C[p`uniiC[p`uniiC[p`uniiC[p`uniiC[p`uniide Netu`de Netu`de Netu`de Netu`de Netu`

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 37, UL 37, UL 37, UL 37, UL 37, IUNIE 2009IUNIE 2009IUNIE 2009IUNIE 2009IUNIE 2009APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 4

PUBLICITATE

FOLCLORFOLCLORFOLCLORFOLCLORFOLCLOR

Tineri ºi frumoºi, mândrii ºi cuminþi, admiraþi de cei dragiau strãbãtut oraºul Agnita , de la Colegiul „A.T.Laurian” pânãla restaurantul unde au petrecut ultima searã împreunã.Niciodatã nu vor mai fi atât de mulþi ºi atât de fericiþi.

Au încheiat un drum la capãtul cãruia li se deschid porþilelumii pentru a-ºi împlini visele.

La apariþia gazetei mulþi dintre ei au trecut cu succesprin cel mai important examen al vieþii, examenul deindependenþã intelectualã. Îi felicitãm ºi le dorim ca succesulsã-i însoþeascã mereu pe noile drumuri pe care pornesc.

I.B.

Parada liceenilor

Într-un numãr anterior al gazetei prezentam o culturã decãpºuni înfiinþatã de Ioan Vecerzan cãruia îi sunt dator unmiel pentru cã atunci l-am botezat Pãcurar.

Am vrut sã aflãm ce s-a întâmplat cu recolta ce se anunþabogatã ºi cum s-a descurcat producãtorul cu valorificarea ei.

Recolta a fost într-adevãr bogatã ºi de bunã calitate.Angrosiºtii i-au oferit 4 - 4,5 lei la kg., aºa cã a preferat sã-ºivândã singur marfa cu 7 lei kg.

L-am gãsit vineri în piaþa din Agnita, unde încerca sãsatisfacã cererea cumpãrãtorilor, prea mulþi pentru cãpºuniiproaspãt culeºi. Cele douã transporturi, de la Netuº la Agnita,cu lãdiþe de cãpºuni au fost insuficiente ºi a trebuit sã notezemai multe adrese ale unor solicitanþi cãrora le-a promis cã leva duce marfa la domiciliu.

Deºi a fost zugrãvitã în urmã cu o lunã clãdirea dincentrul oraºului Agnita este tot murdarã.

Nespãlatu-n haine buneTot urât ºi hâd rãmâne.Casa chiar de-i zugrãvitãDe-i murdarã, îi tot urâtã.

@N CENTRUL ORA~ULUI

VESTE PROAST{VESTE PROAST{VESTE PROAST{VESTE PROAST{VESTE PROAST{Ioan Terea nu va mai fi consilier judeþean. Fiind numit

director la Direcþia Silvicã Sibiu, a trebuit sã aleagã întrefuncþia politicã ºi cea administrativã, ele fiindincompatibile.

A ales funcþia administrativã. E mai frumoasã pãdurea.Valea Hârtibaciului a rãmas iar fãrã un reprezentant

din zonã.În mandatul trecut ne-a reprezentat unul care a fost

ca pãtrunjelul în ciorbã. Nici n-a stricat nici n-a dres.Problema este cã se începe drumul de la Sibiu la

Agnita ºi era necesar un reprezentant al ConsiliuluiJudeþean care sã circule pe traseu sã mai vadã cum selucreazã.

De va veni unul cu casã în Mãrginime ºi telescoapegingaºe la maºinã, nu l-om vedea pânã la 1 mai 2011 cândse terminã drumul

Pentru a vinde marfã de calitate, culesul s-a fãcutdimineaþa devreme ºi au fost duºi imediat la solicitanþii decare n-a dus lipsã, pentru cã aºa cum animalul bun se vindedin grajd ºi cãpºunii s-au vândut din câmp.

Din cei 40 de ari cultivaþi, Vecerzan a vândut aproximativ800 de kg ºi dupã calculele lui ºi-a acoperit 20% din investiþie.Mai sperã într-o recoltã în perioada august- septembrie.

Munca este multã ºi permanentã ºi riscurile sunt mari.A tras tuburi de plastic pe sub folie pentru udare la rãdãcinãdar a fost roasã de ºoareci aºa cã trebuie sã ude cu mânafiecare plantã. Dacã e secetã cultura este afectatã, dar ºi preamultã ploaie reduce producþia, mai ales în perioada coacerii.

Nelucu Vecerzan nu câºtigã prea mult din aceastãactivitate dar este mulþumit de ceea ce face. În nici un caz nuva merge sã culeagã cãpºuni în Spania. Culege cãpºuniiproduºi de el ºi este ajutat de membrii familiei ºi de rudecãrora le plãteºte 5 lei pentru o lãdiþã de 5-7 kg.

Din pãcate asemenea oameni nu sunt sprijiniþi suficient.Statul îi ajutã pe cei care n-au de lucru ºi fac copii mulþi, pecare nu se prea obosesc sã-i ºi spele.

I. B.

Joc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanIniþiativa directoarei de la ªcoala Generalã I-VIII din

Alþâna Cristina Linte de a organiza, cu ocazia zilei de 1 Iunie,un festival al copiilor de pe Valea Hârtibaciului, a fost de bunaugur.Au dat curs invitaþiei de a participa la festivalul „Jocmândru Hârtibãcean” ºcolile cu clasele I-VIII din Bârghiº,Chirpãr, Marpod, Merghindeal, Nr. 8 din Sibiu, ªcolile deArte ºi Meserii din Iacobeni ºi Nocrich, Clubul Elevilor dinAgnita, orchestra ºi soliºti ai Casei de Culturã din Agnita. Aulipsit elevii ªcolii Generale din Brãdeni

(continuare în pagina 4)

O personalitate controversat[O personalitate controversat[O personalitate controversat[O personalitate controversat[O personalitate controversat[a V[ii Hârtibaciului:a V[ii Hârtibaciului:a V[ii Hârtibaciului:a V[ii Hârtibaciului:a V[ii Hârtibaciului:Dimitrie |ichindeal(c.1775 — 20 I 1818 )

Pe Valea Hârtibaciului, înPe Valea Hârtibaciului, înPe Valea Hârtibaciului, înPe Valea Hârtibaciului, înPe Valea Hârtibaciului, înc[utarea tradi\iei HOSMANc[utarea tradi\iei HOSMANc[utarea tradi\iei HOSMANc[utarea tradi\iei HOSMANc[utarea tradi\iei HOSMAN

Festivalul„Tinere Talente”

S[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilor

La FofeldeaLa FofeldeaLa FofeldeaLa FofeldeaLa Fofeldearena`te tradi\iarena`te tradi\iarena`te tradi\iarena`te tradi\iarena`te tradi\ia

- pag. 3

Pre`edintele Martin Botteschs-a întâlnit cu primarii

„Siguran\a – o tradi\ie„Siguran\a – o tradi\ie„Siguran\a – o tradi\ie„Siguran\a – o tradi\ie„Siguran\a – o tradi\iea satului românesc”a satului românesc”a satului românesc”a satului românesc”a satului românesc”

Izvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceUn manuscris inedit dinUn manuscris inedit dinUn manuscris inedit dinUn manuscris inedit dinUn manuscris inedit dinS[s[u` ( 1895 – 1897)S[s[u` ( 1895 – 1897)S[s[u` ( 1895 – 1897)S[s[u` ( 1895 – 1897)S[s[u` ( 1895 – 1897)

ASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLARE

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2009

Þichindelenii se mândresc ºi acum cu faptulcã satul lor a fost în trecut vestit în privinþaînvãþãturii. Când copiii lor, terminând cl. a VII-a,mergeau la Nocrich pentru examen, erau primiidin 7 comune! De asemenea, ei susþin cã din satullor au ieºit cei mai mulþi oameni învãþaþi, uniiajunºi prin þãri strãine.

Unul dintre aceºtia a fost Dimitrie Þichindeal,cel numit de Eminescu „Þichindeal - gurã de aur”.Istoriile literare menþioneazã cã s-a nãscut în satulBecicherecu Mic din Banat. Þichindelenii susþin,cu destul temei, originea localã a lui DimitrieÞichindeal, un strãnepot al lui Absid Dragoman.Învãþãtoarea Ienciu Lucreþia a alcãtuit omonografie a satului (rãmasã în manuscris),fundamentatã, dupã cum declarã ea, pe izvoaresigure ºi în care gãsim ºtiri despre DimitrieÞichindeal. El s-ar fi nãscut în Þichindeal, purtândnumele de familie Dragoman. Datoritãpersecuþiilor la care au fost supuºi românii dinArdeal, familia lui a fugit în Banat ºi ºi-a schimbatnumele dupã cel al satului natal, pentru a li sepierde urma. Este cunoscut cã în vremea MarieiTereza ºi a fiului ei, Împãratul Iosif al II – lea ( adoua jumãtate a secolului al XVIII – lea), Banatula fost intens colonizat.

În sprijinul ipotezei naºterii lui în Þichindealvin urmãtoarele dovezi:

- Prin anii ’70 ai secolului trecut, colonelulpensionar Aurel Hidu din Bucureºti declara cã,elev fiind la liceul „Gheorghe Lazãr” din Sibiu, afost întrebat de profesorul de limba românã, poetulI.V.Soricu, unde s-a nãscut Dimitrie Þichindeal.La rãspunsul sãu – cã în Becicherecu Mic-profesorul a replicat cã e o prostie, cãci s-a nãscutîn Þichindeal!

- Învãþãtorul Simion Dragoman e de pãrere

cã Dimitrie Þichindeal s-a nãscut în locul numit„În Cernealã”, hotar situat în partea de sud a satuluiºi în care se gãsea o parte a vechii vetre a localitãþii.Bãtrânii satului susþin cã unul din terenurileintravilane din „Cernealã” a fost donat bisericii dinÞichindeal ºi se pare cã acolo ar fi locuit familiaDragoman înainte de a pleca în Banat.

- Simion Bera, nãscut la nr. 123, ºef de serviciula Braºov, declara cã a citit într-o carte veche, fãrãcoperte, fragmente dintr-o poezie a lui DimitrieÞichindeal:

M-am nãscut în Cernealãªi m-am dus în Banat,Am avut o socotealãCa s-ajung pân’ la-mpãrat;Sã aduc libertatea iarãPentru românii cei asupriþiÎn bisericã ºi în þarã,Sã ne-ntãrim, sã fim uniþi.

- Preotul Lazãr Bordean, coautor al uneimicromonografii manuscrise a satului, din anul1976, a purtat corespondenþã cu preotul Petru Ileadin Becicherecu Mic ºi a aflat cã acolo nu existãniciun act referitor la locul naºterii scriitorului!

- Preotul Bordean a luat legãtura ºi cu unconsilier episcopal, Oros, din Arad. Nici în arhivade acolo nu existã vreun document despre loculnaºterii lui Dimitrie Þichindeal. Culmea, nici înexpozeul episcopului Vulcan despre viaþa ºi operalui Dimitrie Þichindeal nu existã vreo referire!Consilierul episcopal Oros a stat de vorbã ºi cubãtrânii satului Becicherecu Mic ºi concluzia a fostcã sigur nu s-a nãscut acolo!

- Preotul Filip din Þichindeal a participat lanunta fratelui sãu, în Becicherecu Mic. Stând lamasã alãturi de un bãtrân din sat, acesta i-a spus:„Din Þichindeal am avut ºi noi un om foarte învãþat,

care a fost ºi preot la noi: pe Dimitrie Þichindeal”!- Petru Aron, fost cãpitan în timpul rãzboiului

cu Prusia, a lãsat niºte însemnãri din care aflãmcã era cãsãtorit cu sora lui Dimitrie Þichindeal.Tot din niºte însemnãri, de data aceasta de laTeodor Aaron, fost translator la curtea din Vienaºi prepozit capitular la Lugoj, rezultã cã mama luia fost sorã cu Dimitrie Þichindeal ºi cã neamul luia venit în Þichindeal în anul 1659, din MunþiiApuseni.

Dimitrie Þichindeal a învãþat la ºcolile sârbeºtidin satul Becicherecu Mic ºi din Timiºoara,familiarizându-se cu limbile sârbã ºi germanã.Învãþãtor în satul Belinþ, în 1794 ºi la Beregsãu,Dimitrie Þichindeal a fost un timp ºi revizor ºcolar.Dupã ce terminã, în 1802, seminarul teologic dinTimiºoara, este învãþãtor ºi apoi preot. În 1802 atipãrit o traducere din sârbeºte, Sfaturile aînþelejerii cei sãnãtoase prin bine înþeleptul DositeiObraiovici întocmite, ºi în 1808, alte douãtraduceri: Adunare de lucruri moraliceºti de folosºi spre veselie (dupã Dositei Obradovici) ºiEpitomul, lucrare destinatã preoþilor. Paroh înBecicherec, Dimitrie Þichindeal a fost printre ceicare s-au opus consecvent încercãrilor autoritãþilorsârbeºti, civile ºi ecleziastice, de a-i deznaþionalizape românii bãnãþeni. Într-o petiþie din 1807 cãtreîmpãratul Francisc I, Þichindeal susþineadrepturile românilor din Banat, argumentândvechimea elementului românesc prin rezistenþaelementului romanic. În repetate rânduri s-apronunþat pentru ridicarea interdicþiei de folosirea limbii naþionale în bisericã ºi ºcoli. Þichindeal s-a situat, împreunã cu C. Diaconovici-Loga ºi MoiseNicoarã, în fruntea acþiunii de sprijinire a ºcoliiromâneºti. Prin eforturile lor, în 1812, la Arad s-adeschis ªcoala preparandalã (pedagogicã), unde

Localitatea se aflã pe partea dreaptã a VãiiHârtibaciului, la o distanþã de 19 kilometrii deSibiu. Populaþia numãrã 790 de locuitori, dintrecare patru familii sunt de etnie germanã. Mulþisaºi se întorc din Germania în perioada de varã lacasele, pe care majoritatea dintre ei le-au pãstrat,lãsându-le în îngrijirea unor familii de români.

În anul 1318, localitatea apare pentru primadatã într-un document sub denumirea deHolzmenia, în anul 1479 o gãsim situatã înHolzmengen, iar în anul 1494 Holzmang, amintindde toponimul Holz-Wang, ceea ce în germanaveche înseamnã „pãdurea-livadã”, sugerândpeisajul verde al colinelor unduite de-a lungul VâiiHârtibaciului.

Cu toatã poziþia sa retrasã, Hosmanul a cãzutadesea pradã pârjolului, prima datã în anul 1448,când a fost incendiat de oastea lui Vlad Þepeº. Înanul 1479, dupã ce ultimii locuitori plecaserã dinlocalitate, preotul a predat spre pãstrare bunurilebisericeºti Capitlului de la Sibiu.

Pe la 1500, Hosmanul este menþionat printrecomunele libere ale Scaunului Nocrich cu 15gospodãrii, în anul 1532 cu 41 de gospodãrii, iarîn anul 1695 cu 47 de gospodãrii.

O legendã din culegerea realizatã deFredirich Muller aminteºte cum au pierit aproapetoþi locuitorii din Hosman în timpul luptelorîmpotriva curuþilor (1703-1711), din 400 degospodãrii fiind salvate doar 15. Denumirea unorlocuri amintesc ºi azi de un groaznic mãcel pelocul numit An der Murde (La ucigãtoare),sau AmMurderak (Pe coasta ucigãtoarei). Localniciipovestesc cum în timpul asediului fiica pazniculuia aruncat asupra atacatorilor stupii de albine dingrãdina preotului. Urmãriþi de albine, curuþii s-auîndreptat cãtre pãdure, descoperind acolo soþiile,copii ºi bãtrânii ascunºi, rãzbunându-se crunt peaceºtia. Înºtiinþaþi prin þipãtele de groazã alefemeilor, bãrbaþii au ieºit din cetate, luptândîndârjit pentru salvarea familiilor lor. Ar fi reuºitsã-i învingã pe curuþi dacã acestora nu le-ar fi venitîn ajutor o altã oaste de-a lor, dinspre „Câmpulînalt” ,care a asasinat þãranii, istoviþi ºi rãniþi. Noua

ACTIVITATEA PARLAMENTARILORNota Redacþiei:

Nici în acest numãr nu publicãm nimic despre activitatea parlamentarilor aleºi nominal pe Valea Hârtibaciului. Nu pentru cãnu vrem ci pentru cã nu ºtim. De la cabinetele aleºilor nu ni se comunicã nimic deºi ni s-a promis. Când vom afla ceva vã vominforma.

O personalitate controversat[ a V[ii Hârtibaciului:O personalitate controversat[ a V[ii Hârtibaciului:O personalitate controversat[ a V[ii Hârtibaciului:O personalitate controversat[ a V[ii Hârtibaciului:O personalitate controversat[ a V[ii Hârtibaciului:Dimitrie |ichindeal ( c.1775 — 20 I 1818 )

Þichindeal era profesor de învãþãtura legii sau„catihetã”. În 1814, i-a apãrut la Buda Filosoficeºtiºi politiceºti prin fabule moralnice învãþãturi,tradusã din D.Obradovici. Aflându-se printreconducãtorii unei miºcãri pentru un episcopatromân la Arad, care ar fi putut sprijini revendicãrilenaþionale ale românilor ºi organiza viaþa culturalãdin Banat, Þichindeal a fost persecutat. Autoritãþileîi confiscã fabulele, sub acuzaþia cã s-ar ridica„contra constituþiei împãrãþiei”. În iunie 1814 esterevocat ºi din funcþia de profesor. Rãmâne totuºila Preparandie pânã în iunie 1815, dupã care seretrage în satul natal.

Traducând din iluministul sârb DositeiObradovici, Þichindeal urmãrea sã facã operã deeducaþie în scopul ridicãrii conºtiinþei naþionale,pentru drepturi naþionale ºi sociale. În Sfaturile aînþelejerii cei sãnãtoase, Þichindeal intervine înoriginalul sârbesc, consemnând datini româneºti(este, astfel, primul bãnãþean care se intereseazãde folclor), datini pe care le comparã cu celeromane pentru a demonstra latinitatea românilor.El subliniazã importanþa lor ca document, darcondamnã superstiþiile care întunecã minteapoporului, situându-se pe o poziþie naþionalistã.Singura lucrare originalã a lui Þichindeal, Arãtaredespre starea acestor noao introduse sholasticeºtiintituturi ale naþiei româneºti, sârbeºti ºi greceºti(1813), este un istoric al ºcolii româneºti din Banat,cu valoare documentarã. În manuscris a lãsat,neterminate, câteva scrieri religioase ºi otraducere a unei lucrãri autobiografice a lui DositeiObradovici. Þichindeal rãmâne în istoria culturiiºi literaturii prin activitatea sa cu caracter patrioticºi naþional, prin încercarea de a adapta fabuleletraduse realitãþilor sociale româneºti.

Prof. Mircea Drãgan - Noiºteþeanu

Pe Valea Hârtibaciului, în c[utarea tradi\iei HOSMANPe Valea Hârtibaciului, în c[utarea tradi\iei HOSMANPe Valea Hârtibaciului, în c[utarea tradi\iei HOSMANPe Valea Hârtibaciului, în c[utarea tradi\iei HOSMANPe Valea Hârtibaciului, în c[utarea tradi\iei HOSMANcomunã s-a reorganizat numai din 15 gospodãrii.

Turnul de împãcare. Noi ne-am dezobiºnuit sãne mai gândim la cãsãtorie ca la ceva obligatoriu.Dar într-o societate tradiþionalã, omul necãsãtoritrãmânea neterminat, adicã nelumit... La saºi, încazul în care o familie hotãra sã divorþeze,comunitatea îi închidea pe cei doi, împreunã, într-o camerã micã, având la dispoziþie un singur pat, olingurã, o farfurie, un singur tacâm, o bucatã depâine ºi o canã de apã. Cei doi trebuiau sã împartãtotul timp de douã sãptãmâni... Li se dãdea astfelrãgaz ºi o nouã ºansã de a se împãca... Se spune cãîn perioada în care s-a aplicat aceastã modalitatede evitare a despãrþirilor, doar o singurã pereche arãmas neclintitã în hotãrârea iniþialã de divorþ!

În secolul al XIII-lea începe construcþia uneibazilici romane cu trei nave. Biserica fortificatã esteuna dintre cele mai frumoase ºi impresionante depe Valea Hârtibaciului, integrându-se armoniosîntre casele impozante, specifice arhitecturiitradiþionale sãseºti. Portalul vestic al bisericii dinHosman este unul dintre cei mai valoroºi martoriai plasticii arhitectonice din Transilvania. În scafelearcului portalului sunt prezentate figuri înaltorelief: diavoli ce chinuiesc sufletul unui tânãr,Apostolul Petru ce þine în mânã cheia cerului, spreinteriorul arhivoltei ºi douã personaje care þin ofilacterã. În partea opusã: un pitic cu o scufie ºicoadã de peºte, pe coloana centralã apare apostolulMarcu aºezat pe leul simbolic, iar la margine, opereche de diaconi cu o cãdelniþã ºi o carte.

Un detaliu interesant îl aflãm în colþurilebazelor colonetelor – capete de pisicã fãcute sãînlocuiascã frunzele sculptate.

Deasupra portalului vestic, la sud de fereastracircularã se poate observa un relief plat,reprezentându-l pe Sfântul Ioan, într-o hainãmiþoasã, ºi pe Isus în scena Botezului.

Pe timpanul portalului este pictatã urmãtoareainscripþie în latinã, care aminteºte renovareaportalului vestic în anul 1794: „PORTA TEMPLIPOST DEVASTATIONES ... OIBU ... BSIRAUXILIANTE DEO ...... DITUT ET REPARATOR(indescinfrabil).

(indescifrabil) THOMA SETZ, JURATO,MARTINO DROTLEFF (indescifrabil)MARITISSIMO, ET BLASIO SETZ, COM(indescifrabil).

În anul 1906 acest portal este refãcutde cãtre arhitectul Heinrich Hoffritz dinMunchen.

În interiorul bisericii, altarul a fostexecutat în perioada anilor 1803-1804, decãtre Johann Krempels, picturareprezentându-l pe Hristos Rãstignit.

Amvonul a fost realizat în anul 1804, iarîn sacristie se gãseºte ziditã piatra demormânt a preotului Thomas Fronius dinanul 1712.

În anul 1786 se monteazã orga manualãalcãtuitã din 10 registre, iar în anul 1807 SamuelMatz construieºte orga compusã doar din 8registre, ce se mai pãstreazã ºi astãzi.

ASOCIA|IAHOSMAN- DURABIL

Joachim ºi Gabriela Cotaru s-au stabilit decinci ani în localitate ºi au înfiinþat în anul 2003Asociaþia „Hosman-Durabil” prin care audesfãºurat numeroase proiecte importante pentruValea Hârtibaciului.

„Hosman – Durabil” ºi-a propusimplementarea Proiectului integral pentruHosman (Awhole Village Project-Hosman) sprijinitde fundaþia „Mihai Eminescu Trust” din Londra.Proiectul susþine conservarea patrimoniuluiconstruit ºi cultural ºi creºterea calitãþii vieþii lasat. În Hosman, asociaþia s-a ocupat mai întâi dereconstrucþia morii vechi, care pe vremuri eraexploatatã de un morar român. Din pãcate visulacþionãrii morii cu vechiul motor „Langen & Wolf”s-a spulberat. Acest motor va fi pus în funcþiune înscopuri demonstrative pentru încântareavizitatorilor.

În momentul în care am venit în Hosman amcãutat o casã de locuit, am aflat de aceastã moarã,am vãzut cât de superbã este ºi ne-am gândit cãmeritã protejatã ºi repusã în circuit. Nu am avut

destui bani ºi aceasta a fost cumpãratã în 2003,iar în 2004 proprietarul a vrut s-o vândã la uncolecþionar ºi a apelat la noi. Dorinþa noastrã afost de a pãstra moara în sat, ºi am apelat laFundaþia „Eminescu Trust” care ne-a sprijinitfinanciar. Se doreºte revitalizarea ei in situ ºiclasarea ca obiect de patrimoniu”, ne declarãJoachim Cotaru

Ca o primã acþiune în cadrul proiectului „Awhole Village”, noi intenþionãm sã reparãm moaraºi fierãria, ºi sã amenajãm o brutãrie. În Hosmannu existã decât o moarã de porumb, iar pâineatrebuie adusã din comunele învecinate. Pe timpulcât mai funcþiona (ultima datã în perioada 1991-1995), aºa numita „moarã veche” avea un renumeexcelent în partea superioarã a Vãii Hârtibaciului,ne explicã tot Joachim Cotaru.

Punerea în funcþiune a morii vechi împleteºteistoria cu prezentul, aspectul tehnic cu cel cultural,încadrându-se în pãstrarea specificului ºistimularea economiei la Hosman

Din 2006, asociaþia a încercat sã reabiliteze,anual cel puþin o faþadã de la casele tradiþionaledin sat, folosind materiale ºi tehnici arhaice. Aufost restaurate cinci astfel de faþade: Casa Cotaru,Casa Boldiº, Moara Veche, casa de la nr.230 ºicasa de la nr. 181, ultima fiind un experiment noucare a demonstrat cã doar împreunã cu proprietariiîndrãgostiþi de clãdiri vechi se poate ajunge lasuccese.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 3

Festivalul a avut loc în30 mai, ºi era programat sãse desfãºoare în parculSteinburg dar timpul ploiosne-a alungat în Casa deCulturã, unde spre regretulnostru n-au fost foarte mulþispectatori. Probabil tot dincauza vremii urâte.Festivalul a avut rolul de acrea o competiþie întretinerii talentaþi din Agnita.Pentru aceasta s-a apelat laun juriu competent învederea stabiliriiclasamentului ºi a unorsponsori pentru a puteaacorda premii câºtigãtorilor

La egalitate de puncte, pe primul loc s-au clasat Sandu Petronela ºi Bogdan Ioana. LoculII a fost ocupat de Nistor Diana si locul III, Grãdinar Ana-Maria. Men?iune au primit StoicaElisa ºi Andrei Andreea, premiul de simpatie ales online s-a dus la Ioana Bogdan, iar premiulde simpatie ales de juriu la primit ªulumberchean Andreea.

Clasarea concurenþilor a fost posibila cu ajutorul juriului format din:· Inspector ºcolar Tudoran Eleonora - preºedintele juriului;· Profesor Pãrãu Florin;· Profesor Bãra Virgil;· Hîrþoagã Paul;· Potor Ioana;· Frãþila Florin;Toþi concurenþii au primit diplome de participare ºi un premiu: o carte oferitã de Editura

“Napoca Star” din Cluj ºi ceva dulce oferit de “Coºul Verde” din Cluj. Florile oferitecâºtigãtoarelor au fost primate de la “SC. FLORI LEGUMICOLA” si “P.F. MERY”.

Voluntarii mulþumesc pentru sprijin si Primãriei Oraºului Agnita, Asociaþiei “GALMicroregiunea Hârtibaciul”, Casei de Cultura ” Ilarion Cociºiu” si doamnei Doina Pãrãu.

Sperãm ca micile greºeli ne-au fost iertate, deoarece a fost primul festival organizat denoi.

Mulþumim din nou sponsorilor ºi susþinãtorilor ºi sperãm ca acest festival sã fi avut vreoimportanþã cât de micã în inimile participanþilor pe care îi felicitãm.

Viitoarele acþiuni ale Serviciului de Voluntari Agnita vor fi anunþate pe parcurs.A consemnat Maria Bonea

Când Fofeldea nu era un sat cu mulþioameni bãtrâni, când aici erau feciori ºi fetemândre, a doua zi de Rusalii se fãcea „Horaai mare” „hora horilor, a hârtibãcenilor”.

Veneau atunci în Fofeldea fete ºi fecioridin toate satele din jur, ºi de peste Olt ºi joculþinea de când ieºea lumea din bisericã, pânãse însera.

Nu s-a mai scos demult hora în Fofeldea,aºa cã iniþiativa dascãlilor susþinutã deAsociaþia cultural-edilitarã „August TreboniuLaurian”, de a relua vechiul ºi frumosul obiceia umplut uliþa principalã de oameni îmbrãcaþide sãrbãtoare, dornici ºi bucuroºi sã vadãjocul ºi sã asculte vechile cântece.

Suf letul acestui spectacol a fosteducatoarea Olimpia Chirtop, care ajutatã decelelalte cadre didactice a reuºit sã-i încântepe consãtenii, sã readucã în sat un obicei pecare îl credeau pierdut, dar care prin strãdaniaunor oameni inimoºi poate sã renascã.

A fost prezent la acest eveniment ºiprimarul comunei Nocrich, Ioan Viºa, de careaparþine satul Fofeldea. Dupã încheiereaspectacolului, primarul s-a întâlnit cu o parte

din membrii asociaþiei locale „A.T. Laurian”,care ºi-au exprimat dorinþa ca în anul viitorsatul lor sã devinã pentru câteva zile capitalãculturalã a Vâii Hârtibaciului.

Dorinþa lor se întemeiazã pe o serie demomente comemorative, unele de importanþãnaþionalã. În 2010 se împlinesc 200 de ani dela naºterea istoricului paºoptist AugustTreboniu Laurian, preºedinte al AcadamieiRomâne. Tot 200 de ani se împlinesc de lapunerea coroanei de flori pe ziduirile bisericiiortodoxe pictatã de fraþii Grecu, azi declaratãmonument naþional.

În 2010 fofelzenii vor sã comemoreze ºi160 de ani de la naºterea lui Daniil R.Cordescu, cel care a înfiinþat banca Cordeana,135 de ani de la naºterea lui Ioan Buneaprimul director român la Liceul GheorgheLazãr din Sibiu, ºi 120 de ani de la naºterealui Ioan Stoica, primul mecanic aviator, careîmpreunã cu pilotul Bãnciulescu s-a prãbuºitîn munþii Tatra venind dinspre Paris spreBucureºti.

Aceste evenimente vor oamenii dinFofeldea sã le sãrbãtoreascã în 2010, când vor

A fost programatã sã se þinã pe data de 1Iunie, dar ploaia nu le-a permisorganizatorilor sã desfãºoare activitãþilepreconizate, aºa cã sãrbãtoarea copiilor dinAgnita a avut loc în 9 iunie.

Atunci, întreaga piaþã agroalimentarã afost invadatã de copii, gata sã participe laconcursurile de role, biciclete, alergãri Deºili s-au dat diplome numai celor care au ieºitpe primele trei locuri, toþi participanþii aucâºtigat primind câte o ciocolatã, fapt care i-a determinat pe unii sã participe la mai multeconcursuri.

Dupã concursurile din piaþã, cei mai maris-au dus în parcul Steinburg unde a avut locun concurs de cros ºi orientare turisticã.

Festivalul „Tinere Talente”

S[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorS[rb[toarea copiilorÎntrecerile sportive ale copiilor au fost

rãsplãtite nu numai cu diplome ºi ciocolatã ciºi cu un frumos spectacol, susþinut în poieniþadin Steinburg de actorul Marian Râlea ºicolaboratorii sãi.

Marele Magician cu pãlãria lui fermecatãi-a încântat pe copii, relizând împreunã cu eiun spectacol minunat de care s-au bucuratnu numai copiii ci ºi pãrinþii acestora.

Frumoasa sãrbãtoare a copiilor a fostorganizatã de Casa de Culturã „IlarionCociºiu”, Clubul Sportiv Agnita, ATK 93 ºiPrimãria Agnita care a cumpãrat ciocolatapentru participanþi.

I. Bârsan

La Fofeldea rena`te tradi\iaLa Fofeldea rena`te tradi\iaLa Fofeldea rena`te tradi\iaLa Fofeldea rena`te tradi\iaLa Fofeldea rena`te tradi\ia

sã-ºi punã în valoare patrimoniul culturadeosebit de valoros. În afara acestorpersonalitãþi, satul se mândreºte cu bisericamonument, cu clãdirea bãncii Cordeana pecare o vor transformatã în muzeu ºi cu ocolecþie de icoane, obiecte bisericeºti ºi laicede o deosebitã valoare.

Preºedintele asociaþie A.T. Laurian, IoanGruncã ºi ceilalþi membrii sperã sã gãseascãsprijinul necesar pentru ca dorinþa lor sã seîmplineascã, pentru cã la Fofeldea spiritulcultural al înaintaºilor n-a murit ºi încã se joacã„Hora ai mare”

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

Se pare cã a devenit tradiþie ca odatã pe an preºedinteleConsiliului Judeþean Sibiu, sã se deplaseze în zonã, împreunãcu reprezentanþi ai instituþiilor judeþene, pentru a se întâlnicu primarii, a discuta ºi lãmuri o parte din problemele cu carese confruntã aceºtia.

La întâlnirea din Agnita a fost însoþit de subprefectul FlorinOrlãþan, Constantin Catrina inspector ºef la Inspectoratulªcolar, ªtefan Iliu, director general la Direcþia Agricolã ajudeþului, Ioan Banciu vicepreºedinte al C.J. Sibiu, Ioan Tereaconsilier judeþean, director la Direcþia Silvicã, alþi reprezentanþiai instituþiilor sibiene.

ªedinþa de lucru a început prin prezentarea de cãtreprimari, ori reprezentanþii lor a problemelor cu care seconfruntã.

La Mihãileni, primarul Ioan Schiau, a solicitat sprijinpentru finalizarea centralei termice din ºcoalã. Sasu Teofil,secretarul Primãriei din Bârghiº a vorbit despre problemeleprivind finalizarea canalizãrii, ºi necesitatea reparãrii drumuluijudeþean 141 Mediaº – Agnita, mai ales în zona Peliºor.

Primarul din Merghindeal Vasile Radu a prezentatrealizãrile privind amenajãrile în parcuri ºi zonele verzi. Aamenajat cu forþe proprii un teren de sport în curtea ºcolii ºiare nevoie de 40 000 lei pentru asfaltarea acestuia.

De probleme cu drumurile s-au plâns primarii din Bruiu,Mircea Cernea ºi cel din Chirpãr, Chirion Stãnuleþ. Aceºtia aunominalizat drumurile ce necesitã reparaþii urgente: ªomartin– Sãsãuº, Chirpãr – Ilimbav ºi Chirpãr – Sãsãuº – Nou.

Pentru Iacobeni, viceprimarul Ioan Maca a solicitat fonduripentru amenajarea curþii de la noua clãdire a ªcoli de Arte ºiMeserii ºi mai ales trei microbuze, imperios necesare elevilordin Movile, Noiºtat, Brãdeni, Netuº ºi Stejãriº care fac naveta.ªi la Bruiu este necesar un microbuz pentru elevii din ªomartin.

Comuna Nocrich mai are nevoie de 600 de mii pentrufinalizarea lucrãrilor la grãdiniþã. Primarul Ioan Viºa a maisolicitat fonduri pentru cãminul din Fofeldea ºi pentrudrumurile spre Ghijasa de Jos ºi Fofeldea

Radu Curceanu, primarul oraºului Agnita a vorbit despreproblemele financiare cauzate de instituþiile care deservescîntreaga zonã dar sunt susþinute mai ales din bugetul local(Spitalul, Liceul, SMURD). Când s-a înfiinþat Unitatea deAsistenþã Medico Socialã a solicitat colaborarea primãriilor dinzonã care n-au avut fonduri pentru a susþine aceastã instituþie.Acum unii primari cer ca persoanele din comunã sã beneficiezede serviciile UAMS.

Consilierul judeþean Ioan Terea a cerut ca UAMS sã fiesusþinutã financiar ºi de Consiliul Judeþean Sibiu la fel caunitãþile din Sibiu ºi Sãliºte. Preºedintele Martin Bottesch aexplicat cã cele douã unitãþi sunt ale C.J Sibiu, iar cea din Agnitaa Consiliului Local.

Vorbind despre solicitãrile financiare, preºedintele C.JSibiu a spus cã din cauza recesiunii economice sunt puþinesperanþe ca viitoarele rectificãri bugetare sã fie pozitive. A maispus cã jumãtate din bugetul judeþului este alocat pentruasistenþã socialã. Apoi ºi-a cerut scuze ºi a pãrãsit ºedinþa avândºi alte probleme pe agenda de lucru.

Conducerea discuþiilor a fost preluatã de vicepreºedinteleFlorin Orlãþan. Acesta a spus cã sunt prinse în programul C.JSibiu, drumurile Chirpãr-Ilimbav ºi Agnita-Arpaº. De asemeneaa spus cã vor începe lucrãrile la drumul Sibiu–Agnita cu termende finalizare la 1 mai 2011

De remarcat cã de 4 ani la asemenea întâlniri s-a spus cãvor începe lucrãrile la acest drum. Acum s-a menþionat ºitermenul la care vor fi terminate

În continuare directorul agriculturii judeþene ªtefan Iliu avorbit despre descentralizarea agriculturii, Rareº Seucea de laAPIA despre plata subvenþiilor iar Ana Maria Vlãduþ de la DADRdespre disponibilitatea de a-i sprijini pe primari la elaborareaproiectelor. Directorul de la Direcþia Silvicã Ioan Terea a vorbitdespre drumurile forestiere ce urmeazã sã fie trecute înadministraþia primãriilor, fapt ce faciliteazã accesarea de fondurieuropene pentru amenajarea ºi întreþinerea lor.

A fost o ºedinþã de lucru în care au predominat dialogurile.I. Bârsan

Festivalul a început cu o paradã a portului popular princentrul comunei Alþâna, finalizatã cu o scurtã suitã de jocurisusþinutã de elevii din Marpod. Tot ei au deschis festivalul cuo suitã de jocuri de pe Hârtibaci ºi din zona Rupea. Plãcerealor de a juca ºi frumuseþea jocurilor i-au uimit º încântat pespectatori.

De fapt, întregul spectacol s-a desfãºurat sub semnulbucuriei copiilor de a juca pe scenã, a plãcerii de a interpretajocurile ºi cântecele populare. Diferenþa între formaþii a fostdatã de numãrul de repetiþii dar mai ales de obiºnuinþa cuscena ºi cu spectatorii. Micile stângãcii inevitabile, ale celormai puþini obiºnuiþi cu publicul vor fi uitate dacã activitateava fi susþinutã ºi continuatã.

Festivalul de la Alþâna a demonstrat cã pe ValeaHârtibaciului revin bunele obiceiuri ale dascãlilor de a seimplica în viaþa culturalã a comunitãþilor, cultivând dragosteade joc ºi cântec popular. Este sarcina lor moralã de aredescoperii ºi revitaliza tezaurul spiritual al VãiiHârtibaciului.Este dorinþa fireascã a intelectualului, de a fimai mult decât salariat al inspectoratului, de a desfãºuraactivitãþi ce nu vor lãsa rutina sã le copleºeascã spiritul (ceicare au).

Pentru reuºita primei ediþii a acestui festival al copiilormeritã felicitãri toþi învãþãtorii ºi profesorii care au înþelesnecesitatea organizãrii unei asemenea manifestãri.

Spectacolul jocurilor populare prezentate de elevii

hârtibãceni, a fost completat de soliºtii vocali ªtefan Luca,Eliza Stoica, Constantin Vasilescu, Ionuþ Precup, PetronelaSandu, Ana Maria Grãdinar, Ioana Bogdan ºi Diana Nistor.

Partea a doua a festivalului a fost un spectacol deosebit,susþinut de îndrãgiþii soliºti Florin Pãrãu, ªtefan Vaida, MarcelPãrãu, Robert Târnãveanu ºi Alina Bâcã. Pe lângã aceºtia aufost aplaudaþi la scenã deschisã tinerii elevi ai neobositei SilviaMacrea care a adus la Alþâna ansamblurile „Cibinul” ºi „CeataJunilor”. Frumuseþea jocurilor ºi virtuozitatea acestor tineriºi foarte tineri jucãtori, atestã faptul cã Sibiul are resurse, ºiva continua sã fie în fruntea ansamblurilor folclorice din þarã.

Aproape cinci ore a durat spectacolul ºi mulþi alþânãreni,furaþi de frumuseþea jocurilor ºi a cântecelor, au uitat cã avenit ciurda ºi au rãmas pânã la sfârºit rãsplãtindu-i cu aplauzepe interpreþi.

Alãturi de directoare ºi de profesorii din Alþâna, s-auimplicat pentru buna organizare a festivalului primarulcomunei Ioan Bucºã ºi inspectorul ºcolar de zonã prof.Eleonora Tudoran.

Alþâna este una din comunele de pe Valea Hârtibaciului,cu mare potenþial de pãstrare ºi continuare a tradiþiilor.Aceastã vatrã folcloricã meritã sã fie sprijinitã pentru a-ºiputea îndeplinii rolul de gazdã al urmãtoarelor ediþii afestivalului copiilor

„JOC MÂNDRU HÂRTIBÃCEAN”.I. Bârsan

Aºa se numeºte programul Serviciului Poliþiei de OrdinePublicã din Sibiu desfãºurat împreunã cu Grupurile de AcþiuneComunitarã ºi compartimentul de Analizã ºi Prevenire acriminalitãþi.

În cadrul acestui program, în sala de ºedinþe a primãrieidin Agnita a avut loc o întâlnire a reprezentanþilor poliþieicu Grupurile de Acþiune Comunitarã de pe Valea Hârtibaciului.

De la SPOP Sibiu a venit ºeful serviciului Comisarul ªefIulian Boroº, însoþit de Subinspectorul Alina Manea ºiInspectorul Principal Nicoleta Gavrea de la Compartimentulde Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii iar din Agnita auparticipat ºeful poliþiei, Comisarul Constantin Dinescu ºiSubcomisarul Ioan Curcean.

Din comunele din zonã au fost prezenþi primari, preoþi,cadre didactice, funcþionari din primãrii ºi agenþi de poliþie.

Discuþiile au fost conduse de Comisarul ªef Iulian Boroº,care a prezentat greutãþile cu care se confruntã apãrãtoriilegii din mediul rural; buget mic, personal insuficient, cotãprea micã de carburant, colaborare insuficientã cu autoritãþilelocale. Comisarul a mai vorbit ºi despre insuficienta autoritatea poliþiei rurale, cauzatã ºi de presã care „ne face o imagineextrem de proastã”, generalizând unele situaþii reale, darizolate, nereprezentative pentru activitatea poliþiei.

Primarul Ioan Bucºã din Alþîna a acuzat faptul cã deseorise circulã prin localitate fãrã permis de conducere ºi fãrãsancþiuni, dar sunt ºi situaþii în care se dau cu uºurinþã amenziunor persoane care se ºtie cã nu ºi le pot plãti.

Vasile Radu, primarul din Merghindeal s-a arãtat dispussã cearã consilierilor adoptarea unei hotãrâri, pentru o cotãsuplimentarã de benzinã necesarã poliþiei locale pentru oprezenþã mai activã în zonã.

Joc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[ceanJoc mândru hârtib[cean

Pre`edintele Martin Botteschs-a întâlnit cu primarii

„Siguran\a – o tradi\ie a„Siguran\a – o tradi\ie a„Siguran\a – o tradi\ie a„Siguran\a – o tradi\ie a„Siguran\a – o tradi\ie asatului românesc”satului românesc”satului românesc”satului românesc”satului românesc”

Discuþiile au devenit foarte animate pe tema creºteriiinfracþionalitãþii, cauzatã de lipsa de ocupaþie ºi de educaþie.Subiectul s-a dovedit inepuizabil, abandonul ºcolar ºi lipsa deinteres a etniei romilor pentru educaþie a încins spiritele,mai ales în rândul cadrelor didactice care se confruntã cuaceastã problemã.

S-a discutat ºi despre uºurinþa cu care unii beneficiazãde ajutor social, izvor de lene ºi de fapte rele.

Întrucât tema depãºea posibilitatea gãsirii unei soluþii,Iulian Boroº a propus sã se organizeze o altã întâlnire, în lunaseptembrie, la care sã participe ºi reprezentanþii etnieiromilor. Atunci participanþii la programul „Siguranþa - otradiþie a satului românesc” sã emitã o propunere legislativãprivind mãsuri eficiente de obligativitate a învãþãmântului.Aceastã propunere sã fie adoptatã ºi de alte organizaþiisimilare ºi înaintatã parlamentului spre adoptare.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 14, iUNIE 2009Anul iI, nr. 14, iUNIE 2009Anul iI, nr. 14, iUNIE 2009Anul iI, nr. 14, iUNIE 2009Anul iI, nr. 14, iUNIE 2009

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Legãtura pe care o avem cu Dumnezeu nu este doar la nivelul minþii; peDumnezeu Îl putem cunoaºte în mod conºtient chiar înainte de a începe sãvorbim. De aceea, Biserica noastrã îi primeºte pe copii la Botez ºi la SfântaÎmpãrtãºanie încã din fragedã pruncie. Sunt oameni care sunt influenþaþi deideea de a nu-ºi boteza copiii de mici, gândind cã e mai bine ca aceºtia sã-ºialeagã singuri calea atunci când vor fi mari. E ca ºi cum ni s-ar sugera cã ar fimai bine sã nu-i dãm de mâncare copilului, ci sã-l lãsãm mai întâi sã ajungã lavârsta când îºi va putea alege singur meniul preferat. Sau ca ºi cum ni s-arrecomanda sã nu-i vorbim copilului pânã ce nu va fi în stare sã-ºi aleagã singurlimba în care va voi sã se exprime. Trebuie sã înþelegem cã Botezul nu nerãpeºte libertatea, ci ne dã libertatea spiritualã deplinã, fãcând posibilãeliberarea noastrã de sub tirania pãcatului lui Adam. Pãrinþii ar trebui sã aleagãpentru copiii lor ca naºi persoane care sã înþeleagã cã principala lor rãspunderee aceea de a se îngriji de creºterea duhovniceascã a copilului. Harul Botezuluinu poate fi luat de la noi; el poate fi acoperit de pãcate, poate rãmâne necultivat,dar nu poate fi înstrãinat. Copiii care au primit sãmânþa Botezului au maimulte ºanse de a se întoarce (sau reîntoarce) la Dumnezeu, de a-L regãsi cândau ajuns la maturitate, chiar dacã n-au primit o educaþie creºtinã...

E mai bine pentru prunc ca, în afarã de cazul când mama suferã de oneputinþã fizicã, sã fie hrãnit natural, cu laptele mamei. Acest lucru e astãzitot mai acceptat ºi recomandat medical, dar este important ºi aspectul spiritualal hrãnirii copilului. E mai bine ca hrana pe care o primeºte copilul ºi care vaconstitui trupul sãu sã fie energia dãtãtoare de viaþã a unei persoane caretrãieºte în duhul dragostei ºi al rugãciunii.

Mama ar trebui sã încerce sã fie totdeauna în pace ºi în stare de rugãciuneatunci când îºi hrãneºte pruncul, în aºa fel încât el sã primeascã nu numaihrana trupeascã, ci ºi duhovniceascã...Maternitatea este un exemplu dedragoste chenoticã (chenozã înseamnã renunþare la sine, golire). Orice zi din

„Iar copilul cre`tea `i se înt[rea cu duhul...” (Luca 1, 80)

viaþa unei mame este închinatã în întregime copiilor ei, mai cu seamã atuncicând aceºtia sunt mici; într-un anumit sens ea renunþã la viaþa ei proprie înfolosul familiei – dar aceastã iubire o împlineºte pe ea ca persoanã dupã chipullui Hristos. În primele luni de viaþã pruncul e aproape în întregime dependentde mama sa, dar la fel de important pentru el este sã cunoascã încã de laînceput iubirea plinã de afecþiune a tatãlui sãu. Acest lucru e vital din punctde vedere psihologic, dar ºi duhovnicesc. Una din tragediile timpului nostrueste cã prea mulþi copii cresc lipsiþi de prezenþa tatãlui, chipul tatãlui fiind demulte ori pentru ei o imagine negativã sau absentã. ªi aceastã stare de lucruriafecteazã relaþia lor cu Dumnezeu, Pãrintele ceresc. Taþii ar trebui sã facãefortul de a petrece mai multã vreme împreunã cu copiii lor. Când un pruncplânge zgomotos sau nu-ºi lasã pãrinþii sã doarmã noaptea sau îi împiedicã sãasiste la o Liturghie în întregimea ei, aceºtia n-ar trebui sã uite cã acest copileste fãptura lui Dumnezeu, un copil al lui Dumnezeu, un dar al lui Dumnezeu,ºi prin asemenea gânduri sã-ºi depãºeascã iritarea împotriva pruncului. Primiitrei ani de viaþã ai copilului au o importanþã vitalã pentru creºterea sa trupeascã,mentalã ºi duhovniceascã. În aceºti ani se modeleazã caracterul lui ºi luptapãrinþilor poate fi grea ºi istovitoare, dar meritã fãcut orice efort. În aceastãperioadã nu trebuie sã neglijãm sã stârpim din inima copiilor rãdãcinilepãcatelor, gândurile necurate, viclene ºi pãtimaºe, sã le arãtãm primejdiapãcatului pe calea vieþii.

(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru o educaþieortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2000)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Una dintre cele mai frumoase ºi mai vechi aºezãri româneºti de pe ValeaHârtibaciului este fãrã îndoialã Fofeldea – atestatã documentar din anul 1332ºi cunoscutã de-a lungul timpului sub urmãtoarele denumiri: Altus Campus,Alto Campo (Câmp Înalt), Fofeld, Foventea, Hochfeld ºi Fofeldea. Localitateaeste aºezatã în partea de sud-est a judeþului Sibiu, la 32 km depãrtare demunicipiul Sibiu, pe drumul judeþean 106, Sibiu – Agnita.

Acest sat îºi are începutul chiar pe vremea daco-romanilor, bazele lui fiindpuse de cãtre santinelele romane puse de cãtre strãmoºii noºtri romaniîmpotriva dacilor. Se zice cã primele case din acest sat ar fi fost construite înFundãturã, în Rãtunda, unde azi sunt livezi si pe Uliþeni, unde se aflã FântânaUriaºilor.

În ce priveºte viaþa bisericeascã a românilor din Fofeldea, se ºtie cã înaintede anul 1700 a existat o bisericã veche din lemn, care a fost luatã forþat decãtre greco-catolici cu ocazia Uniaþiei. Românii ortodocºi majoritari au fostnevoiþi sã-ºi organizeze cultul într-o casã, apoi într-o bisericuþã de lemn, pânãîn 1808 când s-a terminat biserica cea nouã, construitã din piatrã ºi cãrãmidãîntre anii 1804-1808 ºi având hramul “Sf. Vasile cel Mare”. Construcþia este înformã de navã cu 3 bolþi (calote în pronaos ºi naos), sprijinite pe piloni dezidãrie cu pandantiv ºi separate cu arce semicaro. Altarul este în formã deabsidã cu bolta-caloticã mai micã, având o lungime de 30 m ºi lãþime de 10 m.Zidurile sunt din piatrã cu brâie subþiri din cãrãmidã, iar liantul de la fundaþieºi pânã la acoperiº din pãmânt galben, iar partea exterioarã ascunde bolþileprin ºarpante în formã goticã.

De-a lungul timpului s-au fãcut mai multe lucrãri de întreþinere între anii1908-1909, 1930, 1966-1967 (pr. Ioan Fulea), ultimele în aprilie–iulie 2004(pr. Munteanu Ioan). Pictura bisericii este în frescã, executatã în 1814 decãtre fraþii Grecu din Sãsãuºi, judeþul Sibiu ºi restauratã în anii 1975-1979 decãtre pictorul restaurator Nicolae Sava din Bucureºti. Programul iconograficîncepe în pronaos, unde este pictatã Maica Domnului cu pruncul în braþe,înconjuratã de figuri din Vechiul Testament ºi Noul Testament ºi medalion cumucenici. În naos, pe prima boltã este icoana Iisus Hristos Pantocrator, apoiSf. Treime, pictatã în 3 feþe în acelaºi cap, cu 3 registre reprezentând cete deîngeri, scene biblice în costumaþie de epocã, un þãran iobag, care duce cruceaMântuitorului, escortat de soldaþi îmbrãcaþi în haine habsburgice. Scenajudecãþii de apoi la Pilat –unde acuzatorii sunt îmbrãcaþi în costume de juzi,gornici, domet de pãmânt, principi etc. Tot în naos mai este o icoanã IisusHristos Pantocrator, înconjurat de 3 registre de picturã: cete de îngeri, proorociºi Sfinþi Pãrinþi bisericeºti, iar în cele 4 pandantive evangheliºtii Matei, Marcu,Luca ºi Ioan.

În Sfântul Altar, pe boltã, se aflã alt Pantocrator cu urmãtoarele scene depicturã: cei 12 Apostoli care primesc Împãrtãºania din mâna Mântuitorului,iar Iuda o scuipã jos; Sfinþi Pãrinþi ai Bisericii; scena tãierii capului Sf. IoanBotezãtorul; viziunea lui Petru din Alexandria ºi Naºterea Sfintei FecioareMaria. Pe pereþii laterali sunt pictaþi în întreaga bisericã sfinþi în mãrimeaproape naturalã, precum ºi diferite scene din Noul Testament, VechiulTestament ºi istoria Bisericii. Biserica a fost declaratã monument istoric înanul 1965.

Toate obiectele folosite în cult sunt noi, donate de credincioºi dinFofeldea, Sibiu ºi alte localitãþi. Pentru valoarea ei deosebitã Biserica dinFofeldea a primit ca semn de respect ºi mare preþuire medalion cu eºarfãtricolorã româneascã – albastru, galben ºi roºu, iar culoarea galben de Fofeldeaeste vestitã ºi predominã în pictura bisericii.

Parohia ortodox[ român[ Fofeldea – scurt istoricParohia ortodox[ român[ Fofeldea – scurt istoricParohia ortodox[ român[ Fofeldea – scurt istoricParohia ortodox[ român[ Fofeldea – scurt istoricParohia ortodox[ român[ Fofeldea – scurt istoric

Preoþi slujitori de-a lungul timpului: Daniel Romeo Iaru (1740-1750); NathamZaharia (1847 – 1883); Aron Chirtop (1883-1907); Ioan Bonea (1907-1946);Ioan Bonea Jr. (1946-1948); Emil Stoica (1948-1956); Opriº Liviu (1956-1959);Pompiliu Acelenescu (1959-1960); Cinezan Vasile din Hosman - administrator(1960-1965); Fulea Ioan (1965-1984); Muntean Ioan I (1984-1999); Tolea Mihai(1999-aprilie 2001); Roajdã Cãlin din Hosman –administrator (mai-august 2001);Negrea Gheorghe (sept. 2001 – februarie 2003); Muntean Ioan II (februarie2003 – prezent).

În Fofeldea ºi-au avut originea ºi câteva personalitãþi importante ale istorieiºi culturii române: August Treboniu Laurian (1810-1881), istoric, filolog,publicist, întemeietorul ºi primul secretar al Academiei Române din Bucureºti,inspector ºcolar în Moldova ºi fruntaº al Revoluþiei din 1848; Ioan Stoica (1897–1926), mecanic de aviaþie ºi pilot de avioane; Daniel Cordescu, învãþãtor, aînfiinþat Liceul Lumina din Bucureºti (dãrâmat de comuniºti) ºi Institutul deCredit ºi Economii, societate pe acþiuni, cea dintâi bancã þãrãneascã din Ardeal(1897); Ioan Manliu, profesor în Bucureºti, cel de la care ºi-a procurat cãrþilevestitul Badea Cârþan.

Pr. Ioan Munteanu (Fofeldea)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NIULIE

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Sbârcea Gheorghe 1 iulie 88 de ani RetiºPopa Lucreþia 1 iulie 85 de ani ªalcãuTiut Paraschiva 1 iulie 81 de ani MetiºStãnulaþ Ioan 2 iulie 85 de ani Ilimbavªerb Ana 3 iulie 85 de ani RujaÞichindelean Eufimia 3 iulie 83 de ani AlþinaMititel Emilia 4 iulie 82 de ani CoveºMuntean Maria 5 iulie 81 de ani MerghindealAna Maria 6 iulie 81 de ani RujaPopa Moise 7 iulie 97 de ani BeneºtiIosif Gheorghe 7 iulie 86 de ani ÞelineTecoanþã Traian 7 iulie 83 de ani AlþînaBaciu Gheorghe 7 iulie 80 de ani RujaLungu Ana 9 iulie 86 de ani AlþînaIancu Maria 10 iulie 83 de ani StejeriºZeicu Susana 10 iulie 81 de ani MihãileniMorar Maria 14 iulie 82 de ani MarpodVasiu Ana 14 iulie 81 de ani Dealu FrumosTrif Versavia 16 iulie 83 de ani ChirpãrRaicu Anica 17 iulie 83 de ani Ghijasa de SusTecoanþã Paraschiva 20 iulie 85 de ani AlþînaIrod Maria 21 iulie 81 de ani Ghijasa de SusOprean Anica 22 iulie 82 de ani Ghijasa de SusBrezae Emilia 22 iulie 89 de ani AlþânaDrãgan Letiþia 23 iulie 83 de ani MihãileniVasiu Iosif 23 iulie 82 de ani Dealu FrumosBrumar Zenovia 24 iulie 83 de ani RetiºMilãºan Maria 25 iulie 96 de ani ChirpãrDragomir Susana 27 iulie 87 de ani BeneºtiSbârcea Ioan 29 iulie 83 de ani RetiºComãniciu Veturia 31 iulie 81 de ani RujaNeagu Ana 31 iulie 81 de ani Fofeldea

Femeianecredincioasã

Mã dusei asearã-n satLa nevastã cu bãrbat.Când era la trai mai bine,Iacã bãrbatul cã vine.Când era gura mai dulce,Pe mutu dracu’ l-aduce.Când a fost la sãrutat,Bunã palmã-am cãpãtat.Eu-l întreb cã-i sãnãtos,El cautã parul de gros.Eu l-întreb de sãnãtate,El mã-ncinge peste spate.Eu-i puneam cina pe masã,El mã suduie prin casã.Eu-i fac patu’ sã se culce,El mã suduie de cruce.Când era sã sai prilazu’,Era sã-mi rupã grumazu’.Când era sã sai rozoru’;Era sã-mi rupã picioru’.Arzã-l focu’, blãstãmat,M-o iubit ºi m-o lãsat.M-o iubit ca pe-o cocoanã,M-o lãsat ca pe-o vãdanã.

Notatã de David OlaruSãsãuº, 1896

Întâmplarea (sau poate cã nimic nu eîntâmplãtor pe lumea asta?) a fãcut sã intruîn posesia a patru carnete manuscriseconþinând folclor notat între anii 1895-1897.Ele au aparþinut lui David Olaru din Sãsãuº.Acesta s-a nãscut în anul 1885 (a murit în1968), deci a transcris textele începând de la10 ani. Era fiul „casariului” Ion Olaru, un„plugar” autodidact, ca ºi el, de altfel.

În anul 1910 s-a cãsãtorit ºi a plecatsingur în S.U.A. Avea ºi aparat foto, lucru rarpe atunci.

Cele 4 carnete (18 x 12 cm )sunt îngeneral bine pãstrate. Unul nu are copertã,din 3 lipsesc file, dar scrisul e foarte clar,parcã azi au fost notate cântecele! Fiecarecarnet are cca 100 de file, unele numerotate,altele – nu.

Ca multe din genul de manuscrise cãrorali se integreazã, cele 4 carnete sunt niºtemiscelanee. Poezii culte (Eminescu,Alecsandri, Andrei Mureºanu, DimitrieBolintineanu; interesant cã autorii nu suntmenþionaþi!), alãturi de cântece de lume ºipetrecere, cântece patriotice, „naþionale”,alãturi de altele culte sau semiculte, deinspiraþie folcloricã ºi, bineînþeles, populare(„poezii poporale culese de David Olaru”,noteazã autorul), fragmente din piese deteatru, colinde, „imnuri” scolastice, strigãturi,balade, Pluguºorul ( varianta cunoscutã ºiazi), bocete, Irozii, rugãciuni. Iatã imagineape care o oferã cititorului carnetele.

Privite prin prisma istoriei ºi a sociologieiculturii, ele sunt de o realã importanþã, casemne ºi mãrturii ale unor realitãþi ºi tendinþeprezente în viaþa socialã. Astfel, prezenþaunor poezii ale autorilor amintiþi mai susconstituie un indiciu al unitãþii noastreculturale în plinã afirmare ºi al unor aspiraþiinaþionale, pe care le vor sluji ºi care vorcunoaºte împlinirea supremã în 1918.

În orice caz, datorãm multe din

Izvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceIzvoare folcloriceUn manuscris inedit din S[s[u`Un manuscris inedit din S[s[u`Un manuscris inedit din S[s[u`Un manuscris inedit din S[s[u`Un manuscris inedit din S[s[u`

( 1895 – 1897)( 1895 – 1897)( 1895 – 1897)( 1895 – 1897)( 1895 – 1897)cunoºtinþele ce le avem cu privire la origineaºi evoluþia în timp ºi în spaþiu a creaþieinoastre folclorice unor asemenea izvoarescrise. Ele nu sunt rezultatul unor impulsurifolcloristice, autorul neavând conºtiinþavalorii de cunoaºtere ºtiinþificã a textelor.

Ele au apãrut din necesitãþi personale –distractive, sentimentale sau culturale.Culegerea lui David Olaru e lipsitã de oricedatã în legãturã cu originea culegerilor(informatorii, locul ºi data culegerii), cãci învremea aceea, colecþionarea cât de câtºtiinþificã a materialului încã nu segeneralizase. Dar materialul pe care îlcuprinde are o realã importanþã documentarã,întrucât conþine teme, motive, forme ºidiverse elemente artistice din procesuldevenirii creaþiei noastre populare.

Ne vom referi în continuare numai lacomponenta folcloricã a materialului din cele4 carnete. Ea cuprinde doine ºi cântece,strigãturi, colinde, oraþii la nuntã, balade. Celemai multe cântece sunt de dragoste, dar suntnotate ºi cântece de cãtãnie ºi rãzboi, de jale,de lume ºi satirice, de înstrãinare. Balada efoarte bine reprezentatã (din „Gruia” sunt 3variante!), semn cã era ascultatã pe atunci. Dealtfel, noi înºine am înregistrat multe baladeîn Sãsãuº, în anii ´80 ai secolului trecut.

Cele 4 carnete nu modificã semnificativpanorama creaþiei noastre populare de lasfârºitul secolului al XIX-lea, dar ne oferã oseamã de mãrturii utile ºi indicã loculimportant pe care îl ocupa cântecul popularîn viaþa culturalã a tineretului din Ardeal.

Am redat textele în ortografia actualã ºiam corectat tacit greºelile evidente. N-amoperat modificãri în conþinutul pieselor, daram intervenit uneori în aspectul fonetic.

Începând cu acest numãr, vom publicaselecþii reprezentative din materialul cuprinsîn cele 4 carnete.

Prof. Mircea Drãgan - Noiºteþeanu

ClipeClipe de-aºteptareIn care tãcerea doareCând nu-l vezi în depãrtarePe el când apare.

Clipe de disperareFãrã pic de îndurare,Clipe reci ºi prea amareCând îl aºtepþi pe cãrare.

Clipe de agonieFãrã pic de bucurie,Clipe de nostalgie,Clipe de anarhie.

Clipe deºarteCu o ura aparteCând e departeª i iubirea se desparte.

Clipe de amarFãrã niciun dar,Fãrã niciun har…Clipe de coºmar.

Maria Bonea

Am vrut sã mãnânc nisip, dar n-am fost în stare sã-l adunªi m-am resemnat, oare cum aº putea totuºi sã-þi spunCum s-a schimbat natura, e prima primaverã contagioasãHar adânc din ieri-ul cufundat în râs isteric ºi angoasãIeri vedeam lumea doar în oglindã azi sunt în eaIeri te-am gãsit în partea cealaltã dar iarna a fost grea.

Toamna trecutã, mai rãtãcitã decât picurii prin frunze griUdã ca ºi tine ºi rece ºi bleagã mã înecam dincolo de tineLãsând sã-mi cadã din picioare valurile, stâncile ºi spuma mãriiBriza, chiar de-þi tulbura privirea nu-mi vedeai nisipurile fineUrcând spre cei doi poli ai vârstei dintre dealuri ºi corcoduºiRar, câte-un iglu-ntors pe dos spre tot ce-a rãsãrit între pãpuºi.

Când ai ieºit din Iliada, Paris al Troiei de dupã era lu Menelaus?Lângã ce elenã ai luptat pânã ºi contra marelui Zeus?Artemis vrea acum sã facã negoþ cu perversul Cupidon, sã-i deaRîsplata pentru al ei vânat alte sãgeþi cu care doar eaEste în stare sã te vadã, din spate, din lateral ºi de la porþile Atenei.

Marilena GhiþãUniversitatea Transilvania, Braºov

ASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLAREASCHII TULBUR-CLARE

Ce poþi pãþii intrând în politicã

S-au întâlnit la o cruce de drumuri, Dreptatea ºi Minciuna. Nu se cunoºteau ºi nici nus-au prezentat. ªi-au dat numai bineþe, ºi având acelaºi drum au mers mai departe împreunã.Era în crugul amiezii, era cald ºi ele nu aveau nici mâncare nici bãuturã ºi erau obosite,flãmânde ºi mai ales însetate.

Tare s-au bucurat când le-a ieºit în cale un han. S-au oprit la fântâna din faþa hanului ºi-aupotolit setea ºi ºi-au rãcorit frunþile cu apa proaspãtã.

- Hai sã stãm la masã ºi sã mâncãm ceva, a propus Minciuna.- Mulþumesc, dar eu nu am cu ce plãti, a rãspuns Dreptatea.- Dar nu-i nici o problemã, eºti invitata mea, a insistat Minciuna, hai cã plãtesc eu.Flãmândã, Dreptatea a acceptat propunerea tovarãºei de drum, s-au aºezat la masã, ºi

Minciuna a cerut sã le aducã cele mai bune mâncãruri ºi cele mai fine bãuturi. Dupã ce s-au ospãtat, a venit slujitorul care i-a servit ºi a cerut plata- Ce platã mai vrei, nu þi-am plãtit odatã? A întrebat cu prefãcutã mirare minciuna.- Nu, nu mi-aþi plãtit, a rãspuns supãrat slujitorul.- Pleacã de aici neruºinatule, nu þi-e ruºine? De câte ori vrei sã-þi plãtesc?Auzind cearta, a venit ºi stãpânul hanului, sã vadã ce s-a întâmplat.Vãzându-l Minciuna a sãrit repede cu gura.- Ce slugã ai tu, care înºealã muºterii? I-am plãtit odatã ºi acum vrea sã plãtesc din nou!ªi Minciuna era atât de convingãtoare încât stãpânul hanului a început sã-ºi batã sluga.- Pleacã ticãlosule, ºi sã-mi aduci banii pe care i-ai luat de la aceastã persoanã cinstitã.

Repede, pânã nu te dau pe mâna poliþiei!Disperatã, sluga a ridicat mâinile spre cer ºi a strigat:- Unde eºti tu, Dreptate?Aceasta, speriatã ºi umilitã, stând pititã sub masã a rãspuns încet:- Sunt aici, dar ºi eu am mâncat ºi am bãut.

„~I EU AM M}NCAT ~I N-AM PL{TIT”„~I EU AM M}NCAT ~I N-AM PL{TIT”„~I EU AM M}NCAT ~I N-AM PL{TIT”„~I EU AM M}NCAT ~I N-AM PL{TIT”„~I EU AM M}NCAT ~I N-AM PL{TIT”

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Nici cei mai buni pescari aijudeþului n-au avut mai mult norocdecât concurenþii de le faza localã. Cei25 de pescari participanþi în 14 iunie,pe malul lacurilor de la Brãdeni, la fazajudeþeanã a concursului de pescuit, n-au reuºit sã pãcãleascã prea mulþipeºti. Deºii pe baltã nu mai era atâtavegetaþie ca la faza localã. rezultatelen-au fost ca speranþele de mari.

Cel mai norocos, Tudor Ispas dinMediaº a tras 6,66 kilograme, depãºindnumai cu 44 de grame concurentulcâºtigãtor la faza localã Karol Boroº .

La concursul de duminicã cei maibuni au fost medieºenii, care au luatcele mai multe premii.

La seniori primul loc i-a revenit luiTudor Ispas din Mediaº, locul II LucianBanc㺠din Mediaº cu 6,o6 kg ºi loculIII Karol Boroº din Agnita cu 3.3 kg.

De când e lumea oamenii s-au temut de ºarpe. Este o fricã naturalã,moºtenitã atât de profund încât toþi ºerpii sunt consideraþi periculoºi,întâlnirea cu ei declanºând reacþii din cele mai neaºteptate.

VIPERAConcursul jude\ean de pescuitConcursul jude\ean de pescuitConcursul jude\ean de pescuitConcursul jude\ean de pescuitConcursul jude\ean de pescuitLa tineret, locul I Florin Trif din

Mediaº cu 6,56 kg, locul II Doru Poianãdin Agnita cu 5 84 kg ºi locul III SilvanSuciu din Mediaº cu 2,5 kg.

Senioarele au avut o singurãcâºtigãtoare, Mihaela Pãcurariu dinAgnita cu 1,96 kg.

Cadeþii câºtigãtori au fost numai dinMediaº: Alexandru Florea cu 6,o4 kg loculI, Ciprian Bãdãrânzã cu 2,62 kg locul IIºi Cristian Florea locul III cu 1,84 kg.

La speranþe a fost premiat CãtãlinConstantin din Mediaº care a prins 1,16

kg.Recordul de greutate este tot mai mic. Dacã anul

trecut la locale a fost de peste 6 kg, anul acesta a scãzutla 2,3 la locale ºi numai 1,6 la concursul judeþean.Acesta a fost prins de Doru Poianã.

Peºtii cei mari nu se mai dau prinºi nici în baltã.I Bârsan Copil fiind, am auzit pentru prima datã despre viperã, dintr-o

povestire a bunicii mele, Anisia lui Lungu.Niculiþã al Þerbii, vânãtor vestit din Fetea, în timp ce încerca sã

scoatã mistreþii din cucuruze, muºcat de-o viperã, fãrã sã stea preamult pe gânduri ia briciul ºi îºi taie zona afectatã îndepãrtând-o.

Pe nenea Niculiþã l-am cunoscut ºi l-am privit cu veneraþie cât timpa trãit, ne-a fost prieten de familie. Cât despre viperã imaginaþia meade copil i-a dat mult timp niºte dimensiuni hiperbolice, motiv pentrucare, atunci când am întâlnit-o, mai târziu, am fost dezamãgit dar ºifascinat de frumuseþea ei.

Mulþi ani n-am mai vãzut-o, decimatã de agricultura intensivã, deerbicide ºi insecticide, am crezut-o dispãrutã definitiv din zona noastrã.Am întâlnit-o însã în ultimul timp, doi ani la rând, motiv care m-aîndemnat sã scriu aceste rânduri ºi pentru cã nu mã consider unspecialist al domeniului am crezut de cuviinþã sã-i cer ajutor profesoruluiI. Simionescu.

Vipera face parte din familia ºerpilor veninoºi (viperidae) care lanoi este reprezentatã de trei specii ºi douã subspecii. Cea mairãspânditã este vipera berus, numitã ºi vipera comunã, pe care oîntâlnim ºi în Ardeal. De dimensiuni modeste, faþã de rudele ei, rartrece de 0,5 m, este uºor de recunoscut dupã câteva caracteristici; captriunghiular sub forma unui vârf de lance sau de sãgeatã, ochi aprigicu pupila verticalã ca la pisicã ºi o patã mai închisã sub forma literei Vcu vârful spre bot continuatã de un desen în formã de zig-zag pe toatãlungimea corpului. Nu este agresivã, în sensul sã atace, timidã seretrage ori de câte ori simte prezenþã strãinã, acesta fiind ºi motivulpentru care este rar întâlnitã. Când se simte ameninþatã riposteazã,devenind foarte agresivã ºi rar rateazã.

Diagnosticul unei muºcãturi de viperã este uºor de dat: o urmãlãsatã de cei doi dinþi caniculaþi aºezaþi pe maxilarul superior, o durereacutã care apare aproape instantaneu ºi un edem dureros în jurulleziunii. Alte semne: anxietate, transpiraþii, dureri abdominale, greþuri,vãrsãturi, scãderea tensiunii (hipotensiune), dereglãri ale ritmuluicardiac, insuficienþã respiratorie ºi în cazul reacþiilor anafilactice stopcardio-respirator.

Primul ajutor: repaus strict în poziþie culcat, aplicarea unei benzielastice deasupra leziunii care sã permitã totuºi, cât de cât circulaþiavenoasã ºi arterialã, dar sã realizeze o compresiune limfaticã. Se începedezinfecþia localã a plãgii, ca la orice ranã ºi dacã este posibil se rãceºtezona cu gheaþã. Dupã unii autori este contraindicatã cauterizarea(arderea) plãgii ºi clasica aspiraþie cu gura, se poate încerca însãaspiraþia veninului cu o ventuzã.

Dupã acordarea primului ajutor, bolnavul trebuie transportat deurgenþã la spital.

Din fericire, cele mai multe dintre muºcãturile de viperã evolueazãfãrã complicaþii severe din cauza inoculãrii minore sau nule a veninului.Oriunde am fi însã, în aer liber , pe munte, la pãdure ori la iarbã verdepuþinã grijã nu stricã, ferindu-ne astfel de a deveni victimele nevinovatenu numai ale viperei, ci a oricãrui animal cu dinþi sau insecte cu ace.

A consemnat prof. Iancu Mihãilãfoto: ªtefana Roman