Supliment gratuit la ziarul EPOCA

D SCVRSIiOSTIT LA INIIIORIIIÎN7`AREA4iiii;iiiiitiì Ci't1EU 1 IN LT

de d. THEODOR VACARESCU

Intristatä adunare,

Prea des, de cIta -va vreme, neintruneste jalea si rnihnirea in jurulsicriulul, satt al vre -unui insemnat fiual terel, san al vre -unel fiinte scum-pe si iubite, earl de veci ne pars-sesc.

,Si iaräsi ne aduna asta -zi aciingerul strasnic si neinduplecat almortel care, eu sabia'l de foe, ataiat firul une! vieti pe care nielsabia, nic! glontul vrajmasului nu oputusera turma in batali!. GeneralulCreteanu Victor, dupa lunga si nemiloasa boala, a reposat întru Domnul.

Fie -ml ingaduit mie, legat prinîntreite legatura de rudenie, de prie-tesug si de vechia fratie de armeeu reposatul, sa rostesc cite -va eu-vinte pentru a areta ce simtitoareri dureroasa e perderea lui nu nu-mal pentru familie si prieteni, darri pentru armata .i pentru tara.

Nascut la 1832, Victor Creteanu,la varsta de abia 19 ani, se inro-leaza in ostirea noastra, mica rismerita p'atunci, dar care, in împre-jurari cit de stavilite si de strînito-rate erari ele, dedea ï.nsa dovezt caacele din 13 Septembre 1848, inlupta pompierilor de la Dealu -Spi-rei, si din 1854 la asediul Silistrel,dovezi facînd sa se presimta ce a-vea sa fie intr'o zi, la Plevna, aceaostire sporita in numar, intarita inamintiri stramosesct.

In acea seoala de severa si rigidadisciplina, Imprumutata de incepa-toarea noastra armata de la arma-tele rusesti, se forma Victor Creteanuimpreuna Cu intreaga pleiada de ca-rnarazi ai lui, cari ca dinsul aveaftsa ocupe mai tîrzin gradele cele malmalte ale ierarchiei noastretare. Pe langa lnvataturile de rab-datoare supunere, de necirtit devo-

tament ce primean acolo tineril nostriosteni, el mal aveau sa dobindeaseain curind si notiuni mal intinse destiintä militara pe cari le raspindea,la început ca profesor la scoala mi-litara din Bucuresti, si apol ca vred-nic ri prevazator rninistru de rasboin,generalul loan Em. Florescu.

Si pe Victor Creteanu il trimiseca locotent, in 1860, ministrul derasboin Florescu in Francia sa ur-meze cursurile scoalei de cavaleriede la Saumur. De acolo el se in-toarse intarit nu numal in teoria sipractica meseriel lui, dar si in fi-rescele sale însusirl ostasesti, inenergie, indrazneala, autoritate si

putere de inriurire morala, trebui-toare, mal ales, omului chemat a

]wrurrci .i a conduce gloate de oa-ineni in primejdie si la rnoartve.

Despre aceste insu.irT, netaga-duite dovezi a dat Creteanu in ras-boiul din 1877, care '1 gasi colonelsi comandant al brigadel de rosiori.In ziva de 20 August colonelul Cre-teanu trece Dunarea cu brigada luisi ï:nainteaza in Bulgaria.

,,Patru zile mal tï:rzio, capeteniasuprema a arnratei, Maria Sa Dom-nitorul ïi incredinteaza comanda-mentul diviziuneT independente decavalerie romina compusa din bri-gada de rosiori, o brigada de cala-larasi si o baterie calareatä ; .i ia-rasi peste patru zile, la 28 August,calarimea lui Creteanu lupta, alaturide calarimea ruseasca a lui Lasca-ref si primeste eu glorie si onor laEtropol botezul focului pe care, inzilele precedente, stralucit ll pri-misera in fata redutelor Plevnel, pe-destrimea si tunarit romînestl.

De atunci:si in tot timpul cam-paniei, pina la terminarea el prinluarea VidinuluT, colonelul Creteanuconduce trupa íncredintata lua euizbi:nda ri cu cinste : la Mahaleta,unde calaretii romini pun pe fugacalarimea turceasca si 'I cuceresteun steag, la Semeret-Trestenik, undecalarasil nostril, impreuna eu bri-gada de cazad Tutolmin, ataca ocoloana de 8000 de turd si prinddoua convoiurI ; la Dolny si Gorny-Dubnik si la Telis, unde divisia decavalerie Creteanu si brigada deinfanterie Cantili lupta alaturi degarda imperiala ruseasca sub gene-ralul Gurko In singeroasa bataliedin 12 Octombre. Insfirsit, la 7

Noembre, la Rahova, unde cavaleriasi infanteria pusa sub ordinile di-recte ale lui Creteanu, 'iaft o partedecisiva la acea victorie speciala aostirea romînestl.

Si, ca sa nu firn banuiti de prealesne laudatori al alor nostril, salasain pentru moment sa graiascastrainii, generalil ri capeteniile ru-sestl cart an luptat alaturi eu Cre-teanu si. eu soldatii lui.

Iata ordinul de zi al locotenea-tului-general Kryloff, comandat alintregului corp de cavalerie ruso -

romin de la Vestul Plevnel.«Luptele de la Teli., Gorny-Dub-

«nik, Semeret-Trestenic, precurn si«diferite expeditiunT iricredintate demine cavaleriel romane, an dove-

, (lit in chip stralucit bravura, ti-uuta perfecta si exactitudinea in

«servicio a brigadelor de rosiorl si«calarasi, precum si a bateriel ca-«larete romine. Aceste marl calitatt«sunt datorite mal eu osebire co-

rnandantuluí tor , colonelul Cre-teanu, si perfecter dinstinctiuni aintregului Corp oficeresc.)Si in raportul de la 18 Octom-

bre al generalulul rus Arnoldi catreM. S. Domnul Rominilor, cap alarmate! aliate inaintea Plevnei, stanurmatoarele ;

«tini permit a aduce la ..cunos-«tinta Altete1 Voastre ca in cele«seapte zile de actiune a trupelor«detasamentulu1 men inaintea Dub«nikului,toate partile de armata ro-«mina, infanterie, cavalerie si arti-lerie, implinit datoria cuconstiinta si multa abnegatiune, si

«an fost de mare folos. Infanteria«a trebuit sa stea patru zile de -a

rîndul sub focul eel mai crîncen«al vrasmasului ; cavaleria a inde-«plinit toate misiunile ce i s'ara in-«credintat cu precisiune si minunat«avint ; toate recunoasterile, mai a-les, an fost facute fara cea mal mica

«greseala ; artileria a stat sub focul a«tree redute si a pricinuit mult ran« vrarmarului prin tragerea el si-«gura si necurmata. Ian indrasneala«sa atrag generoasa buna- vointa a«A. V. asupra activitatel colonelu-«lui Creteanu, a carul brigada s'a«distins printr'un servititi exemplar,«ceca -ce dovedeste ca cavaleria sa«a fost pregatita in timp de pace«prin exereitil bine îndrepta'e.)

Si in sfìrsit, dupa batalla de laRahova din ziva de 7 Noembre1877, adevarata zi de glorie in ca-riera militara a lu! Victor Creteanu,care comanda atunci trupele dincite trele aratele formind stinga a-taculul, lata ce raporteaza M. SaleDomnitorului, generalul Meyendorf,care a dirigeat detasamentul ruseseoperind impreuna eu trupele noastre:

«Colonelul Creteanu a dovedit«prezenta de spirit, liniste ri ener-gie vrednice de cele mai mar!

«laude. In ziva de 7 a indreptat«foarte iscusit operatiunea flancululMing: lui se datoreste retragereadin foc in ordine perfecta a corn-

«paniilor de dorobanti dupa ce co-«mandantul for Maiorul Mateescu,«greti ranit de doua gloante, fu pusafara din lupta, precum .i perde -

rile relativ putine ce an intimpi-pinat atunci acele companil, daca

«se tine scarna de avìntul eu care« trupa inaintase si de marea apro -

«piere a vrajmasului. Colonelul Cre-teanu a stint, in noaptea de 8spre 9, sa is masurile potrivite cu

«impr'ejurarile, si a probat in Coateocasiunile un merit eminent.,

Pentru aceasta si Malta capeteuiea armate! romane, M. S. Domnul

Carol, ca un cuuoscator întelept inale rasboiului, .i ca un darnic ras-platitor de slujbe catre tara, in-drepta lu Creteanu urmatoarea scri-soare , document pretios nu nu-malt pentru archiva familiel aces-tuia, dar si framoasa pagina In a-nalele noastre militare :

«Scurnpul men colonel Creteanu,<regimentele Mele de rosiori, întru-nite in brigada sub comandamen-tul d-tale, s'aft deosebit in feluleel mal onorabil in toate aface-

«rile la cari att luat parte de la«inceputul acestui rasboin, ri prin«disciplina, valoare si chip inteli-«gent ri devotat eu cari si-an ìm-«plinit datoria, ele aft cistigat stima«aliatilor nostri ri domneasca Mea«multumire. Vitejia ce ele an des-«fasurat, si serviciile ce aft facut«en ocasiunea luarei Rahovei, ati«adaogit si mal mutt la aceasta«stima si multumire. Te Insarcinez,«dar, a multumi brigadel de rosiori«in numele Tare! si in numele Men,«si a 'I anunta ea, drept rasplata«a bravurel si devotamentului ei,«M. S. Imparatul Rusiei a destinat«14 cruel de S-tul George spre a«se imparti gradelor inferioare, cite«2 de escadron, si En, din parte-ml,«confer 56 medalii pentru Virtute«militara spre a le distribui aces-«tor grade, cite 8 de escadron. As-«tept raportul d-tale pentru respla-«tirile ce an meritat gradele ofite-«resti in ,zilele de '7, 8, si 9 No-< embrie.

-lar in ceia ce te priveste, pen-tru energia si meritul eu cari aicondus trupa a carel comanda 'tt-am ïncredintat, Iml fac o piacerea 'ti acorda dreptul de a purtadomneasca Mea tifra cu eguileteleStatulul Men major, ca o distinc-tiune pentru brigada ce comanzi,si o dovada, pentru d-ta perso-nal, a Inaltel Mele multurniri. Dum-

«nezen sa creasca si sa immul-«teasca izbinzile oastel romiüest! !

CARO

Iata, mihnita adunare, cine a fusiomul a carul moarte o plingemastazi. Am tinut sa puin, mal ales,in lumina cum 'si-a slujit Creteanutara in ïmprejurarile cele mal so-lemne pentru ostar, in rasboin ; nuvolt' prelungi mal muli aceste in-tristate momente si nu ma voltiintinde si asupra serviciilor sale intimp de pace. Destul sa arnintescca, lupa campania In care atlt demult se distinsese, el inainta lagradele cele mai malte ale erarchielnoastre militare : general- adjutant,

sef al easel militare regale. inspec-tor general al cavaleriel, decorat eumalte ordine nationale si straine,pina cînd o cruda si nemiloasa boalail sili sa'sl la retragerea din armata.

Cind se Intîmpla ca palii nostrilsa ne mine prin codrii de padurldese, si uitate de vremi, .i cîndochil nostril întílnesc acolo, prabu-sit si culcat la parnint, cite untrunchin ele falos si puternic ste-jar, noi ne intrebam atunci eu in-tristata nedumirire pentru ce oarevarsta si boala sa poata dobori unasemenea urias ?

Dar desisul de odrasle si devlastare tinere si vioae resarite dinbatrïna tulpina, ne arata ca altfrunzaris non se va înalta falniccatre cer si va face iaresI podoabapadurei, si, astfel, ni se deslusescnoue, eu nadejde de inviere si deviata vecinica, nepatrunsele urziriale aceluia care a pus hotar omului,si firel neclintite legi, pentru cadin viata moarte, si din moaKeiarasi viata sa se nasca.

Stejar fost -a ri omul atesta care,prabusit de boala si biruit de moarte,zace acum inaintea noastra ; stejarin verdea si insufletita padure deaparare si de adapost a tare! : inostirea el.

Sa nu'l plingem însa pe el, fiindca in obida si intristarea noastra arudelor, prietenilor si fostilor luifrati de arme, noi avem si o du-ioasa mîngiere : avem credinta cadin viata lui, viata, din faptele lui,pilda va naste pentru virtoasele las-tare, pentru mindril feciori de oastezi tineretul oficeresc cari ne urmeazain cariera noue, veteranilor, si carivor creste in cinste si vor spori inslava mortenirea militara ce o pri-mese de la noi.

Dormi dar In pace, Generale Cre-tene, ostar viteaz si de credinta ;

duhul tan, azi sot de vecie euacele ale cetasilor lui Stefan si Mi-

duhul tau, impreuna eu allor, poate privi cu incredere asupraarmate! Rominiel, cae! sti -va ea deapururea sa lupte si sa rnoara pen-tru Patrie.

Si, in ultimul salut ce dupa os-tarasca datina, iti vom da la mor -mintul tau, iubit al nostru sot deoaste, in bubuitul tunurilor pe caritu le indreptal si le faceal sa tuneasupra dusmanului, glasul nostruVa striga catre tine :

«Fin mimos al Tarel, eterna sa'ti fie memoria ! )

v;