Ágnes-mária meta reisch-bootsch ºi premiul iii la horst...

Ágnes-MáriaORBÁN –Premiul III laConcursulUZPR - 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 7 • Nr. 5832 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

România vãzutã prin ochii uneijurnaliste din Germania

Campania Asociaþiei DACIAe.V. împotriva traficului depersoane poate începe!

Votul prin corespondenþã -Întâlnire la AmbasadaRomâniei din Viena

Adrian Melicovici, triplu salt spre inima Europei

Monedã din aur, din Munþii Orãºtiei, recuperatã din Olanda

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 5

Pagina 15

15 martie - 15 aprilie 2016

Meta Reisch-Bootsch ºi Horst Göbbel, aleºi pentru

a reprezenta intereselecelor proveniþi din România

Pagina 14

Ne cerem scuze pentru întârziereaapariþiei acestui numãr, dar sunt sigurã cãa meritat aºteptarea, mai ales datoritãinformaþiilor vaste pe care vi le punem ladispoziþie.

Datoritã faptului cã pe data de 13 Martiea.c. au fost alegerile pentru Consiliul deIntegrare din oraºul Nürnberg, lunaaceasta am trimis ziarul la tipografie înziua de 15 Martie, dupã ce am primit

rezultatele parþiale de la Primãria dinNürnberg.. Am vrut ca în acest numãr sã îiinformãm pe originarii din Româniarezidenþi în Nurnberg, care suntpersoanele ce ne vor reprezenta în acestConsiliu, iar nu în cele din urmã, care suntatribuþiile pe viitor ale acestora.

La sfârºitul lunii Martie, catolicii ºievangelicii vor sãrbãtori Învierea Domnului.

Pe aceastã cale, întregcolectivul redacþional vã doreºte tuturor unPaºte Fericit, plin de cãldurã ºi prosperitatealãturi de cei dragi.

Fie ca lumina divinã sã neacopere pe toþi!

Hristos a înviat! Paºte fericit!

BREF de Ionela van Rees- Zota

Stimaþi cititori, stimaþi abonaþi,

Pagina 5

Meta Reisch-Bootsch ºi Horst Göbbel, aleºi pentru

a reprezenta intereselecelor proveniþi din România

martie - aprilie 2016 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Subiectul piesei pare rupt dincotidian, dar în esenþã este încãrcat devalenþe simbolice.

Un bãrbat se trezeºte în pat cu ofemeie frumoasã, dupã „o noaptefurtunoasã”, din care nu-ºi mai aminteºtenimic. El îi propune sã petreacã nouã nopþialãturi de el, iar Ea acceptã. Dorinþapersonajelor de a se contopi ºi de adispãrea în iubire ia, pe parcursul celornouã nopþi, proporþiile absolute aledizolvãrii în neant. Mi-am pus întrebarea:„de ce nouã nopþi? De ce nouã ºi nuuna?… sau douã, o sãptãmânã sau opt ziledupã cum se spune ºi în text? De cenouã?” Deoarece nouã este simbolulidealismului, al nobleþei sentimentelor, alsublimãrii instinctelor. Simbolizeazãaccesul la primul grad al cunoaºteriidivine. Are valoare ritualã. Nouã estemãsura gestaþiilor, a cãutãrilor fructuoaseºi simbolizeazã încununarea eforturilor,desãvârºirea unei creaþii…

Distribuþia:

El - Claudiu Bleonþ - actor la TeatrulNaþional Bucureºti, foarte cunoscut ºiîndrãgit actor de teatru, film, TV

Ea - Mãdãlina Floroaica (poate fivãzutã în pagina Teatrului Ariel, în multespectacole)

Regia: Nicolae Poghirc, director alTeatrului Ariel, Râmnicu Vâlcea,colaborator apropiat al Teatrului NaþionalBucureºti

21 aprilie, ora 19.30, Heidelberg,Goldene Rose, Hegenichstr. 10

22 aprilie, ora 20.00, InternationalesTheater Frankfurt, Hanauer Landstr. 7 -069/68608235

23 aprilie, ora 19.30, GasteigMünchen, Rosenheimerstr. 5 -089/548181-81

24 aprilie, ora 19.00, Stuttgart Lind-enbachhalle Weilimdorf, Solitudestr. 243,

(Piesa aceasta s-a bucurat de multsucces în Franþa ºi în Germania. O puteþigãsi pe internet ºi în limba germanã.)

Vã reamintim:

19 martie, ora 19.00, Dr. CorneliuDan Georgescu (muzicolog, compozitor,etnolog) va susþine, în limba germanã, unreferat cu prezentare power point:

“Die traditionelle Musik als Symbolder Verständigung und des friedlichenZusammenlebens der Völker im südost-europäischen Raum”. Die vielfältigenGemeinsamkeiten in der traditionellenMusik der balkanischen Völker beweisen,dass zwischen ihnen – trotz ihrerkomplizierten Geschichte –stets ein regerKulturaustausch stattfand. Das lässt sichanhand der Musik der Rituale oder derTanzmusik deutlich beweisen. DerVortrag (ca. 45’) beruht auf einigenKlang- und Filmbeispielen aus dergeistlichen und volkstümlichen Musikdieser Region.

Interkulturelles Zentrum Heidelberg,Landfriedkomplex et. 4, Alte EppelheimerStr. - în cooperare cu IZ

Intrare liberãIosif Herlo

Poetul sibian Dan Dãnilã, nãscut în zodiaLeului 1954 la ªura Micã, judeþul Sibiu,stabilit din 1990 în Germania, la Leonberg,revine acasã cu al treisprezecelea titlu depoeme apãrut anul acesta la Editura BiblioteciiJudeþene ASTRA din Sibiu – EdituraArmanis: Oraºe ascunse. Lansarea cãrþii vaavea loc joi, 17 martie 2016, ora 18, laBiblioteca ASTRA Sibiu, corpul B. Dupãprezentare ºi recitãri, ne asigurã autorul, vaurma o sesiune de autografe.

http://www.tribuna.roBiografie:Dan Dãnilã, poet, traducãtor ºi artist

plastic, nãscut la 28 iulie 1954 în comuna ªuraMicã, jud. Sibiu. Pãrinþii, profesori de ºtiintenaturale. Urmeazã ªcoala ºi Liceul de ArtePlastice din Sibiu, bacalaureat în 1973. Publicãprimele versuri în revista „Sunet ºi culoare“ aliceului, în anul 1973 debuteazã cu poezie înrevista Transilvania (Ion Mircea, Mircea Ivã-nescu). Expoziþii personale sau de grup îm-preunã cu alþi artiºti sibieni (picturã, sculpturã,graficã, fotografie artisticã). Din 1990 trãieºteîn Leonberg, lângã Stuttgart. Are douã fiice,Andreea ºi Cristina. Este membru al UniuniiScriitorilor din România ºi al Asociaþieiinternaþionale a scriitorilor ºi artiºtilor româniLiterArt XXI. Nu a fost membru PCR.

Bibliografie:L I R I C ADintr-un sertar - Editura Thausib, Sibiu

1993 ISBN 9739585507Parcul salvat - Editura Hermann, Sibiu

1994 ISBN 9739590195Fals tratat despre searã - Ed. Hermann

1998 ISBN 9739590128Poeme - Editare proprie, Leonberg 2000Neliniºtea din cuvinte - Editura Galateea,

Königsbrunn 2004 ISBN 3980935817Calendar poetic - Editura BrumaR,

Timiºoara 2006 ISBN 973602215350 de POEME - Editura Timpul, Iaºi

2009 ISBN 978-973-612-348-1Atlantida existã - Editura Limes, Cluj

2011 ISBN 9789737266026Sonetele din Suabia - Editura Limes,

Cluj 2012 ISBN 9789737267873

Dimineaþã târzie - Editura Limes, Cluj2013 ISBN 9789737267313

Ispita labirintului - Editura Karth,Bucureºti 2014 ISBN 9786069365762

Aerul cãlãtoriilor - Editura Cenaclul de laPãltiniº, Sibiu 2015 ISBN 9786068607108

T R A D U C E R IWolf von Aichelburg, Gedichte / Poezii

Ed. Hermann 1996 ISBN 9739728545François Villon, Balade Ed. Hermann

1997 ISBN 9739781551Georg Scherg, Sommerliches

Divertimento / Divertisment estival Editareproprie bilingvã, 1998, cu desene de TraianGligor

Rainer Maria Rilke, Versuri Ed.Hermann 1999

Rainer Maria Rilke, Poeme alese Ed.SÆCULUM 2002 ISBN 9739949940

Walter Roth, Cântecul pescarilor –Medic în Delta Dunãrii Ed. DACIA XXI2010 ISBN 9786066040891

Wolf von Aichelburg, Gedichte-Poezii,(Ediþia a II-a, bilingvã, cu o prefaþã de HansBergel) Ed. InfoArtMedia Sibiu 2011, ISBN978-606-8341-11-8

Helge Von Bömches – Privire în culisesau Jurnalul unei vieþi de cântãreþ de operã Ed.HORA Sibiu ISBN 9786068399010

François Villon, Le Lais ou le PetitTestament. Diata sau Testamentul Mic. Ed.Eminescu 2015 ISBN 978-973-22-1166-3

Publicã poeme proprii, prozã, eseuri,graficã sau traduceri de liricã sau prozã dingermanã, francezã ºi englezã (Wolf vonAichelburg, Michael Albert, IngeborgBachmann, Charles Baudelaire, Hans Bender,Hans Bergel, Johannes Bobrowski, BertoltBrecht, Charles d’Orléans, Hans MagnusEnzensberger, Erich Fried, Günter Grass,Ludwig Greve, Hermann Hesse, ErichKästner, Michael Krüger, Les Murray, RobertMusil, Friedrich Nietzsche, Jacques Prévert,Rainer Maria Rilke, Arthur Rimbaud, PeterRühmkorf, Horst Samson, Georg Scherg,Werner Söllner, Dylan Thomas, FrançoisVillon, etc), în majoritatea periodicelorconvenþionale ºi electronice din þarã precum ºi

unele din Canada, Franþa, S.U.A, Danemarcaºi Germania: Acum, Agero, Agora, AlgoritmLiterar, Alternanþe, Amfiteatru, Apoziþia,Astra, Asymetria, Argo, Archenoach, Ateneu,Balada, Caietele internaþionale de poezie,Casa, Cenaclul de la Pãltiniº, Citadela,Columna, Constelaþii diamantine,Contemporanul, Convorbiri literare, DaciaLiterarã, Dilema veche, Dorul, Electr@,Euphorion, Familia, Galateea, Jurnalul literar,Littera, Lettre International, e-Leonardo,Limba românã, Liternet, Luceafãrul,Melidonium, Mozaicul, Nordlitera,Observator-München, Omniscop, Origini –Romanian Roots, Paradigma, Poesis, Poezia,Prãvãlia culturalã, Ramuri, Respiro, Revistanouã, România literarã, Saeculum, ScrisulRomânesc, Sintagme literare, Sisif, SpaþiiCulturale, Steaua, Târgoviºtea, Timpul, Tiuk,Transilvania, Tribuna Sibiului, Vatra, Vetiver,Vitraliu, Ziarul Financiar, etc. Prezent înantologiile: Gefährliche Serpentinen /Serpentine periculoase; Editura Galrev, Berlin1998; Homme de lettres et Angelus tutelaris,volum omagial pentru Adolf Frisé, Geest-Verlag, Ahlhorn 2000; The SecondInternational Anthology of Paradoxism, 2000;Poezia pãdurii, Editura Orion, Bucureºti 2001;Blestemul lui Brâncuºi – Poeþi români dindiaspora, volum în colaborare Stuttgart +Suceava 2004; Rumänische Schriftsteller inDeutschland – Editura Radu Bãrbulescu,München, 2006; Sibiu / Hermannstadt înscrisori sentimentale, Sibiu 2007;Hermannstadt / Sibiu, Wieser-Verlag (editorLaura Balomiri), 2008; Zuhause nur im Wort,POP Verlag 2009; Piaþa Aurarilor, Sibiu 2009;Eternitãþi de o clipã – Prozatori sibieni, Sibiu2010; Bucharest Tales – New Europe Writers2011; Dirijabilul de hârtie – Vatra, Tg. Mureº2011, Antologia ARTGOTHICA – Sibiu2012. Volumul Rainer Maria Rilke – Versuria primit premiul de traducere pe anul 2000 alAsociaþiei internaþionale Literart XXI ºi alrevistei Origini – Romanian Roots. Premiulpentru poezie Cercul literar al U.S.R. Sibiu peanul 2009 pentru volumul 50 de Poeme.

http://www.dan-danila.de/

O primãvarã veºnicã în sufletul nostru

Plouã cu flori, cu verde ºi cu viaþã… Simfonie de culori,prospeþime, bucurie, veselie, vise, speranþe…Totul se trezeºtela viaþã din somnul iernii…E iarãºi primavarã!

Primãvara, acest ”mic rai” creat de divinitate, anotimpulÎnvierii, anotimpul reînvierii a tot ce ne înconjoarã este cea maifrumoasã declaraþie de dragoste din partea lui Dumnezeupentru noi, oamenii! Deschizându-ne ochii sufletului, lãsândprimãvara sã ne cuprindã ºi sã ne surprindã prin toatãsplendoarea ei vom vedea cu câtã sensibilitate, artã, pricepereºi mister a creat Dumnezeu totul. Sã ne bucurãm deprospeþimea zilelor de primãvarã, sã studiem natura, sã-idesluºim tainele ºi sã urmãm calea pe care ea ne-o aratã zi dezi. Doar privind-o vom învãþa de la ea cum sã îl slãvim peDumnezeu tot timpul ºi-n tot locul pururea: ”Lãuda-Te-voi,Doamne, din toatã inima mea, spune-voi toate minunileTale.”(Psalmul 9, 1)

Odatã cu primãvara înflorim ºi noi sufleteºte. E timp doarpentru înflorit. Suntem chemaþi sã fim mai buni, mai frumoºi,mai iertãtori, mai iubitori. Sã pornim ºi în aceastã primãvarã cumai multã credinþã ºi nãdejde, rugãciune ºi smerenie ºi cumultã, multã rãbdare ºi înþelepciune. Sã ne îndreptãm privireaspre Luminã, spre Hristos. Sã învãþãm sã iubim pânã la cer ºiînapoi. Doar prin iubire cerul coboarã pe pãmânt ºi sufletulnostru se umple de har. În iubire suntem mereu acoperiþi dearipa unui înger ce ne picurã în inimã, în minte ºi în viaþã harulDuhului Sfânt.

Primãvarã este ºi anotimpul în care sãrbãtorim ÎnviereaDomnului Iisus Hristos, sãrbãtoarea cea mai frumoasã ºi careeste aºteptatã cu mult drag atât de creºtinii ortodocºi, cât ºi decei catolici. (Pentru creºtinii ortodocºi Învierea Domnului esteanul acesta în 1 Mai, iar pentru cei catolici în 27 Martie).Învierea Domnului este o minune care înnoieºte iubirea ºirestaureazã în mod deplin legãtura dintre om ºi Dumnezeu.Învierea lui Hristos are drept scop învierea omului, înviereadragostei, învierea bunãtãþii pe pãmânt, învierea nãdejdii înmântuire.

Sã ne deschidem ochii duhovniceºti ºi sã ne îndreptãmprivirile cãtre Domnul Cel rãstignit, Care ne cheamã dinadâncul suferinþei la înãlþimea nemãrginitei Sale slave zicând:”Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voiodihni pe voi.” (Matei 11, 28). Sã-I aducem ºi noi nevoilenoastre sufleteºti, rugându-L sã ne lumineze, sã netãmãduiascã, sã ne îndrume, sã ne deschidã ochii, sã ne deamântuire! Sã ne deschidem larg în faþa lui Hristos uºile inimiiºi sã-L primim în ea, iar El, cu mâna Sa iubitoare, va curãþastrunele sufletului nostru de orice colb al pãcatului, va refacetot ce a fost stricat în inima noastrã. Astfel, cu o inimã curatã,frumoasã ºi înmiresmatã, vom împrãºtia în jurul nostrufrumuseþe ºi mireasmã. Atunci când noi înºine, sub înrâurireaDumnezeiescului Duh, revãrsãm în jur dragoste, milostenie ºipace, fiecare cuvânt al nostru, fiecare privire a noastrã, fiecarezâmbet al nostru, fiecare gest, fiecare îmbrãþiºare îi poateîmbãrbãta pe semenii noºtri, transmiþându-le ceea ce ne dãDomnul pentru ei. Primãvara ne învaþã sã trãim în comuniuneºi înþelegere pentru cã am fost sãdiþi din aceeaºi Iubire. Olegãturã vie, puternicã ºi constantã cu Tatãl Ceresc ne va ajutasã gãsim Sensul, Oxigenul ºi Viaþa. Dumnezeu ne dã de toatecu ”vârf ºi îndesat” , numai noi sã-L lãsãm sã intre ºi sã lucrezeîn viaþa noastrã. Sã preþuim, sã trãim ºi sã simþim în toatãsplendoarea ei primãvara! Mai puþine cuvinte ºi mai multãiubire, mai puþine lacrimi ºi mai multã bucurie! Sã zâmbim, sãiubim, sã dãruim, sã ne bucurãm neîncetat ºi sã fim plini derecunoºtinþã pentru acest minunat dar! Ce bun ºi ce darnic esteCreatorul nostru ºi ce minunatã este creaþia Sa!

Dragi cititori fie ca anotimpul iubirii primãvara, sã vãaducã mai aproape de iubirea supremã DUMNEZEU, cea carevã umple sufletul de pace ºi bucurie sfântã ºi vi-l înmiresmeazãpe deplin. Cu Dumnezeu alãturi viaþa noastrã va fi întotdeaunao primãvarã!... ”Chiar dacã anii vieþii zboarã / ºi un cer seninde-a-pururi nu-i / Cu Domnul meu e o primãvarã/ ºi-s fericitca sunt mereu al Lui.” Tuturor creºtinilor care sãrbãtorescÎnvierea Domnului în 27 martie: Un Paºte Luminat alãturi detoþi cei dragi! Pace ºi bucurie sfântã în cetatea sufletului!„Hristos a Înviat! Bucuraþi-vã!”

Adriana-Lucia Ciugudean

Dan Dãnilã, la a treisprezecea carte de versuri

TEATRU ÎN APRILIEFRUMOASA CÃLÃTORIE A URªILOR PANDA

POVESTITÃ DE UN SAXOFONIST CARE AVEA OIUBITÃ LA FRANKFURT de Matei Viºniec

Jurnalista de origine germanã,CARA VON STOCKERT, apublicat pentru fnp.de un articolprin care dezminte prejudecãþilepe care nemþii le au desprePOPORUL ROMÂN. Aceastaºi-a schimbat complet pãrerea înurma unei vizite fãcute înROMÂNIA în vara anului 2015,afirmând cã experienþa în þaranoastrã a fãcut-o sã “nu maisuporte intoleranþa ºiprejudecãþile greºite despreROMÂNI”.

“55 de grade la soare, cea maicaldã varã din ultimii 12 ani, dar ºiaºa nu existã poartã de român lacare sã baþi ºi sã nu þi se ofereîntotdeauna un pahar cu apã receºi curatã. Oamenii îþi povestesc cãau prieteni sau rude înGERMANIA, sau cã ei înºiºilucreazã acolo sau cunosc pecineva care ºtie limba germanã”,scrie jurnalista CARA VONSTOCKERT în articolul sãu.

“ROMÂNII sunt un poporprietenos ºi darnic. Dar

predominã prejudecãþile despreþara asta, pe care le auzeam mereuînainte sã ajung acolo. Sunt zoneproblematice precum Duisburg,Dortmund sau Offenbach, undecetãþenii români nu s-au integratîn piaþa muncii ºi sunt ºomeri. Darper total, românii sunt bineintegraþi în GERMANIA”,completeazã CARA VONSTOCKERT.

În încercarea de a-ºisusþine afirmaþia,jurnalista CARAVON STOCKERT apublicat date statisticereferitoare la ROMÂNII dinGERMANIA, care suntestimaþi la 460.000.

“Numãrul românilor a crescutcu 50% dupã 1 ianuarie 2014, caurmare a eliminãrii tuturorbarierelor de pe piaþa muncii dinGERMANIA. Rata ºomajului înrândul ROMÂNILOR dinGERMANIA este de 7,5%, cudouã procente sub media tuturorimigranþilor din UE. Numãrul

celor care primesc asigurareaHartz IV este peste mediaimigranþilor, însã mulþi doar îºirotunjesc veniturile, fiindcãsalariul lor e prea mic pentru asupravieþui în condiþii decente.

Asta aratã cã ei suntangajaþi sub calificarea lor ºi suntexploataþi”, a explicat ºi unreprezentant al InstitutuluiGerman pentru Studierea PieþeiMuncii IAB.

“Oamenii sperã sã gãseascã

aici locuri de muncã mai bineplãtite decât în ROMÂNIA, dar ºisiguranþã ºi ºanse de dezvoltaremai bune pentru copiii lor.ROMÂNII sunt exploataþi înzona construcþiilor. Lucrurile nusunt curate acolo. UnMUNCITOR ROMÂN

încaseazã 1.000 de euro ºi emulþumit. În realitate,

conform legii ar trebui sãîncaseze 2.000, iarangajatorul e obligat sã îiplãteascã asigurãrile

sociale. Daracesta preferãsã îl plãteascã

la negru, iarangajatul rãmâne

fãrã contribuþia lapensii ºi ºomaj. Asta

se întâmplã fiindcã nu cunosclimba germanã, nu îºi dau seamacã sunt pãcãliþi ºi nici nu ºtiu cuisã se plângã”, completeazãromânca Letiþia Turk, consilier peprobleme sociale ºi de muncã înGERMANIA.

Jurnalista CARA VONSTOCKERT face referire ºi laimpresia generalã a nemþilor,anume cã ROMÂNII au venit sãle fure locurile de muncã,precizând cã aceia dintâi nu maisunt dispuºi sã facã munca grea.

“În agriculturã nu mai existãmuncitori germani, dispuºi sã facãaceastã activitate. Nu existãaproape nici un neamþ care sãstrângã sparanghel sau cãpºuni.Dacã vrem sã scãpãm deprejudecãþi eronate, atunci nu artrebui sã ne uitãm doar lacerºetori. Cei mai mulþiROMÂNI vin sã munceascã.Majoritatea clãdirilor noi dinGERMANIA sunt ridicate deMUNCITORII ROMÂNI.Bãtrânii noºtri sunt îngrijiþi deROMÂNI. Fructele ºi legumelenoastre au trecut cel puþin prinmâna unui ROMÂN, dar, dinpãcate, mulþi nu vãd asta”,conchide CARA VONSTOCKERT.

http://www.masapresei.ro

martie - aprilie 2016 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

România vãzutã prin ochiiunei jurnaliste din Germania

Preºedintele Klaus Iohannis i-a invitat în România peBarbara Stamm, preºedintele Parlamentului landuluiBavaria, ºi pe prim-ministrul bavarez, Horst Seehofer. Ceidoi au acceptat vizita, iar Ovidiu Ganþ, deputat FDGRspune cã vrea sã îi aducã ºi la Sibiu.

Doi oficiali germani, care au mai vizitat România ºiSibiul de-a lungul anilor, ar putea include în vizita pe careo vor face în România, la invitaþia preºedintelui KlausIohannis, ºi Sibiul.

Ovidiu Ganþ, deputatul Forumului Democrat alGermanilor din România, care l-a însoþit zilele trecute peIohannis în deplasarea la Munchen, în Germania, spune cãpreºedintele i-a invitat pe cei doi oficiali în România.

”Vom face lobby pentru ca una dintre etapele viziteisã fie la Sibiu”, a declarat Ovidiu Ganþ, adãugând faptulcã cei doi oficiali l-au primit extrem de cãlduros peIohannis, au acceptat cu bucurie vizita în România, iarpremierul ºi-a amintit de vizita din 2010 la Sibiu, cândprimar era Klaus Iohannis.

Un punct important al discuþiilor, potrivit deputatului,a fost minoritatea germanã si contribuþia la relaþia Bavaria- Romania, relaþia economicã, în condiþiile în care landulBavaria este landul cu cel mai mare schimburi economicedin România.

Ovidiu Ganþ va face o nouã vizitã în Germania înSaxonia, unde se va întâlni cu oficialii germani, iarurmãtorul punct va fi vizita în landul Hessa.

http://www.tribuna.ro

Ziua Internaþionalã aPoeziei se aniverseazã înfiecare an pe 21 martieîncepând cu anul 1999.Ziua mondialã a poeziei eziua gândurilor care sedespicã în versuri pentrua descrie lumeainterioarã ºi exterioarã aomului dintotdeauna, a omului de aiciºi de nicãieri. V-aþi întrebat vreodatãcâtã poezie existã în lume, câte versuria scris omenirea din antichitate ºi pânãîn prezent? Probabil nenumãrate! Câþioameni au citit-o, au declamat-o, auinserat-o în declaraþii de dragostenemuritoare? Probabil nenumãraþi.

Cu toate acestea, mã întreb, câtãpoezie a mai rãmas în noi, câtãgingãºie sufleteascã ºi dor de cuvântulinspirat. Poezia, aceastã concisãsimfonie literarã, menitã sã nefericeascã mintea ºi sufletul, a ajunsazi un izvor de mângâiere sufleteascãspre care se îndreaptã prea puþine guri,spre care tânjesc prea puþine suflete.

Indiferent de conþinut, dedimensiunea versurilor, de rima ºiritmul adoptat, poezia a fost mereu oamantã capriciasã ºi pretenþiasã.Ademenitoare, s-a învârtit în cercuriînguste, exclusiviste, traversândîncãperi sufleteºti mustind de mister.Se deplaseazã – poezia - ca o femeievoluptoasã, se închide-n voaluri ca ocadânã priceputã, dezmiardã ca o

mamã iubitoare ori proroceºte ca unmag. Ce gusturi încâlcite, ce depretenþii literare! Cine s-o maipriceapã, cine sã-i mai dezlege sensulºi sã-i surprindã frumuseþea?

Atrãgãtoare a fost mereu,atrãgãtoare a rãmas ºi azi. Poezia eaici, printre noi. Apare de unde nici nute aºtepþi. O întâlnim în minþineliniºtite de poeþi, o zãrim, prizonierã,în centrifuga unor neliniºti sufleteºti, oregãsim pe buze de îndrãgostiþi, osalutãm când o vedem pe rafturileunor biblioteci ºi o dezgolim de sens,prin cãrþi, pe la cluburi literare ori încadrul unor lecþii de teorie literarã.

Dar lecþia de viaþã pe care ne-o dãpoezia este inepuizabilã ºi dupã cumscria Reiner Maria Rilke „Dacã viaþade zi cu zi þi se pare sãracã, nu oînvinovãþi, dã vina pe tine fiindcã nu aiun suflet suficient de poetic pentru avedea bogãþia lumii, fiindcã acolounde existã creaþie, nu poate existasãrãcie”1.

Avem nevoie de poezie, aºadar?Decideþi voi! Apoi luaþi un volum de

versuri ºi parcurgeþi un poem.Primul care vã iese în cale.Citiþi-l cu glas tare ori în gândºi lãsaþi-l sã vã pãtrundã cusavoarea-i binefãcãtoare.Simþiþi? Are gustul cuvintelor.Are gustul dulce-amãrui, uºorºi grav, stãruitor ºi complicat,al vieþii. De ziua internaþionalã

a poeziei, mi-am permis sã vã servesccu o felie de viaþã îmbibatã în versuri.Gustaþi orice poezie vã place! Serviþi ºidaþi mai departe!

Liliana Moldovan

1 “If your daily life seems poor, donot blame it; blame yourself that youare not poet enough to call forth itsriches; for the Creator, there is nopoverty”. (Rainer Maria Rilke)

Oficiali bavareziinvitaþi de Iohannis înRomânia. Ganþ vrea sãîi aducã ºi la Sibiu

Poezia are gustul vieþii

Îndepãrtatul meu apropiat!

Miroºi a poezie, de departe! A poezie, sentimente ºi-a vopsea. ªi a teamã miroºi.. ªtiu ...

„Fãrã secunde ora e deºerticã”. Lasã limitarea secundelor mele Din ora ta Sã câºtige nemãrginirea Întâlnirii dintre noi.

Îndepartatul meu apropiat!Lucia Bibarþ

martie - aprilie 2016 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Pe data de 5 Martie a.c. laHotelul Aurora din Erlangen aavut loc BALUL MÃRÞI-ªORULUI. Invitaþii care au fostla acest bal s-au bucurat de unspectacol de excepþie alãturi deformaþia STELELE. Cu aceastã

ocazie, Asociaþia DACIA e.V.din Nürnberg a organizat ºisponsorizat un concurs de dans.Cele 14 perechi au luat totul înserios ºi au arãtat cã indiferentde vârstã, poþi fi un bun dansa-tor. Spectacol ºi voie bunã.

Premiile au fost pe mãsurã,fiind premiate primele 4 locuri.Evenimentul s-a bucurat de unsucces enorm, cei prezenþiinistând ca ºi în viitor sã mai fieorganizate astfel de consursuri.

Ionela van Rees-Zotta

Asociaþia DACIA e.V. a organizat unconsurs de dans la Balul mãrþiºoruluide la Hotel Aurora din Erlangen

Locul 3

Locul 1

Locul 2

Pagina 5martie - aprilie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Zilele acestea AsociaþiaDACIA e.V.- prin PreºedinteIonela van Rees- Zota,a încheiat uncontract cu Agenþia Naþionalãîmpotriva Traficului de Persoane,din cadrul Ministerului AfacerilorInterne.Vrem ca în viitor sãorganizãm unele campanii pentruromânii din zona Nürnberg, dar ºidin întreaga Germanie pentru caaceºtia sã fie informaþi cu privire laexistenþa traficului de persoane ºi ariscurilor asociate acestuia.Campaniile vor fi dupã cumurmeazã: O variantã de campanieclasicã (poster, pliant, spot) în carematerialele respective suntdiseminate în locurile de întâlnire aromânilor sau în mass-media careeste urmãritã de aceºtia. A douavariantã ar putea sã îmbrace formaunei campanii online unde se potdisemina informaþii ºi spoturi pesite-uri/bloguri create pentru a-isprijinii pe românii din Germania.

De asemenea, acesta este unProiect nou al Asociaþiei DACIA,vizându-se în mod specialexploatare sexualã, exploatare prinmuncã sau exploatare princerºetorie, datoritã în mod specialcererilor din ce în ce mai mare asemenilor noºtri pentru a le rezolvaproblemele din categoriile mai sus

menþionate.Aºa cum ne este stipulat în

scrisoarea trimisã de cãtre aceºtia:„…ca urmare a celor expuse, dacãsunteþi de acord ºi consideraþi cãputeþi sã sprijiniþi atât uman cât ºifinanciar o astfel de campanie deprevenire/informare suntem deacord sã fie nominalizatã la proiectede viitor ºi sã fie una dinprincipalele prioritãþi aledumneavoastrã în cadrul alegerilorpentru Consiliul de Integrare.

Mai mult considerãm cã estechiar necesar sã se tragã un puternicsemnal de alarmã în forurileromâneºti pentru cã astfel sã apãra ºiiniþiative locale prin care mesajulantitrafic sã ajungã pe toate niveleleºi la toate categoriile socialedeoarece oricine poate deveni ovictimã a traficului de persoane. (ANITP) “, ne vom implicafinanciar, informând totodatã ºiautoritãþile locale asupra acesteicampanii.

Sper ca acestei campanii se voralãtura câþi mai mulþi români ºivom putea astfel, împreunã sã avemsiguranþa cã prietenul, vecinul,cunoºtinþa sau chiar ruda noastrã nupoate deveni una din acestevictime.

Ionela van Rees- Zota

Campania Asociaþiei DACIAe.V. împotriva traficului depersoane poate începe!

Rezultatele de laAlegerile Consiliuluide Integrare dindata de 13 Martie2016 din Nürberg


De aceea, trebuie fãcuteanumite precizãri, spreclarificare ºi spre cunoºtinþanoastrã, a tuturor. Regula saufomula dupã care secalculezã data Paºtelui esteuna singurã ºi este valabilãpentru toate Bisericilecreºtine: Paºtele cade mereuîn prima duminicã dupã lunãplinã, dupã echinocþiul deprimãvarã. Aceastã regulã afost stabilitã în anul 325 d.Hr.în cadrul Sinodului IEcumenic de la Niceea.

Data Paºtilor creºtine depinde de douã fenomene

naturale (astronomice): unulcu datã fixã, legat demiºcarea aparentã a soareluipe bolta cereascã (echi-nocþiul de primãvarã, carecade totdeauna la 21 martie),ºi altul, cu datã schimbãtoare,legat de miºcarea de rotaþie alunii în jurul pãmântului(luna plinã de dupãechinocþiul de primãvarã,numitã ºi luna plinã pascalã).Aceasta din urmã face cadata Paºtilor sã varieze înfiecare an ca datã,cãci luna plinã pascalã aparepe cer în unii ani mai aproape

de echinocþiu, în alþii maideparte de el.

În problematica legatã dedatele diferite de prãznuire,mai intervine ºi problemacalendarului întrebuinþat decãtre Biserici. Existã douãcalendare: iulian sauneîndreptat (întrebuinþat deromani ºi care rãmânea înurmã cu 11 minute ºi 14secunde pe an) ºi gregoriansau îndreptat (Papa Grigorieal XIII-lea). În timp diferenþaa ajuns la 13 zile între celedouã calendare. Biserica

Catolicã ºi Evanghelicãfolosesc calendarul gregorian.Biserica Ortodoxã Românãfoloseºte acelaºi calendar din1924, însã Paºtele îlsãrbãtoreºte dupã calendaruliulian, spre a fi în consens cucelelalte Biserici Ortodoxecare încã nu au trecut lacalendarul gregorian îndreptat(Ierusalimul, Rusã, Sârbã,Georgianã, Ucrainianã).

Sintetizând, observãm cãsingura diferenþã înprãznuirea la date diferite aPaºtelui este reprezentatã de

calendarul folosit de Biserici.Mântuitorul Hristos înviazãîn fiecare an pentru toþicreºtinii. Indiferent de data acare prãznuim Paºtele (cãsuntem catolici, ortodocºi sauevnaghelici), important estesã înþelegem ce reprezintãpentru noi ÎnviereaDomnului. Tuturor fraþilor cesãrbãtoresc pe 27 martieÎnvierea Domnului sauPaºtele le spunem: Hristos aînviat! Adevãrat a înviat!

Preot Ionuþ PãunBamberg

Oh, dulce primãvarã, caut an dean sã-þi amintesc cã tu eºti parfumulsufletului meu, vinovatã de atâteaamintiri.

Tu, fiica cea mai tânãrã abãtrânului an, readuci totul la viaþã,dezbrãcând natura de haina albã aiernii. Prin firea-þi uºor timidã,împrãºtii gingãºie ºi puritate în juruloamenilor. Iar noi, oamenii, de astaavem nevoie ... de stãri de spirit. Nude conþinuturi, sfaturi sau învãþãturi.

Mã aºez pe o bancã în parcul dincolþ ºi te studiez ca pe un dosar ... lasrazele plãpânde ale soarelui sã-mimângâie pãrul ºi admir natura care setrezeºte din somnul hibernal. Flirteztimid cu ghioceii, pe când vârfurilelor abea iþesc din pãmântul încã receºi admir brânduºele care aratã pur sisimplu minunat, sub o explozie de

culori ºi forme.Nu mã pot sãtura de tine ... îmi

ridic privirea spre cerul cristalin, ce

pare vizibil uºurat de sub eliberareanorilor plumburii care au vegheatîntreaga iarnã, ºi zãresc un stol de

pãsãrele care au început un concertdumnezeiesc.

Încã stau pe bancã ºi inspiradierea uºor rãcoroasã a vântului,simþind o negrãitã fericire.

Oh, tu, dulce primãvarã, ce cânþinopþilor cu poezie ... aº sta un veac sãte privesc, cã incã am credinþa vie.

Natura este la fel de frumoasã înorice anotimp, însã o datã la 3 luni îºischimbã haina, oglindindu-se întrecerea anilor.

Dragã românule, oriunde te-aiafla, dã ºansa lucrurilor mãrunte sã-þimângâie sufletul. Îmbrãþiºeazãfiecare anotimp ºi admirã-i unicitatea,pentru cã natura existã în fiecaredintre noi.

Vã doresc o primãvarã plinã desperanþã ºi zâmbete.

Teleºpan Iulia

Înviazã Hristos de douã ori?

SSuurrââss ddee pp rr iimmããvvaarrãã

În curând, pe data de 27 martie,creºtinii catolici ºi evanghelici vor

sãrbãtori Învierea Domnului sauPaºtele. În schimb, creºtinii ortodocºivor trebui sã mai aºtepte o perioadãpânã sã se poatã bucura de cel maiimportant eveniment religios. Anul

acesta pentru ortodocºi Paºtele picã pedata de 1 mai, o diferenþã de cinci

sãptãmâni. O persoanã, la un momentdat, chiar m-a întrebat nedumeritã: Dar

ce pãrinte, Hristos a înviat de douãori?! legat bineînþeles de data diferitã

de prãznuire a Paºtelui.

„Niciodatã nu m-amconsiderat un actor, iar ca omde afaceri nu m-am descurcatdeloc. Întotdeauna am fost unbun atlet, înotãtor”, obiºnuiael sã povesteascã. Nãscut pe 02iunie 1904, în Szabadfalu,Austro-Ungaria (astãzi, car-tierul timiºorean Freidorf),într-o familie de etnici ºvabi,celebrul înotãtor de mai târziua fost botezat JánosWeißmüller. Familia Weiss-müller, de religie baptistã, aemigrat în Statele Unite, în1905, stabilindu-se la Win-dber, în statul Pennsylvania.La vârsta de 9 ani, JohannPeter Weissmüller s-aîmbolnãvit de poliomelitã, iarmedicii i-au recomandatpracticarea înotului pentrurecuperare. Aºa a începutpovestea de succes amultiplului campion olimpic.Dupã ce a ajuns conjuncturalîn bazin, întâmplarea a jucat

încã odatã un rol hotãrâtor înviaþa sa. A fost remarcat de unantrenor de înot, în timpul uneioperaþiuni de salvare, pe cândera angajat ca salvamar peplaja din Michigan, în 1921.

Îndrumat cãtre sport,Johnny Weissmüller a uimitprin capacitãþile sale fiziceieºite din comun, devenind, unan mai târziu, recordman alStatelor Unite la 100 de metri

liber, cu timpul de 58,6secunde. Era primul om carereuºea sã coboare sub ºtachetaminutului, pe respectivadistanþã. Astfel, a fostselecþionat în lotul olimpic denataþie al Statelor Unite, pentruediþia din 1924, de la Paris.

Pentru cã îi era fricã sã nufie exclus din lot, deoarece încãnu avea cetãþenie americanã,Johnny a declarat cã s-a nãscutîn Statele Unite, luândidentitatea fratelui sãu mai mic,Peter. Chiar dacã niciodatã nu amenþionat cã s-a nãscut înBanat, din diferite motive, înspecial pentru a nu-ºi pierdemedaliile olimpice, Weis-müller a recunoscut faptul cãtatãl sãu s-a nãscut în comunaVariaº, acum în judeþul Timiº.În Franþa, a câºtigat trei medaliide aur la înot (100 ºi 400 demetri liber, plus ºtafeta 4x200de metri liber) într-o singurã zi,pe 20 iulie, cucerind ºi un

bronz (tot pe 20 iulie), la polo,cu echipa. Patru ani mai târziu,Johnny Weissmüller ºi-aîmbogãþit palmaresul olimpiccu alte douã medalii, la 100 demetri liber ºi cu ºtafeta de4X200 de metri liber. Oficial,Johnny Weissmüller a fostneînvins în peste 1.000 decurse. Succesul ameþitor l-afãcut pe Johnny unul dintre ceimai mediatizaþi oameni din

Chicago. Era devansat doar deAl Capone, legendarul mafiotamerican. În 1929, dupãîncheierea carierei salesportive, Johnny a semnat uncontract cu o companieproducãtoare de lenjerie intimã,BVD, pentru care a pozat demai multe ori ca model, înschimbul a 500 de dolari pesãptãmânã. În acelaºi an, ºi-afãcut debutul ºi pe mareleecran, interpretând rolul luiAdonis în filmul “Glorifyingthe American Girl” / “Gloriefetei americane”.

A semnat apoi un contractcu Metro-Goldwyn-Mayer, în1931, devenind primul Tarzandin filmele sonore ºi fiindconsiderat chiar ºi astãzi celmai bun Tarzan din istoriacinematografiei. Regizorul W.S. Van Dyke l-a preferat peWeissmüller lui Clark Gable -care nu era destul de musculos,Johnny Mac Brown - care nuera destul de înalt ºi CharlesBickford - care nu era destul detânãr. În 1948, dupã ce-linterpretase deja de 12 ori peeroul lui Edgar RiceBurroughs, Weissmüller s-amutat la Columbia Pictures ºi aintrat în pielea lui Jungle Jim(care este doar un Tarzanîmbrãcat), pe care l-ainterpretat de 13 ori între 1948ºi 1954, iar ulterior în alte 23de episoade pentru televiziune,

între 1955 ºi 1958. Nemaifiindsolicitat apoi pentru roluri, ºi-aîncercat norocul în afaceri, darfãrã prea mare succes. Pentru oscurtã perioadã, în 1973, a fost“celebrity greeter” la cazinoulCaesar’s Palace din Las Vegas.A murit de edem pulmonar, înziua de 20 ianuarie 1984, laAcapulco, în Mexic, fiind

înmormântat la cimitirulJardines del Tiempo.

“În Austria, îl iubeam peJohnny ºi filmele sale cuTarzan erau foarte populare.Pe când aveam 6 ani, tata m-adus sã-l vãd pe Weissmüller” –Arnold Schwarzenegger.

Adrian Epure(Sursa: adevãrul.ro)


Din Timiºoara la Hollywood...

De ce a refuzat sã recunoascã Tarzancã s-a nãscut pe tãrâm românesc

La ediþia din 2012 a Jocurilor Olimpice, unadintre staþiile metroului londonez a purtatnumele lui Johnny Weissmüller. Devenit

celebru, dupã ce l-a interpretat pe Tarzan, în 12filme turnate la Hollywood, între 1932 ºi 1948,Weissmüller a fost mai întâi un mare sportiv.


La Adunarea Generalã ºi deAlegeri desfãºuratã la sfârºitulsãptãmânii, sâmbãtã 5 martie 2016, laRâmnicu Vâlcea, delegaþii celor peste20 de Filiale ºi Grupuri ale UZPR dinþarã l-au reales pe Doru Dinu Glãvan,în unanimitate, în calitate depreºedinte, pentru urmãtorii patru ani.

Întrunirea reprezentanþilor UZPR aavut loc în sala de festivitãþi aBibliotecii judeþene „Antim Ivireanu”,în organizarea impecabilã a Filialeidin Vâlcea, prin efortul individual,deosebit, al prof. Nicolae Dinescu.

Începând cu aceastã datã, au fostaplicate prevederile Statutului votat ºiaprobat în Adunarea Generalã din

martie 2015, de la Iaºi, care respectãîntrutotul prevederile Legii 26/2000,de organizare a Asociaþiilor ºiFundaþiilor din România, oferind omai mare supleþe actului de conducereºi o armonizare în relaþiile dintrestructurile Uniunii.

Pentru urmãtorii patru ani, noulConsiliu Director are urmãtoareacomponenþã: Doru Dinu Glãvan -preºedinte, Adi Cristi ºi Ion Petrescu -vicepreºedinþi, Benone Neagoe -secretar general, Gheorghe Frangulea– trezorier, Mãdãlina Corina Diaconu,Adrian Fulea, Roxana Istudor, GutieraProdan, Emil Dreptate ºi Mihai Junea– membri.

DORU DINU GLÃVAN a fost reales Preºedinteal Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România


FARC, cel mai puternic grupterorist din Columbia. ForþeleArmate Revoluþionare Columbiene,de orientare marxist- leninistã,constituite în anul 1964, se aflã într-un perpetuu conflict cu GuvernulColumbiei.

De peste cinci decenii,insurgenþii FARC s-au perfecþionatîn tehnici subversive, de sabotaj, degherilã ºi terorism. De asemenea,FARC are legãturi strânse cucartelurile de droguri, situaþie ce acostat viaþa a mii de columbieni ºiinstabilitate politicã în þarã. StrategiaFARC este de a ameninþa ºi asasinaoameni politici, funcþionari publicipentru a lãsa un vid de guvernare îndiferite regiuni ale Columbiei, darprintre ostaticii FARC se numãrã ºicetãþeni strãini. Teroarea generatã deFARC a condus la depopularea maimultor zone din sudul þãrii. BugetulFARC se bazeazã pe taxe derãscumpãrare a ostaticilor, taxe deprotecþie pe care le primesc din parteacultivatorilor ºi traficanþilor dedroguri ºi alte surse. Printre miile devictime ale geherilellor columbiene s-a aflat ºi avocata Clara Rojas, înprezent deputatã în CameraReprezentanþilor din Columbia. Înluna februarie a anului 2002, avocataClara Rojas, ºefa campanieielectorale a candidatei laprezidenþiale, Ingrid Betancourt,împreunã cu aceasta, a mers într-ozonã nesigurã a Columbiei, SanVicente del Caguán. Clara Rojas,Ingrid Betancourt ºi câþiva jurnaliºtistrãini au fost sechestraþi de cãtreinsurgenþi. Dupã acest incident,Partidul Verde Oxigen a propus-o peClara Rojas, candidatã pentru funcþiade Vicepreºedintã a Columbiei, deºiera sechestratã. În captivitate, avocataClara Rojas a rãmas însãrcinatã cuunul dintre gheriliºti. În condiþiiinumane, fãrã vreo asistenþãmedicalã, la data de 16 de aprilie2004, s-a nãscut Emmanuel, copilulminue care a reuºit sã supravieþuiascãîn junglã. În ziua de 10 ianuarie

2008, urmare a unei acþiuniinternaþionale de salvare -“Operaþiunea Jaque”, avocata ClaraRojas a fost eliberatã din captivitate.

În loc de Vicepreºedintã aColumbiei, ostaticã FARC

- Stimatã doamnã Clara Rojas,pentru început, aº vrea sã vãmulþumesc pentru acest privilegiu pecare mi-l oferiþi de a realizaîmpreunã un interviu pentru presade limbã românã, pentru cititorii dela mare depãrtare de Columbia careºtiu puþin, foarte puþin, uneoriaproape nimic despre FARC ºi, maiales, despre experienþa dureroasã pecare aþi avut-o ca ostaticã în mâinileguerilelor columbiene. În urmã cupuþin timp, mai exact în data de 10ianuarie 2016, s-au împlinit opt anide când aþi fost eliberatã, dupã ºaseani în care aþi fost sechestratã.Înainte de acea zi neagrã de 23februarie 2002, v-aþi imaginat vreoclipã cã, într-o zi, aþi putea fi victimaFARC? Aþi avut cumva vreopremoniþie sau nu credeþi în aºaceva? Credeþi cã ar fi fost posibil sãevitaþi hazardul?

- Mai întâi de a vã rãspunde laîntrebãrile dumneavoastrã, vã rog sã-mi permiteþi, de asemenea, sã vãmulþumesc anticipat pentru interesulpe care îl manifestaþi pentru aceastãtemã. Ceea ce aº putea sã vã spun estecã nu am avut nicio premoniþie cuprivire la sechestru, dar am avutteamã, ca mulþi dintre compatrioþiimei din acea epocã. În mod special,cu o zi înainte, când am încercat sã oprevin pe dna Betancourt cu privire lariscul pe care, eventual, ni-l puteamasuma, de a cãlãtori în ziuaurmãtoare, la San Vicente delCaguan, în sudul þãrii. Nu cred preamult în hazard, în general, cred cãnoi, fiinþele umane suntem produsuldeciziilor pe care le luãm zi de zi ºi, înmajoritatea cazurilor, ne asumãmconsecinþele deciziilor luate, în modspecial când lucrurile nu ies aºa cum

speram. - Sã descoperi natura din

junglã, sã faci fotografii, sã încercimãcar pentru câteva zile capacitateaemoþionalã ºi fízicã în singurãtateadin junglã, a fost mereu ºi varãmâne un scop, un vis pentru mulþicercetãtori ºi turiºti temerari. Dar, ceau fost pentru avocata, ex-candidata la funcþia deVicepreºedintã a Columbiei, ClaraRojas, zilele ºi nopþile petrecute încaptivitate, în mijlocul selvei? Undedormeaþi, ce mâncaþi, care eraupedepsele pe care vi le aplicaugheriliºtii ºi pentru ce vãpedepseau? Cum a fost prima zi,prima noapte în selvã pentru opersoanã care trãise înainte într-unmare oraº, în Bogota?

- Trebuie sã menþionez cã nu amreuºit sã realizez decât cã ne-ar puteasechestra, dar nu ºi cum ar fiexperienþa sechestratului în densitateaºi profunzimea junglei. Anii petrecuþiîn captivitate au însemnat întuneric,singurãtate, izolare, foame, deziluzie,abandon, tristeþe, melancolie, delir,momente la un prag de nebunie, ce sãvã mai spun despre tratamentul ostilal gheriliºtilor sau despre colegiiþinuþi captivi, ºi cu siguranþã multealte sentimente care ar putea fimenþionate. Dormeam în hamac, pepãmânt, în corturi, în foºnet de arbori,pe unde eram duºi. la fel ºi cumâncarea, care era cam aceeaºiîntotdeauna: câteva cereale, orez,paste, foaret rar carne din animalesãlbatice sau peºte. Pedeapsa eracaptivitatea însãºi, izolarea, lanþurile,lipsa de activitate ºi comunicare,lipsa de înþelegere ºi umanitate.

- Se spune cã politica FARCeste sechestrarea sau convingereacontra unei plãþi a copiilor, tinerilor,a oamenilor de la sate, pentru a-iînrola in armatã ºi pentru a-i folosipentru diverse munci în taberele

insurgenþilor. Care este numãrulgheriliºtilor ºi din acest numãr câþisunt minori?

- Se face o confuzie. FARCrecruteazã copii indigeni ºi adulþi dinsate pentru care nu se plãteºte nimic.Verbul corect este ‘a recruta”, nu “aconvinge”, este o diferenþã. Astãzi, seestimeazã cã ar fi un numãr deaproximativ 7000 de gheriliºti pluscei care îi ajutã. FARC a recrutat maimult de 9500 de copii, cifrãcomunicatã de cãtre OrganizaþiaNaþiunilor Unite.

- Despre FARC se ºtie cã ar fi omare putere economicã, mulþi banicâºtigaþi din traficul de droguri. Într-un interviu pe care mi l-a acordat, înanul 2002, ambasadorul Columbieila Bucureºti, Excelenþa Sa EnriqueArias Jimenes, spunea cã putereaeconomicã a Forþelor ArmateColumbiene depãºeºte bugetulColumbiei.

- Despre capacitatea economicã aFARC s-a speculat mult, inclusivRevista Forbes a plasat FARCprintre cei 50 de bogaþi ai lumii, darcred cã este difícil de spus câþi baniau primit ca urmare a sechestrãrilor,extorsiunilor ºi narcotraficului, pelângã alte venituri.

- Clara Rojas, prietena ºicoechipiera cea mai apropiatã a ex-candidatei la alegerile prezidenþiale,Ingrid Betancourt, ambelesechestrate de FARC, în aceeaºui zi.De-a lungul timpului, în presacolumbianã au apãrut diverseinformaþii cu privire la rupereaprieteniei cu Ingrid. Astãzi, dupãatâþia ani de când aþi fostsechestratã, regretaþi decizia de a fifost alãturi de Ingrid în proiectelesale politice? Este adevãrat sau aufost numai zvonuri potrivit cãroradumneavoastrã aþi fi acceptat debunãvoie sã fiþi sechestratã, ca ungest de loialitate faþã de prietena

Ingrid Betancourt? - Nu cred cã cineva ar acepta

sechestrarea, de bunãvoie. Nu a fostopþiunea mea . nimeni nu m-aîntrebat niciodatã dacã mi-ar plãceasau nu sã rãmân în captivitate sau sãplec. Greºeala mea a fost cã amînsoþit-o pe doamna (n.r. IngridBetancourt), în acea zi, ºi urmare aacestei decizii mi-am asumatconsecinþe foarte dure timp de ºaseani în care am fost sechestratã.

- Deºi aº avea multe întrebãri,îmi dau seama cã ar fi imposibil sãne povestiþi, într-un singur interviú,ºase ani de calvar. De aceea, cupermisiunea dumneavoastrã, v-aºpropune sã ne spuneþi câteva cuvintedespre prezent ºi viitor. V-aþi întorsîn politicã ºi sunteþi aleasã înCongresul Columbiei, deputatã dinpartea Partidului Liberal, la CameraReprezentanþilo,. Mulþi cetãþenistrãini, inclusiv diplomaþi punsemnul egal între Columbia ºigheriliºti, percepþie care se traduceîn reticenþa de a vizita sau a lucra înColumbia. Credeþi cã existã o soluþiepentru a se pune capãt conflictuluidintre FARC ºi Guvernulcolumbian? S-a schimbat ceva dupãce aþi fost sechestratã sauameninþarea, puterea FARC este lafel ca înainte de anul 2002?

- Alternativa prin care seîncearcã sã se termine acest conflictcu FARC este actualul Proces dePace. Avem încredere cã în lunileviitoare se va reuºi semnarea unuiacord, aºa cum s-a anunþat. Nu va fiun acord perfect, pentru cã este oproblemã complexã; nu consider cãeste soluþia perfectã, dar este oalternativã ºi, dacã Acordul va fiimplementat, Columbia ar putea fi înalt scenariu, cu toate, cã, repet, estevorba despre un proces complexpentrua fi implementat.

- Câþi ani avea Emmanuel cânda aflat despre sechestrarea mameisale ºi despre condiþiile în care el s-a nãscut? Ce v-a spus, i-ar plãcea sãlucreze in armatã, sã se lupte cuFARC?

- Încã nu am vorbit cu el desprelucrurile acestea. Emannuel este incãprea mic pentru a ºti ce ar vrea sã fiecând va fi mare.

- “Cautiva” este titlul cãrþii înlimba spaniola în care dvs povestiþicei 6 ani de sechestru, o cartetradusã în mai multe limbi. V-arplãcea sã fie tradusã ºi în limbaromânã?

- Desigur cã mi-ar plãcea.Elena CHIRIÞÃ / UZPR

Poveste de viaþã. ªase ani, sechestratã de gherilele FARC

Emmanuel, copilul nãscut ostatic- Interviu cu Clara Rojas, deputatã în Camera Reprezentanþilor din Columbia -

LUMEA PE GLOB


Preºedintele României, domnulKlaus Iohannis, a susþinut marþi, 23februarie a.c., o alocuþiune, încadrul evenimentului intitulat„Diaspora româneascã, vector dedezvoltare”.

Vã prezentãm în continuaretextul alocuþiunii:

„Domnule Prim-ministru,Doamnelor ºi domnilor mi-

niºtri,Doamnelor ºi domnilor par-

lamentari,Stimaþi membri ai corpului

diplomatic,Dragi invitaþi,Doamnelor ºi domnilor,Salut acest eveniment gãzduit

la Palatul Cotroceni care îºi propunesã aducã împreunã decidenþi,oameni interesaþi de relaþia cudiaspora ºi expertiza unor state cuknow-how în aceastã privinþã. Vãpropun o nouã perspectivã asuprarelaþiei dintre stat ºi cetãþenii care auales sã trãiascã în afara graniþelorþãrii, care este, pentru mine, opreocupare de suflet.

Vorbim de multe ori desprepierderea pe care o reprezintãplecarea românilor în strãinãtate.Într-o altã abordare, însã, putem sãvedem ºi oportunitatea oferitã deprezenþa unei diaspore puternicepeste hotare.

Bine angrenatã de un stat atent,aceasta poate deveni o importantãresursã pentru dezvoltarea ºimodernizarea României, unadevãrat capital care poate fivalorificat.

Statul român trebuie sã-iserveascã deopotrivã pe toþiromânii, din interiorul ºi din afaragraniþelor. Convingerea mea este cãa valorifica potenþialul românilordin afara þãrii înseamnã, de fapt, acrea un cadru propice pentru

bunãstarea tuturor românilor.Trãim într-o lume dinamicã, în

care naþiunile nu sunt îngrãdite degraniþe ºi în care identitãþile sesuprapun. O Românie puternicã seclãdeºte prin oameni capabili sãgenereze prosperitate ºi nu putemignora jumãtate din Româniaactivã, care munceºte peste hotare.

De aceea, ne aflãm astãzi aici:pentru a pune o piatrã de temelie lacrearea unui nou cadru, în careatenþia faþã de diaspora sã devinã oprioritate naþionalã. Acesta va trebuitranspus în politici publice,programe ºi proiecte.

Noua abordare pe care opropun, de a privi diaspora ca pe ooportunitate, pleacã de la câtevaconstatãri. În primul rând, româniide peste hotare acumuleazãexperienþã, posedã expertizã, capãtãdeprinderi ºi îºi construiesc reþele decontact pe care nu le-ar fi avut înþarã. Acestea reprezintã un capitalpreþios, ce poate fi valorificat înmod inteligent.

Fie cã vorbim de specialiºtidemni de Premiul Nobel, de românicare exceleazã în profesiile lor ºi înactivitãþile lor, care muncesc cuonestitate, românii din strãinãtate auceva util de oferit þãrii. Ei vin cu uncapital profesional, intelectual,financiar, social, dar ºi „civic”,având experienþa de a trãi în

democraþii consolidate, cu sistemeeficiente în serviciul public.

A doua constatare, pe care o faccu regret, este cã prea puþini româniau planuri concrete de întoarcere înþarã. Sunt convins cã numãrul lor vacreºte pe mãsurã ce se schimbãabordarea statului faþã de cetãþeniisãi, dar expertiza lor poate fivalorificatã ºi pusã în slujbadezvoltãrii României chiar de acolounde trãiesc ei acum.

Vã propun sã ne gândimîmpreunã la modalitãþile în careputem pune în contact specialiºtiiromâni din strãinãtate cu cei rãmaºiacasã în fiecare domeniu, în careputem conecta proiectele antrepre-noriale sau de cercetare, putemfacilita accesul la resurse ºi creapunþi de legãturã cu instituþiile pu-blice. Putem valorifica ingenio-zitatea ºi creativitatea româneascã ºibeneficia cu toþii de transferul deidei ºi de proiecte în ambele direcþii,din strãinãtate cãtre România ºiinvers. Pentru a rãspunde aºtep-tãrilor românilor de a se conecta cuþara ºi de a le oferi un accesprietenos la serviciile statului, se potcrea cât mai multe instrumenteonline - de la informaþii disponibileîn reþea la cursuri ºi programeeducaþionale ºi antreprenoriale sauincubatoare virtuale.

România nu îºi permite sã

iroseascã preþiosul capital uman pecare îl reprezintã concetãþenii noºtridin afara graniþelor.

Ei sunt nu doar ambasadoriisufletului românesc ºi purtãtorii demesaj ai culturii ºi obiceiurilornoastre, ci au demonstrat ºi spiritantreprenorial prin însuºi destinulpe care l-au ales.

Ei sunt surse de proiecte ºiinvestiþii, de cercetare sau deschimburi artistice ºi culturale. Pescurt, sunt vectori de dezvoltare ºimodernizare pentru þarã.

ªtim de exemplu cã baniitrimiºi anual acasã fac din româniide peste hotare un adevãratinvestitor ºi genereazã o parteimportantã din creºtereaeconomicã. Avem datoria sã leoferim mai mult, ºi anumeoportunitãþi concrete pentru a-iatrage sã-ºi investeascã productivtalentul ºi resursele înapoi acasã.

Nu în ultimul rând, românii depeste hotare sunt importanþi factoride influenþã în þãrile gazdã.Proiecþia României în lume depindeîn mare mãsurã de prezenþa, vorbeleºi acþiunile fiecãruia dintre ei.

În acest fel, se creeazã oimpresie mai vie ºi mai durabilãdespre România decât prin orice altinstrument de comunicare elaboratde stat. Imaginea României în lumenu vine doar din realitatea de pe

teren, de aici din þarã, ci ºi din cumeste ea tradusã de fiecare dintre ceiplecaþi. În acest sens, doresc sã salutefortul oamenilor de afaceri care, înmod voluntar, s-au mobilizat,cutreierând diaspora, pentru aprezenta oportunitãþile disponibileîn România.

ªtiu cã Guvernul va propune ofoaie de parcurs care sã reflecteimportanþa strategicã acordatãdiasporei. Deja remarc atenþiapurtatã informãrii cetãþenilor desprevotul prin corespondenþã, un dreptcâºtigat de românii din afara þãrii cumultã trudã. ªtiu cã sunt câtevainiþiative ce se pregãtesc deja ºi, lacoagularea lor, le voi supunediscuþiei cu înºiºi beneficiarii lor,românii care trãiesc astãzi pestehotare. Astfel, Consiliul Consultativpromis Diasporei va face un primpas pentru a-ºi îndeplini misiunea.

Doamnelor ºi domnilor,Pentru a pune în valoare toate

valenþele românilor plecaþi lamuncã sau la studiu, ne trebuie maimult decât o acþiune a decidenþilorpolitici. Trebuie sã îi cunoaºtem cuadevãrat, sã ºtim cine sunt ºi ce îipreocupã.

Românii, oriunde trãiesc, aduccontribuþii însemnate. Sunt multenume cunoscute care au pusRomânia pe harta lumii prinrealizãrile lor, contribuind lapatrimoniul cultural ºi ºtiinþific alumanitãþii. Dar îmi doresc, aºa cumam spus, ca prezenþa românilorpeste hotare sã fie o chestiune dealegere, nu una de necesitate.

Pânã atunci, propun românilordin afara graniþelor un parteneriatbazat pe încredere ºi scop comun:transformarea României într-un statprosper ºi puternic.

Mulþumesc!”http://www.presidency.ro

Alocuþiunea Preºedintelui României, domnul KlausIohannis, susþinutã în cadrul evenimentului intitulat„Diaspora româneascã, vector de dezvoltare”

EURES România dispune de35 de posturi pentru muncitoriicalificaþi în diverse meserii, caredoresc sã lucreze în Germania,pentru ocuparea cãrora se vaorganiza selecþie la Sibiu, în a douaparte a lunii martie 2016.Angajatori germani reprezentaþi decompania Unique PersonalserviceGmbH oferã locuri de muncãpentru urmãtoarele meserii: sudorMIG – MAG, WIG (7 posturi)lucrãtor calificat în producþie –industria automobilelor (7 posturi),hamal (6 posturi), operator CNC (5posturi), electrician (5 posturi),

operator stivuitor (5 posturi).Pentru ocuparea posturilor

vacante sunt solicitate persoane careau calificare profesionalã încheiatã,experienþã în domeniu, permis deconducere categoria B, precum ºicunoºtinþe bune de limba germanã –nivel B1. Salariul oferit este de 8,80– 11,88 euro brut/orã, conformcontractelor colective de muncã înrespectivele domenii de activitate,la care se adaugã diferite bonusuri,iar durata contractelor de muncãeste pe o perioadã nedeterminatã.Se oferã sprijin în vederea gãsiriiunei locuinþe.

Persoanele cu domiciliul înjudeþul Sibiu, care corespundcerinþelor posturilor oferite, trebuiesã se adreseze ConsilieruluiEURES din cadrul AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã Sibiu, strada Morilor nr.51A, etaj 4, camera 440, telefon0269/210.882 int.119 sau0269/237.719 pentru a fiînregistrate în baza de date pentrumuncã în strãinãtate ºi pentru aprimi invitaþie de participare laselecþie.

Înregistrarea în baza de date serealizeazã pe baza urmãtoarelor

documente:-copie act de identitate sau

paºaport (valabilitate minim 6 luni);-C.V. model Europass (cu

fotografie) în limba germanã(Lebenslauf);

-cazier judiciar în original din

care sã reiasã cã persoanele nu auantecedente penale (termen devalabilitate 6 luni);

-adeverinþã de la medicul defamilie, cu menþiunea „Clinicsãnãtos/Apt pentru muncã”

http://www.turnulsfatului.ro

35 de posturi vacante în Germania pentru sibienii calificaþi casudori, electricieni ºi operatori CNC

Orchestra Filarmonicii dinBerlin, situatã în top zece al celormai bine cotate orchestre din lumeºi desemnatã în anul 2008 drept“cea mai bunã orchestrã din lume”(The Gramophone) deschide ediþia2019 a Festivalului InternaþionalGeorge Enescu, cu douã concertecare vor avea loc pe 31 august ºi pe1 septembrie 2019.

Celebra Orchestrã a Filarmo-nicii din Berlin deschide ediþia 2019a Festivalului Internaþional GeorgeEnescu, iar cele douã concerte pecare le va susþine sunt programatesã aibã loc pe 31 august ºi pe 1septembrie 2019. ConfirmareaFilarmonicii din Berlin vine dupãparticiparea orchestrei în cadrulediþiei 2015 a Festivalului Enescu,care a acceptat invitaþia în urma a 15ani de negocieri. Dupã concertulsusþinut la Sala Palatului pe 3 sep-tembrie 2015, Conducerea Filarmo-

nicii din Berlin a decis, în urmareacþiei publicului din România ºi amodului în care muzicienii au fostprimiþi la Festivalul Enescu sãrevinã la Bucureºti.

“Faptul cã OrchestraFilarmoncii de la Berlin a luatdecizia sã susþinã douã concerte încadrul ediþiei 2019 a FestivaluluiEnescu, nu unul singur, este, deasemenea, un eveniment în sine.”, adeclarat pentru presã MihaiConstantinescu, directorul executival Festivalului Enescu.

La pupitrul orchestrei se va afladirijorul Kirill Petrenko, care îlsuccede pe Sir Simon Rattle.

Consideratã drept “cea maibunã orchestrã din lume” (TheGramophone, 2008), OrchestraFilarmonicii din Berlin este ºi unadintre cele mai exigente. La ediþia2015 a Festivalului InternaþionalGeorge Enescu, 11 tone de

echipament au fost transportate laBucureºti pentru concertulFilarmonicii din Berlin, o greutaterecord în istoria Festivalului.

Ediþia 2017 a FestivaluluiInternaþional George Enescu (2-24septembrie) se va deschide pe 2septembrie 2017 cu cea maicunoscutã ºi apreciatã operã acompozitorului George Enescu –“Oedip”, în versiune concertantã, în

interpretarea London PhilharmonicOrchestra, sub bagheta dirijoruluiVladimir Jurowski, cu participareaCorului Filarmonicii „GeorgeEnescu” ºi a Corului de CopiiRadio. Ediþia 2017 marcheazã deasemenea o premierã care stã subsemnul dezvoltãrii internaþionale:“Oedip”, în aceastã versiuneconcertantã ºi cu aceeaºi distribuþie,va fi prezentat ºi la Londra, pe 23

septembrie.Vor fi prezenþi în premierã în

ediþia 2017 pianistul de originechinezã Lang Lang – un superstar almuzicii clasice –, ºi tenorul JonasKaufmann, un reper al interpretãriimuzicii de operã la nivel mondial.

Un numãr de 37 de lucrãri deGeorge Enescu vor fi interpretate încadrul acestei ediþii, printre acesteanumãrându-se interpretareaSimfoniei a III-a de George Enescude cãtre Orchestra AccademiaNazionale di Santa Cecilia, subbagheta cunoscutului dirijorAntonio Pappano.

Începând cu ediþia 2017, Festi-valul Internaþional George Enescutrece într-o nouã etapã de dezvoltareinternaþionalã, prin directoratulasigurat de Zubin Mehta –Preºedinte de Onoare ºi VladimirJurowski – Director Artistic.

http://festivalenescu.ro


Cea mai bunã orchestrã din lume, Filarmonica din Berlin,va deschide Festivalul Enescu 2019 cu douã concerte

Secãtuitã de domniile fanariote ºi deprincipii strãini, cu o clasã artistocraticãdesuetã ºi conservatoare, România n-a produsaveri personale uriaºe ºi trainice pânã aproapede începutul secolului XX.

Cu excepþiile notabile ale câtorva familiiboiereºti, mari latifundiari, averile câºtigate înRomânia luau calea Istanbulului ori eraupierdute la masa verde la Paris ori Viena decãtre moºtenitori iresponsabili. Abia dupãRãzboiul de Independenþã ºi, mai ales, dupãMarele Rãzboi, apar marile averiantreprenoriale, create într-o generaþie saudouã. În continuare, câþiva dintre cei maibogaþi români de pânã la venirea la putere acomuniºtilor.

O avere cât o industrie: NicolaeMalaxa

Nãscut la Huºi, în decembrie 1884,Nicolae Malaxa era fiul unui aromân cuorigini greceºti ºi al ficei unui dregãtor local.Pasionat de tehnicã ºi cu ajutorul familiei,Malaxa urmeazã cursurile Politehnicii dinKarlsruhe (Germania), studii care-l vor ajutamai târziu în afacerile sale. În 1921, lamarginea Bucureºtiului înfiinþeazã un atelierde reparaþii material rulant, unde erau reparatelocomotive ºi vagoane. Pentru cã afacerea saera explozivã, în 1923 începe construcþia uneifabrici mari, un proiect greenfield în termeniide astãzi, înfiinþând Uzinele Faur. Conectat lalumea politicã, Malaxa devine unul dintrebeneficiarii principali ai decretelorguvernamentale prin care se dorea sprijinireaindustriei româneºti ºi, în 1927, primeºte ocomandã cu plata în avans pentru construcþiaprimelor locomotive româneºti. Trebuie spuscã Uzinele Malaxa erau printre cele maimoderne din Europa, o realizare deosebitã,având în vedere cã industria grea erainexistentã într-o Românie care a pãºit înperioada contemporanã ca o þarã eminamenteagrarã. La un an dupã semnarea contractului

cu Cãile Ferate, de pe porþile uzinei ieºeaprima locomotivã Malaxa, 100%româneascã. Remarcabile la Malaxa eraurapiditatea ºi uºurinþa cu care adopta inovaþiileîntr-una dintre cele mai moderne industrii alevremii. În 1931, a produs primul automotorcu motor Diesel, iar în 1935 producþia anualãa Uzinelor Malaxa a atins un record de 93 delocomotive. Între timp, afacerile lui NicolaeMalaxa s-au extins ºi în alte domenii,înfiinþând fabrica de þevi de oþel fãrã sudurã,actuala Republica, iar din grupul sãuindustrial au ajuns sã facã parte UzineleTohani Zãrneºti sau Magazinele Unite deFierãrie din Galaþi. De asemenea, industriaºulavea pachete de acþiuni importante la AstraArad, Uzinele ºi Domeniile de Fier Reºiþa,IOR Bucureºti sau Unio Satu Mare.

Afacerile lui Malaxa au supravieþuitinstaurãrii regimului Antonescu, care i-a pussechestru pe fabrici, însã nu ºi comuniºtilor.Cu toate cã iniþial a avut o relaþie bunã cu noulregim, în 1948 i-au fost naþionalizate toatecompaniile ºi tot în acelaºi an a emigrat înSUA, unde îºi transferase deja o bunã parte aaverii. Industriaºul român a murit în 1965 înNew Jersey, fãrã a reuºi sã repete ºi înAmerica succesul fulminant din România.

Deseori, chiar ºi atunci când era laapogeul puterii sale, Malaxa a fost contestatpentru metodele neortodoxe de a-ºi finanþacompaniile. La un moment dat, 96% dinproducþia fabricilor sale era achiziþionatã decãtre statul român, de obicei cu plata în avans.A fost un apropiat al partidelor politice,finanþând pe toatã lumea, inclusiv Garda deFier sau Partidul Comunist. De notorietatesunt ºi relaþiile sale cu regele Carol al II-lea ºicu camarila regalã, relaþii despre care sepresupune cã l-au ajutat în afaceri. Celebresunt ºi valizele cu bani pe care le oferea subformã de donaþii regelui. De cealaltã parte,contribuþia miliardarului la modernizarea þãriieste incontestabilã. Pe lângã inovaþiiletehnologice adoptate în fabricile sale – în

1945 a reuºit sã producã primul automobilromânesc, de exemplu – Malaxa a fost ºi unfilantrop, un susþinãtor al cercetãrii ºtiinþificeºi al artelor. Averea sa nu a fost niciodatãcuantificatã, însã ca sã vã faceþi o idee, statulromân a dat sau urmeazã sã dea urmaºilor sãidespãgubiri de peste 300 milioane de dolaripentru proprietãþile confiscate de comuniºti.Iar aici nu intrã banii pe care a apucat sã-itransfere în strãinãtate înainte de emigrare sauproprietãþile nerevendicate.

Miliardar de modã veche: JeanMihail

Despre olteanul Jean Mihail s-a spus cã afost cel mai bogat român ºi este foarte posibilsã fi fost aºa. Jean Mihail (1875-1936) era aldoilea fiu al latifundiarului Constantin Mihail,unul dintre cei mai mari proprietari de terenuridin Oltenia. Pe lângã moºtenirea primitã de latatãl sãu, Jean Mihail ºi-a consolidat avereamoºtenind douã mãtuºi bogate, ajungând sãdeþinã sute de mii de hectare de teren. Pelângã proprietãþi, deþinea ºi una din cele maimari averi lichide, în jurul unui miliard de lei,depuºi în diverse bãnci. La valoarea de laînceputul anilor 1920, lichiditãþile lui Mihailechivalau cu peste 9 tone de aur. De fapt, elavea atâþia bani încât la izbucnirea crizeifinanciare a putut gira statul condus de Carolal II-lea pentru o parte din împrumuturileguvernamentale din strãinãtate. Jean Mihail s-a stins din viaþã în 1936, fãrã moºtenitori,lãsându-ºi uriaºa avere statului român.Potrivit testamentului, statul trebuia sã vândãpãmânturile sale þãranilor, în loturi mici ºi lapreþuri convenabile, cu banii obþinuþi urmânda se construi ºcoli, spitale ºi biblioteci. Lucrulacesta nu s-a întâmplat, din una dintre celemai mari averi româneºti alegându-se praful.A rãmas Palatul Jean Mihail, actualul Muzeude Artã din Craiova, reºedinþa familiei Mihail,pe care Constantin Mihail a vrut s-o acoperecu monede de aur, cerând chiar acceptul

regelui pentru asta. Personalitate retrasã ºidiscretã, Jean Mihail a locuit un timp într-osingurã camerã din palat, despre care se spunecã nici mãcar n-o încãlzea iarna.

Concurentul: Max AuschnittMilionarul s-a nãscut în februarie 1888 în

Galaþi, fiind fiul lui Osias Auschnitt,proprietarul unei mici fabrici. Dupã ce aabsolvit Academia de Înalte StudiiComerciale din Viena, Max s-a întors acasã ºia înfiinþat o fabricã de cuie ºi lanþuri în 1910.La sfârºitul Primului Rãzboi Mondial,Auschnitt a pus bazele grupului Titan-Nãdlac-Cãlan, ce avea în componenþãlaminorul de la Galaþi ºi mai multe alte uzinemetalurgice. Max a fost delegat mai apoi caadministrator la Uzinele ºi Domeniile de FierReºiþa, de departe cea mai mare companieromâneascã interbelicã, cu un capital de pesteun miliard de lei ºi cu peste 22.000 deangajaþi. Pe lângã afacerile din industria grea,Auschnitt a fost implicat în multe altecompanii, între care Societatea Românã deTelefoane sau Banca Chrissoveloni, ºi a avutnumeroase proprietãþi imobiliare, între care ºisomptuoasa vilã de lângã piaþa Victoriei,cumpãratã de Gigi Becali de la moºtenitoriisãi.

Soarta lui Auschnitt este strâns legatã decea a lui Malaxa, cei doi concurând nu doar înbusiness, ci ºi în obþinerea favorurilorcamarilei regale. El a pierdut lupta cu Malaxaºi, în urma unui scandal enorm, a fost arestatºi condamnat la ºase ani de închisoare. Dupãfuga lui Carol al II-lea, mareºalul Antonescul-a eliberat, însã Auschnitt n-a mai fãcutafaceri de amploare. A murit în 1956 la NewYork, unde emigrase dupã venireacomuniºtilor. Moºtenitorii sãi au primitdespãgubiri de circa 40 milioane de dolari (înacþiuni ale Fondului Proprietatea), precum ºidrepturile pentru mai multe imobile.

Cãtãlin Alistarihttp://www.capital.ro

Cine erau milionarii României acum 70 de ani

Pagina 12

Ambasadorul României înAustria, E.S. Domnul BogdanMazuru, a avut plãcerea sã invite ungrup de cetãþeni români la o întâlnirede informare cu Preºedinta AEP,Doamna Ana Maria Pãtru, ºi cuMinistrul delegat pentru relaþiile curomânii de pretutindeni, Domnul DanStoenescu, întâlnire desfãºuratã înziua de joi, 11 februarie 2016, lasediul Ambasadei României dinAustria (Prinz-Eugen-Strasse 60,1040 Viena).

Scopul acestei întâlniri a fostcampania de informare, în rândulcomunitãþilor de români din afaraþãrii, cu privire la modul în carecetãþenii români cu domiciliul saureºedinþa în strãinãtate îºi pot exercitadreptul de vot, inclusiv votul princorespondenþã, campanie derulatã deMinisterul Afacerilor Externe

(M.A.E.), în colaborare cuAutoritatea Electoralã Permanentã(A.E.P.) din România, prima þarãvizitatã fiind Austria.

Au rãspuns invitaþiei vreo 30 depersoane – preotul ortodox Dr.Nicolae Dura, membri ai unorasociaþii ale românilor din Austria,studenþi, jurnaliºti –, care au purtat,timp de mai multe ore, un dialogdecent cu trimiºii de la Bucureºti,sperând ca, la noile alegeri

parlamentare din toamna anului 2016,sã nu se mai repete debandada ºiruºinea de la alegerile prezidenþialedin 2 ºi 16 noiembrie 2014.

În acest sens, aºa cum ne-aexplicat Preºedinta AEP, DoamnaAna Maria Pãtru –prezentând ºivariantele ºi procedurile de vot(conform art. 83, alin. 4, din Legea nr.208/2015) prevãzute de noualegislaþie electoralã, valabile pentrualegerile parlamentare din toamnaacestui an –, a fost adoptatã anultrecut Legea votului princorespondenþã, care prevedeînscrierea alegãtorilor români dinstrãinãtate în Registrul electoral„începând cu data de 1 aprilie aanului în care au loc alegeriparlamentare la termen ºi pânã la dataexpirãrii a 48 de ore de la dataînceperii perioadei electorale“.

Autoritatea ElectoralãPermanentã AEP ºi MinisterulAfacerilor Externe MAE dinRomânia au planificat încã 30 deîntâlniri – ºi în alte oraºe europene ºiîn localitãþi în care comunitatearomâneascã este mai importantãpentru succeul viitoarelor alegeri,campanie de informare care ademarat, încã de la începutul anuluitrecut, prin prezentarea unorvideoclipuri de informare, postate pe

site-ul AEP, pe o paginã de facebookºi pe Youtube.

Legea nr. 288/2015 privind votulprin corespondenþã, precum ºimodificarea ºi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatuluiºi a Camerei Deputaþilor, precum ºipentru organizarea ºi funcþionareaAutoritãþii Electorale Permanente.(Publicatã in Monitorul Oficial,Partea I nr. 843 din 12 noiembrie2015) – au fost aprobate deParlamentul României, la un an dupãdezastrul alegerilor prezidenþiale dintoamna anului 2014.

Orice întrebãri sau nelãmuriri petema votului prin corespondenþã potfi adresate în avans AutoritãþiiElectorale Permanente AEP, la adresade e-mail: [email protected]

“Sunt convinsã cã, începând cu 1aprilie, românii din Austria se vorînscrie în Registrul electoral, pentru avota în condiþii mult mai bune decâtîn 2014.” – a afirmat, la sfârºitulîntâlnirii de la Viena, Doamna AnaMaria Pãtru, Preºedinta AEP.

Ascultând informaþiile desprevotul prin corespondenþã – pe carePreºedinta AEP, Doamna Ana MariaPãtru, împeunã cu Ministrul delegatpentru relaþiile cu românii depretutindeni, Domnul Dan Stoenescuºi cu Domnul Marian Muhuleþ -Vicepreºedinte AEP ni le prezenta –,mi-a revenit în minte romanþa „De cem-aþi dus de lângã voi?“, pe versurilepoeziei Bãtrâni, scrisã în 1905 deOctavian Goga (versuri care sepotrivesc aºa de bine vremurilor pecare le trãim noi acum!) ºiinterpretatã magistral de NicolaeFurdui-Iancu:

„De ce m-aþi dus de lângã voi? De ce m-aþi dus de-acasã?Sã fi rãmas fecior la plug,Sã fi rãmas la coasã…

Atunci eu nu mai rãtãceamPe-atâtea cãi rãzleþe, ªi-aveaþi ºi voi în curte-acumUn stâlp la bãtrâneþe…

M-aº fi-nsurat când isprãveamCu slujba la-împãratul;Mi-ar fi azi casa-n rând cu toþi...Cum m-ar cinsti azi satul...

Câþi ai avea azi dumneataNepoþi, sã-þi zicã „moºul“ Le-ai spune spuzã de poveºtiCu Împãratul Roºu… ……………………………Aºa... vã treceþi, bieþi bãtrâni,Cu rugi la Preacurata,ªi plânge mama pe ceaslov,ªi-n barbã plânge tata...“

…ºi îmi puneam întrebarearetoricã: De ce, Doamne, esteblestemat poporul român – care a fostun popor cinstit, statornic, nemigrator– sã sufere acum, la începutulmileniului 3, vicistitudinile sorþii ºi sãtrãiascã aºa, dezbinat, printre strãini,departe de locurile natale, departe deprieteni, de fraþi, de surori, departe demormintele pãrinþilor ºi strãmoºilorlor?

Poate cã voi reuºi, pânã la urmã– ºi cu sprijinul dumneavoastrã,stimaþi cititori români, care trãiþiprintre strãini ºi care veþi beneficiade avantajele votului princorespondenþã, pe care politicieniidin þarã (pentru a fi din nourealeºi!) îl pun acum la îndemânacelor aproape 5.000.000 de români,nevoiþi sã pãrãseascã România ºisã“pribegeascã pe alte cãirãzleþe…“ –, deci sper cã voi reuºisã gãsesc ºi eu un rãspuns laîntrebarea mea retoricã!

Mihai ANTHONY,Jurnalist & literat,

Redactor literar la RadioTv-Unirea,

Redactor la DiasporaTv., Redactor la VOCEA TA (Deine

Stimme),Redactor corespondent al

RGN,Membru al UZPR,

Membru al PresseclubCONCORDIA

Votul prin corespondenþã- Întâlnire la Ambasada României din Viena -


Se spune de multe ori cã ainoºtri copii spun lucruri trãznite,dar de multe ori ei spun ºilucruri minunate ºi mai alescântã minunat pe scenele localeºi naþionale.

În acest context, putemremarca prezenþa pe scenamuzicii populare ieºene acopiilor Karla Alexandra Ursu(7 ani) ºi Alexandru ªtefanUrsache (10 ani), ºlefuiþi laCercul Canto Popular din cadrulPalatului Copiilor din DealulCopoului de cunoscutainterpretã Claudia Martinicã.

Aceastã trupã de excelenþã alui „Moº Martin“ (Ursu-Ursache-Martinicã) a fãcut sãlipline ºi la primele evenimentedin 2016, cele organizate înStaþia CFR Iaºi, cu ocazia ZileiUnirii din 24 ianuarie ºi laMuzeul Memorial MihailKogãlniceanu, cu ocaziamanifestãrii „Copiii în lumeaartelor“, din ziua de 11februarie.

Prin melodiile interpretate,Karla ºi Alex au primit aplauzela scenã deschisã din partea unui

public numeros, spre bucuria ºimândria pãrinþilor aflaþi mereualãturi de ei.

Nãscutã pe 19 aprilie 2009,la exact 59 de ani distanþã desemnatarul acestor rânduri,KARLA ALEXANDRAURSACHE este elevã în clasapregãtitoare 0 la ªcoalaGimnazialã „Titu Maiorescu“din Iaºi ºi cântã de la 5 ani ºijumãtate sub atenta îndrumare acunoscutei interprete de muzicãpopularã Claudia Martinicã. Dela 6 ani participã la diferiteconcursuri muzicale pentrucopii, cu rezultate foarte bune ºicu urmãtoarele premii cucerite:

- Locul 2 la categoria devârstã 7-10 ani în cadrulFESTIVALULUI NAÞIONAL„LINA CHIRALINA“ de laBRÃILA 2015;

- Menþiune la categoria devârstã 7-10 ani în cadrulFESTIVALULUI NAÞIONALSIGHETUL MARMAÞIEI2015;

- Locul 2 la categoria devârstã 7-10 ani în cadrulFESTIVALULUI INTERNA-

ÞIONAL „CÃTÃLINA“ IAªI2015.

Karla are ºi numeroaseapariþii la televiziunile despecialitate, la diverse emisiuniTV, evenimente caritabile,culturale, artistice, la emisiunide divertisment, cât ºi înspectacole folclorice, alãturi deprofesoara ei, ClaudiaMartinicã.

„Cânt muzicã popularã dinpasiunea mea pentru portulromânesc tradiþional. Pentrumine, muzica popularã estefoarte-foarte frumoasã, îmiplace tradiþia muzicii populareromâneºti ºi cânt cu mareplãcere!“, ne-a spus la nici 7 aniîmpliniþi, Karla Ursu.

Colegul mai mare al luiKarla Ursu, ALEXANDRUªTEFAN URSACHE are 10ani ºi este elev clasa a III-a laªcoala Gimnazialã „Ion Ghica“din Iaºi.

Alex a debutat în muzicapopularã la vârsta de 6 ani ºi aparticipat la numeroasefestivaluri ºi concursuri demuzicã popularã cu rezultate

excepþionale. A cucerit cea mai înaltã

treaptã a podiumului depremiere la concursurile Piticulde ciocolatã (locul 1), Ritmurilecopilãriei (trofeu ºi locul 1), laFestivalul Naþional de folclor„Lina Chiralina“ - Brãila (locul1), la Festivalul Internaþional defolclor Cãtãlina - Iaºi (locul 1,premiu special, trofeu) ºi lamulte alte manifestãri.

„Muzica popularã este undomeniu în care doresc sã mãlansez. Pentru mine, a cântamuzicã popularã este o mareplãcere, dar ºi un gest de curaj,deoarece ea îmi dã putere!“, ne-a spus Alexandru ªtefan

Ursache, care are al doileaprenume, coincidenþã sau nu,exact ca semnatarul acestuiarticol.

Sã mai menþionãm cã aceºtidoi minunaþi copii, Karla Ursuºi Alexandru Ursache, vor fiprezenþi, pe 16 aprilie 2016, laora 11.00 ºi la lansarea cãrþii„Culturã ºi Sport în DealulCopoului“, de jurnalistul ieºeanDan Teodorescu, unde vordelecta publicul de laComplexul Aristocrat, din zonarezidenþialã Bucium, cu unsuperb recital de muzicãpopularã româneascã. Sã ledorim mult succes!

DAN TEODORESCU

Karla ºi Alexandru, doi copiicu stea în frunte!

Într-un clasament realizatde Hopper, un site dedicatplanificãrii cãlãtoriilor, CetateaFãgãraº este al doilea cel maifrumos castel din lume.

În clasamentul celor maiinteresante zece castele dinlume, recomandate persoane-lor care apreciazã arhitectura,pe primul loc se aflã Castelul

Neuschwanstein din Germa-nia, în stil romantic-renas-centist, construit la sfârºitulsecolului al XIX-lea pe un dealaccidentat aflat deasuprasatului Hohenschwangau, delângã Füssen (în sud-vestulBavariei).

Devansatã de edificiul dinGermania, Cetatea Fãgãraº,

situatã pe locul al doilea,„reprezintã una dintre cele maimari ºi mai bine conservatecetãþi feudale din Europa deEst”. „În trecut, castelul a fostpivotul puterii regionale. Întimpul secolului al XVII-lea,cetatea a fost extinsã,reflectând bogãþia locului”,scrie money.ro

Program Vizitare: Marþi-Vineri: 8:00-17:00 ºi Sâmbãtã-Duminicã: 9:00 – 17:00

Potrivit muzeufagaras.ro,centrul unuia dintre cele maimari domenii din Transilvania,care la 1632 cuprindea 62 desate, cetatea Fãgãraºului a fost,începând cu a doua jumãtate asecolului al XVI-lea ºi mai cuseamã în secoul al XVII-lea,reºedinþã nobiliarã ºi princiarãimportantã.

http://romani-buni.info

În România se aflã al doilea celmai frumos castel din lume


Premiul III la ConcursulPREMIILE UZPR - 2015,categoria Presã scrisã, decernat, înziua de 16 martie 2016, la Bucureºti,colegei noastre Ágnes-MáriaORBÁN – Redactor-corespondent,din Austria, al ziarului VOCEA TA;Redactor literar la RadioTv-Unireaºi la Diaspora-Tv, din Austria;Membrã a UZPR (UniuneaZiariºtilor Profesioniºti dinRomânia); Membrã a PresseclubCONCORDIA, din Viena –reprezintã o încununare a muncii dePresã, depusã de tânãra jurnalistã,care a excelat în anul 2015, ºi prinrealizarea ciclului de materialedocumentare „Celebritãþi dinRomânia”, apãrut lunar, în maimulte publicaþii din þarã ºi dinstrãinãtate, inclusiv în paginileziarului VOCEA TA.

Ágnes-Mária ORBÁN s-anãscut într-o zi geroasã de ianuarie,într-o familie de secui din TârguSecuiesc, judeþul Covasna, Româ-nia, a vorbit de micã ungureºte ºiromâneºte (a urmat ºcoala în limbaromânã, învãþând ºi limba englezã),

iar din anul 2011 trãieºte în Austria,unde a învãþat ºi limba germanã, înprezent fiind studentã la Facultatea”Transkulturelle Kommunikation”a Universitãþii din Viena.

Activitatea jurnalisticã,desfãºuratã de Ágnes-MáriaORBÁN se concretizeazã prinnumeroase reportaje, articole,comentarii (în limbile românã ºimaghiarã) ºi, în special, prin ciclulde materiale cu titlul generic„Celebritãþi din România” (care s-au înscris ºi în tema ConcursuluiUZPR-2015: ROMÂNIA –oameni ºi idei), documentarii încare autoarea prezintã cititorilormomente din viaþa unor oamenideosebiþi din Romînia, personalitãþicare s-au remarcat, prin geniul ºiprin talentul lor, în domeniile artelorplastice, cercetãrii ºtiinþifice,literaturii, muzicii.

„Ágnes-Mária ORBÁN afãcut, de mai multe ori, urmãtoareamãrturisire: „Pentru mine – caunguroaicã din România,cãsãtoritã cu un ziarist românstabilit la Viena –, PRIETENIA a

depãºit graniþele impuse uneori denaþionalitate ºi s-a transformat înIUBIRE!” Cât de bine ar fi ca ºianumiþi politicieni de pe meleagurileRomâniei de azi (indiferent deculoarea politicã) sã audã, sãînþeleagã ºi sã urmeze acest mesaj! –a menþionat, în cuvântul sãu demulþumire, Domnul avocat Dr.Gabriel Grigoraº, prietenul defamilie care a primit premiul, înnumele jurnalistei Ágnes-MáriaORBÁN, ea neputând fi prezentã lafestivitatea de premiere de laBucureºti.

Concursul Premiile UZPR,lansat de Uniunea ZiariºtilorProfesioniºti din România, este ocompetiþie anualã, care se adreseazãprofesioniºtilor din mass-media,membri ai UZPR din þarã ºi dindiaspora, fiind un prilej deconfirmare a valorilor jurnalismuluiromânesc ºi de promovare arãspunderii sociale a acesteiprofesiuni. Conform regulamentuluiConcursului, sunt alese, în fiecareprimãvarã, cele mai bune producþiide Presã scrisã ºi on-line, de carte de

specialitate, de radio ºi televiziune,apãrute în decursul anului anterior.

Lucrãrile pentru ConcursulUZPR-2015, cu tema ,,România –

oameni ºi idei” trebuiau sã fieapãrute ori difuzate în cursul anului2015 (ºi trimise pe adresa: UniuneaZiariºtilor Profesioniºti dinRomânia, B-dul Nicolae Bãlcescunr. 21, et. 4, cam. 27, sect. 1Bucureºti, pânã data de 30 ianuarie2016) ºi sã fie însoþite de unformular de înscriere, cuprinzânddatele de contact ale concurentului.Criteriile de evaluare au fost:creativitatea ºi relevanþa pentru temaConcursului, originalitateaperspectivei din care este tratatsubiectul, capacitatea acestuia de agenera reacþii în rândul publicului.

Juriul Concursului – format dinprofesioniºti în domeniul mass-media – a premiat cele mai bune treilucrãri, pentru fiecare secþiune,premiile au fost decernate, în ziua de16 martie 2016, iar Festivitatea depremiere, a avut loc în sala despectacole ARCUB, din str.Lipscani nr. 84, Bucureºti.Rezultatele concursului vor fipublicate pe web-site-ul UZPR:uzp.org.ro, în revista editatã deUZPR, în alte organe de Presã, laradio ºi la televiziune.

Natura umanã ne face sã nebucurãm de fiecare succes personal,obþinut în munca de creaþie pe care oefectuãm, dar, în aceeaºi mãsurã, nebucurã ºi succesele obþinute de cãtrecolegii ºi prietenii noºtri, precumtalentata jurnalistã Ágnes-MáriaORBÁN, cu care ne mândrim ºi pecare o felicitãm din toatã inima!

Mihai ANTHONYRedactor al ziarului

VOCEA TAMembru al UZPR

Ágnes-Mária ORBÁN – PremiulIII la Concursul UZPR - 2015

Succesele care-i bucurã pe colegii noºtri, ne bucurã ºi pe noi!

Secþiunea – Carte de specialitate:Marele Premiu: CAROL ROMAN, Filiala Bucureºti – pentru

volumul-reper al jurnalismului românesc „În balansul vremurilor”. 1. Rodica Lãzãrescu, Filiala Bucureºti – pentru volumul de

convorbiri „La ora confesiunilor”.2. Victor ªtir, Filiala Bistriþa – pentru volumul de eseuri

„Riscul rostirii ºi tãcerii”. 3. Mihai Suciu, Filiala Tg. Mureº – pentru volumul de

interviuri „Obligaþi timpului lor”.Lazãr Lãdariu, Filiala Tg. Mureº – Premiul de Excelenþã al

UZPR, pentru contribuþia adusã jurnalismului românesc în volumul„Veghe”.

George Coandã, Filiala Târgoviºte – Premiul TEZAUR, pentruvolumul „Vechi coduri ale românilor”.

Valentin Maricã – Premiul revistei UZP, pentru volumul deradiografie ºi document „Iarba Golgotei”.

Maria Vesa Aursulesei, Filiala Bihor – Premiul special aljuriului, pentru volumul de eseuri jurnalistice „ Foºnetul ºiTãcerea”.

Raluca Daria Diaconiuc, Filiala Iaºi – Premiul OPERAPRIMA, pentru volumul „Fonoteca excelenþei”.

Mihai Grãjdeanu, Filiala Bucureºti – Premiul EVENIMENT,pentru volumul de benzi desenate „Tata Moºu”.

Secþiunea – Presã scrisã:1. Galina Martea, Filiala Chiºinãu – pentru articolul „O

realitate istoricã: Reîntregirea neamului românesc”.2. Al. Florin Þene, Filiala Cluj – pentru eseurile jurnalistice.3. Agnes-Maria ORBAN, Austria – pentru ciclul de

documentare „Celebritãþi din România” .Daniela Gîfu, Filiala Iaºi – Premiul special al juriului pentru

interviul „O viaþã de luptã, suferinþã ºi speranþã”.Corina Mãdãlina Diaconu, Filiala Bucureºti – Premiul de

excelenþã pentru foto-reportajul „Alexandru Gheorghe Ilinca ºiopincile dacice”.

Cristina Nichituº Roncea, Filiala Bucureºti – premiul de

excelenþã pentru proiectul fotografic „Alãptarea e iubire”.

Secþiunea – Presã online:1. Silvia Constantinescu, Suedia – pentru editarea publicaþiei

„CURIERUL ROMÂNESC”.2. Nicu N. Tomoniu, Filiala Gorj – pentru editarea publicaþiei

„Sãmãnãtorul” din Tismana.3. Petre Cichirdan, Filiala Vâlcea – pentru editarea revistelor

culturale ale Râmnicului.Elisabeta Iosif, Filiala Bucureºti – Premiul special al juriului

pentru editarea revistei „Cetatea lui Bucur”.

Secþiunea – Producþii radiofonice: 1. Robina Cornaciu, Radio România Actualitãþi (Antena

satelor) – Pentru reportajul Badila, satul cu un singur locuitor.2. Iosif Vulcan, SRR – pentru reportajul „Cântec ºi poveºti

auzite în Muzeul ASTRA”.3. Valentin Þigãu, SRR – pentru reportajul „Love Story pe

frontul de Vest”.Simona Nicoleta Lazãr – premiul de excelenþã în jurnalism,

pentru promovarea satului românesc.

Secþiunea – Producþii de televiziune:Daniel Roxin (freelancer) – pentru scurt-metrajul „Enigma

Coloanei Infinitului”.2. Daniela Apostoaie (freelancer) – pentru documentarul

„Destine - Copil pe muche de bisturiu”.3. Cristina Munteanu, Antena 1 Piteºti – pentru interviul cu

Acad. Constantin Bãlãceanu-Stolnici.Larisa Avram, Luiza Fulea ºi Bogdan Ghiþulescu,

producãtori la TVR 2 – Premiul special al juriului pentru emisiunea„Printre români”.

Mircea Mitrofan, TVR – Premiul GAUDEAMUS, pentrureportajul „Un pod de 120 de ani”.

Dan Mireanu ºi Marius Gheorghe, TPA – Premiul GeoBogza pentru cel mai bun reportaj „EMINESCU”.

Premiile Concursului UZPR - 2015

Institutul Cultural Român Bruxelles ºiAmbasada României în Regatul Belgiei audeschis seria de manifestãri din 2016dedicate centenarului Primului RãzboiMondial cu prezentarea expoziþiei Românii ºiMarele Rãzboi în edificiul istoric MaisonInternationale Bocholtz din Liège, înperioada 24 februarie - 9 martie 2016.

Vernisajul a avut loc miercuri, 24februarie, ora 18:00, în prezenþa E.S.dl. ªtefan Tinca, ambasadorul României înRegatul Belgiei, ºi a Dlui. Isy-Noel Lesman,Consulul onorific al României la Liège.

30 de panouri foto-documentare au adusîn prim plan aspecte relevante privitoare lasituaþia Regatului României în preajmaMarelui Rãzboi. Contextul socio-politicintern ºi internaþional, adoptarea neutralitãþiiîn vara anului 1914, campaniile din 1916 ºi1917 ºi ocupaþia Puterilor Centraledocumenteazã aceastã perioadã complicatã ºicu semnificaþii deosebite pentru istoriaRomâniei.

„N-am uitat ºi nu vom uita niciodatã cãRomânia a intrat în rãzboi de parteanoastrã într-o epocã când rãzboiul era departede a fi câºtigat: a doua zi dupã Verdun ºi spresfârºitul bãtãliilor de pe Somme“, descriaGeneralul Berthelot colaborarea militarãromâno-francezã din timpul primeiconflagraþii mondiale.

Conceptul expoziþiei este realizat deArhivele Naþionale ale României, de Muzeulde Istorie Naþionalã ºi de UniversitateaBabeº-Bolyaidin Cluj. Itinerarea expoziþieise face în parteneriat cu MaisonInternationalle Bocholtz din Liège.

Sursa: icr.ro

ExpoziþiaRomânii ºiMarele Rãzboila MaisonInternationalleBocholtz din Liège

În data de 6 martie,duminicã, a.c., a avut loc laBruxelles (Belgia), eveni-mentul „TRIPLU SALTÎN INIMA EUROPEI”, uneveniment interculturalromânesc marca AdrianMelicovici.

Astfel, a fost lansatoficial ultimul roman alscriitorului român dâmbo-viþean, Adrian Melicovici,intitulat “Secretul Uria-ºului 160”, inspirat dintr-un fapt real care s-apetrecut la Moreni înperioada interbelicã.Cartea este apãrutã în Italiaprin Editura italianãEspressioni di MarcaAperta în decembrie 2015.

Editorul principal,director al revistei socio-culturale Marca Aperta, afost invitat ºi a confirmândparticiparea, respectivdomnul Mario Fontana.

Tot cu aceastã ocazie,va fi lansat ºi romanuldocument “Pribeag pedrumul viselor” de acelaºi

autor, lansat prin EdituraBibliotheca din Târgoviºteîn iunie 2013 ºi este deasemenea inspirat dintr-unfapt real, urmare a unuiparcurs pe jos al autoruluide 2200 km. Cel puþindouã din personajele realeale cãrþii vor fi prezente laeveniment.

Evenimentul de laBruxelles a prezentat ºiexpediþia-proiect intercul-turalã “Speranþa UnuiVis”, prin care în primaetapã, scriitorul a parcurscu steagul României lavedere pe jos distanþa de2200 kilometri de laTârgoviºte la Roma, înanul 2012. A fost primit deprimari români, consuli,ambasadori ºi oficialitãþiitaliene. Demersul a fostmediatizat într-o oarecaremãsurã ºi în presa italianãla acea vreme ºi la eveni-mentul de la Bruxelles voravea loc proiecþii videodoveditoare ale acþiunii cudeclaraþii ale reprezen-

tanþilor MAE în diasporasau din vremea expediþiei.

Vã mai informãm cãau fost invitaþi pentru aparticipa la evenimentprimarii municipiilorTârgoviºte ºi Moreni,respectiv dl. viceprimarinterimar cu atribuþii deprimar, Cristian Stan ºi dl.Constantin Dinu, întrucâtcele de mai sus au legãturãstrânsã cu oraºele respec-tive ºi cu promovarea lorcât mai amplã în afaraRomâniei. Bineînþeles, afost invitat ºi GabrielBoriga, primar la Târgo--viºte în 2012, un susþinãtoral expediþiei. Au mai fostinvitate ºi alte persoane,inclusiv din MinisterulAfacerilor Externe, Minis-trul Delegat pentru relaþiacu românii de pretutindeni.A fost adresatã o invitaþiede participare ºi laPreºedinþia României.Tuturor oficialitãþilorinvitate li s-a specificatfaptul cã pot fi însoþite dejurnaliºti, în caz departicipare.

Unul din punctele prin-cipale al evenimentului dela Bruxelles l-a reprezentatproiectul “Speranþa UnuiVis”, o iniþiativã privatã depromovare a românilor, aTârgoviºtei ºi României, înEuropa ºi în lume. Altescopuri ale acestui proiectiniþiat de scriitor capersoanã fizicã laTârgoviºte în 2012, suntmilitarea antiviolenþã,antidiscriminare ºi purtareaunui mesaj de încrederecãtre toþi conaþionaliinoºtri.

Specificãm faptul cã“Speranþa Unui Vis” a fost

sprijinit parþial ºi financiarde cãtre Consiliul LocalMunicipal Târgoviºte în2012, iniþiativa fiind votatãatunci cu majoritate de 12voturi, toþi cei 12 consilierifiind nominalizaþi înromanul aferent expediþieiºi al autorului, “Pribeag pedrumul viselor”. Este unproiect pacifist, apolitic ºidemarat de o persoanãfizicã, respectiv scriitorulromân Adrian Melicovici.Proiectul continuã ºi astãzisub diferite forme cum ar firevista socio-culturalã“România Ta Diaspora”,publicare în revista italianãMarca Aperta tipãrit ºionline în mod constant alatracþiilor din România ºi ostrânsã colaborare cu oechipã italianã în scopulbunei înþelegeri întrepopoarele român ºi italiandar ºi a promovãriiculturale.

Am creat acest eveni-ment întrucât atât activi-tatea literarã a domnuluiAdrian Melicovici îndiaspora mai ales cât ºiproiectul “Speranþa UnuiVis”, au fost apreciate decãtre asociaþiile organiza-toare din zona capitaleiBruxelles ºi nu numai ºiconsiderãm cã acestelucruri trebuie cunoscutemai mult inclusiv înRomânia.

Vã mulþumim.OrganizatoriElena Holban (promo-

tor cultural zona Bruxelles)Maria Sarpe (scriitor)ParteneriAsociaþia Culturalã

EuropaNovaAsociaþia Rombel

Pagina 15

Adrian Melicovici, triplusalt spre inima Europei


Pentru publicul ICR BRU-XELLES codul promoþionalENESCU135 a asigurat un biletgratuit pentru fiecare biletcumpãrat.

Orchestra naþionalã aBelgiei, dirijatã de LawrenceFoster ºi violonistul sârbNemanja Raduloviæ au susþinutduminicã 28 februarie unconcert Enescu la Bozar, salaHenry le Boeuf dinBruxelles.Institutul CulturalRomân de la Bruxelles estepartener al evenimentului ºiomagiazã astfel personalitateacompozitorului român de la a

cãrui naºtere se împlinesc anulacesta 135 de ani.

Dirijor de talie mondialã,Lawrence Foster este celebrupentru înregistrãrile integrale aleoperei lui George Enescurealizate la casele de discuri Emi,Erato ºi Claves. Nãscut în 1941,la Los Angeles, din pãrinþi evreide origine românã, a studiatmuzica ºi dirijatul cu FritzZweig, Bruno Walter ºi KarlBöhm. În 1986, Foster a inau-gurat Opera din Los Angeles cuOtello, în interpretarea magistra-lã a lui Plácido Domingo ºi a fostasistentul lui Zubin Mehta la

Filarmonica din Los Angeles.Pasionat de muzica din þara sa deorigine, el a fostdirectorul artistical Festivalului „George Enescu”în perioada 1998 - 2001, iar înprezent este directorul muzical alOperei ºi al OrchestreiFilarmonice din Marseille.

Violonistul NemanjaRaduloviæ (n. 1985 la Belgrad)este adesea comparat cu NiccolòPaganini. Tânãrul violonist sârba semnat un contract deexclusivitate cu casa de discuriDeutsche Grammophone,pentru care a înregistratalbumele Paganini Fantasy în

2013, Carnete de cãlãtorie în2014 ºi O cãlãtorie în est în2015. Raduloviæ cântã la o

vioarã Jean-Baptiste Vuillaumedin 1843.

Sursa: icr.ro

Orchestra Naþionalã a Belgiei dirijatã de LawrenceFoster a susþinut un concert Enescu la Bruxelles

Institutul Cultural Român de la Bruxelles aanunþat vernisajul expoziþiei de sculpturã EarthForces a artistului Ovidiu Simionescu, care a avut locla Galeria MB-XL Contemporary & Modern dinBruxelles, miercuri, 17 februarie 2016, ora 18:00.Expoziþia rãmâne deschisã publicului pânã pe 12martie. Sculptor, ceramist, gravor ºi desenator,Ovidiu Simionescu (n. 1951, Braºov) a fost prezentatîn expoziþii internaþionale, iar lucrãrile sale se aflã încolecþiile Muzeului Naþional de Artã al României,Muzeului Naþional Brukenthal (Sibiu) sau MuzeuluiInternaþional al Gravurii din Curitiba (Brazilia).

Earth Forces este prima expoziþie dedicatã înexclusivitate sculpturilor artistului român.

„Ovidiu Simionescu îºi finiseazã sculpturile pânãcând organicul devine geometrie. Aceastã cãutareconstantã a formei esenþiale îl poartã pe acelaºi traseuparcurs anterior de Brâncuºi, Brauner ºi Paciurea. Încãutarea înþelepciunii naturii, Simionescu îmbinãelemente din tradiþiile þãrãneºti balcanice cu cele dinortodoxia bizantinã ºi din ºamanism. Caligrafiilearabã ºi persanã nu-i sunt strãine. Culoarea ºi efectulpatinat mãrturisesc trecerea neiertãtoare a timpului.Stãpânind toate aspectele materiei, Simionescutransformã artizanatul în artã majorã.“ descrie prof.dr. Jan De Maere, curatorul Galeriei MB-XLContemporary & Modern, sculpturile artistului.

Earth Forces face parte dintr-un amplu proiect deºase expoziþii ale unor artiºti români contemporani,pe care galeria din Bruxelles le dedicã României ºiartelor vizuale contemporane româneºti în 2016.

Sursa: icr.ro

Sculptorul OvidiuSimionescu expus la ogalerie din Bruxelles

Institutul Cultural RomânBruxelles a anunþat spectacolulTigern, în regia suedezei SofiaJupither, dupã textul GianineiCãrbunariuTeatrul Naþional dinBruxelles, în perioada 1-4 martie2016.

Spectacolul a fosy jucat însuedezã, cu supratitrare în francezã.

Dupã premiera din 1 martie,regizoarea Sofia Jupither ºiautoareaGianina Cãrbunariu a participat la osesiune publicã de întrebãri-rãspunsuri.

Piesa Tigern se inspirã dintr-unfapt divers: un tigru evadeazã de lagrãdina zoologicã din Sibiu. Estepunctul de plecare al unei reflecþiiasupra discriminãrii populaþiilornomade, marginalizate social,izolate în periferiile oraºelor,victime ale rasismului ºi violenþei.

Spectacolul Tigrul vorbeºtedespre viaþa într-un oraº europeanal zilelor noastre, despre frica de„strãin“, de celãlalt, de cel pe care îlpercepem ca fiind diferit. Într-unstil de fals documentar în carepersonajele care depun mãrturieaparþin tuturor regnurilor,spectacolul exploreazã situaþiileabsurde ale lumii contemporane. -descrie Gianina Cãrbunariu pentruICR Bruxelles

Anders Ygeman, ministrulAfacerilor Interne din Suedia, scriape o reþea de socializare despreaceastã piesã captivantã: „Ieriamvãzut Tigern la Teatrul DramaticRegal din Stockholm. Inteligent,amuzant ºi bine jucat. În aceastã

primãvarã, spectacolul va fi itineratîn toatã Suedia. Mergeþi sa-l vedeþidaca aveþi aceastã ºansã!“

Gianina Cãrbunariu (n. 1977) astudiat regia laUniversitateaNaþionalã de Artã Teatralã ºiCinematrograficã „I.L. Caragiale“din Bucureºti.În timpul studiilor,împreunã cu un grup de prieteni,înfiinþeazã platforma DramAcum,destinatã tinerilor dramaturgi. Acestgrup a adus un suflu nou teatruluiromânesc prin încurajarea noilorproducþii, dar ºi prin traducereaunor lucrãri scrise în limbi europenede circulaþie restrânsã. La 33 de ani,Geanina Cãrbunariu a fost selectatãde presa din România printre celemai influente 100 de femei dinsocietatea româneascã. În ianuarie2015, spectacolul Solitaritate,produs la Teatrul Naþional RaduStanca din Sibiu în cadrulproiectului Cities on Stage, a fostprezentat publicului belgian laTeatrul National din Bruxelles.

Sofia Jupither debuteazã ca

regizor în 2001 cu Visits de JonFosse. În 2005 realizeazã înNorvegia premiera mondialã aoperei Sleepde Jon Fosse la TeatrulNaþional din Oslo. Spectacolul afost înregistrat de un post deteleviziune norvegian ºi a devenitcea mai vizionatã piesã a lui Fosse.În cadrul proiectului europeanCities on stage, Sofia Jupither aregizat Fragmente de Lars Norén,coproducþie a propriei sale compa-nii cu Folkteatern Göteborg ºiThéâtre National din Bruxelles. Ti-gern este al optulea spectacol reali-zat în cadrul proiectului europeanCities on stage, derulat cu sprijinulprogramului Cultura al UE (2011-2016), în ºapte teatre ºi festivaluridin Europa: Folkteatern Göteborg,Odéon-Théâtre de l’Europe dinParis, Théâtre National din Bru-xelles, Festival de la Avignon, Tea-trul Naþional „Radu Stanca“ Sibiu,Teatro de La Abadía din Madrid ºiTeatro Stabile din Napoli.

Sursa: icr.ro

Piesa Tigern de Gianina Cãrbunariu,jucatã de o companie suedezã la Teatrul Naþional din Bruxelles

Oraºul Aalsmeer din Regatul Þãrilorde Jos este gazda celui mai mare centrude licitaþii dedicat florilor din lume -„Bloemenveiling Aalsmeer“ (VBA),unde zilnic sunt vândute aproximativ 19milioane de fire de flori ºi douã milioanede plante din peste 12.000 de varietãþi.Cifra de afaceri a unei singure zileajunge la suma de ºase milioane de euro(7,2 milioane de dolari sau patrumilioane de lire sterline), potrivitwww.guinnessworldrecords.com.

Suprafaþa totalã a clãdirii acoperã2.600.000 mp, fiind egalã cu 400 deterenuri de fotbal.

Compania are 3.200 de angajaþi ºi oreþea formatã din 7.000 de cultivatori,care furnizeazã flori ºi plante ºiaproximativ 1.400 de cumpãrãtori învederea exportului. Circa 85% dintreproduse sunt exportate în Europa,respectiv în Germania, Marea Britanie,Franþa, Italia ºi Rusia, restul ajungând înSUA. În general, VBA importã dinKenya, Etiopia, Israel, Belgia ºiGermania. Existã cinci sãli de licitaþii,unde au loc aproximativ 55.000 detranzacþii pe zi.

Centrul de licitaþii este deschispublicului, astfel încât cei care doresc sãvadã o licitaþie de flori pot face acestlucru, în zilele de luni, marþi, miercuri ºivineri, între orele 7.00 ºi 11.00, ºi joiîntre 7.00 ºi 9.00, se aratãpe www.floraholland.com. În zilele desâmbãtã ºi duminicã, de sãrbãtorilenaþionale ºi pe 31 decembrie centrul esteînchis publicului. Aalsmeer este un oraºdin nordul Olandei, situat la 13 km decapitala Amsterdam. Pe lângã faptul cãeste cel mai mare centru de licitaþii deflori din lume, oraºul mai este cunoscutºi pentru staþiunea experimentalã defloriculturã, cât ºi pentru numeroaseleplantaþii floricole.

AGERPRES

Cel maimare centrude licitaþiide flori din lume

Este vorba despre o monedãLysimach din aur, care a fost depusãulterior la Muzeul Naþional de Istorie aRomâniei la Bucureºti. La finelesãptãmânii trecute au fost efectuatepercheziþii ºi la douã galerii de artã dinBucureºti ºi la domiciliile unorpersoane cu privire la care existau datecã ar deþine bunuri sustrase din situriarheologice româneºti protejate. Cuprilejul acestor activitãþi au fostidentificate ºi ridicate pentruexaminare, mai multe loturi de bunuriarheologice, respectiv trei monedeKoson din aur, 1.050 de monede anticedin argint (denari romani, tetradrahme

etc.), 102 artefacte din metal (o armãdacicã tip sica, depozite de unelte etc.),12 statuete ºi vase ceramice (inclusivaparþinând culturii Cucuteni) care aufost depuse în custodia MuzeuluiNaþional de Istorie a României,Bucureºti. Au mai fost indisponibilizateºi sunt în curs de examinare circa 2.000tablouri oferite la vânzare de cãtrecasele de licitaþii. Sunt urmãrite încontinuare, prin INTERPOL, tezaurelecare formeazã obiectul mai multorcauze,respectiv un tezaur de monedeLysimach, din aur (30 de kg.), din 2care s-au recuperat 37 piese; tezaure demonede Koson din aur (25 de kg.), din

care s-au recuperat 1.038 piese; untezaur de monede Koson din argint, dincare s-au recuperat 280 monede; 5scuturi regale din fier, 11 brãþãrispiralice din aur, tezaure de denariromani (imitaþii dacice) etc.

Din 34 de braconieri ai siturilor, 12sunt condamnaþi definitiv

În perioada 1998 – 2015, grupãricuprinzând 34 inculpaþi, braconieri aisiturilor arheologice, dintre care 12 aufost condamnaþi definitiv, au sustras ºiexportat ilegal, au spãlat pe piaþaantichitãþilor mai multe tezauremonetare (stateri Koson, Lysimachetc.), brãþãri spiralice din aur ºi alteartefacte sustrase din siturilearheologice ale Munþilor Orãºtie,monumente UNESCO, cauzând unprejudiciu de peste 2.500.000 euro.

Conform evaluãrii experþilor,„loturile de monede din aur, recuperaterecent, sunt stateri emiºi de regeleKoson (cca 44-29 a.C.), unul dintreurmaºii lui Burebista. Ele sunt singureleemisiuni dacice de aur care poartã olegendã scrisã cu caractere greceºti,menþionând numele suveranuluiemitent. Monedele au fost emise înateliere monetare de la SarmizegetusaRegia, în jurul anilor 44-29 a. C. Faptexcepþional, datoritã acestor monede,cunoaºtem azi mai multe despre istoriapoliticã, viaþa economicã, socialã sauarta ºi religia Daciei în anii care auurmat dispariþiei lui Burebista”.

Sursa: servuspress.ro

Pagina 17

Procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia aucoordonat o acþiune desfãºuratã, în perioada 24-26 februarie, de

structurile specializate ale Poliþiei Române în domeniulprotejãrii patrimoniului cultural naþional. În urma acestei

acþiuni, prin cooperare judiciarã internaþionalã, o monedã dinaur a fost recuperatã, de la un agent comercial din Olanda.

Monedã din aur, din MunþiiOrãºtiei, recuperatã din Olanda

Arheologi olandezi au anunþatdescoperirea epavei deosebit de bineconservate a unei nave din secolul alXV-lea în apropierea portului Kampendin nordul þãrii. Vasul a fost scos dinapã ºi va fi restaurat, relateazãdirectmatin.fr.

Epava, care s-a dovedit a fi cea aunui cog — tip de vas comercial care astrãbãtut Mãrile Nordului ºi Balticã în

epoca medievalã—, a fost gãsitã în apã,unde a stat între nisip ºi mâl de peste500 de ani, informeazã Sky News.Carcasa, aflatã într-o remarcabilã starede conservare, mãsoarã 20 de metri peopt ºi cântãreºte circa 40 de tone.Þintele metalice i-au permis sã rãmânãaproape intactã dupã atâþia ani sub apã.

Pentru a scoate epava din mâl fãrãsã o avarieze, arheologii au utilizat o

structurã metalicã plasatã în jurulvasului, pe care l-au ridicat cu ajutorulunui sistem de scripeþi controlat decalculator. Ijsselkogge, epava botezatãdupã delta în care a fost descoperitã, seaflã în siguranþã, la Nieuw LandHeritage Centre din Lelystaf, unde va firestauratã ºi pãstratã în condiþiiadecvate.

AGERPRES

Epava unei nave din secolul al XV-leaa fost gãsitã aproape intactã

Pim van Bree ºi GeertKessels sunt fondatoriifirmei de cercetare ºidezvoltare LAB1100, cusediul la Haga. Cei doiau realizat harta online aconflictelor, folosinddatele DBpedia precumºi cele de pe platformaWikidata care fãceaureferire la totalitateaconflictelor descrise deenciclopedia onlineWikipedia.

‘’Am observat cãinformaþiile disponibileîn Wikidata ºi DBpediaerau bine structurate ºiam vrut sã le folosimpentru o transpunerevizualã captivantã’’, auindicat cei doi olandezi,potrivit indy.100. inde-pendent. org.uk. Pemãsurã ce utilizatorul deinternet foloseºte curso-rul pentru a se ajunge laperioada secolului XX,acesta poate observasporirea numãrului depuncte de pe hartã cu

cele care fac trimitere labãtãliile Primului ºi celuide-Al Doilea RãzboiMondial. Cei doicercetãtori menþioneazãcã harta, care a fostrealizatã cu ajutorul unuiprogram de calculator, acentralizat toate datele

introduse care fãceautrimitere la diferite formede reprezentare a vio-lenþei, inclusiv confrun-tãrile violente generali-zate între suporteriiechipelor de fotbal. Unastfel de exemplu esteintroducerea datelor ca

vizeazã confruntareaunor grupuri de suporteriîn oraºul Manchester, în2008, cu prilejul finaleicupei UEFA întreechipele echipele ZenitSankt Petersburg ºiGlasgow Rangers.

AGERPRES


Universitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca ainaugurat, luni, 22 februariea.c., Centrul Cultural ºiAcademic Olandez, instituþiecare, printre altele, vaorganiza evenimenteculturale ºi va promovacercetarea ºtiinþificã,informeazã AGERPRES.

„Am inaugurat CentrulCultural ºi AcademicOlandez al UBB, al 21-leacentru cultural strãin dinCluj-Napoca, ºi care vafuncþiona într-o clãdireaparþinând universitãþii, încentrul oraºului. Suntemmândri sã deschidem acestcentru în Transilvania, careeste un fel de mini-Europã.Centrul va organiza

evenimente culturale, vapromova cultura prinintermediul mediului deafaceri, dar va promova ºi

cercetarea ºtiinþificã încolaborare cu UniversitateaLiberã din Amsterdam, îndomenii importante pentru

România ºi Olanda. Va fi ocercetare concretã, peprobleme sociale, politice,demografice, prin careurmãrim sã schimbãmexperienþã ºi sã oferim soluþiipentru comunitate”, adeclarat, în cadrulevenimentului, rectorul UBB,academicianul Ioan AurelPop.

Ambasadorul Olandei înRomânia, Stella Ronner-Grubacic, a spus cã centruleste primul de acest fel dinRomânia. „Centrul culturaldeschis la UBB este primuldin România de acest fel carepriveºte comunitateaolandezã. La Cluj-Napocaeste o prezenþã puternicãolandezã ºi un consulat

onorific olandez ºi ceea celipsea era un astfel de centru,care va ajuta la creºterea ºidezvoltarea prezenþeiolandeze în oraº. Esteimportant cã un astfel decentru va duce la strângerealegãturilor academice dintreUBB ºi universitãþiolandeze”, a menþionatambasadorul Olandei.

Potrivit reprezentanþilorCentrului Cultural ºiAcademic Olandez, înRomânia îºi desfãºoarãactivitatea peste 4.000 decompanii olandeze ºi 100 deONG-uri, iar Olanda este peprimul loc în ceea ce priveºteinvestiþiile strãine directe înþara noastrã.

http://ziarulfaclia.ro

Centru cultural ºi academicolandez, înfiinþat în cadrul UBB

Doi olandezi au realizat o hartãinteractivã a diferitelor forme deviolenþã din ultimii 4.000 de ani

CELE MAINEOBIªNUITEHOTELURI DE LUX DINOLANDA

Pentru cei care doresc sã aibã parte de oexperienþã ineditã în timpul vacanþei, CNNoferã o listã cu câteva dintre cele maineobiºnuite hoteluri de lux din Olanda.

Inntel Hotel Zaandam (Amsterdam)La prima vedere, clãdirea hotelului pare

a fi fãcutã dintr-o serie de cãsuþe puse unapeste cealaltã. Acesta pãstreazã însãarhitectura tradiþionalã a caselor dinregiunea Zaan. Fiind localizat chiar lângãgara Zaandam, nu este nevoie decât de 12minute pentru a ajunge în centrul oraºului,conform sursei citate mai sus.

Faralda Crane Hotel (Amsterdam)Clãdirea hotelului este de fapt o macara

care a fost folositã pe ºantierul naval dinAmsterdam în perioada 1894 ºi 1979.Hotelul în sine se aflã situat în partea de susa structurii înaltã de 50 de metri, având ladispoziþie doar trei apartamente pentruînchiriere. De asmenea, amatorilor desenzaþii extreme, hotelul le poate pune ladispoziþie posibilitatea de a practica bungeejumping de la o înãlþime de 50 de metri.

Sursa: stiri.com


Nichita Stãnescu –poetul necuvintelor Generaþia de aur a anilor

`50 cuprinde o pleiadã descriitori români, care au lãsatposteritãþii opere nemuri-toare, unul dintre aceºtia fiindºi poetul Nichita Stãnescu –laureat al Premiului Inter-naþional „Johann Gottfriedvon Herder”, în anul 1975. Înanul 1980 Nichita Stãnescua fost nominalizat la„Premiul Nobel pentruLiteraturã”.

Nãscut în ziua de 31martie 1933 în oraºulPloieºti, din judeþul Prahova,Nichita Hristea Stãnescu afost fiul lui Nicolae HristeaStãnescu, ºi al Tatianei Ce-reaciuchin, fiica fizicianuluiºi generalului rus NikitaCereaciuchin.

Dupã absolvirea ªcoliigenerale ºi a Liceului „SfinþiiPetru ºi Pavel” din Ploieºti,Nichita Stãnescu a urmat,între anii 1952–1957,cursurile Facultãþii deFilologie a Universitãþii dinBucureºti, ºi a lucrat, pentruprima oarã, între anii1957–1958, în funcþia decorector ºi apoi ca redactor la„Gazeta literarã”. Dupã ce adeþinut ºi funcþia de redactor-ºef adjunct al revistei„Luceafãrul”, alãturi de

Adrian Pãunescu, NichitaStãnescu a fost numit, în1970, redactor-ºef adjunct la„România literarã”, revistãcondusã atunci de NicolaeBreban. Din 1975 NichitaStãnescu devine publicistcomentator la „Românialiterarã” ºi se mutã în ultimasa locuinþã, din Bucureºti, înPiaþa Amzei nr. 9, acolounde, în faþa geamuluiapartamentului sãu, creºteacelebrul salcâm, pe carepoetul necuvintelor îlbotezase Gicã.

Nichita Stãnescu s-acãsãtorit, pentru prima oarã,la vârsta de 19 ani, în 1952,cu Magdalena Petrescu, adoua dragoste a sa dinadolescenþã, dar mariajul adurat mai puþin de 2 ani. Adoua oarã s-a cãsãtorit, înanul 1962, cu poeta ºi eseistaDoina Ciurea, care l-ainspirat în concepereavolumului „O viziune asentimentelor“. Dupã doi anis-au despãrþit în fapt, iar el atrãit timp de 10 ani o povesteunicã de iubiure cu poeta ºiautoarea Gabriela Melinescuºi s-au inspirat reciproc în acrea ºi a construi universuriabstracte. Prin 1978 acunoscut o tânãrã studentãdin Moldova, Todoriþa(Dora) Tãrâþã, care, la scurttimp, s-a mutat la el în

apartament ºi au ramasîmpreunã pânã în 1983, cânda murit Nichita. Nu s-aucãsãtorit, însã, decât în 1982,când poetul urma sãprimeascã Premiul pentruliteraturã „Cununa de aur“,în Iugoslavia ºi, ca sã poatãmerge ºi Dora cu el, trebuiausã fie cãsãtoriþi. Nichita nudivorþase de poeta DoinaCiurea pânã atunci, dupãspusele criticului AlexandruCondeescu, pentru cã aveaoroare de tribunal.

Celebrul poet ºi eseistNichita Stãnescu – aparþi-nând temporal, structural ºiformal, poeziei modernistesau neo-modernismuluiromânesc din anii 1960-1970– a debutat în luna martie1957, simultan, în revistele„Tribuna” din Cluj ºi în„Gazeta literarã”, cu treipoezii, iar la sfârºitul anului1960 a debutat editorial cuvolumul „Sensul iubirii”(apãrut la Editura de Statpentru Literaturã ºi Artã),primul din cele 23 de volumepublicate în timpul vieþii sale,dintre care mai menþionezcâteva titluri: „11 elegii”,„Roºu vertical”, „Necuvin-tele”, „Un pãmânt numitRomânia”, „Starea poeziei”,„Epica Magna”, „Opereimperfecte”, „Respirãri”,„Strigarea numelui”...

Încã din anul 1955,Nichita Stãnescu ºi-a adunatpoeziile sale „bãºcãlioase”într-un volum numit „Argitice– cântece la drumul mare“,volum care a fost publicat,mult dupã moartea sa, în1992, sub îngrijirea poeteiDoina Ciurea.

Pentru inegalabila sacreaþie literarã, poetul Ni-chita Stãnescu a obþinut

numeroase premii literare:Premiul Uniunii Scriitorilorpentru volumul de poezii „Oviziune a sentimentelor“ - în1964, Premiul UniuniiScriitorilor pentru volumulde poezii „ Necuvintele“ - în1969, Premiul UniuniiScriitorilor pentru volumulde eseuri „ Cartea derecitire“ - în 1972, PremiulUniunii Scriitorilor pentruantologia de poezie “Stareapoeziei” (selecþie de autor) -în 1975, Premiul Interna-þional „Johann Gottfried vonHerder“ - în 1975, Premiul“Mihai Eminescu” alAcademiei Române pentruvolumul de poezii “OperaMagna” - în 1978, Premiul„Cununa de aur“ laFestivalul internaþional depoezie de la Struga (Ma-cedonia iugoslavã) - în 1982.

Din cauza consumuluiexagerat de alcool (în special

vodcã), Nichita Stãnescu areprima crizã hepaticã, în lunaaugust 1981. Crizele acesteaau continua ºi în toamnã, iarpoetul a fost internat laspitalul Fundeni. În ziua de31 martie 1983, la împlinireavârstei de 50 de ani, poetuluii s-a organizat o sãrbãtorirenaþionalã. Dupã câteva luni,în timpul unei cãlãtorii înIugoslavia, Nichita Stãnescua avut o crizã de ficat foartegravã, ce a necesitatintervenþia medicilor. Pe 12decembrie 1983, durerile dinzona ficatului devinîngrozitoare ºi este dus laSpitalul de urgenþã dinBucureºti, unde crizele suntextrem de violente ºi poetulse stinge din viaþã, la oreledouã ºi zece minute. Ultimelesale cuvinte au fost: „Respir,doctore, respir”.

Genialitatea marelui poetNichita Stãnescu a fostrecunoscutã, în strãinãtate,chiar din timpul vieþii sale –el era considerat, atât decritica literarã cât ºi depublicul larg, drept unuldintre cei mai de seamãscriitori pe care i-a avutlimba românã, pe care elînsuºi o denumea„dumnezeiesc de frumoasã”–, însã, abia post-mortem, ela fost ales membru alAcademiei Române!

Agnes-Maria ORBAN

Celebritãþi din RomâniaPreambul:

Doresc sã prezint cititorilor noºtri, la rubricaCelebritãþi din România, articole, comentarii despre viaþaºi activitatea de creaþie a unor personalitãþi (uitate, uneori,pe nedrept) care s-au remarcat prin geniul ºi prin talentullor, lãsând posteritãþii adevãrate capodopere artistice – îndomeniile artelor plastice, cercetãrii ºtiinþifice, literaturii,muzicii –, pentru ca noi, cei de azi, ºi generaþiile viitoare,sã ne putem pleca fruntea, cu recunoºtinþã, în faþamemoriei lor ºi sã le cinstim, la adevãrata lor valoare.(Agnes Maria ORBAN)


COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

[email protected],o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Bunã ziua. Mã numesc Dascãlu Alessia Maria. Sunt

un îngeraº care i-a luminat inima mamei ºisufletul tatãlui meu. Am venit pe lume mairepede cu 2 sãptãmani, era deja plictisitor lamami în burticã. Însã am avut 3,400 ºi amreuºit sã le fac o surprizã frumoasã pãrinþilormei. ªi ce sã vezi... eu am fost cea surprinsã....nimerind într o familie atât de minunatã!Mama mi-a dat 2 nãºici care practic sunt casouã mãmici. Deci sunt o norocoasã. Voi ceziceþi? Ah! Da! Am ºi o moºicã care mãiubeºte mult. Am venit mai repede ºi am uimitpe toatã lumea cu isteþimea mea. La vârsta de6 luni ºi 10 zile am 5 dinþiºori, stau înpicioruºe, în funduleþ, pap, dar am pretenþii ºitabieturile mele. Îmi place sã trag tot de pemasã, sã mã joc cu jucãrii, iar tati ºtie cã mãplictisesc repede de ele ºi îmi cumpãrã mereucâte ceva. Îi mulþumesc Bunului Dumnezeupentru Familia ce o am, bunicii ºi oamenidragi care i-am primit în viaþa mea. Mã simtiubitã ºi norocoasã.

Vã pup cu drag Alessia Maria

- Bunicã, ai dreptate, dar de ocãrât ne-aiocãrât deja, interveni Costel, sperând sã opotoleascã, dar ea nu-l ascultã, ci-ºi continuãgândul.

- Cel puþin la mine veniþi, de voie, denevoie, dar la bietul bãtrân se vede treaba cã nuaþi fost defel. Doamne, Doamne, fãcu ea cãzândpe gânduri, dar pe nepusã masã sãri ca arsã ºi ozbughi spre cuptorul pe care stãtea o cãldaremare din care se ridica un miros de marmeladãde prune ºi începu sã mestece de zor cu olingurã de lemn.

Dupã ce-ºi terminã treaba, scoase din vatrãcu o lingurã de supã doi tãciuni încinºi, pestecare presãrã puþinã tãmâie.

- Staþi aºa, sã vãd ce-i de fãcut - ºi începu sãbolboroseascã cuvinte fãrã ºir, ca la descântec,în timp ce copiii îi urmãreau foarte atenþi fiecaremiºcare.

Când fumul de la tãmâie se îngroºã, ea-lîmprãºtie cu mâna liberã în toate direcþiile.Apoi, luã o canã de metal în care lãsã sã cadãcãrbunii, turnã peste ei apã ºi adãugã o crenguþãde copac ºi o floricicã.

- Ei, acum, dragii bunicii, cred cã toate vorfi ca înainte în grãdinile pãrinþilor voºtri, lespuse ea iubitoare, de parcã nimic nu s-ar fiîntâmplat. Iar acum fiþi atenþi la ce vã spun.Luaþi cãniþa ºi udaþi cu apa din ea încheieturilede la poarta bãtrânului. Sunt sigurã cã

Dumnezeu îl va face sã-ºi uite supãrarea.- Îþi mulþumim, babã Aurelia.- Sã vã fie de bine, dragii bunicii - ºi intrã

grãbitã în cãsuþã.Copiii au pornit imediat la drum, dar în

timp ce se îndepãrtau auzirã încã ultimele eivorbe.

- Vãleuuu! De nu veneam la timp, mi seprindea marmelada de fundul cazanului. Vorbalungã, sãracia omului, zãu aºa!

Copiii au început sã râdã de vorbele ei,miraþi de cum poate bãtrânica sã-ºi schimbetonul vocii de la un minut la altul: o datã e asprã,o datã e blândã, altã datã glumeaþã, cã nu maiputea niciunul sã ºtie când e supãratã cuadevãrat ºi când glumeºte. Toþi înaintau tãcuþi,þinând cãniþa cu tãmâie ca pe o lumânare cu carete închini la icoane. Deodatã, Ionuþ, cu o vocetainicã, le spuse:

- Staþi! Vreau sã vã spun ceva. ªtiu de lamama cã Dumnezeu vine pe Pãmânt subdiferite înfãþiºãri ºi asta ca sã punã la încercaresufletele noastre.

- ªi crezi cã El se ascunde sub chipulbunicului? se întrebã Auricã, cu o undã deteamã în privire.

- Poate da sau poate nu, interveni Sandudus pe gânduri. Eu am auzit cã îngerii sunt ceicare vin pe Pãmânt printre oameni.

- Sã ne pedepseascã? întrebã Lenuþa,

fãcând doi ochi mari ºi speriaþi.- Nu, surioarã, o liniºti Costel, sã ne ajute sã

înþelegem ce nu am înþeles ºi sã simþim ce nuam simþit, aºa cum a fãcut azi cu noi bunicaAurelia.

- ªi crezi cã ea e un înger? întrebã fatacurioasã.

- Pãi ar putea sã fie. De câte ori nu spunpãrinþii noºtri dupã ce se sfãtuiesc cu ea "nanãAurelia, eºti un înger"? Ca sã nu mai vorbim decunoºtinþele ei în materie de ierburi ºidescântece, îi asigurã Ovidiu cu privirea luiblândã ºi drãgãlaºã.

- Dar un înger nu face descântece, i-oîntoarse Costel.

- Sã zicem cã nu, dar în orice caz îi inspirãpe cei aleºi sã ajute oameni.

ªi ca sã fie mai convingãtor, Ovidiuadãugã:

- Ce ne-am face în timpul iernii fãrã ea,când unul dintre noi e bolnav ºi din cauzanãmeþilor nu putem coborî la doctor?

- Am da ortul popii! rãspunse foarteconvins Sãndel.

- Chiar aºa, au fost cu toþii de acord.- ªtiþi ce cred? întrebã Ionuþ, ºi tot el ºi

rãspunse:Cã aceastã cãniþã ne va dezlega depãcatul indiferenþei ºi al nepãsãrii de care amsuferit cu toþii. Haideþi sã intrãm la bunic. Amajuns!

Au fãcut întocmai cum au fost învãþaþi, iarcând au încercat sã deschidã poarta, aceasta s-adeschis cu un scârþâit scurt. Banca din faþa casei,unde obiºnuia bunicul sã-ºi fumeze pipa, eragoalã. Tiptil, tiptil, copiii s-au furiºat pe lângãcasã, uimiþi de priveliºtea ce-o aveau în faþã.

- Cât de mult a muncit bunicul pentru noi!remarcã Ana în ºoaptã.

- ªi cât de greu i-o fi fost! spuse Mihaiînduioºat.

Va urmaElena Cesar von Sachse

ILUSTRATOARE: GABRIELEGHERMAN

Grãdina bunicului

De curând, Studioul de concerte alAcademiei de Muzicã „Gh. Dima” dinCluj-Napoca a gãzduit un concertcameral susþinut de Ana-Cristina Tartza– vioarã (Argentina) ºi MariusAlexandru Popescu – pian. Programulserii a prilejuit o fascinantã cãlãtoriemuzicalã prin universuri sonore de laclasici/romantici pânã în zonamuzicilor ce eternizeazã expresii alespiritului uman, pasiuni ºi patimi,bucurii ºi dureri, întreaga gamã desentimente ce însoþeºte trecerea omuluiprin viaþã. Programul concertului acuprins:

Wolfgang Amadeus Mozart –Sonata pentru vioarã ºi pian în Solmajor, nr. 18, KV 301; Ludwig vanBeethoven – Sonata pentru vioarã ºipian în Re major, nr. 1, op. 12;

Johannes Brahms – Sonata pentruvioarã ºi pian în re minor, nr. 3, op. 108;Luis Gianneo – Cinci piese populare;José Gil – Sonatina; Astor Piazzolla –Ausencias, Los Sueños, Street Tango.

Remarcabilã interpretarea Sonateipentru vioarã ºi pian în Sol major, K.V.301 de Mozart, cãreia cei doi soliºti i-aurevelat prospeþimea structurilor majoreºi tonul expansiv din Allegro conspirito, respectiv Allegro, prin precizieºi un marcaj adecvat al tempilor.Partida pianului, cu principalul relief întrama muzicalã, a însoþit vioara, cãreiacompozitorul i-a atribuit posibilitãþiexpresive mult sporite. La Beethoven afost evidentã noutatea în patosul cu careeste condus contrastul dintre caracterulideilor din forma de sonatã. Cei doiartiºti s-au mulat pe intenþia

compozitorului privind artavariaþionalã (v. Tema con variazione –Andante con moto), urmãrind cu ºtiinþãgradaþia cu care Beethoven înnobileazãsensurile lirice ale temei de bazã pânã latristeþea din ultima variaþie. Variateleculori ºi nuanþele, cadenþele din final –extrem de reuºite! Sonata de Brahms,cu liniile ei cantabile lungi, cu cadenþeleviorii ºi acompaniamentele arpegiateale pianului, a fost prezentatãtumultuos, nãvalnic, cu un tuºeuvirtuoz, în crescendo de la prima pânãla ultima parte (Presto agitato).

Dupã pauzã, lucrãri aleneoclasicului argentinian LuisGianneo, Cinci piese populare,Sonatina de José Gil, cu un Rondo finalluminos ºi amplu, care a provocatropote de aplauze, pentru a încheia cucele trei piese de Piazzolla – Ausencias,Los sueños, Street Tango, în manierãde „tango nuevo”, cu glissando-urifulminante ºi spectaculoase schimbãride ritm. Toate bijuterii muzicale devirtuozitate, pasionale, dansante saulente, redate în forme colorate ºiapelând la un limbaj ritmic original, deun intens dramatism.

La bis, cei doi muzicieni au maidat o probã de virtuozitate interpretândtangoul „Jeanne y Paul” de Piazzolla.

***Despre artiºti, pe scurt. Ana-

Cristina Tartza s-a nãscut la Cluj-Napoca, într-o distinsã familie demuzicieni ºi artiºti plastici, unde astudiat vioara cu Maestrul ªtefan Ruhala Colegiul de Muzicã “SigismundToduþã” ºi apoi la Academia de Muzicã“Gheorghe Dima”. A continuat studiile

de master în SUA, la Carnegie MellonUniversity Pittsburgh, apoi la BostonUniversity, unde i-a avut ca profesoripe Sydney Harth ºi Yuri Mazurkevich.Cîºtigarea a diverse burse deperfectionare i-a adus participarea la unnumãr mare de cursuri de mãiestrie,printre care cele de la Fontainebleau(Franta), Academia Chigiana (Italia),Semmering (Austria) ºi Brevard MusicCentre (SUA), artista desãvârºindu-ºiformarea profesionalã sub tutela unorvioloniºti de renume, precum GerardPoulet, Glenn Dicterow (concertmaes-tru la New York Philharmonic) sauMichael Frischenschlager (profesor laKunstuniversitat Wien). A fãcut partedin Orchestra Mondialã JeunessesMusicales, unde a cântat sub baghetaunora dintre cei mai mari dirijori,precum Kurt Masur, Neville Mariner,Yury Temirkanov ºi Yakov Kreizbergpe scenele de la Berliner Philharmonie,Concertgebouw Amsterdam ºi alefestivalului de la Verbier (Elveþia).Activitatea sa concertisticã cuprindeconcerte în calitate de solistã precum ºiconcerte camerale pe scene din Europa,SUA ºi America Latinã. Între anii2004-2015 a ocupat postul de concert-maestru la Orquestra do Algarve(Portugalia) iar apoi la OrquestaSinfonica de Salta (Argentina). Înprezent este concertmaestru la OrquestaEstable del Teatro Argentino de LaPlata, Buenos Aires. În paraleldesfãºoarã ºi activitate didacticã încalitate de profesor de vioarã laConservatorul Superior „GilardoGilardi” ºi este coordonator la OrquestaAcademica de Buenos Aires.

Pe durata ºederii la Cluj-Napoca,violonista Ana-Cristina Tartza asusþinut, la Colegiul de Muzicã„Sigismund Toduþã”, un curs demãiestrie. (v. foto); la pian: MariusAlexandru Popescu.

Pianistul Marius AlexandruPopescu este absolvent al Academieide Muzicã „Gh. Dima”, secþia pian,unde i-a avut ca profesori pe HaraldEnghiurliu ºi Nina Panieva. Dupãîncheierea studiilor s-a dedicat activitã-þii concertistice, cu accent pe muzica decamerã. În calitate de acompaniatoreste laureat al unor concursuri naþionaleºi internaþionale precum: Premiul I ºiPremiul ATM pentru cea mai bunãcolaborare pianisticã la Concursul„Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1988.A fost premiant al mai multor ediþii aleconcursului „Sigismund Toduþã” cuvioloniºtii ªtefan Ruha, IstvanKosztande, György Zerkula, PaulSârbu ºi alþii. A participat la concursuriîn Cehia, Polonia, Stockholm, la Sofiasau Bucureºti, în compania unorinstrumentiºti de prestigiu, ºi a fostcorepetitor al mai multor cursuri dedirijat la Roma. Artistul este promotoral primului teatru instrumental dinRomânia – „Bizarmonia” – cu formaþiaPRO MUSICA NOVA, alãturi deNicolae Brânduº ºi Alexandru Tociles-cu. Actualmente desfãºoarã o bogatãactivitate concertisticã în domeniulcameral, fiind colaborator al unorcursuri de mãiestrie din þarã ºi dinstrãinãtate.

Michaela [email protected]

http://ziarulfaclia.ro


Un mare savant german, Harald Haarmann,specialist în istorie culturalã, arheomitologie,istoria scrisului, evoluþia limbii ºi istoriareligiilor, autor a 40 de cãrþi traduse în diverselimbi de circulaþie internaþionalã, editor ºi co-editor a 20 de antologii, face o declaraþie demare importanþã pentru noi, rezultat alcercetãrilor sale. El spune cã cea mai vechescriere din lume e cea de la Tãrtãria – Româniaºi cã Civilizaþia Danubianã este prima marecivilizaþie din istorie, mai veche cu mii de anidecât cea sumerianã (consideratã încã leagãnulcivilizaþiei). Rezultatul cercetãrilor sale suntprezentate într-un film documentar numitCivilizaþia Danubianã (Danube Civilization).Fãrã îndoialã cã aceastã perspectivã datã de un

savant german premiat de instituþiile europenepentru contribuþiile sale ºtiinþifice, membru alCentrului de Cercetare pentru Multiligvism de laBruxelles, poate sã dea peste cap tot ce se credeaca fiind deja bine stabilit în legãturã cu istoriastrãveche a umanitãþii.

Desigur, el nu este primul care susþine cãcivilizaþia strãveche din spaþiul locuit astãzi ºi deRomânia este locul primelor mari culturieuropene. Astfel, savanta americanã de originelituanianã, Marija Gimbutas, a afirmat cevaasemãnãtor acum mult timp: “România estevatra a ceea ce am numit Vechea Europã, oentitate culturalã cuprinsã între anii 6.500 –3.500 î.Hr., axatã pe o societate matriarhalã,teocraticã, paºnicã, iubitoare ºi creatoare de artã,

care a precedat societãþile indo-europenepatriarhale de luptãtori din epocile bronzului ºifierului.” Nu în ulltimul rând, reputatul arheologitalian Marco Merlini, cel cãruia îi ºi datorãmdatarea Tãbliþelor de la Tãrtãria, a cãror vechimea fost stabilitã, în Italia, la 7.500 de ani,împãrtãºeºte aceeaºi perspectivã precum HaraldHaarmann.

În acest context, mã întreb cum vorreacþiona “ºtiinþificii” noºtri, cei care suntderanjaþi de orice lucru care dã bine la CV-ul istoric al acestui spaþiu?… Voi cum explicaþifaptul cã o serie de aºa-ziºi istorici români turbãde supãrare la astfel de informaþii? În timp cedistinºi savanþi strãini spun cã aici este VatraVechii Europe, unii dintre cei care predau în

universitãþile de la noi se luptã sã ne convingã cãnu e aºa, în pofida tuturor probelor ºievidenþelor. Cine sunt aceºti indivizi ºi cuislujesc ei?

Oare cât o sã le mai meargã cu ascundereaadevãrului istoric? Eu zic cã foarte puþin! Sã fimoptimiºti pentru cã adevãrul va ieºi la ivealã întoatã frumuseþea lui!

http://adevaruldespredaci.ro

Mare savant german: Cea mai veche scrieredin lume este cea de la Tãrtãria – România

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

58

În scopul informãrii asupra organizãrii ºi desfãºurãriiîn strãinãtate a alegerilor parlamentare de la sfârºitulacestui an, pe pagina de internet a MAE a fost activatãsecþiunea „Alegeri parlamentare 2016 – Votul în strã-inãtate”, la adresa: http://www.mae. ro/node/35931.Aceasta conþine cele mai importante informaþii referitoarela cadrul legislativ (inclusiv în ceea ce priveºte votul princorespondenþã), informaþii utile privind votul înstrãinãtate, precum ºi informaþiile transmise ca parte a

campaniei de informare derulatã de Ministerul AfacerilorExterne în parteneriat cu Autoritatea ElectoralãPermanentã. Pagina de internet va fi actualizatãpermanent, pe mãsurã ce noi informaþii vor fi disponibile.

Ministerul Afacerilor Externe recomandã cetãþenilorromâni sã se informeze din timp asupra procedurii de vot,pentru a-ºi putea exercita dreptul de vot în strãinãtate încele mai bune condiþii.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

MAE a lansat pe pagina sa de internet secþiunea dedicatãorganizãrii în strãinãtate a alegerilor parlamentare 2016

Memorabile momente de muzicã

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

Redacþia ziarului româ-nilor din strãinãtate

VOCEA TA organizeazã lunarun Concurs de creaþie literarãintitulat Muzele poeziei la caresunt invitaþi sã participe tinerii(pânã la vârsta de 30 de ani)talentaþi în arta versificaþiei, careviseazã sã ajungã celebri, peculmile Parnasului.

Vechii greci – precum mariipoeþi ai antichitãþii: Anacreon, Era-tostene, Eschil, Euripide, Homer,Pindar, Sappho, Sofocle, Teocritsau Xenofan – se lãsau inspiraþi înarta lor prozodicã, în creaþia lorepicã, liricã sau eroticã, de Muzelepoeziei: Calliope, Euterpe sauErato. Bardul de la Mirceºti spuneacã „tot românul s-a nãscut poet”, iarcultura românã se mândreºte cu nu-me celebre de poeþi care au îmbo-gãþit patrimoniul literaturii naþionaleºi al culturii universale, precumMihai Eminescu, Nichita Stãnescu,

Vasile Alecsandri, Nicolae Labiº,Marin Sorescu, Lucian Blaga,Adrian Pãunescu, Ana Blandiana,Ion Minulescu, George Coºbuc, IonBarbu, Ioan Alexandru, GeorgeBacovia sau Alexandru Vlahuþã.

Poeziile trimise redacþiei vor fianalizate de un juriu competent, iarcele mai valoroase dintre ele vor fipublicate în paginile ziaruluiVOCEA TA. La sfârºitul fiecãruian, autorii celor mai bune poezii,tinerii POEÞI, vor primiDIPLOME ºi urmãtoarele premii:

Premiul I, în valoare de 500Euro ºi publicarea unei plachete cupoeziile sale (DEBUTULLITERAR).

Premiul al II-lea, în valoare de300.

Premiul al III-lea, în valoare de200.

3 Menþiuni, reprezentate prinvolume de versuri ºi de criticãliterarã.

Îi invitãm deci pe tinerii poeþisã ne trimitã creaþiile lor (însoþite deo scurtã autobiografie ºi ofotografie) pe adresa directoareiredacþiei ziarului VOCEA TA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39,

90449 Nürnberg, Deutschlandsau E-Mail: asii.romani@

yahoo. com


Muzele poeziei

Când am fost copil, am vãzut la alþii deseama mea tot felul de mici colecþii. Înperioada de atunci am avut ºi eu câþiva bãnuþivechi ºi strãini.

Mult mai târziu, în anul 1975 când m-am cãsãtorit, în luna de miere fiind, am gãsitîn holul hotelului unde locuiam o monedã.Era o marcã finlandezã, pierdutã pe semne deun turist din aceastã þarã ce se afla ºi el înconcediu pe litoralul românesc în staþiuneaNeptun. Dupã aceastã întâmplare m-amapucat sã adun ...bani , punând toþi vecinii,cunoscuþii ºi neamurile sã-mi caute bani dehârtie ºi din metal.

La început am primit un catalog mic,fiindu-mi de ajutor sã pot pune în ordineaceºti bani. Apoi dupã câþiva ani am reuºit sã-

mi cumpãr catalogul mare în care am gãsittotul despre banii româneºti.

Încet fãrã sã-mi dau seama, am reuºit sãadun câteva sute de monede ºi bacnote.

M-am nãscut ºi am trãit mulþi ani înBanat, aici am adunat bani româneºti, înprimul rând, apoi ungureºti ºi sârbeºti, zonafiind la confluenþa celor trei þãri. Având mulþicunoscuþi am reusit prin ei, mai ales de la ceicare au fost plecaþi în strãinãtate, în concediusau cu lucrul, sã adun bani din aproapeîntreaga Europa ºi din foarte multe þãri alelumii. În anul 1997 împreunã cu soþia, cei doicopiii ºi socri ne-am stabilit în Germania.

Pasiunea pentru colecþionarea banilorcontinuã ºi aici. Aici mi-am cumpãrat revisteºi cãrþi de specialitate pentru numismatici, cu

foarte multe informaþii utile ºi am adunatcâteva monede pe care pânã acum nu leaveam. Pentru mine sã fii colecþionarînseamnã sã cunoºti istorie, geografie, artã,chimie, sã fii ordonat ºi sã apreciezi frumosulºi interesantul. În colecþia mea sunt monedepãtrate, în formã de roþi dinþate, rotunde cugaurã la mijloc, din elemente diferite : cupru,aluminiu, zinc, fier, nichel ºi argint.

Mulþi din aceºti bani îmi aduc aminte decopilãria mea, a pãrinþilor ºi bunicilor mei, pecare i-am cunoscut. Mã gândesc cu respect cãaceºti bani au fost þinuþi în mânã de foartemulþi oameni, de la cei mai simpli ºi sãraci lacei bogaþi. Din colecþia mea monedele ºibacnotele deosebite ar fi din China, Egipt,Australia, Columbia, Africa de Sud ºi Grecia

din Europa. Cu aceºti bani eu ,,cãlãtoresc“ întimp ºi spaþiu, merg cu sute de ani în urmã ºiîn multe þãri depãrtate sau apropiate, fiecareban în parte fiind o adevãratã fascinaþie cu oproprie viaþã ºi poveste...

Cel care are o colecþie, face legãturadintre trecut ºi viitor prin prezent, respectândmunca celor care au participat laconfecþionarea lor ºi mai ales munca celorcare au transpirat pentru câstigarea lor.

Având aceastã pasiune, am cunoscutlocuri noi, am auzit poveºti ºi întâmplãriinteresante ºi desigur am venit în contact cufoarte mulþi oameni, oameni ce au aceleaºiidealuri : sã fie mai ordonaþi, mai buni ºi sãaibe o colecþie cât mai completã

Adalbert GYURIS

Parcul Înverzit din Mijlocul Cenuºiual Oraºului

„Nu trebuie sã plângiFiindcã totul va fi bine.Doar prinde-te de mâna meaªi þine-te bine strâns!

Te voi ocroti mereu,Te voi înconjura cu prezenþa mea.Voi fi cu tine mereuNu trebuie sã mai plângi!

Deºi pari neajutoratã,Eºti mai puternicã decât simþi.Braþele mele te vor îmbrãþiºaªi te vor þine în siguranþã!

Legãtura dintre noiNu poate fi ruptã.Voi fi cu tine mereuªi nu trebuie sã mai plângi!

Fiindcã tu eºti în inima meaªi vei rãmâne acolo mereuDin ziua de faþã,De acum, ºi pentru totdeauna!

Vei rãmâne în inima meaIndiferent ce vor spune alþii!Vei fi în inima meaPentru totdeauna!

Ceilalþi nu înþeleg ceea ce noi simþim;Ei nu au încredere în ce le spunem.ªtiu cã noi doi pãrem diferiþiDar inimile noastre sunt aceleaºi!

Nu asculta de ceilalþiFiindcã ei nu te pot sfãtui.Avem nevoie unul de altulAºa cum timpul o va dovedi!

Trebuie sã fim puterniciCa sã ne urmãm destinul.Vom merge împreunãªi timpul va fi alãturi de noi!

Priveºte acum lângã tineªi îmi vei zãri chipul.Doar întinde-þi braþul, atinge-mã,ªi vei vedea cã am rãmas cu tine mereu!

Octavian Lupu

Fiecare ban îºi are o viaþãColecþii ºipasiuni


La Iaºi, pe stadionul EmilAlexandrescu din Dealul Copoului,Naþionala de rugby a României aobþinut cea de-a treia victorieconsecutivã în Cupa Europeanã aNaþiunilor, dupã ce a învins Rusia cucategoricul scor de 30-0 (5-0).România a marcat patru eseuri ruºilorprin jucãtorii Stelian Burcea, FlorinVlaicu, Viorel Lucaci ºi Jody Rose, iaracelaºi Florin Vlaicu a transformatdoua eseuri ºi alte douã lovituri depedeapsã. Este pentru a treia oarã înistorie când România învinge Rusia la„zero“! Graþie celor patru eseurimarcate la Iaºi, românii au obþinut ºipunctul bonus ofensiv ºi astfelRomânia urcã pe lotul 2 în clasament,dupã Georgia, ambele echipe fiindneînvinse în aceastã ediþie a CupeiEuropene a Naþiunilor, din 2016.

Pentru România au evoluat:Constantin Pristaviþa (CSM ªtiintaBaia Mare), Otar Turashvili(Colomiers), Horaþiu Pungea(Oyonnax) - Johan Van Heerden(CSM ªtiinta Baia Mare), ValentinPopârlan (Timiºoara Saracens) - ViorelLucaci (CSA Steaua Bucureºti), MihaiMacovei (Colomiers - cãpitan), StelianBurcea (Timiºoara Saracens) -Valentin Calafeteanu (Timiºoara

Saracens), Jody Rose (TimiºoaraSaracens) - Stephen Shennan(Timiºoara Saracens), Florin Vlaicu(Calvisano), Paula Kinikinilau(Timiºoara Saracens), MãdãlinLemnaru (Timiºoara Saracens) -Cãtãlin Fercu (Saracens).

Rezerve: Eugen Cãpãþânã(Timiºoara Saracens), Mihai Dico(CSM ªtiinta Baia Mare), Paul Rusu(CSM ªtiinta Baia Mare), MariusAntonescu (Tarbes), Andrei Gorcioaia(Valence d’Agen), Tudorel Bratu(Dinamo Bucureºti), Florin Ioniþã(CSA Steaua Bucureºti), Sabin Strãtilã(CSA Steaua Bucureºti).

Partida România - Rusia a fostarbitratã de brigada Lloyd Linton –Sam Groove White ºi Cammie Rudkin(Scoþia), care au acordat un cartonaºgalben (rusului Garbuzov) ºi douãcartonaºe roºii (românului Gorcioaia,respectiv rusului Bitiev).

La finalul partidei de la Iaºi au fostconsemnate urmãtoarele declaraþii dintabãra gazdelor:

- Lynn Howells (antrenorprincipal): „A fost un meci bun, noiºtiam cã în primele 20 de minute ruºiivor da totul, asta e tactica lor. Suntfericit cã am reuºit sã luãm ºi punctulbonus ofensiv ºi sã facem un joc diferit

de cel arãtat în primele douã meciuri.Este o victorie importantã pentru cã noine-am propus sã încercãm sã neridicãm nivelul de joc ºi azi a fost unprim pas, iar ceea ce mã bucurã în moddeosebit este cã nu am primit niciunpunct, deci apãrarea a funcþionat bine.Meciul cu Germania, tot de la Iaºi, va fitotal diferit, însã e important cã bãieþii îlvor aborda cu un moral bun“;

- Mihai Macovei (cãpitanulStejarilor): „Este o victorie importantãpentru noi, pentru România. Ne-amluat revanºa dupa eºecul de anul trecut.În prima reprizã, toata echipa arespectat indicaþiile antrenorului, carene-a spus cã în primele 20 de minutetrebuie sã ne apãrãm perfect ºi sã nu-ilãsãm sã ne dea puncte. Am avut ºi unpublic minunat azi, vreau sã mulþumesctuturor celor care au fost la meci ºi ne-au încurajat pentru cã i-am auzit tottimpul ºi ne-au motivat mai mult. Afost un meci greu, cel puþin pe grãmadãs-a vãzut cã sunt jucãtori masivi, foartebine fãcuþi fizic, dar mã bucur cã i-amdominat în grãmezile ordonate ºispontane ºi cã am dat baloane colegilorpe treisferturi“.

În celelalte meciuri din Divizia 1,din care face parte ºi România, au maifost rezultatele: Germania – Portugalia50-27 (la Hanovra) ºi Georgia – Spania38-7 (la Tbilisi).

Urmãtorul meci al României,contra Germaniei, va fi pe 12 martie2016, tot la Iaºi ºi tot pe Stadionul“Emil Alexandrescu” din DealulCopoului, unde intrarea spectatoriloreste liberã. Tot pe 12 martie se maidisputã partidele Rusia - Georgia ºiSpania - Portugalia.

DAN TEODORESCU

La turneul final din Bamberg,românii luptã pentru medalii în

Liga Campionilor la popiceTurneul final al Ligii Campionilor la

popice este programat pe 2 ºi 3 aprilie 2016,la Bamberg, în Germania.

În careul de aºi al competiþiei, la femininºi masculin, au ajuns ºi echipele localeVictoria Bamberg, acolo unde evolueazã ºiromânii Ioana Antal (ex-Vãidãhãzan) ºirespectiv Nicolae Lupu.

În semifinalele din 2 aprilie, programuleste urmãtorul:

- FEMININ: KK Admiral Zagreb(Croaþia) - BBSV Viena (Austria) ºi KKMlaka Rijeka (Croaþia) - SKC 1947 VictoriaBamberg (Germania).

- MASCULIN: SKV Rot-Weiss Zerbst1999 (Germania) - Szegedi TE (Ungaria) ºiSKC 1947 Victoria Bamberg (Germania) -KK ZP Sport a.s. Podbrezova (Slovacia).

A doua zi, pe 3 aprilie, se vor disputafinalele pentru podium, pentru locurile 3-4 ºi1-2. De menþionat cã slovacii dinPodbrezova, cu doi lansatori sârbi de marevaloare în lot (Vilmos Zavarko ºi DanielTepºa) au eliminat în sferturile de finalãvicecampioana României, CFR Cluj. Tot însferturi, dar la feminin, Victoria Bamberg aînvins campioana României, ElectromureºRomgaz Târgu Mureº.

DAN TEODORESCU

Ieºeanul Adrian Ambrosieconduce echipa României spre

victorie!În Republica Moldova, la Vadul lui

Vodã, naþionala României de fotbal feminin(U 16) a disputat douã partide amicale cumoldovencele din stânga Prutului, ambelecâºtigate, cu 2-0 (primul joc) ºi 3-0 (al doileajoc), dupã cum ne informeazã FRF.

Pentru naþionala de junioare a þãriinoastre, condusã de pe banca tehnicã deAdrian Ambrosie (manager la CS NavobiIaºi) au marcat Melinda Nagy (‘50) ºiieºeanca Diana Petrescu (‘80+2) - în primamanºã, respectiv Mãdãlina Boroº (‘36 ºi ‘69)ºi Camelia Moraru (‘56) - în cea de-a douadisputã.

România a prezentat în meciurile dinRepublica Moldova urmãtorul lot dejucãtoare:

- Portari: Szidonia Salamon (OlimpiaCluj), Andreea Sighiartãu (Navobi Iaºi);

- Fundaºi: Ltefania Burcea (CSSTârgoviºte), Daniela Mateº, Melinda Nagy,Daiana Mureºan (toate Olimpia Cluj), IuliaZamfir (Navobi Iaºi), Andreea Barbu (VasasFemina);

- Mijlocaºi: Oana Negrea, RalucaBorodi (ambele Olimpia Cluj), AndreeaDiþã, Florentina Ionescu (ambeleUniversitatea Alexandria), Alexandra Sfiea(CSª Târgoviºte), Genoveva Roºie (RealCraiova), Diana Petrescu (Navobi Iaºi),Mãdãlina Boroº (ASA Tg. Mureº);

- Atacanþi: Camelia Moraru (CSªTârgoviºte), Flaviana Negrea (OlimpiaCluj).

DAN TEODORESCU

SPORT

România are calificate douãechipe în sferturile Ligii Campionilorprin CSM Bucureºti ºi HCM BaiaMare.

Campioana naþionalã a Românieis-a calificat în aceastã fazã superioarãa competiþiei dintr-o grupã formatãdin echipele: FTC Budapesta( U n g a r i a ) ,Thurginer HC(Germania), Rostov Don(Rusia), Fleury (Franþa) ºiLarvyc HK (Norvegia), iarvicecampiona României HCMBaia Mare a fãcut parte dintr-o grupãformatã din echipele: IK Savehof(Suedia), Vardar (Macedonia), Gyor

ETO (Ungaria), Buducnost(Muntenegru) ºi FC Midtjlland(Danemarca).

În sferturile de finalãale Ligii Cam-

pionilor CSMBucureºti v-a

întâlni echipa Rostov Don(Rusia) iar HCM Baia

Mare v-a întâlni campioanaen-titre a acestei competiþii

Buducnost (Muntenegru) lacare activeazã ºi cea mai bunã

handbalistã declaratã din lume laacest moment românca CristinaNeagu. Meciurile din sferturile definalã ale competiþiei se vor

desfãºura între 1-3 Aprilie (turul)respectiv 8-10 Aprilie (returul). Pedata de 12 Aprilie va avea loctragerea la sorþi a partidelor dinFINAL FOUR ce se vor disputa laBudapesta (Ungaria) pe 7 ºi 8 Mai2016. Într-o altã competiþieeuropeanã formaþia româneascãCorona Braºov s-a calificat însemifinalele Cupei EHF dupã opauzã de 7 ani aceasta urmând sãîntâlneascã o echipã din Germania cese va stabili între câºtigãtoareapartidei dintre Laipzig ºi Metzingen.

Mult succes fetelor noaste sperândcã mãcar una din echipe sã joace ofinalã ºi de ce nu sã o ºi câºtige!

Handbalul feminin din Româniaatacã Europa la cel mai înalt nivel!

Spectacol cu balonul oval în DealulCopoului: România - Rusia 30-0!

Si românii au hobby-uri ºiactivitãþi preferate în timpul liber,aºadar un top 10 pasiuni preferatede romani este necesar pentru avedea care sunt activitãþile pe carecompatrioþii noºtri le adorã.Timpul liber este petrecut înmoduri diferite de cãtre oameni,iar românii au propriile pasiuni ºimodalitãþi preferate de petrecere atimpului liber. Unora le place sãconfectþoneze lucruri, alþiicolecþioneazã diferite obiecte saujoacã jocuri; fiecare român arepropria modalitate de relaxare,însã care sunt pasiunile preferatede majoritatea românilor?

În top 10 pasiuni preferate deromâni, locul 10 este ocupat decalculator. Petrecerea timpuluiliber pe calculator începe sã ocupetot mai mult timpul liber alromânilor, în special þinerii fiindatraºi de viaþa virtualã. Fie cãsocializeazã pe reþele virtuale, cãjoacã jocuri simple sau cã îºicumpãrã jocuri pe calculator,românii petrec din ce în ce maimult timp în lumea virtualã. Înplus, ºi chatul sau verificarea e-mail-urilor sau vizionarea devideoclipuri poate rãpi destul timpliber pentru români. Calculatorulîncepe sã acapareze atât viaþaprofesionalã, cât ºi pe cea privatãa românilor.

Poziþia 9 în top 10 pasiunipreferate de români este ocupatãde citit. Fie cã este vorba despre

literaturã, ficþiune, non-ficþiune,reviste sau chiar portaluri deinformaþie ºi actualitate, acesteavor fi mereu preferate de români.În timpul liber, o carte bunã sau opunere în temã cu noileevenimente cotidiene reprezintãadevãrate hobby-uri pentrupasionaþii de lecturã. Subiectul nuconteazã atâta timp cât timpulliber atât de preþios este petrecutcu plãcere în compania unuimaterial bun de lecturã.

Poziþia opt în top 10 pasiunipreferate de români este ocupatãde sport. Jogging-ul, sporturile desalã sau exerciþiile pilates, acesteaau început sã prindã ºi la români.Atât femeile, cât ºi bãrbaþii auînceput sã aibã mai multã grijã depropriul corp ºi sã se apuce întimpul liber de sport. Sesiuni destretching, ore întregi la salã sauexerciþii de întreþinere, toateaceste exerciþii ºi-au fãcut loc înrutinã zilnicã a tot mai multorromâni, care nu se lasã mai prejosºi încearcã sã îºi menþinã tonusulmuscular ºi sãnãtatea cât maibine. Cum la muncã mulþi românisunt „tintuiti” în scaun la birou,aceºtia simþ nevoia de a-ºi miºcapicioarele ºi mâinile. O jumãtatede orã de miºcare executatã câtmai corect întãreºte oasele,tendoanele ºi articulaþiile ºi oferãechilibru, relaxand întregul corp.

Pe locul ºapte în top 10pasiuni preferate de români se

aflã fotbalul. Cu mic cu mare,femei ºi bãrbaþi s-au lãsatcuprinºi de microbul fotbalului ºipetrec tot mai mult timp în faþãtelevizorului, pe stadioane ºi pedrumuri pentru a-ºi vedeaechipele favorite pe teren ºi înafara acestuia. Fotbalul românesca ieºit tot mai mult în evidenþã înultimii ani, iar fanii înrãiþi aifiecãrei echipe de fotbal îºi susþinfavoriþii din ce în ce maiînverºunat ºi mai violent.Rezultatele favorabile pe planinternaþional ale echipelorromâneºti au atras tot mai multepriviri ºi mai mulþi suporteri dintoate colþurile þãrii care îºi ajutãechipã ºi petrec din ce în ce maimult timp în faþa televizorului ºipe teren pentru a-ºi susþinefavoriþii.

Cã femeile preferãcumpãrãturile, asta se ºtie deja,astfel cã locul ºase din top 10pasiuni preferate de români esteocupat de cumpãrãturi. Produseleelectronice ºi electrocasnicepentru bãrbaþi ºi articolele deîmbrãcãminte ºi încãlþãminte sauaccesorii pentru femei fac cuochiul prin magazinele de profil ºila magazinele online. Nu puþinisunt cei care, în timpul liber,adorã sã „cerceteze” magazinelela rând ºi, eventual, sã cumperenoi produse de care au – sau nu –nevoie.

Poziþia cinci a topului hobby-urilor preferate de români esteluatã de gãtit. O activitateîndrãgitã în special de doamne,însã care ajunge sã fie ºi pe placulbãrbaþilor, gãtitul deschide noiportiþe cãtre exercitareaimaginaþiei ºi a spirituluiorganizatorial. Bucãþele gustoasepot rãsãri din timpul petrecut înbucãtãrie cu plãcere, astfel cã nueste neapãrat o corvoadã pentru

adevãraþii pasionaþi de gãtit. Înplus, cei care adorã sã gãteascãpot face ºi cursuri speciale ºi chiaro carierã din pasiunea lor.

Locul patru în top 10 pasiunipreferate de români este ocupat deieºitul la terasã. Românii suntpetrecãreþi cunoscuþi în lume ºi,ori de câte ori au ocazia, ies la obere la terasã, pe timpul verii, sauîn club ori la restaurante însezonul rãcoros. Cum românilorle place sã petreacã, ei nu lasãtimpul liber sã se scurgã ºi seîntâlnesc cu prietenii, povestind ºipalavragind ore în ºir.

Poziþia 3 în top 10 pasiunipreferate de români este luatã decolecþionari. Românii colecþio-neazã diferite lucruri: dacã încopilãrie au început cu timbre ºimonezi,la maturitate trec ºi lacolectionarea de obiecte maineobiºnuite: maºinuþe de jucãrie(sau reale), obiecte decorative,obiecte de anticariat, cãrþi saubijuterii. Nimic nu îi încântã maimult pe colecþionari decât sã îºiarate frumoasa colecþie de obiectepe care cu drag le-au cãutat ºiadunat în timp. Ceasuri, lanþurivintage, broºe, pandantive,scrisori, cãrþi vechi, timbre sauvederi – toate acestea devin comoripentru adevãraþii colecþionari cu

mult timp liber la dispoziþie. Poziþia doi în top 10 pasiuni

preferate de români este luatã deºah sau table. Aceste jocuri desocietate îi atrag în special pebãrbaþii care, pe mãsurã ce au totmai mult timp liber la dispoziþie,însã ºi prieteni, încing o partidã deºah sau table în cadrul cãreia maidiscutã ºi ei „ ca baietii”. Tableleau ajuns sã fie un adevãrat sportde parc, nu puþini fiind cei carealeg sã se întâlneascã în parc cuprietenii pentru a mai discuta ºi apetrece timp liber cu spor.

Poziþia de top în cadrul celor10 pasiuni preferate de românieste luatã de privitul la televizor.Deºi este o activitate sedentarãcare nu necesitã niciun fel deefort, privitul la televizor estepoate cea mai popularã pasiune aromânilor. Fie cã este vorbadespre seriale, buletine de ºtiri,emisiuni educative saudivertisment ori sport, toateprogramele sunt cãutate în egalãmãsurã. Bãrbaþii ºi femeile oravea pasiuni diferite, însã latelevizor gãsesc de toate. Muzicã,distracþie, scandal, senzaþional,monoton sau informaþie – toatetipurile de programe au faniiproprii care sorb orice ediþie dinpriviri.

FOTOGRAFIA LUNII

Top 10 tipuri de pasiuni preferatede români, vezi care sunt cele mai populare hobby-uri


Care este Hobby-ul tãu?Nu cred cã existã vreo persoanã care sã nu aibã un hobby. Fie cã

el se datoreazã faptului cã îi place pur ºi simplu sã leneveascã saupoate chiar sã-i ºicaneze pe alþii. Pentru el, tot un fel de plãcere poatefi. De aceea, am hotãrât sã înfiinþãm o paginã cu ceea ce ne place sãfacem în timpul liber ºi nu numai. Dacã aveþi vreun hobby, scrieþi-nedin experienþele pe care le aveþi, împãrþind astfel cu cei din jur dintrãirile dumneavoastrã. Cele mai frumoase ºi interesante experienþede viaþã vor fi publicate ºi premiate cu un premiu surprizã!

Hans GondoschSomon atlantic 18 kg

Aºteptãm fotografiile pe adresa:[email protected], însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.


Cel mai importantsculptor al românilor,Constantin Brâncuºi a vãzutlumina zilei în satul Hobiþa,din judeþul Gorj, la data de 19februarie 1876, fiind cel de-al6-lea copil al lui RaduNicolae Brâncuºi (1833-1885) ºi al Mariei Brâncuºi(1851-1919). El a aparþinutcurentului artistic moder-nism, de la începutulsecolului XX, miºcare

artisticã situatã întrenaturalism ºi cubism.

Rãmas orfan de tatã lavârsta de 9 ani, copilãria lui afost marcatã de mai multeplecãri de acasã, muncind caucenic prin diverse prãvãlii.

Constantin Brâncuºi începeºcoala primarã la Peºtiºani ºi,dupã ce urmeazã ªcoala deArte ºi Meserii din Craiova,între anii 1894 ºi 1898,pleacã la Bucureºti unde esteabsolvent, în anul 1902, alªcolii de bellearte.

Constantin Brâncuºirealizeazã primele salelucrãri încã în anii studenþiei:Bustul lui Vitellius, în 1898(lucrare cu care obþine omenþiune onorabilã), Cap allui Laocoon, în 1900 (pentrucare obþine o medalie debronz), lucrarea Studiu, în1901 (cu care câºtigã omedalie de argint). Între anii1900-1902 realizeazã, cuajutorul doctorului DimitrieGerota, lucrarea Ecorºeu –un studiu pentru repre-zentarea corpului omenesc,pentru care i se acordã o nouãmedalie de bronz. Singurulmonument public realizat deBrâncuºi este bustulgeneralului medic CarolDavila, din 1903, care se aflãºi astãzi instalat la SpitalulMilitar din Bucureºti.

Supãrat pe incapacitateamembrilor unui consiliu deevaluare de a-i recunoaºtetalentul ºi valoarea artisticã,Constantin Brâncuºi pleacã

în anul 1903 din Bucureºtispre Paris, trecând mai întâiprin satul sãu natal Hobiþa,unde îºi ia luat rãmas bun dela mama sa. Apoi îºi continuãdrumul, oprindu-se în Viena,pentru o perioadã mai lungã,timp în care lucreazã la unatelier ca decorator demobilier. În Viena viziteazãmuzee cu opere de artã,inaccesibile în România. Aicicunoaºte sculpturile egiptene,care îi vor influenþa opera demai târziu. Din Viena pleacã,în anul 1904, la München,iar, dupã ºase luni, pleacã pejos, prin Bavaria ºi Elveþia,pânã în Franþa, unde sestabileºte definitiv.

În cei 53 de ani trãiþi laParis, Constantin Brâncuºirealizeazã capodoperele sale,recunoscute pe plan mondial:Domniºoara Pogany, PãsãriMãiestre, Muza adormitã,Fântâna lui Narcis, douã

Cariatide, Fiul risipitor,ciclul Pasãrea în vãzduh,ciclul Ovoidului, ansamblulmonumental Coloana (recu-noºtinþei) fãrã sfârºit, Masatãcerii ºi Poarta sãrutului.

În ziua de 15 iunie 1952,Constantin Brâncuºi pri-meºte ºi cetãþenia francezã,iar dupã 5 ani, în martie1957, Brâncuºi îl cheamã pearhiepiscopul Teofil, de la

Biserica ortodoxã, sespovedeºte, se împãrtãºeºte,apoi îi mãrturiseºte preotului:”mor cu inima tristã pentrucã nu mã pot întoarce în þaramea”.

În ziua de 16 martie 1957,Constantin Brâncuºi sestinge din viaþã, la vârsta de81 de ani, iar dupã 3 zile esteînmormântat la cimitirulMontparnasse din Paris.

Conducerea comunistã deatunci a României a refuzatsã primeascã moºtenirealãsatã de marele artist român,considerându-l pe genialulsculptor drept un reprezen-tant al burgheziei, iaratelierul lui ConstantinBrâncuºi, din Paris, a revenitstatului francez.

Constantin Brâncuºi afost „descoperit” în Româ-nia, ca geniu naþional, abia înanul 1964, iar ansamblulmonumental Coloana (in-finitului) fãrã sfârºit, Masatãcerii ºi Poarta sãrutului aputut fi amenajat la TârguJiu. Constantin Brâncuºi afost ales post-mortemmembru al AcademieiRomâne.

Agnes-MariaORBAN, Redactor la

VOCEA TA

PPEERRSSOONNAALLIITTÃÃÞÞII DDIINN RROOMMÂÂNNIIAAPreambul:

Doresc sã prezint cititorilor noºtri, la rubrica Celebritãþi dinRomânia, articole, comentarii despre viaþa ºi activitatea decreaþie a unor personalitãþi (uitate, uneori, pe nedrept) care s-auremarcat prin geniul ºi prin talentul lor, lãsând posteritãþii

adevãrate capodopere artistice – în domeniile artelor plastice,cercetãrii ºtiinþifice, literaturii, muzicii –, pentru ca noi, cei deazi, ºi generaþiile viitoare, sã ne putem pleca fruntea, curecunoºtinþã, în faþa memoriei lor ºi sã le cinstim, la adevãrata lorvaloare. (Agnes Maria ORBAN)

CONSTANTIN BRÂNCUªI


Începând cu data de 5 februarie2012, a intrat în vigoare OrdinulMMFPSPV nr. 134/2016 privindaprobarea Procedurii de atestare apregãtirii ºi experienþei profesionale înscopul recunoaºterii experienþeiprofesionale dobândite pe teritoriulRomâniei de persoanele care doresc sãexercite pe teritoriul unui alt stat membrual UE, SEE sau Confederaþiei Elveþieneactivitãþile cuprinse în anexa IV laDirectiva 2005/36/CE a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului privindrecunoaºterea calificãrilor profesionaleOrdinul MMFPSPV nr. 134/2016,publicat în Monitorul Oficial nr. 88/2016,înlocuieºte –reglementarea anterioarãdatã prin Ordinul nr. 51/2007.

Extras din Ordinul MMFPSPVnr. 134/2016

Procedura de atestare a pregãtiriiºi experienþei profesionale în scopulrecunoaºterii experienþei profesionaledobândite pe teritoriul României depersoanele care doresc sã exercite peteritoriul unui alt stat membru al UE,SEE sau Confederaþiei Elveþieneactivitãþile cuprinse în anexa IV laDirectiva 2005/36/CE a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului privind re-cunoaºterea calificãrilor profesionale

ART. 1(…)

(2) Accesul la exercitarea uneiadintre activitãþile prevãzute în anexa nr. 2la ordin necesitã, ca dovadã suficientã acunoºtinþelor ºi aptitudinilor, exercitareaîn prealabil a acelei activitãþi în România,în conformitate cu dispoziþiile art. 35 15din Legea nr. 200/2004 privind recu-noaºterea diplomelor ºi calificãrilorprofesionale pentru profesiile reglemen-tate din România, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

(3) Recunoaºterea experienþeiprofesionale permite solicitantului sã aibãacces pe teritoriul unui alt stat membru alUE, SEE sau Confederaþiei Elveþiene lapracticarea aceleiaºi activitãþi sau ocupaþiiprecum cea pentru care a fost calificat înRomânia ºi sã o exercite în aceleaºicondiþii ca ºi cetãþenii þãrii din UE, SEEsau din Confederaþia Elveþianã undesolicitantul doreºte sã o practice.

ART. 2(1) Procedura se aplicã de agenþiile

judeþene pentru plãþi ºi inspecþie socialã,respectiv a municipiului Bucureºti,denumite în continuare agenþii, aflate însubordinea Agenþiei Naþionale pentruPlãþi ºi Inspecþie Socialã, prin eliberareaunui atestat al cãrui model este prevãzut înanexa nr. 1 la prezenta procedurã.

(2) Agenþiile fac parte din Sistemulde informare al pieþei interne, denumit încontinuate IMI, ºi duc la îndeplinireobligaþiile privind recunoaºtereaexperienþei profesionale pentru activitãþileprevãzute în anexa nr. 2 la ordin.

ART. 3(1) În vederea obþinerii atestatului

prevãzut la art. 2 alin. (1), solicitantuldepune la registratura agenþiei din judeþulîn care îºi are domiciliul sau reºedinþa undosar care trebuie sã conþinã urmãtoareledocumente:

a) cerere, al cãrui model esteprevãzut în anexa nr. 2 la prezentaprocedurã;

b) documentul de identitate, înfotocopie;

c) certificatul de naºtere, în fotoco-pie, tradus în limba românã, dupã caz;

d) certificatul de cãsãtorie, dupãcaz, tradus în limba românã, în fotocopie;

e) declaraþie pe propria rãspundere,datã în faþa notarului public, al cãruimodel este prevãzut în anexa nr. 3 laprezenta procedurã, în original.

(2) Documentele prevãzute la alin.(1) pot fi transmise ºi prin poºtã, cuconfirmare de primire, sau prin e-mail.

(3) Agenþiile au obligaþia de a afiºape pagina electronicã proprie prezentulordin, adresa la care solicitanþii pottransmite prin poºtã documentaþia pentrueliberarea atestatului, precum ºi e-mailulla care pot transmite documentaþia înformat electronic.

(4) În situaþia transmiterii documen-telor enumerate la alin. (1) prin poºta elec-tronicã, solicitantul trebuie sã transmitã,prin poºtã, în original, declaraþiaprevãzutã la alin. (1) lit. e).

ART. 4(1) Prin experienþã profesionalã

dobânditã în România de o persoanãfizicã în calitate de salariat se înþelege

exercitarea efectivã ºi legalã, cu normãîntreagã sau echivalent parþialã, încondiþiile legii, a unei profesii/ocupaþii,dacã practicarea acesteia face referire laactivitãþile enumerate în anexa nr. 2 laordin.

(2) Prin director al unei întreprinderise înþelege persoana care a exercitat într-oîntreprindere din domeniul profesionalactivitãþi enumerate în anexa nr. 2 laordin, prin practicarea uneia dinurmãtoarele ocupaþii:

a) ocupaþia de director al uneiîntreprinderi sau al unei sucursale;

b) ocupaþia de administrator orireprezentant al acþionarului ºi/sau alproprietarului ori al directorului uneiîntreprinderi; în acest caz solicitantultrebuie sã dovedeascã cã aceastã funcþieimplicã o responsabilitate corespunzã-toare celei a proprietarului sau adirectorului reprezentat;

c) ocupaþii de cadru superior, cusarcini de naturã comercialã ºi/sau tehnicãpentru unul ori mai multe servicii/com-partimente ale întreprinderii; în acest cazaceste ocupaþii vor avea denumirile ºicodurile corespunzãtoare în condiþiileaplicãrii legislaþiei în vigoare privindClasificarea ocupaþiilor din România.

(3) Prin lucrãtor cu titlu independentse înþelege persoana care a desfãºuratefectiv ºi legal cu titlu independent oactivitate prevãzutã în anexa nr. 2 la ordinîn condiþiile aplicãrii dispoziþiilorOrdonanþei de urgenþã a Guvernului nr.44/2008 privind desfãºurarea activitãþiloreconomice de cãtre persoanele fiziceautorizate, întreprinderile individuale ºiîntreprinderile familiale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

ART. 5(1) Pentru recunoaºterea experienþei

profesionale necesare practicãrii unoractivitãþi incluse în Lista I a anexei nr. 2 laordin, solicitantul completeazã declaraþiaprevãzutã în anexa nr. 3 la prezentaprocedurã, din care sã reiasã cãîndeplineºte una din urmãtoarele condiþii:

a) a practicat acea activitate pe operioadã de ºase ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere;

b) a practicat acea activitate pe o

perioadã de trei ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere, ºi dovedeºte cã a urmat,pentru practicarea acelei activitãþi, oformare prealabilã de cel puþin trei aniatestatã printr-un certificat recunoscut înRomânia sau o formare profesionalãconsideratã pe deplin valabilã de cãtre unorganism profesional competent;

c) a practicat acea activitate pe operioadã de patru ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere, ºi dovedeºte cã a urmat,pentru activitatea în cauzã, o formareprealabilã de cel puþin doi ani, atestatãprintr-un certificat recunoscut în Româniasau consideratã pe deplin valabilã de cãtreun organism profesional competent;

d) a practicat acea activitate celpuþin 9 ani: cu titlu independent pe operioadã de patru ani consecutivi ºi încalitate de salariat pe o perioadã de celpuþin cinci ani;

e) a practicat acea activitate pe operioadã de cinci ani consecutivi, într-ofuncþie superioarã, având pe o perioadã decel puþin trei ani sarcini tehnice, fiind res-ponsabil pentru cel puþin un departamental întreprinderii, ºi dovedeºte cã a urmat,pentru activitatea în cauzã, o formareprealabilã de cel puþin trei ani, atestatãprintr-un certificat recunoscut în Româniasau considerat pe deplin valabil de cãtreun organism profesional competent.

(2) În cazurile menþionate la alin.(1) lit. a) ºi d), aceastã activitate nu trebuiesã se fi încheiat cu mai mult de 10 aniînainte de data prezentãrii dosaruluicomplet pentru recunoaºterea experienþeiprofesionale.

(3) Prevederile alin. (1) lit. e) nu seaplicã activitãþilor incluse la fosta grupã855 din nomenclatorul ISIC, saloane decoafurã.

ART. 6(1) Pentru recunoaºterea experienþei

profesionale necesare practicãrii deactivitãþi incluse în Lista II a anexei nr. 2la ordin, solicitantul completeazãdeclaraþia prevãzutã în anexa nr. 3 laprezenta procedurã din care sã reiasã cãîndeplineºte una din urmãtoarele condiþii:

a) a practicat acea activitate pe operioadã de cinci ani consecutivi, cu titlu

independent sau în calitate de director deîntreprindere;

b) a practicat acea activitate pe operioadã de trei ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere, ºi dovedeºte cã a urmat,pentru activitatea în cauzã, o formareprealabilã de cel puþin trei ani, atestatãprintr-un certificat recunoscut înRomânia, sau o formare consideratã pedeplin valabilã de cãtre un organismprofesional competent;

c) a practicat acea activitate pe operioadã de patru ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere, în cazul în care beneficiaruldovedeºte cã a urmat, pentru activitatea încauzã, o formare prealabilã de cel puþindoi ani, atestatã printr-un certificatrecunoscut în România, sau o formareconsideratã pe deplin valabilã de cãtre unorganism profesional competent;

d) a practicat acea activitate pe operioadã de trei ani consecutivi, cu titluindependent sau în calitate de director deîntreprindere, ºi dovedeºte cã a exercitatactivitatea în cauzã cu titlu salariat pe operioadã de cel puþin cinci ani;

e) a practicat acea activitate pe operioadã de cinci ani consecutivi, cu titlusalariat, ºi dovedeºte cã a urmat, pentruactivitatea în cauzã, o formare prealabilãde cel puþin trei ani, atestatã printr-uncertificat recunoscut în România, sau oformare consideratã pe deplin valabilã decãtre un organism profesional competent;

f) a practicat acea activitate pe operioadã de ºase ani consecutivi, cu titlusalariat, ºi dovedeºte cã a urmat, pentruactivitatea în cauzã, o formare prealabilãde cel puþin doi ani, atestatã printr-uncertificat recunoscut în România, sau oformare consideratã pe deplin valabilã decãtre un organism profesional competent.

(2) În cazurile menþionate la alin.(1) lit. a) ºi d), aceastã activitate nu trebuiesã fi fost încheiatã cu mai mult de 10 aniînainte de data prezentãrii dosaruluicomplet pentru recunoaºterea experienþeiprofesionale.

(…)Textul integral îl gãsiþi în Ordinul

MMFPSPV nr. 134/2016 a fost publi-cat în Monitorul Oficial nr. 88/2016.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEOrdinul MMFPSPV nr. 134/2016.

Atestarea pregãtirii ºi experienþei profesionaleNecesar pentru piaþa muncii din UE

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii

avizului pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale,studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale,

asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o

persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic


Matei Mihai

SUDOKU

Un vis

Sub greutatea VorbelorPânã ºi inimaDoare

De fricã cuvinteleDisparÎn amintiri de mult Uitate

Eu stau în poalaMameiªi doar prezentul Mã dezmeticeºte

Vibraþii

În vecini Plânge un copilE tristªi dureros

Glasul sãuAjunge adâncÎn sufletul Meu

Chiar dupãCe taceEu îl audÎncã plângând

Zi ºi noapte

Mã întrebUneoriCare culoriPredominã

Ar trebui Sã fieCele deschise

Oare aºa-i ?Când atâtaRãutate E în noi !

Adalbert GYURIS


Într-o searã, se întorcea BillyGates de la Microsoft, de la lucru.Mergând cãtre casã se opreºte sã-ºivadã noua vilã în construcþie. Fiindneatent ºi obosit, cade într-un ºanþunde, pierzându-ºi cunoºtinþa îlviziteazã niºte îngeri. Unul din eise adreseazã lui Billy:

- Bunã, Bill! Am douã veºti sã-þidau: una bunã, iar alta proastã. Cuce sã încep?

- Începe cu vestea cea bunã,rãspunse Billy.

- Vestea cea buna e cã la noi, încer, pe toate PC-urile ne-am pusWindows!

- Foarte bine! Dar care e vesteacea rea?

- Vestea cea rea este cã avem omicã problemã ºi te luãm cu noi înceruri sã o rezolvi…

***** Trei tipi rupþi de beþi la o masã:.- Bã, io-s trimisul lui Dumnezeu

pe pãmânt!- Taci, mã, ca io-s trimisul lui

Dumnezeu pe pãmânt!- Tãceþi, bãi amândoi, cã n-am

trimis pe nimeni! *****

Un soldat se întoarce din armatãcu o mare întrebare pentru tatãl sãucare era medic ginecolog:

-Tatã, cât am stat în armatã amînvãþat o mulþime de lucruri, amdevenit bãrbat, dar am onedumerire… zi-mi ºi mie, cum seia SIDA asta?

- Pãi…prin contact sexual ºi prinmucoasã!…

- Auzi, atunci poþi lua SIDA ºi dela o mucoasã de 16 ani?

***** Un baieþel se scoalã dimineaþa ºi

merge în baie sã se spele pe dinþi.Acolo gãseºte un bãrbat care fãceaacelaºi lucru. Copilul:

- Tu eºti noul baby-sitter?Bãrbatul:– Nu, eu sunt noul mother

fucker. *****

Tatãl cu fiul la pescuit:- Fiule, dã-mi te rog pâinea

pentru nadã.- Am mâncat-o.- Atunci dã-mi mãmãliga.- Nu mai e… Am mâncat-o.- Ok, hai mãnâncã ºi râmele ºi sã

mergem acasã.*****

Doi prieteni discutã:- Sunteþi cãsãtoriþi de 10 ani ºi

niciodatã nu þi-ai inselat soþia! Dece?

- Pai… existã douã motive…- … probabil, dragostea ºi

devotamentul?- Nu! Lenea ºi site-urile porno!

***** Un moºulicã se-nsoarã cu o

puºtoaicã. Ea, dupã noaptea nunþii:- A fost minunat! Se face des

treaba asta?- Da, copila mea. Unii depravaþi

o fac chiar ºi de douã ori pe an.*****

Soþul se precipitã în dormitor:- Iubito, repede afarã de aici, casa

arde!Se aude imediat o voce din

ºifonier:- Salvaþi mobila!

***** Sfârºit de semestru. Bulã e gata

sa rãmânã corigent la chimie…Profesorul încearcã sã scoatã cevade la el, dar asta era tufã deVeneþia. Pânã la urmã profesorul,enervat ºi plictisit, îi zice:

- Te trec dacã îmi rãspunzi la oîntrebare simplã: ce este clorura desodiu?

Nici-un rãspuns. Profesorul deja

intrigat încearcã sã-l ajute:- Ce pune mã, tac-tu, dimineaþa

pe ouã?- Pudrã de talc!

***** Doi condamnaþi la moarte sunt

întrebaþi:- Vreo ultima dorinþã?- As vrea sa ascult un disc cu

Guþã.- De acord! ªi tu?- Pe mine vã rog sã mã omorâþi

înainte!*****

Un canibal se mutã la oraº iardupã ceva timp vine maica-sa învizita. În timp ce mâncau zice:

- ªtii, nu prea îmi plac veciniitai…

- Atunci mãnâncã doar legumele.*****

Bulã se întâlneºte pe stradã cu unprieten care îl întreabã:

- Bulã, am auzit cã þi-a muritsoacra. Ce-a avut?

- Ceva bijuterii, un televizor ºipuþine economii…

- Nu asta te-am întrebat. Ce i-alipsit?

- Pãi, maºinã, o casã sau unapartament proprietatepersonalã…

- Bulã, de ce a murit?- A fost la noi în vizitã, eu i-am

spus sã meargã în pivniþã sã ducãniºte cartofi, sã facem pireu. Acãzut pe scãri ºi ºi-a rupt gâtul.

- Ce ghinion! ªi ce-aþi fãcut?- Macaroane cu brânzã.

***** Doi poliþiºti se întâlnesc:- Uite, se apropie Paºtele, þi-am

cumpãrat un ou Kinder.Se întâlnesc ºi a doua zi:- Ce zici, þi-a plãcut oul?- Ciocolata era excelentã, dar

capsula am înghiþit-o cam greu.

BANCURI, GLUME...

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Care este noul Proiect pe care Asociaþia DACIA îl începe aceastã lunã?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

58

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

MIHALACHEGENOVEVA,

ANSBACH

BERBECRevederea cu un amic vechi le va face bine, vor afla noutãþispumoase. Sã încerce totuºi sã-ºi foloseascã acest exces deenergie ºi pentru lucrurile serioase, pe care ºtiu cã trebuie sã le

facã, dar n-au avut chef pânã acum. Nu sunt excluse surprizele.

TAURCalculele pe care Taurii ºi le fac în aceste zile au foarte puþineºanse sã iasã aºa cum ºi-ai dorit ei, mai ales sub aspectsentimental. Nu e vorba de un ghinion strivitor, ci de grabã ºi

superficialitate. Preferã sã meargã la ceea ce cred ei cã e sigur.

GEMENIGemenii pot sã câºtige mulþi bani în aceastã perioadã ºi toateenergiile lor se vor canaliza în aceastã direcþie. Astrelefavorizeazã investiþiile ºi speculaþiile financiare. Se vor bucura de

susþinerea partenerului de cuplu în tot ceea ce întreprind.

RACRacii au posibilitatea sã-ºi depãºeascã limitele: vor întâlnioameni deosebiþi ºi interesanþi, de a cãror companie ar fi indicatsã profite din plin. Stârnesc fãrã sã vrea invidia unui prieten

apropiat. Aceastã invidie nu se va manifesta concret în vreun fel.

LEULeii vor fi prinºi cu multe afaceri de familie: vânzarea uneiproprietãþi, o nuntã, un botez, o problema minorã de sãnãtate aunei rude. Acum vor putea demonstra cã sunt persoane de bazã

ºi vor câºtiga respectul familiei.

FECIOARÃPe Fecioare le aºteaptã multe bucurii mãrunte: mici cadouri,invitaþii la diverse evenimente, petreceri improvizate. Toateacestea le vor reda buna dispoziþie ºi le vor transforma într-o

companie mai mult decât agreabilã pentru cei din jur.

BALANÞÃAºteaptã un rãspuns legat de o relaþie, un examen, un credit, oveste importantã. Se vor bucura de sprijinul unei persoane dintr-un semn de foc (Berbec, Leu, Sãgetãtor), care se va bucura

împreunã cu ele, sau le va consola în caz de eºec.

SCORPIONEste o perioadã extrem de favorabilã schimbãrilor, aºa cã ar fi binesã se adune ºi sã facã acele mutãri pe care le-au tot amânat. Pot filucruri serioase, ca, de exemplu, sã iasã dintr-o relaþie care nu le

face bine, sau sã-ºi schimbe locul de muncã.

SÃGETÃTORSe pare ca viaþa socialã a Sãgetãtorilor va fi plinã ºi interesantã.E posibil sã primeascã niºte veºti bune de la o persoanã pe carenu au mai vãzut-o de mult. În privinþa iubirii, acum ar fi un

moment bun sã se gândeascã la ceea ce vor.

CAPRICORNCariera e foarte bine aspectatã: vor fi apreciaþi, lãudaþi, încurajaþiºi existã posibilitatea serioasã a unei mãriri de salariu. Acestlucru le va atrage niºte invidii printre colegi ºi se poate sã audã

tot felul de bârfe despre ei, fãrã sã-ºi dea seama de unde vin.

VÃRSÃTORPentru Vãrsãtori, în zilele acestea aproape totul se învârte înjurul banilor: tranzacþii, cumpãrãturi, investiþii, datorii,speculaþii... nu prea le mai rãmâne timp ºi de altceva. Câºtiguri

mari nu se întrevãd în aceastã perioadã.

PEªTIPentru Peºti, aceastã sãptãmânã va fi dedicatã aspectelorsentimentale ale existenþei. Perioada se anunþã favorabilã însensul cã relaþiile vor evolua, se vor aprofunda, conflictele vor fisoluþionate calm ºi rapid.

HOROSCOP

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou înbucätärie faiantä nouä, centalä,sufragerie parchet ,dormitor, baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro+garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitãpe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierulMoara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþiila telefon 0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apãcurentã, gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350mp,pomi fructiferi, dependinþe caramidã (ºopron,coteþ gãini ) gard cu fundaþie; teren agricol intravilan:2555 mp., pãºune intravilanã: 918 mp., pãduresalcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþnegociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonãliniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:[email protected]

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietatecu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051sau 0176 83204074.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Telefon: 015784523637 sau015143435201. rog seriozitate.

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: [email protected]

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºiexperienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza [email protected]. Tel015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Meditez limba germanã la domiciliul meu (zonaGustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon: 017645638838.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã în Româniaºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºialtceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau [email protected]

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail [email protected],Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sãai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtrite putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vomgãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) dea vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania,zona Tubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon:07071 7787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitorîn construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel începãtor.Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani.Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºiîncãlzire termicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320498457795 sau e-mail: [email protected]

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected].

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICIIIMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

58

Pagina 31martie - aprilie 2016 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni-cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Tele-fon: 01522 9649376. E.mail: [email protected]

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona [email protected], Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758628039.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germaniala o familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil peo perioadã între minim 6luni-1an, în domeniile: gastro-nomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru(încã nu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertãdecentã!!! Putem fi contactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii.Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart.Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncãîn domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºicu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã,cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. Depreferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere.Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Main saulângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,suchtdringen Teilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auchzum Anlernen in Büro erwünscht .Bei Bedarf bittemelden unter Mail Adresse [email protected]

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg,doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prieteniedurabilã, înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere.Telefon: 0157 5816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani,cetãþean român-ungur, îmi caut perechea. Sã fie odoamnã de vârstã apropiatã, dacã se poate în apropierede Freiburg sau maxim 150 km. Ofer ºi cer bunãînþelegere. Telefon: 0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut opartenerã pentru o relaþie care sã dea un sens frumosvieþii noastre. Telefon: 0157 58162981

Tânãr 33 de ani din Bucureºti, caracter onest,fãrã vicii, caut domniºoarã între 18 ºi 35 de ani pentrurelaþie serioasã, eventual cãsãtorie. Ofer seriozitatemaximã! Mã puteþi contacta la tel: 0762 182 008.Email: [email protected]

Doamnã de 46 ani, caut un bãrbat de vârstãapropiatã, cu domiciliul în Germania (Fürth,Nürnberg) pentru o relaþie stabilã ºi serioasã. Rogseriozitate. Telefon: 0151 66499781.

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sauvicii, doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani,sincerã, cu credinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã.Telefon: 0151 45230790.

Pensionar 67 ani, 180, 99 kg, inginer, dinNürnberg, caut o doamnã vorbitoare de limbagermanã pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon0911 71568327, sau sms : 0152 02717331

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3ani, plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni.Informaþii la: 0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativãfinanciarã la Euro ( Monede Criptate) : Telefon: 015147860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul deenergie electricã. Configureazã-þi casã viitorului.Instalãm ºi întreþinem instalaþii de automatizãri,electricitate, securitate, internet ºi telefonie la preþuriaccesibile ºi avantajoase. Tel: +4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

Sunt cetãþean german, locuiesc lângãNürnberg, am 45 ani, nu am fost cãsãtorit,am 1.75, 85 kg ºi caut o partenerã cu vârstaîntre 35-47 ani pentru o relaþie bazatã perespect ºi de ce nu, iubire. Dacã cunoºti câtde cât germanã, sunã-mã sau scrie-mi smsla nr. : 0152 08251134

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã

sportivã, englezã avansat, francezãmediu, iubitoare de animale, activã,

amatoare de cãlãtorii, teatru, film, artã,muzicã clasicã, sport, doresc relaþie

serioasã cu un intelectual, min 1.75m,greutate proporþionalã, situaþie

materialã bunã, cu simþul umorului ºipasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687;

e-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a


Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________


sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

58

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Pagina 32

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou înbucätärie faiantä nouä, centalä,sufragerie parchet ,dormitor, baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro+garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitãpe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierulMoara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþiila telefon 0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apãcurentã, gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350mp,pomi fructiferi, dependinþe caramidã (ºopron,coteþ gãini ) gard cu fundaþie; teren agricol intravilan:2555 mp., pãºune intravilanã: 918 mp., pãduresalcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþnegociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonãliniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:[email protected]

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietatecu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051sau 0176 83204074.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Telefon: 015784523637 sau015143435201. rog seriozitate.

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: [email protected]

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºiexperienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza [email protected]. Tel015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Meditez limba germanã la domiciliul meu (zonaGustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon: 017645638838.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã în Româniaºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºialtceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau [email protected]

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail [email protected],Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sãai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtrite putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vomgãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) dea vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania,zona Tubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon:07071 7787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitorîn construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel începãtor.Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani.Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºiîncãlzire termicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320498457795 sau e-mail: [email protected]

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected].

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICIIIMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497


58

Pagina 31martie - aprilie 2016 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni-cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Tele-fon: 01522 9649376. E.mail: [email protected]

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona [email protected], Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758628039.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germaniala o familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil peo perioadã între minim 6luni-1an, în domeniile: gastro-nomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru(încã nu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertãdecentã!!! Putem fi contactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii.Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart.Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncãîn domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºicu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã,cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. Depreferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere.Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Main saulângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,suchtdringen Teilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auchzum Anlernen in Büro erwünscht .Bei Bedarf bittemelden unter Mail Adresse [email protected]

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg,doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prieteniedurabilã, înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere.Telefon: 0157 5816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani,cetãþean român-ungur, îmi caut perechea. Sã fie odoamnã de vârstã apropiatã, dacã se poate în apropierede Freiburg sau maxim 150 km. Ofer ºi cer bunãînþelegere. Telefon: 0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut opartenerã pentru o relaþie care sã dea un sens frumosvieþii noastre. Telefon: 0157 58162981

Tânãr 33 de ani din Bucureºti, caracter onest,fãrã vicii, caut domniºoarã între 18 ºi 35 de ani pentrurelaþie serioasã, eventual cãsãtorie. Ofer seriozitatemaximã! Mã puteþi contacta la tel: 0762 182 008.Email: [email protected]

Doamnã de 46 ani, caut un bãrbat de vârstãapropiatã, cu domiciliul în Germania (Fürth,Nürnberg) pentru o relaþie stabilã ºi serioasã. Rogseriozitate. Telefon: 0151 66499781.

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sauvicii, doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani,sincerã, cu credinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã.Telefon: 0151 45230790.

Pensionar 67 ani, 180, 99 kg, inginer, dinNürnberg, caut o doamnã vorbitoare de limbagermanã pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon0911 71568327, sau sms : 0152 02717331

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3ani, plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni.Informaþii la: 0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativãfinanciarã la Euro ( Monede Criptate) : Telefon: 015147860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul deenergie electricã. Configureazã-þi casã viitorului.Instalãm ºi întreþinem instalaþii de automatizãri,electricitate, securitate, internet ºi telefonie la preþuriaccesibile ºi avantajoase. Tel: +4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

Sunt cetãþean german, locuiesc lângãNürnberg, am 45 ani, nu am fost cãsãtorit,am 1.75, 85 kg ºi caut o partenerã cu vârstaîntre 35-47 ani pentru o relaþie bazatã perespect ºi de ce nu, iubire. Dacã cunoºti câtde cât germanã, sunã-mã sau scrie-mi smsla nr. : 0152 08251134

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã

sportivã, englezã avansat, francezãmediu, iubitoare de animale, activã,

amatoare de cãlãtorii, teatru, film, artã,muzicã clasicã, sport, doresc relaþie

serioasã cu un intelectual, min 1.75m,greutate proporþionalã, situaþie

materialã bunã, cu simþul umorului ºipasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687;

e-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al


Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a


Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________


sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

58

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Ágnes-mária meta reisch-bootsch ºi premiul iii la horst...

Documents