Una din cele mai frumoase sãrbãtori bisericeºti aleanului este Paºtele, consideratã o sãrbãtoare importantã acreºtinãtãþii.

Sfintele Paºti - sãrbãtoarea vieþii - marcheazãmiracolul Învierii Domnului, iar actele de purificare dinSãptãmâna Luminatã readuc echilibrul ºi armoniacreºtinilor.

Obiectul acestei sãrbãtori creºtine este amintirea vie apatimii, a morþii ºi a învierii lui Iisus Hristos.

Sãrbãtoarea Paºtelui, sãrbãtoarea luminii ºi a bucuriei,ºi-a pãstrat pânã în prezent farmecul ºi semnificaþia, fiindun moment de liniºte sufleteascã ºi de apropiere de familie.

Farmecul deosebit al sãrbãtorii este dat atât desemnificaþia religioasã, cât ºi de tradiþiile ºi simbolurilepascale: oul vopsit, iepuraºul, masa cu mâncãruritradiþionale de Paºte - cozonac, pascã, miel, ºi slujba desâmbãta searã în cadrul cãreia creºtinii primesc luminasfântã.

Anul acesta, Sãrbãtoarea Învierii Domnului este în 20Aprilie. Toþi creºtinii, indiferent de religie, sãrbãtorescîmpreunã. Un motiv în plus de a ne bucura de aceastã zisfântã alãturi de celelalte religii.

Nu de puþine sunt ocaziile când îmiamintesc cum era Paºtele în România,mai ales atunci când eram micã, iarmirosul cozonacului din cuptorul mameisau al bunicii mã fãceau sã rezist cu greutentaþiei de a gusta. Trebuia sã aºteptãm pânã duminica -prima zi de Paºte, când mama ne îmbrãca frumos ºimergeam la bisericã pentru a primi sfânta împãrtãºanie.Era sãrbãtoarea cea mai importantã, avându-se în vederecã am crescut într-o familie modestã, unde pãrinþii îºipermiteau rar sã ne rãsfeþe cu astfel de bunãtãþi. Copiifiind, ne era greu sã þinem post, dar ºtiam cã acest efort, erape deplin rãsplãtit atunci când treziþi din somn, ne spãlamfaþa cu apa dintr-un vas unde pãrinþii puseserã în prealabilcâteva ouã roºii ºi bãnuþi.

Acest ritual însemna pentru noi mult. Sãnãtate,prosperitate ºi belºug. Cred cã, dintre amintirile copilãriei,acestea sunt unele din cele mai adânc întipãrite în sufletulmeu ºi încerc ºi eu sã transmit mai departe copiilor meiaceste minunate obiceiuri. Doresc tuturor un Paºte luminat,sãnãtate ºi masa plinã de bucate alese.

Hristos a înviat!

15 aprilie - 15 mai 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 3720 pagini

BREF

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Harta emigraþiei din România

Deutsche Welle: Diplomerecunoscute la Berlin

Pitã cu unturã ºi cu folk – ediþia a II-a

Documentarul Autobiografia luiNicolae Ceauºescu la Bruxelles

De ce se teme Olanda de muncitoriinecalificaþi din Estul Europei

ªapte educatoare din Sibiu angajate de grãdiniþele din Stuttgart

DIN SUMAR

Pagina 4

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 6

Pagina 10

Pagina 15

Transportãmpeste 550.000pasageri anualInterviu cu DanielMicu - DirectorAtlassib-transportpersoane

de Ionela van Rees- Zota

PP aa gg ii nn aa 33

PPaaggiinnaa 33

“Doresc sã prezint România ca o þarã modernã, cu

o societate multietnicãDespre Bernd Fabriþius s-au

scris atâtea, a fost intervievatde nenumãrate ori, i s-a cerut

sã intervinã pentru unele lucruricare nu sunt în misiunea

acestuia de a le rezolva, dar nuîn ultimul rând, am fost rugaþide cãtre cititorii noºtri de a-l

întreba unele aspecte actuale.Cu aceastã ocazie, redãm mai

jos rãspunsurile acestuia într-uninterviu 100% Aºii Români.

“Doresc sã prezint România ca o þarã modernã, cu

o societate multietnicã

Oraºul Berlin urmeazã sã devinãprimul din lume care are propriuldomeniul de internet. Persoaneleprivate sau companiile vor puteacumpãra spaþiu pe .berlin începândcu 18 martie, anunþã presainternaþionalã.

Noul domeniu, încadrat ca unulgeneric de top, a fost creat în urmaunui acord între administraþia localãdin capitala germanã ºi ICANN,organizaþia americanã carecoordoneazã sistemele de internet lanivel global. Potrivit bbc.com, dupãBerlin, mai multe oraºe, printre careLondra, Paris, New York,Johannesburg ºi ora?ul japonezNagoya, îºi vor lansa propriiledomenii. Domeniul .london va puteafi folosit începând din aprilie. Unsingur site cu terminaþia .wien,reprezentând capitala Austriei,funcþioneazã de la începutul luniimartie, însã potrivit sursei citatespaþiul pe acest domeniu va fi scos lavânzare pentru publicul larg abia îniulie.

„Domeniile sunt descriptive, nudoar abrevieri criptice precum .orgsau .com”, spune DirkKrischenowski de la companiadotBerlin, care administreazã nouldomeniu. Potrivit specialistului,domeniile diferenþiate pe localitãþi arputea duce la o schimbare

fundamentalã în modul în care esteutilizat internetul. Berlinezii care vorsã aibã un astfel de domeniu vor plãtiîntre 30 ºi 60 de euro pe an, iaradministratorul se aºteaptã sãstrângã 500.000 de euro doar înprimul an.

http://ro.celebrity.yahoo.com

aprilie - mai 2014Pagina 2

BBeerrlliinnuull ddeevviinnee pprriimmuulloorraaºº ddiinn lluummee ccuu pprroopprriiuull

ddoommeenniiuu ddee iinntteerrnneett

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Hristos a înviat din morþi/ Cumoartea pre moarte cãlcând/ ªi celor dinmormânturi/ Viaþã dãruindu-le!

Învierea Domnului este cea maimare sãrbãtoare a creºtinismului, este osãrbãtoare a bucuriei depline, a luminiidivine, a comuniunii, a sufletului.Învierea Domnului reprezintã cel maimare eveniment din istoria mântuiriinoastre, care ne-a adus posibilitateamântuirii ºi care stã la temelia credinþeiºi a Bisericii Creºtine. Numim aceastãsãrbãtoare ”Pa?ti” dupã cuvântulgrecesc care înseamnã ”trecere”, fiindcãaceasta este ziua în care Dumnezeu aadus la început lumea, dintru nefiinþãîntru fiinþã. “Binecuvântat fieDumnezeu ºi Tatãl Domnului nostruIisus Hristos, Care, dupã mare mila Sa,prin învierea lui Iisus Hristos din morþi,ne-a nãscut din nou, spre nãdejde vie”(1Petru 1,3)

Paºtele a fost prãznuit întotdeaunaca o zi de bucurie, aceea a ÎnvieriiDomnului. În noaptea Învierii creºtiniise bucurã de o stare haricã deosebitã, deo pãrtãºie specialã cu semenii ºi cuDumnezeu. Putem vorbi de o þâºniredeplinã a vieþii dumnezeieºti în sufletulnostru, în existenþa noastrã creºtinã.Noaptea Învierii este petrecutã înbiserici, în priveghere ºi rugãciune,cântãri de bucurie ºi cu lumini multe,semne ale Mântuirii. Din aceastã noapteºi pânã la Înãlþare, creºtinii se salutã cu„Hristos a înviat!” ºi îºi rãspund cu„Adevãrat a înviat!”.

Bucuraþi-vã! Acesta este mesajul înnoaptea Învierii Domnului Iisus Hristos.Nu existã mai mare bucurie pe lumeaaceasta care sã se poatã compara cumarea bucurie a nopþii de Înviere.Bucuria Învierii este o bucuria eternã ºideplinã, pentru cã nu este vorba de obucurie privind starea fizicã ºi psihicã aomului, e ceva mai mult, o bucurie careizvorãºte dinlãuntrul fiinþei, o bucurie asufletului nostru. Una este bucuriaobiºnuitã, cea lumeascã ºi alta estebucuria cea duhovniceascã.

De aceea, în noaptea Învierii nimeninu ar trebui sã fie trist. Nimeni nu artrebui sã plângã. Cãci toate motivele deîntristare apar acum fãrã însemnãtatefaþã de biruirea morþii. Într-adevãr estegreu sã ne gãsim echilibru, în zilelenoastre, când nu existã suficiente locuride muncã, când nu sunt bani, când numai existã dragoste, dar sã mai strecoricâte un zâmbet sau un licãr de bucurie.E greu, dar nu e imposibil, pentru cãtoate devin posibile, atunci când aidescoperit nãdejdea nãdejdilor, Învierealui Hristos, dupã cum ne mãrturiseºte,însuºi Sfântul Apostolul Pavel înEpistola cãtre Filipeni 4,13: „ Toate lepot întru Hristos, Cel care mã întãreºte.”

Pãrintele Teofil Pãrãian de laMãnãstirea Brâncoveanu spunea:”Invierea Domnului nostru IisusHristos nu este ceva separat de noi, cieste ceva care trebuie sã se întâmple ºi înnoi. Viaþa unui creºtin adevãrat, a unuicreºtin botezat ºi trãitor al Evangheliei

este de fapt o viaþã în Înviere. Noi amînviat împreunã cu Domnul Hristos,trãim în Înviere, suntem fiii Învierii ºiavem în faþã Înãlþarea, suntem candidaþiai Înãlþãrii la cer împreunã cu DomnulHristos ºi aºteptãm Înãlþarea noastrã lacer. Omul ajunge sã se încredinþezedespre Învierea Domnului Hristos, cândîºi curãþeºte simþirile, când se facereceptiv pentru Învierea cea mai presusde lume, când îl învredniceºteDumnezeu sã fie încredinþat, nu numaiinformat, despre Învierea MântuitoruluiIisus Hristos, deoarece numaiDumnezeu ne poate încredinþa desprelucrurile dumnezeieºti.

Sã ne bucurãm întru ÎnviereaDomnului! Hristos a înviat! ªi împreunãcu El ºi noi. Sã ne bucurãm, sãmulþumim, sã ne rugãm ºi unii pe alþii sãne îmbrãþiºãm. Sã zicem “fraþilor” ºicelor ce ne urãsc pe noi, sã iertãm toatepentru Înviere.

Dragi cititori Lumina ÎnvieriiDomnului sã vã cãlãuzeascã paºii peCalea ce duce la bucuria cea veºnicã, iarbunul Iisus prin jertfa Sa sã vã fie alãturitoatã viaþa , mereu viu în sufletulfiecãruia! Vã doresc din inimã unPA?TE LUMINAT alãturi de toþi ceidragi!

”...Cântaþi cu bucurie acelui Ce-ascãpat/ Pe om ºi omenirea de moartesufleteascã./ E Paºtele! Viaþa! Hristos aînviat!/ Iubire între oameni ºi pace sãdomneascã...”

Adriana-Lucia Ciugudean

SÃRBÃTOAREA ÎNVIERII DOMNULUI IISUS HRISTOS - SFINTELE PAªTI

Paºtele în Germania

Miercurea CenuºieReprezenta prima zi de post din cele 40. Simbolic se

desena pe frunþile sãtenilor o cruce din cenuºa sãlciilorfolosite în Duminica Floriilor din anul precedent. Cumai mult timp în urmã postul se þinea mult mai strictdecât în ziua de azi.

Duminica NeagrãDuminica înaintea Floriilor. Din aceastã zi,

steagurile, poza altarului ºi lumânãrile erau învelite cubaticuri sau pânzã mov sau neagrã.

Duminica FloriilorCei mici aduceau crengi de salcie la Bisericã pentru

a fi sfinþite, acestea având apoi rolul unor talismaneprotectoare. O parte din ele erau duse la cimitir, altelese pãstrau în case.

Joia VerdeSe oprea bãtaia clopotelor, iar în clopotniþã era

instalatã toaca. Aceasta era bãtutã de bãieþi de pe fiecarestradã.

Vinerea PatimilorEra probabil cea mai strictã zi de post, zi în care era

interzisã orice muncã pe pãmânt. În Casa Domnuluiavea loc punerea simbolicã în Mormânt a Mântuitoruluiprin punerea Euharistiei pe Mormânt. Credincioºii serugau la crucea de acolo ºi o sãrutau pe cele cinci rãni.Mormântul era pãzit cu rândul, fie de pompieri, fie deelevi.

Sâmbãta MareÎn aceastã zi se tãia via ºi se fãcea curãþenie

generalã. Femeile ºi fetele gãteau ºi fãceau mâncare peaproape toatã durata zilei. Seara avea loc o procesiunea Resurecþiei, care parcurgea întregul sat ºi se opreaapoi la Bisericã.

Duminica PaºtilorEra o zi foarte aºteptatã, în special de cãtre cei mici,

care pregãtiserã de cu seara cuiburi din trifoi sau iarbã,în care iepurele urma sã punã multe ouã. Dupã masa deprânz, întreaga familie mergea la cimitir ºi pe urmã labunici, unde cadourile lãsate de iepure îi aºteptau copii.

Lunea PaºtilorAvea loc „stropirea fetelor”. Dupã slujbã, bãieþii

mergeau la fete ºi le stropeau cu parfum. Aceºtia eraupe urmã cinstiþi cu lichior ºi prãjituri. Dacã vremea opermitea, dupã masa era organizatã o excursie pesteholde spre a vedea situaþia semãnãturilor.

Sursa: dop.3dn.ruSursa foto: Cindy Rippe

aprilie - mai 2014 Pagina 3

Despre Bernd Fabriþius s-au scrisatâtea, a fost intervievat de nenumãrateori, i s-au cerut sã intervinã pentruunele lucruri care nu sunt în misiuneaacestuia de a le rezolva, dar nu înultimul rând, am fost rugaþi de cãtrecititorii noºtri de a-l întreba uneleaspecte actuale. Cu aceastã ocazie,redãm mai jos rãspunsurile acestuiaîntr-un interviu 100% Aºii Români.

- Stimate Domnule BerndFabriþius, presupun cã a trecutperioada de acomodare înBundestag. Ne puteþi spune caresunt primele impresii?- Activitatea ca deputat în Parla-

mentul Federal este una foarte intere-santã, care te solicitã permanent. Înacelaºi timp deschide posibilitatea de ainfluenþa regulile dupã care funcþionea-zã viaþa în societate ºi stat. Aceastaimplicã o rãspundere mare pe care euintenþionez sã mi-o asum întotdeaunaîn exclusivitate conform proprieiconºtiinþe. Aceastã muncã este ºi oonoare mare. Mã lovesc ºi de aºteptãriciudate, pe care nu pot sã le satisfac ºinici nu consider cã ar fi sarcina mea dedeputat. Mã refer la multele scrisori cucare unii oameni îmi cer de exemplutrafic de influenþã în cazurile lorindividuale, gãsirea unui loc de muncãsau a unei locuinþe în Germania, ca ºicum aº fi intermediar de slujbe sau delocuinþe. Câteodatã nu pot decât sã mã

mir ce doleanþe private poate sãformuleze cineva unui deputat. Dintoate acestea deduc disperarea mare cucare trebuie sã trãiascã unii oameni ºimã strãduiesc sã aduc un aport pentruîmbunãtãþirea situaþiei în general.

- Pentru cititorii noºtri, ne-aþiputea spune care sunt sarciniledumneavoastrã politice ºi caresunt þelurile pe care doriþi sã lerealizaþi ca Deputat înBundestag?- Sarcinile unui deputat depind de

comisiile în care el a fost trimis. Eu amfost desemnat în comisia pentruafacerile UE, unde sunt raportor pentrudrepturile comunitare ºi din punct devedere geografic pentru þãrile România,Moldova, Ukraina ºi Rusia. Am fostdesemnat de asemenea în comisiapentru drepturile omului ºi ajutorumanitar, unde sunt raportor pentruantidiscriminare ºi instituþiile pentruprotecþia drepturilor omului. Maideparte am fost ales ca unul din cei 18reprezentanþi pe care Germania letrimite în Adunarea Parlamentarã aConsiliului Europei. Acolo am fostdesemnat în comisia pentru afacerijuridice a CE, comisie cãreia îi estesubordonatã CEDO. Din acestedesemnãri puteþi deduce sarcinile mele.Ca raportor trebuie sã mã pronunþ latoate temele care cad în sarcina mea deraportor ºi prin aceasta sã pregãtesc

deciziile ale Parlamentului Federal.Doresc sã îndeplinesc aceste sarcini câtde bine posibil.

- Am observat cã în ultimul timpaveþi relaþii foarte strânse cuRomânia ºi reprezentanþii po-litici. Care este poziþia dumnea-voastrã faþã de România?- România este þara pentru care

sunt raportor. Suplimentar este þara meanatalã. Doresc sã o prezint în mod câtmai realist, ca o þarã modernã,europeanã cu o societate multietnicã.Doresc sã arãt ce trebuie schimbatdupã pãrerea mea dar în acelaºi timp ºicare sunt punctele bune, care trebuievãzute ºi recunoscute. Doresc sãinfluenþez tot ce este în avantajulcomun. Am propus de exempluincluderea României într-un modtreptat în spaþiul schengen ºi decuplareade Bulgaria, care nu a reuºit sã facãprogrese în combaterea corupþiei ºi înstabilizarea statului de drept. Suntconvins cã situaþia din România estemult mai bunã decât cea din Bulgaria.În acest scop am invitat colegi dinBundestag pentru a vizita România ºide a-ºi face o impresie proprie ºirealistã. În urma vizitei aceºti colegi ºi-au schimbat impresia faþã de România.

- Cunoaºtem faptul cã luptaþipentru drepturile saºilor plecaþidin România. Care suntobiectivele principale pe care le

vizaþi?- Doresc sã îmbunãtãþesc cadrul de

integrare în Germania, sã aduc un aportpentru pãstratea identitãþii culturale ºi amoºtenirii imateriale ale acesteicomunitãþi. Desigur vreau sã fac tot ceconsider a fi în binele concetãþenilormei. Suplimentar doresc sã mã implicîn rezolvarea tuturor problemelor decare ne lovim - fiind în Germania sau înRomânia.

- Aveþi în vedere o colaboraremai strânsã între reprezentanþiicomunitãþilor româneºti dinGermania?- Desigur. Ca raportor pentru a-

ceastã þarã mã preocupã situaþia tuturororiginarilor din România, indiferent deapartenenþa etnicã. Invit pe fiecare sãmã considere ºi deputatul lui.

- În ultimul timp se tot vorbeºtecreºterea migranþilor care vindin România pe teritoriul ger-man. Existã vreun proiect al Re-gierung care doreºte prevenirea

subminãrii sistemului social?- Desigur. Þin sã specific la început

cã dezbaterea nu se referã la liberacirculaþie ºi nici la un grup anume depersoane, de exemplu din România.Libertatea de circulaþie a forþei demuncã ºi libertatea de a-ºi alege undomiciliu în UE sunt drepturi esenþialepentru toþi cetãþeni UE. Dezbatereapublicã vizeazã numai fraudareasistemelor sociale în afara dorinþei de a-ºi alege un domiciliu în Germania ºi dea se integra aici. De exemplu nu estecorect ca cineva sã vinã în Germanianumai pentru a beneficia de alocaþiapentru copii - dar fãrã a cãuta un loc demuncã ºi fãrã a plãti impozit înGermania. Acest abuz va fi oprit.

- Având în vedere cã suntem înpreajma sãrbãtorilor Pascale, ungând pentru cititorii noºtri.- Doresc tuturor cititorilor multã

sãnãtate, pace ºi sãrbãtori fericite!Ionela van Rees Zota si

Berthold Staicu

Abuzul celor care urmãresc doar ajutoarelesociale din Germania va fi oprit!

- Interviu cu Bernd Fabriþius -

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Numãrul românilor care pleacã din Româniaeste mai mare de la 1 Ianuarie 2014? Care suntmijloacele de transport pe care aceºtia le aleg sãcãlãtoreascã? Au voie minorii sã cãlãtoreascã cuautocarul neînsoþiþi? Ce vã recomandã unul dincei mai mari operatori de transporturiinternaþionale? Iatã câteva întrebãri la care le vomafla rãspunsul în înterviul ce ni l-a acordatDomnul Daniel Micu, Director ATLASIBtransport persoane.

Ionela Rees- Zota: Stimate DomnuleDaniel Micu, ne puteþi spune, pentruînceput câteva date despre firma pe care oreprezentaþi, de cât timp sunteþi Director ºicare sunt rutele pe care acþionaþi?Daniel Micu: Societatea ATLASSIB, parte a

grupului de firme cu acelaºi nume, este în acestmoment cel mai mare transportator internaþionalde persoane din România. Societatea a intrat pepiaþa transporturilor de persoane în 1993, deatunci extinzându-ºi înpermanenþã oferta deservicii. Deservim în prezent36 linii internaþionale în 12þãri din Uniunea Europeanã -Germania, Italia, Spania,Franþa, Austria, Suedia,Elveþia, Belgia, Olanda,Portugalia, Anglia, Grecia.Avem un parc auto carenumãra peste 200 autocare,majoritatea MERCEDES-BENZ, peste 60 dintreacestea fiind achiziþionate înultimii 5 ani. Transportãmpeste 550.000 pasageri anual.

I.v.R.Z.: Având în vedere cã în ultimultimp se vehiculeazã cã tot mai mulþiromâni iau drumul strãinãtãþii, dinpunctul dumneavoastrã de vedere,numãrul cãlãtorilor care merg cu firma pecare o reprezentaþi s-a mãrit si care suntrutele cel mai mult solicitate?D.M.: Dupã perioada de “boom” din anul

2007, imediat dupã intrarea României înUniunea Europeanã, a urmat criza din 2009-2010, care s-a fãcut simþitã prin scãdereanumãrului de pasageri, mai ales pe relaþiile cuþãrile afectate puternic de crizã - Spania ºi Grecia,dar la un moment dat ºi Italia. În 2012 - 2013 amînregistrat o stabilizare a pieþei, urmatã laînceputul acestui an de o uºoarã creºtere. Relaþiilecele mai solicitate, având în vedere ºi numãrulmare de români care s-au stabilit sau muncescacolo, rãmân Italia ºi Germania, urmate deSpania.

I.v.R.Z.: Cei care cãlãtoresc, îºi iau biletdus-întors sau numai pentru un drum?Cãlãtoresc singuri sau merg împreunã cucopii?D.M.: O mare parte dintre pasagerii noºtri

achiziþioneazã bilete dus-întors, însã majoritateamerg pe varianta biletelor doar dus. În perioadelede vacanþe ºi concedii avem foarte multe familiicu copii care apeleazã la serviciile noastre.

I.v.R.Z.:Pentru cã am primit foarte des laredacþie întrebãri legislative, în privinþacãlãtoriei minorului cu autocarul, nespuneþi, vã rog dacã prin firma pe care oreprezentaþi se poate ca un minor sãcãlãtoreascã neînsoþit sau se poate faceîmputernicire unuia din ºoferii care vormerge în ziua respectivã pentru a-i însoþipânã la destinaþie? D.M.: Având în vedere numãrul mare de

autocare ºi, implicit, de ºoferi, precum ºi faptul cãºoferii nu circulã în permanenþã peaceleaºi rute, dispecerizarea fãcându-se cu o zi înainte de plecarea în cursã,nu putem asigura servicii de însoþirea minorilor neînsoþiþi la ieºirea dinþarã. Legislaþia românã prevedeobligativitatea prezentãrii de cãtreînsoþitor a cazierului judiciar,document pe care ºoferii nu-l potobþine în timp util, la care se adãugãºi procura notarialã din parteapãrinþilor pe numele ºoferului încauzã.I.v.R.Z.:Din experienþa pe care oaveþi, ce aþi sugera cãlãtorilor caredoresc sã meargã cu firma

Atlassib?D.M.: Dacã þinem cont de varietatea rutelor

puse la dispoziþia potenþialilor clienþi, defrecvenþã de deservire a traseelor, de calitateaparcului auto ºi de preþurile competitive, considercã ATLASSIB rãmâne opþiunea principalã pentrupersoanele din marea majoritate a localitãþilor dinRomânia (unde avem o reþea de curse de transferfoarte bine dezvoltatã), dar ºi pentru cei care vinspre România.

I.v.R.Z.:Un mic mesaj cititorilor noºtri, cuocazia Sãrbãtorilor Pascale?!D.M.: Urãm tuturor românilor din strãinãtate

un Paºte fericit alãturi de cei dragi, indiferentunde s-ar afla aceºtia, ºi îi aºteptãm în agenþiiledin întreaga Europã pentru a cãlãtori cu noi,pentru a trimite sau primi colete prin POªTAATLASSIB, precum ºi pentru a trimite ºi primibani prin MERIDIANATRANSFER DE BANI.

Ionela van Rees-Zota

Transportãm peste 550.000 pasageri anual- Interviu cu Daniel Micu - Director Atlassib-transport persoane -

Pagina 4 aprilie - mai 2014

C M Y K

Majoritatea românilor dindiaspora provin din Moldova ºiTransilvania, iar cei mai puþini suntdin sudul þãrii. Criza internã din anii96, care a pornit valul masiv deplecãri, s-a resimþit cel mai adânc înnordul þãrii ºi a coincis cu o perioadãde “boom” în construcþii în Italia ºiSpania, care le-a deschis caleaangajãrii.

Aproape 2,5 milioane de românise aflã, oficial, la muncã înstrãinãtate, însã numãrul lor real arputea fi ºi mai mare. De departe,Moldova e “furnizoarea” celor maimulþi emigranþi, urmatã de centru ºiBanat. Din unele judeþe au plecat ºicâteva zeci de mii de locuitori, camcât populaþia unui municipiu.Surprinzãtor, oltenii ºi muntenii,afectaþi ºi ei serios de sãrãcie, nu s-auînghesuit sã treacã graniþa. Printradiþie, destinaþiile preferate rãmânItalia ºi Spania, însã, în ultimii ani,românii par sã fi prins gustul þãrilorgermanice ºi nordice, mai puþinafectate de crizã decât cele “latine”.

Privitã ca un panaceu de cãtre ceirãmaºi acasã, strãinãtatea nu etocmai lapte ºi miere. Româniiemigranþi se confruntã cu o ratã marea divorþurilor ºi cu veºnica problemãa discriminãrii. Judeþul Neamþdominã topul naþional, cu peste 11%dintre cetãþeni plecaþi la muncã înstrãinãtate, urmat îndeaproape deBacãu, cu 9%, ºi de Suceava ºiBistriþa, fiecare cu un procent de 8%.Mai mult, în Suceava suntînregistraþi cei mai mulþi copii cuunul sau ambii pãrinþi în afaragraniþelor - 8.500. În total, peste6.000 de familii. ªi 35.000 devrânceni sunt plecaþi, îndeosebi înItalia, cam cât jumãtate din populaþiareºedinþei de judeþ, Focºani. Criza avenit mai târziu la olteni La capãtulopus se aflã douã judeþe din sudulþãrii, Dâmboviþa ºi Giurgiu, plusBucureºtiul, fiecare cu câte unprocent din locuitori plecaþi. Deremarcat cã în partea de sud seînregistreazã, în ciuda sãrãciei, celemai mici procente – doar 2% înjudeþe precum Dolj, Olt, Teleorman,Cãlãraºi sau Ialomiþa. Comparativ cusudul þãrii, se remarcã o uºoarãcreºtere în partea de vest (3%), iarspre centrul þãrii, procentele crescpânã la 4-5%. De ce au plecat însãmai mulþi moldoveni ºi ardeleni înstrãinãtate decât olteni? Cifrele nusunt întâmplãtoare.

“O parte dintre plecãrile timpurii

se transformã în timp în plecãridefinitive. Or, cele mai timpuriiplecãri la muncã au fost din Moldovaºi Transilvania. Din Oltenia auînceput sã plece mai târziu, pentru cãatunci când a început valul deemigrãri - discutãm de perioada1996-2004 – România trecea printr-operioadã de crizã internã care s-aresimþit mult mai adânc în Moldova.Acum sunt la egalitate în ceea ce

priveºte sãrãcia”, explicã DumitruSandu (foto), profesor la Facultateade Sociologie ºi Asistenþã Socialã dincadrul Universitãþii din Bucureºti.Sãrãcia nu e singurul factor. ÎnMoldova au existat ºi nuclee decomunitãþi catolice de ceangãi, careau stabilit rapid relaþii cu Italia.Plecãrile accentuate din Transilvaniase explicã ºi prin faptul cã ardeleniiaveau relaþii cu strãinãtatea mai multdecât românii din orice altã parte a

þãrii. Economia subteranã, propiceangajãrilor Nici preferinþa pentruItalia ºi Spania nu este întâmplãtoare.“Perioada de crizã din România de lasfârºitul anilor ,90 a coincis cu operioadã de boom în construcþii înSpania ºi Italia, ceea ce ºtiau româniisã facã cel mai bine. Iar pentru Italiamai e ceva: e societatea europeanãcu cea mai ridicatã medie de vârstã apopulaþiei, existând o nevoie mare deîngrijiri la domiciliu”, adaugãsociologul, cu experienþã în studiulmigraþiei. Deºi au explorat ºi þãrilegermanice la începutul anilor 2000,românii nu prea s-au acomodat. “Oparte dintre românii din Italia auajuns acolo dinspre Germania,Austria, Franþa, ca alternativã la unmediu la care nu s-au adaptat.Înainte de intrarea în UE, problemavizelor era mai complicatã, pe cândItalia a mers ºi pe economiesubteranã. Românilor le-a convenitsã lucreze la negru, iar oamenilor deafaceri de acolo, la fel”, mai spunespecialistul. „Dupã criza din 2008-2009, te-ai fi aºteptat ca românii sãse întoarcã acasã, or, acest lucru nus-a întâmplat, pentru cã sectoruldomestic, de îngrijiri la domiciliu, afuncþionat în continuare”.DUMITRU SANDU, profesor laFacultatea de Sociologie ºiAsistenþã Socialã din cadrulUniversitãþii din Bucureºti Româniiau dat sapa pe Roma Dacã înperioada 1996-2008 au fost mai

multe plecãri din mediul urban înstrãinãtate, dupã 2009, când aînceput sã se resimtã criza ºi la noi,raportul s-a inversat în favoarearuralului. “Foºtii navetiºti de la statla oraº au rãmas ºomeri ºi au fostnevoiþi sã se întoarcã acasã, unde nus-au mai putut adapta. Moldoveanul,în loc sã plece la Timiºoara ºi Arad,mai bine s-a dus la Roma. Gradul defrustrare a populaþiei tinere de la sata crescut, agricultura nu mai merge,iar locuri de muncã nonagricole nusunt. Plus cã a crescut nivelul deaspiraþii al populaþiei, informaþiacare a intrat în þarã prin rude,prieteni, care veneau de Sãrbãtoriacasã, le-a deschis ochii”, mai spunesociologul. 11% dintre cetãþenii dinNeamþ sunt plecaþi la muncã înstrãinãtate. Neamþul e urmat deBacãu, cu 9%, ºi de Suceava ºiBistriþa-Nãsãud

Explozie de divorþuri în rândulemigranþilor: “S-au emancipatnesincronizat” Criza nu i-a ocolit însãpe românii din disapora. Majoritateadintre ei au fãcut credite la bancã înanii de “boom” pentru a-ºi cumpãramaºini ºi apartamente, pe care acumnu le mai pot plãti. Rãmân fãrã caseºi datori la bãnci, dar tot nu seîntorc “De cele mai multe ori, bãncilele confiscã ºi, în ciuda faptului cã auplãtit ani buni la ele, îi mai scot ºidatori. Totuºi, nu se întorc în þarã,pentru cã aºteaptã o redresareeconomicã, iar, pe de altã parte, în

þarã oricum nu ºi-ar mai gãsi rostul”,spune ºi Daniel Þecu, preºedinteleFederaþiei Asociaþiilor de Românidin Europa (FADERE). ªi asta cutoate cã românii se confruntã o viaþãîntreagã cu discriminarea. “Românulrãmâne un strãin oriunde ar fi. Lumeaîl priveºte ca pe un intrus, chiar dacãmulþi îi deschid braþele ºi poate îioferã ºi un loc de muncã, simte cã nuva fi considerat unul de-al lor. Dardrama se petrece ºi când se întoarceîn þarã, când vine în concediu saudefinitiv. Dacã merge la unfuncþionar pentru o adeverinþã, îi facesemn cã trebuie sã dea mai mult, dacãmerge la medic, spune cã existã untarif special etc. Toþi vãd în el opersoanã cu posibilitãþi financiare,ceea ce nu e întotdeauna aºa”, maispune Þecu. Un alt fenomen conturatîn ultimii ani este cel al exploziei dedivorþuri în rândul românilor careîncep sã lucreze în strãinãtate, pefondul unei “emancipãrinesincronizate”. “Unul dintreparteneri se emancipeazã mai repedeºi nu îºi mai gãseºte echilibrul înfamilie, în mod special în rândulfamiliilor care au locuit la þarã sau înaceeaºi casã cu socrii sau pãrinþii.Aici, deodatã sunt singuri ºi au oanumitã libertate pe care încep sã ofoloseascã într-un mod negativ.Ruperea familiilor la plecarea dinþarã este un alt impact negativ. Însãdrama cea mai mare este a copiilor cupãrinþii plecaþi”. În acest sens,FADERE a pregãtit un proiect delege prin care vrea sã îi oblige pepãrinþii plecaþi în afarã sã petreacã celpuþin douã luni pe an cu copiii. “Oriîi cheamã în timpul vacanþei, ori vinei în România pentru douã luni”,considerã Daniel Þecu. “Pregãtim unproiect prin care sã obligãm pãrinþiiplecaþi în afarã sã petreacã cel puþindouã luni pe an cu copiii: ori îicheamã în timpul vacanþei, ori vin eiîn România pentru douã luni. Dramatrãitã de copiii lãsaþi în þarã este deneiertat”. DANIEL ÞECU,preºedintele Federaþiei Asociaþiilorde Români din Europa

Sursa: evz.ro

HHaarrttaa eemmiiggrraaþþiieeii ddiinn RRoommâânniiaaZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

2,5 milioane de români muncescîn strãinãtate. Oltenii, mai legaþi

de vatrã decât moldovenii.

Pagina 5aprilie - mai 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Numãrul imigranþilor strãiniveniþi în Germania a atins unnivel record în anul 2013,potrivit celor mai recentestatistici, publicate vineri.

La sfârºitul anului trecut,aproximativ 7,6 milioane dincele 80,5 milioane de locuitori aiGermaniei erau cetãþeni strãini,arata Biroul Naþional deStatisticã, potrivit agenþiei deºtiri Focus.

Aºadar, numãrul imigranþilora atins în 2013 un maxim istoric,instituþia realizând astfel destatistici din anul în care a fostînfiinþatã, respectiv 1967. Înplus, numãrul cetãþenilor strãinia crescut cu 420.000 de persoanedin 2012 pânã anul trecut, ceimai mulþi dintre imigranþiprovenind din Europa de Est, dinþãri precum Polonia ºi Ungaria.O creºtere importanta s-aînregistrat ºi în cazul românilorºi bulgarilor, cu toate cãnumãrul total al imigranþilor dincele douã þãri este destul de micîn comparaþie cu alte stateeuropene.

Totuºi, mai multe date audemonstrat cã teoria invazieiimigranþilor din România ºiBulgaria este falsã, dupã ce maimulte voci de pe scenã politicãau avertizat cã Germania se vaconfrunta cu un aflux de româniºi bulgari dupã ridicarearestricþiilor de la 1 ianuarie.

www.ziare.com

Dacã ar fi sã comentezaceastã ºtire, cu siguranþã v-aºspune cã cifrele sunt oarecumeronate. Cel puþin în ceea ce

priveºte numãrul celor veniþi dinRomânia. Am stat de curând devorbã cu mai multe persoane, dindiverse domenii de activitate.Înalþi funcþionari ai Primãriei,bugetari care lucreazã în diverseInstituþii de Stat, reprezentanþi aibisericilor ºi oameni de rând,care mi-au spus aproape acelaºilucru, desigur, sub altã formã.

Instituþiile de Stat nu mai facfaþã cererilor mare de ajutoare,de alocaþii pentru copii, de cereripentru locurile de muncã ºi listapoate continua. Bisericile seconfruntã, de asemenea cu oavalanºã de oameni care cerajutorul, locuri de muncã, cazare,bani ºi te mai miri ce. Nu maipun la calcul sutele de telefoanece le primim noi la sediulredacþiei, unde ni se cer tot felulde ajutoare. Începând de laintegrare, limbã, întocmirea de

dosare pentru alocaþie, locuri demuncã, pânã la faptul cã se plângcã odatã ajunºi aici, primescsalarii mici sau mai rãu, dupãcâteva luni de muncã, nu maiprimesc nimic.

Consulatele si Ambasadelesunt ºi ele luate cu asalt,crezându-se cã aici este salvarea.Dar ce se poate faceºConaþionalii noºtri nu înþeleg cãacestea au alte atribuþii peteritoriul altui Stat, nu cel de agãsi locuri de muncã ºi cazare...

Acum câteva zile am primitun telefon de la o doamnã, carese plângea cã a depus actelepentru alocaþia de Stat pentru ceitrei copii ai sãi de mai bine detrei luni, la Nürnberg ºi nu aprimit niciun rãspuns. Doamnarespectivã se aflã în nord-vestulGermaniei, lucru care m-amirat... Cum sã depunã aiciº Mi-

a transmis cã acum majoritateaoraºelor din Germania nu maiproceseazã actele pentru româniîn zonele în care locuiesc ºi cã omare parte sunt trimise laNürnberg. Aºa cum trebuie, ampus mâna pe telefon ºi m-aminteresat direct la sursã, adicã:Famillienkasse Nürnberg. Mi-arãspuns o doamnã foarte draguþãºi politicoasã, care mi-a explicatcã este adevãrat, multe dosare dealocaþie, din foarte multe oraºedin Germania sunt trimise aici,prn urmare, existã o avalanºã decereri pentru alocaþie, cum nu aexistat pânã acum, iar procesarealor dureazã luni în ºir. Ideea estecã dupã prelucrarea acestora, aºacum mi-a spus doamnarespectivã, se primeºte totulretroactiv ºi sunt familii care auºi 10-12 copii. Vã daþi seama câþibani se scurg din bugetul Statuluigerman, avându-se în vedere cãsunt familii care au primit ºi câte20.000 Euro odatã.

Cât va mai dura acest lucru,nu putem ºti! Important estefaptul cã dacã calculãm miile defamilii venite care au depuscereri pentru alocaþii de stat,ajutoare sociale sau te mai mirice, ajungem la cifre destul defrumoase!! ºi ne mai mirãm cãunii dintre parlamentari mai spuncâteodatã cã acest lucru va trebuisã înceteze. Cã acest sac, de undese iau atâþia bani, nu este fãrãfund ºi cã odatã...se va terminatot ce e în el, iar atunci sã vedemce se va întâmpla.

Asta este adevãrata faþã a„neinvaziei” românilor ºibulgarilor. Nimeni nu spune

nimic de la Bucureºti..., nimeninu vrea sã vadã ce se întâmplã.Nici sutele de cerºetori care, cuzice trece se înmulþesc în centreledin oraºele mari din Germania.Nimeni nu vrea sã vadã cumnumãrul infractorilor de origineromânã creºte, cum se cautãavocaþi ºi traducãtori vorbitori delimba românã pentru a se faceînþeleºi atunci când vor sã seapere, cum au ajuns unii sãdoarmã pe sub poduri sau pringhetouri formate la margineaoraºelor si lista ar mai puteacontinua.

M-aº bucura dacã ºi-ar facecineva timp sã vadã totul la faþalocului, aici, unde toate sunt peviu, sã-ºi facã timp sã vadã cumstau la Forþele de muncã sau înfaþa altor Instituþii care cred ei,sunt cele care îi vor ajutafinanciar, cum ajung sã cerºeascãpe strãzi ºi mai rãu, sã fure.

Puþinii care au noroc, îºigãsesc un loc de muncã, apoireuºesc sã se integreze, cu greu.Limba este prima barierã, darnimic nu este imposibil. Apoi, selovesc de alte probleme: legislaþie,birocraþie ºi aºa mai departe. Egreu! Dar cum spun unii, mai rãuca în România, nu se poate!

Mi-aº dori ca datoritã acestuiflux sã nu trebuiascã ca Statulgerman sã intervinã cu Legi caresã ne dezavantajeze. Îi înþelegem.Vor sã-ºi protejeze sistemulsocial ºi câteodatã este nevoie deluarea unor decizii radicale. Darcu cei care sunt aici ce se vaîntâmplaº

Sã auzim de bine!Ionela van Rees- Zota

Când s-a produs adevãratã invazie a imigranþilorromâni în Germania - adevãrul spus la rece -

Mã scuzaþi… cãtre casã, încotro?- Pãi, nu-i simplu, s-ar putea sã vã rãtãciþi:

luaþi-o pe Biertan tot înainte, pânã ajungeþi peCisnãdiei, colþ cu Alba Iulia. De acolomergeþi spre Carpaþi, ocoliþi pe Brukenthal, ladreapta rãmâne Bistriþei. Dacã o luaþi peZãbrani, ocoliþi un pic. Mai aproape e peNocrich. Treceþi podul pe Sibiului, luaþi-o peSighiºoarei. Veþi ajunge la Cluj, paralelã cuBraºov. Traversaþi apoi oraºul, cãtre vest,pânã ajungeþi la Aradului.

- De acolo e aproape, la câtevastrãzi: Siebenbürgener Straße. Aþi ajuns!

Case tipic bavareze, cu garduri joaseºi etaj din lemn, grãdini frumos aranjatecu verdeaþã ºi flori, oameni veseli.Siebenbürgenul din München.

În München, câteva mii de oamenilocuiesc pe strãzi ce poartã numele unoraºezãri din România. Majoritatea strãzilor auprimit noile denumiri în anii ’30, dupã aºezãrilocuite de saºi din Transilvania ºi ºvabi dinBanat. Sunt strãzi liniºtite, înguste, din estulsau sud-vestul oraºului. Cei care au ieºit dincentrul turistic, ºtiu cã multe zone ale

Münchenului te fac sã te simþi ca într-un satcochet ºi primitor. Ca acasã.

Lista acestor strãzi, cu anul în care ºi-auprimit numele:

Birthälmer, 1933

Bistrizer, 1962Brukenthalstraße, 1933Fabinistraße, 1934*Heltauerstraße, 1933Hermannstädter Weg, 1970

Karlsburgerstraße, 1927Kronstadterstraße, 1927Leschkircher Straße, 1934Schäßburger Straße, 1960Siebenbürgener Straße, 1937Karpatenstraße, 1957Reicherstofferweg, 1938, **Arader Straße, 1935Banatstraße, 1937Guttenbrunner Weg, 1972Hatzfelderweg, 1935* (dupã Theophil von Fabini, 1822-1908)**(dupã Georg R. Reicherstorffer,

decedat probabil în 1550, geograf ºi istoric)Susa informaþii ºi imagine

ziar: Siebenbürgische Zeitung, Nr. din Iulie,anul 1987, pag. 2.

ªi, ca sã confirm faptul cã nu suntematenþi la lucrurile pe care le vedem zilnic, înjurul nostru, mi-au trebuit doi ani în care amtrecut zilnic pe strãduþa asta, ca sã-mi ridicochii ºi sã-i citesc numele. Deºi e la capãtulstrãzii pe care locuiesc, în Unterschleissheim.

Mihaela Kloos-IleaSursa: povestisasesti.ro

Geografii simbolice.Siebenbürgen-ul din München

Berlinul recunoaºte mai uºordiplomele obþinute în strãinãtate.Legea recunoaºterii diplomelor s-amodificat în februarie. Berlinul vreasã-ºi arate deschiderea faþã deimigranþi, prin recunoaºterea mairapidã a diplomelor obþinute înstrãinãtate, a declarat senatoareapentru ªtiinþã, Educaþie ºi Tineret,Sandra Scheeres. Principiile de bazãpentru recunoaºterea diplomeloruniversitare obþinute în alte þãri suntreglementate la nivel federal, pe bazalegii de determinare a nivelului decalificare în muncã (BQFG), intratã învigoare în aprilie 2012. La acesteprincipii generale se adaugã regulistabilite în fiecare land în parte.

Simplificarea procedurilorNoutãþile aduse de modificarea

legii în Berlin ar fi reducerea timpuluide prelucrare a dosarelor ºisimplificarea procedurilor derecunoaºtere a diplomelor, a declaratpentru DW Thorsten Metter,purtãtorul de cuvânt al MinisteruluiEducaþiei, Tineretului ºi ªtiinþei lanivelul landului Berlin. Mai concret,toþi cetãþenii care vor sã se angajeze înGermania vor primi dreptul sã deaeventuale examene necesare,indiferent de þara de provenienþã,respectiv dreptul de ºedere peteritoriul UE. Participarea la examenva avea loc dupã cel târziu trei luni dela depunerea dosarului. Pentru

echivalarea diplomelor, vor fiexaminate ºi comparate programa ºidurata studiilor absolvite cu cele dinGermania. În cazul în care diploma nupoate fi recunoscutã, autoritãþile suntobligate sã motiveze decizia ºi sãconsilieze candidaþii pentrusoluþionarea dosarului.

Diplomele pentru aºa-numiteleprofesii reglementate, cum af fi celede medic, asistent medical, electronist,inginer sunt analizate ºi recunoscutede cãtre autoritãþile locale. În fiecareland existã o instituþie specializatãpentru acceptarea diplomelor. În cazulprofesiilor care nu necesitãreglementare specialã, ca de exempluîn domeniile IT sau economie,responsabile pentru recunoaºtereadiplomelor sunt camerele de comerþsau companiile angajatoare.

Cele mai multe diplome vindin România

Prin schimbarea legii BQFG înBerlin, pot aplica pentru o evaluare astudiilor ºi cetãþenii cu profesii care nunecesitã reglementare specialã. “Arputea fi important pentru viitoriiangajaþi sã primeascã o certificareoficialã a faptului cã diploma lorechivaleazã cu una obþinutã înGermania, pentru cã educaþia de aici eo garanþie a calitãþii”, a adãugatMetter. Însã pe fundalul nevoii acutede specialiºti în diferite domenii,procedurile de angajare s-audesfãºurat ºi pânã acum destul derapid în Berlin ºi în landulBrandenburg. Zamfira Sârbovan s-aangajat ca medic internist la Clinicadin Frankfurt Oder în 2010. Procedura

de recunoaºtere a diplomei a duratcâteva sãptãmâni. “Am terminat liceulgerman la Timiºoara, aºa cã limba nua reprezentat o problemã. Iar restul amers impecabil, a trebuit sã depun ladosar documente personale, cazierul ºicertificatul de conformitate obþinut înRomânia. Am plãtit o taxã de 200 deeuro ºi acum am permisiunea de alucra ca medic în toate landurilegermane, pe viaþã. Mai greu a fost laBucureºti, unde a durat mult maimult”. Oficiul Federal de Statisticã apublicat recent date legate de cetãþeniistrãini care au aplicat pentrurecunoaºterea diplomelor în perioadaaprilie-decembrie 2012. Din acestearezultã cã, dupã þara de provenienþã,românii au fost cei care au solicitat celmai des recunoaºterea diplomelor.

http://www.capital.ro

În Germania lucreazã în prezentaproximativ 260.000 de români, iarmulþi dintre ei sunt foarte binepregãtiþi, potrivit reprezentanteiAmbasadei Germaniei în România,Julia Gross. “Sunt foarte mulþilucrãtori români care vin dinRomânia ºi care sunt foarte binepregãtiþi. Din 260.000 de români,marea majoritate este bine integratãpe piaþa muncii. Ei sunt mulþumiþide locurile de muncã pe care le au,dar unii trebuie sã munceascã încondiþii complet inacceptabile.Avem nevoie de lucrãtori binepregãtiþi ºi suntem conºtienþi cãforþa de muncã calificatã estenecesarã ºi în România”, a declaratJulia Gross, însãrcinatul cu afaceride la Ambasada Germaniei laBucureºti, potrivit Realitatea Tv.

Potrivit acesteia, libera circulaþieajutã la echilibrarea deficitului de

forþã de muncã din þara sa.Germania este a treia opþiune pentruromânii care migreazã, dupã Italia ºiSpania, a precizat reprezentantulFriedrich-Ebert-Stiftung (FES)România, Matthias Jobelius. “Dacãne uitãm la evoluþiile din ultimii ani,Germania devine tot mai atractivã.Românii sunt bine integraþi pe piaþamuncii. Cota de ºomaj a lucrãtorilorromâni este sub nivelul altormigranþi ºi sub nivelul mediu dinGermania. Însã multor lucrãtori lesunt încãlcate drepturile, pentru cãromânii vin fãrã sã fie informaþidespre drepturile lor”, a spusMatthias Jobelius.

Câþi români beneficiazã deajutoare sociale în Germania

De asemenea, din 205.000 delucrãtori români înregistraþi, doar

7,5 la sutã beneficiazã de ajutoaresociale, aceastã cifrã fiind la un nivelobiºnuit în Germania, a completatreprezentanta FederaþieiSindicatelor din Germania, AnnelieButenbach. Doar 4.000 suntlucrãtori care muncesc, dar carecâºtigã foarte puþin ºi beneficiazã ºide ajutoare sociale, în timp ceimaginea românilor estedistorsionatã din cauza “acestordemagogii ale unor politicieni” careacþioneazã împotriva lucrãtorilorromâni ºi bulgari, a mai spusaceasta. La rândul sãu, ministrulMuncii, Familiei, Protecþiei Socialeºi Persoanelor Vârstnice, MarianaCâmpeanu, a declarat cã estenecesarã o atenþie mai mare pentruprotecþia lucrãtorilor ºi pentrucombaterea muncii la negru, în acestsens urmând ca Inspecþia Munciidin România sã colaboreze cu

instituþia similarã din Germaniapentru identificarea cazurilor carepot duce la exploatarea lucrãtorilorromâni. “Restricþiile de pe piaþamuncii nu au împiedicat lucrãtorii sãplece, dar au favorizat munca lanegru, condiþiile dure de muncã ºisalariile mici”, a spus ministrulMuncii. Dintre migranþii români dinGermania, 25 la sutã au gradeacademice, iar noii veniþi contribuiela creºterea economicã generalã,

conform unui studiu fãcut deInstitutul Economic din Koln, citatde ministrul delegat pentru DialogSocial, Doina Pânã

Federaþia Sindicatelor dinGermania ºi Friedrich-Ebert-Stiftung au lansat, ghidul “Eºtiinformat, eºti protejat”, ce conþineinformaþii care sã îi ajute pe românisã lucreze legal ºi în condiþiiechitabile în Germania.

www.ziare.com

aprilie - mai 2014Pagina 6

CCââþþii rroommâânnii mmuunncceesscc îînn GGeerrmmaanniiaa îînn pprreezzeennttZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Deutsche Welle: Diplome recunoscute la Berlin

Stimaþi cititori, începând cu acest numãr, vã vomprezenta o serie de întâplãri adevãrate. Domnul Mircea Budane-a împuternicit sã-i publicãm memoriile ºi amintirile pecare le-a avut în perioada comunistã în România. Mai jos vãrelatãm prima parte, urmând ca în numerele viitoare sãdescoperim împreunã toate secretele acestuia.

Rãspunzãtor pe linia de securitate, la IntreprindereaElectromotor Timiºoara, era „tovarãºul ªtef”. Am aflat cã eraginerele unui cunoscut. A vrut sã mã recruteze ca informator,dar i-am spus cã nu sunt dotat cu asemenea veleitãþi din maimulte motive: etice, morale, lipsa de obiect ca jurist într-ofabricã ºi în plus îmi putea fi copil. I-am adus la cunoºtinþã cã-i cunosc familia soþiei ºi cã eram la curent cu tragiculaccident- petrecut cu ani în urmã pe litoralul Mãrii Negrecând ºi-a pierdut viaþa mama acesteia, la volanulautoturismului fiind soþul ei, respectiv socrul ofiþerului. Amrãmas însã în raporturi bune.

Cum încãperea ofiþerului de securitate se afla înapropierea oficiului juridic, de multe ori acesta venea pe lanoi, unde discutam banalitãþi. În câteva rânduri niºtemuncitori au lãsat în biroul nostru câte un electromotor pentru„tovarãºul ªtef” adus de acesta pentru reparaþii. Profitând decide asemenea relaþii, în anul 1987 l-au întrebat pe ªtef dacã nu-mi poate aranja ca soþia mea sã obþinã paºaport pentru o vizitãîn Germania Federalã. Dupã ce l-am asigurat cã nu are degând sã rãmânã acolo ºi cã la înapoiere îi vom „deschide uºacu coatele” mi-a cerut sã-i spun data când a depus cererea ºiactele de rigoare. În scurt timp, de la comunicarea acestora,ªtef m-a asigurat cã problema se va aranja.

Nu l-am întâlnit pe securist mai bine de o lunã de zile,probabil el aflându-se în fabricã în timp ce, noi juriºti, eram îninstanþe. Mult timp nu a mai trecut pe la oficiul juridic, în cazafirmativ am fi aflat de la secretara Angelica. Cuprins denerãbdare, am ieºit, în mai multe rânduri, în casa scãrilor ºiproptit de balustradã, aºteptam poate, poate vine „tovarãºul”.Nu a venit. Însã la câteva zile, aflându-mã în ºedinþa de Biroude executiv al Consiliului oamenilor muncii a venit peste noiªtef ºi de faþã cu cei prezenþi, mi-a predat paºaportul lui Hedi,cu vizã turisticã pentru RFGermania. Faptul în sine m-abucurat, însã împrejurãrile în care am intrat în posesiarâvnitului paºaport m-au cam deranjat, pentru cã absolut toþicei prezenþi, ºi-au format pãrerea cã eu aº fi colaboratorul luiªtef.

Hedi, în câteva zile a plecat ºi viaþa noastrã a decursnormal, atât acasã cât ºi la întreprindere. Îmi amintesc cã la oadunare generalã a oamenilor muncii, hazardul a fãcut ca sãocup loc lângã ªtef ºi atât înainte, cât ºi dupã începerealucrãrilor, am schimbat câteva banale cuvinte cu vecinul meude scaun. A fost a doua convingere a multora dintreparticipanþi, cã eu aº fi „omul lui ªtef”.

La expirarea vizitei, Hedi s-a înapoiat, ºi dupã cum ampromis, de unele produse ale societãþii capitaliste a profitat ºibinefãcãtorul nostru, bunurile predându-i-le acestuia seara, înmaºina mea, care staþiona în apropierea blocului unde locuia.

Au trecut doi ani ºi o duceam tot mai greu, iar crizasistemului o resimþeam tot mai tare....

Mircea BudaVa urma

Drum fãrã întoarcere

aprilie - mai 2014 Pagina 7

“Pe strãzile din Europa rromiicerºesc ºi deranjeazã mai tare decâtun bancher care dispare cu 10miliarde de euro.” Sunt declaraþiilelui Traian Bãsescu, exprimate în faþaziariºtilor de la Berlin. Aceºtia au fostcurioºi sã afle dacã pe ºeful statului îlsupãra articolele din presa strãinã, încare þiganii din România suntadeseori criticaþi.

“De 20 de ani, de þigani nu s-aocupat ºi nu se ocupã nimeni”, i-aurãspuns experþii în problemarromilor. Înainte de întâlnirea cupoliticienii, Traian Bãsescu a avut laBerlin o conferinþã de presã. Ziariºtiil-au întrebat despre problemaþiganilor ºi au vrut sã ºtie dacã,personal, a urmãrit presa strãinã ºi

dacã situaþia rromilor afecteazãreputaþia þãrii. Bãsescu le-a rãspunscã autoritãþile de la Bucureºtiîncearcã sã-i integreze pe cât maimulþi dintre membrii etniei.

“Ceea ce vedeþi umblând prinEuropa e expresia eºecului politiciide integrare la noi acasã. E ocategorie specialã. Aici e problemaromilor - sunt exrem de vizibili ºideranjeazã. Aº spune cã deranjeazãmult mai mult decât un bancher caredispare dintr-o bancã cu 10 miliardede euro. Pentru cã ei trag de cetãþeni,cer bani, de mâncare, fac orice”, aspus Bãsescu. Sociologii de laBucureºti, experþi în problemaromilor, îl contrazic pe TraianBãsescu susþinând cã politicile de

incluziune au fost un eºec.“România nu i-a vãzut ºi nici nu-

i vede de 20 de ani, iar ghetourile auexistat ºi existã”, a spus sociologulGelu Duminicã. “Da, suparã maimult unu care îþi furã din buzunar ºicu care ai contact direct decât unucare furã din bancã ºi care e cool. Darasta funcþioneazã în România, nu înGermania”, a spus sociologul CiprianNicula. Ca soluþie, ºeful statului apropus ca, în tabarele de romi dinapropierea marilor capitale europene,sã fie trimiºi profesori. “Suntem gatasã trimitem profesori. Drama lor e cãgeneraþia urmãtoare nu se duce laºcoalã. Situaþia se va perpetua”, aîncheiat Traian Bãsescu.

http://stirileprotv.ro

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Cerºetorii romi deranjeazã mai tare decât un banchercare furã” - declaraþia lui Traian Bãsescu de la Berlin

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Luni,17.03.2014, domnul DanielÞecu,Preºedintele FADERE (Federaþia asociaþiilorde români din Europa) a trimis o scrisoare deschisãMinistrului pentru românii de pretutindeni, BogdanStanoevici prin care FADERE îºi aratã dispoziþia dea susþine ºi a colabora cu Ministerul pentru a faceproiecte prin care viaþa românilor din Diaspora sãfie mai uºoarã.

De asemenea ar trebui alocate mai multefonduri pentru a sprijinii pilonii principali aidiasporei: bisericile românesti, presa româneascã ºiasociaþiile de români.

În scrisoare îi sunt prezentate Ministrului ºiprimele 6 probleme cu care majoritatea românilordin Diaspora se confruntã ºi cu care Ministrul artrebui sã îºi înceapã activitatea.

Acestea sunt:1. Reducerea taxelor consulare2. Repatrierea de urgenþã a corpurilor

neînsufleþite a românilor pentru familiile celor carenu au bani sã o facã

3. Înlesnirea procesului de vot pentru româniidin Diaspora

4. Telefon verde pentru românii din Diaspora5. Transparenþã totalã la atribuirea fondurilor de

la DRRP6. Identitatea româneascã

„ªtim cã dispuneþi de un buget mic ºi prinintermediul acestei scrisori vã rugãm sã-itransmiteþi domnului Prim Ministru Victor Pontanecesitatea mãririi acestuia. Este esenþial sãînþeleagã cã fiecare euro investit în bunãstarea lorva duce la stimularea acestora de a trimite cât maimulþi bani în þarã. Românii din Diaspora ar fi oinvestiþie bunã pentru Guvern. ” – a declarat DanielÞecu - Preºedinte FADERE

Presa FADERE

Stimate Domnule Ministru

Faceþi parte din echipa Gvernului condus dePrim Ministrul Victor Ponta ºi de asemeneaconduceþi Ministerul pentru Românii dePretutindeni. Pentru aceasta vã felicitam ºi înacelaºi timp vã dorim mult succes. Considerãm cãeste o misiune grea ºi cu multã responsabilitate.

Motivele care ne-au fãcut sã vã trimitemaceastã scrisoare sunt urmatoarele:

- Vrem sã ºtiþi cã aveþi tot sprijinul ºi toatãsusþinerea noastrã pentru o colaborare cu domniavoastrã ºi echipa dumneavoastrã pentru bineleromânilor din Diaspora.

- Ne-ar plãcea sã evitaþi greºelile pe care le-aufãcut predecesorii dumneavoastrã care au fost înfruntea Ministerului sau a DRRRP.

Astãzi comunitãþile româneºti din Diaspora sesprijinã pe cei trei piloni: Bisericile româneºti, Presaromâneascã, Asociaþiile de români. Ele suntsusþinute de sportivi, oameni de culturã ºipersonalitãþi din orice domeniu care prin munca ºiimaginea lor fac viaþa românilor de afarã maiuºoarã. De fapt orice român care este în afara þãrii,care lucreazã cinstit ºi este bine integrat este cel maide preþ ambasador al României.

ªtim cã dispuneþi de un buget mic ºi prinintermediul acestei scrisori vã rugãm sã-itransmiteþi domnului Prim Ministru Victor Pontanecesitatea mãririi acestuia. Este esenþial sãînþeleagã cã fiecare euro investit în bunãstarea lorva duce la stimularea acestora de a trimite cât maimulþi bani în þarã ( în ultimii 7 ani mai mult de 35Miliarde de Euro). Românii din Diaspora sunt obunã investiþie.

Aºteptãm organizarea de întâlniri la nivelinternaþional unde vã rugãm sã invitaþi toateasociaþiile fãrã discriminãri politice. La aceste

întâlniri vã vom prezenta cu siguranþã toateproblemele cu care se confruntã românii dinDiaspora ºi liderii comunitãþilor româneºti.

FADERE (Federaþia asociaþiilor de români dinEuropa) realizeazã de mai mult timp un sondaj alproblemelor care sunt prioritare în ochii românilordin afara graniþelor.

Vã vom prezenta 6 dintre aceste puncte:1. Reducerea taxelor consulare.Este inadmisibil sã se menþinã taxe care sunt ºi

de douã ori mai mari decât ale altor consulateeuropene care de cele mai multe ori au serviciisuperioare.

2. Repatrierea de urgenþã a corpurilorneînsufletiþe ale românilor pentru familiile celorcare nu au bani sã o facã.

Aºa cum probabil ºtiþi în acest moment suntmulte cazuri de persoane decedate în þãrile Europeiºi care din lipsa de bani a rudelor ele nu au fostrepatriate în România ºi au rãmas în frigidere dinafara þãrii. Drama acesta o trãim aproape zilnic cândmoare un cetãþean român în afara þãrii ºi cândrudele nu au pregãtite sume de la 6 000 la 9 000euro pentru a repatria corpul. Pânã în acest momentAsociaþiile ºi Bisericile au fãcut eforturisupranaturale pentru a strânge bani ºi a ajuta acestefamilii. De când a venit criza lucrul acesta nu maieste posibil. Rugãm Guvernul României sã creezeun fond care sã serveascã acestui scop.

3. Înlesnirea procesului de vot pentru româniidin Diaspora.

Fie cã este vorba de votul electronic sau decel prin corespondenþã, sau orice alta formã care sãfie eficientã ºi sigurã, noi o aºteptãm cu marenerãbdare.

În ultimul timp Partidele Politice dinRomânia au fost toate de acord cã trebuie gãsitã osoluþie pentru aceasta. Unii au spus cã ideal ar fi

Votul prin corespondenþã, ceilalþi au zis cãdimpotrivã, votul electronic este mai bun. GuvernulRomâniei are misiunea ca pânã la alegerileprezidenþiale din toamnã sã gãseascã pentruromânii din afara þãrii o formã de vot facilã ºisigurã.

4. Telefon verde pentru românii din Diaspora.Am cerut în nenumãrate rânduri sã se creeze

un “telefon verde” la care românii (din Europapentru început ºi apoi pentru cei din alte þãri dinafara Europei) sã poatã suna ºi sã obþinã informaþiilegate de drepturile lor în þara în care s-au mutat,despre muncã, sãnatate, documente, etc.

5. Transparenþã totalã la atribuirea fondurilor dela DRRP.

Cerem crearea unei comisii formatã dinAsociaþii româneºti din Diaspora care sã verificeacordarea suvenþiilor de la DRRP.

6. Identitatea româneascã.Vã rugãm sã sprijiniþi organizarea de

biblioteci ºi cursuri de Limba Românã, GeografiaRomâniei ºi Istoria României pentru copiii oriundeexistã comunitãþi importante de români.

Sunt doar 6 din multele probleme la nivelgeneral cu care se confruntã românii de afarã, însãpe lângã acestea mai sunt ºi cele zonale. Vãasigurãm cã imediat ce a-þi dat curs rezolvãriiacestor probleme vã vom prezenta ºi urmãtoareleprobleme de interes pentru românii din Diaspora.

Credem în dumneavoastrã ºi credem cã puteþiface ceva bun pentru românii din afara þãrii.

Vã mulþumim ºi vã dorim succes! Cu deosebitã consideraþie,

Daniel Þecu Preºedinte FADERE

(Federaþia asociaþiilor de români din Europa) Excelenþei sale domnului Bogdan Stanoevici,

Ministru pentru românii de pretutindeni

Dramele românilor din Diaspora

Românii din Diaspora o investiþie bunã pentru Guvern

C M Y K Pagina 8

Pe 25 martie 2014 ZoltanOctavian Butuc a susþinut unconcert la Viena. Cunoscutul actorromân a urcat pe scena ClubuluiReplugged în cadrul celei de-adoua ediþii a Pitã cu unturã ºi cu...folk. Primul astfel de eveniment aavut loc în iunie 2013 - cu Sonaticde la Timiºoara, respectiv, Ana &Prietenii de la Bucureºti/Roºioriide Vede.

De data aceasta pita cu unturãs-a servit cu... poezie pe corzi de

chitarã. Pâinea am uns-o noi cuunturã proaspãtã, de casã. Spiritulni l-a hrãnit cu poezie ºi muzicã:Zoltan Octavian Butuc, actor deteatru ºi de film, cunoscut mai alespentru rolurile din: Prea târziu (r:Lucian Pintilie), Tinereþe fãrãtinereþe (r: Francis Ford Coppola),Amen, Funny money, DieDeutschen, Wallander – The dogsof Riga ºi multe altele.

De o vreme încoace Zoltandedicã o mare parte a timpului sãucântecului: combinã într-un modinedit poezia cu muzica. Urcã pescenã atât singur, cât ºi alãturi denume deja recunoscute ale muziciiromâneºti: Maria Rãducanu, IoanGyuri Pascu, Adrian Naidin ºialþii. Împreunã cu acesta din urmãa participat, anul trecut, laevenimentul dedicat împlinirii a80 de ani de la naºterea poetuluiNichita Stãnescu, organizat deICR New York.

Intrarea s-a fãcut pe bazã dedonaþie (freie Spende).Vegetarienii ºi cei care þin post auputut degusta zacuscã. Bufetul afost din partea casei.

ZOLTAN BUTUC live laViena

25 martie 2014, ora 20.00Club Repluggedstr. Lerchenfelder nr. 231070 Viena, AustriaSponsori: DECS GmbH,

MeAndMineLinkurile evenimentului:https://www.facebook.com/ev

ents/675716539152842/http://kabaitan.net/pita-cu-

untura-si-cu-folk-editia-a-ii-a/Zoltan Octavian Butuchttp://www.imdb.com/name/n

m1117628/Asociaþia Culturalã Kabaitanwww.kabaitan.org

Un nume nou în Teatrulaustriac, tânãrul actor Eric Lingens afãcut cu succes dovada talentuluisãu actoricesc, interpretândremarcabil rolul principal din piesaLiliom (Crinul – floarea de crin) adramaturgului maghiar FerenzMolnár (1878 – 1952), în regiacelebrei actriþe ºi regizoare ElfriedeOtt.

Spectacolul cu piesa Lilioma fost pus în scenã la „AteliertheaterReloaded”, situat în sectorul 7 alVienei, sub conducerea artisticã aregizoarei Nina C. Gabriel,originarã din Bulgaria, care,împreunã cu partenerul ei de viaþã,pictorul Ludwig Drahosch, a preluatdin octombrie 2012 conducereaacestui teatru vienez, cu o tradiþie de80 de ani.

Interpretul rolului Liliom, EricLingens este un tânãr actor austriac,nãscut în februarie 1988 la Viena,crescut ºi educat în Austria ºi înSpania, care a renunþat la studiilejuridice începute la Universitateadin Viena, pentru a se dedica scenei,ºi s-a hotãrât sã urmeze „Academiade actorie Elfriede Ott” (o reuºitãalegere!).

În traducerea dramei Liliom din

limba maghiarã, scriitorul austriacAlfred Polgar (1873 – 1955) a mutatacþiunea prezentatã de autorul FranzMolnár, din „Parcul împãdurit aloraºului Budapesta” în renumitul„Wiener Prater”, folosind pentrureplicile lui Liliom limbajuldialectal vienez (mai greu deperceput de cãtre auditorii strãini),diferit de limba germanã literarã, încare se exprimã celelalte personaje.

Deosebit de interesant estefaptul cã „Parcul împãdurit al

oraºului Budapesta” a fost amenajatîn stil medieval în anul 1896, cuocazia expoziþiei dedicatãaniversãrii milenare a Ungariei, caparc pentru distracþii ºi agrement,dupã planurile celebrului arhitectIgnác Alpá (1855-1928), având camodel parcul din preajma Casteluluihuniazilor (construit la dimensiunimai mici ºi în acest parcbudapestan) ºi serbãrile dinTransilvania secolului al XV-lea,din timpul domnitorului Iancu de

Hunedoara, (Ioan Corvin, 1407-1456), tatãl lui Matei Corvin, (1443-1490), fost rege Ungariei, Cehiei ºiAustriei.

Dupã prima reprezentaþievienezã a piesei, în februarie 1913,la „Theater in der Josefstadt”(premiera în limba maghiarãavusese loc în anul 1909 laBudapesta), rolul lui Liliom a fostinterpretat, de-a lungul anilor, denume celebre ale scenei austriece,de la Hans Albers la Josef Meinrad,

iar acum, în luna martie 2014,tânãrul actor Eric Lingens,stãpânind excelent ºi dialectulvienez, continuã cu acelaºi succesarta interpretativã a marilor sãiînaintaºi.

„Academia de actorie ElfriedeOtt” din Viena pregãteºte, începânddin anul 2005, tinerele talenteactoriceºti, dintre care, înspectacolul de succes Liliom de la„Ateliertheater Reloaded”, auevoluat, alãturi de talentatul actor

debutant Eric Lingens ºi AnnaUnterweger

(Julie), Ruth Pfleger (Marie),Anna Mitterberger (Frau Muskat),Jacqueline Rupp (Frau Hollunder),Maksymilian Suwiczak (Ficsur),Pierre Gold (Wolf Beifeld), FabianSchopper (Linzmann), RichardJamelka (Poliþist / Dr. Reich)...

Acþiunea piesei, în viziunearegizoarei-profesor Elfriede Ott, nueste prezentatã ca o orgie abrutalitãþii lui Liliom – acest tânãr

animator, fãrã ºcoalã, fãrã vreomeserie, visând sã plece în America,dar fãrã dorinþa de a munci, al cãruiºarm ºi suflet nobil îl fac sã fie iubitde toate fetele care-l întâlnesc –, cica o comedie tragicã, prezentânddouã destine diametral opuse ºitotuºi congruente, pe care soarta leuneºte pentru scurt timp, încheiatabrupt de un sfârºit tragic, prinsinuciderea lui Liliom, dar marea loriubire, pe care nici Liliom ºi niciJulie nu gãsesc cuvinte sã oexprime, este ridicatã la ceruri,pentru eternitate.

Finalul piesei – în care Luise,fetiþa de 11 aniºori a lui Liliom (rolinterpretat minunat de ºcolãriþa LeaSchedelberger) îºi vede pentruprima oarã tatãl (coborât din cer înpostura unui cerºetor) care o loveºteînsã brutal peste mânuþã, pentru cãfetiþa nu mai vroia sã-l asculte –,este reprezentativ pentru întregulconþinut al dramei.

„Este posibil sã primeºti oloviturã puternicã, o loviturãîngrozitor de puternicã... ºi totuºi sãnu te doarã deloc, ci sã o simþi ca peo mângâiere” – o întreabã fetiþa pemama sa, la care Julie, care fusesede nenumãrate ori lovitã cubrutalitate de soþul ei Liliom (tatãlfetiþei), îi rãspunde: „Este posibil,copila mea, ca cineva sã-l loveascãpe altcineva ºi aceasta, totuºi, sã nudoarã deloc!”.

Aºa simbolizeazã, în final,dramaturgul Ferenz Molnár mareaiubire dintre douã caracterecomplet diferite, neînþelese, carenu-ºi pot exprima în cuvintesentimentele, dar le poartã în inimãpentru vecie.

Momentul cel mai emoþionantal serii a fost însã acela de la sfârºitulreprezentaþiei când, acompaniaþi curopote de aplauze, tinerii actori EricLingens ºi Anna Unterweger –interpreþii rolurilor principale:Liliom ºi Julie – au coborât de pescenã, þinându-se de mânã, ºi auoferit un minunat buchet de flori,primit de ei, iubitei lor Profesoare,la grande Dame de thèâtreautrichien, venerabila actriþãElfriede Ott, drept recunoºtinþã.

Corespondenþã transmisã de Mihai ANTHONY

Pitã cu unturãºi cu folk –ediþia a II-a

Cronica teatralã

Eric Lingens în Liliom

Joia Mare pune capãt carnavalului deiarnã ºi dã startul la 40 de zile înainteaPaºtelui. Data Paºtelui în Austria nu este unafixã, ea depinzând de data calendaristicã aprimei luni pline din echinoxul de primãvarã,adicã al primei zile oficiale de primãvarã.Sunã complicat, ei bine nu e!

Ai nevoie numai de un calendar ca sã îþidai seama. Duminica Patimilor este cea careintroduce Sãptãmâna Sfânta a Paºtelui înAustria. Acum, vienezii merg la bisericã ºi sebinecuvânteazã – comemorarea intrãrii luiIisus în Ierusalim. Focul Paºtelui – În Vienna,sunt aprinse focuri înaintea Duminicii dePaºte. Oamenii obiºnuiesc sã se adune îinjurul focului, sã cânte ºi sã petreacã. Cei mai

curajosi chiar sar pe deasupra focului.Duminica de Paºte înseamnã finalul postului,gastronomie, ºi deci o motivaþie bunã pentruun ospãþ cum se cuvine.

Cozonacul tradiþional austriac, sau“osterpinze”, carnea rece, ouã colorate ºifriptura de cal. Pentru cei mici, tradiþia dePaºte este sã se ascundã dulciuri în casã,pentru ei, sau dacã vremea permite, îngrãdinã. Bineînþeles cã Iepuraºul de Paºteeste vinovat pentru toate acestea ! Totcopiilor, în ziua de Paºte le este dãruitcozonacul tradiþional în formã de miel, decãtre naþii lor.

Sursa: aatravel.roSursa: romanialapas.ro

Pagina 9aprilie - mai 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În luna martie 1863, a luat fiinþãla Iaºi „Societatea cultural-literarãJUNIMEA“ – din iniþiativa unortineri intelectuali reîntor?i de la studiidin strãinãtate, în frunte cu TituMaiorescu (pe atunci în vârstã 23 deani), Petre P. Carp, Vasile Pogor,Iacob Negruzzi ºi Teodor Rosetti –,JUNIMEA însemnând TINERE-ÞEA, cu toate caracteristicile ei:dragoste de viaþã, putere de muncã,dorinþa de a-ºi face cunoscute pro-priile creaþii literare ºi filozofice…

Dacã în martie 1863 JUNII (de laJUNIMEA) aveau între 20 ºi 30 deani, JUNII anului 2014 au împlinit 70de ani. Da, aþi citit corect! 70 de anide la înfiinþare au sãrbãtorit vineri, 22martie 2014 JUNII SIBIULUI laViena, oferierind sutelor de invitaþiromâni ºi austrieci un spectacolaniversar de excepþie.

Junii Sibiului este Ansamblulfolcloric profesionist cu cea mai

veche formaþie de dansuri populare aRomâniei, devenitã patrimoniuuniversal. Ansamblul a luat fiinþã în1944, din iniþiativa maestrului coreo-graf Ioan Macrea, ºi s-a transformatîn anul 1991, din formaþie de amatori,(la început bãrbãteascã, apoi mixtã),în Ansamblu Profesionist Naþional,dupã cum ne-a informat DoamnaSilvia Macrea, ManageraAnsamblului artistic „Cindrelul –Junii Sibiului“.

Este adevarat cã tinerii artiºti –dansatori, soliºti vocali ºiinstrumentiºti, precum: Alina Bicã,Andreea Haisan, Codruþa Rodean,Stana Stepanescu, Viorica Tekean,Nelu Albu, Paul Ananie, AlexandruBrãdãþan, Gabriel Dumitru, NicuMâþã, Rãzvan Nãstãsescu, AdrianNeamþu (solo taragot), Marcel Pârãu,Daniel Pop, Daniel Rosalim, RobertTârnãveanu ºi Gabriel Popescu(Dirijor ºi solo vioarã) – nici nu erau

nãscuþi, în urmã cu 70 de ani, dar aumoºtenit talentul înaintaºilor lor ºitransmit mai departe frumoaseletradiþii din þara în care s-au nãscut.

Ansamblului FolcloricProfesionist „Cindrelul – JuniiSibiului“ are un repertoriu foartebogat, din care ne-au fost prezentatela Viena, în cele trei ore de spectacol,numai câteva melodii ºi dansuripopulare tradiþionale româneºti.

Junii Sibiului interpreteazãcântece ºi dansuri reprezentativepentru toate regiunile României:Transilvania, Moldova, Muntenia,Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea,precum ºi cântece ºi dansuritradiþionale din alte þãri ale lumii, peunde au concertat în peste 400 deturnee, cum ar fi: Ungaria, Rusia,Bulgaria, Grecia, Italia, Spania,Franþa, Belgia, Anglia, Germania,Elveþia, Austria…În turneele dinAmerica de Nord, Asia ºi Africa au

fost recompensaþi cu numeroasepremii ºi medalii.

Spectacolul aniversar – 70 de aniJUNII SIBIULUI a fost organizat laViena cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Sibiu ºi al AmbasadeiRomâniei în Austria, în colaborare cuPostul RadioTvUnirea, Diaspora Tvimpresionând prin profesionalismulinterpreþilor, prezenþã scenicã,frumuseþea costumelor populare,calitãþile vocale deosebite alesoliºtilor ºi, nu în ultimul rând, prin

minunatul talent ºi dãruireadansatorilor. Felicitãri!

În încheiere Domnul Ioan Godjadirector al Radio TvUnirea,împreunã cu reprezentantulAmbasadei, Domnul AlexandruGrãdinar au mulþumit JUNILORSIBIULUI pentru spectacolul deexcepþie pe care l-au prezentat,oferind artiºtilor o Diplomãomagialã, flori ºi mici suveniruri.

Reporter-corespondent:Agnes ORBAN

Junii Sibiului au sãrbãtorit 70 de ani la Viena

C M Y K

SÃRBÃTORI FERICITE!

Paºtele în Austria

Pagina 10

Pe 20 martie 2014 la Bazel, Belgia, afost semnat un parteneriat între ADR-Vlaanderen, Actie Roëmenie Dorpen(Acþiunea Sate Românesti) ce cuprinde 58de organizaþii în întreaga Flandra ºi Arthis– Casa de Culturã Belgo-Românã dinBruxelles.

Tinând cont de numeroasele obiectivecomune ale celor douã organizaþii,preºedinþii ºi membrii acestora au decis sãse meargã mai departe în colaborarea careexistã deja ºi sã o formalizeze prinintermediul unui parteneriat.

Cele douã asociaþii îºi vor focalizaatenþia pe câteva principii pe care lerespectã deja în cadrul acþiunilor lor :

- Sã contribuie la dezvoltarea societãþiiprin acþiuni cetãþeneºti active

- Sã lupte împotriva sãrãciei ºi adiferenþelor culturale prin acþiunimulticulturale care sã încurajeze oameniisã se cunoascã mai bine

- Sã promoveze limba ºi cultura românã- Sã promoveze românii din afara

frontierelor României, în Belgia ºi în

România, punând în evidenþã toatemodalitãþile lor de expresie culturalã ºiartisticã.

- Sã contribuie la o Europã democraticãºi deschisã în care cultura românã esteparte integrantã

ADR Flandra a afirmat, în strategia sade dezvoltare, voinþa de a lucra ºi cu alteorganizaþii. Arthis este un partenerinteresant în funcþionarea ADR Flandra(http://www. adrvlaanderen.be/), înperspectiva lãrgirii infrastructurii înregiunea Bruxelles – capitala, dar ºi maimult, pentru posibilitatea de a avea acces laun public de limba românã din Belgia.

Pentru Arthis, colaborarea cu ADRFlandra este o ocazie de a-ºi lãrgi sferaproiectelor ºi acþiunilor sale în afaraBruxelles-ului ºi de a sensibiliza un publicflamand ºi de limba românã din Flandra.

Un reportaj filmat de Liviu Hopartean ºiprocesat video de Cristin Tomeci.

Proiecþia a avut loc în cadrulprogramului Politricks: Putere,propagandã, populism & patriotism (7februarie – 29 martie 2014) ºi a fostprecedatã de o mãrturie a lui VasileNeacºa, implicat direct în evenimenteledin decembrie 1989 ºi autor al maimultor studii de relaþii internaþionale.

În cadrul Politricks: Putere,propagandã, populism & patriotism,iniþiat de Beursschouwburg, au fostprogramate filme, video, expoziþii ºidezbateri, în contextul anului electoral

2014. Organizatorii au dorit sã atragã

atenþia publicului asupra diverselorforme de manipulare, a puterii massmedia, pornind de la studii de caz asupraunor dictatori (Tito, Ceauºescu, Idi AmidDada) sau analizând acþiunile decomunicare ale altor elementeextremiste.

Andrei Ujicã a realizat o trilogiedocumentarã despre sfârºitulcomunismului: Videogramele uneirevoluþii, (în colaborare cu Harun

Farocki, 1992), un montaj al materialelorvideo ºi TV din decembrie 1989, Out ofthe Present (1995), povesteacosmonautului Sergei Krikalev care apetrecut 10 luni la bordul rachetei MIRîn timp ce Uniunea Sovieticã sedestrãma, ºi Autobiografia lui NicolaeCeauºescu, centrat pe personalitateadictatorului.

Proiecþia organizatã cu sprijinul ICRBruxelles deschide seria evenimentelordedicate marcãrii a 25 de ani de larevoluþia din decembrie 1989.

Parteneriatîntre ArthisBruxelles ºi

ADR-Vlaanderen(Selecþiuni)Documentarul

Autobiografia lui NicolaeCeauºescu la BruxellesDocumentarulAutobiografia

lui NicolaeCeauºescu deAndrei Ujicã afost proiectatla Bruxelles,în 12 martie

2014, încadrul unuieveniment

organizat deICR Bruxelles

ºi centrulculturalflamand

Beurssch-ouwburg.

RomBel – Domnule Ciobanu,începem interviul nostru cu rugãminteade a spune, pe scurt, cum si de ce aþidecis sã emigraþi în Belgia.

Cezar Ciobanu – Dupã terminareafacultãþii în 2009, situaþia socio-economicã prezentã în România în acelmoment nu mi-a oferit prea multe ºanse deangajare. Prin urmare am ales Belgia lainvitaþia unui membru din familie.

RomBel – Asa cum bine ºtiþi în anul2009 RomBel a editat ºi publicat primaediþie a Ghidului românului în Belgiaurmatã în anul 2013 de cea de a douaediþie. Consideraþi util acest Ghidpentru românii din Belgia? Ce credeþicã ar trebui adãugat în viitoarea ediþie aGhidului?

Cezar Ciobanu –Sincer, acest ghid artrebui numit ½Biblia românilor dinBelgia” ºi nu ar trebui sã lipseascã din casaniciunui român. Este un ghid complet caredoar trebuie actualizat când aparmodificãri privind drepturile ºi îndatoririleromânilor în Belgia.Trebuiesc adãugate ºinoile reglementãri adoptate la 1 ianuarie2014 privind accesul pe piaþa muncii.

RomBel – Dupã cât timp de lasosirea dumneavoastrã în Belgia aþi

decis sã porniþi site-ul anunturi24.be ºigrupul adiacent Facebook? Ce a stat labaza acestei decizii?

Cezar Ciobanu – Site-ul a fost creat la2 ani dupã venirea mea în Belgia, iargrupul de pe Facebook Anunþuri Belgia lacâteva luni dupã. Fiind pasionat dewebdesign, am decis sã ajut prin hobby-ulmeu comunitatea românilor din Belgia

prin înfiinþarea acestui site.RomBel – Cum funcþioneazã site-ul

dumneavoastrã de anunþuri?Utilizatorii plãtesc pentru publicareaunui anunþ? Care este cea mai„solicitatã” rubricã a site-ului?

Cezar Ciobanu – Publicarea unuianunþ se face foarte uºor, fãrã înregistrareºi doar cu o adresã de email care va rãmâneconfidenþialã. Acest site va rãmâneîntotdeauna gratuit, iar toate postãrile suntmoderate pentru a înlãtura orice anunþ carenu vizeazã comunitatea româneascã dinBelgia.

Cea mai solicitatã categorie este ºi ceapentru care majoritatea dintre noi amemigrat, ºi anume pentru un loc de muncãmai bine plãtit.

RomBel – Interactionaþi, prinintermediul site-ului precum si direct curomânii din Belgia..... credeþi cã noi,românii din Belgia, putem avea ocomunitate unitã, o comunitate exemplupentru cei din jur? Sau este o utopie?

Cezar Ciobanu – Utopie nu, darpãrerea mea este cã mai avem mult pânã adeveni o comunitate unitã ºi exemplarãpentru cei din jur.

RomBel - De ce credeþi cã are nevoie

România în aceastã perioadã? Ce poateoferi României diaspora din Belgia?

Cezar Ciobanu – România are nevoiede o serie de mãsuri ºi reglementãri pentruatragerea forþei de muncã de peste hotare.Prea mulþi tineri au plecat din þarã pentrucã nu li se oferã locuri de muncã ºi nu suntstimulaþi sã rãmânã în þarã.

Diaspora poate oferi României oimagine mai buna în Belgia ºi în lumepentru cã are neapãrat nevoie.

RomBel – Cum vã petreceþi timpulliber in Belgia? Ce pasiuni aveþi?

Cezar Ciobanu – Timpul liber mi-lpetrec cu familia ºi prietenii, iar hobby-ulprincipal e domeniul IT.

RomBel – Un mesaj de final pentrucititorii Rombel?

Cezar Ciobanu –Sã nu uitãm cãsuntem români, de unde am plecat ºi sãcontribuim fiecare cum putem pentru adeveni un exemplu de comunitate înBelgia ºi nu numai.

Vã mulþumesc pentru interviu ºi vãdoresc o zi bunã !

Vã mulþumim ºi vã dorim succes ºisãnãtate!

Pentru RomBel, Cornel Radu-Loghin

aprilie - mai 2014 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Interlocutor: Doamna Ga-briela Macoveiu – Director Di-recþia de Comunicare, Cooperareºi Dezvoltarea Afacerilor –Agenþia de Dezvoltare RegionalãNord –Est

RomBel – De curând s-auîmplinit 4 ani de activitate aBiroului ADR Nord-Est Bruxelles.Cum aþi descrie, pe scurt, aceastãperioadã ?

Gabriela Macoveiu - Cei 4 anide activitate au reprezentat unparcurs anevoios, dar ascendent, deacumulare de cunoºtinþe pentru aaduce mai aproape de realitateobiectivele pe care ni le-am propus.Ne-am dorit sã fim mai aproape desursele de informare europene, sãne putem implica în etapa deelaborare a politicilor europene ºinu în ultimul rând sã fim o prezenþãromâneascã regionalã în Bruxellescapabilã sã ne promoveze ºi sã nesprijine organizaþia ºi regiunea înacelaºi timp.

RomBel – Ce valoareadãugatã aduce Agenþia deDezvoltare Regionalã Nord-Estîn mediul de afaceri european?

Gabriela Macoveiu - Am fostºi suntem singura entitate regionalãdin România care are deschis unbirou de reprezentare permanent înBruxelles, a cãrui activitate estesusþinutã de personal tehnic,calificat în domeniul dezvoltãrii

regionale. Agenþia pentru Dez-voltare Regionalã Nord-Est este oorganizaþie non-guvernamentalã deinteres public, ale cãrei obiectiveoperationale sunt apolitice, dreptpentru care oferim sprijin gratuitatât reprezentanþilor publici cât ºicelor privaþi, cu scopul de apromova dezvoltarea Regiunii deNord-Est a României (acomunitãþilor incluse în judeþeleSuceava, Botosani, Neamþ, Iaºi,Bacãu ºi Vaslui).

RomBel – Sunt companii dinRegiunea pe care o reprezentaþicare apeleazã direct la serviciilebiroului ADR Nord-Est dinBruxelles sau aceastã relaþionarese desfasoarã doar prin inter-mediul Agentiei din România?

Gabriela Macoveiu - Biroul dereprezentare la Bruxelles estesusþinut financiar de cãtre ADRNord-Est, motiv pentru caremandatul nostru nu este legat deoferirea de servicii de reprezentarepentru o anumitã companie. Deregulã serviciile de informare ºisuport oferite de ADR pentruconsiliere ºi indrumare acompaniilor sunt gratuite.

RomBel – Cum poate unromân din Belgia sã beneficiezede serviciile biroului ADR Nord-Est din Bruxelles?

Gabriela Macoveiu - ADRNord-Est încurajeazã dialogul cu

agenþii economici. Un român dinBruxelles dacã are o astfel decompanie ºi doreºte sã o dezvolteprin proiecte investiþionale, dorestesã dezvolte relaþii comerciale cucompanii din regiunea noastrã, esteîn cãutare de colaboratori pentruactivitãþi de cercetare-dezvoltare-inovare sau de forþã de muncãcalificatã ne poate contacta ºisolicita sprijin din partea noastrã.

RomBel – Cum percepeþicomunitatea româneascã dinBelgia? Credeþi cã noi, româniiputem avea o comunitate unitã, ocomunitate exemplu pentru ceidin jur? Sau este o utopie?

Gabriela Macoveiu -Comunitatea româneascã dinBelgia ar putea fi mai unitã. Dinpãcate o bunã comunicare întremediul de afaceri ºi reprezentanþiiautoritãþilor publice sau ai mediuluiacademic ºi cel cultural nufuncþioneazã foarte bine nici în þarã.De cele mai multe ori este foarteimportantã crearea condiþiilorpentru dialog. Cineva trebuie sãaibã în acelaºi timp initiativã,posibilitatea ºi capacitatea de aproduce astfel de întâlniri/platformede dialog/evenimente la care sãparticipe cât mai mulþi reprezentanþiai diasporei românesti din Belgia.Cu alte cuvinte aceastã unitatetrebuie sã devinã obiectivul tuturorpentru a putea fi atins.

RomBel – De ce credeþi cã arenevoie România în aceastãperioadã? Ce poate oferiRomâniei diaspora din Belgia?

Gabriela Macoveiu - Nu am sãspun de ce are nevoie România, ciam sã încerc sã spun de ce avemnevoie noi ca regiune – avemnevoie de mai mulþi investitori,avem nevoie de experienþa celorcare au reuºit în afaceri ºi care potcontribui la revigorarea spirituluiantreprenorial, avem nevoie demodele de dezvoltare care pot fiaplicate ºi în comunitãþile noastre.ªi spunând acestea v-am raspuns

cred ºi la cea de a doua întrebare.RomBel – Un mesaj de final

pentru cititorii Rombel?Gabriela Macoveiu - Un

parteneriat de succes are la bazãîncrederea; încrederea esteconstruitã pe cunoastere ºiîntelegere, dupã care vine ºisprijinul reciproc. Îi îndemn pecititorii dumneavoastrã sã urmezeacest drum ºi cu siguranþã ne vomreîntâlni în viitorul apropiat.

Vã multumim ºi vã dorimsãnãtate ºi succes!

Pentru RomBel, CornelRadu-Loghin

Avem nevoie de experienþa celor care aureuºit în afaceri ºi care pot contribui

la revigorarea spiritului antreprenorial

Interviu cu Cezar Ciobanu, iniþiatorul site-ului Anunturi24.be

C M Y K Pagina 12

C M Y K Pagina 13

În Þara Lalelelor, Paºtele esteprecedat de o serie de carnavaluri carepreced sãptãmânile de post ºipenitenþã. Pregãtirile pentrucarnavaluri încep încã din anul care atrecut, pe 11 noiembrie.

Atunci, în noiembrie, un consiliuformat din 11 persoane pune la caleprogramul pentru carnavaluri.

În timpul acestor carnavaluri,oamenii din Olanda participã la multepetreceri, baluri mascate ºi parade. Lafinalul acestora, în fiecare comunitateeste ales Prinþul Carnavalului, cãruiaîi sunt înmânate cheile oraºului.

În regiunile din estul Olandei,locuitorii aprind un foc în aer liber.Aceastã acþiune are loc pe cel maiînalt deal din zonã, ºi datoritã faptuluicã existã o competiþie între sate - satulcu cel mai mare foc caºtigã, sãteniiîncep sã strângã lemne cu multesãptãmâni înainte de sãrbãtoareaPaºtelui.

Tot în prima zi de Paºte, olandeziise întâlnesc cu întreaga familie ºi iaumasa împreunã. “Paasbrood”, pâinedulce cu struguri ºi stafide, estemâncarea lor tradiþionalã de Paºte.

Sursa: calificativ.ro

Dacã Cortina de Fier nu ar fi existat, celmai probabil est-europenii nu ar fi fostsinonimi cu sãrãcia, corupþia dar, înmajoritatea cazurilor, ºi cu persoanele bineeducate, scrie, într-un amplu articol,euinside.eu.

Cu toate acestea, Cortina a existat ºi aavut un efect devastator timp de decenii,continuã publicaþia citatã. La douã deceniidupã cãderea Zidului Berlinului ºi Cortineide Fier, romantismul unificãriicontinentului a dispãrut pentru a face locunei noi cortine. Nu de fier de aceastã datã.Occidentul a reuºit sã înghitã opt state est-europene, însã s-a înecat cu muncitorii fãrãcalificare din Bulgaria ºi România, înspecial cu rromii, care sunt liberi sãmunceascã ºi sã trãiascã oriunde în UE dela 1 ianuarie 2014, continuã publicaþiacitatã.

Temerile cu privire la o invazieromâno-bulgarã nu sunt limitate labritanici. Sunt temeri ºi în Olanda, care s-a

alãturat deseori corului anti-integrationist,împreunã cu Marea Britanie. Din fericire,dezbaterea din Olanda nu este la nivelulisteriei britanice, însã problema estediscutatã serios ºi se concentreazã mai multpe bulgari decât pe români.

Sãptãmâna trecutã, think-tankulolandez Dutch Scientific Council forGovernment Policy (WRR) a publicat unstudiu ce subliniazã problemele ºi oferãcâteva soluþii. Sunt justificate temerileolandezilor, cu toate cã nu a avut loc oinvazie la 1 ianuarie. Aceste îngrijorãrisunt generate în special de slaba calificarea bulgarilor - potrivit studiului, sunt între34.000-44.000 de bulgari în Olanda ºi62.000-72.000 de români.

Aceºtia au intrat în þarã ca persoanefizice, studenþi, cu permise de muncã sauca muncitori ilegali. WRR crede cãprezenþa românilor ºi bulgarilor va fi maivizibilã anul acesta, deoarece imigranþiivor putea sã trãiascã aici legal.

Studiul aratã cã imigranþii est-europenitemporari sunt cei mai bineveniþi, întrucâtaduc contribuþii nete de 1.800 de euro perpersoanã, anual. Beneficiile suntmultiplicate de faptul cã imigranþiieuropeni plãtesc taxe în Olanda ºi fac apelrareori la ajutoarele sociale.

Problema este însã cã în acest momentOlanda atrage mai mult muncitorinecalificaþi - cam o cincime din imigranþiidin þarã, în vreme ce specialiºtii sunt doarîn proporþie de 2% din întreaga forþã demuncã.

Mai mult, bulgarii care vin în Olandasunt mai slab pregãtiþi decât bulgarii cerãmân în þarã, aratã studiul, în vreme ceromânii par mai bine pregãtiþi. Rromii dinambele þãri însã au educaþie precarã saudeloc, ºi din acest motiv WRR recomandãguvernului olandez sã se concentreze pepolitica de educaþie ºi integrare însocietatea olandezã.

www.ziare.com

Cum sesãrbatoreºte

Paºtele în Olanda

De ce se teme Olanda demuncitorii necalificaþi

din Estul Europei

Dacã nu ar fi fost Cortina de Fier, românii ºi bulgarii, dar ºi slovacii, cehii ºi polonezii,ºi toþi cei pentru care Zidul Berlinului a fost un obstacol în calea libertãþilor

economice ºi individuale, nu ar fi rudele sãrace care pun în pericol bunãstarearudelor lor occidentale din dorinþa de a avea o viaþã mai bunã, salariu mai mare ºi

mai multe oportunitãþi de muncã.

Ambasada României în RegatulÞãrilor de Jos a organizat, la 5 martie2014, O searã muzicalã de primãvarãdedicatã celebrãrii internaþionale aFrancofoniei, cu accent pe douã dintrevalorile fundamentale ale Francofoniei:diversitatea culturalã, prin promovareatradiþiei româneºti a mãrþiºorului ºiegalitatea de ºanse, prin celebrarea ZileiInternaþionale a Femeii.

Evenimentul a fost marcat printr-unconcert susþinut de violonistul român

Florin Negreanu, absolvent alConservatorului Regal din Haga ºi alUniversitãþii Internaþionale “Codarts”din Rotterdam, renumitã pentru calitateaactului educaþional în domeniulmuzical.

În contextul sãrbãtoririi ZileiInternaþionale a Femeii ºi în semn derecunoaºtere a contribuþiei avute lapromovarea imaginii României înRegatul ?ãrilor de Jos, precum ºi ladezvoltarea relaþiei bilaterale,

Ambasadorul României, E.S. doamnaIreny Comaroschi, a oferit Diploma deExcelenþã “Femei Remarcabile pentruRomânia” unor doamne din societateaolandezã, precum ºi din comunitatea deromâni din Regatul Þãrilor de Jos.

Evenimentul s-a bucurat de prezenþaunui public numeros, format dinreprezentanþi ai mediului politic,academic, cultural ºi diplomatic dinOlanda ºi ai comunitãþii româneºti din

þara gazdã.Ambasada României în Regatul

Þãrilor de Jos marcheazã ZiuaInternaþionalã a Francofoniei prinparticiparea, alãturi de alte misiunidiplomatice francofone, în coordonareaInstitutului Francez din Amsterdam, prinorganizarea, în perioada 8 – 22 martiea.c., a Festivalului de Teatru Francofon.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

aprilie - mai 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Searã româneascã de primãvarã

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

37

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 20 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 35 EURO/APARIÞIE

Ambasada României în Regatul ?ãrilor de Josaparticipat, alãturi de misiunile diplomatice francofone,în coordonarea Institutului Cultural Francez dinAmsterdam, în perioada 8 - 22 martie 2014, lasãrbãtorirea Zilei Internaþionale a Francofoniei, prinsusþinerea Festivalului de Teatru Francofon.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

Participarea Românieila acþiunile comune

de marcare a Zilei Internaþionale

a Francofoniei

Pagina 15aprilie - mai 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Mii de români ºi bulgaripãrãsesc Germania cu miile, înfiecare lunã, pentru a se întoarce înþãrile natale, fenomen cedemonteazã teoria potrivit cãreiamotorul economiei UE s-arconfrunta cu un aflux de imigranþiîn urma ridicãrii restricþiilor de la 1ianuarie 2014.

Astfel, în ultimii doi ani,aproximativ 200.000 de români ºibulgari au plecat din Germania ºi s-au întors acasã, potrivit datelorBiroului Federal de Statisticãremise The Local.

De când România ºi Bulgariaau intrat în EU în 2007, imigraþiadin cele douã þãri în Germania a fostlimitatã, însã toate restricþiile au fostridicate de la începutul anului.

Cu toate acestea, statisticilearatã cã numãrul celor care se mutãdin Germania înapoi în þãrile loreste în continuã creºtere. Migraþiadin Germania în România a crescut

cu 20%, de la circa 50.200 deoameni în prima parte a anului2012 la aproximativ 60.400 depersoane în aceeaºi perioadã aanului 2013.

Jochen Oltmer, profesor laInstitutul pentru CercetareaMigraþiei din cadrul UniversitãþiiOsnabruck, a declarat cã fenomenulnu este deloc surprinzãtor.

“Un lucru poate fi observat încurentele migraþiei - cu cât vin maimulþi oameni într-o þarã, cu atâtpleacã mai mulþi”, a spusprofesorul, adãugând cã românii ºibulgarii nu stau, de obicei, maimult de câþiva ani în Germania.

El a precizat cã mulþi dintreaceºtia sunt studenþi care îºi petrecnumai câteva semestre înGermania sau specialiºti în diversedomenii care câºtigã câþiva ani deexperienþã aici, apoi se întorcacasã.

www.ziare.com

TTeeoorriiaa iinnvvaazziieeii,, ccoonnttrraazziissãã ddee ffaappttee::RRoommâânniiii pplleeaaccãã îînn mmaassãã ddiinn GGeerrmmaanniiaa

În perioada 11- 12 martie a.c. s-adesfãºurat interviul susþinut desolicitantele vorbitoare de limbagermanã pentru ocuparea posturilor deeducatoare la gradiniþele din Stuttgart,Germania.

Reprezentanþii Asociaþiei Interna-þionale pentru Tineret ºi cei ai Birouluipentru Tineret Jugendamt Stuttgart auintervievat 24 de candidate, din 11judeþe ºi din Bucureºti.

“Din judeþul Sibiu s-au prezentatºapte candidate, ºase din Sibiu ºi unadin Mediaº, toate au fost selectate învederea încadrãrii în muncã. 12candidate au fost selectate în total ºi ausemnat contracte de muncã pe un an dezile, urmând a pleca în Germaniaîncepând cu luna iunie 2014”, spunreprezentanþii AJOFM Sibiu.

Dupã primul an de muncã,educatoarele au posibilitatea obþinerii

unui contract de muncã pe perioadãnedeterminatã.

Selecþia s-a realizat în urma uneicolaborãri între Jugendamt Stuttgart,

Asociaþia Internaþionalã pentruTineret(vij) din Stuttgart ºi EURESRomânia.

http://www.turnulsfatului.ro

ªapte educatoare din Sibiu angajatede grãdiniþele din Stuttgart

Au gãsit cel maivechi mesaj trimis,în sticlã, pe mare.Descoperirea unui

pescar german

Cel mai vechi mesaj trimis într-o sticlã afost descoperit de marinarii de pe un vasgerman. Sticla a fost trimisã în urmã cu 101 ani,informeazã Daily Mail.

Echipajul unui vas de pescuit din portulgerman Heikendorf, de lângã Kiel, a scos dinapã o sticlã care conþinea un mesaj, trimis înurmã cu 101 ani.

Un german pe nume Richard Platz a scrisnotã pe 17 mai 1913, cu un an înainteadeclanºãrii Primului Rãzboi Mondial, conflictîn care ºi-a pierdut viaþa.

În interiorul sticlei se afla o carte poºtalã dinDanemarca, pe care se aflau aplicate douãtimbre germane, ºi un mesaj în care cel careavea sã gãseascã sticla era rugat sã expediezecartea poºtalã la adresa lui Pltaz din Berlin.

“Când am vãzut data, am fost foarteemoþionat”, a declarat cãpitanul KonradFischer, comandantul echipajului de pescaricare a gãsit mesajul.

http://stirileprotv.ro

aprilie - mai 2014Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

- Astã noapte am visat cã mi-ai dat100 euro ca sã îmi iau o geantã, spusedrãgãstoasã Bubulina. Sper cã nu ai degând sã-mi distrugi visul…

- Sigur cã nu, spuse Bulã. Poþi sãpãstrezi banii…

- Iubitule, înainte sã ne cãsãtorimîmi cumpãrai mereu bijuterii ºi cadouriscumpe…

- Îmhî…- Cum se face cã dupã nuntã nu mi-ai

mai luat nimic!?- Iubito, unde ai mai pomenit tu pescar

care sã dea momealã la peºte dupã ce l-aprins?

În timp ce fãceam dragoste cusecretara mea într-o poziþie extraordinarãa intrat nevastã-mea în birou:

- Nu poþi sã-mi faci aºa ceva!- ªtiu, i-am replicat, de-asta îi fac ei!

Un psihoterapeut îi spunepacientului sãu:

- Domnule, înainte de culcare, vãrecomand sã vã lãsaþi problemele dupã

uºã.- Chiar credeþi cã soþia mea va dori sã

doarmã pe preº?

Cel mai vândut produs alimentarîn þinutul secuiesc este pateul. Maghiarii

adorã sã meargã la alimentarã ºi sãcearã:

- Daþi-mi, vã rog, “Ardealul”!

O pereche sãrbãtoreºte Nunta deAur: cãsãtoriþi de 50 de ani. Ea – mare,solidã. El – mic ºi plãpând. Printreinvitaþi se aflã ºi un reprezentant alpresei care le ia un interviu:

- Ia spuneþi-mi, o întrebã el pesãrbãtoritã, cum aþi fãcut toþi aceºti ani?

- Foarte simplu: am hotãrât cetrebuia sã facã soþul meu iar el a fãcut!Dacã nu, îl pocneam!

- ªi dumneavoastrã, domnule? îlîntreaba el pe soþ, care au fost cei maifrumoºi ani din timpul cãsniciei?

- Cei zece ani de muncã silnicã înSiberia!

Moldovenii s-au hotãrât sã facã ofabricã de cauciucuri. ªi stãteau ei îndilemã cum sã numeascã fabrica. Încele din urmã un moldovean vine cuideea salvatoare:

- Hai sã-i zâcim pi “buni” cã amauzât cã italienii au o fabricã “pi reli” ºili mergi tari bini!

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

Într-o baltã neagrã,Patru ochi luceºte.Ce sã fie oare?Cred cã e doi peºte.

Pe un câmp cu vioreleCreºtea numai ghiocei.ªi-a venit mândrele meleªi le-a cules ei pe toþi.

Creºte iarba, iarbã deasãPerpendicular pe casãVine calul ºi o paºteAltã iarbã se dezvoltã

Þara mea cu râuri multeªi cu frunze ºi cu floriAi în tine-o populaþieDe mai mulþi locuitori

ªi din bolovani cu apãS-au format înspre apusMunþii tãi de încreþireOrientaþi cu vârfu-n sus

Trece lebedele-n zare.Eu mã uit, ele dispare...

Pãsãrile ciripea,N-avea treabã,Se distra!

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Poeziecontemporanã

Pagina 17aprilie - mai 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Care sunt intenþiile Statului germanpentru românii care nu îºi gãsesc de

lucru în termen de 6 luni?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

37

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul din numãrul trecut este

BIANCA-MARIA URSU- MANNHEIM

Prãjiturã cu branzã de vaci ºibezea

Ingredientele pentru aluat:- 250 g de fãinã; - 1 margarinã; - 2 gãlbenuºuri; - 3 linguri

de smântânã; - o linguriþã de bicarbonat stins cu oþet; - olinguriþã coajã de lãmâie; - 2 plicuri de zahãr vanilat

Se pun toate într-un vas ºi se frãmântã un aluat "porono"cum îi zice prin pãrþile noastre, adicã "sfãrâmicios". Aluatulse întinde într-o tavã de cuptor, tapetatã cu margarinã ºi fãinãºi se dã la copt cca 20 de min.

Cât aluatul este la cuptor, noi pregãtim crema de brânzã

Ingrediente pentru umpluturã:- un pachet de brânzã de vaci proaspãtã (500-600 g); - 4

gãlbenuºuri; - 150 g zahãr + 200 gr zahãr; - 2 plicuri de zahãrvanilat; - 6 albuºuri

Mai întâi separãm ouãle. Apoi amestecãm brânza cu cele4 gãlbenuºuri, zahãrul (cele 150gr) ºi zahãrul vanilat.Albuºurile se bat împreunã cu zahãrul (cele 200 gr), cca 10minute, pânã spuma devine foarte tare ºi bãþoasã. Se scoatetava din cuptor când e copt blatul (se verificã cu o scobitoare),se pune întâi brânza, apoi bezeaua ºi se mai dã la cuptor încã20 de minute.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Arnica (Arnica montana L.)este o specie de plante din genulArnica, familia Asteraceae(Compositae), ce creºte în regiunilede munte, împodobind pãºunile cuflorile ei galbene-aurii. Poporul omai numeºte podbal de munte,carul-pãdurilor, cujdã sau carul-zânelor. De la aceastã plantã sefolosesc florile - flores arnicae -mai rar planta întreagã ºi chiarrãdãcina. Începând cu secolul alVI-lea, a fost utilizatã pentruproprietãþile sale calmante înAmerica de Nord, Germania ºiRusia.[4] Ele conþin ulei volatil,colina, alcooli triterpenici,substanþe colorante de naturãcarotinoidicã. Din florile acesteiplante se preparã un ceai care sefoloseºte sub formã de gargarã înlaringitã.

Mai ales din florile de arnicãse preparã o tincturã care, diluatãcu apã, în proporþie de 10-20 g la100 g apã, se utilizeazã capansament, antiseptic ºicicatrizant al rãnilor. În amesteccu apã de plumb aceastã tincturãare proprietatea de adecongestiona umflãturile ºiloviturile. La un litru de apã deplumb se pun 100 g tincturã, cucare se fac comprese ce se aplicãpe locurile umflate sau lovite.Infuzia 4%, sub formã decomprese, învioreazã tenurilepalide. Cu avizul medicului se potfolosi intern, ca stimulent nervin,

25-50 picãturi de tincturã (care seprocurã de la farmacie), dimineaþaºi seara, în amestec cu apãîndulcitã, cu zahãr sau ceai. Îngeneral, nu se recomandã a se luaintern, deoarece provoacã gastro-enterite, ridicã tensiunea arterialã,iar în cantitãþi prea mari,paralizeazã centrii nervoºi.

RãspândireArnica este rãspânditã în Europa,

Asia ºi în zonele temperate aleAmericii de Nord. Existã circa optvarietãþi ale plantei. Cresc de regulãîn sol nisipos ºi pietros în zonedeluroase, dar ºi pe pajiºtile mun-toase cu mult soare, dar pânã la oaltitudine maximã de 2500 de metri.

DenumiriArnica montana este denumirea

ºtiinþificã a plantei, dar planta are ºio multitudine de denumiri populareca: podbal de munte, carulpãdurilor, cujda, ciuda, iarbasoarelui, carul zânelor ºi roit.

CaracteristiciPlanta este formata dintr-o

tulpinã aerianã simplã de 10-40cm pe care sunt dispuse opusfrunzele ºi ramurile. Tulpina seterminã cu o inflorescenþã deculoare galben-portocalie de 4-6cm, mijlocul având o tentãcenuºie. Florile sunt înconjuratepe margini de peri aspri ºi lucioºi.De la plantã se recolteazã florilecare se folosesc la preparareauleiurilor, tincturilor ºiunguentelor. Fructele sunt achenepãroase cu papus.

Indicaþii terapeutice

Indicaþiile terapeutice pentruutilizare arnicãi sunt fracturile,contuziile, entorsele, rãnile, ulcerulvaricos, accidentele vasculare,semiparezele, deficienþeleimunitare, insomniile, stãri deteamã, palpitaþiile cardiace,cancerul de piele cu leziuni întinse,tumorile abdominale, anginapectoralã ºi ischemia cardiacã.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Arnica - pansament,antiseptic ºi cicatrizant

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Nu vã puteþi adaptala noile cerinþe alepostului ocupat laserviciu ori în

familie. Veþi prefera sã ignoraþimai curând ofertele ºisemnalãrile amicale alecunoscuþilor, decât sã apelaþi laexperienþa acestora.

Dorinþa de revanºãva apãrea la mijloculintervalului, când îiveþi surprinde pe toþi

cei care vã cunosc cu maliþiadumneavoastrã. Intuiþia vãscapã în weekend de multeîncurcãturi. Cooperaþi foartebine cu partenerul de cuplu.

Sunteþi pus însituaþii limitã decãtre partenerul decuplu ºi nu ºtiþi cum

sã procedaþi. Miercuri veþirezolva o situaþie care vãfrãmântã de multã vreme ºi,astfel, veþi reintra în graþiileºefilor, care v-au acuzat pânãacum de lipsã de interes.

Sunteþi vulnerabil lavorbele înþepãtoareale persoanei iubitemai mult decât v-ar

plãcea sã recunoaºteþi.Conflictele ce pot apãrea înacest interval presupunrenunþarea la discuþiile încontradictoriu.

Veþi aspira încontinuare la unstatut profesionalsuperior. De aceea,

consumul de energie este imensîn întregul interval ºi riscaþi sãfiþi catalogat drept „obsedat demuncã”, de colegii mai puþinsârguincioºi.

Vã simþiþi bine ºieste posibil sãrenunþaþi la un

tratament absolut necesar pentruîntreþinerea sãnãtãþii. Sunteþisupus miercuri unor presiuni dinpartea familiei, dar aceastãmanierã de a fi tratat nu mai esteo noutate pentru dumneavoastrã.

Nu veþi reuºi într-uninterval atât de scurtsã rezolvaþi toate

problemele pe care doriþi sã lefinalizaþi. Faceþi eforturi maripentru a vã îngriji sãnãtatea ºivã deranjeazã când cei din jurvã considerã ipohondru.

Vi se oferã ocaziidiverse, multiple, dea vã rãzbuna pe aceiparteneri care v-au

umilit cu voie sau inconºtient.Sunteþi preocupat întregulinterval de aspectul dumnea-voastrã exterior ºi nu pregetaþisã vã înnoiþi garderoba orimãcar gama de accesorii.

Intervalul poate ficaracterizat ca unfel de respiro, maiales în plan

profesional. Vã gãsiþi totuºimiercuri contracte mai serioase,care pot sã vã aducã visatabunãstare. Nu vã puteþiîmbogãþi din cauza datoriiloracumulate de aproape doi ani .

Ura ºi invidia îºiaratã colþii, darnativi au tendinþa sãse lipseascã de

prietenii bârfitori. Problemelede sãnãtate se pot agrava înacest interval.

Apar noutãþi lanivelul relaþiilorin te rpersona le .Norocul vã surâde,

ºansele sunt din ce în ce maievidente. Nativii sunt supuºitotuºi unor presiuni la nivelprofesional, însã toate atacurilesunt respinse cu ajutorul unoraliaþi iviþi pe neaºteptate.

Problemele majoresunt cele financiare,determinate demotivaþia fiecãrui

nativ în parte. La nivelprofesional, peºtii nu pot duce labun sfârºit contractele semnateºi parafate, din cauze diverse.Nu sunt excluse nici conflictele.

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiucomercial în Râmnicu Vâlcea, cu apartament înzona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat,zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe,grãdinã 540 Mp. Ioan Draia. Telefon:+40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201. rogseriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pegaz. Informaþii la telefon: 0257 281 996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucratun an în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastãîn România ºi strãinãtate,caut de muncã îndomeniu (sau ºi altceva,decent ) sau cautpartener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentrua deschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie înGermania. Ma puteþi contacta pe skypemario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþãîn predare în România i Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu i mediu-avansat. Informaþii latel. fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de, Nürnberg.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici va învãþãmcum sã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit,în fiecare zi de MARÞI între orele 17- 19.Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau oriceeveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnbergºi ai nevoie de o persoanã care sã te ajute ladiverse lucruri?Nu îþi cunoºti drepturile înGermania? Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facãclipele de singurãtate mai frumoase? Ai nevoiede un consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta.Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de a vãintegra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu,iar asta într-un timp scurt? Ai nimerit undetrebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentrutoate buzunarele!

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca:electrician, tehnician sisteme alarmã, fotograf.Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºiscriu foarte bine engleza. Telefon: 015229649376. E.mail: danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazãºofer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. Adriana.Touristik@yahoo.de,Telefon: 0177 65 83 836"

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 1210 Nürnberg.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie,pãsãri, animale etc. Dacã e necesar pentrumenaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel:0746144539 sau 0267708065.

Ai terminat o coalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor de curãþenieîn zona Nurnberg. Lb. germanã la nivelconversaþional. Bozan Eugen Sebastian. Tel:015141305791

Cãutãm urgent de muncã. Suntemdoi bãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºiacum ne aflãm în Italia fãrã nicioo c u p a þ i e .1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasileºi sunt din Piatra Neamþ ºi am 27 de ani.Am lucrat în domeniul construcþiilorexterior ºi interior ºi am urmãtoareleexperienþe de 4 ani: finisãri, zugrãvie,rigips, plaster, gresie, faianþã. Suntfoarte motivat în a colabora cu voipentru cerinþele dumneavoastrã.Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc CalestruAndrei Cosmin ºi sunt din Petroºani. Amfãcut ªcoala Profesionalã ºi am diplomãde sudor. Am 28 de ani, permis deconducere categoria B (Luat în Italia), amatestat european pentru magaziner înfabricã ºi pentru uz de stivuitor. Dorec sãcolaborãm, având urmãtoarele experienþeîn domeniul construcþiilor: 5 ani montajde plãci de marmurã ºi polistiren peexterior, de faþadã, sunt capabil ºi deamenajãri interioare ºiexterioare.Telefon: 0040 758628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi amdoi copii.Î mi doresc cu ardoare sã ajung înGermania împreunã cu soþul sã îmi gãsesc delucru orice, undeva în gastronomie, soþul îndomeniul tâmplãriei deoarece este calificat înacest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacãcineva cu suflet mã va putea ajuta cu orice,chiar ºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sauºofer pânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii delimba germanã. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania laferme sau instalaþii de abºare, vopsitorie.Telefon: 004 0758 628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, cautde lucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 01758353537.

ADV Allrond AG cautã ºoferprofesionist clasele CE. Cunoscãtor de limbagermanã, nivel minim. Telefon: 0172 9596897sau e.mail: ppb.adv@t-online.de

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþeanromâno-german, îmi ofer serviciile pentru aajuta bãtrânii la: plimbare, cumpãrãturi,rezolvarea de probleme la Instituþiilegermane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73128

Suntem cinci tineri, absolvenþi deConservator, avem experienþã în domeniu ºi

formãm împreunã TARAFULNOSTALGY. Dorim sã încheiem contractepentru concetre oriunde în lume, cu ocaziadiverselor evenimente. Informaþii: Telefon:0049 911 360 24 64, 0049 152 29148404. Neputeþi gãsi ºi pe youtube sub numele de:

Taraful Nostalgy

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.

Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 59.000 Euro. Informaþii

la telefon: 0049 160 33 73 128.

Schimb casã complet mobilatã ºiutilatã în Copãcelu, judeþulVâlcea, 124 m.p locuibili,

dependenþe, teren 800 m.p, cuapartament sau casã în zona

Nürnberg ºi împrejurimi cu 3-4camere. Eventual plãtim diferenþa.

Tel. 0160 33 73 128.

IMOBILIARE

aprilie - mai 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

37

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

aprilie - mai 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un jobstabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant,fabricã de ambalat mezeluri, fabricã de conserve,murãturi sau orice alt domeniu în care am putealucra fãrã drept de lucru (încã nu îl deþinem!). Ebine venitã orice ofertã decentã!!! Putem ficontactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman, ingastronomia italianã sau germanã. Telefon: 015120931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãriesau îngrijire copii. Informaþii la telefon: 01634638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãrserios ºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþiefizica bunã, cunosc limba germana la nivel deconversaþie. De preferabil prin zona regiuniiHessen sau în apropiere. Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor devase sau femeie de serviciu în zona Frankfurt amMain sau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 10512079331

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoarela bãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051207933114

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, cautde lucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã.Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionistA,B,C,E, ospãtar barman, în construcþii, instalatorsanitar ºi termic, spaþii verzi, ajutor bucãtar.Numele meu este Claudiu, telefon de contact0034622830039 sau 0034942134088. Vorbesc limbaromâna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã. Vãmulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârstade 23 respectiv 24 de ani,vorbitoare de limbagermanã la nivel de conversaþie (am fãcut un cursde limba germanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncãzona Frankfurt am Main. Pentru început e binevenit orice (ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu)sau orice altceva decent! Ne puteþi contacta lanumãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºisalariu la înþelegere. Am cunoºtinþe de limbagermanã, începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.:0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat,cu experienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoanecu experienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30de ani. Informaþii la tel : 0157 84663115

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.Exclus cele materialise ºi aventurierele. Telefon:0152 08251134

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresccazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg.Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 015787 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºiitalianã. Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sãvorbeascã limba românã, pentru o relaþie deprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmeleºi excursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie) serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie.Condiþii: slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunoscun bãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã,cu vârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut opartenerã serioasã pentru a ne oferi respectreciproc ºi care doreºte o schimbare în viaþã,eventual cãsãtorie,a proape de Stuttgart. Telefon:0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sãdea un sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de13 ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorieeºuatã de 9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sãiau viaþa de la început. Doresc sã cunosc un bãrbatserios care sã vrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Cazodie sunt Rac. E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani,serios, munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerãpentru o relaþie bazatã pe respect reciproc ºiprietenie, eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790-(Mihail)-München.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei oacutã nevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea facefericiþi. telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti aface parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01522 9028 630

DIVERSE

MATRIMONIALE

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

37

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20