P.U.Z. – Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav Pr. nr. 4796/2006

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei :

Denumirea lucrării : P.U.Z. – Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav

Localitatea: Zona de NV a Braşovului în extravilanul localităţii

Ghimbav

Beneficiar : S.C. „AEROPORT INTERNAŢIONAL BRAŞOV -

GHIMBAV S.A.” prin preşedinte CA Toma Ioan cu

domiciliul în jud. Braşov, municipiul Braşov,

Str. Ecaterina Varga nr. 23

Proiectant general : S.C. PROIECT BRAŞOV SA

Str. Iuliu Maniu nr. 43 Braşov

Nr. contract: 4796/2006

Data elaborării: septembrie 2006

1.2. Obiectul P.U.Z.

Conform temei de proiectare înaintate de Consiliul Judeţean Braşov se propune

realizarea unui aeroport internaţional de mărime medie adaptat la condiţiile de trafic

prevăzute pentru această zonă:

Realizarea acestui proiect şi punerea lui în operă este de mare importanţă pentru

dezvoltarea turismului în centrul ţării, precum şi pentru creşterea numărului de

investitori în zonă.

Prevederi ale programului de dezvoltare a zonei studiate:

Încă din 1993 amplasamentul propus prin acest proiect a fost nominalizat în

extravilanul localităţii Ghimbav şi se încadrează în prevederile P.U.G. „Oraşul

Ghimbav” pr. nr. 39010/10/2003.

1.3. Surse documentare

Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.Z.

- P.U.G. oraş Ghimbav pr. nr. 39010/10/2003

- P.U.G. Municipiul Braşov pr. nr. 34037/1998

Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent P.U.Z

- Ridicări topografice vizate de ANCPI Braşov

- Studiu geotehnic

- Studiu de impact asupra mediului

- Soluţia de circulaţie pentru legătura cu Municipiul Braşov

- Studiu de obstacole

- Documentaţii necesare pentru obţinerea tuturor avizelor solicitate prin

certificatul de urbanism

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluţia zonei

Caracteristici semnificative ale zonei relaţionate cu evoluţia localităţii

Zona studiată nominalizată ca amplasament de aeroport internaţional încă din

1993 se află în NV a municipiului Braşov în extravilanul localităţii Ghimbav.

Parcelele de teren afectate de amplasarea şi construcţia aeroportului se află în

proprietatea:

- Primăria Ghimbav

- A.D.S. Bucureşti

- S.C. I.A.R. SA

- Persoane fizice sau juridice

Folosinţa actuală a terenului: arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv, exploatare

balastieră, construcţii existente.

2.2. Încadrarea în localitate

Poziţionarea zonei faţă de intravilanul localităţii

Zona studiată se află conform pl. A – 01 în NV Municipiului Braşov respectiv la

N – NE de localitatea Ghimbav pe teritoriul administrativ al localităţii în extravilan la

est de pârâul Bârsa.

Aeroportul va fi deservit în viitor de DN 1, DJ 103C, Autostrada Bucureşti –

Braşov – Sibiu şi arterele de ocolire ale Municipiului Braşov.

2.3. Elemente ale cadrului natural

2.3.a. Analiza geotehnică

Date geomorfologice şi litologice

Amplasamentul în studiu este situat pe treapta joasă a depresiunii tectonice

intramontane a Braşovului, la altitudini cuprinse între 520,00 şi 540,00 m. Formele de

relief sunt reprezentate, în această zonă, de şesuri aluviale, de acumulare fluvio –

lacustră, cu suprafaţa slab înclinată dinspre sud spre nord (sub 50).

În succesiunea formaţiunilor cuaternare ce alcătuiesc umplutura sedimentară a

Depresiunii Braşovului, spre suprafaţa terenului se află un orizont petrografic,

dezvoltat predominant în facies – dietritic (pietriş şi nisip) a cărui grosime depăşeşte

60 m.

În masa depozitelor grosiere se găsesc intercalate, la diferite nivele şi lentile

subţiri de pământuri coezive. În masa lor, pe treapta joasă a depresiunii, sunt

semnalate, mai ales spre suprafaţa terenului şi pământuri cu compresibilitate ridicată.

Sondajele executate pe amplasamentul în studiu au pus în evidenţă următoarea

succesiune litologică:

- sub pătura de sol vegetal şi de umpluturi cu grosimi cuprinse între 0,70 şi

1,70 m au fost întâlnite lentile de nisipuri prăfoase cu îndesare medie şi prafuri

nisipoase, aflate în stare consistentă (I.P. = 16,4 %; I.C. = 0,54) cu umiditate ridicată

(W.nat. = 17,7 %).

Valorile orientative ale caracteristicilor de rezistenţă pentru prafuri consistente

sunt următoarele: greutatea volumică (Y) = 1,85 g /cm3, unghiul de frecare internă

( φ ) = 240, coeziunea ( c ) = 10 Kpa. Valorile de calcul pentru modulul de deformaţie

edometrică E sunt cuprinse între 11.000 şi 14.000 kPa (pământuri cu compresibilitate

medie).

În S2 între 0,70 – 1,20 m a fost întâlnită o lentilă de praf nisipos afânat cu

frecvente resturi vegetale şi lentile de turbă intercalate în masa lui.

Stratul grosier format din elemente de pietriş şi bolovăniş cu interspaţiile

umplute cu nisip argilos prăfos a fost întâlnit de la adâncimi cuprinse între 1,70 – 2,50

m.

Pietrişurile în amestec cu bolovăniş şi nisip sunt cele mai bune tipuri litologice

ale aluviului având capacitate portantă mare şi tasări sub sarcinile transmise de

construcţii practic nule.

Date hidrogeotehnice

Perimetrul cercetat se află în apropierea albiei Pârâului Ghimbăşel. În

vecinătatea reţelelor hidrografice pânza de apă se află în strânsă legătură cu acestea,

influenţându-se reciproc.

Nivelul pânzei de apă freatică a fost interceptat la adâncimi cuprinse între 2,10 –

2,90 m faţă de cota terenului. Apa are caracter ascendent, nivelul ei ridicându-se după

câteva ore cu 0,60 – 0,70 m.

Adâncimea de îngheţ

Adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural din zona localităţii Ghimbav -

Braşov, de care trebuie să se ţină seama la proiectarea fundaţiilor, conform STAS

6054- 77 este de 1,00 m.

Intensitatea seismică

Conform normativului P 100 – 92 privind proiectarea antiseismică a

construcţiilor, perimetrul cercetat se încadrează în zona seismică de calcul “D”

caracterizată prin coeficientul Ks = 0,16. Din punct de vedere al perioadelor de colţ

Tc = 1,0 sec.

CONDIŢII DE FUNDARE

Luând în considerare condiţiile naturale mai sus menţionate la proiectarea

construcţiei se vor lua în calcul următoarele date:

Varianta 1

Se poate funda, în stratele de praf nisipos şi nisip prăfos începând de la

adâncimi cuprinse între 1,80 m (S1). 1,30 m (S2) şi 1,10 m (S3, S5 şi S4) faţă de cota

terenului natural. Adâncimea minimă de fundare este impusă de adâncimea maximă de

îngheţ a terenului, grosimea păturii de umplutură şi a stratului de praf nisipos afânat cu

lentile de turbă existente în zonă.

Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 150 şi 220 kPa (gruparea

fundamentală) în funcţie de structura litologică şi adâncimea minimă de fundare la

care se ajunge constructiv.

Varianta 2

Se poate funda în stratul format din fragmente de pietriş şi bolovăniş cu

interspaţiile umplute cu nisip diferit, nisip prăfos sau nisip argilos, începând de la

adâncimi cuprinse între 2,40 m (S1), 2,60 m (S2) şi 1,80 m (S3), 2,30 m (S4 şi S5).

Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 350 şi 500 kPa (gruparea

fundamentală) în funcţie de structura litologică şi adâncimea minimă de fundare la

care se ajunge constructiv.

Condiţiile hidrogeologice existente nu sunt favorabile amplasării subsolurilor la

adâncimi ce depăşesc 1,00 – 1,70 m faţă de cota terenului. Sub aceste cote, subsolurile

se pot realiza, doar dacă se vor prevedea izolaţii hidrofuge complexe sistem cuvă.

În cazul betoanelor turnate sub nivelul apei, la stabilirea compoziţiei se

recomandă majorarea dozajului de ciment cu minim 10% şi folosirea agregatelor de

balastieră cu dimensiunea maximă de 3 cm.

Datorită solurilor argiloase existente, ce reţin temporar apele de precipitaţii, se

recomandă amplasarea cotei ± 0,00 a construcţiilor cu 0,30 – 0,40 m mai sus decât

cota terenului natural.

La elementele construcţiilor supuse acţiunii laterale sau ascendente (prin

absorbţie capilară) umidităţii terenului, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.

Se va asigura captarea şi eliminarea apelor provenite din precipitaţii din zona

construcţiei, prin măsuri adecvate ( trotuare de gardă, rigole, etc.).

Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa, în cazul terenurilor

existente pe amplasament cu adâncimi de până la 1,25 m La săpături cu pereţi în taluz,

panta definită prin tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală (tg. B = h/b) să nu

depăşească valoarea 1/0,67 ( Normativ C.169-88).

Conform normelor Ts după modul de săpare şi proprietăţile coezive, terenurile

ce urmează a se excava se încadrează în categoria “mijlociu”(solurile, prafurile

nisipoase, nisipurile prăfoase) şi “tare” (pietrişurile cu nisip prăfos, argilos şi nisip

diferit).

2.4. Circulaţia

Circulaţia auto în zona studiată se face pe DJ 103C (Braşov – Ghimbav) cat. III-

a Aeroportului cat. III-a.

2.5. Ocuparea terenurilor

În prezent terenul este ocupat de următoarele funcţiuni:

- Zona unităţi industriale (IAR + balastiere)

- Zonă Aeroport Utilitar şi Aeroblub

- Zonă Construcţii tehnico – edilitare (rezervoare, staţie trafo, staţie epurare,

staţie meteo)

- Zona unităţi agricole

- Zona teren liber (arabil)

- Zona agrement – sport (terenul de sport)

- Zonă căi de comunicaţie rutieră din care:

- Drum Judeţean DJ 103 C - asfalt

- Străzi existente – asfalt (str. Albinelor, str. Lânii, str. Fundăturii)

- Drumuri de exploatare (DE)

- Zonă ape

ZONE FUNCŢIONALE ha %Zona aferentă aeroport - -Zona unităţi industriale 81,09 18,25Zona construcţii tehnico-edilitare 1,72 0,39Zona unităţi agricole 0,54 0,12Zona spaţii verzi amenajate, sport 1,71 0,38Zona spaţii verzi neamenajate 2,65 0,60Zona teren liber (arabil) 348,31 78,40Zona căi de comunicaţie rutieră 5,32 1,20Zona ape 2,95 0,66TOTAL 444,29 100

DISFUNCŢIONALITĂŢI

CIRCULAŢIE

- străzile existente deşi în stare bună au un profil necorespunzător traficului ce

se va dezvolta în zonă. Acestea nu sunt suficiente ca număr pentru dezvoltarea

aeroportului şi pentru legătura rutieră cu teritoriul.

- intersecţia DJ 103C cu strada Aeroportului nu este amenajată corespunzător

FOND CONSTRUIT ŞI OCUPAREA TERENURILOR

- în partea de nord-est a zonei studiate terenul est utilizat pentru industrie

(exploatări balastiere), terenul este degradat datorită exploatărilor masive din ultimii

ani.

- saivanele de oi şi locuinţa sunt amplasate în zona pistei propuse

MEDIU

- în zona studiată nivelul apei freatice este destul de ridicat - cca. 1,5 m

PROTEJAREA ZONELOR

- în zonă există reţele electrice aeriene de 100 şi 400 kV şi Staţia meteo, acestea

au zone de protecţie care vor fi afectate de viitorul aeroport.

2.6. Echiparea edilitară

Situaţia existentă

2.6.1. Cursuri de apă

Aeroportul este amplasat în zona pârâului Bârsa, afluent al râului Olt. Pârâul

Bârsa nu produce inundaţii în zonă.

Pe amplasamentul aeroportului există un canal deschis alimentat din pânza

freatică cu deversare în pârâul Bârsa.

2.6.2. Alimentare cu apă

În zona de amplasament studiată există lucrările de alimentare cu apă potabilă a

localităţii Hălchiu : două puţuri forate, rezervor de înmagazinare a apei, conductă de

distribuţie până la localitatea Hălchiu.

Conducta de distribuţie, PREMO Dn 400 mm trece pe amplasamentul pistei

aeroportului şi trebuie deviată.

2.6.3. Canalizare

Oraşul Ghimbav are un sistem centralizat de canalizare menajeră cu un colector

ovoid 600/900 mm care conduce apele uzate menajere la staţia de epurare a

municipiului Braşov.

Cartierul Stupini al municipiului Braşov este prevăzut a se canaliza cu reţele pe

toate străzile, staţie de pompare şi conductă de refulare până la staţia de epurare a

municipiului Braşov. Lucrările sunt programate a intra în funcţiune în anul 2007.

În prezent este programată realizarea unei staţii de epurare la comuna Feldioara,

staţie de zonă care să preia apele uzate menajere de la localităţile Hălchiu, Codlea,

Bod, Sânpetru, Stupini. Staţia ar putea prelua şi municipiul Braşov a cărui staţie de

epurare este amplasată într-o zonă (str. Dimitrie Anghel) în care se doreşte în prezent

să se construiască locuinţe.

Pe amplasamentul clădirilor proiectate în cadrul aeroportului se află o staţie de

epurare a fabricii IAR Ghimbav. Această staţie este necesar a se dezafecta.

Apele pluviale sunt evacuate prin rigolele străzilor la canalele (pâraiele) ce trec

prin localitate.

2.6.4. Instalaţii de încălzire – gaze naturale

Fabrica IAR Ghimbav existentă în vecinătate are asigurată alimentarea cu gaze

naturale din reţelele de medie presiune din oraşul Ghimbav. La limita incintei IAR

există o staţie de reglare-măsurare după care urmează conductele din incinta

respectivă.

2.6.5. Instalaţii electrice

În zonă fără să afecteze noile propuneri sunt următoarele inst. electrice:

- STA 110/20kV - ICA Ghimbav

- două LEA 110 kV ce alimentează staţia ICA Ghimbav

- LEA 400 kV Sibiu – Braşov

2.6.6. Instalaţii telefonice

Toate reţelele telefonice sunt în canalizaţie subterană să nu afecteze noile

amplasamente. Aceste reţele racordează ICA Ghimbav de OC Braşov.

2.7.Probleme de mediu

Probleme speciale legate de factorii de mediu nu se semnalează.

2.8. Opţiuni ale populaţiei

Judeţul Braşov, în speţă zona „Ţării Bârsei” dispune de puncte forte şi

oportunităţi, care-i permit o creştere susţinută, în concordanţă cu direcţiile strategice

de dezvoltare prevăzute pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, din care face parte. În

acest sens s-a conturat necesitatea realizării unui aeroport internaţional de mărime

medie, adaptat condiţiilor de trafic prevăzute pentru această zonă.

Realizarea acestui proiect este de mare importanţă pentru dezvoltarea turismului

în centrul ţării precum şi pentru creşterea numărului de investitori în această zonă.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare.

Terenul în studiu îndeplineşte condiţiile impuse de tema de proiectare.

3.2. Prevederile P.U.G.

P.U.G. – ul oraşului Ghimbav prevede în zona studiată amplasamentul unui

aeroport internaţional conform documentaţie S.C. „IPTANA” SA pr. nr. 588/1993.

3.3 Valorificarea cadrului natural

Amplasamentul studiat este un teren relativ plat propice funcţiunilor de aeroport

aterizării, decolării, formele de relief mai înalte din partea de sud a amplasamentului

sunt la o distanţă de cca. 8,5 km.

3.4. Modernizarea circulaţiei

Circulaţia auto ce va deservi aeroportul se va face pe următoarele artere:

- străzi existente cat. III.-a care se extind în profil transversal trecând în cat. II-a

(4 benzi) – str. Aeroportului şi prelungirea străzii Lânii conform profil tip din planşa

de reglementări urbanistice.

- străzi noi propuse cat. II.a 4 benzi conform profil tip 1 din planşa de

reglementări urbanistice respectiv DE 114 şi prelungirea străzii Lânii până la str.

Aeroportului.

- Drumul judeţean 103C se propune pentru reabilitare conform pr. tip 2

Legăturile aeroportului în teritoriu se vor face în viitor pe artera de ocolire a

Municipiului Braşov, pe semiinelara industrială a Municipiului Braşov şi pe viitoarea

autostradă Bucureşti – Tg. Mureş.

Circulaţia în zona terminalelor se va face astfel încât să deservească toate zonele

funcţionale în condiţii optime.

Se asigură un nr. de 871 de locuri de parcare din care:

- 36 locuri - TIR-uri

- 136 locuri - personal

- 50 locuri - VIP-uri

- 649 locuri - pasageri + însoţitori

Toate circulaţiile propuse vor fi detaliate la fazele următoare de proiectare: SF,

PT, DE.

3.5. Zonificarea funcţională. Reglementări. Bilanţ teritorial. Indici urbanistici

ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

Za - ZONA AFERENTĂ AEROPORTULUI din care subzone:

Za1 - ZONA BENZII DE ZBOR care cuprinde: banda pistei şi zonele laterale,

prelungirile de oprire, prelungirile degajate, piste Taxiway, mijloace de navigaţie

aeriană la sol şi meteo

Za2 - ZONA PLATFORMEI DE STAŢIONARE A AVIOANELOR ŞI

ZONELE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ

Za3 – ZONA SISTEMELOR ŞI INSTRUMENTELOR LUMINOASE

NECESARE NAVIGAŢIEI AERIENE

Za4 – ZONA DOTĂRI ŞI SERVICII AFERENTE AEROPORTULUI care

cuprinde: terminal, turn de control, depozite, cargo, grup pompieri, grup electric,

depozit carburanţi, etc.

Za5 – ZONA CIRCULAŢIE CAROSABILĂ, PIETONALĂ ŞI PARCAJE

Za6 – ZONE VERZI AMENAJATE

Zc – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ, PARCAJE

Zi – ZOMA UNITĂŢI ECONOMICE INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE din

care:

Zi1 – ZONA UNITĂŢI INDUSTRIALE EXISTENTE CARE SE MENŢIN

(S.C. IAR SA Ghimbav, Aeroclub şi Aeroport utilitar)

Zt – ZONA TEREN LIBER Zi2 – ZONA UNITĂŢI INDUSTRIYALE ŞI

AGRICOLE EXISTENTE CARE SE DESFIINŢEAZĂ (balastieră şi stână)

Ze – ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO – EDILITARE

Zv – ZONA VERDE, SPORT

ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUSha % ha %

Za - Zona aferentă aeroport - - 212,21 47,76Zi - Zona unităţi industriale 81,09 18,25 34,82 7,84Zona unităţi agricole 0,54 0,12 - -Ze - Zona construcţii tehnico-edilitare 1,72 0,39 1,47 0,33Zv - Zona spaţii verzi amenajate, sport 1,71 0,38 11,94 2,69Zona spaţii verzi neamenajate 2,65 0,60 - -Zc - Zona căi de comunicaţie rutieră, pietonale şi parcaje

5,32 1,20 10,16 2,29

Zt - Zona teren liber (arabil) 348,31 78,40 173,69 39,09Zona ape 2,95 0,66 - -TOTAL 444,29 100 444,29 100

BILANŢ TERITORIAL PROPUSZONA AFERENTĂ AEROPORTULUI (Za)

ZONE FUNCŢIONALE ha %Za1 – Zona benzii de zbor:pista şi zonele laterale, prelungiri, pista taxiway, mijloace de navigaţie şi meteo la sol zone verzi de protecţie

129,63 61,00

Za2 – Zona platformei de staţionare şi zona de dezvoltare

11,60 5,50

Za3 – Zona sistemelor şi instrumentelor luminoase

51,00 24,00

Za4 – Zona dotări şi servicii 6,54 3,00Za5 – Zona circulaţiei carosabile, pietonală şi parcaje

6,45 3,00

Za6 – Zona verde amenajată 6,99 3,5TOTAL 212,21 100

ZONE DE PROTECŢIE/INTERDICŢIEZONE PROTEJATE FAŢĂ DE CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE- staţia meteo – 30 m, zona de protecţie severă- LEA 110 kV, LEA 400 kV – 25 m respectiv 35 m stânga/dreaptaINTERDICŢIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE ÎN ZONELE CU SERVITUŢI AERONAUTICE CIVILE (ZONA 2) PÂNĂ LA OBŢINEREA AVIZULUI A.A.C.R.

- pentru stabilirea funcţiunilor şi reglementărilor urbanistice pe terenurile libere (Zt) din zona studiată se vor întocmi documentaţii urbanistice PUD, documentaţii care se vor evalua şi aviza de A.A.C.R.

INTERDICŢIE DEFINITIVĂ DE CONSTRUIRE- în zona adiacentă sistemelor luminoase necesare navigaţiei aeriene- în zonele de protecţie a reţelelor electrice şi staţiei meteo

ZONE CU SERVITUŢI AERONAURICE CIVILE/ZONE DE PROTECŢIEAFERENTE AEROPORTULUIZONA 1 - suprafaţa trapezoidală înclinată- distanţa orizontală:8500 m de la capătul benzii pistei, pe direcţia axului pistei- se găseşte la fiecare capăt al pistei

ZONA 2 - suprafaţa conică din care se exclude zona 1- distanţa orizontală de la marginea benzii pistei, în orice direcţie; 4500 m

(exclusiv zona 1)

ZONA 3 - suprafaţa orizontală care începe de la extremitatea zonei 2, din care este

exclusă zona 1 - distanţa orizontală de la marginea benzii pistei în orice direcţie: 8500 m

ZONA 4 - extindere: de la extremitatea zonei 3, până la limita regiunii terminale de

control (TMA/CTR)INDICI URBANISTICIPropus: P.O.T. = 30%

C.U.T. = 1,5

Aceşti indici s-au raportat la suprafaţa aferentă aeroportului: 212,21 ha

3.6. Echiparea edilitară

3.6.1. Cursuri de apă

Prin realizarea aeroportului gradul de asigurare la inundaţii a terenului creşte la

0,5 %. Este necesar un studiu pentru stabilirea debitelor maxime cu asigurarea de 0,5

% şi analiza

Canalul (pârâul) existent pa amplasamentul studiat se anulează. Apele

transportate provin din infiltraţii din pânza freatică şi au un debit relativ redus. Nu se

produc inundaţii. Pista se ve prevedea cu reţea de drenaj şi o reţea de canalizare cu

evacuarea apelor receptate din pânza freatică până la pârâul Bârsa.

3.6.2. Alimentare cu apă

Capacitatea aeroportului va fi de 1 milion de pasageri anual, 1.000 – 6.000 pasageri

/zi.

Conform STAS 1343/1/96 şi STAS 1478/90 rezultă următoarele debite de apă

necesare :

1. APĂ RECE :

1.1. Consumuri pentru nevoi igienico-sanitare :

Q zi med = Kp x N x q = 1,10 x 3.000 pers. x 0,020 mc/zi = 66 mc/zi ;

Q zi max = K zi x Q zi mediu = 2 x 66 mc/zi = 132 mc/ zi;

Q orar max=Ko x Qzi max / 8 ore = 2 x 132 / 24 ore = 11 mc/h.

1.2. Consumuri tehnologice (spălat pardoseli, maşini, etc) :

Q zi mediu = 200 mc/zi ;

Q zi maxim = 400 mc/zi ;

Q orar maxim = 2 x 200 / 24 = 16,67 mc/h ;

Debitul de calcul instantaneu :

Suma echivalenţilor : E = 20 wc x 0,5 + 16 lavoare x 0,35 + 10 pisoare x 0,17 + 50 rob

x 1 = 67,30 ;

Q calcul = 1,73 l/s ;

Alimentarea cu apă se va realiza din reţeaua de alimentare a comunei Hălchiu..

1.2. Combaterea incendiilor :

Combaterea din exterior die = 25 l/s.

Combaterea din interior dii = 5 l/s.

Instalaţii de sprinklere – drencere : 100 l/s (cu rezervor propriu de compensare).

Debit de refacere a rezervei de incendiu : 7,33 l/s.

3.6.3. Canalizare menajeră :

Conform STAS 1846 - 90 debitele de canalizare menajeră se calculeazã cu relaţia:

Qu = 0,8 x Qs.

Q u zi med = 0,8 x 66 = 52,80 mc/zi

Q u zi max = 0,8 x 132 = 105,60 mc/zi

Q u orar max = 0,8 x 11 = 8,80 mc/oră.

3. Canalizare pluvială

Q calcul = S x i x F = 200 ha x 50 l/s/ha x 0,10 = 1.000 l/s.

Pentru evacuarea apelor uzate se prevede o staţie de pompare cu conductă de

refulare până la staţia de epurare a municipiului Braşov.

Se prevede dezafectarea staţiei de epurare a fabricii IAR iar staţia de pompare a

apelor uzate şi conducta de refulare aferentă să se realizeze în comun atât pentru apele

de la IAR cât şi pentru cele de la aeroport. Refularea apelor uzate se poate realiza în

colectorul 600/900 mm Ghimbav – Braşov, în reţelele ce se vor executa în cartierul

Stupini sau direct la staţia de epurare din Braşov, strada Dimitrie Anghel.

Apele pluviale se vor evacua printr-o canalizare până la pârâul Bârsa.

Canalizarea pluvială va prelua şi apele din sistemul de drenaj de sub pista de decolare

(aterizare).

3.6.4. Instalaţii de încălzire – gaze naturale

Necesarul de energie termică pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum

este de cca 200 kwh.

Pentru încălzirea şi prepararea apei calde de consum se prevede o centrală

termică care să funcţioneze cu gaze naturale.

Debitul de gaze naturale necesar este de cca 30 mc/h pe clădire.

Pentru alimentarea cu gaze naturale a clădirilor proiectate se prevede extinderea

reţelei existente de la IAR Ghimbav, staţie de reglare-măsurare şi instalaţii de

utilizare.

3.6.5. Instalaţii electrice

Pentru alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se propune un

proiect de alimentare (PA) ce va fi alimentat din staţia de 110/20 kV – KA Ghimbav

prin racord subteran.

3.6.6. Telefonizare

Se vor prelungi canalizaţiile Tc ce vor deservi viitorii consumatori.

3.7. Protecţia mediului

În faza de Plan Urbanistic Zonal, unde s-a stabilit amplasamentul aeriportului

propus în teritoriu şi legăturile acestuia cu fondul construit existent şi reţeaua de căi de

comunicaţii, există puţine informaţii asupra caracteristicilor tehnice ale aeroportului în

ceea ce priveşte:

- traficul aerian

- traficul auto spre şidinspre aeroport

- tipul avioanelor

- numărul aterizărilor – decolărilor

O analiză sumară de evaluare a impactului asupra mediului se poate face luând

în considerare următorii factori poluatori:

a) Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului:

- Principalele surse de poluare a zonei aeroportului sunt:

- traficul aerian (decolare, aterizare, rulare la sol)

- centrala termică ce funcţionează cu gaze naturale

- traficul auto (maşinile personalului şi ale pasagerilor)

- Substanţele poluante evacuate în atmosferă sunt:

- funingine de la traficul aerian

- pulbere de la traficul auto

- pulbere de la centrala termică

- Fenomenul poluării chimice generat de motoarele turboreactoare poate avea

loc prin:

-emisii de oxid de carbon şi hidrocarburi diverse nearse în timpul

rulajului la sol

- Valorile debitelor masive de substanţe poluante evacuate se determină în

funcţie de tipul de aeronave ce vor opera pe aeroport

b) Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

- Valorile limită de zgomot se stabilesc înfuncţie de tipul avioanelor în timpul

aşezărilor şi decolărilor; numprul de motoare, greutatea avionuklui, etc.

În funcţie de concluziile analizei de evaluare a impactului asupra mediului

pentru zona studiată – documentaţie specifică de mediu întocmită de specialişti în

domeniu, se pot formula propuneri şi măsuri de intervenţie urbanistică în ceea ce

priveşte diminuarea până la eliminarea surselor de poluare (în cazul în care studiul de

impact relevă acest lucru).

3.8. Obiective de utilitate publică

- TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR

PROPIETATE PUBLICĂ

- Terenuri proprietate publică de interes judeţean

- Terenuri de utilitate publică de interes local

PROPRIETATE PRIVATĂ

- Terenuri proprietate privată de interes local

- Primăria oraşului Ghimbav din care:

- terenuri înscrise în CF

- terenuri neînscrise în CF

- terenuri concesionate societăţilor comerciale care deţin balastiere

- Terenuri proprietate privată a A.D.S. Bucureşti

- Terenuri proprietate privată a IAR Ghimbav

- Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice

CIRCULAŢIA TERENURILOR

- Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public (străzi propuse şi

lărgiri)

- Terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului

- Terenuri aflate în domeniul privat destinate închirierii

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

CĂI DE COMUNICAŢIE

- lărgire str. Aeroportului la 4 benzi (existent 2 benzi)

- străzi propuse – 4 benzi

INFRASTRUCTURA MAJORĂ

- reţele tehnico – edilitare

Suprafaţa ce va intra în proprietatea aeroportului va fi de 161,52 ha, restul

suprafeţelor până la 212, 21 ha vor fi terenuri ce se vor închiria de beneficiarul

aeroportului.

4. Concluzii şi măsuri în continuare

Propunerile din prezenta documentaţie vor fi însoţite de alte studii şi proiecte,

după cum urmează:

- Documentaţia de dezmembrare şi intabulare a terenurilor ce vor constitui

teritoriul aeroportului în cadrul limitei de proprietate.

- Documentaţia pentru introducerea zonei în intravilanul oraşului Ghimbav

- Studiu de obstacolare

- Documentaţii urbanistice în faza P.U.D. pentru zonele libere (Zt) pentru

stabilirea funcţiunilor ce vor fi avizate de A.A.C.R (Autoritatea Aeronautică

Civilă Română).

- Documentaţii în faza SF, PT, DE pentru autorizarea şi realizarea

obiectivului.

ŞEF PROIECT,

Arh. Mircea Corniciuc