aeroport craiova studiu de ate

AEROPORTUL INTERNATIONAL CRAIOVA Studiu de oportunitate

Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor Aeroportului Craiova Impactul asupra vietii economice regionale

1

Studiu de oportunitate - Aeroport Craiova - 2005

Cuprins:1. Introducere 2. Descrierea regiunii Oltenia 2.1 Localizare, date generale 2.2 Infrastructura regionala de transport existenta 2.3 Concluziile analizei socio-economice 3. Istoricul Aeroportului Craiova 4. Descrierea situatiei actuale a aeroportului 5. Date tehnice referitoare la infrastructura existenta 6. Date statistice comparative referitoare la infrastructura aeroportuara si traficul aerian de pasageri din Romania 7. Identificarea companiilor aeriene care pot opera pe Aeroportul Craiova si incheierea unor contracte de operare 8. Promovarea aeroportului la nivel national si international 9. Concluzii si recomandari rezultate din studiul oportunitatii 10. Anexe- tabele, surse de informare folosite pentru redactarea studiului 3 4 4 5 6 9 10 12 14 16 17 18 24

2


1. Introducere

Acest studiu de oportunitate a fost realizat de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia si intentioneaza sa prezinte situatia actuala si sa analizeze impactul activitatii aeroportuare la nivelul regiunii de dezvoltare Oltenia in ceea ce priveste dezvoltarea socio-economica. Analiza regionala socio-economica, identificarea prioritatilor regionale care au condus la formularea strategiei regionale pe termen mediu pentru dezvoltarea socio -economica pentru perioada 2004-2006 reprezinta documente esentiale care au fost realizate in cadrul Parteneriatului Regional pentru Programare, parteneriat initiat in noiembrie 2002 si sprijinit de secretariatul tehnic al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia. Aceste documente au stat la baza redactarii capitolului 2 din prezentul studiu: Descrierea mediului socioeconomic din Oltenia. Pentru a consulta in intregime documentul puteti accesa adresa: http://www.adroltenia.ro/ro/pagina.php?cod=5 Capitolele 3, 4, 5, 6 au fost realizate pe baza informatiilor oferite de conducerea Aeroportului International Craiova (documete de prezentare a aeroportului, publicatii de specialitate, buletine informative, etc) Capitolele 7, 8, si 9 reprezinta contributia echipei care a initiat si a redactat prezentul studiu.

3


2.

Descrierea regiunii Oltenia

2.1 Localizare, date generale

Localizata n partea de sudvest a Romniei la granita cu Serbia si Bulgaria, Oltenia este o regiune izolata din punct de vedere geografic, caracterizata de o populatie rurala larg raspndita, cu un numar de 2.400.000 locuitori reprezentnd 11% din populatia totala a Romniei, cu o densitate a populatiei de 80 locuitori pe km2 (la data de 31.7.2001).

Regiuni de Dezvoltare 1. Nord-Est 2. Sud - Est 3. Sud 4. Sud - Vest 5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucuresti Romania

Suprafata 36850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821 15% 15% 14% 12% 13% 14% 14% 1%

Populatie 2002 3685393 2852480 3380516 2332194 1959985 2744008 2521745 2221860 21698181 17% 13% 16% 11% 9% 13% 12% 10% 100%

PIB 2000 USD 3871 4919 4511 4635 5678 5145 5928 11441 5533

Somaj 2001 10,6 9,8 8,9 10,4 9,5 6,8 8,6 4,7 8,8

238391 100%

Regiunea are urmatoarele puncte tari: O regiune de tranzit cheie ntre Banat si Muntenia (Bucuresti) Este cel mai mare producator de energie din Romnia Este o regiune bogata n produse minerale

4


Industria lemnului si serviciile de transport din regiune sunt foarte competitive Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din tara Infrastructura regionala de transport existenta

2.2

Regiunea este traversata de trei drumuri Europene: E70 de la vest la est, E79 si E81 de la sud la nord; distanta ntre principalul centru urban n Oltenia - Craiova si Bucuresti fiind de 230 km. Dunarea (Coridor Pan-European VII) reprezinta granita naturala cu Serbia si Bulgaria pe o lungime de 417 km. E xista arii semnificative lipsite de sistem de transport modernizat, n special n sud si de-a lungul Dunarii, precum si zone montane care ramn relativ izolate. Conexiunile sunt asigurate de drumuri, 5 porturi pe Dunare (Orsova, Turnu Severin, Calafat, Bechet si Corabia) si un aeroport international situat n Craiova. Exista un singur pod care leaga Oltenia cu Serbia (la Drobeta Turnu Severin) insa nu exista nici un pod de legatura cu Bulgaria. Lucrarile la podul Calafat-Vidin se estimeaza ca vor incepe in 2005.

Drumuri Europene Porturi si aeroporturi n regiune Din peste 10.000 km drumuri publice, doar 32% sunt modernizate. Nici o autostrada nu traverseaza regiunea, singura sosea de centura n folosinta este la Rmnicu Vlcea. Conform celor prezentate, relativ la situatia infrastructurii de transport din regiune rezulta faptul ca, un aspect semnificativ in dezvoltarea economica si implicit

5


atragerea de investitori in zona il reprezinta cresterea calitatii infrastructurii de transport si diversificarea serviciilor aferente. Prin actiuni concrete si prin proiecte de investitii in infrastructura la nivel regional, va fi posibil ca Oltenia sa se mentina in competitia cu celelate regiuni de dezvoltare in ceea ce priveste nivelul investitional, rata somajului si cresterea nivelului de trai al populatiei. 2.3 Concluziile analizei socio-economice

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica a Olteniei pentru 2004-2006 este de a aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din Romnia, sau nu mai putin de 95% din aceasta valoare. Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin: 1) crearea de 80.000-100.000 noi locuri de munca n servicii, industria prelucratoare, constructii si transport 2) Stoparea fenomenului de re -ruralizare si conversia spre urbanizare prin scaderea numarului de lucratori din agricultura napoi la cifra de 440.000. Tinta: cel putin 50% din populatie (medie regionala) n zonele urbane. 3) stoparea / reducerea migratiei n afara tarii Pe lnga Investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite urmatoarele prioritati: Sprijinul pentru formarea de capital n sectorul privat, sprijinirea cercetarii, a inovarii tehnologice si a tehnologiei informatiei este prima prioritate a regiunii. Ajutorul pentru sprijinirea formarii de capital n sectorul privat ar trebui sa se plaseze n jurul procentului de 30% din bugetul de Coeziune Economica si Sociala, tinnd cont ca aceste sume ar trebui sa fie suplimentate ntr-o mai mare masura de co-finantarea privata, comparativ cu cea solicitata investitiilor publice. A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si protectia si imbunatatirea mediului: mbunatatirea accesului la site-urile industriale, turistice si montane prin mbunatatirea infrastructurii de drumuri si transport (drumuri, aeroporturi, porturi); dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare apa, deseuri solide, alimentare cu gaze naturale si cu energie electrica) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de productie a energiei electrice si termice); monitorizarea regiunilor sensibile din punct de vedere al mediului, investitii publice n zonele protejate, reabilitarea mediului urban si reabilitarea site-urilor industriale poluate, conservarea resurselor naturale, culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a acelor localizate n zonele urbane si sub -urbane. Acestei prioritati ar trebui sa i se acorde aproximativ 50%

6


din bugetul disponibil Phare CSE, caruia i se vor adauga fonduri eventual disponibile din Programele Ispa si Phare de Cooperare Trans -Frontaliera. A treia prioritate regionala este dezvoltarea resurselor umane, prin stabilirea unor mai bune relatii ntre cercetare, educatie la nivel nalt si educatie vocationala, pe de o parte, si economia regionala pe de alta parte. Sprijinirea centrelor de excelenta, n special cele conectate la specializarile sectoriale, ar trebui sa devina baza strategiei regionale. Un accent ar trebui sa se acorde de asemenea investitiei pentru reducerea decalajului informational. Acestei prioritati ar trebui sa i se acorde 10% din bugetul disponibil de Coeziune Economica si Sociala. A patra prioritate regionala este dezvoltarea zonelor rurale si montane, constituita din mbunatatirea accesului la utilitatile de baza n cele mai mici localitati: furnizarea de apa, gaz, retea de telefonie, cat si promovarea competitivitatii crescute a agriculturii. Acesteia ar trebui sa i se acorde 100% din bugetul disponibil SAPARD. A cincia prioritate regionala este mbunatatirea serviciilor sociale incluznd(dar nelimitndu-se la acestea) spitalele, serviciile de urgenta, institutiile implicate n sprijinul copiilor abandonati, a persoanelor n vrsta si a persoanelor cu nevoi speciale. Acestei prioritati ar trebui sa i se acorde 10% din bugetul disponibil CES. Analiza socio-economica identifica 10 tipuri de centre de polarizare n regiune: 1) centre urbane cu influenta inter-regionala; 2) centre urbane cu influenta inter-judeteana 3) centre urbane cu influenta inter-judeteana limitata; 4) municipalitati si orase cu influenta judeteana si utilizare a fortei de munca calificata; 5) municipalitati si orase cu influenta judeteana si utilizare a fortei de munca cu nivel doi de calificare; 6) orase cu influenta locala si utilizare a fortei de munca calificata; 7) orase cu influenta locala si utilizare a fortei de munca cu nivel doi de calificare; 8) localitati rurale angajnd forta de munca calificata 9) localitati rurale angajnd forta de munca cu nivel doi de calificare; 10) comune. Avand in vedere faptul ca Municipiul Craiova ocupa o pozitie centrala in Oltenia atat din punct de vedere geografic (distantele rutiere pana la principalele orase variaza intre 50 Km pana la Slatina si 124 Km pana la Ramnicu Valcea) dar si in ceea ce priveste distributia actuala a infrastructurii rutiere si feroviare precum si a

7


concentrarii populatiei la nivel regional se poate spune ca municipiul Craiova este un oras centru polarizator de regiune . Acest aspect este evidentiat in harta prezentata in continuare care face parte din Planul de amenajare a teritoriului regiunii Sud-Vest Oltenia Centre de polarizare in regiunea Oltenia

Sursa: Facultatea de Geografie din Craiova Suplimentar, pe baza densitatii populatiei, este posibila identificarea a 3 relativ mari zone cu populatie raspndita n sate mici aflate la distante mari unul de altul si la peste 30 km distanta de cel mai apropriat oras. Doua din aceste zone se situeaza la nord de Bulgaria si la sud de Craiova, cel de al treilea aflndu-se pe axa Craiova - Rm. Valcea. Aceste zone sunt afectate de un deficit al infrastructurii mai mare dect media regionala.

8


3. Istoricul Aeroportului CraiovaIn 1938, la 27 ianuarie, Carol al II-lea decreta infiintarea unui aeroport la Craiova, care sa serveasca si ca aerodrom militar, in caz de razboiu... Incepand din acel an, Aeroportul Craiova afectat transportului aerian public de pasageri si marfa a functionat pe actualul amplasament; Decolarea si aterizarea se faceau la acea vreme pe o pista de pamant avand dimensiuni de 1000 x 200 m; Intre 1938 si 1956 serviciile pentru pasageri erau ca si inexistente, lipsind confortul de care beneficiaza astazi pasagerii; Intre 1950 si 1952 s-a construit o pista betonata cu dimens iuni de 2000 x 60 m si s-au facut primele dotari cu mijloace de apropiere si aterizare constand din 2 NDB-uri. Serviciile catre pasageri erau asiugrate de 4 persoane comandantul aeroportului, un sofer, un radiotelegrafist si un paznic; La 6 mai 1957 s-a deschis prima linie aeriana, Craiova Bucuresti, cu avioane rusesti de tip LI-2; In 1959 s-a construit cladirea in care se afla astazi turnul de control si dispeceratul aeroportului si s-a trecut la avioane tip AN-2 pana in 1962 cand s-a trecut pe avioane mai moderne, pentru acei ani, de tip IL -14, aeronava care au deservit cursa Craiova Bucuresti pana in anul 1972; Tot in perioada 1959 1972 s-a extins pista la dimensiunile de 2500 x 60 m si s-a construit o cale de rulare de 380 x 18 m si o platforma pentru imbarcare debarcare de 55 x 100 m, ambele din beton; Intre anii 1972 si 1989, relatia Craiova Bucuresti a inceput sa fie deservita de avioane tip AN 24 si IL 18, s-a construit corpul tehnic,

9


sala de asteptare pasageri, centrul de emisie si salonul de protocol al aeroportului; Revolutia din 1989 si trecerea la economia de piata in Romania, au dus la scaderea numarului de curse ale companiei TAROM, ceea ce a insemnat sistarea curselor interne regulate incepand cu anul 1994; Din 1995, Aeroportul Craiova este deschis traficului intern si international, deservind numai curse charter.

4. Descrierea situatiei existenteAeroportul este autorizat anual de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana si, conform certificatului de autorizate desfasura servicii:Aeroportul International Craiova- Corpul tehnic

emis

in

2004

poate de

urmatoarele

tipuri

Punerea la dispozitia operatorilor aerieni a infrastructurii de aerodrom pentru decolarea, aterizarea, rularea si stationarea aeronavelor compatibile cu caracteristicile fizice ale aerodromului precum si imbarcarea/debarcarea pasagerilor si bagajelor, in transport aerian intern si international; Activitati de handling, limitate la: o Imbarcare/debarcare pasageri si bagaje o Servicii de deservire aeronave - pornire cu GPU; o Degivrare/antigivrare aeronave la sol, lichid tip I; o Servicii de stingere a incendiilor la nivelul categoriei 4.

10


Aeroportul este dotat si autorizat sa opereze atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Aeroportul are punct vamal (la cerere cu 48 ore inainte), politie de frontiera (permanent) si poate asigura curse internationale. Directia Serviciilor de Navigatie Aeriana Craiova are sediul in incinta aeroportului. Subordonat Consiliului Judetean Dolj, conducerea Aeroportului International Craiova a initiat o serie de actiuni de reabilitare inca din 1995. Astfel, in 1999 2000 s-a reusit construirea unei remize PSI, fapt care, indeosebi in regim de temperaturi negative, concura la cresterea sigurantei aterizarilor si decolarilor aeronavelor, prin asigurarea unor temperaturi optime pentru autospecialele PSI. In etapa urmatoare, s-a trecut la masuri care sa conduca la cresterea operativitatii si a confortului pasagerilor. La momentul actual, Aeroportul

Craiova poate procesa un numar de cca. 600 pasageri/ora. In ultima perioada, charter a numarul inceput sa zborurilor

creasca ajungand in 2003 la 1502 miscari.Sala de asteptare Plecari- Lucrare finalizata in 2004

Conducerea Aeroportului International Craiova a inceput, la randul ei, discutii cu diversi parteneri din Germania, Italia, Israel si Canada, in scopul de a realiza obiectivele care intereseaza cel mai mult din punct de vedere al respectarii

11


normelor interne si internationale din aviatia civila si pentru cresterea securitatii zborurilor si a confortului pasagerilor, astfel: - repararea infrastructurii de miscare aeroportuara in principal pista de decolare/aterizare si apoi a caii de rulare si a platformei de imbarcare / debarcare. - realizarea unui balizaj de categoria II a (cel existent este neclasificat) cu grupuri electrogene pentru alimentare electrica de rezerva; - dotari tehnice strict necesare operarii in trafic international curent o autospeciala PSI , vidanje pentru apa menajera reziduala si toalete, un grup mobil de pornire avion, etc; - realizarea si dotarea unui spatiu de cargo, (un mare avantaj fiind faptul ca aeroportul este total neobstacolat spre est, ceea ce confera posibilitatea

extinderii pistei de decolare aterizare de la 2.500 m la 3.500 m sau chiar 4.000 m. )

5.

Date tehnice referitoare la infrastructura existentaAmplasat la sapte kilometri de centrul orasului Craiova, aeroportul pe soseaua Craiova -Bucuresti, practice intreaga deserveste

Regiune Oltenia fiind cea mai apropiata poarta aeriana pentru judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.

Aeroportul Craiova

12


Din punct de vedere tehnic, datele pe care le consideram cele mai importante pentru operatorii aerieni, sunt: - localizare: Craiova, Sos. Craiova Bucuresti, km 7, tel: 004(0)251416860; fax: 004(0)251411112; e-mail: [email protected]; [email protected] - pista de decolare/aterizare: beton, 2500 x 60 m / 14,2 t SIWL; - calea de rulare: beton, 14m latime / 14,2 t SIWL; - platforma de imbarcare / debarcare : beton / 14,2 t SIWL ; - orele de functionare : W : 05.30 17.30 ; S : 04.30 16.30; - in afara orelor de program: operare la cerere cu 24 ore inainte; - vama: la cerere cu 48 ore inainte; - politia de frontiera: permanent - operabil tot timpul anului; - comunicatii: APP/TWR 124,3 MHz; - mijloace de navigatie: NDB (LO) 417 kHz / OM 75 MHz; NDB (LM) 640 kHz / MM 75 MHz; DVOR / DME 110.2 MHz (CH 39X); - servicii de PSI, asistenta medicala, handling, transport in si din oras, rezervari camere hotel, contacte cu tur operatori din zona, servicii de eliberare asigurari de sanatate, etc.

13


6. Date statistice comparative referitoare la infrastructura aeroportuara si traficul aerian de pasageri din RomaniaIn Romania sunt 17 aeroporturi autorizate, distribuite in teritoriu astfel: Regiunea de dezvoltare 1 2 3 4 5 6 7 8 Nord-Est Sud-Est Sud- Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Centru Nord-Vest Bucuresti-Ilfov Locatii aeroporturi Bacau;Iasi; Suceava Constanta; Tulcea Craiova Arad;Caransebes; Timisoara Sibiu; Targu Mures Baia Mare;Cluj Napoca; Oradea;Satu Mare Baneasa;Otopeni Numar de aeroporturi 3 2 0 1 3 2 4 2

Tinand seama de specificul acestui studiu de oportunitate, s-a optat pentru o evidentiere a aeroporturilor la nivel regional.Romania -Numar de aeroporturi/regiuni de dezvoltare 6 4 2 0 Nord-Est Sud-Est SudMuntenia Sud-Vest Oltenia Vest Centru Nord-Vest BucurestiIlfov 3 2 0 3 1 2 4 2

Referitor la dimensiunile P.D.A. (lungime si latime pista), Aeroportul International din Craiova are o pista cu o lungime de 2.500m, similara cu aeroporturile Bacau si Satu Mare si superioara din acest punct de vedere aeroportulrilor Arad, Baia Mare, Caransebes, Cluj Napoca, Iasi, Oradea, Sibiu, Suceava, Targu Mures, Tulcea.

14


0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

`Arad; 2000 Baia Mare; 1800 Cluj Napoca; 1850 Iasi; 1800 Oradea; 1800 Craiova; 2500 Suceava; 1800 Sibiu; 2000 Tg. Mures; 2000 Tulcea; 2000 Bacau; 2500 Caransebes; 2000 Satu Mare; 2500

Buc. Baneasa; 3200 Constanta; 3500 Timisoara; 3500

Henri Coanda; 3500

Arad Bacau Baia Mare Buc. Baneasa Henri Coanda Caransebes Cluj Napoca Constanta Craiova Iasi Oradea Satu Mare Sibiu Suceava Tg. Mures Timisoara Tulcea

Ba ia M ar e Bu c. Ba ne as a He nri Co an da Ca ran se be s Clu jN ap oc a Co ns tan ta

Tg .M ure s

Sa tu M are

Tim iso ar a

Su ce av a

Cr aio va

Or ad ea

Latimea pistei este de 60m, fiind din acest punct de vedere al doilea aeroport din tara, dupa aeroportul din Bacau (80 m latime). Aceste date sunt prezentate in Anexa 2 : Comparatie intre dimensiunile P.D.A. ale aeroporturilor din Romania In Anexa 3 sunt prezentate date statistice referitoare la traficul aerian/ numar de pasageri pe semestrul 1 anul 2003. Asa cum este de asteptat, din lipsa unor contracte de operare care sa asigure curse regulate, prin prisma numarului total de pasageri aeroportul Craiova se claseaza pe locul 15 din 17 cu 418 pasageri declarati. In pozitii inferioare se afla aeroporturile din Tulcea si Caransebes. Referitor la rute externe (fara tranzit) cu un numar de 315 pasageri pe semestrul I 2003, Aeroportul International Craiova se claseaza pe locul 13 din 17, devansand Caransebesul, Suceava, Tulcea, Targu-Mures, avand un numar de pasageri comparabil cu Baia Mare, Satu Mare si Iasi. In aceaasta statistica cu numarul pasagerilor pe rute externe se remarca un pluton fruntas de 9 aeroporturi care au inregistrat peste 3000 pasageri in perioada respectiva: Arad, Oradea, Sibiu, Baneasa, Bacau, Constanta, Cluj, Timisoara, Otopeni.

Tu lce a

Ba ca u

Sib iu

Ar ad

Ias i

15


7. Identificarea companiilor aeriene care pot opera pe Aeroportul Craiova si incheierea unor contracte de operare

Activitatea de identificare si contractare cu operatori aerieni autorizati este foarte importanta si reprezinta un obiectiv imediat pentru conducerea aeroportului din Craiova. Realizarea unor contracte de operare pentru zboruri de tip charter-regulat ar permite includerea aeroportului (si implicit a regiunii Oltenia) in lista destinatiilor turistice sau de afaceri cu acces aerian.Sala de protocol a Aeroportului International Craiova

Se preconizeaza ca investitiile in derulare precum si cele facute in ultimii 5 ani vor permite in anul 2005 incheierea unor contracte de operare cu companii low-cost a caror activitate a inceput sa se dezvolte in Romania incepand cu 2004. Aceasta afirmatie este sustinuta atat de cresterea volumului investitiilor straine in Romania in ultimii 2 ani cat si de tendinta crescatoare manifestata in statisticile referitoare la numarul romanilor care isi petrec concediile in strainatate. Avand in vedere localizarea Aeroportului International Craiova, in prima etapa este recomandata conexiunea cu un aeroport care are curse externe regulate (Bucuresti sau Timisoara).

Interior Sosiri Aeroportul International Craiova

16


8. Promovarea aeroportului la nivel national si internationalAvand in vedere situatia actuala, promovarea aeroportului la nivel national si international se va adresa catre doua grupuri tinata: Operatori aerieni Potentiali utilizatori ai serviciilor operatorilor

1. Operatori aerieni Incepand din anul 2003, conducerea aeroportului a initiat activitati de promovare a Aeroportului International Craiova, dintre care poate fi mentionata aparitia unei pagini de prezentare in Catalogul Serviciilor de Calatorie- publicatie de specialitate publicata a Tour Consult (inclusiv pe internet la adresa: http://www.tourconsult.ro/index.php/id__1). Avand in vedere numarul relativ mic al operatorilor licentiati care opereaza in Romania si faptul ca Asociatia Aeroporturilor din Romania publica periodic in Buletine informative lista acestora, este recomandata metoda directa de promovare a aeroportului. Identificarea operatorilor aerieni interesati sa-si desfasoare activitatea pe Aeroportul din Craiova este o activitate prioritara de care depinde incheierea unor contracte de operare.

2. Potentiali utilizatori ai serviciilor operatorilor Promovarea in acest caz trebuie facuta pe doua canale principale, si anume: Direct, de catre operatorul (operatorii) care va desfasura activitatea pe aeroport. Aceasta promovare va fi facuta din surse de finantare proprii ale operatorului si se va baza pe infrastructura acestuia (pagina de internet,

17


agentii de rezervare bilete, etc.). Acesta promovare va urmari in principal obiectivul principal al operatorului, acela de a asigura un flux minim de pasageri astfel incat ruta aeriana Craiova (plecare, escala sau destinatie) sa fie viabila din punct de vedere financiar. Promovarea la nivel regional a aeroportului reprezinta etapa a doua in strategia de promovare propusa si va trebui sa capaciteze autoritatile locale si regionale, agentiile de turism din regiune si mediul de afaceri (camere de comert si industrie, asociatii de intreprinzatori, etc)

9. Concluzii si recomandari rezultate din studiul oportunitatiiAvand in vedere datele culese si prezentate precum si analiza efectuata, se pot formula obiectivele si prioritatile specifice Craiova. Obiective identificate: 1. Finalizarea lucrarilor de investitii incepute, in vederea indeplinirii conditiilor minime si identificarea operatorilor interesati care vizeaza dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor aeroportuare pe Aeroportul International

2. Realizarea unui studiu de piata care sa ofere informatii complete despre clienti (pasageri): capacitatea de a utiliza serviciile respective (cost), destinatiile cele mai solicitate, estimarea traficului de pasageri , etc. 3. Realizarea a cel putin un contract cu un operator aerian care sa permita un flux acceptabil de pasageri 4. Campanie de promovare a rutelor si destinatiilor posibile

18


In ceea ce priveste Obiectivul 1, sunt necesare urmatoarele lucrari (unele dintre ele sunt in curs de finalizare sau au fost finalizate la sfarsitul anului 2004): a. b. c. d. Amenajarea fatadei Aerogarii; organizarea si dotarea fluxurilor de pasageri; dotarea cu echipamente de control de securitate a pasagerilor, a bagajelor de cala si de mana; asigurarea iluminarii zonei de stationare a aeronavelor peste noapte si paza acestora; e. f. g. h. asigurarea unor echipamente de vidanjare a aeronavelor asigurarea unor echipamente de pornire la sol asigurarea alimentarii cu carburanti de aviatie evaluarea si eventual completarea / corectarea balizajului existent astfel incat sa existe garantia ca el este integral functional pentru operarea pe timp de noapte.

De asemenea pentru a raspunde cerintelor operatorilor conducerea aeroportului are in vedere urmatoarele actiuni (lucrari sau investitii) care vor fi desfasurate in prima parte a anului 2005: - Colmatarea si reparatia pistei, a platfo rmei si a cailor de rulare; - asigurarea imprejmuirii aeroportului, completarea gardului existent, identificarea solutiilor pentru modernizarea sistemului de protectie, inclusiv a surselor de finantare pentru acestea; - verificarea parametrilor echipamentului de degivrare, autorizarea acestuia; - completarea echiparii aeroportului cu echipamente de dezapezire in scopul asigurarii operativitatii pistei; - echiparea pistei cu dispozitiv luminos de apropiere si cu un sistem PAPI pentru ealuarea pantei de a terizare.

19


In acest sens sunt remarcabile eforturile Consiliului Judetean Dolj, de a finanta lucrarile si activitatile respective din surse proprii. Este posibil ca, incepand din 2007 , pentru lucrari de reabilitare a infrastructurii si dotari sa poata fi obtinute finantari din Fonduri Structurale. In acest sens Aeroportul International Craiova trebuie sa fie fie inclus in Programele operationale care vor si redactate pana la aderare. In ceea ce priveste realizarea Studiului de piata (obiectivul nr. 2), acesta este deosebit de necesar si va folosi in primul rand operatorului/operatorilor care va/vor functiona in Craiova. De acuratetea cu care este intocmita analiza de piata depind cateva decizii importante in ceea ce priveste stabilirea capacitatii aerona velor, frecventa curselor, destinatia si politica de tarife. Studiul de piata va trebui sa analizeze daca la nivelul regiunii va exista o cerere de peste 6000 bilete anual (incadrarea in valorile de trafic inregistrate de grupul celor 9 aeroporturi care se detasaza net in statistici si inregistreaza peste 6000 pasageri anual- vezi Anexa 3). Aceasta ar insemna aproximativ 240 curse anual cu aeronave de capacitate mica (30-40 locuri) si un grad de incarcare de 70% (o medie de 25 pasageri pe cursa). Gradul de incarcare va depinde de destinatiile externe care vor putea fi oferite. Italia, Germania si Spania sunt rute care si-au dovedit viabilitatea in ultimii doi ani si vor fi probabil destinatii catre care se vor indrepta si majoritatea solicitarilor din Oltenia. Referitor la gradul de suportabilitate a tarifelor practicate de operatori, este de asteptat ca acestea sa fie la nivelul actual al compani ilor low-cost care opereaza deja in Romania. Avand in vedere ca preturile practicate de aceste companii sunt comparabile cu pretul biletelor practicate pe transportul feroviar extern (sau cu preturile practicate de operatorii rutieri) se poate afirma ca cererea pentru transportul aerian extern va fi semnificativa.

Printre grupurile tinta catre care se va indrepta cercetarea de piata detaliata se vor numara agentiile de turism active in regiunea Oltenia, care pot oferi informatii referitoare la: numarul persoanelor care isi petrec concediul in strainatate numarul rezervarilor de bilete de avion pentru rute externe precum si statistici relevante referitoare la turisimul extern.

20


Intr-un studiu de piata publicat recent se arata ca 20,49% din cei chestionati intentioneaza sa-si petreaca vacanta in strainatate in 2004. Tot in acest studiu se afirma ca 37.14% dintre cei care pleaca in strainatate apeleaza la agentii de turism. Un segment important al clientilor poate fi acela al romanilor care lucreaza in strainatate, familiile acestora, elevi si studenti care obtin burse sau locuri de munca pe perioada de vara. Acest segment apeleaza in principal la transportul rutier si este de asteptat ca 10% dintre ei sa apeleze la transportul aerian in special pe rutele Italia Franta si Spania. De asemenea un aspect important care trebuie avut in vedere este acela al investitiilor straine care vor fi localizate in Oltenia in urmatorii 2-3 ani. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, incepand cu 1 ianuarie 2007 a determinat sporirea interesului investitorilor straini pentru a-si localiza afacerile in Romania. Desi Oltenia nu exceleaza in investitii straine in acest moment, masuri recente ale administratiilor publice locale de a pregati proiecte care vizeaza dezvoltarea infrastructurilor de afaceri destinate activitatilor productive precum si activitatea de promovare sustinuta a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Vest Oltenia, constituie elemente care favorizeaza dezvoltarea unui turism de afaceri pe termen scurt si mediu. In acest sens amintim cele doua parcuri industriale (Parcul Industrial Craiova, localizat la 2 km de Aeroportul International Craiova si Parcul Industrial Bumbesti-Jiu, judetul Gorj, localizat la 120 km de aeroport) pentru care consiliile judetene Dolj si Gorj pregatesc proiecte de moderizare si reabilitare a infrastructurii.

21


In concluzie 3 surse de informare pot furniza informatii importante, care dupa o prelucrare sumara pot sa ofere o estimare asupra cererii regionale:

Surse de informare: Agentiile de turism din regiune

Oficiul pentru migratia fortei de munca Camerele de comert si industrie

Tipul informatiilor: Numar de rezervari bilete de avion, numar concedii in strainatate, destinatii Numar de romani care lucreaza in strainatate Numarul evenimentelor cu caracter international, misiuni economice, firme active cu capital strain,

In revista Capital din 4 noiembrie 2004 se precizeaza ca numarul romanilor care lucreaza in Spania este de aproximativ 500.000. Tot in aceasta publicatie se mentioneaza faptul ca traficul aerian pe ruta Italia este de aproximativ 400.000 persoane atat pe curse regulate cat si neregulate. Avand in vedere caracteristicile regiunii Oltenia (11%din populatia Romaniei, rata somajului peste media nationala), consideram realista estimarea ca 3% din numarul pasagerilor care apeleaza la cursele aeriene pe rutele Italia si Spania provin din Oltenia.

Destinatia Italia Spania Total: Potentiali pasageri din Oltenia (3% din total)

Numar de pasageri anual 400.000 50.000 450.000 13.500

Comparand cu traficul aerian extern inregistrat in Anexa 3 putem aprecia ca aceasta este o valoare rezonabila, comparabila spre exemplu cu numarul de pasageri inregistrat de aeroportul din Bacau (Moldova) in 2003. Daca din cei 13.500 potentiali pasageri se considera ca din diverse motive (legaturi aeriene mai convenabile, etc.) jumatate prefera sa plece din Bucuresti, rezulta un numar de 6750 de posibili pasageri din Oltenia spre destinatiile

22


Italia si Spania care ar prefera sa foloseasca Aeroportul International Craiova din motive economice. Este de ramarcat faptul ca aceste calcule au omis doua destinatii europene importante: Germania si Franta. Avand disponibile aceste informatii va putea fi realizata o analiza economicofinanciara care sa justifice urmatoarele investitii in infrastructura aeroportului precum si dezvoltarea serviciilor aeroportului si extinderea rutelor. Referitor la prioritatea 3 identificata: Incheierea a cel putin un contract de operare care sa permita un flux acceptabil de pasageri si conexiunea cu un aeroport national care are curse regulate cu destinatii externe (Timisoara sau Bucuresti). Este utila in acest caz analizarea posibilitatii ca operatorul respectiv sa beneficieze pe o perioada stabilita de comun acord (6 luni) de o serie de facilitati din partea aeroportului si anume reducerea sau scutirea de la taxele aeroportuare (taxe de aterizare/decolare, stationare, tariful/pasager, etc)

23


10 Anexe- tabele, surse de informare folosite pentru redactarea studiului

Pentru documentare au fost folosite date furnizate de conducerea Aeroportului Craiova precum si urmatoarele: Buletinul informativ al Asociatiei Aeroporturilor din Romania Strategia si prioritatile de dezvoltare ale regiunii Sud-Vest Oltenia 20042006 Studiu de piata Vacanta 2004 Bloombiz.ro - Banat business 2004 Revista Capital-2004 Cotidianul

24


Comparatii cu infrastructuri similare din tara

ANEXA 2

Nr crt 1 2 3 4 ARAD BACAU

AEROPORTUL

Lungime(m) PDA 2000 2500 1800 2960 3200

Latime(m) PDA 45 80 30 45 45 45 45 45 30 45 60 30 30 45 30 30 30 45 30

BAIA MARE BUC. BANEASA

5

BUC. OTOPENI

3500 3500

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

CARANSEBES CLUJ NAPOCA CONSTANTA CRAIOVA IASI ORADEA SATU MARE SIBIU SUCEAVA TG. MURES TIMISOARA TULCEA

2000 1850 3500 2500 1800 1800 2500 2000 1800 2000 3500 2000

25


Compania low-cost BLUE AIR opereaza zboruri din Bucuresti spre Timisoara, Barcelona, Lyon si Bergamo2004-1215 Blue Air, prima companie low-cost romaneasca, a inceput sa opereze curse aeriene de luni, 13 decembrie a.c. Zborurile sunt operate de pe Aeroportul International Bucuresti Baneasa, situat la 10 km de centrul orasului (si la 6,5 km de Aeroportul International Henry Coanda), cu acces usor la transportul in comun. Destinatii: Timisoara (de doua ori pe zi - dimineata si seara - de luni pana vineri), la tarife incepand cu 15 Eur/ calatorie Barcelona, Lyon si Bergamo (in total 12 curse pe saptamana), la tarife incepand de la 19 Eur/ calatorie Cursele sunt operate cu avioane Boeing 737-300, cu 148 de locuri.

Biletele pot fi cumparate prin internet, de pe site-ul firmei, direct de la ghiseul companiei situat in Aeroportul Baneasa sau de la 120 de agentii de turism acreditate.

Sursa: Copyright Banat Business 2004. Toate drepturile rezervate

bloombiz.ro

LifeStyle Trave l

26


Blue Air, operator low-cost cu doua avioane04 Nov 2004, 18:11

Daca va obtine aprobarile necesare, Blue Air va opera din decembrie patru destinatii externe. Tolanit pe canapeaua masiva din barul hotelului Marriott, Nelu Iordache zambeste cu mandrie. Este proprietarul celei mai noi companii aeriene low-cost din Romania si pe cat este el de fericit, pe atat de furiosi sunt reprezentantii companiilor aeriene care nu-si pot permite sa practice tarife sub 100 de euro. Nelu Iordache, 37 de ani, a venit la hotelul Marriott, printre altele, pentru a vedea daca uniformele de la magazinul Scabal, care costa intre 800 si 1.000 de euro bucata, sunt potrivite pentru pilotii sai. Se pare ca nimic nu este prea scump pentru acest om de afaceri care a studiat fizica si caruia ii plac avioanele, motiv pentru care a decis sa investeasca doua milioane de euro in Blue Air, o companie aeriana care va practica din decembrie tarife reduse. De ce tocmai din decembrie? "Pentru ca atunci vin cele doua avioane Boeing-737 de 148 de locuri, pe care le-am luat in leasing de la o firma din Marea Britanie, plat ind pentru fiecare 65.000 de euro pe luna. Al treilea avion urmeaza sa vina la primavara", spune Nelu Iordache. Deocamdata, Blue Air trebuie sa obtina aprobarile necesare de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). "Blue Air a depus actele necesare obtinerii autorizatiei de operator aerian si licentei de transport. Dupa aceea vom vedea daca va obtine si aprobarile pentru a zbura pe destinatiile pe care doreste", spune Sorin Stoicescu, directorul Directiei Aviatiei Civile din MTCT. Dar iata care sunt rutele pe care vrea sa opereze Blue Air: Bucuresti-Timisoara, Lyon, Barcelona, Roma si Milano-Bergamo, cu mentiunea ca va oferi tarife de la 50 de euro in sus. Cam de patru-cinci ori mai mici decat cele practicate in prezent de mari e companii l aeriene, pe rute pe care companiile concurente incearca sa le obtina inca de anul trecut. Cum rutele externe sunt supuse acordurilor bilaterale incheiate de Romania cu diverse tari, posibilitatea ca un nou operator aerian sa intre pe o destinatie anume difera de la caz la caz. Nu orice companie poate sa zboare cand vrea si unde vrea, iar aprobarile pentru noi operatori pe Germania si Italia, tarile cu cel mai mare trafic din Romania, sunt aproape imposibil de obtinut.

27


Singura companie care opereaza pe ruta Bucuresti-Timisoara este Tarom, fiind de altfel si ruta interna cea mai profitabila a transportatorului national. Insa cum nu exista nimic in legislatia actuala care sa impiedice un operator roman sa zboare unde vrea in Romania, este clar ca o parte din pasagerii Tarom vor migra catre Blue Air, tinand cont ca transportatorul low-cost va avea tarife la jumatate fata de transportatorul national. Pe ruta Bucuresti-Barcelona teoretic nu exista probleme privind aprobarile, intrucat aici nu opereaza nici Tarom nici Iberia Air (compania nationala spaniola). Mai mult, pare a fi o ruta foarte profitabila, daca tinem cont de cei 500.000 de romani care muncesc in Spania si de faptul ca aproximativ 7.000 de romani s-au plimbat asta vara in Spania pe cursele charter organizate de agentiile de turism. Nici pentru ruta Bucuresti-Lyon nu par a fi probleme, nefiind operata direct nici de Tarom, nici de Air France. In schimb, pentru cursele pe Italia se da o mare batalie, dat fiind ca traficul pe aceasta tara se ridica la aproximativ 400.000 de persoane, atat curse regulate, cat si neregulate. In prezent, pe Roma si Milano opereaza Tarom, Alitalia si Carpat Air, ultima neavand curse din Bucuresti. De asemenea, compania italiana low-cost Volare opereaza Venetia din Bucuresti si Timisoara si incearca, inca de la sfarsitul anului trecut, sa intre pe Roma si Milano. si, din moment ce Volare nu a reusit, e greu de crezut ca Blue Air va reusi. "Noi sprijinim Taromul in procesul de restructurare, asa ca il intrebam cum ii afecteaza lui piata si, in functie de raspuns si de acordurile bilaterale, dam sau nu aprobari. Probabil vom da aprobari pentru destinatiile care nu afecteaza interesele noastre, adica Lyon sau Barcelona, dar in nici un caz pentru Roma si Milano", spune Sorin Stoicescu. Decat daca se ia decizia politica sa se dea aprobarile. Exista si aceasta varianta, mai ales ca surse din industrie afirma ca in spatele lui Blue Air se afla personaje extrem de importante din partidul de guvernamant si din Guvern. Care se grabesc acum sa ia aprobarile, cat mai pot face asta fara probleme. Zvonuri alimentate si de faptul ca o alta firma a lui Nelu Iordache, Romstrade, a castigat de la stat numeroase contracte de constructii de drumuri, cele mai recente fiind cele de reabilitare si largire a centurii Capitalei. Astfel ca, din 2001 incoace, Romstrade aproape si-a triplat in fiecare an cifra de afaceri, ajungand in 2003 la 687 miliarde lei. Dar daca banii nu sunt o problema pentru Blue Air, aprobarile cu siguranta sunt. Soarta lor depinde de rezultatul alegerilor. Ce-si propune Blue Air Sa opereze cinci destinatii din decembrie: Timisoara (10 zboruri pe saptamana), Lyon (5 zboruri pe saptamana), Barcelona (4 zboruri pe saptamana), Milano (5 zboruri pe saptamana), Roma (5 zboruri pe saptamana). Din primavara, Blue Air vrea sa deschida Egipt si Germania. Se estimeaza ca gradul de ocupare al celor doua avioane va fi de 90%, urmand a prelua inca 1-2 avioane in 2005.

28


Tarifele pornesc de la 50-60 de euro (cu taxe de aeroport incluse). Ce se va Intampla In 2007 In 2007, Romania va semna acordul "Open Sky", care permite oricarui operator aerian din UE sa opereze oriunde vrea. Este posibil ca autoritatile romane sa ia o decizie politica, sa cedeze in fata Uniunii Europene inainte de 2007 si sa semneze acordul Open Sky, desi nici una din tarile care au aderat la UE in mai 2004 nu a permis acest lucru. In mai 2004, Polonia si Ungaria au fost asaltate de cei mai puternici operatori low-cost, Ryan Air si Easy Jet, precum si de alte companii mai mici. Sursa: Capital

Stiri > Revista presei: Companiile low cost ateapt s se deschid cerul

Romnii au n prezent puine soluii pentru a cltori ieftin cu avionul n ar i n strintate. Puine companii din categoria low cost au considerat c piaa din Romnia poate oferi oportunitatea unor ctiguri. n prezent, majoritatea curselor existente snt spre Italia, i din cauz c numrul romnilor care muncesc n aceast ar este foarte mare. Numrul operatorilor ieftini ar putea crete chiar de anul viitor dac Romnia va semna Open Sky Agreement. Astfel, va crete numrul celor care vor putea cltori cu avionul la un tarif comparabil cu cel al autocarelor. Puini operatori n prezent, n Romnia opereaz doar 3 companii aeriene low cost: Blue Air, MyAir, Alpi Eagle. Exist semnale c i Volare, primul venit pe piaa romneasc, va relua zborurile spre Romnia, dup ce a depit momentul falimenului. Mai mult, a aprut prima companie romneasc low cost, Blue Air. Numrul destinaiilor este limitat. Asigurm 3 zboruri pe sptmn spre Lyon, 4 zboruri pn la Reus-Barcelona, 5 spre Bergamo, dar i dou zboruri zilnic spre Timioara, spune Mariana Ion, PR&marketing manager Blue Air. Tarifele pe aceste curse snt mici. Astfel, n aceast perioad, un drum Bucureti-Bergamo cost ntre 62 i 288 de euro (dus-ntors, cu toate taxele incluse), Barcelona-Reus - ntre 56 i 362 de euro i Lyon- ntre 73 i 339 de euro. De aceste tarife nu pot beneficia prea muli romni deoarece, n prezent, nici o alt companie nu i a manifestat interesul pentru a intra pe piaa din Romnia. Companiile aeriene nu-i pot alege destinaiile deoarece multe piste snt nchise prin acordurile bilaterale. De exemplu, dac un operator ar dori s zboare pn la Roma, ar trebui s aib girul companiilor aeriene italiene. n cazul Romniei, un cuvnt greu de spus l are compania Tarom. Fiindc nu snt acceptate pe anumite rute, acestea trebuie s identifice destinaii spre care s zboare cu acordul companiilor naiona le i al autoritilor aeronautice, ne-a declarat Nicolae Demetriade, directorul ageniei Happy

29


Tour. Lucrurile s-ar putea schimba chiar din 2005. Open sky Numeroi operatori cunoscui din aceast categorie i-au manifestat intenia de a efectua zboruri din Romnia, ns numai dup semnarea Open Sky Agreement. Acest lucru s-ar putea ntmpla chiar n 2005, nu neaprat dup intrarea n Uniunea European. Dup acest pas, fiecare companie va putea s zboare pe ce rut va dori. Piaa va crete. n Ungaria a u aprut 9 operatori low cost dup intrarea n UE, mai spune Nicolae Demetriade. Evident, concurena ar fi mai dur pentru companiile mari, printre care i Tarom. Multe s-au adaptat i i-au creat subsidiare low cost. Exemplul Lufthansa i Eurowings nu este singular. Sursa: COTIDIANUL

30


31


aeroport craiova studiu de ate

Documents