarea ºi aaltor activitãþi din cadrul entitãþii, pentru

a putea fi evidenþiate eventualele inco-erenþe existente între diversele politiciºi strategii ale entitãþii, în funcþie derecomandãrile auditorului intern, astfelîncât managementul sã poatã efectuaanumite modificãri în structura strategi-ilor sau a politicilor pentru a se obþinerezultatele aºteptate.

Mãrimea bugetului alocat activitãþii deaudit intern are un impact major atâtasupra calitãþii procesului de auditare,cât ºi asupra costurilor totale ale enti-tãþii. Stabilirea acestui buget este difi-cilã, pentru cã acest compartiment sesubordoneazã managementului gene-ral, iar respondenþii la acest chestionarnu avem certitudinea cã au fost obiec-tivi, bugetele fiind propuse ºi întocmitede cãtre alt departament. În urma ana-lizãrii rezultatelor se observã cã peste90% din cei care au fost chestionaþisunt de acord cã bugetul departamen-tului de audit intern trebuie sã fie sub10% din costurile alocate activitãþilorfinanciar-contabile.

ConcluziiAcest studiu ne oferã posibilitatea de aremarca o tendinþã de creºtere a intere-sului societãþilor comerciale pentruimplementarea sistemului de auditintern, precum ºi necesitatea asumãriiunor costuri în acest sens, avantajelefiind evidente. Cu toate cã studiul nos-tru este limitat la nivel judeþean, apre-ciem cã rezultatele sunt relevante ºitotodatã utile, deoarece mediul de afa-ceri clujean este al doilea din þarã dinpunct de vedere al numãrului de entitãþiînregistrate la Registrul Comerþului.

Limitele de ordin formal ale problemati-cilor abordate se referã la urmãtorulaspect: în determinarea paºilor carac-teristici procedurilor specifice audituluiintern, particularitãþile fiecãrei entitãþijuridice îºi pun amprenta în extindereastudierii relaþiilor auditului intern. Limite-le de naturã organizatoricã ale proble-maticilor abordate se rezumã la: con-struirea unui chestionar sub egida uneiinstituþii de prestigiu, referitor la necesi-tatea, rolul mãsurilor aplicate ºi a res-ponsabilitãþilor în urma lucrãrilor de au-dit desfãºurate, considerãm cã ar aveaun impact mai mare decât studiul rea-lizat de cãtre noi.

29

Eficienþa auditului intern

1/2012

Page 32: AF 1 2012.qxd

Ca o concluzie generalã desprinsã înurma studiului realizat, considerãm cãgradul de satisfacþie privind sistemul deaudit intern existent la societãþile co-merciale este la un nivel acceptabil, cuprecizarea cã mai sunt necesare efor-turi suplimentare pentru eliminarea difi-cultãþilor ºi confuziilor care afecteazãactivitatea de audit intern.

De asemenea, considerãm oportunãreluarea acestui studiu la un anumitinterval de timp, obþinând astfel infor-maþii suplimentare asupra direcþieiurmate la nivelul societãþilor comercialeºi fãcând posibilã realizarea unor even-tuale analize. Cercetarea empiricã rea-lizatã prin intermediul chestionarului(prin poºta electronicã) ºi interpretarearezultatelor obþinute au reprezentat atâtscopul, cât ºi aportul personal al aces-tui studiu.

30

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Bess J., (2007), Internal audit’s role in business continuity, Knowledge Leader, accesi-bil on- line la www.knowledgeleader.com

Boþa-Avram C.(2008), Studiu privind implementarea ºi organizarea auditului intern înRomânia, Revista „Audit Financiar” nr.7, iulie, pag.3-11

Campbell M. & Adams G.W. & Campbell D.R. & Rose M. (2006), Internal audit can deliv-er more value, Financial Executive, January-February, pag. 44-47

Chandler R.A. & Edwards J.R. & Anderson M. (1993), Changing perceptions of the roleof the company auditor 1840-1940, Accounting & Business Research, vol.23, no 92,pag.443-459

Coram P., Ferguson C., Moroney R., (2006), The importance of internal audit in frauddetection, accesibil on-line la www.aahq.org/audit/midyear

Geiger, M.A., Lowe, D.J. & Pany, K.T. (2002), Outsourced internal audit services and theperception of auditor independence, The CPA Journal, Vol.72 No.4, pag.20-24

Pereº, I & Bunget, O (2000), Auditul ºi mediul informatic, Revista „Controlul economico-financiar” nr.3(39), Tribuna Economicã, Bucureºti, pag.27-33

Sawyer, L.B.(1991), Internal auditing: practice and professionalism, Revista „InternalAuditor”, June, accesibil on-line la http://findarticles.com/p/articles/mi_m4153/is_n3_v48/ai_10819136

Institute of Internal Auditors IIA (1991), New Ethics Group Launched, Revista „InternalAuditor”, February, pag.12

Bibliografie

Organizarea examenului decompetenþã profesionalãpentru atribuirea calitãþii deauditor financiar.

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a organizat în perioada noiembrie-decembrie 2011 examenul de compe-tenþã profesionalã, pentru atribuirea cali-tãþii de auditor financiar. Rezultatele exa-menului de competenþã pot fi consultatepe site-ul Camerei: www.cafr.ro.

Organizarea testului de verificare a cunoºtinþelor îndomeniul financiar contabil,pentru accesul la stagiu

Camera Auditorilor Financiari din Româ-nia organizeazã testul de verificare a cu-noºtinþelor în domeniul financiar-contabil,pentru accesul la stagiu, în cursul luniifebruarie 2012. La test se pot înscrie per-soane licenþiate ale unei facultãþi cu profileconomic ºi care au o vechime în activi-tatea financiar-contabilã de minim 4 ani.

Înscrierile la test se vor face în perioada1-17 februarie 2012 . Testul va avea locsâmbãtã, 25 februarie 2012.

Mai multe informaþii, pe site-ul Camerei:www.cafr.ro.

Seminar de pregãtire profe-sionalã

Camera Auditorilor Financiari din Româ-nia a organizat împreunã cu Oficiul Naþio-nal de Prevenire ºi Combatere a SpãlãriiBanilor a doua sesiune de instruire, dinseria celor douã sesiuni adresate tuturorcategoriilor de entitãþi raportoare privindpregãtirea profesionalã continuã a spe-cialiºtilor implicaþi în combaterea spãlãriibanilor ºi finanþãrii terorismului, consacratãauditorilor financiari. Seminarul a avut locjoi, 8 decembrie 2011, la sediul CamereiAuditorilor Financiari din România. În ca-drul acestui seminar lectori ai Oficiului Na-þional de Prevenire ºi Combatere a Spãlã-rii Banilor au susþinut prelegeri pe margi-nea aspectelor teoretice ºi practice inclu-se în Manualul privind abordarea pe bazã

de risc, indicatori de tranzacþii suspecte ºitipologii destinate entitãþilor raportoare.

Organizarea cursurilor deaudit financiar la entitãþilepieþelor reglementate

Conform Protocolului privind organizareaºi desfãºurarea activitãþii de audit finan-ciar la entitãþile pieþelor reglementate în-cheiat între Camera Auditorilor Financiaridin România (CAFR) ºi Comisia Naþio-nalã a Valorilor Mobiliare (CNVM), CAFRorganizeazã, în conformitate cu programaanaliticã stabilitã de aceasta ºi cu con-sultarea CNVM, cursuri de pregãtire îndomeniul pieþei de capital pentru auditoriifinanciari, persoane fizice.

Pânã în prezent Camera a organizat cur-sul „Auditul financiar al entitãþilor din piaþade capital” prin Centrul de PregãtireFinanciarã Millenium. Începând cu anul2012, organizarea acestor cursuri se varealiza direct de cãtre Camera AuditorilorFinanciari din România.

Detalii, pe site-ul Camerei: www.cafr.ro.

Agenda activitãþilor interne ale CAFR

Page 33: AF 1 2012.qxd

31

Cercetare

1/2012

Introducere Societãþile de Investiþii Financiare (SIF) reprezintã o compo-nentã importantã a peisajului pieþei de capital din România.Încadrate de Legea pieþei de capital (297/2004) în categoriaaltor organisme de plasament colectiv (AOPC), aceste soci-etãþi comerciale pe acþiuni sunt succesoarele Fondurilor

Proprietãþii Private (FPP). Particularitãþile Fondurilor Proprie-

tãþii Private au inclus:

faptul cã au avut natura juridicã a unor societãþi comer-

ciale pe acþiuni înfiinþate prin lege (Legea nr. 58/1991 a

privatizãrii societãþilor comerciale, în prezent abrogatã) ºi

nu printr-un contract de societate;

Analiza structuralã comparativã a situaþiilor financiare ale societãþilor de investiþii financiare

ªtefana DIMA (CRISTEA)*, Luminiþa PÃIUªAN (CUZMAN)** & Bogdan DIMA***

* Lector univ. dr., Universitatea de Vest "Vasile Goldiº" din Arad, Facultatea de ªtiinþe Economice, e-mail: [email protected]** Lector univ. drd., Universitatea de Vest "Vasile Goldiº" din Arad, Facultatea de ªtiinþe Economice, e-mail: [email protected]*** Profesor univ. dr., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, e-mail: [email protected]

Comparative Structural Financial Statements Analysis for FinancialInvestment Companies The aim of the present paper is to provide a comparative structural analysis of the Romanian financial investment companies'financial statements. The grounds for choosing this type of companies are linked to their vital importance in the financial inter-mediation processes, as well to the fact that their portfolios include a large and diversified number of Romanian companies.In fulfilling the research objective, the authors made use of a series of methodologies starting from the analysis of their finan-cial statements, revealing the statistical characteristics of a set of indices reflecting the particularities of financial statementsof these companies, building some synthetic descriptors based on the so called Principal Components Analysis (PCA) andending with the informational importance assessment of financial statements in market prices' formation, by adopting a for-mal model which synthesizes the transmission channels. Overall, the authors consider that the results represent an empiri-cal evidence in favor of the thesis according to which even in the case of an emergent market, such as the Romanian one,financial information associated to the issuers' performances may wield a significant role in financial assets' portfolio manage-ment.

Key words: financial investment companies, portfolio, financial statements, financial information

JEL Classification: G11, G14

Cuvinte cheie:SIF, portofoliu, situaþii financiare, informaþie financiar-contabilã

Abstract

Page 34: AF 1 2012.qxd

32

Cercetare

Audit Financiar, anul X

ar fi trebuit sã aibã o duratã de funcþionare de 5 ani, cal-culatã de la data intrãrii în vigoare a respectivei legi, dupãcare trebuiau sã se transforme în societãþi comerciale detipul fondurilor mutuale, ai cãror acþionari ar fi trebuit sãfie toþi deþinãtorii de certificate de proprietate; în realitate,prin Legea nr. 55/1995 privind accelerarea privatizãrii,FPP-urile au fost transformate în societãþi de investiþiifinanciare;

aveau un numãr semnificativ de acþionari, reprezentaþi detoþi deþinãtorii de certificate de proprietate (peste 9 mili-oane de persoane), care aveau dreptul, în condiþiile pre-vãzute de lege, sã opteze pentru:

- vânzarea certificatelor de proprietate;

- schimbarea certificatelor de proprietate în acþiuni laorice societate comercialã care urma sã fie privatiza-tã în urmãtorii 5 ani;

- transformarea certificatelor de proprietate, rãmase lasfârºitul perioadei de 5 ani, în acþiuni la FPP-uri, dupãorganizarea acestora în fonduri mutuale.

Actualmente, societãþile de investiþii financiare au ca princi-pale obiecte de activitate: pe de o parte, gestiunea portofo-liului de acþiuni la societãþile comerciale pentru care s-auemis acþiuni proprii, corespunzãtor certificatelor de proprie-tate ºi cupoanelor nominative de privatizare subscrise decetãþeni; iar, pe de altã parte, efectuarea de investiþii financia-re în vederea maximizãrii valorii propriilor acþiuni.

La nivelul managementului fiecãrei societãþi de investiþii fi-nanciare, se stabileºte o strategie de optimizare a portofoliu-lui, care sã conducã la maximizarea rentabilitãþii ºi sã reducãriscurile aferente. Aceastã strategie este stabilitã de cãtreconsiliile de administraþie, cu excepþia SIF 4 care este admi-nistratã de Societatea de Administrare a Investiþiilor (SAI)Muntenia. Încã de la cotarea pe piaþa de capital, în 1999,portofoliile societãþilor de investiþii financiare au cunoscut unproces de restructurare continuã. Acest proces a determinatîn toate cazurile o reducere a numãrului societãþilor din porto-foliu, în unele cazuri (SIF 2) numãrul reducându-se cu maimult de 50%.

Optimizarea portofoliului a însemnat pentru SIF-uri redu-cerea ponderii titlurilor financiare în societãþi închise sau însocietãþi ale cãror titluri erau cu lichiditate redusã sau netran-zacþionate pe piaþa Rasdaq, precum ºi identificarea ºi achizi-þionarea titlurilor cu lichiditate ridicatã cotate pe Bursa deValori Bucureºti sau care, deºi subevaluate la un anumitmoment, aveau perspective mari de creºtere.

Cu toate acestea, activitatea investiþionalã a SIF-urilor a tre-buit sã þinã cont ºi de alte aspecte limitative precum:

diversitatea domeniilor de activitate în care opereazãsocietãþile la care SIF-urile deþin instrumente financiare,fapt ce face mai dificilã gestiunea riscurilor;

numãrul de acþionari s-a menþinut ridicat din cauza limi-tãrii deþinerilor la 1% din capitalul social;

legislaþia autohtonã stabileºte anumite limite maxime dedeþinere a unor clase de active. Spre exemplu, un SIF nupoate deþine mai mult de 20% din activele sale în valorimobiliare ºi instrumente ale pieþei monetare, neadmise latranzacþionare; expunerea globalã a unui SIF faþã de in-strumentele financiare derivate nu poate depãºi valoareatotalã a activului sãu net etc.

Luând astfel în considerare istoricul activitãþii SIF-urilor, con-textul naþional în care acestea îºi desfãºoarã activitateainvestiþionalã, precum ºi actuala turbulenþã economico-finan-ciarã, am procedat, în continuare, la o analizã structuralã asituaþiilor financiare ale acestor societãþi, dar ºi la evaluareaimportanþei informaþionale a situaþiilor financiare ale acestoraîn formarea valorii de piaþã a SIF-urilor.

Consideraþii metodologice

Din punct de vedere metodologic, lucrarea de faþã aplicã oserie de abordãri dezvoltate în conformitate cu principaleleaspecte gnoseologice ºi empirice subsumate problematiciianalizate. Astfel, s-a procedat în primã fazã la culegereadatelor bilanþiere direct de la departamentele financiar-con-tabile ale tuturor celor cinci societãþi de investiþii financiare,dar ºi a preþurilor anuale de închidere pentru acþiunile SIF-urilor cotate la Bursa de Valori Bucureºti – toate aceste infor-maþii au fost considerate pentru perioada de analizã 2006-2010.

Apoi, a fost determinat un set de indicatori care sã reflecteparticularitãþile situaþiilor economico-financiare ale acestorsocietãþi ºi structurat pe ºase aspecte fundamentale (rate destructurã a activului, rate de structurã a pasivului, rate debonitate, analiza gradului de îndatorare, rate de rentabilitate,analiza riscurilor). Urmãtorul pas a constat în analizarea pro-prietãþilor statistice fundamentale ale întregului set de indica-tori de analizã a performanþelor economico-financiare pentruperioada de analizã (date de tip panel data - valori anuale).

Pentru o analizã de detaliu, s-a apelat la construirea unordescriptori sintetici ai celor ºase aspecte fundamentale alesituaþiilor financiare, utilizând o metodologie care permite o

Page 35: AF 1 2012.qxd

33

Situaþiile financiare ale SIF-urilor

1/2012

astfel de abordare, precum Principal Components Analysis(PCA) (Johnson & Wichtern, 1992). Aceastã metodologiepermite modelarea structurii varianþei unui set de variabileobservate, utilizând combinaþii lineare ale acestora. Acestecombinaþii lineare (componente) pot fi utilizate în analize ulte-rioare, iar coeficienþii de combinare (loadings) sunt importanþiîn interpretarea componentelor. Este de notat faptul cã dacã,în principiu, pentru descrierea completã a structurii varianþeieste necesarã identificarea unui numãr de componente egalcu numãrul de variabile considerate, obiectivul urmãrit esteacela de a descrie o fracþiune cât mai mare din varianþa origi-narã prin utilizarea unui numãr cât mai mic de componente.

În continuare, a fost analizatã existenþa unor canale de reper-cutare a evoluþiilor survenite la nivelul descriptorilor situaþiilorfinanciare asupra dinamicilor înregistrate de cãtre acþiunilecelor cinci SIF-uri cotate în cadrul Bursei de Valori Bucureºti,prin adoptarea unui model formal care sã sintetizeze acestecanale de transmisie.

Pentru a ne asigura de robusteþea metodologicã a rezul-tatelor obþinute am apelat la o strategie de estimare a para-metrilor empirici ai modelului formal, recurgând la mai multemetodologii de estimare, printre care Panel EGLS - Cross-section weights for Estimated Generalized Least Squares(fãrã ºi cu efecte fixe) ºi, respectiv, Generalized Linear Model(metoda: Quadratic Hill Climbing).

Analiza structuralã a situaþiilor financiare

Esenþialã în realizarea managementului financiar-contabil alsocietãþilor de investiþii financiare, analiza structuralã poate fiderulatã într-o abordare comparativã pe baza unui set deindicatori care sã reflecte particularitãþile situaþiilor economi-co-financiare ale acestor societãþi. În acest scop, a fost sta-bilitã perioada de analizã 2006-2010 ºi au fost colectate ele-mentele bilanþiere pentru toate cele cinci societãþile deinvestiþii financiare aferente perioadei de analizã.

Setul de indicatori economico-financiari consideraþi în analizãeste subsumat, în mod minimal, urmãtoarelor componente:

structura elementelor de activ, capitaluri proprii ºi datoriireliefate în bilanþul contabil - arhitectura activului net cuprincipalele elemente ale acesteia;

bonitatea intermediarului financiar - reflectând potenþialulacestuia de a-ºi onora obligaþiile asumate pe diverseintervale temporare;

gradul de îndatorare - sintetizând capacitatea intermedi-arului financiar de a-ºi spori volumul resurselor financiareatrase ºi mobilizate de la terþi;

rentabilitatea globalã ºi cea specificã diverselor resurseproprii ºi provenite de la terþi, precum ºi a utilizãrilor pecare acestea le îmbracã;

gradul de acoperire a diverselor tipuri de riscuri asumate(în special a celor de naturã operaþionalã).

Un astfel de sistem de indicatori se poate prezenta precumcel avansat în Tabelul 1.

Mai în detaliu, aceºti indicatori urmãresc:

Ponderea deþinutã în cadrul activelor ºi pasivelor de cãtrefiecare dintre principalele elemente componente aleacestora, în scopul identificãrii modului concret în careintermediarul financiar îºi constituie diversele categorii deresurse financiare, precum ºi a naturii ºi conþinutuluideciziilor de alocare pe diverse tipuri de destinaþii a aces-tor resurse;

Corelarea sub aspectul orizontului temporar specific aobligaþiilor asumate ºi a creanþelor deþinute;

Capacitatea de care dispune intermediarul financiar de aatrage si mobiliza de la terþi un volum suplimentar deresurse financiare în funcþie de cele deja atrase;

Rentabilitatea globalã a activitãþii desfãºurate ºi rentabili-tatea specificã resurselor angajate ºi, respectiv, a utili-zãrilor primite de cãtre acestea;

Aspecte privind politica prudenþialã de acoperire a diver-selor categorii de riscuri asumate.

La nivelul celor cinci societãþi de investiþii financiare, propri-etãþile statistice fundamentale ale acestor indicatori pentruperioada de analizã 2006-2010 (date de tip panel data-valorianuale) sunt sintetizate în Tabelul 2.

Analizând aceste proprietãþi statistice, se poate remarca înprincipal cã:

Datele prezintã un pronunþat caracter eterogen;

Datele sunt non-normal distribuite, putând fi evidenþiatedistribuþii caracterizate de efecte de fat tails (asimetriedistribuþionalã);

Cele mai pronunþate niveluri de volatilitate (aºa cum esteaceasta mãsuratã de cãtre deviaþia standard) se înregis-treazã la nivelul indicatorilor aferenþi politicii prudenþiale(acoperirea datoriilor comerciale), solvabilitãþii generale,

Page 36: AF 1 2012.qxd

34

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Page 37: AF 1 2012.qxd

35

Situaþiile financiare ale SIF-urilor

1/2012

Page 38: AF 1 2012.qxd

36

Cercetare

Audit Financiar, anul X

disponibilitãþilor, creanþelor ºi, respectiv, investiþiilor finan-ciare pe termen scurt. Se poate astfel prezuma cã unuldintre factorii esenþiali în generarea fluctuaþiilor survenitela nivelul situaþiilor financiare ale intermediarilor financiarianalizaþi este reprezentat de cãtre procesul de derulare aplasamentelor financiare pe termen scurt;

În acelaºi timp, niveluri maximale de stabilitate se înregis-treazã la nivelul indicatorilor asociaþi cu imobilizãrilenecorporale, stocurile, veniturile ºi cheltuielile în avans ºidatoriile cãtre entitãþile afiliate. O astfel de situaþie estecaracteristicã specificului activitãþii de intermediere finan-ciarã ºi reflectã caracterul non-sezonal al acesteia;

Corelativ, se poate remarca faptul cã predominã, în struc-tura activelor, imobilizãrile financiare - a cãror pondere întotalul activelor imobilizate, pe ansamblul grupului, sesitueazã la niveluri minimale peste 94% ºi, respectiv,niveluri maximale peste 99%;

În structura activelor circulante, cele mai importante pon-deri sunt deþinute de cãtre investiþiile financiare pe termenscurt ºi creanþe. Cu toate acestea, existã diferenþe sem-nificative în nivelurile acestora în cadrul sub-perioadeloranuale specifice intervalului de analizã ºi respectiv întresocietãþile de investiþii financiare:

- Astfel, dacã pentru SIF 1 Banat-Criºana creanþeledeþin pe întreaga perioadã analizatã o pondere depeste 90% din activele circulante, acestea nu repre-zintã mai mult de 1,90% din aceste active în cazul SIF3 Transilvania;

- În acelaºi timp, investiþiile financiare pe termen scurtdeþin o pondere de peste 20% (cu un nivel maximalde 63% în 2008) în structura plasamentelor financia-re efectuate de cãtre SIF 4 Muntenia în timp ce aces-tea nu se regãsesc în structura plasamentelor deru-late de cãtre SIF 3 Transilvania ºi, pentru perioada2006-2009, în cea a plasamentelor SIF 5 Oltenia;

Datoriile societãþilor de investiþii financiare sunt exclusivde tipul datoriilor comerciale ºi al altor datorii, neexistânddatorii cãtre instituþiile de credit sau datorii obligatare.Astfel, evoluþia situaþiilor lor financiare este, cel puþin prinprisma acestui aspect, izolatã de fluctuaþiile survenite lanivelul componentelor sistemului de rate ale dobânzii;

În structura pasivelor, unul dintre elementele cu cea maimare importanþã relativã (pentru 50% pentru toate celecinci SIF-uri ºi pentru întreaga perioadã de analizã) estereprezentat de cãtre diversele categorii de provizioane ca

expresie a politicilor lor prudenþiale ºi a obligaþiilor legalede acoperire a diverselor obligaþii asumate;

În structura resurselor financiare proprii predominã celeconstituite sub forma capitalului social, respectiv a rezer-velor legale ºi statutare, fiind absente primele legate decapital. De asemenea, se remarcã faptul cã diferenþeledin reevaluare deþin o pondere inferioarã nivelului de 2%;

Ratele de rentabilitate înregistreazã pentru toate celecinci SIF-uri evoluþii fluctuante, cu un nivel maximal, atinsde regulã în 2008, ºi cu o anumitã tendinþã ulterioarã deînregistrare a unui trend descendent. Totuºi, între soci-etãþile de investiþii financiare existã unele diferenþe sem-nificative privind nivelurile înregistrate de cãtre acesterate:

- De pildã, niveluri maximale situate în jurul pragului de20% se înregistreazã pentru rentabilitatea economicãbrutã în cazul SIF 1 Banat-Criºana (cu un recul sprenivelul de 10,4% în 2010), în timp ce nivelurile mini-male ale acestui indicator (sub 10%) se înregistreazãla SIF 4 Muntenia;

- Evoluþii similare se înregistreazã ºi pentru celelalterate de rentabilitate, elemente distinctive apãrânddoar la nivelul rentabilitãþii activelor circulante;

- Se desprinde, astfel, o imagine consistentã a dife-renþierilor existente în evoluþiile performanþelor inter-mediarilor, precum ºi rolul de „perioadã de rupturãstructuralã” (de inversare a dinamicii) jucat de cãtredebutul în 2008 al actualei perioade de turbulenþãeconomico-financiarã.

Analiza de detaliu poate fi rezumatã prin construirea unordescriptori sintetici ai unui numãr de ºase aspecte fundamen-tale ale situaþiilor financiare (rate de structurã a activului, ratede structurã a pasivului, rate de bonitate, analiza gradului deîndatorare, rate de rentabilitate, analiza riscurilor) cu ajutorulPrincipal Components Analysis (PCA).

Strategia de aplicare a acestei metodologii ºi de generare aindicatorilor sintetici ai grupelor descriptive constã în parcur-gerea urmãtoarelor etape:

gruparea indicatorilor în maniera descrisã în Tabel 1;

aplicarea PCA pe fiecare grupã individualã ºi estimareacomponentelor specifice;

luarea în considerare a primei componente obþinute cuimplicarea unor coeficienþi de combinare subunitari, astfelîncât sã surprindã o fracþiune cât mai mare din varianþaobservatã („PC1”);

Page 39: AF 1 2012.qxd

37

Situaþiile financiare ale SIF-urilor

1/2012

construirea indicatorilor sintetici specifici fiecãrei grupedescriptive prin normalizarea valorilor PC1 în conformitate curelaþia:

Procedura de normalizare are rol de „rescalare” a valorilor„PC1” astfel încât sã asigure:

plasarea indicatorilor estimaþi în intervalul convenþional[0,100] ºi

comparabilitatea inter-indicatori sintetici.

Rezultatele aplicãrii acestei strategii de estimare sunt rapor-tate în Tabelul 3.

În cadrul acestei strategii de estimare, se remarcã:

În cazul SIF 1 Banat-Criºana, indicatorii grupelordescriptive înregistreazã valori relativ echilibrate de-a lun-gul perioadei de analizã:

- Nivelurile acestor indicatori sugereazã o adecvarecorespunzãtoare a structurii activelor ºi pasivelor ºiînregistreazã niveluri mai reduse pentru bonitate ºigrad de îndatorare;

- Niveluri maximale de rentabilitate se înregistreazã în2007, iar nivelurile minimale ale acesteia sunt celecorespunzãtoare perioadei 2009-2010;

- În acelaºi timp, pentru sfârºitul intervalului de analizãse remarcã o deteriorare a gradului de acoperire adatoriilor comerciale;

Pentru SIF 2 Moldova se înregistreazã o anumitã discre-panþã între gradele de adecvare a activelor ºi pasivelor

Page 40: AF 1 2012.qxd

38

Cercetare

Audit Financiar, anul X

bilanþiere. Totodatã, se remarcã o tendinþã pozitivã deameliorare a bonitãþii în cadrul orizontului temporar con-siderat. O evoluþie similarã se înregistreazã la nivelulrentabilitãþii, care atinge un nivel maximal în perioada2008-2009 ºi cunoaºte o comprimare mai redusã în 2010.În schimb, evoluþiile la nivelul politicii de acoperire ariscurilor ºi de gestionare a îndatorãrii sunt mai puþinfavorabile;

SIF 3 Transilvania opereazã cu niveluri fluctuante (ºisemnificativ reduse la începutul ºi sfârºitul perioadei deanalizã) ale ratelor de rentabilitate ºi prezintã niveluricorespunzãtoare ale adecvãrii pasivelor ºi bonitãþii. Înschimb, nivelurile corespunzãtoare ale indicatorilor sin-tetici sugereazã existenþa anumitor dezechilibre la nivelulactivelor bilanþiere ºi ale politicii de atragere ºi mobilizarede resurse financiare de la terþi. O particularitate la nivelulacestui intermediar o reprezintã absenþa, în perioadaanalizatã, a investiþiilor financiare pe termen scurt;

SIF 4 Muntenia prezintã cele mai scãzute niveluri aleratelor rentabilitãþii. Se remarcã, de asemenea, o adec-vare în general corespunzãtoare a activelor bilanþiere, darºi înregistrarea unor dezechilibre la nivelul pasivelorbilanþiere ºi evoluþia oscilantã a bonitãþii, ca ºi gradulredus de acoperire a riscurilor operaþionale;

În cazul SIF 5 Oltenia se poate evidenþia o tendinþãasemãnãtoare cu cea înregistratã la SIF 1 Banat-Criºana,de operare cu niveluri relativ echilibrate ale componen-telor situaþiei financiare, dar cu un nivel mai redus al indi-catorilor sintetici corespunzãtori. Niveluri maximale derentabilitate se înregistreazã în 2008, iar nivelurile mini-male ale acesteia sunt cele corespunzãtoare perioadei2009-2010. Totodatã, 2010 se caracterizeazã printr-ocreºtere semnificativã a gradului de îndatorare.

Evaluarea importanþei informaþionale a situaþiilor

financiare în formarea valorii de piaþã

În conformitate cu literatura care abordeazã problematicaevaluãrii activelor financiare, descriptorii situaþiei financiare aemitenþilor sintetizeazã informaþii relevante în procesul deadoptare a deciziilor de structurare a portofoliilor de activefinanciare, în special pe termene „lungi”. Astfel, Ball & Brown

(1968) ºi Beaver (1968) au fost primii care au evidenþiat exis-tenþa unei legãturi între informaþia relevatã public în situaþiilefinanciare ºi preþurile acþiunilor. De asemenea, începând cuanii ’90 au fost publicate o serie de lucrãri care analizeazãrelevanþa informaþiilor financiar-contabile pentru evaluareapreþurilor acþiunilor. Concluzia generalã a acestor studii a fostaceea cã informaþia financiarã ºi-a diminuat influenþa exerci-tatã asupra procesului de formare a preþului acþiunilor.

Ohlson (1995) relevã în studiul sãu faptul cã valoarea uneientitãþi economice poate fi exprimatã ca o funcþie liniarã devaloarea contabilã, profituri sau alte informaþii relevante.

Amir et al. (1993) au fost primii care au utilizat noþiunea de„value relevance” în contextul conþinutului informaþional aldatelor contabile, considerând cã o ratã financiarã este rele-vantã în ceea ce priveºte valoarea unei entitãþi economicedacã are capacitate previzionalã semnificativã privind preþulacþiunilor ºi alþi indicatori ai pieþei de capital, precum raportulpreþ-câºtiguri sau raportul preþ-valoare contabilã.

Abad et al. (1998) au analizat relevanþa informaþiilor relevateîn situaþiile financiare consolidate versus neconsolidate înSpania ºi au constatat cã informaþiile financiar-contabile con-solidate prezintã un grad mai mare de corelare cu valoareade piaþã a unei entitãþi economice decât informaþiile necon-solidate prezentate de entitatea mamã. Inoue (1998) a stu-diat relevanþa informaþiilor financiar-contabile consolidate ºineconsolidate în Japonia, folosind modelul de evaluare al luiOhlson (1995). Rezultatele obþinute au demonstrat cã infor-maþiile consolidate sunt mai relevante decât informaþiileneconsolidate în ceea ce priveºte valoarea entitãþilor eco-nomice, ulterior anului 1995.

Devalle et al. (2009) au examinat mãsura în care s-a intensi-ficat relevanþa informaþiilor financiare dupã introducereaIFRS pentru emitenþii listaþi la bursã din cadrul a cinci þãrimembre UE (Germania, Spania, Franþa, Marea Britanie ºiItalia), începând cu anul 2002. Autorii au remarcat o creºterea relevanþei câºtigurilor ºi o reducere a relevanþei valorii con-tabile a capitalurilor proprii pentru toþi emitenþii din cadruleºantionului studiat.

În baza acestei literaturi, este posibilã argumentarea exis-tenþei unor canale de repercutare a evoluþiilor survenite lanivelul descriptorilor situaþiilor financiare asupra dinamicilorînregistrate de cãtre acþiunile celor cinci SIF-uri cotate încadrul Bursei de Valori Bucureºti.

Astfel, principalele argumente ce pot fi avansate se sinte-tizeazã astfel:

Page 41: AF 1 2012.qxd

39

Situaþiile financiare ale SIF-urilor

1/2012

Chiar ºi în condiþiile unei pieþe de capital emergente, ca-racterizatã de numeroase imperfecþiuni informaþionale ºide un grad pronunþat de asimetrie informaþionalã, di-versele categorii de investitori instituþionali ºi individualiiau în considerare în deciziile lor de efectuare a plasa-mentelor financiare anumite informaþii relevante pentrusituaþia ºi performanþele economico-financiare ale emi-tenþilor, în special dacã aceste decizii sunt adoptate încadrul unor strategii pasive de tranzacþionare („de tipulcumpãrã ºi deþine”);

Din cauza gradului mai redus de lichiditate ce caracte-rizeazã piaþa de capital autohtonã, precum ºi costurilor detranzacþionare, randamentului volatil ºi incertitudinii pro-nunþate ce greveazã dinamica preþurilor activelor financia-re pe aceastã piaþã, astfel de strategii pasive pot fi prezu-mate a avea o importanþã relativã superioarã comparativcu strategiile active (de tipul „tranzacþioneazã frecvent peorizonturi temporare reduse”), ce presupun ajustãrifrecvente ale structurii portofoliilor de active financiare;

Investitorii vor fi interesaþi de structura activelor ºi pasive-lor bilanþiere (în special prin prisma politicii investiþionalea emitenþilor ºi a modului de constituire a diverselor lorcategorii de resurse financiare);

Investitorii vor urmãri evoluþiile survenite în planul bonitãþiiºi a gradului de îndatorare pentru a evalua capacitateaemitenþilor de a-ºi onora obligaþiile pe diverse orizonturitemporale ºi de a atrage noi resurse destinate finanþãriiexpansiunii activitãþii derulate;

Investitorii vor urmãri dinamica rentabilitãþii (ºi, mai larg, aperformanþelor economico-financiare a emitenþilor) înspecial pentru a evalua potenþialul de remunerare a pla-samentelor efectuate în cadrul acestora (presupunând cãnu survin modificãri majore în politica de dividend practi-catã de cãtre aceºti emitenþi);

În fine, investitorii vor fi interesaþi de politica prudenþialãadoptatã de cãtre emitenþi din perspectiva protecþiei îm-potriva diverselor categorii de riscuri operaþionale.

Pentru a testa aceste ipoteze, este posibilã adoptarea unuimodel formal care sã sintetizeze canalele de transmisie aso-ciate de forma:

unde:

Close reprezintã preþurile de închidere (valori anuale) aleacþiunilor;

X este vectorul variabilelor explicative (indicatorii grupelordescriptive);

α reprezintã o constantã globalã desemnatã sã reflectefactorii care determinã evoluþiile de ansamblu ale sectoru-lui financiar al pieþei de capital din România;

δi reprezintã efectele fixe transversale (factorii care influ-enþeazã individual dinamica valorii tranzacþionale afiecãrui intermediar financiar);

γt reprezintã efectele fixe periodice (factorii specificifiecãrei sub-perioade din intervalul de analizã care influ-enþeazã evoluþia de ansamblu a acestor valori tran-zacþionale);

ε sunt ºocurile specifice fiecãrei perioade ºi fiecãrei valoritranzacþionale estimate.

În vederea evaluãrii robusteþei metodologice a rezultatelordegajate, adoptãm o strategie de estimare a parametrilor em-pirici ai acestui model formal, bazatã pe recursul la mai multemetodologii de estimare:

Panel EGLS (Cross-section weights for Estimated Gene-ralized Least Squares) (fãrã ºi cu efecte fixe) ºi, respectiv,

Generalized Linear Model (metoda: Quadratic HillClimbing).

Rezultatele implementãrii acestei strategii de estimare suntraportate în Tabelul 4.

Analizând aceste rezultate, se remarcã faptul cã, în conformi-tate cu modelul estimat:

Ratele de bonitate, gradul de îndatorare ºi acoperirea ris-curilor operaþionale exercitã asupra dinamicii preþuriloracþiunilor celor cinci SIF-uri în perioada analizatã o influ-enþã pozitivã, semnificativ statisticã (pentru un prag desemnificaþie de 1%) ºi practic insenzitivã la metoda deestimare;

În schimb, estimãrile influenþelor exercitate de cãtre ratelede structurã ale activelor ºi pasivelor ºi, respectiv, ratelede rentabilitate sunt mai puþin robuste din punct de ve-dere metodologic, cu variaþii semnificative ale pragului desemnificaþie ºi cu modificãri de semn ale coeficienþilor dela o metodologie de estimare la alta.

Se poate prezuma astfel cã o atare evoluþie divergentã estegeneratã de tendinþa generalã de declin a ratelor de rentabi-litate în ultima parte a perioadei de analizã, precum ºi deajustãrile semnificative survenite în procesul de structurare aactivelor ºi pasivelor bilanþiere.

Page 42: AF 1 2012.qxd

40

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Consideraþii finaleÎn concluzie, suntem de pãrere cã analiza structuralã com-parativã a situaþiilor financiare ale SIF-urilor relevã o serie deaspecte a cãror luare în considerare poate contribui la ame-liorarea managementului financiar-contabil al acestor inter-mediari financiari ºi, implicit, a performanþelor lor economico-financiare.

Astfel, remarcãm cã:

Între cele cinci societãþi de investiþii financiare existã dife-renþe semnificative înregistrate la nivelul grupelordescriptive în care pot fi structuraþi indicatorii consideraþiai situaþiilor financiare;

Niveluri relativ echilibrate ale indicatorilor sintetici estimaþipentru aceste grupe se evidenþiazã pentru perioada deanalizã în cazurile SIF 1 Banat-Criºana ºi SIF 5 Oltenia.Pentru celelalte societãþi de investiþii financiare se potpune în evidenþã diverse tipuri de dezechilibre în adec-varea activelor ºi pasivelor bilanþiere, a bonitãþii, graduluide îndatorare ºi politicilor de acoperire a riscurilor ope-raþionale;

Pentru toate cele cinci societãþi de investiþii financiareproductivitatea diverselor categorii de resurse financiareangajate, precum ºi cea a diverselor utilizãri pe care leîmbracã acestea înregistreazã modificãri structurale cuatingerea unor puncte de maxim între 2007-2008 ºi untrend ulterior descendent;

Între cele cinci societãþi de investiþii financiare existã dife-renþe semnificative în natura politicilor de efectuare aplasamentelor financiare pe termen scurt, plasamente cugrad pronunþat de volatilitate ºi cu impact semnificativasupra stabilitãþii financiare globale;

Metodologia PCA genereazã rezultate robuste prin pris-ma concluziilor sistematice ce pot fi desprinse din analizarezultatelor. Totuºi, este de remarcat faptul cã nivelurileestimate ale coeficienþilor de combinare nu presupun oevaluare aprioricã a importanþei relative a indicatorilorindividuali în evaluarea descriptorilor sintetici. Aceºti coe-ficienþi reflectã contribuþia indicatorilor individuali la for-marea varianþei observate de ansamblu, dar „stabilitateafinanciarã” a intermediarilor este un concept care excede„volatilitatea elementelor constituente” ale acestei (in)sta-

Page 43: AF 1 2012.qxd

41

Situaþiile financiare ale SIF-urilor

1/2012

bilitãþi. O limitare suplimentarã a metodologiei utilizaterezidã în faptul cã lista descriptorilor individuali este unaincompletã în cuantificarea situaþiei financiare de ansam-blu, fiind necesarã luarea în considerare a unui set extinsde elemente.

Dincolo însã de aceste limite metodologice ale PCA, sepoate aprecia cã aceastã metodologie permite surprindereaunora dintre factorii ºi mecanismele de transmitere asociateacestora cu influenþã semnificativã în configurarea arhitecturiifinanciare a celor cinci societãþi de servicii de investiþii finan-ciare.

Per ansamblu, considerãm cã rezultatele prezentate reflectãun impact neuniform exercitat de cãtre descriptorii sintetici aisituaþiilor financiare ale SIF-urilor asupra evoluþiilor în planulvalorilor lor de piaþã.

În acelaºi timp, acestea se constituie într-o evidenþã empiricãîn favoarea tezei conform cãreia chiar ºi în cazul unei pieþeemergente, cum este cea a României, informaþiile financiar-contabile asociate performanþelor emitenþilor exercitã un rol

semnificativ în deciziile investitorilor de structurare a porto-foliilor lor de active financiare.

Abad, C., Garcia-Borbolla, A., Laffarga, J., Larran, M. &Pinero, J.M. (1998), An Evaluation of the ValueRelevance of Consolidated Versus UnconsolidatedAccounting Information: Evidence from Quoted SpanishFirms, 21st Annual Congress of the European AccountingAssociation.

Abor, J., Adjasi, C.K.D., Bokpin, G.A., Osei, K.A. (2010), DoEmerging Financial Markets Matter in InvestmentOpportunity Set? A Dynamic Panel Analysis, Journal ofMoney, Investment and Banking, 14

Amir, E., Harris, T.S. & Venuti, E.K., (1993), A Comparison ofthe Value Relevance of U.S. versus non-U.S. GAAPAccounting measures using Forms 20-F reconciliations,Journal of Accounting Research 31.

Anghelache G. (2004) , Piaþa de capital. Caracteristici,evoluþii, tranzacþii, Editura Economicã, Bucureºti

Ball, R. & Brown, P. (1968), An Empirical Evaluation ofAccounting Income Numbers, Journal of AccountingResearch, 6(2): 159-178.

Beaver W.H. (1968), The Information Content of AnnualEarnings Announcements, Journal of Accounting

Research, 6 (Supplement): 67-92.

Corduneanu C. (2009, a), Pieþe de capital. Teorie ºi practicã,Editura Mirton, Timiºoara

Corduneanu C. (2009, b), Mecanisme ºi strategii de admin-istrare a riscurilor, Editura Mirton, Timiºoara

Devalle, A., Magarini, R. & Onali, E. (2009), Assessing thevalue relevance of accounting data after the introductionof IFRS in Europe, disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1520671 (accesat în datade 30 octombrie 2011)

Inoue, T. (1998), Empirical Study on Accounting-basedValuation in Japan “KAIKEI”, Accounting, Vol.CXXXXXIII,June.

Johnson, R.A., Wichern D.W. (1992), Applied MultivariateStatistical Analysis, Third Edition, Upper Saddle River,New Jersey: Prentice-Hall, Inc.

Ohlson, J.A. (1995), Earnings, book values, and dividends inequity valuation, Contemporary Accounting Research,11: 661-687.

Bibliografie

Acest articol a beneficiat de suport financiar în cadrulproiectului ,,Studii Post-Doctorale în Economie: program deformare continuã a cercetãtorilor de elitã - SPODE", contractde finanþare nr. POSDRU/89/1.5/S/61755, proiect finanþatdin Fondul Social European prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013".

This article was financially supported by the project "Post-Doctoral Studies in Economics: training program for eliteresearchers - SPODE", co-funded from the EuropeanSocial Fund through the Development of Human ResourcesOperational Programme 2007-2013, contract no. POS-DRU/89/1.5/S/61755.

Acknowledgements

Page 44: AF 1 2012.qxd

42

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducereRolul important pe care îl joacã auditoriifinanciari în societate este incontestabilºi pe deplin acceptat. Atitudinea ºi com-portamentul lor în procesul de furnizarea serviciilor de audit au un impactînsemnat asupra bunãstãrii economiceîn general. Toate categoriile de utiliza-tori ai informaþiei contabile, începândde la investitori ºi creditori ºi pânã laguvern ºi public în sens larg, se bazea-zã pe opinia auditorilor financiari înceea ce priveºte o contabilizare ºi ra-portare financiarã corectã, un manage-ment eficient ºi o consultanþã compe-tentã.

Utilizatorii finali ai rapoartelor de auditconstituie o categorie importantã în pro-cesul de elaborare ºi comunicare ainformaþiilor prezentate de auditori. De-a lungul timpului aceastã categorie asuferit diverse variaþii, reflectând atâtaspectele sociale, culturale ºi economi-ce specifice unei þãri, cât ºi modul deguvernare al acesteia. Dacã în secolulXX informaþia se adresa în principalproprietarilor ºi conducãtorilor întreprin-

Importanþa informaþiilor oferitede auditul financiar pentru directori, investitori ºi analiºtiifinanciari - studiu empiric

* Drd., Universitatea "Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]** Lect. univ. dr., Universitatea "Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

The Importance of Financial Audit InformationProvided to Managers, Investors and FinancialAnalysts - an Empirical Study The present article highlights the special importance that should be given to infor-mation provided by financial audit and the increasing interest of promoting themin our country as a consequence of numerous international financial scandalsand the worldwide crisis that we still live.

Through an original empirical study, unlike other research conducted in the samearea, authors aimed to identify possible links between the qualitiy of informationprovided by financial auditors, how decision-making is done by companies man-agement or investors, and especially the identification of expectations that thesecategories of users have towards audit report.

The results of the qualitative research conducted using the questionnaire tech-nique reveals a decrease in the importance of information provided by the auditreport for the main categories of users: financial managers, investors and finan-cial analysts with the economic crisis.

Key words: financial audit, audit report, quality, investors, financial analists

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: audit financiar, raport de audit, calitate, investitori, analiºti

Ovidiu CERNEA* & Cristina Alexandrina ªTEFÃNESCU**

Abstract

Page 45: AF 1 2012.qxd

43

Informaþiile oferite de auditul financiar

1/2012

derii, în prezent rândurile celor intere-saþi s-au lãrgit, alãturându-se parteneriisociali ºi de afaceri, precum salariaþii ºiorganizaþiile sindicale, clienþii, furnizorii,puterea publicã (administraþiile fiscale,guvernul, organizaþiile guvernamentaleetc.), analiºtii economico-financiari,consultanþii, publicul (organizaþiile deprotecþie ecologicã sau a consumato-rilor) etc. Aºadar, „utilizatorii informaþi-ilor oferite de raportul de audit folosescaceste informaþii financiare, cumulân-du-le cu informaþiile nefinanciare pecare le deþin, pentru luarea celor maibune decizii economice”1.

Obiectivele ºi metodologia

cercetãriiÎn ultima vreme am fost martorii unordezbateri ample la nivel mondial peaspecte de contabilitate ºi în special pevaloarea justã, pe teme de audit, multedintre acestea fiind axate pe problemede eticã, dar ºi pe scandaluri financiare,în care companii mari ºi organizaþiifaimoase au fost implicate.

Multe dintre aceste scandaluri ºi prob-leme au pornit de la acelaºi numitorcomun: lipsa unor elemente de eticãesenþiale în desfãºurarea activitãþii unorauditori sau insuficienta implicare aacestora în angajamentele asumate. Înaceste condiþii publicul larg încearcã sãidentifice acele surse de informaþii caresã îi asigure un grad de încredere câtmai ridicat.

Aceste aspecte ne-au încurajat sãabordãm în prezenta lucrare problema-tica eticii în activitatea de audit, însãdintr-o perspectivã ineditã. Obiectivulpropus este acela de a determinagradul de apreciere a informaþiilorfurnizate de raportul de audit de cãtreutilizatori, modul în care aceºtia iaudiverse decizii ºi aºteptãrile pe care leau de la realizatorii raportului de audit,respectiv de la auditorii financiari, prinprisma unei cercetãri cantitative - apli-cative, pe bazã de chestionar, în rândulunui numãr semnificativ de directori fi-nanciari, investitori ºi analiºti financiari.În acest scop am conceput un chestio-nar, structurat pe cinci grupe de infor-maþii.

În ceea ce priveºte metodologia cerce-tãrii, studiul empiric realizat, folosind cametodã de colectare a datelor ches-tionarul, a fost demarat în data de 26iunie 2011 prin trimiterea chestionarelorcãtre respondenþi prin intermediulemail-ului ºi s-a încheiat în 10 septem-brie 2011, datã la care a fost primitultimul chestionar.

Prelucrarea ºi interpretarea datelor ast-fel colectate a fost realizatã prin inter-mediul funcþiilor statistice ale pachetuluiMicrosoft Office Excel 2007.

Înainte de a detalia studiul empiric rea-lizat privind importanþa informaþieifurnizate de auditorii financiari diverºilorutilizatori, considerãm oportunã o intro-ducere în sfera de cercetare abordatã,printr-o prezentare de ansamblu aacesteia ºi o scurtã trecere în revistã aprincipalelor studii întreprinse în dome-niu.

Stadiul cunoaºterii

Secolul XXI a debutat cu o serie descandaluri financiare. Colapsul a nume-roase companii cu tradiþie la nivel inter-naþional: Enron (2001), MCI Worldcom(2002), Tyco, Vivendi, Pets.com (2000),One.tel (2001), Sunbeam (2001),Webvan (2001), Adelphia (2002) sauParmalat (2003), urmat de numãrulmare, fãrã precedent, de falimente înrândul unor instituþii financiare dinîntreaga lume (Bear Stearns, Citigroup,Lehman Brothers ºi Merrill Lynch dinStatele Unite ale Americii, HBOS ºiRBS din Marea Britanie, Dexia, Fortis,Hypo Real Estate and UBS din Europacontinentalã2) care au zguduit lumeafinanciarã au condus la instaurareacrizei începând cu anul 2007.

Drept urmare, în mediile de afaceri in-ternaþionale, la nivelul organismelor dereglementare ºi în presã s-au purtatnumeroase dezbateri pe tema respon-sabilitãþii profesiei contabile ºi a audito-rilor în generarea ºi propagarea acestorfenomene, dar mai ales în gãsirea unorsoluþii de evitare a repetãrii unor ase-menea situaþii.

Guvernanþa corporativã sau modul încare companiile sunt conduse, mana-geriate reprezintã din ce în ce mai desun subiect important pentru cercetãtoriºi manageri datoritã necesitãþii tot maiaccentuate de a asigura transparenþaprocesului decizional3.

Dupã falimentul Enron din 2001 stan-dardele internaþionale de audit au sufe-

1 Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã, Principles of Corporate Governance, 1999, p.372 Brunnermeier, Markus K., Deciphering the Liquidity and Credit Crunch 2007–2008, Journal of Economic Perspectives, Volume 23, Number 1-Winter

2009, pag. 77–1003 Wu, F, 2002, A decision-support system for quote-generation, Proceedings of the Fourteenth Conference on Innovative Applications of Artificial

Intelligence (IAAI-02), pag. 830–837.Palmrose, Z., & Scholz, S. (2004), The circumstances and legal consequences of non-GAAP reporting: Evidence from restatements, ContemporaryAccounting Research, 21, pag. 139–180.

Page 46: AF 1 2012.qxd

44

Cercetare

Audit Financiar, anul X

rit o serie de completãri ºi modificãripentru a conferi utilizatorilor o mai bunãinformare. Astfel s-a accentuat rolul ma-nagementului în oferirea în timp util deinformaþii corecte celor interesaþi4.

Printre mãsurile luate la nivel inter-naþional ca urmare a acestor falimenteîn vederea restabilirii încrederii publicu-lui în piaþa de capital, a intensificãriicontrolului activitãþii financiare la nivelcorporatist, dar ºi a întãririi sistemuluide control ºi audit la nivelul companiilorse numãrã ºi unele reglementãri inter-naþionale, dintre care amintim: actulSarbanes Oxley (din Statele Unite aleAmericii) ºi Planul de acþiune pentruguvernare corporatistã al ComunitãþiiEuropene (la nivelul þãrilor membre aleUniunii Europene) ºi rapoartele Higgins& Smith (din Marea Britanie).

Un alt factor determinant care influ-enþeazã calitatea informaþiei conþinutede raportul de audit îl reprezintã gradulde independenþã al auditorilor. În lipsaunor auditori independenþi existã risculde apariþie a unor erori în informaþiileconþinute de raportul de audit5. Pentru aevita astfel de situaþii, evaluarea gradu-lui de independenþã a auditorilor ar tre-bui sã aibã în vedere ºi modul de luarea deciziilor la nivel inferior (comparti-mente/birouri) întrucât acestea determi-nã modul de abordare a fiecãrui client6

(Wallman 1996, Francis, 2004).

În acelaºi timp, conform studiilor din li-teratura de specialitate, calitatea ser-viciilor de audit financiar este influenþa-

tã de mãrimea firmei de audit (Simu-nic&Stein 1987, Becker et al. 1998,Francis&Krishnan 1999), dar ºi de ma-nagementul firmei de audit (DeFond etal, 2000; Krishnan 2005).

Din acest punct de vedere considerãmcã un tarif mai mare pentru efectuareaunei lucrãri de audit financiar nuînseamnã neapãrat ºi o calitate supe-rioarã a raportului ºi nici reciproca.

Unul din sectoarele aflate în directã de-pendenþã de auditul financiar îl repre-zintã piaþa de capital, care îºi constru-ieºte o mare parte din decizia de inves-tire pe informaþiile conþinute de raportulde audit, iar o întârziere a acestor infor-maþii poate determina o amânare sauchiar o anulare a deciziei din parteadeþinãtorilor de capitaluri7 (Citron et al.2008, Phillips& Freeman, 2003). Pe dealtã parte, prezentarea la timp a acestorinformaþii contribuie la sporirea încre-derii posibililor investitori8 (OwusuAnsah &Leventis, 2006).

În ceea ce priveºte studiul de faþã, sco-pul declarat a fost acela de a cercetamãsura în care rezultatele audituluifinanciar, informaþiile oferite de rezulta-tul final al acestuia prin raportul de auditsunt înþelese ºi folosite de diversele ca-tegorii de utilizatori pentru fundamen-tarea deciziilor lor, mãsura în care be-neficiarii informaþiilor oferite de auditoriconsiderã aceste informaþii drept rele-vante. În acelaºi timp am încercat sãobservãm importanþa pe care diversele

profesiuni intervievate o acordã munciiprestate de cãtre auditori.

Raportul de audit reprezintã elementulfinal al muncii auditorului ºi în acelaºitimp instrumentul prin care auditoruladuce la cunoºtinþa beneficiarilor ser-viciilor sale concluziile la care a ajuns înurma analizei situaþiilor financiare alecompaniei auditate. Auditorul emite ast-fel o opinie independentã referitoare lasituaþiile financiare, destinatã a-i ajutaîn procesele decizionale pe utilizatoriiacesteia. Aºadar, valoarea adãugatãadusã de procesul de audit nu rezultãefectiv din procesul desfãºurat, ci dinopinia exprimatã de auditor, prin inter-mediul raportului de audit, privind con-formitatea situaþiilor financiare analizatecu un anumit cadru de raportare finan-ciarã.

Valoarea sau importanþa unui raport deaudit este una atipicã, neputând fi cuan-tificatã. Cu toate acestea, importanþaunui raport de audit este datã de gradulde încredere pe care utilizatorii infor-maþiilor furnizate de acesta îl au faþã deinformaþiile furnizate de companiileauditate.

Cu toate acestea, o serie de studii(AICPA 1978, CICA 1998, Lee 2008)9

au indicat un nivel scãzut de folosire ainformaþiilor furnizate de raportul deaudit, fenomen explicabil prin capaci-tatea redusã a publicului de a citi ºi dea înþelege raportul, în special în cazulacelor utilizatori care nu au cunoºtinþespecifice de audit.

4 Crowther & R. Jatana , 2005, Impact of Globalization on Ethics Code Usage, The International Dimension of Corporate Social Responsibility: 31-69. Hyderabad: ICFAI University Press

5 The Law Foundation of Ontario, 2007 Annual Report6 Wallman, S.M.H., The Future of Accounting and Financial Reporting. Part II: The Colorized Approach’, Accounting Horizons, Vol. 10(2), June,

pag.138-148Francis, J. R. (2004), What do we know about audit quality?, The British Accounting Review nr. 36, pag. 345-368

7 Citron, D. B., R. J. Taffler, and J.-Y. Uang, 2008, Delays in reporting price-sensitive information: The case of going concern, Journal of Accountingand Public Policy nr. 27, pag. 19-37.Phillips, R., Freeman, R. E., & Wicks, A. C. (2003), What stakeholder theory is not, Business Ethics Quarterly 13(4), pag. 479–502

8 Owusu-Ansah, S. and S. Leventis, Timeliness of corporate annual financial reporting in Greece, European Accounting Review nr. 15 (2006), pag.273–287

9 Lee, R., D., Johnson, R., W., ºi Joyce, P.,D., (2009), Bugetarea sistemelor publice, Editura Jones& Bartlett Learning, Sudbury, Massachusetts, USA

Page 47: AF 1 2012.qxd

45

Informaþiile oferite de auditul financiar

1/2012

Deºi aportul de credibilitate adus deraportul de audit este unul evident, pen-tru ca rolul sãu sã fie pe deplin realizatel trebuie sã fie de asemenea inteligibil,relevant ºi comparabil10, dar în acelaºitimp sã fie clar ºi transparent pentru aputea fi adresat unui public cât mai larg.

Pe de altã parte, s-a demonstrat cã unmandat mai scurt al auditorilor esteadesea asociat cu o calitate inferioarã aserviciilor de audit, deoarece auditorulnu este familiarizat cu sistemul de con-tabilitate ºi caracteristicile firmei clientu-lui (PricewaterhouseCoopers, 2002).Argumente similare sunt, de aseme-nea, evidente în discuþiile din literaturade specialitate privind eºecurile deaudit, care sugereazã cã acestea aparaproape de trei ori mai des atunci cândo firmã de audit efectueazã un auditprima sau a doua oarã unui client dat(AICPA, 1992).

Constatãrile unui studiu recent11 vin sãsusþinã afirmaþia existenþei unei legãturiindirecte între durata unui mandat deaudit ºi competenþa profesionalã pecare auditorul ºi-o pune în valoare îndecursul angajamentului.

Conceptul de calitate ºi utilitatea infor-maþiilor furnizate de raportul de audit aufãcut, aºadar, obiectul a numeroase ºivariate teme de cercetare, axate în-deosebi pe identificarea acelor ele-mente cu adevãrat importante pentruutilizatori în vederea luãrii unor deciziieconomice. Cunoaºterea ºi înþelegereastandardelor de audit, a factorilor careinfluenþeazã calitatea raportului deaudit ºi a limitelor informaþiilor furnizatede aceste rapoarte constituie un funda-ment pentru toþi cei care intenþioneazãsã foloseascã aceste informaþii înluarea unor decizii de calitate.

Studiu empiricprivind relevanþa

informaþiilor oferitede raportul de audit

financiar înadoptarea deciziilor

economice Spre deosebire de studiile efectuatepânã în prezent pe aceastã temã, careau fost succint trecute în revistã maisus, prezenta lucrare îºi propune sã sediferenþieze printr-un plus de originali-tate în ceea ce priveºte scopul urmãritºi anume acela de a identifica impor-tanþa acordatã de utilizatorii finali activi-tãþii de audit ºi informaþiilor furnizate deraportul de audit în luarea deciziiloreconomice.

Principalele argumente care ne-au de-terminat sã alegem aceastã tematicãde cercetare ºi sã încercãm sã realizãmo prezentare a percepþiilor existente lanivelul publicului larg sunt:

- Odatã cu declanºarea crizei econo-mice actuale, o serie de voci, dindiverse medii economico-financiare,au pus din ce în ce mai des laîndoialã utilitatea informaþiilor oferitede auditori ºi, chiar mai mult, nece-sitatea profesiei auditorilor;

- Realizarea unei analize ºi sinteze arezultatelor obþinute de diverºi cer-cetãtori pe aceeaºi tematicã, în con-text internaþional relevã necesitatearealizãrii unei astfel de cercetãri ºiîn plan naþional pentru a realiza ul-terior o analizã comparativã cu da-tele obþinute la nivel internaþional;

- Necesitatea analizei gradului de în-þelegere a informaþiilor furnizate deauditori, cu scopul de a armoniza in-formaþiile oferite de aceºtia cu nece-sitãþile utilizatorilor atât sub aspectulinformaþiei conþinute, dar ºi a modu-lui de prezentare a acesteia.

Investitorii ºi analiºtii financiari re-prezintã una dintre categoriile socialecele mai interesate de informaþiile ofe-rite prin intermediul raportului de audit,în special pentru fundamentarea decizi-ilor viitoare de investire, în contextulcreºterii ºi propagãrii efectelor crizeieconomice ºi implicit reducerea plasa-mentelor cu grad redus de risc. De ase-menea, acest grup de respondenþi esteunul dintre cele mai interesate în re-venirea încrederii în mediul economic îngeneral ºi în informaþiile conþinute deraportul de audit, în particular.

Din aceastã categorie am selectat unnumãr de 142 investitori ºi analiºti fi-nanciari membri ai Asociaþiei adminis-tratorilor de fonduri, intermediari labursã (societãþi de investiþii), membri aiasociaþiei analiºtilor financiari bancari.

Directorii financiari – datoritã roluluipe care aceºtia îl au în organizarea ºidesfãºurarea procesului de întocmire asituaþiilor financiare, precum ºi în supra-vegherea calitãþii ºi permanenþei ele-mentelor de control intern, am conside-rat importantã includerea acestora încadrul studiului. Directorii financiarispre care ne-am îndreptat atenþia suntcei ai principalelor societãþi listate laBursa de Valori Bucureºti. Dintre aceº-tia am ales un numãr de 84 directorifinanciari, care au fost abordaþi prinintermediul e-mail-ului.

Literatura de specialitate menþioneazãfaptul cã rezultatele unei cercetãri pe

10 Fernández Peña, E. (1993), Hacia la auditoria contemporánea (Towards contemporary auditing), Revista „Técnica del Instituto de Auditores-Censores Jurados de Cuentas de España”, 3rd period, (3), pag. 61-69.

11 James N. Myers University of Illinois at Urbana-Champaign Mandatory Auditor Rotation: Evidence from Restatements

Page 48: AF 1 2012.qxd

46

Cercetare

Audit Financiar, anul X

bazã de chestionar pot fi considerate cafiind relevante în mãsura în care rata derãspuns este de minim 5%. Deºi rata derãspuns obþinutã este una superioarã,nu putem considera cã aceste rezultatepot fi extrapolate în mod automat la ni-velul tuturor membrilor din categoriilealese spre eºantionare, respectiv la ni-velul tuturor analiºtilor, directorilor fi-nanciari, investitorilor etc. din România.

Cu toate acestea considerãm cã studiulpoate fi un punct de plecare pentru cer-cetãri mai ample, în vederea identificãriituturor aspectelor care sã determine omodificare a percepþiei utilizatorilorasupra informaþiilor furnizate prin inter-mediul raportului de audit.

Chestionarele folosite au fost adminis-trate fiecãrui eºantion în parte, iar struc-tura lor a cuprins urmãtoarele capitole:

Informaþii generale – în cadrulacestei pãrþi am urmãrit sã aflãm oserie de informaþii legate de organi-zaþia în care activeazã responden-tul, funcþia ocupatã ºi experienþa înproducerea, respectiv utilizarea in-formaþiilor din cadrul raportului deaudit. Experienþa profesionalã esteunul din factorii care pot avea o in-fluenþã mare asupra rezultatelor ob-þinute în urma unui asemenea de-mers;

Percepþia asupra conceptului deaudit financiar – în aceastã secþi-une am încercat sã identificãm prin-cipalele opinii referitoare la cele maiimportante aspecte pe care le impli-cã utilizarea termenului de audit fi-nanciar;

Percepþia asupra raportului deaudit – la fel ca ºi în secþiunea pre-cedentã, am încercat sã surprindempercepþiile referitoare la utilitatearaportului de audit în cadrul proce-sului decizional, gradul de subiec-tivism al datelor exprimate de aces-

ta, precum ºi aspecte legate de gra-dul de înþelegere a informaþiilorconþinute de acesta;

Secþiunile 3-4 au încercat sã sur-prindã opiniile participanþilor referi-toare la sursele de informare folo-site în gestionarea relaþiilor comer-ciale cu diverse companii;

Secþiunea 5 reprezintã o întrebaredeschisã prin care am dorit sã aflãmsugestiile respondenþilor privind mo-dalitãþile prin care ar putea creºteutilitatea raportului de audit.

Înainte de a trece efectiv la prezentarearezultatelor obþinute în cadrul acestuieºantion, cu referire la conceptul deaudit financiar, respectiv raport de auditfinanciar, prin prezentarea matriceisemanticii, vom prezenta metodologiade lucru.

Respondenþii la chestionarul solicitat autrebuit sã îºi exprime opinia cu privire lasemnificaþia celor douã concepte, prinacordarea unui punctaj de la (5) la (1),unde: (5) - acord total, (4) - de acord,(3) - acord parþial; (2) - dezacord; (1) -dezacord total. Ulterior, în analiza rezul-tatelor am acordat fiecãrei opþiuni expri-mate, un coeficient de importanþã, învederea stabilirii rãspunsului final(Tabelul 1).

Alegerea acestei soluþii pentru ierar-hizarea opiniilor exprimate s-a fãcutpornind de la considerentul cã permiteo ierarhizare a opþiunilor exprimate derespondenþi, iar „pasul” folosit - de 0,05- în alegerea coeficienþilor de impor-tanþã asigurã realizarea unei dispersiisuficiente pentru ca fiecare semnificaþiea conceptelor enunþate sã fie corectsurprinsã. În acest fel vom putea pre-zenta un top al principalelor caracteris-tici atribuite în mod frecvent celor douãconcepte.

Din totalul de 142 de investitori ºi ana-liºti financiari abordaþi în vederea aces-

tui studiu, numãrul total de rãspunsuriprimite ºi validate a fost de 22, rezul-tând o ratã de rãspuns de 15%. Con-siderãm cã acest procent este suficientde mare pentru a putea considera cer-cetarea realizatã ca fiind relevantã.

Analizând datele din partea introductivãa chestionarului prezentat acestuieºantion, experienþa profesionalã acelor care au rãspuns studiului este unaconsistentã în utilizarea informaþiiloroferite de raportul de audit financiar.Astfel, 63,2% dintre aceºtia au o expe-rienþã de peste 4 ani, iar 38,8% au oexperienþã de pânã la 4 ani. Din totalulchestionarelor validate, 53% au fostcompletate de cãtre persoane aflate înpostura de investitor pe piaþa financia-rã, iar 47% au fost analiºti financiari.

În continuare, vom prezenta opþiunileexprimate de investitori ºi analiºti finan-ciari referitoare la conceptul de auditfinanciar, raport de audit financiar, res-pectiv importanþa surselor de informarefolosite în procesul decizional.

Prin acordarea punctajelor de impor-tanþã rãspunsurilor exprimate, am ob-þinut clasamentele pe care le-am sinte-tizat în Tabelul 2.

În cadrul secþiunii 5 a chestionarului,pentru acest eºantion, structura rãs-punsurilor este reflectatã în Figura 1.

Din analiza datelor colectate se des-prind câteva concluzii mai mult decâtrelevante:

- Doar 47% dintre cei care au rãs-puns la chestionar considerã cãraportul de audit furnizeazã infor-maþii care reflectã fidel performan-þele financiare ale companiei;

- Raportul de audit are o încãrcãturãridicatã de subiectivism;

- Peste 60% din respondenþi consi-derã cã informaþiile furnizate deraportul de audit nu sunt înþelese decãtre utilizatori;

Page 49: AF 1 2012.qxd

47

Informaþiile oferite de auditul financiar

1/2012

Page 50: AF 1 2012.qxd

48

Cercetare

Audit Financiar, anul X

- Referitor la nivelul etic al auditorilor,doar 50% din respondenþi considerãcã acesta este unul ridicat.

În ceea ce priveºte rãspunsurile direc-torilor financiari, precizãm cã aceºtia s-au dovedit a fi cel puþin la fel de inte-resaþi de tema abordatã, întrucât ratade rãspuns este de peste 14% din to-talul de 84 de persoane solicitate. Re-feritor la structura respondenþilor, 83%dintre aceºtia au o experienþã de peste4 ani, iar 17% au o experienþã de pânãla 4 ani. Acelaºi model de analizã a fostfolosit ºi în cazul directorilor financiari.

În ceea ce priveºte întrebarea centralãa acestei cercetãri, opþiunile exprimatela nivelul directorilor financiari suntreflectate în Figura 2.

Dacã la începutul cercetãrii eram încli-naþi sã credem cã directorii financiari aicompaniilor sunt printre cei care înþelegcel mai bine rolul auditului ºi menirearaportului de audit financiar, rezultateleobþinute ne oferã câteva surprize impor-tante:

- Deºi peste 70% dintre respondenþiconsiderã informaþiile conþinute deraportul de audit drept utile pentrumanagementul unitãþii, peste 60%susþin cã acestea au o dozã impor-tantã de subiectivism ºi, mai mult,cã sunt realizate îndeosebi datoritãreglementãrilor legale;

Page 51: AF 1 2012.qxd

49

Informaþiile oferite de auditul financiar

1/2012

- Peste 50% dintre respondenþi con-siderã cã informaþiile cuprinse în ra-portul de audit oferã o imagine co-rectã asupra companiei auditate, în-sã, cu toate aceste, ca sursã de in-formaþii raportul de audit este plasatpe locul al 3-lea dupã situaþiilefinanciare ºi alte surse de informare;

- Directorii financiari (peste 60% dinrespondenþi) sunt conºtienþi de fap-tul cã scopul raportului de audit fi-nanciar nu este bine înþeles de utili-zatorii informaþiilor furnizate deacesta.

În cele ce urmeazã vom prezenta prin-cipalele concluzii desprinse în urma re-alizãrii acestui studiu:

- Nu existã diferenþe majore de per-cepþie între grupurile profesionaleabordate (analiºti financiari ºi inves-titori, respectiv directori financiari)asupra conceptului de audit finan-ciar;

- Ambele grupuri de respondenþi con-siderã cã rapoartele de audit au ca-racter prea standardizat, neputând fiînþelese cu uºurinþã de cãtre utiliza-tori.

- Toate eºantioanele din grupurileanalizate au subliniat necesitateadesfãºurãrii unor acþiuni permanen-te de creºtere a calitãþii muncii de-puse de cãtre auditori, dar ºi a nive-lului etic al acestora, în vederea re-credibilizãrii profesiei de auditor ºiimplicit a creºterii încrederii publicu-lui larg în calitatea situaþiilor finan-ciare elaborate de companii, fapt cear putea reda o parte din încredereaîn economia mondialã ºi ar duce lao redresare a mediului economic.

Criza economicã pe care o traversãmare un tipar atipic, fiind cauzatã de osupraîndatorare a companiilor, având labazã o serie de scenarii extrem de opti-miste privind evoluþiile viitoare ale me-

diului economic. Aceste scenarii opti-miste, în combinaþie cu o serie de pro-duse financiare de investire (deriva-tive), a cãror reglementare ºi folosireconsiderãm cã a fost insuficient limitatã,dar care pot oferi câºtiguri substanþiale,a condus la apariþia crizei subprime ºiulterior la falimentul unor instituþii finan-ciare ºi bãnci de talie mondialã. Din pã-cate, acest tip de comportament extremde optimist s-a manifestat ºi la nivel destate, care, în efervescenþa creºteriloreconomice susþinute, au ridicat con-stant gradul de îndatorare publicã aþãrilor, fãrã ca aceste împrumuturi sãaibã întotdeauna o reflectare propor-þionalã în economia realã. În acest con-text, considerãm cã aceeaºi politicã ºiprincipii de cumpãtare ºi creºtere sãnã-toasã de la nivelul companiilor trebuiesã fie preluate ºi la nivel de stat, pentrua asigura o revenire a creºterii econo-mice pe baze solide.

În tot acest timp auditul financiar nu areuºit sã îºi adapteze mijloacele delucru pentru a identifica acele aspectedin cadrul situaþiilor financiare care,analizate atent, ar putea da indicii sauar putea ridica semne de întrebare cuprivire la capacitatea situaþiilor financia-re analizate de a reflecta o imagine câtmai fidelã a activitãþii economice desfã-ºurate.

ConcluziiRelevanþa informaþiilor oferite prin inter-mediul raportului de audit, respectivgradul de încredere a publicului larg încalitãþile profesionale ºi morale ale au-ditorilor, determinã implicit importanþape care publicul larg o conferã infor-maþiilor furnizate de auditorii financiari.Pe de altã parte, rolul auditului financiareste acela de a emite doar o opinie, cuprivire la calitatea situaþiilor financiareale companiilor, cu scopul de a informa

diverºi beneficiari ºi utilizatori, caredepind de modul de judecatã al audito-rilor. Etica acestora are însã un roldeosebit în cãutarea adevãrului, deoa-rece ei sunt cei care observã realitateaeconomicã, o interpreteazã, o formali-zeazã ºi, în cele din urmã, construiescsituaþiile financiare care ar trebui sãreflecte în mod fidel realitatea. În con-diþiile în care tentaþiile ºi presiunile lacare sunt supuºi auditorii sunt în conti-nuã creºtere, numai profesionalismul ºiconºtiinþa celor implicaþi în activitateafinanciar-contabilã pot garanta cãutareaadevãrului, prin formalizarea unei reali-tãþi economice concrete. Prin compor-tament deontologic, profesionistul con-tabil trebuie sã-ºi impunã o manierã delucru compatibilã cu buna reputaþie aprofesiunii, evitând orice activitate carepoate aduce atingere acestei reputaþii,sporind în acelaºi timp încrederea ºi apublicului ºi a autoritãþilor în calitateamuncii prestate de acesta.

Studiul realizat în prezenta lucrarereflectã faptul cã provocarea majorã lacare trebuie sã rãspundã profesia con-tabilã, ºi în special profesia de auditor,este de a stabili ºi perfecþiona regle-mentãrile contabile ºi standardele deaudit astfel încât pe termen mediu sã serestabileascã echilibrul încrederii înopinia exprimatã de auditori în urmaefectuãrii unui audit. Acest dezideratimplicã însã un efort conjugat al tuturorinstituþiilor implicate, indiferent de pozi-þia geograficã în care îºi desfãºoarãactivitatea, pentru cã actuala crizã, prindimensiunile ei, necesitã o soluþie glo-balã cu aplicare specificã fiecãrei zonesau þãri.

Considerãm cã, în lipsa unor eforturiconjugate ale tuturor factorilor implicaþi,apar riscurile deteriorãrii iremediabile aîncrederii în economie ºi în factorii carear trebuie sã asigure buna funcþionare aacesteia – auditori, organizaþii profesio-nale, sisteme bancare ºi, nu în ultimulrând, guverne.

Page 52: AF 1 2012.qxd

50

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Dintre posibilele soluþii pentru pro-blemele pe care le-am identificat în cursul acestei cercetãri amintim:

- Identificarea unui set de factori can-titativi care, aplicaþi asupra infor-maþiilor oferite de raportul de audit,sã surprindã principalele influenþece se manifestã asupra informaþieicuprinse în raportul de audit ºi legã-turile dintre acestea;

- Aplicarea acestor factori asuprarapoartelor de audit ale principalelorcompanii listate la bursã ºi analiza-rea rezultatelor obþinute;

- Desfãºurarea unor cercetãri simi-lare acesteia sub conducerea sausub sigla unor asociaþii profesionale(CECCAR, CAFR, ACCA, CFA) învederea obþinerii unor rãspunsuri cuun grad de relevanþã ºi pertinenþãmult mai ridicate;

- Conectarea rezultatelor obþinuteprin studiile menþionate mai sus curezultatele similare obþinute în urmacercetãrilor desfãºurate pe plan in-ternaþional, în vederea identificãriide noi soluþii pentru creºterea gra-dului de apreciere a rezultatelormuncii depuse de auditorii finan-ciari.

În literatura de specialitate, dar ºi în me-diul economic existã o opinie genera-lizatã conform cãreia cel mai importantlucru care poate fi pierdut în cadrul ac-tivitãþii economice este încrederea, în-crederea în partenerii de afaceri, încre-derea în auditori, în forurile legislative,în mediul economic în ansamblul sãu.

Cu toate acestea este imperios necesarca organizaþiile profesionale ale audito-rilor, conducerile companiilor, cercetã-torii în domeniul economic, sã militezepermanent pentru refacerea percepþieiasupra muncii auditorilor ºi implicitasupra activitãþii desfãºurate de eiînºiºi.

1. Arens, A.A. and Loebbecke, J.K. (2007), Audit – an integrated approach,Editura ARC,Chiºinãu

2. Ashbaugh, H., LaFond, R. and Mayhew, B. W. (2003), Do nonaudit servicescompromise auditor independence? Further evidence, The Accounting Reviewno. 78 (3), pp. 611–639

3. Beeler, J. and Evans, A. (2009), How fair is fair value, Proceedings of AmericanSociety of Business and Behavioural Science, no. 27, pp. 101-114

4. Boþa –Avram Florin (2009), Imaginea fidelã în contabilitate, Editura Risoprint,Cluj Napoca

5. Citron, D. B., R. J. Taffler, and J.-Y. Uang (2008), Delays in reporting price-sen-sitive information: The case of going concern, Journal of Accounting and PublicPolicy 27, pp.19-37.

6. Chung, H. and Kallapur, S. (2003), Client importance, nonaudit services, andabnormal accruals, The Accounting Review no. 78 (4), pp. 931–955

7. Crowther and R. Jatana (2005), Impact of Globalization on Ethics Code Usage,the International Dimension of Corporate Social Responsibility: 31-69.Hyderabad: ICFAI University Press

8. Deakin S. and Konzelman, S. J. (2004), Learning from Enron, CorporateGovernance: An International Review (UK), no 12(2), pp. 134 – 143

9. Francis, J. R. (2004), What do we know about audit quality?, The BritishAccounting Review nr. 36, pp. 345-368

10. Larcker, D. F., and Richardson, S. A. (2004), Fees paid to audit firms, accrualchoices, and corporate governance, Journal of Accounting Research no. 42 (3),pp. 625–658

11. Lee, R., D., Johnson, R., W., and Joyce, P.,D. (2009), Bugetarea sistemelorpublice, Editura Jones& Bartlett Learning, Sudbury, Massachusetts, USA

12. Markus K. Brunnermeier (2009), Deciphering the Liquidity and Credit Crunch2007–2008, Journal of Economic Perspectives, Volume 23(1), pp 77–100

13. Myers, J. N., Myers, L. A. and Omer, T. C. (2003), Exploring the term of the audi-tor-client relationship and the quality of earnings: A case for mandatory auditorrotation?, The Accounting Review no. 78 (3), pp. 779–799

14. Owusu-Ansah, S. and S. Leventis (2006), Timeliness of corporate annual finan-cial reporting in Greece, European Accounting Review 15, pp. 273–287

15. Palmrose, Z. and Scholz, S. (2004). The circumstances and legal conse-quences of non-GAAP reporting: Evidence from restatements. ContemporaryAccounting Research, 21, pp. 139–180.

16. Pereº Ion, Control financiar, Editura MirtonTimisoara, 200817. Tiron Tudor, Adriana (2007), Evaluarea controlului financiar intern, Editura

Accent 18. Wallman, S.M.H. (2008), The Future of Accounting and Financial Reporting Part

II: The Colorized Approach, Accounting Horizons, Vol. 10(2), June, pp.138-14819. American Institute of Certified Public Accountants (AICPA) (1992), Statement of

Position Regarding Mandatory Rotation of Audit Firms of Publicly HeldCompanies, New York, NY: AICPA

20. OECD - Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (1999),Principles of Corporate Governance

Referinþe bibliografice

Page 53: AF 1 2012.qxd

511/2012

IntroducereÎn acest articol vom analiza aspecte ceþin de realizarea unei estimãri ºi de mo-dul în care aceasta devine o parteinevitabilã a procesului de întocmire a

situaþiilor financiare. Conducerea estenevoitã sã realizeze estimãri pentru omare parte a activelor ºi pentru uneledintre datorii pentru a prezenta o valoa-re credibilã a acestora. Aceste estimãriinclud unele aspecte de rutinã, cum ar fidurata de viaþã preconizatã a imobi-

lizãrilor corporale, estimarea provizioa-nelor adecvate pentru creanþe, precumºi unele aspecte mai dificile, cum ar fievaluarea datoriilor asociate pensiilorpentru o filialã nou dobânditã. Estimã-rile au o caracteristicã comunã – elereprezintã o încercare de a privi în viitorºi, în consecinþã, sunt supuse unui gradde incertitudine ºi, astfel, unui risc ine-rent de denaturare.

ISA 700 prevede ca un auditor profe-sionist sã-ºi exprime o opinie în terme-nii unei asigurãri rezonabile. Aceasta neimpune sã prezentãm o opinie conformcãreia considerãm cã un set de situaþiifinanciare prezintã o imagine corectã ºifidelã (sau sunt fidel prezentate). Na-tura categoricã a acestei opinii necesitão cantitate substanþialã de probe solidepentru a o susþine. Este mult prea uºorsã se abordeze auditarea estimãrilorîntr-o manierã care sã conducã la con-cluzia cã estimãrile conducerii sunt„rezonabile” sau chiar „plauzibile”. Nici-una din aceste concluzii nu reflectã for-mularea utilizatã în raportul nostru cu-rent de audit ºi, prin urmare, sunt insu-ficiente pentru a respecta dispoziþiileISA 700 ºi ISA 540, Auditarea estimã-rilor contabile, inclusiv a estimãrilorcontabile la valoarea justã, ºi a prezen-tãrilor aferente. Este imposibilã obþine-rea certitudinilor cu privire la viitor, dareste posibilã obþinerea de probe în spri-jinul unei concluzii rezonabile privindrezultate viitoare probabile.

În ce mod pot figreºite estimãrile?

Este imposibil, din punct de vedere lo-gic, sã susþinem cã este certã corecti-tudinea unei estimãri despre viitor.Totuºi, este mult mai uºor sã identificãmsituaþiile în care este posibil ca o esti-

De la teorie la practicã

Aspecte privind auditareaestimãrilor dinsituaþiile financiare

Graham FAIRCLOUGH*

* Director tehnic al ExP Group, e-mail: [email protected]

Considerations on Audit of Estimates in Financial Statements

Audit of estimates is subject to a high degree of uncertainty. The degree of auditrisk is somewhat reduced by GAAP systems accepting that more than one esti-mate of the same uncertainty may give a true and fair view. This is why GAAP sys-tems often require substantial disclosure of the circumstances giving rise to theuncertainty; so that readers can make up their own mind.

Audit of estimates is likely to be a common feature in practice. Auditor's judgmentis often difficult to challenge. Failure to follow the prescribed steps that lead to theuse of auditor's judgment however is much easier to attack in any negligenceaction. The professional auditors in practice will do well to be familiar with theenhanced requirements of ISA 540.

Key words: audit of estimates, fair value, impairment of assets, provision, contin-gent liabilities, contingent assets

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie:auditul estimãrilor, valoare justã, deprecierea activelor, provizion,datorii contingente, active contingente

Abstract

Page 54: AF 1 2012.qxd

52

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul X

mare sã fie greºitã. Prin urmare, proba-bil este cel mai uºor sã începem prinidentificarea câtorva situaþii frecvente încare este posibil ca o estimare sã fiesemnificativ denaturatã. Aceastã listãnu este exhaustivã, dar include câtevadintre cele mai mari erori posibile, iarauditorii trebuie sã se asigure cã suntfamiliarizaþi cu acestea înainte de aemite un raport de audit.

Înþelegerea eronatã a sistemuluiGAAP declarat. În raportul de audit de-finim noþiunea de „corect ºi fidel” saucea de „prezentare fidelã” raportându-ne la conformitatea totalã cu un sistemGAAP (principii contabile general accep-tate) declarat. Prin urmare, este esen-þialã cunoaºterea detaliatã a sistemuluiGAAP utilizat pentru a defini corecti-tudinea ºi fidelitatea înainte de a fi posi-bilã exprimarea unei opinii de audit fun-damentate pe respectivul sistem. Dinacest motiv este de aºteptat sã fie nece-sar un nivel înalt de cunoºtinþe contabileºi în activitatea auditorului profesionist.

Din pãcate, nu existã o metodã unicãpentru a determina ce constituie o esti-mare corectã ºi fidelã. De exemplu, seconsiderã cã valoarea stocurilor estefidel estimatã dacã este stabilitã la va-loarea cea mai micã dintre cost ºi va-loarea netã realizabilã. Datoriile contin-gente sunt fidel estimate dacã suntprezentate la o valoare nulã, cu ex-cepþia situaþiei în care sunt evaluate caparte a consolidãrii iniþiale a unei filialenoi de cãtre un dobânditor (vedeþi maijos). Definiþia valorii juste din glosarulIASB este: Suma la care poate fi tran-zacþionat un activ sau stinsã o datorie,între pãrþi interesate ºi în cunoºtinþã decauzã, în cadrul unei tranzacþii desfã-ºurate în condiþii obiective. În practicã,aceastã definiþie este oarecum adap-tatã în funcþie de activul sau datoria încauzã ºi, prin urmare, este necesar sãse cunoascã regulile specifice pentrufiecare activ semnificativ sau datoriesemnificativã.

Influenþa conducerii. Influenþa nu este

neapãrat deliberatã, dar este aproapecert cã existã în cele mai multe estimãri.Influenþa poate fi exageratã într-o situ-aþie care presupune o preluare, cândeste posibil ca membrii conducerii sãdoreascã sã convingã vânzãtorii uneicompanii cã activele nete au o valoarejustã mai micã decât în realitate, pentrua obþine un preþ mai redus pentru com-pania dobânditã. Optimismul inerent ºinatura umanã pot împiedica membriiconducerii sã accepte cã din creanþe seva recupera mai puþin decât doreºteconducerea. Obiºnuinþa de a realizaestimãri într-un anumit fel se poate con-cretiza în influenþe de lungã duratã.

Informaþii deficitare, controale defici-tare. Dacã sistemele informaþionalesunt deficitare, chiar ºi o conducereneutrã va realiza estimãri care nu suntfiabile. De exemplu, dacã un furnizor decredite are un sistem deficitar de colec-tare a datelor privind rambursãrile întâr-ziate este posibil ca estimãrile depre-cierii activelor financiare sã nu fie fiabile.

Valori juste – achiziþia unor

filiale noiCând o societate-mamã achiziþioneazão filialã nouã, ea va plãti valoarea justãa companiei dobândite ca întreg.Aceasta se întâmplã pentru cã proprie-tarii anteriori tind sã nu fie de acord sãîºi vândã compania pentru o valoaremai micã decât valoarea justã. Pentru astabili o estimare fidelã a valorii iniþialea fondului comercial, IFRS 3 Combinãride întreprinderi impune ca activele neteindividuale ale companiei dobândite sãfie evaluate la valoarea justã la dataachiziþiei. Valoarea justã se referã încontinuare la valoarea la care ar fi tran-zacþionat un activ, între pãrþi interesateºi în cunoºtinþã de cauzã, în cadrul uneitranzacþii desfãºurate în condiþii obiec-tive. Adesea, dobânditorul verificã, în

cadrul unei investigaþii prealabile, dedinaintea achiziþiei, evaluarea realizatãpentru valoarea activelor, datoriilor ºidatoriilor contingente semnificative alecompaniei vizate. În aceste circumstan-þe, valorile alocate activelor ºi datoriilorindividuale în cadrul verificãrii preala-bile reprezintã valori adecvate pentru afi utilizate pentru recunoaºterea iniþialãa fiecãrui activ ºi a fiecãrei datorii.Aceasta înseamnã cã valoarea justãdevine adesea valoare justã din pers-pectiva dobânditorului. Totuºi, adesea,aceasta nu este cea mai adecvatã bazãde evaluare deoarece valoarea stabilitãde cãtre dobânditor poate include, într-o anumitã mãsurã, reflectarea intenþiilordobânditorului. De exemplu, se întâm-plã frecvent ca un nou dobânditor sãdoreascã sã restructureze o companiedobânditã, la puþin timp dupã achiziþie.Aceastã situaþie poate include intenþiade a plãti despãgubiri pentru orice litigiiîn curs la data achiziþiei pentru a lãsaconducerii timp pentru integrarea filialeiîn noul sãu grup. Aceasta ar putea ducela recunoaºterea incorectã a provizi-oanelor, care sunt mai mari decât va-loarea realã a obligaþiei.

IAS 37 Provizioane, datorii contingenteºi active contingente interzice, în modnormal, recunoaºterea datoriilor contin-gente. Aceastã regulã este ignoratã laachiziþia unei noi filiale, deoarece exis-tenþa datoriilor contingente (de exem-plu, procese individuale împotriva com-paniei) va reduce valoarea pe caredobânditorul este dispus sã o plãteascãpentru controlul companiei. Pentru a a-sigura o valoare justã a fondului comer-cial iniþial, datoriile contingente trebuiesã fie evaluate în cadrul situaþiei poziþieifinanciare; cea mai adecvatã evaluareeste, probabil, valoarea pe care dobân-ditorul ar fi dispus sã o plãteascã unuiterþ independent pentru ca acesta sã îºiasume riscul în numele dobânditorului.

IFRS 3 prevede, de asemenea, recu-noaºterea oricãror contraprestaþii con-tingente de platã cãtre vânzãtorii noii

Page 55: AF 1 2012.qxd

531/2012

filiale. Acestea sunt frecvente în angaja-mentele cu „indexare în funcþie de be-neficiile viitoare”, conform cãrora valoa-rea pe care vânzãtorul o plãteºte în finaleste ajustatã în funcþie de profitul pecare compania îl obþine dupã momentulachiziþiei. Determinarea unei valorijuste a acestei contraprestaþii contin-gente este supusã unei incertitudini ridi-cate de estimare.

Ce trebuie sã facãauditorul

profesionist?ISA 540 prevede cã obiectivul auditoru-lui profesionist este sã obþinã probesuficiente ºi adecvate cu privire la faptulcã:

Estimãrile contabile sunt rezonabile,ºi

Prezentãrile de informaþii aferentedin situaþiile financiare sunt adec-vate.

Un prim pas deosebit de important înplanificarea de cãtre auditor a activitãþiinecesare cu privire la estimãri esteînþelegerea activitãþii clientului ºi identi-ficarea zonelor în care existã cea maimare probabilitate de apariþie a eroriloraccidentale sau deliberate în stabilireaestimãrilor.

Aceastã apreciere va include o evalu-are formalã ºi documentatã:

A modului în care clientul identificãelementele care fac obiectul esti-mãrilor ºi cât de satisfãcãtoare paraceste proceduri.

A modului în care clientul identificãºi evalueazã incertitudinea estimã-rilor. Incertitudinea estimãrilor este„Susceptibilitatea unei estimãri con-tabile ºi a prezentãrilor aferente dea include o lipsã inerentã de pre-cizie în evaluarea sa”. Cu cât estemai mare incertitudinea estimãrii cuatât mai mult clientul trebuie sã

cerceteze efectul diferitelor modeleºi ipoteze pentru a realiza o esti-mare adecvatã. De exemplu, dacãse considerã cã acele creanþe petermen lung fac obiectul unei incer-titudini crescute a estimãrii, clientulva trebui sã testeze sensibilitateaestimãrilor la modificãrile ratelor deactualizare sau la ratele de neplatãpreconizate. Dacã incertitudineaestimãrii este mai micã este nece-sar un efort mai redus al clientuluipentru a determina estimarea ºi, deasemenea, auditorul trebuie sã ob-þinã mai puþine probe coroborative.

A modului în care clientul a identifi-cat noile elemente care fac obiectulestimãrilor, precum ºi orice ele-mente existente care fac obiectulestimãrilor ºi în cazul cãrora ar pu-tea exista în prezent o metodã maicredibilã de determinare a estimãrii.

A sursei datelor utilizate de cãtreclient ºi pe care acesta ºi-a funda-mentat estimãrile, împreunã cugradul de relevanþã ºi fiabilitate asursei respective de date.

Din punct de vedere istoric, estimãrileau fost, de cele mai multe ori, auditateprin verificarea programelor clientului ºideterminarea fiabilitãþii lor. ISA 540prevede o abordare mai judiciarã.

Probe suficiente ºi adecvate

Cu cât este mai mare importanþa pro-babilã a unui element ºi cu cât este maimare incertitudinea estimãrii cu atât maimulte probe trebuie colectate pentru caacestea sã fie suficiente ºi adecvatepentru a fundamenta o concluzie. Esteposibil ca principalele probe sã fie:

Evaluarea de cãtre auditor ºi docu-mentarea de cãtre acesta a proprieisale evaluãri independente a incer-titudinii estimãrii pentru fiecare ele-

ment semnificativ, evaluat subiectiv,din situaþiile financiare.

Evaluarea gradului de adecvare alcontroalelor privind determinareaestimãrilor ºi a funcþionãrii controa-lelor conform specificaþiilor. Deexemplu, dacã un comitet de mana-gement al riscului este însãrcinat cuaprobarea tuturor estimãrilor semni-ficative, existã probe cã aprobareaa avut loc, cã membrii comitetuluiau fost corect informaþi ºi sunt com-petenþi?

Inspectarea politicilor contabile uti-lizate de cãtre conducere pentru aavea certitudinea cã ele sunt con-forme cu regulile corespunzãtoareale sistemului GAAP folosit.

Cercetarea rezultatelor incertitudi-nilor dupã finalul anului, dar înaintede emiterea opiniei de audit. Dacãincertitudinea a fost rezolvatã înain-te de emiterea opiniei de audit, seconsiderã cã incertitudinea a dispã-rut.

Compararea exactitãþii istorice a es-timãrilor conducerii în raport curezultatele reale. Cu cât este maimare diferenþa dintre estimãri ºirezultate, cu atât este mai mare ºiriscul de eroare, determinat fie deincertitudinea crescutã a estimãrii,fie de un control deficient din parteaconducerii în procesul de deter-minare a estimãrii.

Verificarea oricãror date de bazã uti-lizate de cãtre conducere (de exem-plu, ratele de neplatã pentru datoriiîn funcþie de vechimea datoriei) înraport cu probe externe.

Rãspunsul auditorului depinde declasificarea riscului identificat dreptun risc normal sau drept unul sem-nificativ. Un risc semnificativ esteunul pentru care auditorul considerãcã existã o incertitudine crescutã deestimare. Dimensiunea elementuluidin proiectul situaþiilor financiarepoate crea o imagine care sã inducã

Auditarea estimãrilor

Page 56: AF 1 2012.qxd

54

De la teorie la practicã

Audit Financiar, anul X

în eroare cu privire la posibila saimportanþã. Dacã se estimeazã cãun element are o valoare redusã,dar este supus unei incertitudinicrescute de estimare, atunci esteposibil ca respectiva valoare sã fiedeclaratã la un nivel semnificativmai mic în raport cu eventualul re-zultat al estimãrii. Prin urmare, ISA540 direcþioneazã activitatea audi-torului sã demareze mai degrabã dela incertitudine ºi nu de la impor-tanþa valorii din proiectul situaþiilorfinanciare. Cu cât este mai mareincertitudinea estimãrii, mai degra-bã decât valoarea din proiectul situ-aþiilor financiare, cu atât mai multeprobe trebuie sã obþinã auditorul.

Auditorul trebuie sã elaboreze pro-pria sa estimare punctualã sau pro-priul interval de estimãri dacã o esti-mare punctualã nu poate fi obþinutã.O estimare punctualã reprezintãevaluarea auditorului cu privire lacea mai probabilã valoare unicã. Uninterval de estimãri este un intervalîn care auditorul considerã cã o esti-mare este rezonabilã.

Pentru riscuri semnificative audito-rul trebuie sã evalueze dacã mem-brii conducerii au avut în vedereprocedee alternative de determi-nare a estimãrilor.

Riscurile semnificative pot apãreaca rezultat al legãturii puternice din-tre evaluare ºi intenþiile conducerii(de exemplu, utilizarea viitoare pre-conizatã pentru un activ poate afec-ta valoarea sa recuperabilã ºi, prinurmare, pierderea din depreciereconform IAS 36, Deprecierea acti-velor). ISA 540 cere auditorului sãdocumenteze aprecierea viabilitãþiiintenþiilor conducerii ori de câte oriaceste intenþii fac parte din estima-rea valorii juste a unui element careeste supus unor riscuri semnifica-tive.

Auditorul trebuie sã aprecieze dacãexistã semne de influenþã exercitatã

de cãtre conducere. Existenþa influ-enþei exercitate de cãtre conducerenu înseamnã neapãrat cã aceastanu este capabilã sã realizeze o esti-mare neutrã, ci cã ºansele ca o esti-mare sã nu fie neutrã sunt mai mari.

O modificare a metodei de estimarea conducerii trebuie sã fie tratatã cuscepticism. Modificarea metodolo-giei utilizate pentru realizarea uneiestimãri are, în mare, acelaºi efectasupra situaþiilor financiare ca ºi mo-dificarea unei politici contabile, astfelîncât auditorul trebuie sã soliciteprobe privind necesitatea modificãriimetodologiei estimãrii pentruobþinerea unor estimãri mai fiabile.

Analiza scepticã a ipotezelor utili-zate de cãtre conducere pentru con-secvenþã internã ºi pentru a asiguraconcordanþa cu datele observabilepe piaþã. De exemplu, dacã pentrufluxurile viitoare de venituri a fostluatã în considerare o inflaþie încreºtere, sã se asigure cã toate cos-turile viitoare au fost, de asemenea,estimate având în vedere inflaþiaprognozatã. Existã un risc inerentcrescut ca estimãrile costului sã sebazeze pe costurile prezente; prinurmare existã riscul supraestimãriivenitului net.

Intervalele de estimare sunt, în modnormal, adecvate dacã intervalelelor de valori (altele decât valorilepuþin probabile) sunt incluse în pra-gul de semnificaþie funcþional. Pra-gul de semnificaþie funcþional estevaloarea sub care erorile notate întestãrile de audit ale detaliilor nu

sunt înregistrate cumulat în dosa-rele de audit. Dacã intervalul de va-lori, altele decât cele puþin probabile,se înscrie în afara limitei pragului desemnificaþie funcþional, atunci aces-tea reprezintã riscuri semnificativede estimare ºi sunt necesare maimulte probe; în mod normal, acesteainclud o estimare punctualã.

Trebuie sã se aibã în vedere nece-sitatea obþinerii sfatului unui specia-list.

Obþinerea unor declaraþii scrise dinpartea conducerii pentru confirma-rea modului în care auditorul a înþe-les intenþiile conducerii. A se nota cãnumai declaraþiile conducerii nuoferã probe suficiente ºi adecvate.Scrisoarea de declaraþie trebuieconsideratã drept o componentãnecesarã, dar insuficientã, a pro-belor de audit.

ConcluziiRealizarea unei estimãri este o parteinevitabilã a procesului de întocmire asituaþiilor financiare. Conducerea estenevoitã sã realizeze estimãri pentru omare parte a activelor ºi pentru uneledintre datorii pentru a prezenta o va-loare credibilã a acestora.

Auditorii profesioniºti practicanþi trebuiesã fie familiarizaþi cu dispoziþiile sporiteale ISA 540 ºi din acest motiv este deaºteptat ca aceºtia sã deþinã un nivelînalt de cunoºtinþe contabile pentru aputea sã îºi desfãºoare activitatea cusucces.

http://www.iasb.org/nr/rdonlyres/a288c781-7d39-4988-ba71-9ab77a263ba0/0/ias36.pdf

http://www.iasb.org/NR/rdonlyres/81F90956-3009-4346-B727-11119816C992/0/ias37sum.pdf

http://www.ifrs.org/Home.htm

http://www.ifac.org/IAASB/

http://www.ifac.org/Members/DownLoads/ISA_540_Revised_and_Redrafted.pdf

Bibliografie:

Page 57: AF 1 2012.qxd

551/2012

Documentar

Auditul intern public este o activitate re-glementatã în principal prin lege, dar ºiprin norme profesionale elaborate de In-stitutul Auditorilor Interni – IIA, adoptateintegral de Camera Auditorilor Financiaridin România, deºi existã, în continuare, odezbatere netransparentã despre cineare dreptul sã preia standardele în ma-terie ºi sã le adopte, sã le implementeze,sã urmãreascã calitatea auditului ºi sãsupravegheze profesia, cine-i reprezintãpe auditorii interni, cine ºi cum rãspundeetc. Auditul public intern este, de aseme-nea, din anul 2002, reglementat prinLegea nr. 672, activitatea desfãºurându-se în afara cadrului profesiilor liberale, cutoate consecinþele de rigoare, mai ales înceea ce priveºte respectarea riguroasã aprevederilor standardelor profesionale ºia Codului etic, þinând cont de posibilaalterare a independenþei.

Ca ºi auditul intern desfãºurat în mediulprivat de afaceri, cel din domeniul public,central ºi local se exercitã pe baza nor-melor profesionale de audit intern elabo-rate de Institutul Auditorilor Interni, se or-ganizeazã ºi funcþioneazã potrivit cadruluilegislativ aprobat de Parlament la iniþiati-va Guvernului, prin Ministerul FinanþelorPublice.

Necesitatea modificãrii legislaþiei ar fi im-pus ºi abordarea unei alternative moder-ne, conformã cu principiile de organizare

ºi funcþionare specifice profesiilor liberale,cu accent deosebit pe crearea unui corpprofesional, având puteri delegate de au-toreglementare a profesiei cu privire lastandardele profesionale ºi codul etic alprofesiei.

Probabil cã este încã devreme sã vorbimîn aceºti termeni normali pentru o profe-sie liberalã, iar modificãrile propusevizeazã ºi aspecte de fond ºi de formã,fãrã a ataca însã esenþa profesiei, darcare aduc un spor de valoare adãugatã.

Ce s-a întâmplat de la apariþia legii ºipânã în prezent, care ar fi deficienþeleconsemnate în viaþa practicã, în realitateadiversã a instituþiilor publice din þarã?

Autoritãþile, respectiv Ministerul Finanþe-lor Publice, în cadrul Expunerii de motivela proiectul de lege au ajuns la concluziacã numai în circa 42% din entitãþile ad-ministraþiei publice locale este organizatauditul public intern, ca urmare a lipsei depersonal calificat, a înregistrãrii de costurimari pentru organizarea ºi funcþionareaacestui tip de activitate, dar ºi a unei pro-blematici foarte reduse, mai ales la nivelulautoritãþilor publice locale, nefiind nece-sarã existenþa unui compartiment de spe-cialitate, respectiv de audit public intern.

Tot Ministerul Finanþelor Publice, în calita-tea sa de reglementator ºi supraveghetoral auditului public intern, a constatat cãactivitatea a fost de multe ori superficialã,

neprofesionistã, nu s-au putut respectastandardele, mai ales cele referitoare lacalitatea auditului, din cauza absenþeiunui sistem de acces la profesie, depregãtire profesionalã continuã, fiind multviciatã „independenþa” auditorului intern.

În consecinþã, modificãrile adoptate deParlament prin Legea nr.191 din 3 noiem-brie 2011, la propunerea Guvernului, prinMinisterul Finanþelor Publice, se referã lacâteva direcþii cu o mare semnificaþie,precum:

a - cooperarea pentru asigurarea funcþieide audit public intern,

b - extinderea competenþelor MinisteruluiFinanþelor Publice în exercitarea audi-tului intern la entitãþile publice cen-trale, care gestioneazã un bugetanual de pânã la 5.000.000 lei,

c - constituirea comitetelor de audit internla nivelul principalelor instituþii publicecentrale,

d - atestarea auditorilor interni din sec-torul public,

e - definirea ºi clarificarea unor definiþiiutilizate în textul legii,

f - aspecte legate de perfecþionareacadrului organizatoric.

a - cooperarea pentru asigurareafuncþiei de audit public intern

Auditul public intern, pentru entitãþile demici dimensiuni din cadrul administraþieipublice locale ºi cu statutul de ordonatoride credite, se va putea organiza ºi exerci-ta în douã modalitãþi:- asigurarea în comun de cãtre mai

multe entitãþi a activitãþii de audit pu-blic intern, din care una va îndeplinirolul de organizator,

- realizarea activitãþii de audit publicintern pentru mai multe entitãþi decãtre compartimente care se constitu-ie la nivelul structurilor asociative aleautoritãþilor administraþiei publicelocale având statutul de utilitate pu-blicã.

Noutãþi legislative în auditul publicintern

Eugen NICOLÃESCU*

Lect. univ. dr., Universitatea Creºtinã Dimitrie Cantemir - Facultatea de Finanþe, Bãnci ºi Contabilitate, e-mail: [email protected]

Page 58: AF 1 2012.qxd

56 Audit Financiar, anul X

Documentar

Aceastã variantã se înfãptuieºte prin ho-tãrârile consiliilor locale componente aleunei asociaþii, în care se stipuleazã con-diþiile ºi termenii cooperãrii înscrise într-un acord de cooperare.

Acordul de cooperare va reglementa: ela-borarea planului de audit public intern,procesul de derulare a misiunilor, modali-tãþile de raportare ºi de urmãrire a imple-mentãrii recomandãrilor, de finanþare acheltuielilor etc.

În acest sens, în entitãþile organizatoare/structurile asociative se vor organizastructuri de audit la dimensiuni adecvateºi necesare efectuãrii a cel puþin 2-3 audi-turi, în fiecare an, potrivit standardelorprofesionale, pentru fiecare entitate cu-prinsã în acordurile de cooperare.

b - extinderea competenþelorMinisterului Finanþelor Publiceîn exercitarea auditului internla entitãþile publice centralecare gestioneazã un bugetanual de pânã la 5.000.000 lei

În cadrul administraþiei publice centralese întâlnesc entitãþi ale cãror conducãtoriau calitatea de ordonatori principali decredite ºi care nu ºi-au constituit compar-timente distincte de audit public intern.

Modificarea legii prevede ca la acesteentitãþi activitatea de audit public intern sãfie realizatã de Ministerul Finanþelor Pu-blice, prin UCAAPI - Unitatea Centralã deArmonizare pentru Auditul Public Intern,pe baza unor protocoale de colaborare.

c - constituirea comitetelor de au-dit intern la nivelul principa-lelor instituþii publice centrale

Modificarea are ca scop respectarea pre-vederilor din Standardul de audit internnr.1110 „Independenþa în cadrul organiza-þiei”, în sensul înfiinþãrii comitetelor deaudit intern la ordonatorii principali decredite de nivel central, care gestioneazãun buget de peste 2 miliarde lei într-unexerciþiu bugetar.

Principalele atribuþii ale comitetului deaudit intern în conformitate cu buna prac-ticã internaþionalã se referã la eficienti-

zarea muncii auditorilor interni, analiza ºiavizarea planurilor anuale ºi multianuale,a Raportului anual privind activitatea deaudit public intern, a Cartei auditului pu-blic intern ºi a acordurilor de cooperare înexercitarea funcþiei de audit public intern.

Legea modificatã aprobã principiile deorganizare ºi funcþionare a comitetelor deaudit intern.

d - atestarea auditorilor interni dinsectorul public

În vederea creºterii performanþei se intro-duce un proces de atestare a cunoºtinþe-lor profesionale ale celor care ocupãfuncþia de auditor public intern.

Sistemul de atestare urmãreºte atragereaîn profesie de personal competent, califi-cat, care sã beneficieze de stabilitate, sã-l motiveze pentru creºterea pregãtirii pro-fesionale, sã asigure un corp profesionalrecunoscut ºi performant. Procesul deatestare va dura pânã în anul 2016 cândse presupune cã în auditul public internvom întâlni numai auditori atestaþi ºi carecorespund unui nivel profesional ridicat,ca urmare a unei pregãtiri continue, res-pectiv efectuarea în fiecare an a minimum15 zile lucrãtoare de formare profesionalã,conform regulilor interne din entitate.

Pentru atingerea acestui obiectiv strate-gic legea pune accent pe lângã aspecteorganizatorice ºi pe evaluarea odatã lacinci ani a auditorilor interni atestaþi, astfelîncât sã se poatã menþine o pregãtire pro-fesionalã corespunzãtoare.

e - definirea ºi clarificarea unordefiniþii utilizate în textul legii

Ca urmare a dorinþei iniþiatorului de a per-fecþiona activitatea de audit public intern a

fost nevoie de definiri actualizate ºi declarificarea unor definiþii, precum: dome-niul reglementat, obiectivele audituluipublic intern, termenii de asigurare ºi con-siliere, sfera auditului public intern.

Referirile la definiþii, concepte, principii,termeni sporesc nivelul de înþelegere alauditorilor interni, dar ºi al beneficiarilormuncii acestora.

f - aspecte legate de perfecþio-narea cadrului organizatoric

Auditul public intern a devenit în decursulanilor o activitate mai apreciatã, mai con-sistentã, iar legãturile de cooperare cualte instituþii de control, cum ar fi Curteade Conturi, au cerut o serie de precizãri,dar ºi cu privire la modul de remunerare amembrilor comitetului de audit intern.

În acelaºi timp legea face referiri la activi-tãþile principale asupra cãrora se exercitãauditul public intern, dar ºi aspecte ºi pro-ceduri referitoare la planificare, criterii,notificãri etc.

Concluzia noutãþilor legislative introduseîn activitatea auditului public intern sepoate încadra în categoria paºilor mã-runþi, în corectarea unor probleme întâl-nite în practicã în ultimii ani, dar nu înadoptarea unei strategii coerente ºi aunor politici publice capabile sã soluþio-neze toate aspectele, cele mai importantereferitoare la necesitatea ºi efectuareaauditului public intern la un nivel calitativsuperior, la clarificarea aspectelor denaturã instituþionalã a activitãþii de auditpublic intern ºi practicarea acesteia deauditori interni obiectivi ºi buni profe-sioniºti, în condiþiile în care munca lor sereferã la fonduri publice.

Nicolãescu, Eugen, Audit Intern, Editura ProUniversitaria, 2010

Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, publicatã în MonitorulOficial nr. 953, Partea I, din 24.12.2002

Legea nr. 191 din 27 octombrie 2011 pentru modificarea ºi completarea Legiinr.672/2002 privind auditul public intern, publicatã în Monitorul Oficial nr. 780,Partea I, din 3.11.2011

Bibliografie:

Page 59: AF 1 2012.qxd
Page 60: AF 1 2012.qxd