af 8 2012.qxd

of 60 /60

Upload: nguyennguyet

Post on 01-Feb-2017

250 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: AF 8 2012.qxd
Page 2: AF 8 2012.qxd
Page 3: AF 8 2012.qxd
Page 4: AF 8 2012.qxd

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexatã în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Soseaua Fundeni nr. 50B, Bucuresti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaProf. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU, prorector, Universitatea „Petru Maior”, Târgu MureºProf. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel,

Marea BritanieProf. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie Prof. univ. dr. Allan HODGSON, The University of Queensland, AustraliaProf. univ. dr. Emil HOROMNEA, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaºiProf. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, BucureºtiProf. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", PiteºtiProf. univ. dr. Ana MORARIU, ASE, BucureºtiProf. univ. dr. Vasile RÃILEANU, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE BucureºtiProf. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUAProf. univ. dr. Ioan TALPOª, preºedintele Senatului, Universitatea de Vest din TimiºoaraProf. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, directorul Departamentului de contabilitate, audit, analizã ºi informaticã

de gestiune, ASE BucureºtiAcademician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra COMÃNESCU, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Page 5: AF 8 2012.qxd

38/2012

IntroducerePotrivit Standardelor Internaþionale deAudit (ISA) emise de Federaþia Interna-þionalã a Contabililor (IFAC), scopulprincipal al unei misiuni de audit îl re-prezintã sporirea gradului de încredereal utilizatorilor informaþiei financiar-con-tabile în acurateþea situaþiilor financiareraportate anual de cãtre firmele audita-te (IFAC, 2009). În baza mandatului pri-mit, auditorul financiar trebuie sã expri-me o opinie obiectivã, independentã ºicalificatã cu privire la faptul cã situaþiilefinanciare sunt prezentate sub toateaspectele semnificative în conformitatecu un cadru de raportare financiar con-tabil de referinþã (IFAC, 2009).

Pentru emiterea opiniei de audit, audi-torul financiar trebuie sã urmeze unamplu demers metodologic, reprezen-tat ca o succesiune logicã de eveni-

Cercetare

Folosirea metodei ANOVA pentruobþinerea probelor de audit cu privirela efectul domeniului de activitateasupra variaþiei indicatorilor poziþieiºi performanþei financiare

* Prof. univ. dr., Director al Centrului de Cercetãri Statistice, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"din Iaºi, e-mail: [email protected]

** Drd., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, e-mail: [email protected]*** Lect. univ. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, e-mail: [email protected]**** Drd., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, e-mail: [email protected]

The Use of ANOVA Method to Obtain AuditEvidence on the Effect of Variation of the IndustryPosition and Performance Financial Ratios The study aims to obtain audit evidence based on statistical evaluation of varia-tion of position and performance financial indicators depending on the activityfield. The ANOVA method has been used in the research with contrast analysisand multiple comparisons. The data analyzed were collected from reported finan-cial statements by companies in financial year 2010, for a sample of 141 firmslisted on the New York Stock Exchange. Study results reveal significant differ-ences between mean values of financial indicators proposed in the study, due toeffect of the activity field of the audited firm. Statistical information obtained maybe useful to the auditor in planning the mission and obtain audit evidence.

Key words: audit evidence, financial ratios, analisys of variance, contrasts, post-hoc tests

JEL Classification: C12, C58, M41, M42

Cuvinte cheie: probe de audit, rate financiare, analiza varianþei, contraste, testepost-hoc

Elisabeta JABA*, Ioan-Bogdan ROBU**, Christiana Brigitte BALAN*** & Mihaela-Alina ROBU****

Abstract

Page 6: AF 8 2012.qxd

4

Cercetare

Audit Financiar, anul X

mente dispuse în patru faze distincte.Ansamblul evenimentelor care definescetapele misiunii de audit au fost stan-dardizate ºi fac referire la: 1) planifica-rea ºi definirea unei metode de audita-re; 2) efectuarea testelor mecanismelorde control ºi a testelor substanþiale aleoperaþiunilor; 3) efectuarea proceduriloranalitice ºi a testelor detaliilor soldurilor;4) obþinerea raportului de audit (Arenset al., 2012).

Raportul de audit prezintã ca elementcentral, de maxim interes, opinia de au-dit, fundamentatã pe baza probelor deaudit suficiente (ca mãsurã a cantitãþii)ºi adecvate (ca mãsurã a calitãþii)(Pickett, 2006). Probele se obþin decãtre auditor pe tot parcursul misiuniisale, acesta utilizându-ºi cunoºtinþele ºiaptitudinile, dar ºi raþionamentul profe-sional. Nu în ultimul rând, auditorul tre-buie sã aibã în vedere ºi sã analizezerelevanþa ºi credibilitatea informaþiilorce servesc drept probe de audit, atuncicând pentru obþinerea lor vor fi conce-pute ºi implementate o serie de tehnicisau proceduri de audit (IFAC, 2009).

Scopul acestui studiu este de a propu-ne o metodologie de lucru privind apli-carea tehnicilor ºi procedeelor statisticeavansate în vederea efectuãrii de com-paraþii ale indicatorilor poziþiei ºi perfor-manþei financiare, în funcþie de o seriede factori nefinanciari. Aceastã meto-dologie poate fi utilã auditorului pe totparcursul misiunii sale, atunci când sedoreºte realizarea de comparaþii aledatelor clientului cu cele la nivel deramurã, începând cu faza de acceptarea clientului, testarea ipotezei de GoingConcern, evaluarea riscului de fraudãsau a denaturãrilor semnificative.

Aplicarea tehnicilor ºi procedeelor sta-tistice pentru efectuarea de comparaþiiîn cadrul misiunii de audit financiarpoate contribui semnificativ la creºtereaacurateþei probelor de audit. Prin evalu-

area statisticã a variaþiei indicatorilorfinanciari se pot obþine probe de auditcare vor fi utilizate pentru testarea dife-ritelor aserþiuni contabile ºi pot contribuisemnificativ la fundamentarea opinieiauditorului. În acelaºi timp, creºtereagradului de adecvare a probelor deaudit astfel obþinute poate avea unimpact semnificativ asupra diminuãriiriscului de audit ºi implicit a creºterii ca-litãþii misiunii.

Din punct de vedere metodologic, pen-tru obþinerea rezultatelor cercetãrii încadrul studiului s-a înregistrat ºi obser-vat un eºantion de 141 de firme cotatela Bursa de Valori din New York(NYSE), performante ºi neperformantedin punct de vedere financiar ºi al trans-parenþei în raportarea financiarã. Pen-tru aceste firme s-au considerat o seriede indicatori financiari consacraþi afe-renþi exerciþiului financiar 2010. Prelu-crarea datelor s-a realizat cu ajutorulsoftului statistic SPSS 19.0 (Jaba ºiGrama, 2004).

Testarea relaþiilordintre indicatorii

financiari ºi factorinefinanciari

prin intermediul procedurilor analiticeÎn cadrul misiunii de audit financiar, pro-cedurile de audit reprezintã o serie deinstrucþiuni detaliate care explicã ma-niera de obþinere a probelor de audit ºicare pot fi aplicate de cãtre auditor lanivelul unui eºantion selectat sau lanivelul întregii populaþii care se doreºtea fi testatã (Arens et al., 2012). Astfel,pentru colectarea probelor, auditorulfinanciar dispune de o serie de proce-duri recunoscute în standardele de spe-

cialitate (ISA 500 – Probe de audit), pre-cum: inspecþia, observarea, confirma-rea externã, recalcularea, reefectuarea,procedurile analitice ºi interogarea(Chersan, 2012).

Atunci când sunt aplicate astfel de pro-ceduri, auditorul trebuie sã þinã cont derelevanþa probei care se doreºte a fiobþinutã, explicatã prin legãtura logicãcare se stabileºte între scopul proce-durii ºi ipoteza testatã de cãtre auditor(Soltani, 2007). Însã, auditorul trebuiesã analizeze ºi relaþia dintre costulobþinerii unei probe ºi utilitatea acesteiaîn cadrul misiunii, deºi în absenþa uneisoluþii alternative criteriul cost-utilitatepoate fi omis (Soltani, 2007).

Pe tot parcursul misiunii, auditorulfinanciar va cãuta sã aplice acele pro-ceduri de audit care îl vor conduce laobþinerea de probe de audit spre a-ioferi o asigurare rezonabilã privind acu-rateþea situaþiilor financiare (Hayes etal., 2005). Totodatã, auditorul trebuie sãþinã cont în obþinerea probelor ºi decostul asociat procedurilor aplicate,deoarece acestea vor contribui semni-ficativ la formarea costurilor totale afe-rente misiunii ºi implicit a onorariilor deaudit practicate (Hoitash, 2007).

Varianta din 2006 a ISA 500 plasa pro-cedurile analitice pe ultimul loc, iar vari-anta din 2009 a aceluiaºi standard leclasa pe penultima poziþie în ceea cepriveºte recomandarea de utilizare aacestora, însã practica de specialitateºi studiile actuale le propun în primelepatru cel mai des utilizate proceduri,dupã inspecþie, confirmarea externã ºidocumentare (Arens et al., 2012).

Pornind de la ISA 500, obþinerea pro-belor de audit are la bazã utilizarea uneiserii de proceduri substanþiale pentrudetectarea erorilor sau denaturãrilorsemnificative din situaþiile financiare.Literatura de specialitate clasificã pro-cedurile substanþiale în douã mari cate-

Page 7: AF 8 2012.qxd

5

Folosirea metodei ANOVA

8/2012

gorii, astfel: teste ale detaliilor tranzacþi-ilor ºi soldurilor ºi procedurile analitice(Hayes et al., 2005).

În condiþiile în care firma client a înre-gistrat pe parcursul exerciþiului auditatmii de operaþiuni financiare, auditorul seaflã implicit în imposibilitatea de a veri-fica într-o manierã exhaustivã ansam-blul tuturor tranzacþiilor desfãºurate, darºi soldurile conturilor. Eliminarea aces-tor deficienþe poate fi soluþionatã prinobþinerea de eºantioane reprezentativepentru testarea principalelor aserþiunicontabile (apariþie, exhaustivitate, acu-rateþe, separarea exerciþiilor financiare,clasificare, existenþã, drepturi ºi obliga-þii, evaluare ºi alocare). În acest caz,auditorul trebuie sã ia în calcul even-tualele erori care pot apãrea în cadrulprocesului de eºantionare statisticã.

Astfel, efectuarea procedurilor analiticereprezintã una dintre cele mai eficienteºi fiabile tehnici de obþinere a probelorde audit, având în vedere costurile re-duse pe care acestea le implicã, uºu-rinþa cu care pot fi aplicate ºi timpii rela-tiv reduºi de prelucrare a datelor. Uºu-rinþa aplicãrii procedurilor analitice pro-vine ºi din accesibilitatea ridicatã ladatele utilizate în analizã, acesteaavând ca sursã fie situaþiile financiareanuale, fie rapoartele de diagnosticfinanciar sau de analizã financiarã (bur-sierã sau de credit), fie alte surse ex-terne existente ºi autentificate.

Definite prin ISA 520, procedurile ana-litice reprezintã o analizã a principalelorrate financiare ºi analize de trend, inclu-zând rezultate asupra investigaþiilorfluctuaþiilor ºi relaþiilor care nu sunt înconcordanþã cu alte informaþii relevantede aceeaºi naturã sau care prezintã de-viaþii semnificative de la datele progno-zate (Hayes et al., 2005). Arens et al.(2012) considerã cã procedurile anali-tice sunt o evaluare a informaþiilor finan-ciare realizatã în urma studierii relaþiilor

plauzibile dintre datele cu caracter fi-nanciar ºi nefinanciar, care implicãcomparaþii ale sumelor înregistrate cuanumite valori considerate sau progno-zate de cãtre auditor. Aplicarea proce-durilor analitice la nivelul firmei auditatepermite auditorului o mai bunã cunoaº-tere a mediului firmei, evaluarea capa-citãþii acesteia de a-ºi continua activi-tatea respectând ipoteza de GoingConcern, detectarea eventualelor erorisau a fraudelor, precum ºi obþinereaaltor informaþii necesare auditoruluipentru fundamentarea opiniei de audit.

Dintre procedurile de audit cel mai desutilizate atât standardele de audit (înspeþã cele americane, SAS 56), cât ºirecentele studii de specialitate propunutilizarea tehnicilor ºi procedeelor destatisticã avansatã pentru obþinerea derezultate pertinente în vederea realizãriide comparaþii la nivel de ramurã, la ni-vel de perioade de raportare, sau înfuncþie ºi de alþi factori nefinanciari. Pebaza informaþiilor rezultate din astfel decomparaþii auditorul financiar poate sãidentifice evenimente sau tranzacþiineobiºnuite, modificãri bilanþiere sau lanivel de afaceri nejustificate, fluctuaþiialeatoare sau eventuale denaturãricontabile (Bragg, 2010).

Raportându-ne la ISA 520, aplicareaprocedurilor analitice în cadrul misiuniide audit financiar urmãreºte în principalrealizarea de comparaþii ºi stabilireaeventualelor legãturi dintre informaþiilefinanciare ale firmei auditate ºi: infor-maþii de aceeaºi naturã pentru perioadediferite, rezultate anticipate ale firmei(bugete, previziuni, prognoze, estimãriale auditorului sau estimãri ale amor-tizãrii), informaþii referitoare la un sectorde activitate similar (comparaþii la nivelde ramurã), informaþii financiare care seestimeazã a fi conforme unui modelprevizibil (bazat pe experienþa firmei) ºialte informaþii financiare ºi nefinanciarerelevante (IFAC, 2009).

Evaluarea prinANOVA a efectului

influenþei obiectuluide activitate asupra

variaþiei indicatorilorfinanciari

În cadrul misiunii de audit financiar sepot utiliza o serie de metode statisticeavansate de analizã a datelor pentruobþinerea probelor de audit. Am aplicatmetode precum: analiza de regresie li-niarã multiplã (Mironiuc, Robu andRobu, 2010), analiza discriminant pen-tru clasificarea firmelor în categorii deperformanþã (Jaba and Robu, 2009),analiza componentelor principale pen-tru identificarea factorilor determinanþide ordin financiar ai riscului de fraudã(Mironiuc, Robu and Robu, 2012) ºipentru testarea ipotezei de Going Con-cern (Jaba and Robu, 2011), analiza deregresie logisticã pentru estimarea pro-babilitãþii de apariþie a riscului de fraudã(Robu, 2012) ºi analiza de supravieþuirepentru estimarea probabilitãþii de apari-

Scopul principal al unei misiuni de audit îl

reprezintã sporireagradului de încredere alutilizatorilor informaþiei

financiar-contabile înacurateþea situaþiilorfinanciare raportateanual de cãtre firme

Page 8: AF 8 2012.qxd

6

Cercetare

Audit Financiar, anul X

þie în timp a riscului de fraudã în funcþiede structura financiarã a firmei, pe obi-ecte de activitate (Jaba et al., 2012).Pentru evaluarea variaþiei indicatorilorde performanþã în funcþie de o serie defactori nefinanciari, considerãm cã apli-carea metodei ANOVA poate asiguraobþinerea informaþiei utile în misiuneade audit.

a. POPULAÞIA ÞINTÃ

ºI SELECTAREA

EºANTIONULUI STUDIAT

Populaþia þintã asupra cãreia s-a între-prins studiul este reprezentatã de cãtrefirmele cotate la New York Stock Ex-change (NYSE), din care s-a extrasaleator stratificat un eºantion de 141 defirme. Eºantionul a fost construit consi-derând douã categorii din populaþiafirmelor cotate, Top 500 Fortune 2011 ºiBlack List potrivit S&P 500 2011. DinTop 500 Fortune 2011 s-au consideratprimele 100 firme, din care s-au elimi-nat firmele din sectorul bancar, al asi-gurãrilor ºi al fondurilor de investiþii, re-zultând un subeºantion format din 98de firme performante. În acelaºi timp,

din totalitatea firmelor care au fost luateîn calcul pentru realizarea topului maisus amintit, dar care nu au intrat încomponenþa acestuia, s-au considerat60 de firme neperformante ºi netrans-parente în raportarea financiarã (BlackList). Din cele 60 de firme s-au eliminatcele aparþinând sectorului bancar, alasigurãrilor ºi al fondurilor de investiþii,rezultând un subeºantion format din 43de firme neperformante.

În ceea ce priveºte structura eºantionu-lui, în funcþie de obiectul de activitate,17,7% din firmele considerate îºi desfã-ºoarã activitatea în comerþ, 42,6% înservicii ºi 39,7% în domeniul industrial.

b. VARIABILE ANALIZATE

ºI SURSA DATELOR

Pentru studierea variaþiei indicatorilorde performanþã financiarã în funcþie deinfluenþa obiectului de activitate s-auconsiderat o serie de variabile prezen-tate în Tabelul 1.

Primele 5 variabile sunt exprimate carate financiare care reflectã poziþia ºiperformanþa financiarã a firmei audi-tate, utilizate în misiunea de audit în fa-za de acceptare a clientului, în testareaipotezei de Going Concern ºi în de-pistarea denaturãrilor semnificative(Hayes et al., 2005). Obiectul de activi-tate reprezintã variabila factor categori-

alã pentru care dorim sã evaluãm efec-tul influenþei ei asupra variaþiei indicato-rilor de poziþie ºi de performanþã finan-ciarã a firmelor.

Datele asupra variabilelor dependenteau fost colectate din situaþiile financiareale firmelor (performante ºi neperfor-mante), stocate în baza de date EDGAR(Electronic Data-Gathering, Analysis,and Retrieval System) a Securities andExchange Commission (SEC).

c. METODA

Analiza varianþei sau ANOVA (ANalysisOf VAriance) este un procedeu de ana-lizã statisticã a variaþiei unei variabilecantitative, Y, în raport cu una sau maimulte variabile explicative, categoriale,X (Jaba, 2002). Pentru a verifica dacãun factor X considerat în studiu esteesenþial pentru a explica variaþia varia-bilei Y, se extrag aleator k eºantioanede volum nk din k populaþii definite pebaza factorului X. Pentru fiecare unitatedintr-un eºantion se observã valoareayi. Pentru a verifica dacã sunt diferenþesemnificative între populaþiile din cares-au extras eºantioanele observatedupã variabila Y, se procedeazã la tes-tarea egalitãþii mediilor celor k populaþii.

Ipotezele statistice sunt:

Obþinerea probelor de audit are la bazã utilizarea unei serii deproceduri substanþialepentru detectarea erorilor saudenaturãrilor semnificative din situaþiile financiare

Page 9: AF 8 2012.qxd

7

Folosirea metodei ANOVA

8/2012

Procedeul ANOVA constã în descom-punerea variaþiei variabilei Y în douãcomponente: variaþia explicatã de fac-torul esenþial considerat în analizã ºivariaþia rezidualã (variaþia cauzatã defactorii reziduali).

Variaþia totalã a variabilei Y se mãsoarãcu ajutorul abaterilor între valorile indi-viduale (yi) faþã de media generalã:

Variaþia totalã mãsoarã variaþia tuturorvalorilor yi indiferent de grupul deapartenenþã a unitãþilor statistice.

Variaþia explicatã (variaþia intergrupe)se mãsoarã cu ajutorul abaterilor întremedia fiecãrui grup (yj) ºi media gene-ralã (y). Abaterile sunt ponderate cu nu-mãrul de indivizi din fiecare grup:

Variaþia rezidualã (variaþia intragrupe)se mãsoarã cu ajutorul abaterilor întrevalorile observate pentru fiecare unitatestatisticã dintr-un grup, yij, faþã demedia grupului:

Mãrimile prezentate anterior sunt influ-enþate de numãrul valorilor luate în cal-cul. Acest inconvenient este eliminatprin împãrþirea variaþiei la gradele delibertate, respectiv prin calculul medieipãtratelor abaterilor (Jaba, 2002):

unde (k-1) reprezintã gradele de liber-tate corespunzãtoare variaþiei explicate;

unde (n-k) reprezintã gradele de liberta-te corespunzãtoare variaþiei reziduale.

Statistica test folositã pentru testareaegalitãþii mediilor celor k populaþii estestatistica Fisher, F. Este definitã caraport între varianþa explicatã de fac-torul considerat ºi varianþa neexplicatã,datã pe seama factorilor reziduali, dupãrelaþia:

Restricþiile aplicãrii procedeului ANOVAsunt: normalitatea distribuþiilor populaþi-ilor, omogenitatea varianþelor grupurilor,independenþa observaþiilor. În ceea cepriveºte ipoteza de normalitate ºi ipo-teza de omogenitate a varianþelor,ANOVA este destul de robustã atuncicând eºantioanele au volume egale.

Statistica test F aratã dacã factorul con-siderat explicã o parte mai mare a vari-aþiei decât factorii reziduali, adicã existãcel puþin o diferenþã semnificativã sta-tistic între mediile celor k populaþii. Însã,acest test nu indicã populaþiile ale cãrormedii sunt diferite.

Pentru a elimina acest inconvenienteste necesarã realizarea unei analizesuplimentare pentru a identifica grupu-rile care diferã. Se pot considera urmã-toarele douã opþiuni: a) descompune-rea variaþiei explicate de factorul con-siderat pe componente prin utilizareacontrastelor; b) compararea fiecãruigrup cu un alt grup prin efectuarea maimultor teste t Student cu ajutorul com-paraþiilor multiple post hoc.

a) Când se ºtie a priori ce comparaþii,perechi sau complexe dorim sã rea-lizãm, atunci se foloseºte analizacontrastelor dintre mediile conside-rate.

Contrastele reprezintã o combinaþieliniarã de medii ponderate (Karpinski,2006). Un contrast este definit astfel:

unde: ψ reprezintã contrastul,ψ reprezintã estimaþia contrastului,(µ1, µ2, µ3, ..., µk) reprezintã mediile

fiecãrei populaþii,(y1, y2, y3, ... , yk) reprezintã mediile e-

ºantioanelor, (w1, w2, w3, ... , wk)reprezintã ponde-

rile sau coeficienþii de contrast, cu:

În lucrare calculãm contraste perechi ºicontraste complexe.

Contrastele perechi sunt contrasteleîntre douã medii. Mediile pentru care seconstruieºte un contrast primesc coefi-cienþii wi = 1 ºi wj = 1, pentru oricare i ºij, astfel încât:

Numãrul total al contrastelor perechiposibile pentru k populaþii este egal cu:

Contrastele complexe pot fi construiteprin compararea unei medii cu media adouã sau mai multe medii. Dacã dorimsã construim un contrast între oricaremedie yj ºi ansamblul tuturor celorlaltemedii, atunci coeficienþii de contrast pecare îi asociem mediilor sunt: (wj = 1)pentru media yj, ºi:

pentru celelalte (k - 1) medii.

ˆ

Page 10: AF 8 2012.qxd

8

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Când evaluãm un contrast al mediilorse admite ipoteza nulã, H0 : ψ = 0, pecare o testãm cu ajutorul statisticii test tStudent (Kachigan, 1986):

Deoarece ψ este presupus a fi egal cu0, statistica test se poate scrie:

unde sψ - abaterea standard a estima-torului.

Abaterea standard se calculeazã pe ba-za varianþei reziduale S , dupã relaþia:

Astfel, Statistica test t Student este de-finitã:

Probabilitatea asociatã testului t Stu-dent pentru contraste este egalã cu pro-dusul probabilitãþilor asociate fiecãruicontrast al mediilor.

Douã medii pentru care se construieºteun contrast primesc coeficienþii (wj), -1respectiv 1, astfel încât:

b) Când nu avem definite ipotezele pri-vind populaþiile comparate, aplicãmprocedeul post hoc ce constã înrealizarea de comparaþii perechiîntre populaþiile analizate. Testelepost hoc sunt statistici test t Studentpentru egalitatea mediilor a douãpopulaþii. Aceste teste menþin con-

stantã probabilitatea asociatã eroriide tip I (α) prin corectarea niveluluide semnificaþie al fiecãrui test, astfelîncât riscul α pentru ansamblulcomparaþiilor rãmâne constant ºiegal cu 0,05 (Field, 2005).

Printre cele mai folosite teste în realiza-rea comparaþiilor multiple, sunt testeleBonferroni, Tukey ºi LSD.

În studiu aplicãm testul LSD propus deFisher în 1935. Testul LSD poate fi apli-cat doar atunci când ANOVA pe ansam-blu este semnificativã ºi numãrul gru-pelor este egal cu trei, cum este cazulstudiului realizat.

Testul LSD este echivalent cu reali-zarea de teste t Student pentru dateleanalizate.

Statistica t Student pentru comparareaa douã medii µi ºi µj este egalã cu:

unde

Probabilitatea asociatã testului LSD stãla baza interpretãrii semnificaþiei dife-renþei dintre cele douã medii compa-rate.

Rezultate ºi discuþii

În studiul realizat, prin aplicarea meto-dei ANOVA asupra datelor înregistratela nivelul eºantionului s-au constatatdiferenþe semnificative între valorilemedii ale ratelor financiare consideratepentru exprimarea poziþiei ºi perfor-manþei firmei, pe grupe diferenþiate înfuncþie de obiectul de activitate. ÎnTabelul 2 sunt sintetizate rezultatele ob-þinute în urma testãrii existenþei unorinfluenþe semnificative ale obiectului deactivitate asupra variaþiei indicatorilorde poziþie ºi de performanþã financiarãconsideraþi. Rezultatele ANOVA, pre-zentate în tabelul 2, indicã existenþa

2R

ˆ

Page 11: AF 8 2012.qxd

9

Folosirea metodei ANOVA

8/2012

unor diferenþe semnificative întrenivelurile medii ale indicatorilor finan-ciari consideraþi în studiu pe cele treidomenii de activitate, dupã cumurmeazã: Marja netã, NM, (Sig pentru Feste mai mic decât 0,05), Rentabilitateafinanciarã, ROE, (Sig pentru F este maimic decât 0,001), Rentabilitatea capi-talului investit, ROIC, (Sig pentru F estemai mic decât 0,001) ºi Rentabilitateaeconomicã, ROA, (Sig pentru F estemai mic decât 0,001).

În ceea ce priveºte indicatorul Levierulfinanciar, FL, variaþia acestuia nu esteexplicatã de domeniul de activitate alfirmelor considerate în eºantionul stu-diat (Sig pentru F este mai mare decât0,05).

În situaþia în care existã date deja înre-gistrate/cunoscute cu privire la poziþia ºiperformanþa unor firme din anumite do-menii de activitate, auditorul poate dis-pune verificarea acestor date în cazulacceptãrii de noi clienþi sau continuãriirelaþiilor contractuale. Verificãrile a pri-ori pot fi realizate cu ajutorul contras-telor, din cadrul ANOVA. Pentru a testaa priori existenþa unei diferenþe semni-ficative între nivelurile medii ale NMpentru firmele din comerþ ºi nivelurilemedii ale NM pentru firmele din serviciiºi industrie, se defineºte un contrast deforma: -2 (Comerþ), 1 (Servicii), 1 (In-dustrie). De menþionat cã, prin acestcontrast, nu se doreºte testarea exis-tenþei unor diferenþe dintre firmele dinultimele douã domenii de activitate

amintite. Rezultatele obþinute în SPSSsunt sintetizate în Tabelul 3.

În Tabelul 3 se evidenþiazã existenþaunei diferenþe semnificative între firme-le din domeniul comerþului ºi cele dindomeniile serviciilor ºi industrial, înceea ce priveºte valorile NM. Valoareacontrastului (21,59%) reprezintã sumadiferenþelor înregistrate la nivelul NMîntre grupurile de firme din domeniilecomerþ – servicii (11,18%) ºi comerþ –industrie (10,41%), semnificative dinpunct de vedere statistic (Sig 0,00).Utilitatea aplicãrii contrastelor derivãdin uºurinþa cu care pot fi aplicate ºi dinorientarea directã a auditorului spreverificarea existenþei unor diferenþe lanivelul unor perechi de grupe deja sta-bilite. Aceste teste pot contribui semni-ficativ la reducerea timpilor misiunilorde audit, atunci când sunt aplicate oserie de proceduri analitice, cu impactasupra costurilor misiunii ºi implicit aonorariilor practicate.

Dacã în analizã nu plecãm de la anu-mite ipoteze privind mediile pe grupe,atunci evidenþierea diferenþelor exis-tente între valorile medii ale indicatorilorfinanciari consideraþi se realizeazã prinutilizarea testelor post-hoc. Aceste tes-te permit analiza ºi identificarea grupu-rilor de firme între care existã diferenþesemnificative. Din categoria testelorpost-hoc, în lucrare aplicãm testul LSD.Rezultatele obþinute sunt sintetizate înTabelul 4.

Rezultatele obþinute în Tabelul 4 indicão serie de diferenþe semnificative statis-tic între valorile medii ale indicatoruluifinanciar MN pentru grupul de firme alcãror obiect de activitate îl reprezintãcomerþul ºi grupul de firme din domeni-ul serviciilor, în valoare de 11,18%. Încondiþiile în care media NM la niveluleºantionului analizat este de 11,39%,cele mai mici valori ale acestui indicatorsunt înregistrate pentru firmele dindomeniul comerþului (2,50%), iar celemai mari valori pentru firmele din dome-niul serviciilor. În cazul firmelor din do-meniul comerþului, valori reduse ale NMse explicã prin costurile relativ mari alebunurilor vândute care diminueazã

Rezultatele obþinuteprin ANOVA pot

conduce auditorulfinanciar la o

cunoaºtere mai bunã a mediului de afaceri

în care firmele auditateîºi desfãºoarã

activitatea

Page 12: AF 8 2012.qxd

10

Cercetare

Audit Financiar, anul X

semnificativ veniturile obþinute din vân-zarea mãrfurilor. În cazul firmelor dindomeniul serviciilor, costurile asociateprestãrii acestora sunt cu mult mai micifaþã de veniturile obþinute. Abateri de laaceste valori medii îi pot indica audi-torului fie o serie de erori în raportare,eventuale denaturãri sau apariþia unorfraude, iar prin testele ulterioare sepoate verifica natura variaþiilor. Totoda-tã, la nivelul eºantionului analizat sepoate observa cã MN nu diferã semni-

ficativ între grupul de firme cu activitateindustrialã ºi firmele din domeniul ser-viciilor.

Pentru toþi cei trei indicatori asociaþirentabilitãþii (ROE, ROIC ºi ROA) valo-rile acestora sunt semnificativ mai maripentru grupul de firme cu activitateindustrialã comparativ cu celelalte douãgrupuri de firme din domeniul comerþu-lui, respectiv al serviciilor. Mai multdecât atât, la nivelul firmelor cu activi-tate în comerþ ºi servicii nu se pot iden-

tifica diferenþe semnificative ale ratelorde rentabilitate. Acest lucru evidenþiazão remunerare ridicatã a capitalurilorproprii sau investite ºi a activelor prinrezultatul net sau brut obþinut de cãtrefirmele din domeniul industrial (ROE =27,15%, ROIC = 13,90% ºi ROA =8,74%), spre deosebire de firmele careîºi desfãºoarã activitatea în comerþ(ROE = 11,64%, ROIC = 9,26% ºi ROA= 4,47%) sau servicii (ROE = 11,52%,ROIC = 7,12% ºi ROA = 4,21%). Încazul în care auditorul înregistreazã

Page 13: AF 8 2012.qxd

11

Folosirea metodei ANOVA

8/2012

eventuale abateri semnificative de laaceste valori se pot verifica naturaacestora, precum ºi factorii care le-audeterminat. Pentru firmele auditate dincomerþ ºi servicii care raporteazã valoriridicate, peste medie, ale ratelor derentabilitate, auditorii pot testa veridici-tatea abaterilor. Cauzele unor astfel deabateri pot fi determinate de supraeva-luãri ale rezultatelor brute sau nete,subevaluãri ale activelor coroborate cuo depreciere sau amortizare fraudu-loasã, diminuãri ale capitalurilor propriiinvestite.

Rezultatele obþinute prin ANOVA potconduce auditorul financiar la o cu-noaºtere mai bunã a mediului de afa-ceri în care firmele auditate îºi desfã-ºoarã activitatea. Prin evidenþiereaexistenþei unor diferenþe semnificativeîntre valorile medii ale ratelor financiareconsiderate, pe obiecte de activitate alefirmelor client, auditorul poate stabili oserie de repere pentru semnalareaeventualelor elemente anormale saudenaturate din situaþiile financiareraportate. Pornind de la aceste repere,auditorul poate stabili o serie de limiteminime ºi maxime ale valorilor indicato-rilor de performanþã financiarã, utileauditorului pe tot parcursul misiunii pen-tru testarea aserþiunilor contabile.

Limitele ºi diferenþele stabilite la nivelulindicatorilor financiari, pe obiecte deactivitate, pot fi destinate ºi proiectãriitestelor ºi procedurilor de audit ulte-rioare fazei de acceptare. Cunoscându-se specificul fiecãrui obiect de activi-tate, în ceea ce priveºte valorile mediiale ratelor financiare identificate prinstudiu, în etapa preliminarã a misiunii,auditorul financiar poate refuza man-datul de auditare a unui nou client saude reînnoire a relaþiilor contractualepentru a evita eventualele litigii determi-nate de imposibilitatea clientului de a-ºicontinua activitatea (cauzate de fraudã,faliment, insolvabilitate).

Ulterior acceptãrii clientului, auditorul,pornind de la profilul financiar identificatpe obiecte de activitate, îºi va puteaplanifica ºi organiza misiunea prin sta-bilirea naturii ºi tipului testelor aplicate,aprofundarea testãrii unor tranzacþii,operaþiuni sau abateri semnificative dela valorile medii. În funcþie de specificulfiecãrui obiect de activitate, pe bazadiferenþelor constatate, auditorul poateevalua capacitatea firmei de a respectaipoteza de Going Concern.

La nivelul controlului conturilor ºi aloperaþiunilor pentru identificarea even-tualelor denaturãri semnificative, aces-tea trebuie sã fie pliate pe specificulobiectului de activitate al firmei client.

ConcluziiPe baza rezultatelor cercetãrii se poateconcluziona cã aplicarea metodeiANOVA pentru evaluarea statisticã ainfluenþei obiectului de activitate asupravariaþiei unor rate financiare consacrateprivind poziþia ºi performanþa financiarãpoate constitui o soluþie pertinentã pen-tru obþinerea probelor de audit.

Din punct de vedere al ISA, încadrareaacesteia la o anumitã categorie de pro-ceduri de audit se poate face în cea aprocedurilor analitice prin care seurmãreºte realizarea de comparaþiiîntre datele firmei client ºi cele la nivelde obiect de activitate.

Reiterând ideile formulate în studiu, sepoate identifica o anumitã ierarhizare aunor indicatori financiari care pot fi utiliauditorului pentru semnalarea unordenaturãri semnificative sau pentrutestarea de aserþiuni contabile ºi aipotezei de Going Concern.

Astfel, spre deosebire de levierul finan-ciar, un indicator caracteristic structuriifinanciare, marja netã ºi variaþia aces-teia, în raport cu apartenenþa la una din

cele douã grupe de performanþã pro-puse în studiu, pot fi de un real folosauditorului în obþinerea probelor deaudit.

Pe tot parcursul misiunii, valorile mediiale indicatorului înregistrate la niveluleºantioanelor considerate de cãtre au-ditor pot servi drept puncte de referinþãîn fundamentarea opiniei auditorului înceea ce priveºte acceptarea clientului,continuarea activitãþii acestuia, pre-zenþa sau absenþa riscului de fraudã, defaliment/ insolvabilitate.

Analiza variaþiei indicatorilor financiaripe obiecte de activitate poate fi utilãauditorului din punct de vedere al efi-cienþei cu care acesta poate obþine omai bunã înþelegere a obiectului de ac-tivitate al firmelor, simplitãþii ºi uºurinþeiaplicãrii, precum ºi al costurilor relativreduse comparativ cu alte proceduri.Rezultatele studiului au indicat faptul cãexistã diferenþe semnificative la nivelulpoziþiei ºi performanþei financiare înfuncþie de obiectul de activitate, în ceeace priveºte ratele de rentabilitate ºimarja netã.

Diferenþele înregistrate între nivelurilemedii ale indicatorilor financiari, înfuncþie de obiectul de activitate al firmeiclient, pot fi evaluate cu ajutorul testelorpost-hoc prin care sunt identificate ºiperechile de grupe între care apar ast-fel de diferenþe.

Prin uºurinþa aplicãrii testelor post-hocºi a contrastelor auditorului îi este per-misã o mai bunã cunoaºtere a efectelorobiectului de activitate al firmei privindpoziþia ºi performanþa financiarã.

Dintre indicatori, marja netã ºi ratele derentabilitate pot furniza auditorului oserie de informaþii privind performanþafinanciarã a firmei client, cu impactasupra planificãrii misiunii, testelor ºiprocedurilor de audit ulterioare. Varia-þiile acestor rate de la un obiect deactivitate la altul îi pot furniza auditoru-

Page 14: AF 8 2012.qxd

lui o serie de elemente probante, utilepentru obþinerea raportului final ºi pen-tru fundamentarea opiniei de audit.

Uºurinþa cu care poate fi aplicatã con-tribuie semnificativ la reducerea cos-turilor misiunii ºi implicit a onorariilormisiunii, perfecþionându-se totodatã ºimetodologia de lucru pentru obþinereaprobelor de audit.

Limitele studiului provin în primul rânddin orientarea analizei cãtre firmecotate NYSE, însã direcþiile viitoare alecercetãrii îºi propun reluarea demersu-lui metodologic ºi pentru firmele româ-neºti cotate. Pe viitor se pot include înanalizã ºi alþi indicatori financiari ºistudierea variaþiei acestora în funcþie de

o gamã mai largã de factori nefinancia-ri sau combinaþii ale acestora.

Utilizarea metodelor statistice în cadrulauditului financiar, dar ºi interconecta-rea acestuia cu analiza financiarã ºicontabilitatea poate deschide o direcþienouã de cercetare.

Acest domeniu nou îºi va propune ana-liza fenomenelor economico-financiaredin cadrul auditului financiar pe bazaunor indicatori din analiza financiarã uti-lizând metode statistice ºi econome-trice avansate, fiind numit ipotetic au-ditometrie (auditometrics).

12

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Arens, A., Elder, R., Beasley, M. (2012), Auditing and AssuranceServices. An Integrated Approach, 14th edition, PearsonEducation

Bragg, S.M. (2010), Practitioner’s Guide to GAAS 2010 Includingall SASs, SSAEs, SSARSs, and Interpretations, John Wiley &Sons, New Jersey

Chersan, I.-C. (2012), Auditul financiar de la normele naþionale lastandardele internaþionale, Ed. Tehnopress, Iaºi

Federaþia Internaþionalã a Contabililor (International Federation ofAccountants - IFAC) (2009), Manual de standarde inter-naþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009,Coeditare CAFR-Editura Irecson, Bucureºti

Field, A. (2005), Discovering Statistics using SPSS, 2nd edition,Sage Publications

Fisher, R. A. (1935), The Design of Experiments, Edinburgh andLondon: Oliver and Boyd

Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P. (2005),Principles of Auditing. An Introduction to Intenational Standardsof Auditing, 2nd edition, Pearson Education

Hoitash, R., Markelevich, A., Barragato, C. A. (2007), Auditor feesand audit quality, Managerial Auditing Journal, 22 (8), pp. 761-786.

Jaba, E. (2002), Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economicã, Bucureºti

Jaba, E., Grama, A. (2004), Analiza statisticã cu SPSS subWindows, Ed. Polirom, Iaºi

Jaba, E., Robu, I.-B. (2009), Utilizarea analizei discriminant pentruobþinerea probelor de audit (I), Revista „Audit Financiar” nr. 11,pp. 20-24

Jaba, E., Robu, I.-B. (2011), Obþinerea probelor de audit pentru

testarea “Going Concern”, folosind metode statistice avansateîn analiza influenþei factorilor asupra ratei îndatorãrii globale,Revista „Audit Financiar” nr. 2, pp. 37-46

Jaba, E., Robu, I.-B., Balan, C.B., Roman, M. (2012), Evaluareastatisticã a riscului de fraudã în scopul fundamentãrii opiniei deaudit, pe baza modelelor de duratã, Revista „Audit Financiar”nr. 4, pp. 14-23

Kachigan, S.K. (1986), Statistical Analysis, Radius Press, New York

Karpinsky, A. (2006), Contrasts for oneway ANOVA – LectureNotes, Temple University

Mironiuc, M., Robu, I.-B., Robu, M.-A. (2010), Going Concern andthe Effects of theoperational cycle management. An EmpiricalStudy concerning the Usage of Financial Analysis for ObtainingPreliminary Proofs in the Task of Financial Audit, Proceedingsof the Ivth International Conference on Globalization andHigher Education in Economics and Business Administration –GEBA 2010, pp. 253-259

Mironiuc, M., Robu, I.-B., Robu, M.-A. (2012), The Fraud Auditing:Empirical Study Concerning the Identification of the FinancialDimensions of Fraud, Journal of Accounting and Auditing:Research & Practice, pp. 1-13

Pickett, S. (2006), Audi Planing: a Risk-Based Approach, JohnWiley & Sons Inc, New Jersey

Porter, B., Simon, J., Hatherley, D. (2003), Principles of ExternalAuditing, 2nd edition, John Willey & Sons LTD, West Sussex

Robu, I.-B. (2012), O perspectivã financiarã asupra triunghiuluifraudei, Revista „Audit Financiar” nr. 1, pp. 12-23

Soltani, B. (2007), Auditing: An International Approach, Ed.Prentice Hall

Bibliografie

Aceastã lucrare a fost cofinanþatã din Fondul Social European, prin ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numãrulPOSDRU/89/1.5/S/59184 "Performanþã ºi excelenþã în cercetarea postdoctoralã îndomeniul ºtiinþelor economice din România".

This work was co-financed from the European Social Fund through SectorialOperational Programme Human Resources Development 200732013, project numberPOSDRU/89/1.5/S/59184 Performance and excellence in postdoctoral research inRomanian economics science domain.

Acknowledgements

Page 15: AF 8 2012.qxd

138/2012

Cercetare

IntroducereNecesitatea raþionamentului profesional este legatã de însãºiapariþia ºi evoluþia auditului. Apariþia auditului poate fi asoci-atã cu modul de finanþare a societãþilor comerciale, prinbursele de valori în þãrile de inspiraþie anglo-saxonã. Sporirea

gradului de încredere a investitorilor în situaþiile financiare aleentitãþilor cotate a reclamat recurgerea la profesioniºti inde-pendenþi care sã certifice calitatea informaþiilor financiare.

Potrivit Standardelor Internaþionale de Audit, scopul unuiaudit este de a creºte gradul de încredere al utilizatorilor însituaþiile financiare auditate. În acest sens, auditorul va emite

Consideraþii privind exercitarea raþionamentului profesional în cadrul standardelorinternaþionale de audit

* Conf. univ. dr., Universitatea "Babeº-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Contabilitate ºi Audit,e-mail: [email protected]

** Prof.univ.dr., Universitatea "Constantin Brâncoveanu" Piteºti, Facultatea de Finanþe-Contabilitate, Catedra de Finanþe-Contabilitate ºi CalculEconomic, e-mail: [email protected]

*** Drd., Universitatea "Babeº-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Catedra de Contabilitate ºi Audit, e-mail:[email protected]

**** Lect. univ. dr., Universitatea "Constantin Brâncoveanu" Piteºti, Facultatea de Finanþe-Contabilitate, Catedra de Finanþe-Contabilitate ºi CalculEconomic, e-mail: [email protected]

Considerations Regarding the Exercise of Professional Judgment inInternational Standards on Auditing The quality of an audit mission is ensured by an appropriate application of the international standards on auditing and by exer-cising the professional judgment of auditors. This paper aimed to analyze the audit mission through the main activities men-tioned in the professional standards, the central point, however, being represented by those decisions which require the exer-cise of the auditors` judgment. The conclusions reveal the complexity of the decision making process related to an audit mis-sion and the importance of professional judgment in obtaining the most appropriate audit opinion.

Key words: professional judgment, reasonable assurance, International Standards on Auditing, decision-making process,audit mission

JEL Classification: M 42

Cuvinte cheie: raþionament profesional, asigurarea rezonabilã, Standarde Internaþionale de Audit, proces decizional, misiunede audit

Abstract

Irimie Emil POPA*, Ion MIHÃILESCU**, Georgeta Ancuþa ªPAN*** & Niculina STÃNESCU****

Page 16: AF 8 2012.qxd

14

Cercetare

Audit Financiar, anul X

o opinie cu privire la faptul cã situaþiile financiare sunt elabo-rate, sub toate aspectele semnificative, conform unui cadrugeneral de raportare financiarã. Cu alte cuvinte, auditorul îºiva exprima pãrerea cu privire la faptul cã informaþiile financia-re sunt prezentate în mod corect sau reflectã imaginea exac-tã a societãþii auditate. (ISA 200:79)

Simplificat, auditul poate fi explicat ca fiind verificarea efectu-atã de cãtre un auditor independent asupra situaþiilor finan-ciare ale unei entitãþi, cu privire la faptul cã acestea nu conþindenaturãri semnificative. Acest lucru, însã, nu garanteazã cãsituaþiile financiare sunt în totalitatea lor lipsite de erori, asi-gurarea oferitã în cazul unei misiuni de audit fiind una rezo-nabilã, dar nu absolutã.

În general standardele profesionale ºi reglementãrile în do-meniu nu au un caracter exhaustiv. Ele prezintã un cadrugeneral de acþiune indicat auditorilor, o cale generalã deurmat, fãrã a putea anticipa, însã, conjuncturile particulare,specificul activitãþii ºi al operaþiunilor fiecãrui client, mediulintern ºi extern al acestuia, riscurile ºi incertitudinile în careîºi desfãºoarã activitatea etc.

Este rolul profesionistului de a acþiona, în virtutea raþiona-mentului profesional, pentru soluþionarea situaþiilor particu-lare ale fiecãrei entitãþi, neprevãzute în standardele profe-sionale.

Recurgerea la raþionamentul profesional are drept cauzã ca-racterul relativ al auditului. Necesitatea raþionamentului pro-fesional devine consecinþa fireascã, pe de o parte, a carac-terului mult prea general al reglementãrilor pe baza cãrora sederuleazã misiunile de asigurare, iar, pe de altã parte,datoritã asigurãrii rezonabile oferite de cãtre auditor utilizato-rilor situaþiilor financiare (Popa ºi colab,. 2012).

În cuprinsul Standardelor Internaþionale de Audit trimiterile lanoþiunea de raþionament profesional sunt multiple, acesteafãcându-se atât de o manierã explicitã, cât ºi de o manierãimplicitã.

Trimiterile explicite se referã la apariþia propriu-zisã a ter-menului de raþionament, iar trimiterile implicite cuprind acelemenþionãri care prin natura ºi conþinutul lor indicã exercitareajudecãþii auditorului.

Obiectivul analizei întreprinse de cãtre noi este evidenþiereanecesitãþii raþionamentului în desfãºurarea misiunilor de asi-gurare, înþelegând prin aceasta cã importanþa ºi rolul acestuiproces în cadrul misiunii de audit pot fi determinate deamploarea activitãþilor realizate prin exercitarea judecãþii pro-fesionale.

Metodologia cercetãriiStudiul nostru a fost realizat asupra Standardelor Interna-þionale de Audit, ediþia 2010, varianta în limba românã. Înopinia noastrã, dat fiind faptul cã practicienii din România uti-lizeazã standardele în limba românã, studiul nu ar fi fost la felde relevant dacã ar fi avut ca obiect versiunea în limbaenglezã a standardelor.

Ca metode de cercetare am aplicat analiza ºi sinteza. Astfel,am studiat conþinutul acestor materiale ºi am centralizatacele paragrafe unde apare menþionat în mod expres ter-menul de raþionament profesional, raþionament sau judecatã,acestea fiind considerate de cãtre noi ca fiind sinonime per-fecte. Dupã selectarea acestor pãrþi din standarde, am sinte-tizat ºi indicat punctual activitãþile care necesitã aplicareajudecãþii profesionale.

În cuprinsul ISA, au fost identificate 186 de apariþii expreseale termenului de raþionament profesional, raþionament saujudecatã, acestea fiind inegal repartizate în cadrul celor 36 destandarde.

Principalele activitãþi ale misiunii de audit

care implicã exercitarea raþionamentului profesional

Studiul realizat de noi nu se limiteazã doar la identificareanumãrului de apariþii explicite ale noþiunii de raþionament pro-fesional, ci mai mult decât atât îºi propune identificarea ºiexplicarea acelor activitãþi pentru desfãºurarea cãrora seindicã exercitarea judecãþii auditorilor. Astfel, dupã analizaISA, am constatat care sunt principalele activitãþi care implicãexercitarea raþionamentului profesional (Tabelul nr. 1).

Repartizarea celor 12 activitãþi la nivelul standardelor deaudit este redatã în Tabelul nr. 2.

O analizã de ansamblu asupra rezultatelor obþinute evidenþi-azã faptul cã din cele 36 de standarde profesionale, la nivelula 28 din acestea apar menþionãri exprese ale termenului deraþionament profesional. În cuprinsul acestor standarde amidentificat principalele activitãþi ale misiunii, precum ºinumãrul de referiri privind raþionamentul profesional aferentacestora.

Page 17: AF 8 2012.qxd

158/2012

Exercitarea raþionamentului profesional

Page 18: AF 8 2012.qxd

16

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Ponderea cea mai mare a consemnãrilor o regãsim în ISA200, lucru explicat prin faptul cã acest standard trateazãobiectivele unei misiuni de audit la nivelul întregului proces,prin urmare cuprinde referiri la toate etapele misiunii.Raþionamentul profesional este des semnalat ºi în cadrul ISA540 privind auditarea estimãrilor contabile ºi a prezentãriloraferente, dar ºi la nivelul standardelor care analizeazã con-trolul calitãþii unui audit (ISA 220), documentaþia de audit (ISA230) sau identificarea ºi evaluarea riscurilor de audit ºi amediului entitãþii (ISA 315).

Planificarea ºi desfãºurarea misiunii de audit

Premisa de la care porneºte auditorul în realizarea planificãriimisiunii sale este de a obþine o asigurare rezonabilã (princi-piul asigurãrii rezonabile). Acest aspect implicã colectareaunor probe suficiente ºi adecvate pe baza cãrora auditorul sãpoatã oferi asigurarea cã situaþiile financiare sunt întocmiteconform unui cadru de raportare financiarã. Studiul realizatde noi relevã faptul cã pentru îndeplinirea scopului principalal misiunii de audit (asigurarea rezonabilã privind raportareafinanciarã) este necesarã exercitarea unui nivel ridicat deraþionament profesional (28 de menþionãri exprese în cadrulISA - Tabelul nr. 3). Mai precis, determinarea acelui nivel în

care asigurarea este rezonabilã nu poate fi stabilit decât pebaza experienþei, a cunoºtinþelor auditorului ºi a particulari-tãþilor entitãþii auditate, cu alte cuvinte prin prisma judecãþiiprofesionale.

Planificarea ºi desfãºurarea misiunii cuprinde o întreagãpaletã decizionalã referitoare la programul de audit, evalu-area riscului de audit, determinarea pragului de semnificaþie,precum ºi stabilirea naturii, momentului ºi întinderii proce-durilor de audit, colectarea probelor ºi evaluarea posibilelordenaturãri detectate. La nivelul ISA am identificat 20 de pre-cizãri referitoare la planificarea ºi desfãºurarea auditului prinexercitarea judecãþii auditorului (Tabelul nr. 4). Însã, dacãluãm în calcul complexitatea deciziilor acestor etape putemafirma cã planificarea ºi desfãºurarea misiunii de audit nece-sitã cel mai mare nivel de raþionament profesional, întrucâtsintetizeazã întregul demers al procesului. Menþionãrile seregãsesc la nivelul a 7 din cele 36 de standarde, iar acesteatrateazã modul de planificare a misiunii (ISA 300), controlulcalitãþii auditului (ISA 220), înþelegerea entitãþii ºi a mediuluisãu (ISA 315) ºi utilizarea serviciilor altor experþi (ISA 620) învederea formulãrii unei opinii cu privire la raportarea financia-rã (ISA 700).

Evaluarea controlului intern ºi stabilirea

naturii denaturãrilorCa punct de pornire în desfãºurarea procesului de audit, seimpune verificarea existenþei unui sistem de control intern lanivelul entitãþii auditate, iar dacã acesta existã se va evalua

Page 19: AF 8 2012.qxd

178/2012

Exercitarea raþionamentului profesional

modul în care principiile ºi metodele aferente sunt puse înaplicare. Dacã în urma evaluãrii sistemului de control internse constatã cã acesta prezintã un grad ridicat de credibilitate,auditorul poate reduce numãrul testelor ºi a procedurilor deaudit ce vor fi aplicate pentru colectarea probelor. Prinurmare, cu cât este mai mare riscul ca sistemul de controlintern sã eºueze în detectarea ºi prevenirea erorilor cu atâtva fi mai mare cantitatea de probe de audit necesare pentruobþinerea unui nivel ridicat al asigurãrii asupra situaþiilor fi-nanciare. Stabilirea naturii erorilor detectate în sistemul decontrol intern implicã exercitarea raþionamentului profesional.

Toate etapele ºi activitãþile unei misiuni de audit sunt interde-pendente. Astfel, evaluarea sistemului de control intern vainfluenþa riscul de audit ºi implicit pragul de semnificaþie,natura ºi întinderea procedurilor de audit ce se vor aplica îndesfãºurarea misiunii ºi calitatea probelor colectate care vorsta la baza emiterii opiniei de audit.

Studiul nostru efectuat asupra ISA, centralizeazã 26 de pre-cizãri exprese privind implicaþiile raþionamentului profesionalîn evaluarea controlului intern (Tabelul nr. 5). Ponderea ceamai mare (27%) o regãsim în cadrul ISA 250 privind proble-matica legilor ºi a reglementãrilor în auditul situaþiilor finan-ciare, ceea ce înseamnã cã aceastã activitate are o impor-tanþã evidenþiatã de standardele în domeniu.

În opinia noastrã, sistemul de control intern poate fi interpre-tat ca fiind temelia unei entitãþi. Dacã acesta funcþioneazã înmod corespunzãtor, restul activitãþilor ce se realizeazã încadrul firmei fiind corect monitorizate ºi verificate au o pro-babilitate mai micã de a înregistra erori.

Pe lângã testele de control aplicate, auditorul se va folosi ºide afirmaþiile puse la dispoziþie de cãtre conducerea entitãþii,iar rezultatele obþinute vor fi comunicate acesteia prin inter-mediul unei scrisori sau al unor discuþii. Astfel, relaþia cu managementul entitãþii, gradul de încredere acordat acestuiaºi stabilirea credibilitãþii informaþiilor colectate sunt elementece necesitã exercitarea raþionamentului profesional. (Tabelulnr. 6)

Relaþia auditorului cu conducerea entitãþii este des menþio-natã în standardele profesionale, cu precãdere referitor laauditarea estimãrilor contabile.

Astfel, previziunile ºi raþionamentele efectuate de cãtre ma-nagement sunt analizate ºi validate de cãtre auditor care, larândul lui, pentru a îndeplini aceastã sarcinã va apela lacunoºtinþele pe care le deþine ºi la experienþa acumulatã.

Auditul implicã o verificare în dinamicã, mai precis creareaunor legãturi între faptele, evenimentele ºi circumstanþeleanterioare misiunii, elementele constatate în momentulauditãrii ºi efectele ce apar la nivelul entitãþii.

Ca urmare, pentru evaluarea calitãþii sistemului de controlintern, dar ºi a diferitelor denaturãri detectate, auditorul va luaîn considerare aspectele anterioare perioadei de auditare,estimãrile contabile efectuate ºi capacitatea entitãþii de arespecta principiul continuitãþii activitãþii. Necesitatea exerci-tãrii raþionamentului profesional în vederea stabilirii unei re-laþii între situaþia anterioarã, cadrul actual ºi previziunileasupra entitãþii reiese din cele 11 menþionãri de la nivelul ISA(Tabelul nr. 7).

Page 20: AF 8 2012.qxd

18

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Pe baza rezultatelor evaluãrii evenimentelor ºi a circumstan-þelor anterioare perioadei de auditare va fi posibilã înþele-gerea previziunilor conducerii ºi aprecierea îndeplinirii prin-cipiului continuitãþii activitãþii.

Evaluarea riscului de audit ºi stabilirea nivelului

pragului de semnificaþieRiscul de audit poate fi explicat ca fiind riscul ca auditorul sãexprime o opinie de audit neadecvatã atunci când situaþiilefinanciare sunt denaturate semnificativ (ISA 2010:33). Þinândcont de faptul cã obiectivul auditorului este sã obþinã un nivelde asigurare cât mai mare privind acurateþea situaþiilor finan-ciare, acesta va urmãri sã reducã riscul de audit la un nivelcât mai scãzut. Imposibilitatea obþinerii unei asigurãriabsolute survine ºi din faptul cã eliminarea completã a riscu-lui de a omite anumite denaturãri nu este posibilã.

Normele profesionale în domeniu indicã un nivel maxim alriscului de audit care poate fi acceptat de cãtre auditor, ºianume 5%, ceea ce înseamnã cã gradul de certitudine oferitde cãtre auditor va fi de 95%. Ghidul privind Auditul Calitãþiipune la dispoziþia auditorilor o serie de chestionare standardde evaluare a riscului de audit prin aplicarea ºi interpretareaacestora. ISA 315 „Identificarea ºi evaluarea riscurilor dedenaturare semnificativã prin înþelegerea entitãþii ºi a mediu-lui sãu” trateazã în mod expres problematica riscului de audit,iar necesitatea raþionamentului este invocatã de 5 ori lanivelul acestui standard (Tabelul nr. 8).

„Auditorul trebuie sã determine mãsura în care oricare dintreriscurile identificate, reprezintã, potrivit raþionamentului audi-torului, riscuri semnificative. În exercitarea acestui raþiona-

ment, auditorul trebuie sã excludã efectele controalelor iden-tificate aferente riscului. În exercitarea raþionamentului profe-sional, prin care unele riscuri sunt considerate semnificative,auditorul trebuie sã ia în considerare cel puþin urmãtoarele:

a) mãsura în care riscul este legat de existenþa uneifraude;

b) mãsura în care riscul este legat de aspecte recentesemnificative economice, contabile sau de altã naturãºi, deci, necesitã o atenþie specialã;

c) complexitatea tranzacþiilor;

d) mãsura în care riscul implicã tranzacþii semnificativecu pãrþile afiliate;

e) gradul de subiectivitate în evaluarea informaþiilorfinanciare aferente riscului, în special acele evaluãricare implicã o gamã largã de incertitudini privind eva-luarea;

f) mãsura în care riscul implicã tranzacþii semnificativecare sunt în afara activitãþii normale a entitãþii saucare par a fi neobiºnuite, din alte privinþe.” (ISA 315,pct. 27, 28:304)

Referitor la riscul de audit se poate pune o întrebare: cât demulte erori sau omisiuni sunt de acord auditorii sã accepte lanivelul situaþiilor financiare, astfel încât sã poatã emite o opi-nie corectã asupra acestora? Aceastã întrebare îºi are rãs-punsul în conceptul de prag de semnificaþie. Astfel, pragul desemnificaþie este mãrimea unei omisiuni sau a unei declaraþiieronate asupra informaþiei contabile, care în anumite circum-stanþe, face ca judecata raþionalã a unei persoane sã fieschimbatã sau influenþatã.

„Determinarea pragului de semnificaþie de cãtre auditorreprezintã un aspect ce þine de raþionamentul profesional ºieste afectat de percepþia auditorului cu privire la nevoile de

Page 21: AF 8 2012.qxd

198/2012

Exercitarea raþionamentului profesional

informaþii financiare ale utilizatorilor situaþiilor financiare.”(ISA 320, 4:355)

Aspectele legate de determinarea pragului de semnificaþiefac obiectului ISA 320 „Pragul de semnificaþie în planificareaºi desfãºurarea unui audit”. Deºi la nivelul standardelornumãrul precizãrilor acestui concept este relativ redus (6menþionãri), importanþa lui este majorã. Prin prisma raþiona-mentului profesional, auditorul va putea determina mãrimeaeºantionului asupra cãruia se vor aplica testele ºi procedurilede audit. Ca ºi în cazul riscului de audit, normele cuprinse înGhidul privind Auditul Calitãþii oferã o metodã de stabilire anivelului de la care o omisiune sau eroare poate fi conside-ratã semnificativã. Nu atât procedura implicã judecata audi-torului cât mai ales alegerea reperului în funcþie de care se vastabili pragul de semnificaþie, interpretarea factorilor de influ-enþã ºi evaluarea naturii acelor denaturãri, chiar dacã seîncadreazã sub nivelul pragului de semnificaþie, individual sauîn mod agregat cu alte denaturãri, prin natura lor pot influenþadeciziile economice ale utilizatorilor situaþiilor financiare.

Colectarea probelor de audit

Odatã determinat riscul la care auditorul este supus, precumºi nivelul de la care orice eroare sau omisiune pot fi consi-derate semnificative se poate stabili momentul, natura ºiîntinderea procedurilor cu ajutorul cãrora se vor colecta pro-bele de audit necesare fundamentãrii opiniei finale (Tabelulnr. 10).

„Raþionamentul profesional este necesar în special în deciziilegate de natura, momentul ºi întinderea procedurilor deaudit folosite pentru a îndeplini dispoziþiile ISA-urilor ºi astrânge probe de audit.” (ISA 200:A23)

Selectarea procedurilor cu ajutorul cãrora se realizeazãcolectarea probelor de audit suficiente ºi adecvate este oetapã importantã în procesul auditãrii, fapt dovedit ºi denumãrul mare de consemnãri ale ISA în acest sens (Tabelulnr. 11). Din cele 186 de consemnãri ale raþionamentului pro-fesional 13% fac referire la procedurile de audit utilizate învederea colectãrii de probe ºi întocmirii documentaþiei.

Suficienþa ºi adecvarea probelor de audit sunt douã conceptecare depind de raþionamentul profesional al auditorului.Primul desemneazã cantitatea de probe necesarã a fi obþi-nutã, iar cel de-al doilea se referã la calitatea acestora. Înaparenþã, suficienþa este mai uºor de apreciat, afectatã fiind

Page 22: AF 8 2012.qxd

20

Cercetare

Audit Financiar, anul X

de evaluarea de cãtre auditor a riscurilor de denaturare.Auditorul stabileºte pe baza raþionamentului profesional câteprobe de audit sunt necesare (suficienþa) ºi care sunt natura,sursa ºi circumstanþele lor (adecvarea) (ISA 540: A4, A5).

Caracterul suficient ºi adecvat depinde în mare mãsurã demetodele de selecþie utilizate, stabilite tot pe baza raþiona-mentului profesional (ISA 540:A54) ºi care sunt de naturã sãinducã o anumitã mãrime riscului de nedetectare. Implicit,auditorului i se dã posibilitatea de a aborda eºantionarea fiede o manierã statisticã, fie nestatisticã, judecãþile sale profe-sionale constituind criteriul de alegere a metodei de selecþie.(ISA 530:A5)

Stabilirea eºantionului în audit implicã un nivel mai scãzut alraþionamentului profesional comparativ cu elementeleprezentate anterior. În fapt, standardele profesionale alocãun spaþiu restrâns acestei decizii, existând doar 3 consem-nãri privind necesitatea raþionamentului profesional înrealizarea acestei activitãþi. Acest aspect se datoreazã, pro-babil, faptului cã statistica pune la dispoziþie auditorilor maimulte metode de eºantionare pentru care nu este necesarãexprimarea unei judecãþi profesionale, ºi dificultatea decizieise rezumã la alegerea metodei care va fi aplicatã.

Emiterea raportului de audit

Procesul de audit are ca finalitate emiterea raportului finalcare conþine opinia de audit referitoare la asigurarea rezo-nabilã asupra faptului cã situaþiile financiare nu conþindenaturãri semnificative ºi au fost întocmite conform unuicadru general de raportare financiarã. Opinia emisã de audi-tor are menirea de a creºte încrederea utilizatorilor în infor-maþiile financiare furnizate de cãtre entitate, dar reprezintã ºio asigurare a faptului cã situaþiile financiare nu conþin de-naturãri semnificative.

Alegerea tipului de opinie ce va fi exprimatã în raportul deaudit se realizeazã pe baza documentaþiei întocmite pe par-cursul misiunii. Documentaþia are un rol esenþial, deoarece îlajutã pe auditor sã îºi fundamenteze ºi sã justifice toatedeciziile luate pe parcursul misiunii ºi, în final, opinia expri-matã (Tabelul nr. 13).

Un factor important în determinarea formei, conþinutului ºiamplorii documentaþiei de audit corespunzãtoare aspectelorsemnificative este mãsura în care s-a exercitat raþionamentulprofesional în efectuarea activitãþii ºi în evaluarea rezul-tatelor.

Documentarea raþionamentelor profesionale efectuate, atun-ci când sunt semnificative, ajutã la explicarea concluziilorauditorului ºi la îmbunãtãþirea calitãþii raþionamentului. (ISA230:A9)

Opinia auditorului este ea însãºi consecinþa aplicãrii unuiîntreg demers de manifestare a raþionamentului profesionalîn diferitele etape ale auditului ºi sub diversele forme.Formulãri precum: „toate aspectele semnificative”, „asigurarerezonabilã” ºi chiar conceptul de „reprezentare exactã” inducun anumit grad de relativitate, care izvorãºte din însuºiraþionamentul profesional.

Etimologic, conceptul de opinie desemneazã o pãrere, jude-catã sau idee. Prin urmare, putem afirma cã opinia auditoru-lui este esenþa utilizãrii raþionamentului profesional în demer-sul sãu în cadrul misiunilor de asigurare, iar aceasta este„mai degrabã convingãtoare decât concludentã” (ISA 200:5).

Enunþarea unei opinii presupune un întreg demers de funda-mentare care necesitã manifestarea raþionamentului profe-sional al auditorului (ISA 705:2).

Adeseori, optarea pentru opinia cu rezerve vs opinia con-trarã, respectiv între opinia cu rezerve sau imposibilitatea

Page 23: AF 8 2012.qxd

218/2012

Exercitarea raþionamentului profesional

exprimãrii unei opinii þine exclusiv de raþionamentul profe-sional, în funcþie de aprecierea datã de auditor caracteruluidenaturãrii (semnificative ºi/sau nu omniprezente), respectivde cantitatea de probe obþinute (suficiente ºi adecvate).

Manifestarea profesionalismului, a spiritului critic ºi a perso-nalitãþii auditorului devin determinante în formularea unorjudecãþi profesionale ºi în procesul de luare a deciziilor.

Concluzii ºi perspective

Analiza prezentatã în cuprinsul materialului de faþã a avut cascop evidenþierea impactului pe care raþionamentul profe-sional îl are la nivelul procesului decizional din cadrul misiuniide audit. Complexitatea situaþiilor cu care auditorii se con-fruntã în activitatea practicã face imposibilã identificareatuturor soluþiilor în prevederile standardelor profesional, faptce impune exercitarea propriei judecãþi profesionale.

Numãrul mare de menþionãri exprese ale acestui concept,precum ºi faptul cã acesta este sugerat la nivelul tuturordeciziilor aratã necesitatea coroborãrii standardelor profe-sionale cu raþionamentul profesionistului contabil implicat înmisiunea de audit.

Ca perspectivã de cercetare, se intenþioneazã realizareaunui studiu particularizat pe etapa de determinare a praguluide semnificaþie, element considerat „piatra de temelie” a mi-siunii de audit.

Mai exact, se urmãreºte identificarea factorilor care con-tribuie la fundamentarea raþionamentului profesional exerci-tat în scopul stabilirii unui nivel cât mai corect al pragului desemnificaþie.

Materialul de faþã a fost realizat cu sprijinul financiar oferit prinproiectul european "Adaptarea curriculei universitare, de mas-terat, la cerinþele pieþei muncii din România în domeniulproiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune"Contract POSDRU/86/1.2/S/64076, realizat în cadrulUniversitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþeEconomice ºi Gestiunea Afacerilor

This work was possible with the financial support of theEuropean program "Adaptation of the university curricula ofmaster to the labor market in Romania in the projects financedfrom structural and cohesion funds", Contract POSDRU/86/1.2/S/64076, developed by Babes-BolyaiUniversity, Faculty of Economic Sciences and BusinessAdministration.

Acknowledgements

Bedard, J.C., Graham, L.E., (2002), The effects of decisionaid orientation on risk factor identification and audit testPlanning, Auditing, vol.21, no.2, pp. 39-56;

Bhattacharjee, S., Maletta, M., Moreno, K., (2007), TheCascading of Contrast Effects on Auditors’ Judgments inMultiple Client Audit Environments, The AccountingReview, vol. 82, no.5, pp. 1097-1117;

Gray, Iain; Manson, Stuart, The audit process. Principles,practice and cases, ISA Edition, 4th Edition, ThomsonLearning, ISBN 978-1-84480-678-2, 2008;

Moore, Guy (2009), Using professional judgment, theAuditor’s Report, American Accounting Association,Accounting and Business Education Research andPractice Worldwide, vol. 33, no. 1;

Popa I. E., Tiron Tudor A., ªpan G. A. (2012), Raþionamentulprofesional-factor determinant în creºterea calitãþii misiu-nilor de asigurare, Revista „Audit Financiar” nr. 2, pp. 34-40;

Porter, Brenda; Simon, Jon; Hatherly, David, Principles ofexternal auditing, 3th Edition, John Wiley and Sons,Limited Publication, ISBN 978-0-470-01825-5, 2008;

Trotman, K.T., (2011), A Different Personal Perspectivethrough the Behavioral Accounting Literature, BehavioralResearch in Accounting, vol. 23, No. 1, pp. 203–208.

Trotman, K.T., Tan, H.C., Ang, N., (2011), Fifty-year overviewof judgment and decision-making research in accounting,Accounting and Finance, vol.51, pp.278–360;

Institute of Chartered Accountants in Australia, Professionaljudgment: are auditors being held to a higher standardthan other professionals?, National Library of Australia,ISBN 1-921245-08-5, 2006, www.charteredaccoun-tants.com.au;

International Federation of Accountants (2010), StandardeleInternaþionale de Audit, www.ifac.org.

Referinþe bibliografice

Page 24: AF 8 2012.qxd

22

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Introducere Raportarea informaþiilor de mediu esteun instrument de furnizare de informaþiide mediu cãtre pãrþile interesate ºi dereflectare a performanþei de mediu ºi a

preocupãrilor pe care le au companiilefaþã de chestiunile de mediu (Shearer,2002). Deoarece raportarea informaþi-ilor de mediu rãmâne la nivel interna-þional o acþiune voluntarã, existã dife-renþe în ce priveºte calitatea ºi canti-

tatea de informaþii de mediu raportatede entitãþile din diferite þãri ºi sectoarede activitate.

Se poate observa existenþa unui numãrmare de studii concentrate de-a lungultimpului pe analizarea variaþiei în timp ºispaþiu a raportãrii informaþiilor de me-diu, evidenþiind factorii determinanþipentru raportarea de mediu (Frost,2007; Taylor ºi Shan, 2007; Sumiani etal, 2007). Literatura identificã factoricum ar fi expunerea publicã, legitimita-tea entitãþilor, legislaþia ºi normele, ca-racteristicile companiei (management,dimensiune, profitabilitate etc.), cultura,ca fiind factorii principali ce ar puteadetermina raportarea informaþiilor demediu.

În cadrul acestui studiu, ne-am concen-trat pe factorii legaþi de auditul financiarpentru a explica variaþia raportãrilor demediu în cazul companiilor româneºticotate la Bursa de Valori Bucureºti.

Metodologiacercetãrii

Lucrarea evidenþiazã analizarea empi-ricã ºi teoreticã a modului în care tipulde auditor financiar poate explica nive-lul de raportare a informaþiilor de mediu.

Eºantionul constã din 64 entitãþi listatela Bursa de Valori Bucureºti, aparþinândcategoriilor 1, 2 ºi 3, din 10 domenii deactivitate cu posibil impact asupramediului înconjurãtor: agriculturã, silvi-culturã ºi pescuit; industria extractivã;industria prelucrãtoare, producþia ºifurnizarea de energie electricã, energietermicã, gaz, apã; distribuþia apei, salu-britate, managementul deºeurilor, acti-vitãþi de recuperare a materialelor reci-clabile; construcþii; transport ºi depo-

Ionel-Alin IENCIU*

Raportãrile de mediu ºi auditul financiar

* Asist.univ.dr., cercetãtor, Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, e-mail: [email protected]

Environmental Reporting and Financial Audit Because environmental reporting remains voluntary at international level, thereare differences in quality and quantity of environmental information reported byentities. In this study, the author analyzed the correlation between the reportingof environmental information and the type of auditor. This paper is an empiricalanalysis of how the type of auditor may explain the reporting of environmentalinformation. The sample consists of 64 entities listed on the Bucharest StockExchange, first, second and third categories in 10 sectors of activity with a poten-tial impact on the environment. The author conclude that internationally recog-nized auditors, wanting to keep their reputation, have a strong incentive upon theentities imposing stricter standards and more accurate reporting. Thus, the enti-ties listed on the Bucharest Stock Exchange, audited by audit firms which are partof the Big Four, have a higher level of environmental reporting.

Key words: financial audit, BIG FOUR, environmental reporting, entities,Bucharest Stock Exchange

JEL Classification: M42, M49

Cuvinte cheie: audit financiar, firme Big Four, raportãri de mediu, entitãþi, Bursa deValori Bucureºti

Abstract

Page 25: AF 8 2012.qxd

238/2012

Raportãrile de mediu

zitare; industria alimentarã, hoteluri,restaurante; reparaþii, comerþ cu amã-nuntul, întreþinerea ºi instalarea de ma-ºini ºi echipamente; tipãrirea ºi repro-ducerea pe suporþi a înregistrãrilor.Distribuþia entitãþilor este prezentatã întabelul 1.

La fel ca ºi în cazul altor studii (Cormieret al., 2005; O’Donovan ºi Gibson,2007), se exclud din eºantion entitãþilecare activeazã în sectoare cu impactscãzut sau inexistent asupra mediului,cum ar fi activitãþile financiare, imobi-liare, activitãþile de închiriere, învãþã-mântul, alte activitãþi lucrative, socialeºi personale, tehnologia informaþionalã,presa, finanþarea ipotecilor, cercetare ºidezvoltare, telecomunicaþii.

Raportarea de mediu în cazul

entitãþilor româneºtiCa ºi în cazul altor þãri din Europa Cen-tralã ºi de Rãsãrit, România a moºtenitdin perioada comunistã grave problemede mediu. Aceste probleme au fostcauzate de politica industrialã bazatãpe o productivitate ridicatã, care nu luaîn considerare impactul asupra mediu-lui înconjurãtor ºi sãnãtatea publicã.Sectoarele cu cele mai mari probleme

sunt: calitatea apei, evacuarea deºe-urilor ºi poluarea aerului ºi solului. ÎnRomânia, politicile de mediu au apãrutîn cursul anilor 90, odatã cu fostul Mi-nister al Mediului. Obiectivele naþionalelegate de domeniul mediului au fost ela-borate în 1992, „Strategia naþionalãpentru protecþia mediului” fiind revizuitãîn anii 1996 ºi 2002. Începând din anul1999, România a adoptat o StrategieNaþionalã de Dezvoltare Durabilã, înconformitate cu reglementãrile regiona-le din Europa ºi din întreaga lume. Dinanul 2000, politicile naþionale de mediuîncearcã sã evalueze standardele ºiobiectivele europene, aspectele demediu devenind o componentã impor-tantã pentru politica generalã a Româ-niei.

Anul 2007 marcheazã integrarea Ro-mâniei în Uniunea Europeanã, imple-mentarea politicilor de mediu ale UE ºiintroducerea de programe noi de finan-þare europeanã pentru activitãþi de pro-tecþia mediului (fonduri structurale). Din2008, România are o nouã StrategieNaþionalã pentru Dezvoltare Durabilã,caracterizatã printr-o nouã filozofie dedezvoltare a Uniunii Europene ºi accep-tatã pe plan mondial. Strategia stabi-leºte þinte efective pentru tranziþia la unmodel de dezvoltare generator de va-loare adãugatã, care tinde spre o con-tinuã îmbunãtãþire a calitãþii vieþii oa-

menilor ºi a relaþiilor acestora, în armo-nie cu mediul natural.

Cu toate acestea, pânã în acest mo-ment nu existã o legislaþie în acestdomeniu, care sã solicite companiilorromâneºti, fie acestea cotate sau nu pepiaþa de capital, sã furnizeze pãrþilorinteresate rapoarte separate sau infor-maþii specifice legate de impactul demediu. Furnizarea acestor informaþii arfi utilã, mai ales pentru companiilecotate la bursã ºi pentru acelea careopereazã în industrii considerate cugrad ridicat de poluare. Cu alte cuvinte,angajamentul asumat de entitate în cepriveºte impactul de mediu sau chestiu-nile legate de mediu rãmâne o acþiunevoluntarã în cazul entitãþilor româneºti.

Deºi Budeanu & Thidell (2006) consi-derã cã întreprinderile româneºti suntpregãtite sã ajungã din urmã practicilevestice, în ciuda stadiilor incipiente deprezentare publicã a informaþiilor demediu, Ienciu et al. (2011) concluzionacã majoritatea informaþiilor de mediufurnizate de entitãþile române sunt in-complete ºi irelevante, nivelul raportã-rilor de mediu în acest caz fiind foartescãzut, reflectând calitatea informaþiilorde mediu raportate voluntar de entitãþileromâne cotate la bursã comparativ cucele ungare, pentru perioada cuprinsãîntre 2006 ºi 2008. Un alt studiu realizatde Ienciu (2011) susþine faptul cã infor-maþiile de mediu furnizate de cãtreorganizaþiile din România sunt incom-plete ºi irelevante pentru pãrþile intere-sate. Studiul demonstra cã raportãrilede mediu în cazul entitãþilor din Ro-mânia sunt influenþate de dimensiuneaentitãþii, de expunerea la public ºi destructura acþionariatului.

Jindrichovska ºi Purcãrea (2011) ºi-auconcentrat studiul pe responsabilitateasocialã corporativã din douã þãri: Cehiaºi România. Studiul ia în considerarediferenþa de abordãri specifice, chiar

Page 26: AF 8 2012.qxd

24

Cercetare

Audit Financiar, anul X

dacã standardul raportãrilor de mediuse bazeazã pe aceleaºi principii în am-bele þãri. De asemenea, pentru Româ-nia poate fi adoptatã o abordare dereglementare mai sistematicã cu privirela raportarea de mediu.

Evaluarea modului în care performanþade mediu sau informaþiile de mediu suntraportate în 2010 de cãtre entitãþileromâneºti cotate la Bursa de ValoriBucureºti din categoria 1, 2 ºi 3(EnvRep) se bazeazã pe un Indice deDezvãluire (DI) pentru urmãtoareleseturi de informaþii:

- d1. Informaþiile non-financiare cuprivire la obiectivele de mediu, ma-nagement, politicã ºi alte aspectecare pot reflecta performanþa demediu. Acest indicator poate însem-na un scor de “1” dacã entitatea ra-porteazã acest gen de informaþiisau „0” dacã societatea nu rapor-teazã informaþiile.

- d2. Indicatorii principali de perfor-manþã legaþi de impactul de mediu(apã, aer, sol). Aceºti indicatori suntstipulaþi de Iniþiativa Globalã deRaportare1, DEFRA2 ºi de alte orga-nizaþii. Indicatorul este „0” dacã enti-tatea nu raporteazã astfel de indica-tori sau poate fi „1” dacã entitatearaporteazã aceºti indicatori chiardacã nu sunt corelaþi cu indicatoriistipulaþi în directivele internaþionale.

- d3. Indicatori financiari (investiþii,costuri, provizioane de mediu).Aceºti indicatori reflectã în termenimonetari atitudinea entitãþilor faþãde mediu. Valorile pot fi „0” dacãentitatea nu raporteazã aceste infor-maþii sau „1” dacã raporteazã acestgen de informaþii.

Aceastã metodã de cuantificare a infor-maþiilor de mediu permite integrareadiferitelor tipuri de informaþii într-o sin-gurã cifrã, comparabilã de la entitate laentitate, care nu este foarte subiectivãdeoarece acest proces nu reprezintã oexaminare calitativã, dependentã depunctul de vedere al cercetãtorului,care este diferit uneori de punctul devedere al investitorului, dacã este vorbade relevanþa raportãrilor de mediu.

Prin urmare, indicele de raportare con-siderat este calculat astfel:

Unde,n – numãrul elementelor raportate, n=3m – numãrul elementelor posibil de ra-

portat, m=3di – grupul de elemente raportat

Rezultatele obþinute sunt prezentate întabelul 2.

Conform tabelului nr. 2 putem observacã majoritatea companiilor listate pepiaþa de capital româneascã (în pro-porþie de 71,9%) raporteazã doar o sin-gurã categorie de informaþii, în specialde naturã non-financiarã, privind obiec-

tivele de mediu, de management ºipolitice (d1). Din cele 64 de companiianalizate, 8 raporteazã toate tipurile deinformaþii de mediu, în timp ce 5 dintreele nu raporteazã nici un fel de infor-maþie. Concluzionãm cã, similar situ-aþiei aferente perioadei 2006-2009, în2010 calitatea ºi cantitatea informaþiilorde mediu raportate de companiile dinRomânia au fost caracterizate prinirelevanþã ºi incompletitudine.

Tipul auditoruluifinanciar ºi

raportãrile de mediuUtilizarea pe scarã largã a raportãrilorde mediu pentru o varietate de scopuripune problema obiectivitãþii acestorinformaþii. Verificarea obiectivitãþii unorinformaþii se poate realiza prin inter-mediul procesului de audit. La fel ca ºiinformaþiile de mediu prezentate înSituaþiile financiare ºi informaþiile pre-zentate în cadrul rapoartelor de mediuºi al rapoartelor sustenabile sunt subi-ectul procesului de audit. Literatura despecialitate (Dixon et al, 2004; Sylph,2005) evidenþiazã necesitatea de extin-dere a domeniului de aplicare a auditu-

1 Ghidul GRI 2011, disponibil pe https://www.globalreporting.org/Pages/default.aspx2 Indicatorii principali ai performanþei de mediu, Ghidul de Raportare pentru companiile din Marea Britanie, disponibil pe http://www.defra.gov.uk/pub-

lications/2011/03/25/environmental-kpi-guidelines-pb11321/

Page 27: AF 8 2012.qxd

258/2012

Raportãrile de mediu

lui financiar pentru a îngloba aspectelede mediu, sugerând faptul cã utilizatoriipot fi mai puþin interesaþi de nivelul deemisii poluate ºi mult mai interesaþi deimplicaþiile acestor emisii asupra situaþi-ilor financiare ale unei companii, în spe-cial în situaþia în care societatea esteamendatã sau penalizatã de cãtreagenþiile guvernamentale din cauza în-cãlcãrii prevederilor de mediu. InstitutulContabililor Autorizaþi din Anglia ºi ÞaraGalilor (ICAEW3, 2000: 4) considerã cãresponsabilitãþile auditorului sunt dejaextinse la luarea în considerare a im-pactului problemelor de mediu asuprasituaþiilor financiare, iar Collison ºiSlomp (2000) sugereazã faptul cã fie-care contabil ºi auditor ar trebui sã fie înmãsurã sã evalueze consecinþele as-pectelor de mediu asupra situaþiilor fi-nanciare (Chiang, 2010).

Auditul financiar reprezintã „un processistematic de obþinere ºi evaluare obi-ectivã a unor afirmaþii privind acþiunile ºievenimentele cu caracter economic, învederea aprecierii gradului de conformi-tate a acestor afirmaþii cu criteriile pres-tabilite, precum ºi de comunicare a re-zultatelor cãtre utilizatorii interesaþi”(Tiron, 2009: 29).

Acest proces este desfãºurat de cãtrepersoane fizice sau juridice legal abili-tate, în cadrul cãrora Pricewaterhouse-Coopers, Ernst&Young, Deloitte ºiKPMG sunt recunoscute la nivel inter-naþional ca fiind cele mai mari companiicare activeazã în acest domeniu, celepatru fiind cunoscute sub denumirea deBig Four.

Datar et al. (1991) au sugerat faptul cãentitãþile pot alege o societate de auditmare (Big Four) în timp ce aceastãalegere reprezintã un semnal cãtre in-vestitori asupra faptului cã sunt pregã-tite sã accepte cerinþele ridicate privind

nivelul calitativ al raportãrilor pe careastfel de companii le pretind.

În ultimul timp entitãþile din grupul BigFour s-au implicat tot mai mult la nivelinternaþional în revizuirea rapoartelorsustenabile ºi de mediu. Într-un studiucondus de KPMG privind publicareainformaþiilor de mediu s-a demonstratfaptul cã majoritatea entitãþilor îºi au-diteazã rapoartele de mediu indepen-dent de rapoartele financiare, numãrulacestora fiind în creºtere (Benþianu ºiGeorgescu, 2008). Potrivit raportuluiThe Value Reporting, Revolution: Mo-ving Beyond the Earnings Game, emisde PricewaterhouseCoopers, pentru acrea valoare pe termen lung pentru so-cietate, acþionari ºi alþi utilizatori, entitã-þile trebuie sã acorde atenþie aspectelorsociale ºi de mediu. De asemenea, fir-mele din grupul Big Four sunt implicateîn redactarea ºi interpretarea unorghiduri privind raportãrile sustenabilesau de mediu la nivel internaþional.

Ca urmare a implicãrii acestor entitãþi înplan teoretic ºi practic în emiterea ºiauditarea rapoartelor de mediu la nivelinternaþional, a experienþei ºi a cerin-þelor pe care aceste entitãþi ºi le-au for-mat în ceea ce priveºte raportarea unorinformaþii de mediu, am construit urmã-toarea ipotezã de cercetare: entitãþiledin România cotate la Bursa de ValoriBucureºti care sunt auditate de cãtreentitãþi din cadrul Big Four raporteazãmai multe informaþii privind impactul

asupra mediului. Studiile întreprinse deXiao et al. (2004), respectiv Wang et al.(2008) au demonstrat o asociere poziti-vã între tipul auditorului ºi nivelul ra-portãrilor voluntare de mediu.

Astfel, variabila dependentã este repre-zentatã de nivelul raportãrilor de mediu(Env_Rep DI), determinatã conformecuaþiei prezentate anterior, respectivvariabila independentã este reprezen-tatã de tipul auditorului financiar(Tip_auditor) care reprezintã o variabilãnominalã ce poate primi valoarea „0”dacã auditorul financiar care a auditatsituaþiile financiare 2010 ale entitãþii nuface parte din grupul Big Four, respec-tiv valoarea „1” dacã auditorul financiarcare a auditat situaþiile financiare 2010ale entitãþii face parte din grupul BigFour. Din punct de vedere a celor 64 deentitãþi din România cuprinse în studiu,situaþia se prezintã conform Tabelului 3.

Observãm faptul cã pentru 31,3% dintreentitãþile cuprinse în studiu situaþiilefinanciare sunt auditate prin intermediulentitãþilor Big Four. Ipoteza de cerce-tare, respectiv corelaþia dintre nivelulraportãrilor de mediu ºi tipul auditoruluieste testatã prin intermediul corelaþiilorstatistice utilizând programul SPSS,versiunea 17.00 (Tabel 4).

Din analiza corelaþiilor statistice putemremarca faptul cã tipul auditorului influ-enþeazã nivelul raportãrilor de mediuîntr-o mãsurã relativ micã.

3 Institutul Contabililor Autorizati din Anglia ºi Þara Galilor

Page 28: AF 8 2012.qxd

26

Evaluare

Audit Financiar, anul X

Concluzii Considerãm cã alegerea unui auditorfinanciar poate reprezenta un reper cuprivire la valoarea sau reputaþia uneientitãþi, trezind interes din parteainvestitorilor. Implicarea tot mai mare lanivel internaþional a entitãþilor Big Fourîn emiterea unor standarde privindraportãrile de mediu, precum ºi înauditarea rapoartelor de mediu încadrul unor entitãþi cotate pe pieþe de

capital au determinat aceste entitãþi sãcreascã cerinþele de raportare a infor-maþiilor de mediu în cadrul entitãþilor dinRomânia pe care acestea le auditeazã.

Putem concluziona faptul cã auditoriirecunoscuþi la nivel internaþional, dindorinþa de a-ºi pãstra reputaþia, au unstimulent puternic asupra entitãþilorprivind impunerea unor standarde deraportare mai stricte ºi mai precise.Astfel, entitãþile cotate la Bursa deValori Bucureºti, pentru a deveni mai

atractive pentru investitori recurg la ser-viciile de audit ale marilor societãþi deaudit care fac parte din grupul Big Four,fiind astfel determinate sã prezinte unnivel al raportãrilor de mediu mai ridicat.Ipoteza construitã poate astfel fi vali-datã în cadrul eºantionului propus,urmând a fi testatã în cadrul altoreºantioane reprezentative.

Prezenta lucrare este parte integrantã aproiectului de cercetare POS-DRU/89/1.5/S/59184 "Performanþã ºiexcelenþã în cercetarea postdoctoralãîn domeniul ºtiinþelor economice dinRomânia", Universitatea Babeº-Bolyai,Cluj-Napoca fiind partener în cadrulproiectului.

This paper is part of the research proj-ect POSDRU/89/1.5/S/59184 "Perfor-mance and excellence in postdoctoralresearch within the field of economicsciences in Romania", Babeº-BolyaiUniversity, Cluj-Napoca being a partnerwithin the project

Acknowledgements

Benþianu, L., Georgescu, I. (2008), Approaches of Environ-mental Information Audit in Annual Reports, AnnalesUniversitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 1, no. 10,Faculty of Sciences, “1 Decembrie 1918” University, AlbaIulia

Budeanu, A., Thidell, A. (2006), Voluntary environmental re-porting in Romania, Environmental Engineering and Mana-gement Journal, 5(3): 487-508, http://omicron.ch.tuiasi.ro/EEMJ/.

Chiang, C. (2010), Insights into current practices in auditingenvironmental matters, Managerial Auditing Journal, Vol. 25No. 9, 2010, pp. 912-933

Collison, D. and Slomp, S. (2000), Environmental accounting,auditing and reporting in Europe: the role of FEE, TheEuropean Acccounting Review, Vol. 9 No. 1, pp. 111-29.

Cormier, D., Magnan, M., Van Velthoven, B. (2005),Environmental Disclosure Quality in Large German

Companies: Economic Incentives, Public Pressures orInstitutional Conditions?, European Accounting Review,14(1), 3–39.

Datar, S., Feltham, G., & Hughes, J. (1991), The role of auditorand auditor quality in valuing new issues, Journal ofAccounting and Economics, 14, 3–49.

Dixon, R., Mousa, G.A. and Woodhead, A.D. (2004), The nec-essary characteristics of environmental auditors: a review ofthe contribution of the financial auditing profession,Accounting Forum, Vol. 28 No. 2, pp. 119-38.

Frost, G. (2007), The Introduction of Mandatory EnvironmentalReporting Guidelines: Australian Evidence, ABACUS, 43(2),23-45.

Ienciu A., Muller V., Matis D. (2011), Environmental reportingwithin the Romanian Companies, International Journal ofEnergy and Environment, 5(1): 123-131.

Ienciu A. (2011), Factors that explains environmental reporting

Referinþe bibliografice

Page 29: AF 8 2012.qxd

278/2012

Raportãrile de mediu

at Romanian entities level, Journal of InternationalManagement Studies, 11(2): 40-48.

Jindrichovska, I., Purcarea, I. (2011), CSR and EnvironmentalReporting in the Czech Republic and Romania: countrycomparison of rules and practices, Accounting andManagement Information Systems, 10(2): 202-227.

Kun Wang ,Sewon O, M. Cathy Claiborne, Determinants andconsequences of voluntary disclosure in an emerging mar-ket: Evidence from China, Journal of InternationalAccounting, Auditing and Taxation 17 (2008) 14–30

O’Donovan Gary & Gibson Kathy (2007), Corporate governanceand environmental reporting: an Australian study, CorporateGovernance - an International Review, 15, pp. 944-956

Shearer, T. (2002), Ethics and accountability: From for-itself tothe for-the-other, Accounting, Organisations and Society,27(6): 541-575.

Sumiani, Y., Haslinda, Y., Lehman, G. (2007), EnvironmentalReporting in a Developing Country: A Case Study on Statusand Implementation in Malaysia, Journal of Cleaner

Production, 5(3), 34-56.

Sylph, J. (2005), Corporate sustainable management and envi-ronmental management accounting, paper presented at theInternational Federation of Accountants, Bangkok,November 24.

Taylor, D. and Shan, Y.G. (2007), What Drives the FledglingPractice of Social and Environmental Reporting by ChineseCompanies Listed in Hong Kong?, Accounting,Accountability and Performance, Nathan, 13, 56-78.

Tiron T.A., Fulop, M., Cîrstea, A., Iosivan, R., Covaciu, L.,Costea, A. (2009), Fundamentele auditului financiar, ISBN978-973-8915-82-4, Editura Accent, Cluj-Napoca

Xiao, J. Z., He, Y., & Chow, C.W. (2004), The determinants andcharacteristics of voluntary internet-based disclosures bylisted Chinese companies, Journal of Accounting and PublicPolicy, 23, 191–225.

ICAEW (2000), Environmental Issues in the Audit of FinancialStatements, ICAEW, London.

Semnal editorial

Lucrarea „Auditul financiar de la normelenaþionale la standardele internaþionale”apãrutã recent la editura Tehnopres, seadreseazã, în egalã mãsurã, celor careurmeazã studii universitare economice (lanivel de licenþã, master ºi doctorat), can-didaþilor la examenul de acces la stagiu ºila cel de aptitudini organizate de Corpul

Experþilor Contabili ºi Contabililor Auto-rizaþi din România ºi de Camera Audito-rilor Financiari din România, precum ºipracticienilor din aceste domenii.

Autoarea – Ionela Corina Chersan – esteun apreciat cadru didactic la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, totodatã,ferventã cercetãtoare în domeniul con-tabilitãþii ºi auditului, o serie de studiipurtând semnãtura sa fiind publicate înrevista „Audit Financiar”.

„Desigur, nu putem avea speranþa cã,citind aceastã carte, oricine va fi capabilsã realizeze, fãrã greºealã, o misiune deaudit” – afirmã autoarea în debutul cãrþii.„Nu credem cã, singure, cãrþile pot ofericunoaºterea în acest domeniu. Este ºimotivul pentru care am prezentat reco-mandãrile Federaþiei Internaþionale a Con-tabililor privind pregãtirea cerutã celorcare doresc sã devinã membri ai organi-zaþiilor profesionale contabile, precum ºicerinþele impuse de organismele naþiona-le. Pentru a acoperi rezonabil vastul do-meniu al auditului, am structurat lucrarea

în douã pãrþi: Partea I - Concepte. Etape.Metodologie ºi Partea a II-a - Organizare.Standarde. Eticã. Am considerat cã, înacest fel, pot fi tratate în mod exhaustivcele mai multe aspecte care dau conþinutauditului financiar. În stabilirea acesteistructuri am pornit de la premisa cã oasemenea carte ar trebui sã clarificeunele lucruri, sã ofere alternative ºi, maiales, sã provoace la cãutarea ºi gãsireade soluþii pentru problemele apãrute încursul derulãrii unei misiuni de audit. Deasemenea, am încercat sã asigurãm o câtmai mare cursivitate textului ºi sã oferimcât mai multe informaþii deoarece toþi ceicãrora li se adreseazã cartea sunt grãbiþisã afle cât mai multe, citind cât mai puþin.Trebuie sã spunem, însã, cã nu tot ceeace trebuie sã ºtie o persoanã interesatãde audit se va gãsi aici dar este indicatãcalea de urmat pentru a le afla.

ªtim cã majoritatea cãrþilor de audit suntsau par prea teoretice. Din acest motivam încercat sã exemplificãm, acolo undea fost posibil, modalitatea concretã dedesfãºurare a misiunii de audit.”

Page 30: AF 8 2012.qxd

28

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducerePremisa realizãrii acestei cercetãri afost aceea de a identifica din perspec-tivã aplicativã rolul bugetelor în cadrulentitãþilor economice pe fondul contro-verselor existente în literatura de spe-cialitate. Prezenta cercetare vizeazã osintezã a aserþiunilor conceptuale pri-vind procesul de elaborare a bugetelor,dublatã de o abordare secvenþialã ºiaplicativã a elaborãrii bugetelor pentruo entitate economicã din sectorul pani-ficaþiei. De asemenea, cercetarea areîn vedere intercorelarea, valoarea infor-maþionalã unitarã ºi integratã a buge-telor, precum ºi impactul procesului bu-getar asupra deciziilor adoptate decãtre management privind strategiaentitãþii economice.

Considerãm cã o astfel de abordareargumenteazã ºi confirmã ipoteza con-form cãreia bugetele reprezintã un refe-renþial fundamental în procesul decizio-nal al managementului entitãþii pentrurealizarea cu succes a obiectivelor deperformanþã propuse.

Metodologiacercetãrii

Cercetarea efectuatã este de tip inter-pretativ ºi aplicativ. Prin recurs la cerce-tarea de tip interpretativ au fost prezen-tate dimensiunile conceptuale specificeprocesului de elaborare a bugetelor înentitãþile economice, prin raportare laideile publicate pe aceastã temã în lite-ratura de specialitate.

Pentru a completa abordarea conceptu-alã a procesului bugetar, s-a elaboratsecvenþial întreaga reþea de bugete în

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã- o abordare integratã în entitãþile economice

* Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: stefanescu.aura @gmail.com*** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

Budgets, Decision and Financial Performance - an Integrated Approach to Economic EntitiesThe approach of this research is founded on the results presented in the article"Assertions and Controversies Concerning Budgets in Economic Entities", pub-lished in issue no. 7/2012 of "Audit Financiar" Journal, which highlighted theactive role of budgets in economic entities, based on existing conceptual contro-versies in publications on the matter. In this article authors continue the researchin a dual manner: identification of conceptual dimensions specific to budgetingprocess, and identification of applied role of budgets, analyzing the impact of theinformation provided by them on the decision process adopted by the manage-ment of an economic entity. They also presents in a sequential manner, budget-ing stages, correlations between budgets and analyzes decisions of an entitymanagement in case of an existing budgeting process or in its absence. Theresearch offers a synthesis of the ideas published regarding this subject in thenational and international publications.

Key words: economic entity, budgets, phases, decision, responsibility, manage-ment, financial performance

JEL Classification: : G31, M41

Gabriela Lidia TÃNASE*, Aurelia ªTEFÃNESCU** & Eugeniu ÞURLEA***

Abstract

Cuvinte cheie: entitate economicã, bugete, etape, decizie, responsabilitate, mana-gement, performanþã financiarã

Page 31: AF 8 2012.qxd

298/2012

cazul unei entitãþi economice din sec-torul panificaþiei. Perspectiva aplicativãa cercetãrii a permis identificarea valoriiinformaþionale a bugetelor, fundamen-tarea ºi confirmarea importanþei proce-sului bugetar în cadrul procesului deci-zional al managementului, focalizat pecrearea ºi îmbunãtãþirea performanþeifinanciare a entitãþilor economice.

Abordãri conceptuale privind

etapele elaborãriibugetelor în

entitãþile economiceLa nivelul literaturii de specialitate, pro-cesul de elaborare a bugetelor în enti-tãþile economice este abordat multidi-mensional. Caraiani et al (2010)1 abor-deazã procesul de elaborare a bugete-lor într-o manierã dualã, respectiv ac-torii implicaþi ºi fazele de elaborare. Dinpunct de vedere al actorilor, procesul deelaborare a bugetelor implicã manage-mentul general, contabilitatea manage-rialã ºi centrele de responsabilitate. Înceea ce priveºte fazele de elaborare abugetelor, autorii delimiteazã cinci faze.Prima fazã debuteazã la nivelul mana-gementului general al entitãþii ºi constãîn stabilirea axelor strategice ºi a obiec-tivelor generale pentru elaborarea bu-getelor. Complementar, contabilitateamanagerialã transmite ipotezele econo-mice ºi monetare, previziunile interneprivind evoluþia costurilor centrelor de

responsabilitate. A doua fazã implicãcentrele de responsabilitate care reali-zeazã prebugetele. A treia fazã respon-sabilizeazã serviciile de contabilitatemanagerialã ºi presupune consolidareavariantelor de buget transmise de cen-trele de responsabilitate. A patra fazãeste dedicatã negocierilor dintre mana-gementul general ºi centrele de respon-sabilitate ºi au ca obiectiv consensulprivind obiectivele de activitate, veni-turile, cheltuielile ºi investiþiile. Ultimafazã constã în elaborarea ºi prezenta-rea bugetului master consiliului deadministraþie, care îl valideazã. Bugetulvalidat este transmis tuturor centrelorde responsabilitate.

Ionaºcu et al (2003)2 considerã cã eta-pele circumscrise procesului bugetarsunt: stabilirea obiectivelor firmei pentruanul urmãtor sau determinarea planuluioperaþional, elaborarea unor bugeteprovizorii sau prebugete, verificarea co-erenþei bugetare, elaborarea bugetelordefinitive ºi transmiterea acestora ºi ur-mãrirea execuþiei bugetelor ºi actua-lizarea lor.

Cãlin et al (2002)3 apreciazã cã proce-sul de elaborare a bugetelor debuteazãcu obþinerea informaþiilor privind obiec-tivele entitãþii economice, rezultatele în-registrate în anii anteriori ºi stabilireaunor previziuni interne ºi externe. Pebaza acestor informaþii se contureazãprimele variante de bugete, urmate deverificarea fezabilitãþii ºi a conformitãþiibugetelor, întocmirea bugetelor finan-ciare ºi a situaþiilor financiare previzio-nale prin elaborarea bugetului master ºiaprobarea acestora. Ultima etapã este

reprezentatã de controlul bugetar. Oidee similarã este susþinutã de Caraianiet al (2008)4 ºi intitulatã etapele proce-sului de planificare ºi control. Prima eta-pã constã în stabilirea obiectivelor orga-nizaþiei. În cadrul urmãtoarelor etape seformuleazã planurile strategice pe ter-men lung, se previzioneazã cifra de afa-ceri pe termen lung, se determinã stra-tegia de marketing, iar apoi se previzio-neazã cifra de afaceri pe termen scurt.Aceastã ultimã etapã interrelaþioneazãcu urmãtoarele demersuri: stabilireapoliticilor de producþie ºi construirea bu-getului producþiei, bugetului aprovizio-nãrilor, bugetului resurselor umane ºi abugetului cheltuielilor de capital; identi-ficarea politicilor de marketing ºi elabo-rarea bugetului activitãþii de publicitateºi a bugetului vânzãrilor; stabilirea poli-ticilor generale de management ºi decercetare ºi elaborarea bugetului activi-tãþii de cercetare ºi a bugetului cheltu-ielilor generale de administraþie; ºi apoideterminarea politicilor de control ºi ela-borarea bugetelor pe produse, pe ra-muri ºi a bugetelor regionale. În cadrulultimei etape, bugetele sunt corelate ºisintetizate în rapoarte financiare previ-zionale.

Din perspectiva companiilor gestionateîn mod corespunzãtor, Hongren et al(2006)5 divizeazã activitatea bugetarãastfel: planificarea performanþelor com-paniei ca întreg ºi pe subunitãþi (depar-tamente, secþii); elaborarea unui cadrude referinþã, a unui set specific de pre-viziuni cu care sã se compare rezul-tatele efective; investigarea abaterilorde la planuri ºi adoptarea mãsurilor

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

1 Caraiani C., Dascãlu, C., Guºe R., Lungu C., Contabilitate managerialã. Tehnologii contabile integrate de raportare ºi decizie, Ed. ASE, Bucureºti,2010, pp.75

2 Ionaºcu I., Stere M., Filip A., Control de gestiune, Ed. Economicã, Bucureºti, 2003, pp. 1353 Cãlin, O.(coord.) Contabilitatea de gestiune, Ed. Tribuna Economicã, Bucureºti, 2001, pp. 1054 Caraiani, C., Dumitrana, M., Dascãlu, C., Lungu, C., Calu, D., A., Guºe, G., R., Dumitru, M., Jinga, G., Vulpoi, M., Jianu, I., Contabilitate de gestiune

& control de gestiune, Ed. Universitarã, Bucureºti, 2008, pp. 2605 Horngren, T., Ch., Datar, M., S., Foster, G., Contabilitatea costurilor, o abordare managerialã, ediþia a 11-a, traducere, Ed. ARC, Chiºinãu, 2006, pp.

203

Page 32: AF 8 2012.qxd

30

Cercetare

Audit Financiar, anul X

corective; planificarea reiteratã, înfuncþie de feedback ºi de eventualelemodificãri ale condiþiilor de bazã.

Într-o altã viziune, Badea & Dobrin(2006)6 decupeazã procesul bugetar înurmãtoarele etape: determinarea obiec-tivelor entitãþii economice pentru anulurmãtor, realizarea studiilor pregãti-toare, întocmirea proiectelor de bugete,alegerea unui buget din mai multe vari-ante, elaborarea ºi discutarea bugeteloradoptate ºi elaborarea previziunilordefinitive.

Cercetarea abordãrilor conceptualeprivind elaborarea bugetelor evidenþi-azã cã acestea se circumscriu unui pro-ces secvenþial, exhaustiv ºi integrat,care include un set de etape intercore-late, implicã toate diviziunile organiza-þionale ale entitãþii economice ºi are caobiectiv trasarea strategiei entitãþii ºidirecþionarea acesteia cãtre obþinereaºi îmbunãtãþirea performanþei financia-re. De asemenea, remarcãm congruen-þa abordãrilor procesului de elaborare abugetelor, incongruenþele etapelor pro-cesului bugetar fiind generate numaidin punct de vedere al denumirii ºi algradului de divizare.

Elaborarea bugetelor ºi

procesul decizional. Cazul unei entitãþi

economice din sectorul de panificaþie

Demersul identificãrii corelaþiei dintreprocesul bugetar ºi procesul decizionalare ca fundament prezentarea secven-þialã a elaborãrii bugetelor pentru o enti-

tate economicã din sectorul produselorde panificaþie ºi patiserie. Din oferta va-riatã a entitãþii am selectat douã produ-se: franzela albã ºi cozonacul cu cacaoºi stafide.

Obiectivele stabilite de cãtre manage-mentul entitãþii economice pentru anul2013 sunt urmãtoarele: creºterea vân-zãrilor, majorarea cotei de piaþã, atra-gerea de noi clienþi, modernizareareþelei de distribuþie ºi extinderea arieigeografice, majorarea cifrei de afaceri,a rezultatului de exploatare, a marjei,precum ºi a ratelor de rentabilitate. Pre-viziunile efectuate de cãtre manage-mentul entitãþii pentru mediul extern vi-zeazã puterea de cumpãrare, inflaþia,preferinþele consumatorilor, activitateaºi poziþia concurenþilor semnificativi pepiaþa produselor de panificaþie. Mana-gementul entitãþii are ca obiectiv limi-tarea creºterii preþurilor de vânzare aproduselor oferite la 1,5%, pe fondulanticipãrii politicii comerciale a con-curenþilor ºi a scãderii puterii de cumpã-rare a consumatorilor. Pentru realizareaobiectivului de majorarea a vânzãrilorcu 2% în anul 2013, managementulentitãþii anticipeazã efectuarea unorinvestiþii pentru creºterea capacitãþii deproducþie ºi desfacere. Pentru creºte-rea capacitãþii de producþie, entitatea vaachiziþiona o linie de producþie care vadetermina îmbunãtãþirea gradului deautomatizare a procesului de producþieºi reducerea numãrului de salariaþi cumaximum 2%. Pentru creºterea capaci-tãþii de desfacere, entitatea va achizi-þiona mijloace de transport speciale ºiva efectua cheltuieli suplimentare pen-tru publicitatea ºi promovare produse-lor. Complementar, entitatea previzio-neazã vânzãri semnificative în preajmasãrbãtorilor Pascale ºi de Crãciun. Pefondul scãderii puterii de cumpãrare a

consumatorilor ºi al reducerii de per-sonal previzionatã, managementul anti-cipeazã o majorare a salariilor cu 0,5%.De asemenea, se estimeazã creºtereacosturilor de producþie ale celor douãproduse fabricate, ca urmare a trendu-lui ascendent al preþurilor materiilorprime utilizate în procesul de fabricaþiedar ºi a creºterii cantitãþii de produsefabricate.

Având ca premisã obiectivele ºi ipo-tezele stabilite de cãtre managementulentitãþii ºi informaþiile din anii prece-denþi, centrele de responsabilitate de-mareazã procesul de elaborare a urmã-toarelor bugete: bugetul vânzãrilor, bu-getul activitãþii comerciale, bugetul deproducþie, bugetul resurselor umane,bugetul cheltuielilor indirecte de pro-ducþie, bugetul cheltuielilor generale deadministraþie, bugetul aprovizionãrilor,bugetul costurilor de producþie, bugetulcheltuielilor de capital, bugetul taxei pevaloarea adãugatã, contul de rezultateprevizional, bugetul de trezorerie, bilan-þul previzional.

Bugetul vânzãrilor se elaboreazã pebaza previziunilor privind cantitãþilevândute ºi preþurile de vânzare aferen-te, pornind de la datele înregistrate înanii anteriori, precum ºi de la previziuni-le managementului. În procesul de ela-borare al acestui buget se au în vedereºi alte elemente, dintre care menþionãm:politica comercialã a entitãþii, informaþi-ile despre cantitãþile vândute ºi preþurilede vânzare din anii anteriori, puterea decumpãrare, concurenþii de pe piaþa pro-duselor de panificaþie, capacitatea deproducþie a entitãþii, programul de vân-zãri, contractele comerciale, studiile demarketing efectuate, planurile de publi-citate ºi promovare. Informaþiile degaja-te de bugetul vânzãrilor (Tabelul nr. 17)

6 Badea, F., Dobrin, C., Gestiunea bugetarã a sistemelor de producþie, ediþia a doua, Ed. Economicã, Bucureºti, 2006, pp.437 Sursa tabelelor 1-13: proiecþie proprie, pe baza datelor obþinute în cercetare

Page 33: AF 8 2012.qxd

318/2012

evidenþiazã cã entitatea urmeazã sãînregistreze vânzãri maxime de pâinealbã în trimestrul III ºi de cozonac cucacao ºi stafide, în trimestrul IV.

Elaborarea bugetului activitãþii comer-ciale se fundamenteazã pe cantitãþilevândute, previzionate în cadrul bugetu-lui vânzãrilor, precum ºi pe elementeprivind politica de personal, numãrul deangajaþi implicaþi în distribuþia produse-lor, evoluþia cheltuielilor cu salariile ºi cuprotecþia socialã, cheltuielile estimatepentru publicitatea ºi promovarea pro-duselor, politica de amortizare, numãrul

ºi valorile mijloacelor de transport utili-zate în cadrul activitãþii comerciale (Ta-belul nr.2).

Bugetul de producþie reflectã planul defabricaþie al celor douã produse pentru asincroniza programul vânzãrilor cu nevo-ile de stocuri (Tabelul nr. 3).

Având în vedere termenul redus de vala-bilitate ºi perisabilitatea celor douã pro-duse de panificaþie, entitatea nu va con-stitui stocuri.

Demersul elaborãrii bugetului resurse-lor umane are în vedere bugetul de pro-

ducþie ºi informaþiile furnizate de cãtredepartamentul de resurse umane pri-vind salariile orare ale muncitorilor di-rect productivi, timpul necesar sau nor-ma de muncã, majorãrile salariale,eventualele modificãri generate de con-cedii medicale, promovãri, pensionãri,reducerea numãrului de salariaþi etc.

Informaþiile prezentate în bugetul resur-selor umane (Tabelul nr.4) sunt utile înprocesul decizional al managementuluiprivind redimensionarea costurilor capi-talului uman (spre exemplu, reducereatarifului orar, a numãrului personalului

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

Page 34: AF 8 2012.qxd

32

Cercetare

Audit Financiar, anul X

direct productiv). De asemenea, acestbuget oferã informaþii privind lichiditãþilepe care entitatea trebuie sã le deþinãpentru plata salariilor ºi a datoriilorconexe.

Bugetul cheltuielilor indirecte de pro-ducþie reflectã cheltuielile indirecte pre-vizionate, corelate cu producþia estima-tã (Tabelul nr.5). Acest buget reuneºteinformaþii furnizate de cãtre departa-mentul de resurse umane (salariile per-sonalului indirect productiv ºi protecþiasocialã aferentã) ºi departamentul decontabilitate (costurile cu utilitãþile,amortizarea imobilizãrilor care nu suntutilizate în procesul de producþie etc.).Pentru managementul entitãþii econo-mice, bugetul cheltuielilor indirecte deproducþie oferã informaþii relevante înprocesul decizional de reducere a cos-turilor.

Bugetul cheltuielilor generale de admi-nistraþie previzioneazã cheltuielile ge-nerate de activitatea de administrare aentitãþii economice (Tabelul nr.6). Con-strucþia bugetului are la bazã informaþiifurnizate de cãtre departamentul deresurse umane (salariile personaluluiadministrativ ºi protecþia socialã aferen-tã) ºi departamentul de contabilitate(cheltuieli cu chirii, impozite etc.).

Bugetul aprovizionãrilor coreleazã con-sumurile de materiale ºi necesarul deachiziþionat. Informaþiile necesare pen-tru construirea acestui buget suntfurnizate de contabilitatea de gestiuneºi de urmãtoarele bugete: bugetul pro-ducþiei (informaþii privind aprovizionareacu cantitãþile necesare producþiei esti-mate ºi stocului de siguranþã necesar),bugetul cheltuielilor indirecte de pro-ducþie (informaþii privind materialele

indirecte necesare producþiei), bugetulcheltuielilor generale de administraþie(informaþii privind aprovizionarea cumaterialele indirecte necesare activitãþiiadministrative) ºi bugetul activitãþii co-merciale (informaþii privind aproviziona-rea cu materiale indirecte necesaredesfãºurãrii activitãþii comerciale) (Ta-belele nr. 7-7.1,7.2). La acestea se ada-ugã ºi estimãri ale preþurilor de achiziþieaferente materiilor prime utilizate. Lanivelul entitãþii economice, bugetulaprovizionãrilor reprezintã un instru-ment de management al achiziþiilormenit sã limiteze derapajele în progra-mele de producþie ºi de vânzãri. Prin in-formaþiile pe care le oferã, respectivcostul materialelor directe ºi indirecte,acest buget orienteazã managementulentitãþii spre identificarea alternativelorde aprovizionare care sã asigure cos-turi reduse, dar calitate ridicatã.

Page 35: AF 8 2012.qxd

338/2012

Bugetul costurilor de producþie previ-zioneazã cheltuielile de producþie, de-limitate în cheltuieli directe ºi cheltuieli

indirecte de producþie (Tabelul nr.8).Demersul elaborãrii acestui buget areca fundament informaþiile prezentate în

bugetele anterioare: bugetul producþiei(cantitatea fabricatã), bugetul aprovizio-nãrilor (cheltuielile cu materii prime

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

Page 36: AF 8 2012.qxd

34

Cercetare

Audit Financiar, anul X

aferente celor douã produse), bugetulresurselor umane (cheltuielile cu salari-ile personalului direct productiv ºi pro-tecþia socialã aferentã), bugetul cheltu-ielilor generale de administraþie (cheltu-ielile indirecte de administraþie). Deasemenea, bugetul include ºi cheltuieliindirecte de producþie, reprezentate decheltuielile cu întreþinerea ºi funcþiona-rea utilajelor, respectiv cheltuielile ge-nerale de secþie. Problema care se ridi-cã în cazul cheltuielilor indirecte, inclu-siv a cheltuielilor indirecte de adminis-traþie este repartizarea acestora în cos-tul de producþie al celor douã produse.În acest sens se parcurg douã etape: înprima etapã se calculeazã rata de ab-sorbþie a cheltuielilor indirecte ca raportîntre cheltuielile indirecte ºi suma baze-lor de repartizat (în acest caz, mano-pera directã); în etapa a doua se cal-culeazã cheltuielile indirecte de produc-þie pentru franzelã ºi cozonac ca produsîntre rata de absorbþie a cheltuielilor in-directe ºi baza de repartizat a fiecãruiprodus.

Conform reglementãrilor contabile na-þionale (OMFP nr. 3055/2009), costul deproducþie include cheltuieli directe afe-rente producþiei ºi anume: materiale di-recte, energie consumatã în scopuritehnologice, manoperã directã ºi altecheltuieli directe de producþie, costul

proiectãrii produselor, precum ºi cotacheltuielilor indirecte de producþie alo-catã în mod raþional ca fiind legatã defabricaþia acestora.

Costul de producþie unitar al produselorreprezintã o informaþie valoroasã înprocesul decizional al managementuluiprivind strategia comercialã a entitãþii.Astfel, raportul dintre costul de produc-þie ºi preþul de vânzare al produsului vainfluenþa managementul sã adopte unadintre deciziile: renunþarea la fabricareaprodusului, identificarea mix-ului optimde produse, redimensionarea elemen-telor de cost, astfel încât entitatea sã semenþinã în zona profitabilitãþii. În cazulexemplului prezentat, fiecare unitate defranzelã vândutã genereazã o con-tribuþie la profit de 1,15 um (costul deproducþie este 3,35 um, preþul de vân-zare care este de 4,5 um), iar fiecareunitate de cozonac vândutã genereazão reducere a profitului cu 0,41 um (cos-tul de producþie este 8,41 um, preþul devânzare de 8 um ). Deºi cantitatea defranzelã vândutã acoperã pierderea ge-neratã de vânzarea cozonacilor, mana-gementul entitãþii va trebui sã adoptealternative pentru remedierea situaþiei:majorarea preþului de vânzare al cozo-nacilor sau reducerea costului de pro-ducþie prin reducerea cheltuielilor com-ponente.

Bugetul cheltuielilor de capital prezintãinvestiþiile pe care entitatea estimeazãsã le realizeze. Procesul de elaborare abugetului are în vedere oportunitateaefectuãrii investiþiei, existenþa resurse-lor necesare ºi corelarea duratei deviaþã utilã ºi a metodei de amortizare cupoliticile contabile ale entitãþii (Tabelulnr. 9). Prin intermediul acestui buget,managementul coreleazã resursele ºifluxurile de numerar ale entitãþii într-omanierã care sã asigure realizareainvestiþiilor propuse.

Bugetul taxei pe valoarea adãugatãreflectã previziunile fiscale referitoare lataxa pe valoarea adãugatã. Elaborareabugetului se bazeazã pe informaþiilefurnizate de bugetele construite anteri-or, astfel: taxa pe valoarea adãugatãdeductibilã (bugetul aprovizionãrilor,bugetul cheltuielilor indirecte de pro-ducþie, bugetul cheltuielilor generale deadministraþie, bugetul cheltuielilor decapital) ºi taxa pe valoarea adãugatãcolectatã (bugetul vânzãrilor). Prin in-formaþiile pe care le oferã, bugetul taxeipe valoarea adãugatã completeazã ºifundamenteazã deciziile managemen-tului cu impact asupra bugetului de tre-zorerie (Tabelul nr. 10).

Contul de rezultate previzional reflectãperformanþa financiarã viitoare a enti-

Page 37: AF 8 2012.qxd

358/2012

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

Page 38: AF 8 2012.qxd

36

Cercetare

Audit Financiar, anul X

tãþii. Structurile calitative sunt veniturileºi cheltuielile estimate a fi obþinute res-pectiv angajate prin reþeaua de bugete(Tabelul nr. 11). Demersul elaborãriiacestui buget are ca fundament infor-maþiile din bugetele precedente: veni-turile (bugetul vânzãrilor) ºi cheltuielile(bugetul activitãþii comerciale, bugetulresurselor umane, bugetul aprovizionã-rilor, bugetul cheltuielilor indirecte deproducþie, bugetul cheltuielilor generalede administraþie, bugetul cheltuielilor decapital).

Analiza contului de profit ºi pierdereprevizionat evidenþiazã cã, deºi enti-tatea este performantã ºi valoarea cifreide afaceri este semnificativã, costulbunurilor vândute reprezintã 74,76%din cifra de afaceri, cheltuielile generalede administraþie - 0,003%, iar cheltu-ielile de desfacere reprezintã 0,17% dincifra de afaceri. Prin urmare, numai26,07% din cifra de afaceri realizatã decãtre entitate participã la degajareaprofitului. Pe baza acestor informaþii,managementul entitãþii îºi va focaliza

atenþia cãtre reducerea cheltuielilorgenerate de activitatea de producþie.

Complementar, informaþiile reflectatede contul de profit ºi pierdere previzio-nat reprezintã o bazã pentru determi-narea unei game variate de indicatorieconomico-financiari prin care manage-mentul evalueazã performanþa financia-rã a entitãþii. Dintre indicatorii economi-co-financiari menþionãm: marja brutã,excedentul brut din exploatare, ratarentabilitãþii comerciale, rata rentabilitã-þii resurselor consumate, rata rentabili-

Page 39: AF 8 2012.qxd

378/2012

tãþii economice, rata rentabilitãþii finan-ciare.

Bugetul de trezorerie previzional pre-zintã informaþii privind încasãrile ºi plã-þile estimate de lichiditãþi (Tabelul nr.12). Informaþiile privind încasãrile suntpreluate din bugetul vânzãrilor (veni-turile din vânzarea produselor). Buge-tele anterioare furnizeazã informaþiiprivind plãþile efectuate pentru: materi-ale directe, materiale indirecte (bugetulaprovizionãrilor), manoperã directã ºiprotecþia socialã aferentã (bugetulresurselor umane), cheltuieli cu energiaelectricã, apã, gaze naturale (bugetulcheltuielilor indirecte de producþie ºi bu-getul cheltuielilor generale de adminis-traþie), manoperã indirectã ºi protecþiasocialã aferentã (bugetul activitãþii co-merciale, bugetul cheltuielilor indirectede producþie ºi bugetul cheltuielilorgenerale de administraþie), servicii poº-tale ºi telecomunicaþii (bugetul cheltu-ielilor generale de administraþie), chirii(bugetul cheltuielilor generale de admi-nistraþie), întreþinere ºi reparaþii curente(bugetul cheltuielilor indirecte de pro-

ducþie), cheltuieli de capital (bugetulcheltuielilor de capital), impozite pe clã-diri, asigurãri privind imobilizãrile corpo-rale (bugetul cheltuielilor indirecte deproducþie ºi bugetul cheltuielilor gene-rale de administraþie), cheltuieli cureclama ºi publicitatea produselor(bugetul activitãþii comerciale), taxa pevaloarea adãugatã de platã (bugetultaxei pe valoarea adãugatã), impozitulpe profit (contul de profit ºi pierdere pre-vizionat). Analiza bugetului de trezo-rerie evidenþiazã capacitatea entitãþii dea genera numerar în concordanþã cunevoile sale de utilizare, pe parcursulfiecãrui trimestru al anului 2013.

De asemenea, indicatorii calculaþi pebaza bugetului de trezorerie previzionat(de exemplu: rata de acoperire a datori-ilor financiare totale, rata de acoperire adatoriilor financiare curente, rata decash-flow operaþional, rata de finanþarea activelor imobilizate) conferã exhaus-tivitate informaþionalã managementuluientitãþii în procesul de adoptare adeciziilor.

Bilanþul previzional anticipeazã poziþiafinanciarã a entitãþii definitã de active,datorii ºi capitaluri proprii (Tabelulnr.13).

Elaborarea bugetului se bazeazã peinformaþiile furnizate de cãtre de-partamentul financiar-contabil (infor-maþii privind imobilizãrile, activele circu-lante, amortizarea imobilizãrilor, capi-talurile proprii, datoriile existente etc.) ºide bugetele construite anterior, astfel:bugetul producþiei (stocurile de produsefinite), bugetul aprovizionãrilor (stocu-rile de materii prime ºi materiale), buge-tul resurselor umane (datoriile salarialeºi necesitatea disponibilitãþilor), bugetulcheltuielilor generale de administraþie ºibugetul cheltuielilor indirecte de pro-ducþie (informaþii privind posibilele da-torii ale entitãþii), bugetul de trezorerie(disponibilitãþile), bugetul de capital(informaþii privind imobilizãrile ce vor fiachiziþionate, nivelul amortizãrii, dar ºisursa de finanþare ce poate afecta ni-velul datoriilor sau valoarea disponibilu-lui). Indirect, bilanþul previzional oferãinformaþii pentru analiza echilibrului

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

Page 40: AF 8 2012.qxd

38

Cercetare

Audit Financiar, anul X

financiar al entitãþii. În acest mod, ma-nagementul entitãþii este informat într-omanierã dualã privind: capacitatea enti-tãþii de a-ºi plãti datoriile scadente pebaza lichiditãþilor existente ºi capacita-tea de a-ºi menþine echilibrul funcþionalîntre nevoile ºi resursele sale, þinândseama de destinaþia nevoilor ºi de sus-tenabilitatea surselor de finanþare.

Valoarea informaþionalã a bilanþului pre-vizional este completatã de cea a indi-catorilor determinaþi prin intermediulsãu, cum sunt: rata activelor imobili-zate, rata activelor circulante, rata sta-bilitãþii financiare, rata lichiditãþii rapide,rata autonomiei globale, rata solvabili-tãþii generale, rata globalã de înda-torare, viteza de rotaþie a activelor cir-culante, fondul de rulment, nevoia defond de rulment, trezoreria netã.

Analiza procesului de elaborare abugetelor evidenþiazã cã acesta implicãdepartamentele de la toate nivelurile deresponsabilitate ale entitãþii economice,presupune o comunicare ºi o coor-donare informaþionalã intra-entitatesolidã ºi prezintã o valoare informaþio-nalã relevantã ºi credibilã pentru proce-sul de adoptare a mãsurilor corective

de cãtre management pentru îmbunãtã-þirea performanþei financiare a acesteia.Considerãm cã prin interrelaþionareabugetelor ºi a departamentelor entitãþiieconomice, procesul bugetar promo-veazã atât controlul, dar mai ales infor-marea ºi responsabilitatea nu numai lanivelul managerilor, ci ºi la nivelul anga-jaþilor acesteia, care prin informaþiile pecare le oferã contribuie la adaptarea ºicompletitudinea procesului decizional almanagementului.

Procesul de elaborare a bugetelor estecompletat de o analizã pertinentã ºiexhaustivã privind respectarea previziu-nilor interne ºi externe, a obiectivelorstabilite de cãtre managementul entitã-þii, dar ºi a coerenþei acestora. În cazulîn care se identificã incoerenþe, buge-tele sunt modificate corespunzãtor ºireanalizate.

Variantele finale ale bugetelor sunttransmise managementului pentru ademara negocierile cu centrele de res-ponsabilitate. Bugetul final rezultat înurma negocierilor este aprobat de cãtreconsiliul de administraþie ºi transmisapoi centrelor de responsabilitate învederea executãrii.

Procesul bugetar ºi procesul

decizional al managementului în

entitãþile economice - o abordare

bidimensionalãDemersul identificãrii importanþei buge-telor în cadrul procesului de adoptare adeciziilor de cãtre managementul enti-tãþilor economice are ca fundament pro-cesul bugetar aplicativ al entitãþii dinsectorul produselor de panificaþie ºipatiserie. În acest sens identificãm ºianalizãm comparativ deciziile pe care leadoptã managementul ºi impactul asu-pra performanþei financiare a entitãþiieconomice în ipoteza procesului buge-tar, respectiv absenþa bugetãrii activi-tãþii (Tabelul nr.14).

Analiza comparativã a celor douã ipo-teze evidenþiazã cã absenþa procesuluide elaborare a bugetelor limiteazã infor-maþiile necesare managementului înprocesul decizional ºi implicit realizarea

Page 41: AF 8 2012.qxd

398/2012

Bugete, decizie ºi performanþã financiarã

Page 42: AF 8 2012.qxd

40

Cercetare

Audit Financiar, anul X

obiectivelor privind crearea ºi îmbunã-tãþirea performanþei financiare a entitãþiieconomice.

Concluzii Cercetarea efectuatã evidenþiazã cãabordãrile conceptuale privind procesulde elaborare a bugetelor entitãþilor eco-nomice interfereazã, elementele diver-gente fiind generate numai din punct devedere al denumirii ºi al gradului dedivizare. Din perspectiva aplicativã, cer-cetarea confirmã cã elaborarea buge-telor este un proces complex, intercore-lat, integrat, implicã toate diviziunileorganizaþionale ale entitãþii economiceºi se fundamenteazã pe interrelaþiona-rea acestora.

De asemenea, identificarea valenþelorinformaþionale implicite ºi explicite alebugetelor confirmã ipoteza potrivit cã-reia procesul decizional al manage-mentului entitãþii economice este de-pendent de procesul de elaborare abugetelor pentru realizarea obiectivelor

privind performanþa financiarã a en-titãþii. Ca direcþii de cercetare viitoarene propunem continuarea studiului dinperspectiva aplicativã, în cadrul cãruia

sã identificãm dimensiunea predictivã abugetelor, scenariile ºi deciziile pe carele adoptã managementul entitãþii eco-nomice.

Badea, F., Dobrin, C., Gestiunea bugetarã a sistemelor de producþie, ediþia a doua, Ed.Economicã, Bucureºti, 2006, pp.43

Burlaud, A., Simion, C. J., Controlul de gestiune, traducere, Ed. C.N.I „Coresi”,Bucureºti, 1999

Caraiani C., Dascãlu, C., Guºe R., Lungu C., Contabilitate managerialã. Tehnologii con-tabile integrate de raportare ºi decizie, Ed. ASE, Bucureºti, 2010, pp.75

Caraiani, C., Dumitrana, M., Dascãlu, C., Lungu, C., Calu, D., A., Guºe, G., R., Dumitru,M., Jinga, G., Vulpoi, M., Jianu, I., Contabilitate de gestiune & control de gestiune,Ed. Universitarã, Bucureºti, 2008, pp. 260

Cãlin ,O., Manolescu, M., Þurlea, E., Tudorache, S., Caraiani, C., Man, M, Bãlan, I.,Contabilitatea de gestiune, Ed. Tribuna Economicã, Bucureºti, 2001, pp.105

Goujet, C., Raulet, C., Raulet, C., Comptabilité de gestion, 7 édition, Ed. Dunod, Paris,2007

Horngren, T., Ch., Datar, M., S., Foster, G., Contabilitatea costurilor, o abordare man-agerialã, ediþia a 11-a, traducere, Ed. ARC, Chiºinãu, 2006, pp.203

Ionaºcu I., Stere M., Filip A., Control de gestiune, Ed. Economicã, Bucureºti, 2003, pp.135

Ministerul Finanþelor Publice, Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentruaprobarea Reglementãrilor contabile cu directivele europene, Monitorul Oficial alRomâniei nr.766 ºi 766 bis/10.11.2009

Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analizã economico-financiarã, ediþia a douarevizuitã ºi adãugitã, Ed. Economicã, Bucureºti, 2005

Bibliografie

A apãrut revista PRACTICI DE AUDIT nr. 3/2012

Informaþii privind revista, inclusiv în legãturã cu abonamentele, pot fi obþinute la telefon 021.410.74.43 - interior 120

sau prin e-mail: [email protected]/

Din cuprins:

Editorial: Reforma auditului ºiauditul… reformei - prof. univ. dr.Horia Neamþu, preºedintele CAFR

Un instrument online de evalu-are a "rezistenþei la risc"

Tratamentul contabil al activelorspecifice activitãþilor agricole

Studiu de caz - Auditarea imobi-lizãrilor corporale (II)

Experienþe ºi sugestii privind

documentarea auditãrii fon-durilor structurale

Conferinþa FIDEF de la Bucureºti:Formarea iniþialã ºi continuã îndomeniul contabilitãþii, audituluiºi fiscalitãþii

Consecvenþa ºi comparabili-tatea evaluãrilor efectuate la va-loare justã

Rãspunderea penalã a auditoru-lui financiar

Page 43: AF 8 2012.qxd

418/2012

Cercetare

IntroducerePrincipiile ºi regulile contabile care guverneazã elaborarea ºiprezentarea situaþiilor financiare ale unei entitãþi au ca obiectreducerea incertitudinii ºi impreciziei care afecteazã mãsu-rarea rezultatului ºi a situaþiei financiare.

Raportat la norma contabilã, conducerea entitãþii dispune deo anumitã „libertate” în alegerea metodelor de contabilizare a

tranzacþiilor. Aceastã libertate de a alege este mai amplã înreferenþialele contabile bazate pe principii (precum normeleIAS/IFRS, în care exprimarea opþiunilor se bazeazã pe princi-piile fundamentale) faþã de referenþialele bazate pe reguli(precum normele româneºti) în care limita este precis formu-latã. În practicã, conducãtorii entitãþilor folosesc acest spaþiude libertate pentru a manipula, într-un cadru legal, prezen-tarea ºi conþinutul situaþiilor financiare.

Aspecte privind politicacontabilã a entitãþilor

Aspects Regarding the Accounting Policies of Entities At present, the accounting community focuses on the harmonization and convergence of the accounting norms, on theachievement of a common accounting language at the global level, for the purpose of increasing the comparability and per-tinence of information in the financial reports. A general global framework of financial reporting ensures a higher degree ofcomparability of the financial information, ensures the quality and transparency of the financial information, and increases theuser's confidence in the accounting information.

For the purpose of creating such a reporting frame, targeting the reduction of the creative accounting practices and ofaccounting fraud, accounting research focuses on studies regarding the uniformity of the corporate governance practicesbetween the issuers of different market sectors, the uniformity of accounting policies and practices, the stating of interpreta-tive provisions, in order to allow the uniformity of the accounting policies related to completely new operations, which are, inessence, ignored by the current practices, the reduction of the options allowed by the accounting policies and their interpre-tative delimitation.

Key words: accounting policies, choice of accounting methods, creative accounting, financial statements

JEL Classification: M 410

Cuvinte cheie: politici contabile, alegerea metodelor contabile, contabilitate creativã, situaþii financiare

Abstract

* Drd, consilier superior, Direcþia de Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti, e-mail: [email protected]

** Drd, auditor intern, Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern, Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti, e-mail: claudia.ghimiº@mfinante.ro

*** Drd, expert superior, Direcþia de Legislaþie ºi Reglementãri Contabile, Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti, e-mail: [email protected]

Rodica BÃLêOIU*, Adriana Claudiþa GHIMIª** & Alexandrina Teodora BORFOAIA***

Page 44: AF 8 2012.qxd

42

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Aceste alegeri care caracterizeazã politica contabilã a en-titãþii sunt, într-o mare mãsurã, subordonate obiectivelor decomunicare financiarã ºi comportamentului conducãtoruluientitãþii. Dincolo de aceste alegeri de tehnicã contabilã,entitãþile modeleazã diverse montaje de inginerie juridicã ºifinanciarã care, exploatând sistematic lacunele reglementãrii,vizeazã afectarea substanþialã a conþinutului situaþiilor finan-ciare ºi percepþia utilizatorilor asupra acestora.

Apariþia acestor raportãri financiare ad hoc1 ridicã problemaconsecinþelor economice ale alegerilor contabile.

În scopul creãrii unui asemenea cadru de raportare, urmãrindreducerea practicilor de contabilitate creativã ºi a fraudeicontabile, cercetarea contabilã se concentreazã pe studii pri-vind uniformizarea practicilor de guvernanþã corporativã întreemitenþii din diversele sectoare ale pieþei, uniformizarea poli-ticilor ºi practicilor contabile, statuarea de prevederi interpre-tative care sã permitã uniformizarea politicilor contabile afe-rente operaþiunilor cu totul noi, care sunt în esenþã ignoratede practicile curente, reducerea numãrului opþiunilor permisede politicile contabile ºi delimitarea interpretativã a acestora.

Metodologia cercetãriiCercetarea efectuatã are ca obiectiv sã dezvolte conceptulde politicã contabilã ºi, raportat la acesta, conceptele de con-tabilitate creativã ºi manipulare contabilã.

Demersul cercetãrii are în vedere o selecþie a ideilor publi-cate pe aceastã temã în literatura de specialitate, dar ºi uneleaspecte ale reglementãrilor elaborate de normalizatorii con-tabili referitoare la politicile contabile.

Pentru atingerea obiectivului propus s-a utilizat o metodolo-gie de cercetare fundamentalã. Pentru delimitarea conceptu-lui de politicã contabilã s-a recurs la mecanisme inductive ºideductive de cercetare ºi la analiza unor aspecte din normelecontabile naþionale.

Aria de aplicabilitate a politicii contabile

Sfera politicii contabile cuprinde în primul rând ansamblulsituaþiilor financiare anuale individuale ºi consolidate, apoi

rapoartele administratorilor, raportãrile interimare, situaþiilefinanciare întocmite cu ocazia unor decizii strategice (fuzi-une, divizare, lichidare etc).

Conceptul de politicã contabilã

Stricto-sensu, politica contabilã cuprinde ansamblul alegeri-lor fãcute de conducerea entitãþii pentru a modela conþinutulsau forma situaþiilor financiare, în condiþiile respectãrii con-strângerilor legislative.

Prin politica contabilã se urmãresc, pe de o parte, optimi-zarea alegerilor de tehnicã contabilã, iar, pe de altã parte,comunicarea financiarã a entitãþii cu mediul sãu. Politica con-tabilã aleasã determinã acþiuni care respectã legea, având labazã obiectivele fixate de conducerea entitãþii.

Potrivit unei accepþiuni extinse, politica contabilã acoperã oarie extinsã care cuprinde:

- alegerea sau modificarea metodelor de evaluarereferitoare la situaþiile financiare anuale, consolidatesau semestriale, inclusiv alegerea modelãrii valoriijuste a activelor ºi pasivelor;

- alegerea sau modificarea metodelor de prezentare asituaþiilor financiare anuale, consolidate sau semestri-ale;

- determinarea volumului ºi gradului de agregare ainformaþiei publicate în situaþiile financiare ºi mai alesîn notele explicative la situaþiile financiare anuale con-solidate;

- determinarea informaþiei publicate în raportul adminis-tratorilor, referitoare la situaþiile financiare anuale sauconsolidate, precum ºi în raportul financiar interimaral entitãþilor cotate;

- determinarea datei de publicare a informaþiei financia-re;

- publicarea din propria iniþiativã a situaþiilor financiarefacultative sau a informaþiilor referitoare la stareaentitãþii;

- alegerea sau schimbarea auditorilor;

1 Casta J.-F., Ramond O, Politique comptable des entreprises, Page 1151 Mercredi, 18. mars 2009, http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/67/95/62/PDF/Politique_cmpta_JFC_Ramond_BAT_2009.pdf

Page 45: AF 8 2012.qxd

438/2012

Politica contabilã a entitãþilor

- trecerea anticipatã la referenþialul International Ac-counting Standards Board (IASB) sau alinierea la re-ferenþialul american Financial Accounting StandardsBoard (FASB);

- probabilitatea aplicãrii Standardelor Internaþionale deRaportare Financiarã;

- alegerea formatului de raportare ºi a indicatorilor deperformanþã (rezultat net, rezultat operaþional etc.);

- renunþarea, în mod excepþional, la anumite principiicontabile fundamentale, precum principiul continuitãþiiactivitãþii.

Obiectivele politicii contabile

Natura motivaþiilor ºi obiectivele politicii contabile diferã de lao entitate la alta, dupã cum este vorba despre societãþi can-didate la introducerea la bursã, societãþi ale cãror valorimobiliare sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã financiarãºi care folosesc pieþele financiare sau grupuri de societãþi.

Atunci când entitãþile apeleazã la capital împrumutat pentrufinanþarea activitãþii se acordã o importanþã majorã con-secinþelor financiare ale alegerilor contabile (precum impactulasupra repartizãrii de dividende, asupra evoluþiei cursuluibursier, asupra relaþiilor cu terþii etc.), fiind deseori preferatãoptimizarea fiscalã, adicã reducerea rezultatului contabil.

Modalitãþile politicii contabile sunt foarte variabile, potrivitcontextului cultural ºi mediului economico – financiar în careevolueazã entitatea. Astfel, politica contabilã a entitãþii poateurmãri, prin deciziile conducerii, obiective precum2:

- diminuarea pierderilor publicate:

- diminuarea beneficiilor impozabile;

- majorarea (sau diminuarea) rezultatului curent;

- majorarea (sau diminuarea) beneficiilor distribuibile;

- netezirea temporalã sau minimalizarea volatilitãþiirezultatelor contabile în proiectul reducerii riscului per-ceput în mediul financiar;

- optimizarea comunicãrii financiare;

- elaborarea situaþiilor financiare în cazul schimbãriiacþionariatului;

- gestionarea strategicã a rezultatului;

- gestionarea informaþiilor previzionale în relaþia cuanaliºti financiari.

Raportat la aceastã diversitate, Stolowy ºi Breton (2004) pro-pun o tipologie care conduce la distingerea gestionãrii rezul-tatului, manipularea rezultatelor, cosmetizarea conturilor ºicontabilitatea creativã. Gestionarea rezultatelor este definitãde DeGeorge ca fiind „utilizarea discreþiei manageriale pen-tru influenþarea rezultatului difuzat pãrþilor interesate”.

De la politica contabilã la manipulãrile contabile

În ultimii douãzeci de ani, problematica de optimizare a ale-gerilor contabile s-a reînnoit odatã cu apariþia unei contabili-tãþi numite „creativã”, apoi obiect al manipulãrilor (earningsmanagement). Pornind de la multitudinea opþiunilor con-tabile, exploatând conflictele referenþiale, precum ºi lacunelereglementãrii, contabilii au conceput, împreunã cu consilieriilor (juriºti, auditori, bancheri), numeroase „montaje” deinginerie juridicã ºi financiarã.

Într-o accepþiune restrictivã, manipularea contabilã se si-tueazã în prelungirea politicii contabile, însã, pentru alþiautori, ea se înscrie într-o logicã diferitã – aceea a cãutãriisistematice a inovaþiilor juridice ºi financiare în scopul recon-figurãrii substanþiale a situaþiilor financiare. Manipularea con-tabilã nu este, în general, frauduloasã, ea rezultã din apli-carea parþialã a principiilor normative în vederea optimizãriicomunicaþiei financiare a entitãþii cu mediul sãu.

Dincolo de afectarea reprezentãrii contabile a entitãþii,manipulãrile contabile (ca tehnici relevante ale contabilitãþiicreative) afecteazã structurile profunde ale situaþiei financia-re, acþionând asupra definirii conceptului de patrimoniu saude performanþã.

În acest context, anumite practici se pot sprijini pe tranzacþi-ile ad hoc care permit redefinirea, de manierã discreþionarã,a conþinutului ºi limitelor principalelor concepte contabile,precum capitalurile proprii, bilanþul ºi elemente în afarabilanþului cu externalizarea datoriilor, creanþele litigioase,imobilizãrile în leasing etc.

Aceste noi practici introduc o discontinuitate calitativã: politi-ca contabilã relevã o strategie de optimizare vizând alegerea

2 Colasse B. Coordonator, Encyclopédie de comptabilité, contrôle de gestion et audit, Ed. 2009, Paris, pag. 1152-1164

Page 46: AF 8 2012.qxd

44

Cercetare

Audit Financiar, anul X

metodelor contabile ºi a modelelor de valorificare celor maiadaptate, într-un cadru normativ dat; invers, manipulareacontabilã ºi contabilitatea creativã trimit la o strategie deevitare a regulilor, normelor ºi frontierelor (juridice sau orga-nizaþionale) ale entitãþii.

Cadrul normativ al politicii contabile

Politica contabilã a entitãþilor se exprimã într-un cadru nor-mativ definit, trebuind sã respecte principiile contabile funda-mentale. Informaþia financiarã destinatã utilizatorilor estesupusã controlului legal al auditorilor care are obiectivul de averifica conformitatea politicii contabile cu cadrul normativ.

Reglementarea care defineºte câmpul de acþiune al oricãreipolitici contabile cuprinde dreptul contabil ºi, într-o micã mã-surã, regulile fiscale.

Legea contabilitãþii ºi Ordinul ministrului finanþelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile con-forme cu directivele europene fixeazã regulile aplicabile înelaborarea situaþiilor financiare anuale. Acestor prevederi lise adaugã cele din referenþialul internaþional IFRS pentru en-titãþile care au obligaþia sau au optat pentru sistemul inter-naþional de raportare.

Entitãþile au obligaþia de a menþiona în notele explicative lasituaþiile financiare anuale principiile ºi metodele contabileaplicate, precum ºi modelele de evaluare reþinute. Alegerilecontabile pentru stabilirea ºi publicarea situaþiilor financiare

relevã puterea discreþionarã a conducerii. Schimbarea con-ducerii nu este reþinutã, în reglementarea naþionalã, dreptmotiv pentru modificarea politicii contabile, iar flexibilitateaalegerii conducerii contabilitãþii îºi gãseºte limitele în regulilecuprinse în Legea contabilitãþii, având în vedere faptul cãdirectorul economic este cel care propune administratoruluientitãþii opþiunile de politicã contabilã ºi tot acesta are obli-gaþia de a garanta aplicarea lor. Potrivit contextului, trebuiesã se distingã urmãtoarele situaþii:

- alegerea între mai multe metode sau modele permisede reglementare (de exemplu, evaluarea imobilizãrilorcorporale la cost de achiziþie sau reevaluarea acesto-ra);

- utilizarea excepþiilor reglementate prevãzute (deexemplu, capitalizarea cheltuielilor de cercetare ºi dedezvoltare în sistem francez);

- alegerea între opþiunile permise de reglementare (deexemplu, opþiunea de a întocmi situaþia modificãrilorcapitalului propriu ºi/sau situaþia fluxurilor de numerarîn cazul persoanelor juridice care au obligaþiaîntocmirii situaþiilor financiare anuale prescurtate);

Orice modificare a acestor alegeri iniþiale constituie o schim-bare de metodã contabilã sau de estimare.

Influenþa principiilor contabile fundamentale

asupra politicii contabileElaborarea ºi prezentarea situaþiilor financiare se bazeazã peun ansamblu de principii contabile fundamentale, care suntintegrate în dreptul contabil. Aceste principii se aplicã situaþi-ilor financiare anuale individuale ºi celor consolidate. O mareparte a principiilor sunt solicitate prin politica contabilã aentitãþii.

Principiul permanenþei metodelor ºi schimbãrile

contabileComparaþia spaþio-temporalã a informaþiilor financiare estecondiþionatã de aplicarea de metode sau de modele conta-bile constante de la un exerciþiu la altul.

Pornind de la multitudinea opþiunilor contabile, exploatândconflictele referenþiale, precum ºi lacunele reglementãrii, contabilii au conceput, împreunãcu consilierii lor (juriºti, auditori,bancheri), numeroase "montaje"de inginerie juridicã ºi financiarã

Page 47: AF 8 2012.qxd

458/2012

Politica contabilã a entitãþilor

Exceptând o schimbare excepþionalã în situaþia entitãþii,dreptul contabil enunþã ca principiu fundamental permanenþametodelor reþinute pentru evaluare ºi pentru prezentareasituaþiilor financiare.

Principiul permanenþei metodelor presupune respectareametodelor alese pe parcursul exerciþiului financiar ºi de la unexerciþiu la altul, în condiþiile în care nu intervin situaþii justifi-cate care sã impunã schimbarea metodelor.

Pentru evitarea practicilor abuzive de schimbare a metodelor,în reglementare sunt incluse reguli de naturã interpretativãcare sã contribuie la restrângerea posibilitãþii interpretãriiprevederilor ºi sã conducã la diminuarea numãrului ca-zurilor de schimbare a metodelor în mod nejustificat sauoportunist.

Spre exemplu, Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 prevede, referitor la stocuri ºi active fungibile, cã meto-da aleasã trebuie aplicatã cu consecvenþã pentru elementesimilare de natura stocurilor ºi a activelor fungibile, de la unexerciþiu financiar la altul.

Dacã, în situaþii excepþionale, administratorii decid sã modi-fice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alteactive fungibile, în notele explicative trebuie sã se prezinteinformaþii privind motivul modificãrii metodei ºi efectele saleasupra rezultatului. Analiza derogãrilor de la principiul perma-nenþei metodelor conduce la distingerea schimbãrilor demetode, schimbãrilor de estimãri ºi de modele, corectãrilorde erori ºi a schimbãrilor de opþiune fiscalã.

Referenþialul de calitate al situaþiilor financiare

Conceptul de imagine fidelã face parte din sistemul de cali-tate construit de dreptul contabil pentru ghidarea elaborãriisituaþiilor financiare anuale ºi a situaþiilor financiare consoli-date.

Deºi nu este datã o definiþie a conceptului de imagine fidelã,în reglementarea naþionalã este prevãzut cã raportul audito-rilor statutari cuprinde o opinie de audit care exprimã în modclar opinia auditorilor statutari, potrivit cãreia situaþiile finan-ciare anuale oferã o imagine fidelã, conform cadrului relevantde raportare financiarã ºi, dupã caz, dacã situaþiile financiareanuale respectã cerinþele legale.

Astfel, situaþiile financiare oferã o imagine fidelã dacã, înelaborarea lor, a fost respectat un cadru relevant de raportare

financiarã ºi dacã au fost respectate reglementãrile aplica-bile.

Principiul prevalenþei economicului

asupra juridiculuiPotrivit acestui principiu, tranzacþiile ºi evenimentele trebuieraportate în situaþiile financiare prin referire la veritabila lorsubstanþã examinatã pe plan juridic, economic ºi financiar ºinu doar în funcþie de aparenþa lor juridicã. Principiul superio-ritãþii realitãþii asupra aparenþei, pe deplin recunoscut de sis-temele anglo-americane (substance over form), ar trebui sãcontribuie la depãºirea unor manipulãri contabile fondate peartificii juridice.

Potrivit reglementãrii naþionale, exemple de situaþii în care seaplicã principiul prevalenþei economicului asupra juridiculuipot fi considerate: încadrarea, de cãtre utilizatori, a con-tractelor de leasing în leasing operaþional sau financiar;încadrarea operaþiunilor la vânzare în nume propriu saucomision, respectiv consignaþie; recunoaºterea veniturilor,respectiv a cheltuielilor în contul de profit ºi pierdere sau cavenituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; încadrareaparticipaþiilor ca fiind deþinute pe termen lung sau pe termenscurt; recunoaºterea participaþiilor deþinute ca fiind de naturaacþiunilor deþinute la entitãþi afiliate, a intereselor de partici-pare sau sub forma altor imobilizãri financiare; încadrareareducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comercialesau financiare.

Principiul permanenþei metodelor presupune respectarea

metodelor alese pe parcursulexerciþiului financiar

ºi de la un exerciþiu la altul, în condiþiile în care nu intervin

situaþii justificate care sã impunã schimbarea

metodelor

Page 48: AF 8 2012.qxd

46

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Influenþa armonizãrii contabile internaþionale

asupra politicilor contabileNormele IASB sunt de aplicare obligatorie pentru majoritateasocietãþilor cotate începând de la 1 ianuarie 2005. Acestenorme au devenit referenþial internaþional, iar în privinþa poli-ticii contabile, aceastã situaþie trimite la mai multe constatãri3:

- Fundamental marcate de concepþiile anglo - ameri-cane, normele IASB constituie un sistem coerent,care nu poate fi aplicat în mod selectiv.

- Faza de trecere la normele IFRS a fost utilizatã deentitãþi pentru a dezvolta o politicã contabilã semni-ficativã, în special la nivelul reclasificãrii activelornecorporale, al fondului comercial, al îndatorãrii, alangajamentelor în afara bilanþului.

- Grupurile necotate pot opta pentru întocmirea situaþi-ilor lor financiare consolidate conform IFRS.

- Sistemul de evaluare la justa valoare (fair value) încontexte foarte diferite (de exemplu, intrarea activelorsau pasivelor în patrimoniu, regruparea întreprinde-rilor, reevaluarea la închiderea exerciþiului etc.) aîncurajat aplicarea politicilor contabile active. Acesteasunt mai discreþionare, în faza actualã de învãþare abunelor practici, când valoarea justã reiese dintr-ovaloare de model (marked-to-model). Invers, lati-tudinea conducerii este restrânsã când referinþa oconstituie valoarea de piaþã (marked–to-market). Înacest ultim caz, conform argumentelor avansate pen-tru justificarea contabilitãþii la valoarea justã (a sevedea Casta, 2003), piaþa ar juca un rol de regulatorfurnizând o evaluare externã.

În þara noastrã, problematica politicilor contabile este regle-mentatã prin dreptul societar ºi prin dreptul contabil.

Legea societãþilor comerciale4 precizeazã cã printre compe-tenþele de bazã ale consiliului de administraþie care nu pot fi

delegate directorilor, se numãrã stabilirea politicilor con-tabile ºi a sistemului de control financiar, precum ºi apro-barea planificãrii financiare (art. 142).

Legea contabilitãþii5 prevede cã declaraþia de asumare arãspunderii pentru întocmirea situaþiilor financiare anuale tre-buie sã confirme cã politicile contabile utilizate la întocmireasituaþiilor financiare anuale respectã reglementãrile contabileaplicabile (art. 30).

Cu ocazia celor mai recente modificãri ºi completãri aduseLegii contabilitãþii6, a fost introdusã obligativitatea aprobãriipoliticilor contabile, fiind reglementatã o nouã contravenþie,referitoare la nerespectarea reglementãrilor emise deMinisterul Finanþelor Publice, respectiv de instituþiile cuatribuþii de reglementare în domeniul contabilitãþii cu privire laaprobarea politicilor ºi procedurilor contabile prevãzute delegislaþie, faptã pentru care legea prevede sancþiunea amen-zii de la 300 lei la 4.000 lei.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/20097 prevedecã „în aplicarea reglementãrilor contabile conforme cu direc-tivele europene, entitãþile trebuie sã dezvolte politici contabileproprii care se aprobã de administratori, potrivit legii. În cazulentitãþilor care nu au administratori, politicile contabile seaprobã de persoanele care au obligaþia gestionãrii entitãþiirespective” (art. 10).

Definite drept principiile, bazele, convenþiile, regulile ºi prac-ticile specifice aplicate de o entitate la întocmirea ºiprezentarea situaþiilor financiare anuale, politicile contabilesunt reglementate similar atât pentru operatorii economici,cât ºi pentru entitãþile reglementate ºi supravegheate deinstituþiile cu atribuþii de reglementare în domeniul contabi-litãþii, cu precizarea cã în reglementãrile contabile emise deBanca Naþionalã a României ºi de Comisia de Supravegherea Asigurãrilor existã unele elemente suplimentare.

Coroborând prevederile legale amintite mai sus, reiese obli-gaþia elaborãrii ºi respectãrii politicilor contabile. Acestea potîmbrãca forma materialã a unui manual intern, aprobat deadministratorul entitãþii ºi adus la cunoºtinþã angajaþilor impli-caþi în aplicarea ºi respectarea acestuia. În afara faptului cã

3 Casta J.-F., Ramond O, Politique comptable des entreprises, Page 1158 Mercredi, 18. mars 2009, http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/67/95/62/PDF/Politique_cmpta_JFC_Ramond_BAT_2009.pdf

4 Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã (M.O. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare5 Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã (M.O. nr. 454 din 18 iunie 2008), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare6 O.U.G. nr. 37/2011 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991 ºi pentru modificarea altor acte normative incidente (M.O. nr.

285/22 aprilie 2011)7 O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene (M.O. nr. 766 din 10 noiembrie 2009), cu mo-

dificãrile ºi completãrile ulterioare

Page 49: AF 8 2012.qxd

478/2012

Politica contabilã a entitãþilor

politicile contabile sunt impuse de lege, necesitatea lorrezultã ºi din considerente practice, din nevoia de a stabilicondiþiile în care se desfãºoarã anumite operaþiuni care influ-enþeazã informaþia contabilã obþinutã prin reflectarea lor.

Exemple de politici contabile cu impact semnificativ asuprarezultatelor din contul de profit ºi pierdere ºi asupra totaluluiactivelor din bilanþ sunt8:

a) stabilirea sumei (plafonului) de la care un activ care are oduratã de utilizare mai mare de un an se încadreazã încategoria activelor imobilizate sau la active circulante;

b) alegerea între evaluarea imobilizãrilor corporale la costulistoric sau reevaluarea acestora (tratamentul alternativpermis de reglementarea contabilã);

c) stabilirea duratelor de viaþã economicã pentru imobi-lizãrile corporale ºi necorporale, aceste durate influ-enþând amortizarea calculatã;

d) stabilirea metodelor de amortizare pentru imobilizãrilecorporale ºi necorporale;

e) alegerea criteriilor tehnice în funcþie de care cheltuielileulterioare cu imobilizãrile corporale ºi necorporale seînregistreazã în contul de profit ºi pierdere sau se capita-lizeazã;

f) stabilirea ºi încadrarea pe grupe a elementelor pentru cal-culul costului de producþie;

g) stabilirea metodei de determinare a cheltuielilor custocurile.

Importanþa elaborãrii unor politici contabile fiabile, adaptatespecificului activitãþii entitãþii, creºte raportat la faptul cã mo-dificarea politicilor contabile stabilite se poate face doar înanumite circumstanþe, având în vedere aspectul comparabili-tãþii spaþio-temporale a informaþiei furnizate prin situaþiilefinanciare.

ConcluziiPrin politicile contabile se asigurã un mecanism de monito-rizare a modului de implementare adecvatã a regulilor cuprin-se în reglementãrile contabile, þinând cont de specificul activi-tãþii entitãþii ºi de raþiunile avute în vedere la elaborarea lor.

Informaþia furnizatã utilizatorilor prin raportãrile financiare nupoate fi neutrã, printre cauzele care o influenþeazã fiind ºi

politicile contabile folosite de entitate, politici care se subor-doneazã obiectivelor de comunicare financiarã ºi comporta-mentului conducãtorului entitãþi. În interiorul unui spaþiu delibertate definit de diferitele surse ale dreptului contabil, enti-tatea are posibilitatea de a exercita alegeri care modeleazãprezentarea situaþiilor sale financiare ºi raportarea perfor-manþei. Observarea acestor practici pune în evidenþã abun-denþa metodelor contabile „creative”, ale cãror efecte asupramãsurãrii contabile a rezultatului ºi patrimoniului sunt consi-derabile, ceea ce legitimeazã eforturile de cercetare între-prinse pentru a propune un cadru teoretic explicativ alalegerilor contabile. Incapacitatea cercetãrii contabiletradiþionale de a explica practicile de manipulare a normelorcontabile ºi de aranjare a rezultatelor - a dus la dezvoltareacercetãrii empirice în vederea reînnoirii abordãrilor teoretice.

Casta J.-F., Ramond O, Politique comptable des entreprises, Page1151 Mercredi, 18. mars 2009, http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/67/95/62/ PDF/Politique_cmpta_JFC_Ra-mond_BAT_2009.pdf

Colasse B., coordonator, Encyclopédie de comptabilité, contrôlede gestion et audit, Ed. 2009, Paris, pag. 1152-1164

Petre G., Politici contabile – între necesitate ºi obligaþie legalã,Revista audit financiar nr. 1/2010, pag. 38

CECCAR Standarde Internaþionale de Raportare Financiarã la 1ianuarie 2011, Editura CECCAR, Bucureºti, 2011

Parlamentul European Regulamentul nr. 1606/2002 privind apli-carea normelor contabile internaþionale (IFRS), Jurnalul Oficialal Comunitãþilor Europene, 11 sept. 2002

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã (M.O. nr. 454 din 18iunie 2008), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã (M.O.nr. 1066 din 17 noiembrie 2004), cu modificãrile ºi completãrileulterioare

O.U.G. nr. 37/2011 pentru modificarea ºi completarea Legii con-tabilitãþii nr. 82/1991 ºi pentru modificarea altor acte normativeincidente (M.O. nr. 285/22 aprilie 2011)

O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene (M.O. nr. 766 din 10 noiem-brie 2009), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

www.ifrs.org/Alerts/PressRelease/classification+measurement++jan+2012.htm

www.ec.europa.eu/internal_market/accounting/docs/com-2010-292/com-2010-292_ro.pdf

www.iasplus.com/resources

Bibliografie

8 Petre G., Politici contabile – între necesitate ºi obligaþie legalã, Revista „Audit Financiar” nr. 1/2010, pag. 38

Page 50: AF 8 2012.qxd

48

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducerePentru a putea califica guvernanþa cor-porativã ca fiind eficientã este necesarãrespectarea întrutotul a fiecãrui princi-piu în parte. În general, guvernanþa cor-porativã eficientã a devenit în întreagalume un punct de referinþã în toate dez-baterile între autoritãþile de reglemen-tare financiarã, agenþi ºi organizaþii.

Un sistem eficient de guvernanþã cor-porativã se bazeazã pe o corectã inter-acþiune între mediul intern ºi cel externîn vederea maximizãrii performanþeicorporative, minimizãrii riscului, cât ºiprotejãrii intereselor investitorilor ºi alepãrþilor interesate. Organizaþia pentruCooperare Economicã ºi Dezvoltare(OECD) a stabilit un set de principii debazã care ar trebui sã ghideze modul defuncþionare a sistemelor de guvernanþãcorporativã în aproape fiecare þarã.Principiile OECD (2004) considerã cã labaza unui cadru eficient de guvernanþãcorporativã trebuie sã stea: eficienþa ºi

Rolul guvernanþei corporativeeficiente în vederea înþelegeriiºi aplicãrii adecvate a principiului transparenþei de cãtre entitãþile româneºti

* Asistent univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra de Contabilitate ºi Audit,email: [email protected]

The Role of Effective Corporate Governance in Understanding and Proper Application of the Principle of Transparency by RomanianCompanies The proposed study examines the role of effective corporate governance andapplication of the principle of transparency by Romanian entities. Thus the litera-ture has taken a number of studies on the role of effective corporate governanceand the importance of transparency.

The present research is based on a quantitative study aimed at the implementa-tion of the principle of transparency by Romanian entities. The results obtainedshow that in 2010 out of the 25 entities from category I listed on Bucharest StockExchange (BVB), 22 have completed the declaration of compliance or non-com-pliance on corporate governance principles.

Key words: transparency, corporate governance, effective corporate governance

JEL Classification: G34, M41

Cuvinte cheie: transparenþã, guvernanþã corporativã, eficienþa guvernanþei corpo-rative

Melinda Timea FÜLÖP*

Abstract

Page 51: AF 8 2012.qxd

498/2012

Rolul guvernanþei corporative

transparenþa informaþiilor furnizate pie-þei, legislaþia ºi împãrþirea responsa-bilitãþilor în cadrul managementului.

În vederea atingerii unei guvernanþecorporative eficiente este important sãse defineascã clar rolul consiliului deadministraþie ºi al conducerii superioareîn cadrul entitãþii. Responsabilitateamanagementului cuprinde activitãþi pre-cum planificarea strategicã, gestio-narea riscurilor ºi raportarea financiarã.Aceste responsabilitãþi trebuie sã fiecorelate cu funcþia de supraveghereatribuitã consiliului de administraþie(Gordon et al.,2005).

Huchet&Richt (1999) subliniazã impor-tanþa unei sistem eficient de guvernanþãcorporativã în vederea eficientizãriicontrolului entitãþii, pe de o parte, iar, pede altã parte, în vederea încurajãrii re-structurãrilor în cadrul entitãþilor.

Al-Hussain & Johnson (2009) au inves-tigat relaþiile dintre eficienþa structurii deguvernanþã corporativã ºi performanþãîn domeniul bancar pe baza unui eºan-tion compus din nouã bãnci listate laBursa de Valori din Arabia Sauditã.Rezultatele studiului lor reflectã faptulcã existã o relaþie puternicã între efi-cienþa structurii de guvernanþã corpora-tivã ºi performanþa bãncii atunci cândse utilizeazã rentabilitatea activelor,pentru mãsurarea performanþei. Înacest sens, au constatat cã existã orelaþie directã între slaba eficienþã astructurii de guvernanþã corporativã ºiperformanþa bãncii.

Conducerea entitãþii are nevoie de unsistem eficient de guvernanþã corpora-tivã în vederea protejãrii intereseloracþionarilor. Pentru ca sistemul de gu-vernanþã corporativã sã devinã eficienteste important sã se furnizeze în timpreal informaþii. În plus conducerea tre-buie sã asigure un control intern eficacecu privire la raportãrile financiare(Themistokles &Evaggelos, 2008).

Eficientizarea guvernanþei corporativedevine un factor esenþial ºi necesarpentru funcþionarea cu succes a enti-tãþilor într-o economie de piaþã. Aceastãcerinþã de piaþã are un rol important atâtla nivelul entitãþilor, cât ºi la nivelul insti-tuþiilor financiare ºi al burselor de valori.O structurã eficientã defineºte relaþiadintre consiliul de administraþie, condu-cerea executivã a acþionarilor, creºtereavalorii de piaþã ºi a valorii economiei îngeneral.

Wells (2009) defineºte guvernanþa cor-porativã eficace ca fiind gestionarearesponsabilã a resurselor entitãþii în ve-derea asigurãrii dezvoltãrii durabile acompaniei ºi considerã cã aceastapoate fi realizatã numai în situaþia încare consiliul de administraþie stabileºteºi aplicã mecanisme de evaluare a con-trolului intern asupra raportãrilor finan-ciare în vederea scãderii vulnerabilitãþiifaþã de fraude, erori ºi abateri ºi a de-monstrãrii gradului crescut de integri-tate ºi responsabilitate corporativã.

În condiþiile de creºtere economicã,guvernanþa corporativã joacã un rol dince în ce mai important în dezvoltareaoricãrei entitãþi. Fãrã o structurã trans-parentã de guvernare corporativã, carepresupune interacþiunea între acþionari,consiliul de administraþie ºi manage-ment, s-ar putea ajunge la un deficit decapital în cadrul entitãþii. Transparenþainformaþiilor financiare ºi nefinanciare ºiun sistem dezvoltat de guvernanþã cor-porativã sunt factorii fundamentali aiîntregul proces de luare a deciziilor(PWC, 2011).

Ienciu (2011) prezintã o analizã a litera-turii privind raportãrile de mediu ºi mo-dul în care acestea corespund principi-ilor de guvernanþã corporativã, sublini-ind importanþa transparenþei informaþii-lor privind performanþa de mediu în ca-drul unei entitãþi. Autorul a concluzionatcã informaþiile privind transparenþa

raportãrilor de mediu, cât ºi respectareaprincipilor de guvernanþã corporativã nuse observã, în cele mai multe cazuri.Astfel raportarea de mediu este încãfolositã ca un instrument pentru men-þinerea unor relaþii favorabile cu enti-tatea în care opereazã.

Transparenþa ºi prezentarea promptã aunor informaþii de calitate contribuie larealizarea unei guvernanþe corporativeeficiente ºi la buna funcþionare a pieþeide capital. Prin intermediul informaþiilorprimite acþionarii ºi publicul larg potevalua performanþa managementului.

Müller (2011) realizeazã un studiu em-piric privind relevanþa situaþiilor finan-ciare consolidate ºi a situaþiilor financia-re individuale ale societãþii-mamã, princare se cautã rãspunsuri la întrebãrile:care dintre cele douã seturi serveºte celmai bine nevoilor de informare aleinvestitorilor (ºi altor categorii de utiliza-tori), respectiv care dintre cele douãseturi este mai relevant pentru investi-tori? Rezultatele cercetãrii aratã ocreºtere semnificativã a relevanþei situ-aþiilor consolidate în detrimentul celorindividuale ºi, totodatã, faptul cã rapor-tarea transparentã a situaþiilor financia-re consolidate este importantã pentruinvestitorii de pe piaþa de capital.

Deºi în þãrile din Europa de Sud-Esttransparenþa ºi prezentarea informaþi-ilor pot fi considerate puncte slabe aleguvernanþei corporative, pentru a întãrinecesitatea lor existã ºi o serie de ce-rinþe legislative privind prezentareainformaþiilor. În România legislaþia so-cietãþilor comerciale, reglementãrile Co-misiei Naþionale de Valori Mobiliare ºicerinþele de cotare la bursã impun en-titãþilor transmiterea rapoartelor finan-ciare anuale, care trebuie sã fie audi-tate obligatoriu (Huludeþ, 2009).

La nivelul entitãþii, un rol deosebit înrespectarea principiului transparenþeiinformaþiilor furnizate revine trinomului:

Page 52: AF 8 2012.qxd

50

Cercetare

Audit Financiar, anul X

audit intern - comitet de audit – auditextern, aºa cum reiese din studiile reali-zate de cãtre DeZoort et.al., (2002) ºiPorter (2009). Conceptul de guvernarecorporativã a primit în timp noi valenþedin cauza evenimentelor financiare ceau afectat finanþele ºi economia mondi-alã. Înainte de aceste evenimenteguvernarea corporativã era privitã ca unsistem care oferã siguranþa cã mana-gerul ºi echipa de conducere nu iaudecizii în interes personal care sã ducãla scãderea averii proprietarilor. Înprezent guvernarea corporativã trebuiesã fie înþeleasã într-un sens mult mailarg, mai complex. Astfel, este per-ceputã ca un sistem care sã asigure uti-lizarea optimã a resurselor în beneficiulacþionarilor ºi în acelaºi timp rãspun-zând aºteptãrilor societãþii.

Metodologiacercetãrii

Prin intermediul acestui studiu dorim sãtestãm gradul de aplicare a declaraþieide cãtre entitãþile cotate la Codul deGuvernanþã Corporativã, având în ve-

dere cã România este o þarã emergen-tã, cu o piaþã de capital în dezvoltare ºi,totodatã, cã entitãþile cotate sunt laînceput de drum în aplicarea unui Codde Guvernanþã Corporativã.

Decizia noastrã a fost sã ne raportãm laentitãþile cotate la bursã deoareceacestea sunt predispuse sã apliceCodul de Guvernanþã Corporativã înmod voluntar ºi, implicit, completareaDeclaraþiei „Aplici sau Explici” prin inter-mediul cãreia oferã informaþii privindconformarea sau neconformarea unorrecomandãri. În vederea realizãrii studi-ului de caz am apelat la metoda obser-vaþiei neparticipative, analizând infor-maþiile postate pe pagina de internet aentitãþilor din cadrul categoriei I, cât ºirapoartele anuale ale acestora, publi-cate de Comisia Naþionalã a ValorilorMobiliare, pentru a constata dacã enti-tãþile aplicã elementele de guvernanþãcorporativã, cât ºi pe cele de trans-parenþã prin intermediul Declaraþiei„Aplici sau Explici”. Am analizat decla-raþiile aferente exerciþiului financiar2010 deoarece începând cu acest exer-ciþiu financiar entitãþile cotate la Bursãau obligaþia de a aplica ºi a completa înmod voluntar Declaraþia „Aplici sauExplici”.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propusede noi am recurs la urmãtorii paºi:

Analiza ghidului de implementare„Cod de guvernanþã corporativã”,din martie 2010;

Selectarea entitãþilor din categoria I;

Culegerea declaraþiilor;

Selectarea datelor necesare studiu-lui din cadrul Declaraþiei „Aplici sauExplici”;

Culegerea informaþiilor;

Definirea modului de analizã;

Analiza propriu-zisã;

Interpretarea datelor obþinute.

Analiza gradului de aplicare

a recomandãrilor privind completarea

Declaraþiei „Aplici sauExplici” de cãtre

entitãþile cotate la Bursa de Valori Bucureºti

a) TENDINÞA GENERALÃ A

PUBLICÃRII DECLARAÞIEI

APLICI SAU EXPLICI

Dacã pentru exerciþiul financiar 2009doar o singurã entitate din categoria I aBursei de Valori Bucureºti publica înmod voluntar, în cadrul Raportului ad-ministratorului, Declaraþia „Aplici sauExplici”, în anul 2010, 22 din cele 25 deentitãþi din categoria I completeazã ºipublicã pe pagina de internet a entitãþiio astfel de declaraþie de conformaresau neconformare cu Codul de guver-nanþã corporativã.

Aplicarea, cât ºi completarea Declara-þiei „Aplici sau Explici” de cãtre entitãþileromâneºti reprezintã un proces destulde dificil din cauza particularitãþilor carese regãsesc pentru diferite sectoare deactivitate.

În demersul de înþelegere a motivelorpentru care entitãþile din categoria I auabordat procesul de aplicare a Decla-raþiei „Aplici sau Explici” în mod atât dedivers am procedat la o clasificare aacestor entitãþi în funcþie de sectorul deactivitate, precum se poate observa întabelul 1.

Un prim criteriu luat în considerare înanaliza noastrã vizeazã clasificareaentitãþilor. Acestea au fost clasificate întrei mari categorii: societãþi de investiþiifinanciare, instituþii bancare ºi altesocietãþi. Am considerat necesarã

Guvernarea corporativã este perceputã ca un sistemcare sã asigure utilizarea optimã a resurselor în beneficiul acþionarilorºi în acelaºi timprãspunzând aºteptãrilor societãþii

Page 53: AF 8 2012.qxd

518/2012

Rolul guvernanþei corporative

aceastã clasificare deoarece în urmaanalizei Declaraþilor „Aplici sau Explici”am constatat o serie de asemãnãri întredeclaraþiile categoriilor respective desocietãþi.

În cadrul Declaraþiei „Aplici sau Explici”întocmite de societãþile de investiþiifinanciare remarcãm faptul cã la trei dinrecomandãri regãsim un rãspuns nega-tiv pentru toate cele 5 societãþi ºi, mai

mult decât atât, explicaþia datã de aces-te societãþi este similarã. În cadrulDeclaraþiei „Aplici sau Explici” întocmitãde societãþile bancare remarcãm faptulcã nu se regãseºte nici un rãspuns ne-

Page 54: AF 8 2012.qxd

52

Cercetare

Audit Financiar, anul X

gativ pentru R22 la cele trei societãþibancare.

Dacã analizãm cel de-al treilea grup deentitãþi din clasificarea realizatã de noiremarcãm faptul cã entitãþile care aucompletat o astfel de Declaraþie „Aplicisau Explici” pe anul 2010 rãspund ne-gativ la „Emitentul este administrat înbaza unui sistem dualist?”, explicând„conform cu prevederile actului consti-tutiv, societatea este administratã în sis-tem unitar” sau un rãspuns similar dincare reiese cã entitãþile sunt adminis-trate în sistem unitar. În cazul instituþiilorbancare, rãspunsurile afirmative comu-ne reprezintã o proporþie de 66,67% dintotalul întrebãrilor.

Elementele la care instituþiile bancarerãspund cu „Da” sunt: R3.1, R3.e, P2,P3, R10, R12, P6, R15, R17, P9, R21,R22, R25.2, R26, R27, R28, R29, R30,R32, P14, P15, P16, P17 ºi P18.

Pentru celelalte categorii de întrebãrirãspunsurile nu sunt unitare, dar putemconstata totuºi cã majoritatea entitãþilorau rãspuns cu „Da” la R3, P6, R17, R28ºi R36.

De asemenea, constatãm o majoritatea rãspunsurilor de „Nu” la întrebãrileR6, P10, R24, R27 ºi R34.

b) RÃSPUNSURI OFERITE

ÎN DECLARAÞIE

Pentru a determina numãrul rãspunsu-rilor „Da” ºi a celor „Nu” pentru entitãþiledin categoria I a Bursei de Valori Bucu-reºti am determinat numãrul total deentitãþi care au completat Declaraþia„Aplici sau Explici” pe anul 2010, ur-mând sã determinãm numãrul rãspun-surilor afirmative pentru cele 28 de re-comandãri din Codul de GuvernanþãCorporativã, preluate în cadrul decla-raþiei sub forma a 51 de întrebãri.

În figura 1 se poate remarca trendulrãspunsurilor pozitive, cât ºi al celornegative, excluzând din eºantionul de25 de entitãþi cele trei entitãþi la care nuse regãseºte o astfel de declaraþie com-pletatã.

Precum putem observa, existã mult maimulte rãspunsuri pozitive date de cele22 de entitãþi din categoria I care aucompletat declaraþia, însã nu trebuie sã

neglijãm rãspunsurile negative pentrucare trebuie sã existe o explicaþie.Existã oare o neconcordanþã întreaceastã declaraþie (Cod de GuvernanþãCorporativã) ºi legislaþia în vigoare?

Dacã analizãm prima întrebare din ca-drul declaraþiei „Emitentul este adminis-trat în baza unui sistem dualist?” con-statãm cã majoritatea entitãþilor suntadministrate în baza unui sistem unitar.Astfel, 20 din cele 22 de entitãþi oferãun rãspuns negativ, argumentând „con-form cu prevederile actului constitutiv,societatea este administratã în sistemunitar”.

Prin urmare, considerãm necesarã re-vizuirea Codului de Guvernanþã Cor-porativã în vederea corelãrii acestuia culegislaþia naþionalã în vigoare în vede-rea obþinerii unui grad mai ridicat deconformare cu Codul de GuvernanþãCorporativã.

O altã întrebare „Existã un Comitet deNominalizare in cadrul companiei?” areun numãr de 17 rãspunsuri negativepentru care entitãþile explicã „nu estecazul”. Astfel constatãm cã, în majori-tatea entitãþilor, CA sau AGA înlocuiescacest comitet de nominalizare dindiferite motive obiective sau poate chiar ºi din punct de vedere financiar,astfel reducându-se cheltuielile cu per-sonalul.

Dacã putem spune cã lipseºte comitetulde nominalizare din cadrul entitãþilor,existenþa unui comitet de remunerareformat exclusiv din administratori ne-executivi se regãseºte în 10 din cele 22de entitãþi, ceea ce considerãm cã esteun numãr rezonabil.

ConcluziiÎn concluzie, considerãm cã o guver-nanþã corporativã eficientã poate fi atin-sã prin intermediul transpunerii principi-

Page 55: AF 8 2012.qxd

538/2012

Rolul guvernanþei corporative

ului transparenþei care, la rândul ei, pre-supune publicarea informaþiilor con-tabile de cãtre entitãþi.

În urma unui studiu realizat de firma deconsultanþã McKinsey asupra opinieiinvestitorilor instituþionali din þãrileemergente (Asia, Europa de Sud-Est ºiAmerica Latinã) privind guvernanþa cor-porativã, se demonstreazã faptul cãinvestitorii acordã cel puþin aceeaºi im-portanþã informaþiilor privind guvernanþacorporativã ca ºi informaþiilor financiareîn adoptarea deciziilor investiþionale.

Dacã privim situaþia guvernanþei corpo-rative pe plan naþional, în special apli-cabilitatea acesteia de cãtre entitãþi,putem spune cu certitudine cã încã sun-tem la început de drum. La aceastãconcluzie neplãcutã au ajuns ºi cei dela Asociaþia Oamenilor de Afaceri Ca-nadieni care, în urma unei analize, auafirmat cã „Guvernanþa corporativã esteultima grijã a firmelor cotate la Bursa deValori”.

Aceºtia constatã cã nu se îndeplinesc oserie de cerinþe minimale de guver-nanþã corporativã, cum ar fi: existenþaunor membri independenþi în cadrulconsiliului de administraþie, cât ºi inde-pendenþa membrilor comitetului deaudit, recomandãrile cu privire la trans-parenþa informaþiilor ºi multe altele.

În urma studiului privind conformareasau neconformarea entitãþilor româneºticu reglementãrile de guvernanþã corpo-rativã, constatãm cã un numãr de 22din cele 25 din categoria I a Bursei deValori Bucureºti au completat aceastãdeclaraþie de conformare sau neconfor-mare pe anul 2010.

Astfel, putem spune cã societãþile ro-mâneºti devin tot mai responsabileprivind aplicarea reglementãrilor deguvernanþã corporativã comparativ cuanul 2009, când din totalul de 21 de

entitãþi doar una singurã a completat ºipublicat o astfel de declaraþie.

Considerãm cã ar trebui revizuit Codulde guvernanþã corporativã deoareceexistã destul de multe recomandãri ºiprincipii care nu sunt armonizate cu le-gislaþia naþionalã, precum principiul 19„Emitentul este administrat în baza unui

sistem dualist?”, dupã cum se remarcãºi din rezultatele studiu realizat de noi.

De asemenea, recomandãm entitãþilorcotate la bursã sã aplice principiultransparenþei, prin care ar putea atragenoi investitori ºi în acelaºi timp s-aratinge un grad mult mai ridicat privindeficienþa guvernanþei corporative.

1. Al-Hussain, A.& Johnson, R. L.(2009), Relationship between Corporate GovernanceEfficiency and Saudi Banks’ Performance, The Business Review, Cambridge.Hollywood, Dec 2009. Vol. 14, Iss. 1; pg. 111-118;

2. DeZoort, F.T.& Hermanson, D.R.& Archambeault, D.S. & Reed, S.A. (2002), AuditCommittee Effectiveness: A Synthesis of the Empirical Audit Committee Literature,Journal of Accounting Literature, vol.21, pp.38-75;

3. Gordon, E. A., Henry, E., & Palia, D. (2005), Related Party Transactions:Associations with Corporate Governance and Firm Value, Unpublished manuscript.

4. Huchet, Jean-Francois, Xavier Richet, 1999, China in Search of an EfficientCorporate Governance System: International Comparisons and Lessons, workingpaper, Center for Economic Reform and Transformation, Heriot-Watt University.

5. Huludeþ, S.M.(2009), Transparenþa ºi prezentarea informaþiilor – practici eficiente deguvernanþã corproativã, Studia Universitatis Vasile Goldiº - Arad, Seria ªtiinþeEconomice, p.241-247

6. Ienciu, A. (2011), Transparency of environmental reporting: study of the literature,Journal of International Management Studies, Volumul 11, Numãrul 2, pag.116-124.

7. Müller V.O. (2011), Value Relevance of Consolidated versus Parent CompanyFinancial Statements: Evidence from the Largest Three European Capital Markets,Accounting & Management Information Systems / Contabilitate ºi Informaticã deGestiune, Vol. 10 Issue 3, p. 326-350.

8. Porter, B.A., (2009), The audit trinity: the key to securing corporate accountability,Managerial Auditing Journal, Vol. 24 No. 2, pp. 156-182;

9. Themistokles G.L. &Evaggelos, D.( 2008), The Missing Link to an EffectiveCorporate Governance System, Corporate Governance: The International Journal ofBusiness in Society, Vol. 8, No. 1, pp. 73-82;

10. Wells K.M.(2009), RiskMetrics Releases 2009 Corporate Governance BackgroundReport on Poison Pills, Corporate Governance , News and Articles;

11. BVB (2010), Ghidul emitentului pentru piaþa reglementatã la vedere a BVB;www.bvb.ro/info/Ghid%20admitere%20BVB%20iunie%202010.pdf

12. CBC, Raportul Anual cu privire la Afaceri - Practicile de Guvernanþã Corporativã ºiTransparenþã ale Bursei de Valori Bucureºti în anul 2009, http://www.cba-romania.ro/CBA%202009%20Raportul%20Anual%20cu%20privire%20la%20Afaceri.pdf

13. http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/Ghid%20GC_Ed1_martie%202010.pdf

14. Pricewaterhouse Coopers, http://www.pwc.de/portal

Bibliografie

Page 56: AF 8 2012.qxd

54 Audit Financiar, anul X

Participarea CAFR la Conferinþa

AMIS 2012În perioada 13-14 iunie a.c., s-a des-fãºurat Conferinþa Internaþionalã AMIS2012 (Accounting and ManagementInformation Systems), organizatã, tra-diþional, de Facultatea de Contabilitateºi Informaticã de Gestiune din cadrulAcademiei de Studii Economice dinBucureºti, Camera Auditorilor Financiaridin România fiind partener al eveni-mentului.

În deschiderea lucrãrilor, care au avutloc în sala Aula Magna, prof. univ. dr.Pavel Nãstase, rectorul Academiei deStudii Economice ºi preºedinte al Con-ferinþei, a salutat prezenþa la aceastãprestigioasã manifestare ºtiinþificã anumeroºi profesori ºi cercetãtori îndomeniu, din strãinãtate, dar ºi din insti-tutele româneºti de învãþãmânt superioreconomic ºi a subliniat excelenta lorcolaborare ºi implicare în abordareaunor teme de cercetare de mare actua-litate ºi importanþã practicã în contextulsituaþiei economice mondiale dificile.

Din partea Consiliului Camerei Auditori-lor Financiari din România, prof. univ. dr.Horia Neamþu, preºedintele Camerei,a transmis un mesaj colegial în caresunt adresate cele mai sincere urãri desalut celor prezenþi la acest importanteveniment, reputaþi specialiºti din þarãºi din strãinãtate, care prin studiile ºicercetãrile efectuate îºi vor aduce cusiguranþã contribuþia în domeniile deactivitate care vizeazã profesia noastrã,cum ar fi contabilitate, audit financiar,analizã financiarã, sisteme informatice.Totodatã, se acordã o înaltã apreciererolului important pe care îl deþineAcademia de Studii Economice în învã-þãmântul superior din domeniul eco-nomic ºi de cercetare ºi, în particular,rolului Facultãþii de Contabilitate ºiInformaticã de Gestiune, care a încer-

cat mereu sã atingã excelenþa în cer-cetare, pentru a furniza servicii de cali-tate în învãþãmântul universitar ºi pen-tru a mãri oportunitãþile de dezvoltareprofesionalã.

„Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, în calitate de organism profe-sional care coordoneazã, autorizeazã ºimonitorizeazã desfãºurarea activitãþiide audit financiar în România, - a spuspreºedintele Horia Neamþu - a participatanual la conferinþele AMIS, fiind preocu-patã permanent de creºterea calitãþiiprofesionale a activitãþii de audit amembrilor noºtri, prin studiile ºi cerce-tãrile efectuate de dumneavoastrã.

Stimaþi colegi, mã aflu în aceste zile,alãturi de dumneavoastrã atât în cali-tate de preºedinte al Camerei Auditori-lor Financiari din România, de auditorfinanciar, dar ºi de profesor universitarîn cadrul Academiei de Studii Econo-mice, astfel încât temele care vor fidezbãtute în cadrul Conferinþei AMISvor avea pentru mine un dublu interesatât în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºididactice, dar ºi în ceea ce priveºte pro-fesia de audit.

Aº dori sã subliniez colaborarea perma-nentã a Camerei Auditorilor cu mediulacademic din România, având în vede-re cã deþinem, începând cu anul 2010,calitatea de membru al Asociaþiei Facul-tãþilor de Economie din România.Astfel, cadre universitare de prestigiune sprijinã anual în organizarea progra-mului de pregãtire profesionalã pentrumembrii noºtri. De asemenea, Cameraa încheiat protocoale de colaborare cudiferite instituþii de învãþãmânt superiorîn vederea echivalãrii testului de accesla stagiu, pentru absolvenþii programe-lor de master la disciplinele specificeactivitãþii de audit. Totodatã, mediulacademic a sprijinit permanent Cameraprin participarea activã la o serie demanifestãri ºtiinþifice, prin cercetãriºtiinþifice publicate în revistele de spe-cialitate ale Camerei”.

În continuare preºedintele Camerei aprezentat cele douã publicaþii ale Ca-merei, revista Audit Financiar, care aintrat în al 10-lea an de apariþie neîntre-ruptã, reuºind pânã în prezent sã semenþinã la înalte cote ºtiinþifice ºi aca-demice, ºi noua revistã Practici deaudit ce apare din acest an ºi care arescopul de a asigura comentarii, studiide caz, consultanþã, exemple de bunepractici din þarã ºi din strãinãtate,rãspunsuri la probleme ridicate de citi-tori, alte informaþii utile din domeniu, dinþarã ºi de pe mapamond ºi i-a invitat peparticipanþi sã devinã colaboratori aiacestor reviste.

În final, urând succes Conferinþei AMIS,prof. univ. dr. Horia Neamþu a spus:„Dragi colegi, munca de cercetare,activitatea ºtiinþificã ºi didacticã nu suntuºoare, dar cu toþii avem o mareresponsabilitate, pentru cã în mâinilenoastre, ale organismelor profesionale,dar ºi ale profesorilor de la instituþiile deînvãþãmânt stã pregãtirea ºi educaþiaprofesionalã a viitorilor contabili profe-sioniºti. Vã asigur, în numele ConsiliuluiCAFR, de întreaga disponibilitate de aacþiona împreunã, pentru îndeplinireaþelurilor pe care ni le propunem, îninteresul profesiei contabile atât dinRomânia, cât ºi la nivel european”.

Au prezentat mesaje de salut prof. univ.dr. Liliana Feleagã, decanul Facultãþiide Contabilitate ºi Informaticã de Ges-tiune, ASE Bucureºti, Donna Street,directorul activitãþilor de cercetare ºieducaþie – IAAER, prof. univ. dr. VasileRãileanu, vicepreºedinte al ConsiliuluiSuperior al CECCAR, Matilda Cross-man, membru al Consiliului ACCA,ªerban Toader, Senior Partner, KPMGRomânia.

Conferinþa AMIS a cuprins prezentãri încadrul unui panel în plen, dar ºi în pa-neluri specializate pe tematici de con-tabilitate, audit, informaticã ºi analizãfinanciarã.

Din activitatea CAFR

Page 57: AF 8 2012.qxd

558/2012

La Braºov, a fost înfiinþatã cea de a douareprezentanþã

regionalã a CAFRLa 28 iunie 2012, la Braºov, a fost inau-guratã cea de a doua reprezentanþãregionalã a Camerei Auditorilor Finan-ciari din România (CAFR). Au participatla eveniment membrii Consiliului Ca-merei, auditori financiari din zona Re-giunii de Dezvoltare Centru, cuprinzândjudeþele Alba, Braºov, Covasna, Mureº,Prahova, Sibiu, Harghita, oficialitãþilocale ºi reprezentanþi ai unor organiza-þii profesionale.

Sediul reprezentanþei este situat înzona centralã a municipiului Braºov, înproximitatea Camerei de Comerþ ºiIndustrie a judeþului, care, firesc, gru-peazã oameni de afaceri, principaliibeneficiari ai activitãþii auditorilor finan-ciari. Este o locaþie perfect funcþionalã,elegantã, cu un design reuºit ºi cudotãri tehnice moderne.

Ceremonia înfiinþãrii reprezentanþei afost deschisã prin tãierea panglicii inau-gurale de cãtre prof. univ. dr. HoriaNeamþu, preºedintele Camerei Audito-rilor Financiari din România, ºi MihaiFercalã, preºedinte ºi director generalal SIF Transilvania.

În discursul rostit cu acest prilej, prof.univ. dr. Horia Neamþu a spus:

„Suntem bucuroºi cã am reuºit sã des-chidem aceastã Reprezentanþã zonalãla Braºov, prima fiind înfiinþatã cu doiani în urmã la Iaºi. Pentru noi, bucuriaeste dublã. Acest eveniment se petrecela un an de când la Conferinþa din 18iunie 2011 a primit mandat noul Consiliual Camerei din partea colegilor, auditorifinanciari, iar unul din obiectivele sta-bilite cu acel prilej a fost constituireaunor reprezentanþe în centre univer-

sitare, în oraºe de renume. În al doilearând, ne bucurãm cã deschidemaceastã reprezentanþã într-un oraº cuvalenþe culturale deosebite, cu atestareistoricã remarcabilã. Acest sediu va fi ladispoziþia auditorilor financiari, firmelorde audit ºi stagiarilor din ºapte judeþeale þãrii. Având experienþa funcþionãriiprimei noastre reprezentanþe, avemsiguranþa cã prin noua reprezentanþãdin centrul þãrii vom fi în mãsurã sãasigurãm o sporire a eficienþei în comu-nicarea cu auditorii ºi stagiarii din zonãºi o diseminare rapidã a hotãrârilorConsiliului. Fapt deosebit de important,membrii Camerei ºi stagiarii au avanta-jul unei legãturi mai operative pentrurezolvarea problemelor privind obþine-rea vizelor anuale, depunerea Rapoar-telor de activitate, actualizarea datelordin evidenþa aferentã Registrului Publical Auditorilor, organizarea pregãtirii pro-fesionale continue.”

În strânsã legãturã cu semnificaþiaacestui eveniment, preºedintele HoriaNeamþu a salutat, în numele ConsiliuluiCamerei, prezenþa unor reprezentanþiai profesiei, experþi contabili, evaluatori,profesioniºti în insolvenþã ºi reorgani-zare, consultanþi fiscali, specialiºti ºifactori de rãspundere din administraþiafinanciarã, ca o dovadã a recunoaºterii

prestigiului ºi importanþei auditorilorfinanciari în viaþa economicã ºi socialãa zonei. Totodatã, a adus calde mulþu-miri celor care s-au implicat în organi-zarea reprezentanþei zonale atât dinExecutiv, cât ºi pe plan local.

În continuare, au fost rostite alocuþiuniºi transmise urãri de succes noii re-prezentanþe a CAFR, din care repro-ducem, pe scurt:

Mihai Fercalã, preºedinte ºi directorgeneral SIF Transilvania:

„Mulþumim pentru efortul pe care Ca-mera Auditorilor Financiari din Românial-a depus pentru a fi reprezentatã subaltã formã ºi în Braºov. Aº vrea sã relevcât de importantã este aceastã activi-tate de audit; dupã opinia mea, esteesenþa capitalismului ºi a economiei depiaþã. Modul în care profesionalismuldumneavoastrã se reflectã în docu-mentele pe care le întocmiþi creºte sauscade încrederea investitorilor în actulde management, face ca anumite com-panii sã fie mai atractive sau mai puþinatractive pentru investitori. Mã refer lacompaniile care sunt listate pe o piaþãorganizatã. Dumneavoastrã, prin ra-poartele pe care le faceþi, daþi încredereacþionarilor ºi investitorilor cã pot sãrãmânã în aceste companii; cã pot

Din activitatea CAFR

Page 58: AF 8 2012.qxd

56 Audit Financiar, anul X

cumpãra acþiuni ale altor companii caresunt supuse unui audit.

Rolul dumneavoastrã este de a facemanagementul companiilor cât maicompetitiv posibil. ªi chiar dacã întreopiniile dumneavoastrã ºi ale manage-mentului mai existã divergenþe, un audi-tor financiar adevãrat nu se va uitaniciodatã la tariful care i se oferã, ciesenþialã este calitatea raportului deaudit privind realitatea concretã dinacea companie”.

Gheorghe Ialomiþianu, auditor finan-ciar, membru în Comisia buget, finanþe,bãnci a Camerei Deputaþilor, fost minis-tru al finanþelor publice:

„Pentru mine aceastã acþiune de azieste de douã ori importantã. Întâi pentrucã sunt auditor financiar ºi apoi pentrucã sunt locuitor al acestui oraº. Eu credcã în prezent Camera Auditorilor Finan-ciari din România a încheiat o etapã,care se referã la consolidarea activitãþiide audit financiar, la îmbunãtãþireaacestei activitãþi prin implementareastandardelor de calitate. ªi vreau sã vãspun cã, fãrã exagerare, Camera sebucurã de un respect foarte mare înrândul utilizatorilor de informaþii, inclu-siv al instituþiilor statului.

Dumneavoastrã, Camera, v-aþi remar-cat nu numai prin activitatea pe care odesfãºuraþi în slujba utilizatorilor deinformaþii, ci ºi prin expertiza pe care oasiguraþi instituþiilor de stat, în momentedificile în care trebuie luate decizii eco-nomice importante. Cred cã dumnea-voastrã aþi putea da mult mai multesemnale utile pentru ca mediul de afa-ceri sã treacã mult mai uºor de difi-cultãþile actuale generate de criza eco-nomicã. Este bine cã aþi început dez-voltarea infrastructurii Camerei, este utilca auditorii sã primeascã servicii calita-tive, cu costuri mai reduse pentru mem-brii sãi”.

Ilie Jean, ºef adjunct la AdministraþiaFinanþelor Publice Braºov:

„Vã felicit pentru aceastã realizare, de aavea o reprezentanþã a Camerei Audi-torilor Financiari la Braºov. Prin aceastaconsider cã se atestã încã o datã cali-tatea deosebitã a auditorilor financiari,în primul rând al competenþei profesio-nale. Consider cã aceastã deschidere areprezentanþei va fi importantã ºi pentrunoi, în sensul cã vom avea de câºtigatºi din punct de vedere al îndepliniriiobligaþiilor fiscale. Vreau sã vã rog ca ºiîn cadrul misiunilor dumneavoastrã sãaveþi o influenþã beneficã asupra con-tribuabililor în sensul de a-i determinasã-ºi îndeplineascã la timp ºi corectobligaþiile fiscale”.

Mariana Tudose, expert contabil ºi au-ditor financiar, preºedinte al FilialeiCECCAR Braºov:

„Doresc sã aduc salutul profesiei exper-þilor contabili pentru înfiinþarea acesteireprezentanþe în zona Centru. Sper sãexiste ºi în acest fel o apropiere maimare între cele douã profesii, aºa cumºi-ar fi dorit preºedintele Marin Toma,care, din pãcate, nu mai este printrenoi. Vreau, cu aceastã ocazie, sã felicitconducerea Camerei Auditorilor Finan-ciari pentru decizia privind platformapregãtirii profesionale continue prin sis-temul e-learning – mãsurã beneficã, laîndemânã pentru toþi auditorii financiariºi deosebit de bine pregãtitã ca activi-tate”.

Scarlat Orzescu, auditor financiar dinIaºi, membru al Consiliului Camerei:

„Din experienþa de doi ani a reprezen-tanþei zonale Iaºi avem o mare deschi-dere pentru colaborarea cu colegii dinBraºov pentru a le transmite din expe-rienþa noastrã”.

În încheiere, ªtefan Szitas, auditorfinanciar, compania de audit S.C.NICOLIS S.R.L. Braºov, care, pe planlocal, s-a ocupat în mod direct de asigu-

rarea condiþiilor de creare a noii repre-zentanþe, a mulþumit pentru cuvintelede apreciere ºi ºi-a exprimat convin-gerea cã, prin activitatea sa, reprezen-tanþa zonalã va îndreptãþi aºteptãrile ºiîºi va onora activitãþile stabilite în spri-jinul auditorilor financiari din zonã.

În esenþã, activitãþile principale care arurma sã fie desfãºurate de reprezen-tanþa regionalã, se structureazã pe treicategorii:

activitatea de asigurare a serviciilorpentru membri: evidenþiere, infor-mare, colectare a rapoartelor ºideclaraþiilor specifice, asigurareaîndeplinirii obligaþiilor membrilor etc.

activitatea de admitere, pregãtirecontinuã ºi stagiari pentru zona dereferinþã;

participarea, în cadrul echipelor deinspecþie ale Departamentului deMonitorizare ºi Competenþã Profe-sionalã, la unele misiuni privind con-trolul de calitate a activitãþii de auditfinanciar la persoane juridice ºi fizi-ce din zona de competenþã.

Activitatea reprezentanþei regionale aCAFR se va afla sub directa coor-donare a conducerii executive a Ca-merei. În Registrul Public al Auditorilorîn aceastã zonã figureazã 456 membriai CAFR persoane fizice, din care 393active ºi 103 persoane juridice.

Evenimentul a fost pe larg prezentatatât de posturile de televiziune ProTV,Antena 1, Mix TV, în presa centralã ºi încea localã din judeþele ce compunRegiunea de dezvoltare Centru, pre-cum ºi de agenþiile de presã.

În ziua evenimentului, la sediul Repre-zentanþei din Braºov s-au desfãºurat ºiºedinþele de lucru ale Biroului Perma-nent ºi, respectiv, a Consiliului CamereiAuditorilor Financiari din România.

Din activitatea CAFR

Reprezentanþa Regionalã Braºov a CAFR are sediul în Str. MihailKogãlniceanu nr. 14, bl.1K, sc. A, parter, telefon: 0368/452.205.

Page 59: AF 8 2012.qxd
Page 60: AF 8 2012.qxd