EurodeputatulSiegfried Mureºandezvãluieziariºtilor dindiasporã modul defuncþionare aleinstituþiiloreuropene

Pagina 2 Doctorul Cristian Rachiþan invitat de Reporterul

Agenþiei de Presã AºiiRomâni, Adriana Bittner

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 7 • Nr. 6532 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Pe data de 30noiembrie, a fost invitatsã conferenþieze unul

dintre cei mai renumiþidoctori,Dr. Cristian

Rachiþan, ND - doctornaturopat roman stabilit

de peste 30 de ani laNew York, considerat în

"Top 5 cei mai bunidiagnosticieni dinlume", apreciat în

lumea înaltei societãþiamericane ºi a eliteisportive mondiale.

15 noiembrie - 15 decembrie 2016

Pagina 3

Asociaþia Femeilor UniversitareRomânia a omagiat-o pe Regina Maria

Ministrul german de Finanþe,Wolfgang Schäuble, la Bucureºti: Trebuie sã treceþi lasistemul dual de educaþie

Toamna culturalã româneascã laVener Neustadt Ediþia II-a, 2016

Ambasadorul Belgiei vrea sãpromoveze serviciile medico-sociale la domiciliu ºi în România

Olanda a prezentat un „aspirator“gigant de particule ultrafine

DIN SUMAR

Pagina 6

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 10

Pagina 15

Doctorul Cristian Rachiþan invitat de Reporterul

Agenþiei de Presã AºiiRomâni, Adriana Bittner

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Am avut deosebita plãcere sãfiu desemnatã de doamna directorIonela Van Rees-Zota, Director ºifondator al Agenþiei de Presã AªIIROMÂNI ºi a singurului Ziar lunartipãrit din Austria, Belgia,Germania ºi Olanda sã particip la o„Vizitã de informare pentrujurnaliºtii români din diaspora” lasediul Parlamentului Europeandin Bruxelles, Regatul Belgiei, înperioada 8 - 10 noiembrie 2016.

Aceastã vizitã de informaredespre instituþiile europene pentrujurnaliºtii români din Diaspora a

fost gãzduitã la sediulParlamentului European dinBruxelles, Regatul Belgiei.

Domnul eurodeputat SiegfriedMureºan a organizat aceastã vizitãconsiderând cã poate reprezenta obunã oportunitate pentru jurnaliºtiiromâni din Diaspora de a cunoaºtemodul de funcþionare aInstituþiilor europene, dar ºi de a secunoaºte mai bine între ei ºi de aîmpãrtãºi ideile ºi soluþiile lorpentru problemele ºi pro-vocãrile românilor care trãiescdincolo de graniþele þãrii.

Pe lângã vizita la sediuluiParlamentului European ºiparticiparea la un briefing de presãal Comisiei Europene, programulvizitei a mai cuprins o sesiune dediscuþii ºi interviuri cu toþi ziariºtiiprezenþi.

Domnul eurodeputat SiegfriedMureºan a iniþiat aceastã activitatede cunoaºtere ºi informare ºi a reuºitsã facã o familie unitã a ziariºtilordin Diasporã.

Toate costurile cu transportul ºicazarea au fost acoperite dinbugetul Parlamentului European.

Toate intenþiile lãudabile aledistinsului europarlamentar Sieg-fried Mureºan vor fi dezvãluite intr-un viitor interviu pe care a avutamabilitatea sã mi-l acorde. Se

întâmplã sã existe oameni ce îþi dausperanþã ºi încredere, oameni ce tereprezintã cu demnitate într-unparlament european.

Mariana Pachis

Eurodeputatul Siegfried Mureºan dezvãluieziariºtilor din diasporã modul de funcþionareale instituþiilor europene

AustriaViena 5Argentinierstrasse 39,

1040 VienaInstitut Cultural 24Viena 6Seilerstatte 17, 1010 VienaMisiune Permanentã25GrazMariaTrosterstrasse 211,

8044 Graz26SalzburgGaisbergerstrasse 20, 5020

Salzburg27KlagenfurtBahnhofstrasse 7, 9020

Klagenfurt am Worthersee

BelgiaBruxelles 1Rue Gabrielle 105, 1180

Uccle, Bruxelles

Ambasadã31Bruxelles 2Rue Gabrielle 105, 1180

Uccle, BruxellesAmbasadã32Bruxelles 3Rue Gabrielle 107, 1180

Uccle, BruxellesSecþie consularã 33Bruxelles 4Rue Gabrielle 107, 1180

Uccle, BruxellesInstitut Cultural Român 34Bruxelles 5Rue Montoyer 12, 1000

BruxellesReprezentanþã Permanentã35Bruxelles 6Rue Montoyer 12, 1000

BruxellesReprezentanþã Permanentã36Bruxelles 7

Chausee de Vleurgat 191,1050 Ixelles,

Bruxelles

GermaniaBerlin 1Dorotheenstrasse 62-66,

10117Ambasadã100Berlin 2Dorotheenstrasse 62-66Ambasadã101Bonn 1Legionsweg 14, 53117Consulat General 102Bonn 2Legionsweg 14, 53117Consulat General 103Munchen 1Richard-Strauss-Strasse

149, 81679 München Consulat

General 104

Munchen 2Richard-Strauss-Strasse

149, 81679 München Consulat

General 105Stuttgart 1Hauptstätterstrasse 68-70,

70178Consulat General 106Stuttgart 2 Hauptstätterstrasse 68-70,

70178Consulat General 107LeipzigMarkgrafenstrasse 2,

04109108Hamburg Academia Catolicã din

Hamburg Herrengraben 4, cod postal

20459109MannheimSeckenheimerstr. 72,

68165110UlmKronengasse 4/3, 89073 111Offenbach am MainBackstrasse 12 a, 63069

Parohia Sf. Nicolae (BOR)112WolfsburgHauptstraße 41, 38446113NürnbergFürther Str. 166-168,

90429 Sediul Mitropoliei Germaniei

(BOR)

OlandaHaga 1Catsheuvel 55, 2517 KA,

HagaAmbasadã 260Haga 2Catsheuvel 55, 2517 KA,

HagaAmbasadã

Unde se poate vota

Pe data de 30 noiembrie, a fostinvitat sã conferenþieze unul dintrecei mai renumiþi doctori, Dr.Cristian Rachiþan, ND - doctornaturopat roman stabilit de peste 30de ani la New York, considerat în„Top 5 cei mai buni diagnosticienidin lume“, apreciat în lumea înalteisocietãþi americane ºi a eliteisportive mondiale.

Doctorul a fost invitat dereporterul agenþiei de presã AºiiRomâni, Adriana Bittner. Am sã faco micã parantezã vorbind desprereporterul nostru drag.

Paranteza este despre cum sãreuºeºti ºi sã poþi face imposibilulposibil. Trebuie sã vã spun cãAdriana este omul care a reuºit totce ºi-a propus în viaþã. Amcunoscut-o la un concurs LadyCallatis 50+, fiind reprezentantacelor mai speciale femei româncedin Germania. Eram regizorulevenimentului ºi trebuia sã cunoscdetaliile existenþiale ale fiecãreifemei provenite din Diaspora.Adriana a fost cea care m-a captivatcu povestea ei de viaþã. Are 4 copiiºi 10 nepoþi,apoi lista a fost lungãaºa cum au oamenii de succes ce auvise, ambiþii ºi þeluri mãreþe. Amapreciat-o foarte mult ºi a fost o

plãcere sã descopãr viaþa ei dedicatãºi frumoasã. Aceastã parantezã eraobligatorie. De ce?

Ea fiind captivatã deinterviurile TV sau scrise,vindecãrile ºi rezultateleexcepþionale ale dr CristianRãchitan, a dorit sã facã posibil sã iladucã din America în Germania pe

acest doctor. A luat legãtura cuconsiliera doctorului CristianaTudor ºi apoi a pornit toatedemersurile, fãcând tot ce îi eraposibil sã fie o acþiune viabilã ºibeneficã pentru românii dindiaspora din Germania.

Recunosc cã nu am crezut cãnu va fi niciodatã posibil.

Acest doctor este o somitate îndomeniu ºi este extrem de solicitatîn toatã lumea.

ªi totuºi ea a reuºit sã fieposibilã aceastã conferinþã care adurat trei ore, acea sesiune deîntrebãri ºi acele diagnosticãri,

vindecãri ºi rezolvãri medicale.Adriana a fãcut apoi marketing,informãri în comunitatea românilor,sondaje, invitaþii, iar apoi aorganizat totul cu un elaninexplicabil. Sigur a fost ajutatã decineva de foarte sus!

Doctorul a venit fãrã sã cearãonorariu, iar dl Marian Ruxanda,

managerul Hotelul AURORA -Best Union din Erlangen a pus ladispozitie, sala de conferinþe,camera pentru diagnosticare ºitratament, camere pentru cazare ºi aasigurat cina festivã dupãeveniment sponsorizând aceastãconferinþã. Aºa a pornit uneveniment deosebit dedicat minþii,sufletului ºi inimii acelor românidin Germania. Apoi Adriana acontinuat frumuseþea momentuluiºi s-a gândit sã relaxeze ºiînfrumuseþeze ºi spiritual.

Aºa a fost continuat programulcu a doua parte artisticã, unde a fostinvitatã Yohanna Grace ( Altfelspus, Doamna Valerie Cioloº), ocompozitoare ºi interpretã muzicalãde mare valoare ºi Mariana Pachis,regizor de filme sand art. Nimic nuegaleazã aceastã forþã a bineluinecondiþionatã de nimic financiar.Dorinþa de bine a fost amplificatã degenerozitatea, altruismul ºidedicarea în bine ºi frumos pornindde la invitaþii speciali ºi pânã laAdriana Bittner, cea care a generatacest bulgãre de zãpadã care s-amãrit în timp ºi spaþiu. Ea a dat olecþie organizatorilor de evenimentece îºi doresc profit imediat ºi cuorice preþ. Poate este deschizãtorulunui alt tip de evenimente ce potvindeca oamenii de lãcomie ºiprofit nemãsurat.

Acest doctor a promis cã vamai veni în Germania, cã a simþit cemult oamenii au nevoie devindecare fizicã ºi spiritualã. A fost

o vibraþie astralã în muzicaYohanei, acea vibraþie fireascã amuzicii fãrã cuvinte ºi frontieredocmatice. Marianei Pachis a fostsenzorul ºi traductorul muziciiastrale prin desenelor modelate înnisip în ritm ºi timp real pentru aceavoce selenarã a Yohannei Grace.

Cine este dr. CristianRãchiþean?

,, Sunt întâi de toate român,deºi sunt un om internaþional,cãlãtoresc foarte mult prin întreagalume pentru a þine conferinþe desprecauzele bolilor. Cu toate acestea amrãmas în suflet cu peticuþul depãmânt, numit România. Amcunoscut marii actori ai lumii, capacienþi, dar îi pãstrez în suflet peAmza Pelea, Anda Cãlugareanu ºiîi îndrãgesc pe Horaþiu Mãlãele ºiDan Puric, etc. Acest punct de lumeeste egalabil ºi comparabil, prinvalorile sale, cu Eminescu, Enescu,Brâncuºi. Niciodatã n-am încetat sãmã uit înapoi, în România“.

Filosofia medicalã, dobânditãîn anii de studii ºi cãlãtorii ºtiinþificeprin întreaga lume se bazeazã lanivel conceptual pe existenþa unui ,,plan al vieþii’’, care este în acord cuun destinguvernat de semnulonestitãþii, sau în dezacord în raportcu îmbolnãvirea, generatã dedisconfortul minþii ºi conflicteleinterioare.

,,.Modul nostru de gândire neîndepãrteazã de acel plan al vieþii,cã de fapt viaþa ne este datã, nu estenimic întãmplãtor, ºi apare o altãcauzã a bolii. Noi suntemîmbolnãvitorii noºtri ºi tot noiputem fi vindecãtorii noºtri’’.

Dupã ce a studiat semiologiabolilor, a cãutat sã înþeleagãabordarea holisticã a pacientuluicombinând conceptele ºtiinteimedicale convenþionale cu cele alemedicinei tradiþionale.

“Din punctul meu de vedere,nu existã medicine alternative, cidoar complementare. Facem totul ºifolosim orice fel de modalitate

pentru a realiza vindecarea boliipacientului”

A identificat explicaþia cauzalãpentru maladii considerate incura-bile, cu etiologie necunoascutã(migrene cronice, boala Alzheimer,scleroza multiplã, Scholegendisease, etc.). ºi le-a tratat printehnici inovatoare, unice în lume,perfecþionate în timp- atât lapacienþi celebri cât ºi la bolnavianonimi. ,, Eu cred cã, în afarainfecþiilor virale, bacteriene, sauparazitare, cele mai multe boli suntcauzate de sau în legãturã cu,tulburãri în structura organismului.Desigur, la acestea se adaugãstresul, care apare ca urmare aconflictului dintre existenþa noastrãmaterialã ºi existenþa spiritualã.

Cât despre medicamnte, suntun tratament respctabil, dar menireaeste doar temporara. Timp în care,cãutam sursa bolii, adresandu-neacesteia.“.

Cine este consiliera DrCristian Rãchiþan, Cristiana

Tudor?Cristiana Tudor, MA, MBAEste un profesionist de

comunicare integratã strategicã,spcializatã pe industria dehealthcare and wellness. Cu oexperienþã de 10 ani atât înRomânia cât ºi în Statele Unite, înmass-media, industria medicalã ºiadministraþia publicã, a obtinut 3premii internationale (2 in MareaBritanie ºi un prestigios StevieAwards în Statele Unite la categoria“Femeia Anului în Marketing,Relaþii Publice ºi Publicitate )pentru campaniile de comunicarepe care le-a produs ºi implementatpentru educarea ºi informarea cuprivire la cancerul de sân.Deasemenea, este Reporter peAmerica al Agenþiei de Presã AªIIROMÂNI ºi ziarul VOCEA TA.

Despre Yohanna Grace ºiMariana Pachis veþi afla în numãrulviitor.

Mariana Pachis

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Doctorul Cristian Rachiþan invitat de ReporterulAgenþiei de Presã Aºii Români, Adriana Bittner

În 27 ºi 28 octombrie a.c.,ambasadorul Lauk a vizitatNord-Vestul României. LaCluj-Napoca a rostit oalocuþiune la Conferinþa„Economie 4.0“ organizatãde Institutul Aspen laUniversitatea Babeº-Bolyai.În continuare, la Satu Mare,ambasadorul Lauk a înmânatCrucea de Merit în rang decavaler a Ordinului de Merit

al Republicii FederaleGermania din parteapreºedintelui RepubliciiFederale Germania domnuluiJosef Hölzli, pentru meritelesale în promovarea relaþiilorromâno-germane, în specialpentru angajamentul sãuprivind minoritatea germanãprecum ºi învãþãmântulprofesional. Domnul Hölzli aînfiinþat, printre altele,

singura Camerã ameºteºugarilor din România.Seara, ambasadorul Lauk aparticipat la Satu Mare laAdunarea regionalã aCamerei de Comerþ ºiIndustrie Germano-Româneunde s-a discutat desprechestiuni privind impozitele,reciclarea ambalajelor ºidespre lipsa forþei de muncãîn regiune. Împreunã cuprefectul Radu Bud, cu

primarul Kereskenyi Gabor ºicu preºedintele ConsiliuluiJudeþean , domnul PatakiCsaba, ambasadorul Lauk adiscutat în 28 octombriedespre dezvoltarea ºcoliigermane precum ºi despreprobleme ale zonei de graniþãdin regiune. În continuare, avizitat liceul Johann-Ettingerdin Satu Mare unde s-ainformat asupra numeroa-selor activitãþi internaþionale

extracuriculare ale ºcolii ºi s-a întâlnit cu profesorul trimisdin Germania, Ditrich Arens.Cãlãtoria s-a încheiat cu ovizitã la Muzeul de Artã dinBaia Mare, care docu-menteazã istoria veche desecole a picturii în acest oraºoraº precum ºi prezenþa laBaia Mare a ºcolii de picturãînfiinþate la München.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Distincþie pentru Josef Hölzli

Pagina 5noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Ne aflãm deja în perioada de începuta Postului Naºterii Domnului, numit ºial Crãciunului. Este important pentrunoi sã înþelegem ce este Crãciunul, ceeste postul ºi de ce ne este el necesar,tocmai pentru cã societatea în care trãimne îndeamnã la o trãire contrarã. Cu cene îmbie societatea? Sã consumãm câtmai mult ºi mai variat, sã producemprofit celor care ne oferã materie spreconsum, sã nu ne punem prea multeîntrebãri, sã luãm totul aºa cum vinepeste noi, sã...sã...sã...ºi aici putemcontinua la nesfârºit.

Un exemplu care întãreºte aceastãstare de fapt este acela cã încã de laînceputul lunii septembrie (!?) lanþurilede supermarketuri au umplut rafturile cuproduse specifice perioadei de Crãciun.Asta dupã ce, cu puþin înainte, goliserãtoatã marfa cu produse de varã. Ori,începutul lunii septembrie nu are nimicde-a face cu perioada Crãciunului. Ba,totuºi are...poate aduce profit înmulþit,mãrit.

Aceastã situaþie a consumuluiexagerat este ºi mai vizibilã înapropierea Sãrbãtorii NaºteriiDomnului. Atunci toþi comercianþii se

dau de ceasul morþii, cum sã facã sãvândã cât mai mult ºi sã scape de câtmai multã marfã, tocmai pentru cãîncepând din 25 decembrie nu mai arenimeni interes spre acele produse.Acestea vor rãmâne pe rafturi ºi vorprimi reduceri substanþiale, doar, doar,vor reuºi sã scape de ele...

De asemenea, la noi, românii, (ºiaici mã refer numai la noi, cei dindiaspora) situaþia este neschimbatã.Dupã 1 decembrie, cei mai bucuroºi

sunt patronii firmelor de transport, cefac legãtura între þara noastrã ºi þãrile cumulþi români, în special Spania, Italia,Germania. Pãrinþii ºi rudele din þarãpregãtesc cu multã sudoare preparateletradiþionale, sacrificã porcii ºi pãsãrilede prin grãdinã, se nevoiesc sãpregãteascã delicatese culinare ºi leîmbarcã în autobuze. Cred cã aproapenu existã român, care sã nu fi cãlãtorit înperioada Crãciunului cu aceste autobuzespre sau dinspre casã. Este infernal!Mirosurile se amestecã stimulândpapilele gustative, iar dacã ºoferulconduce într-un mod mai brutal, existãtoate ºansele ca pânã la ieºirea din þarã,sã dai afarã într-un mod neconvenþional,tot ceea ce îngurgitase stomacul.

Fãrã aceste produse de consum,spun mulþi, nu poþi simþi „spiritul”Sãrbãtorilor de Crãciun. Sau poate îlsimþi, dar extrem de mult diminuat.Serios?? Sã vedem: ce este Crãciunul?Naºterea Domnului! Ce are aceasta de-aface cu grija nestãpânitã de a consuma?Pãi are...nimic! ªi totuºi, are...

Pregãtirea tuturor lucrurilorexterioare trebuie sã îºi afle echivalent ºiîn pregãtire sufletului pentru Marea

Sãrbãtoare. Noi suntem trup ºi suflet!Cum ne strãduim sã Îl primim pePruncul Iisus pe pãmânt? Ce facem noica El sã se nascã printre noi? Cumputem sã ne pregãtim sufletele, dacã demulte ori, vedem în venirea Sãrbãtoriinumai cârnaþi, tobã, rãcituri, sarmale,fripturã, salatã boeuf, etc...? Câþi dintrepãrinþii noºtri ne-au îndemnat sã nespovedim sufletele înainte de Crãciun?Sã zicã: mamã, cautã biserica cea maiapropiatã ºi mergi sã îþi eliberezi sufletulde pãcate, ca sã poþi simþi NaºtereaDomnului...sau mamã, aþi þinut ºi voipost? Mulþi, puþini? Asta rãspundemfiecare în parte.

Un mic ghid de orientare sprepregãtirea sufleteascã...sã fim mai buni,sã iertãm mai mult, sã facem mai multbine în jurul nostru, sã ne împãcãm cusoacrele (ºi unii ºi alþii, nu numaidoamnele, cum existã prejudecata), sãne doarã atunci când vedem pe alþii însuferinþe ºi nevoi. Crãciunul se serbeazãîn Casa Lui, în bisericã! ªi acesta estenumai începutul....ºi cât de greu este!!!Sau poate nu?

Preot Ionuþ PãunBamberg

Pregãtirea Crãciunului

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ricardo Caria, singurul cântãreþ de muzicã fado

din România, iubeºte muzica pe care o cântã, oamenii

pe care îi încântã, iubeºte cultura portughezã, iubeºte

Lisabona ºi þara din care provine, îºi iubeºte enorm

familia, iubeºte Aradul, localitatea unde s-a stabilit ºi,

nu în ultimul rând, iubeºte România. Inginer de

profesie, Ricardo a venit în România în urmã cu 12

ani, cu totul întâmplãtor, ca angajat al unei

multinaþionale din Arad ºi, dupã ce a renunþat la

cariera de inginer, s-a transformat într-un interpret de

muzicã fado, devenind un artist independent,

cunoscut pentru amplele sale proiecte muzicale prin

intermediul cãrora promoveazã muzica ºi cultura

portughezã.

Carismaticã, sensibilã ºi plinã de viaþã, muzica pe

care o interpreteazã are o rezonanþã aparte, inspiratã

din tradiþionalele cântece portugheze, dar ºi dintr-o

molipsitoare poftã de viaþã pe care Ricardo o

transmite publicului atunci când cântã, când simte cã

scena îi aparþine iar publicul îl învãluie într-un ocean

de aplauze pline de sinceritate.

Alãturi de trupa lui, Ricardo Caria a organizat

pânã acum douã mari turnee naþionale: „Alma no

Fado” ºi „Sempre Amalia”, a lansat albumul: „Alma no

Fado”, îi place sã se implice în proiecte caritabile,

participã la petreceri publice ºi private ºi aºteaptã sã

fie invitat la susþinerea unor concerte de fado ºi alte

genuri muzicale în þarã ºi în strãinãtate. Nu ezitaþi sã îl

contactaþi la bookingricardocaria@gmail.com

Liliana Moldovan (L.M.) : - Într-o perioadã încare tot mai mulþi români se merg la muncã înstrãinãtate, ai decis sã te stabileºti în România. Dece ai ales România ºi de ce ai ales muzica fado?

Ricardo Caria (R.C.) : - Eu cred cã România m-

a ales pe mine, sincer, fiindcã acum 12 ani, atunci

când ºeful firmei unde lucram, o multinaþionalã de

piese pentru maºini, mi-a propus sã vin în România

sã deschid aici o fabricã, întru-un oraº numit Arad,

nici nu ºtiam unde se aflã România pe hartã. Sincer!

Legat de muzicã, nu am avut nici un scop. Eu am venit

la Arad cu gândul de a deschide aici o fabricã nouã. Pe

atunci, muzica era pur ºi simplu o pasiune pe care o

aveam de la 16 ani când am primit o chitarã,

instrument cu care cântam pentru prieteni sau la

karaoke. Abia, în 2011, dupã 6 ani de muncã aici în

România am decis cã aº putea sã trãiesc din aceastã

pasiune ºi astfel am început sã mã gândesc mai serios

la muzicã. Legat de fado am început prin a încerca sã

vãd dacã, din punct de vedere tehnic pot sã cânt ºi aºa

m-am înscris la cursurile de canto, de la ªcoala

Popularã de Artã.

Decizia finalã privind muzica a fost luatã în urma

unui eveniment în cadrul cãruia am fost invitat sã cânt

ºi, aflându-mã pe scenã, am descoperit cã muzica îmi

permite sã transmit emoþie ºi bucurie reuºind sã

stabilesc cu publicul o relaþie specialã. Paralel cu

activitatea de inginer am reuºit sã acord mai mult timp

carierei muzicale ºi am organizat, aici în Arad, la

filarmonicã, un eveniment muzical destul de amplu la

care au participat 400 de persoane ºi care a avut un

succes destul de mare. Apoi m-am înscris la un

concurs, la televizor, pentru a deveni mai vizibil ºi de

aici a pornit totul. Mi-am format, cu timpul, o trupã cu

care cântam la diferite evenimente iar în 2014 deja

lumea nu mã mai recunoºtea ca inginer, ci ca artist, ca

persoanã care se ocupã cu muzica ºi are spectacole

proprii. Astfel, am susþinut peste 20 de concerte

cântând muzicã de tot felul. Momentul decisiv, care

m-a legat definitiv de fado, a venit în 2012, când, fiind

la un semafor, pe o stradã din Cluj-Napoca, am vãzut

un afiº imens cu una dintre cele mai cunoscute

cântãreþe de fado, Ana Moura, o cunoscutã interpretã

de fado, care venea în România pentru a susþine

concerte în trei oraºe din þarã. Atunci am fost surprins

sã descopãr cã publicul din România ascultã aºa ceva

iar atunci mi-am dat seama, cã eu fiind portughez, ºi

cântând fado încã din facultate, aº putea deveni, aici în

România, un interpret al acestui gen muzical. Aºa s-a

nãscut ideea unui proiect de promovare a muzicii

fado, în primul rând ca interpret, dar cunoscând bine

limba românã, aº putea sã fac cunoscut publicului

român istoria ºi specificul genului muzical pe care îl

interpretez concomitent cu promovarea culturii

portugheze. Aºa am organizat, în 2015, un spectacol

la Filarmonica din Arad , unde pe lângã spectacolul

propriu-zis de muzicã fado, am adus vinuri

portugheze, am adus dansatori ºi instrumentiºti din

Portugalia care au interpretat muzicã specificã

portughezã. Spectacolul a fost înregistrat pe un DVD

iar în acest fel am reuºit sã lansez acest proiect ºi sã îl

prezint celor interesaþi. Proiectul s-a derulat pe

parcursul unui an ºi jumãtate iar legat de el mai am

deja câteva idei pe care sper cã le voi putea realiza în

viitor. Între timp am fãcut alte 2 spectacole : unul se

numeºte “Ama Fado”, al doilea: „Sempre Amalia”,

ultimul dedicat Amaliei Rodrigez. Sunt 2 spectacole

care pot fi prezentate oriunde în România ori în

strãinãtate. Practic aºa a început tot ºi aºa am ajuns

eu la fado.

L.M. : - Dezvãluie, te rog, povestea acestuigen muzical? Existã vreun gen muzical românesccare se aseamãnã cu fado, sau nu?

R.C. : - Fado este un gen muzical unic în lume

cântat doar în Portugalia ºi are o vechime de 200 de

ani fiind un amestec de stiluri provenite de la muzica

marinarilor portughezi din Lisabona care cântau

despre dorul de patrie, despre iubirile lãsate în þarã,

atunci când plecau spre a descoperi alte lumi. ªi

alãturi de un instrument, care s-a nãscut în Lisabona

ºi într-un alt oraº portughez, anume chitara

portughezã o mandolina mai mare, cu 12 corzi, care

are o formã de parã, a apãrut fado, o muzicã

tradiþionalã portughezã care a fost rãspânditã în

întreaga lume, prin anii 50, de Amalia Rodrigues care

a avut un mare succes cu spectacolele susþinute în

strãinãtate. Datoritã Amaliei, prin spectacolele

susþinute din anii’50 pânã în anii ’80, fado, un gen

muzical care se cântã în Lisabona ºi doar în câteva

oraºe portugheze, mai ales în porturi, a ajuns un gen

muzical cunoscut la nivel internaþional. A contribuit, în

acest sens, ºi proiectul iniþiat de primarul din

Lisabona, care a reuºit sã includã fado în Patrimoniul

Cultural UNESCO, fiind primul gen muzical inclus în

aceastã categorie. O astfel de realizare e o mândrie

pentru orice portughez.

În România, putem sã comparãm fado cu

doinele care au aceeaºi vibraþie ºi un conþinut

asemãnãtor: se cântã despre dor, se cântã despre

iubire ºi aºa mai departe. Da, muzica fado, este

melancolicã, dar aºa cum am reuºit sã demonstrez ºi

la concertul pe care l-am susþinut la Bookfest Târgu-

Mureº este vorba despre o melancolie veselã.

L.M. : - Cum reacþioneazã publicul românatunci când te ascultã?

R.C. : - E o întrebare interesantã! De obicei

oamenii vin la un concert de fado cu impresia cã

trebuie sã plângã. Dar nu e chiar aºa, fiindcã fado nu

este doar trist ºi melancolic, ci în funcþie de artistul

care cântã, fado poate fi ºi vesel. Eu, spre exemplu,

fiind o persoanã pozitivã ºi, în general, fericitã nu pot

sã transmit publicului decât aceea ce simt: fericire ºi

bucurie. ?i fac acest lucru aici în România. Am realizat

deja 20 de spectacole de muzicã fado aici în þara de

adopþie, unde reacþia publicului a fost una pozitivã iar

oamenii au recunoscut cã au plecat acasã cu zâmbetul

pe buze, chiar dacã unele piese ascultate erau

melancolice ºi triste. Conteazã, însã, ce anume

reuºesc sã ofer, ce transmit oamenilor, indiferent cã

aleg piese mai ritmate sau mai melancolice. Important

este cã reacþia publicului a fost una extraordinarã iar

pentru acest public aº pregãti câte un spectacol în

fiecare lunã dar situaþia financiarã nu îmi permite acest

lucru.

L.M. : - Cine te-a sprijinit în organizareaacestor turnee? Ai încercat sã obþii sprijinulambasadei ori sã colaborezi cu vreo asociaþieculturalã portughezã?

R.C. : - La ultimul turneu am avut sprijinul

Ambasadei Portugheze, un sprijin moral fiindcã

ambasada a susþinut printr-o scrisoare efortul meu ºi

a invitat publicul sã participe la acest eveniment.

Pentru mine ºi colaboratorii mei a fost un sprijin

important ºi am fost foarte mândri de susþinerea din

partea ambasadei. În rest, am fost susþinut de o

echipã de prieteni care au fost alãturi de mine ºi m-au

ajutat din mai multe puncte de vedere, chiar ºi în

privinþa cãutãrii de sponsori ºi a promovãrii

evenimentului. În mare, 80% din munca

organizatoricã am fãcut-o eu din 3 motive: primul se

referã la faptul cã aveam deja experienþã în acest sens,

al doilea, deoarece nu îmi permiteam serviciile unei

firme de impresariat iar al treilea este legat de faptul cã

timpul îmi permite sã mã ocup de detaliile

organizatorice. Astfel, am realizat un „home made

turneu”, cum îmi place sã spun, dar acum îmi propun

sã fac ceva diferit, ºi anume, sã „vând” aceste

spectacole iar prin intermediul unor evenimente

private sã reuºesc sã mã fac tot mai cunoscut.

L.M. : - Te-ai stabilit deja de peste 10 ani înRomânia, ce pãrere ai despre muzica tradiþionalãromâneascã. Te-a impresionat vreun interpretpopular în mod special?

R.C. : - De muzica popularã nu sunt foarte atras,

sincer sã zic, pentru cã nu o simt ºi cred cã nici nu aº

reuºi sã o interpretez, aºa cum, sunt sigur cã nu toþi

românii sunt atraºi de fado. Dintre cântãreþii români,

îmi plac mai mult interpreþii de muzicã uºoarã dar nu

sunt un cunoscãtor prea bun a muzicii româneºti. Îmi

place, în schimb, Maria Tãnase pentru cã am ascultat

repertoriul ei. Mi-au plãcut câteva piese ºi am

interpretat una ºi la Tîrgu-Mureº iar în cadrul turneului

dedicat Amaliei Rodrigues am interpretat “Asearã ºi-

am luat basma” iar acest moment a fost unul dintre

cele mai emoþionante deoarece publicul ºtia versurile

ºi cânta împreunã cu mine. De asemenea, în primul

an, am cântat o melodie de Aurelian Andreescu.

Maria Tãnase mi-a atras atenþia ºi datoritã faptului cã

era prietenã cu Amalia Rodrigues. Amalia a venit în

România în 1968 pentru a participa la „Cerbul de Aur”

la invitaþia lui Nicolae Ceauºescu. Fostul preºedinte a

fost în Lisabona în ’64 ºi a luat legãtura cu dictatorul

pe care îl avem atunci în Portugalia, António de

Oliveira Salazar. Acesta a rugat-o pe Amalia sã le cânte

invitaþilor din România iar Ceaºescu a fost încântat ºi

a invitat-o pe Amalia sã cânte la „Cerbul de Aur”. La

acest festival, Amalia Rodrigues a avut un succes

enorm iar in ’69 a revenit în România, apoi au urmat

alte trei apariþii ale Amaliei în aceastã þarã. La un

moment dat, s-a cunoscut cu Maria Tãnase ºi au

rãmas destul de bune prietene, cu atât mai mult cu

cât, ceea ce reprezentat Maria Tãnase pentru România

era identic cu ceea ce însemnat Amalia pentru

portughezi. Iatã un motiv important care m-a

determinat sã ascult repertoriul Mariei Tãnase, care

are niºte melodii extrem de frumoase.

L.M. : - Care a fost motivul participãrii tale la„Vocea României”?

R.C. : - Motivul principal era acela de a mã face

cunoscut ºi de a mã prezenta publicului din România.

ªtiam cã eram la începutul carierei de artist, ºtiam cã

existau concurenþi mai bine pregãtiþi dar, în acelaºi

timp, eram convins cã, dacã vreau sã trãiesc din

pasiunea pentru muzicã, trebuie sã urmez niºte paºi

iar participarea la acest concurs a fost unui dintre ei.

La „Vocea României”, am avut noroc cã aveam deja o

poveste frumoasã care „vinde” la televizor ºi am mizat

pe asta, prezentându-mã ca un portughez din

România, care doreºte sã devinã cântãreþ. Acesta a

fost obiectivul meu, am apãrut vreo trei sãptãmâni la

televizor ºi lumea mã cunoºtea deja pe stradã.

Participarea la emisiune a fost ca un fel de tatuaj

datoritã cãruia lumea a început sã mã vadã altfel. Am

profitat de acest moment ºi am decis sã mã miºc

repede, fiindcã dacã nu aº fi procedat aºa ar fi venit alþi

artiºti mai proaspeþi, care s-ar fi afirmat în locul meu.

E loc pentru toatã lumea, dar nu este loc pentru cei

care vor sã facã ceva special. Am plecat de la „Vocea

României” cu acest tatuaj (al celebritãþii) ºi am început

sã muncesc pentru a-mi construi cariera pas cu pas ºi

a face ceea ce îmi place.

L.M. : - Am aflat cã iubeºti copii ºi îþi place sãajuþi iar, prin intermediul Asociaþiei UmanitareRicardo Caria, ai sprijinit diferite proiecte destinatepersoanelor cu nevoi speciale. Ce poþi sã ne spuidespre cel mai recent proiect umanitar în care eºtiimplicat?

R.C. : - Este vorba despre un proiect pe care l-

am început anul trecut. El se referã la strângerea de

fonduri pentru instalarea unei centrale termice la

Centrul de Terapie ºi Recuperare pentru Copii

„Ghiocelul” din Arad. Proiectul pentru instalarea unui

sistem de încãlzire pentru copiii care vin la recuperare

în acest centru se ridicã la 20000 de lei. Pânã acum

am reuºit sã strângem 13000 de lei dar este important

sã ne grãbim fiindcã vine toamna iar copiii au nevoie

de cãldurã pentru a începe terapia de recuperare, mai

ales cã centrul dispune de un bazin cu apã care trebuie

încãlzitã.

L.M. : - Vorbind despre copii, ar fi interesantsã ºtim dacã bãieþii tãi þi-au moºtenit talentulmuzical?

R.C. : - Pânã acum, deoarece sunt încã mici, nu

am observat sã aibã vreun interes special pentru

muzicã. Desigur, le place sã cânte prin casã ºi sã mã

audã cântând iar dacã în viitor vor alege o carierã

muzicalã îi voi sprijini cât de bine voi putea.

L.M. : - Mai ai ºi alte pasiuni în afara muzicii?R.C. : - Îmi plac atletismul ºi ciclismul. La

practicarea atletismului am renunþat, pentru o

perioadã, din motive de sãnãtate dar îmi doresc sã

revin ºi sã continui sã practic acest sport. Între timp

fac lungi excursii cu bicicleta ºi chiar mã gândesc la

câteva proiecte care sã cuprindã toate pasiunile mele.

L.M. : - La finalul interviului adreseazã, te rog,câteva gânduri românilor din Germania ºi cititorilorziarului „VOCEA TA”.

R.C. : - În primul rând, mã bucur foarte tare ca

acest interviu ajunge la ei, e un privilegiul pentru mine

sã am aceastã oportunitate. Le doresc tuturor

românilor din Germania, ºi, în general, tuturor celor

care sunt plecaþi, sã aibã parte numai de succese în

viaþã, sã se simtã împliniþi oriunde se aflã. ªtiu cã viaþa

în strãinãtate nu e uºoarã ºi dorul de casã este, cu

siguranþã, constant. În curând, ar fi o mare plãcere sã

pot performa ºi pentru românii din strãinãtate ºi, în

mod special, pentru cititorii ziarului „VOCEA TA”.

Liliana Moldovan

RICARDO CARIA IUBEªTE...

Cu prilejul împlinirii a 141de ani de la naºterea RegineiMaria, Asociaþia FemeilorUniversitare din România înpartenriat cu ArhiepiscopiaArgeºului ºi Muscelului aorganizat un eveniment dedicatomagierii Reginei Maria.Ceremonia a inclus depunereade flori la mormântul celei maimari personalitãþi feminine dinistoria României, precum ºi o

slujbã religioasã oficiatã de unsobor de preoþi ºi cubinecuvântarea ÎnaltpreasfinþieiSale Pãrintele Calinic.

În aceeaºi zi, AsociaþiaFemeilor Universitare – FilialaRegina Maria a depus un buchetde crini ºi la morminteleReginelor Elisabeta ºi Ana,înmormântate tot la Curtea deArgeº. Asociaþia Femeilor

Universitare din România (AFU)a fost constituitã în anul 1925,fiind a 4-a asociatie de acest feldin lume afiliatã la InternationalFederation of University Women(IFUW). Asociaþia a fostdesfiinþatã în anul 1947, odatã cuinstaurarea regimului comunistîn România, ºi reînfiinþatã înanul 1990.

În perioada în care ReginaMaria a deþinut titlul dePreºedintã de Onoare aAsociaþiei, din 1925 ºi pânã înultimii sãi ani de viaþã, au fostînfiinþate ºcoli gratuite pentrufetele sãrace, cãmine pentrucopii orfani ºi pentru bãtrâni ºiau apãrut ziare ºi reviste pentrufemei. De asemenea, Asociaþia acumpãrat 16 hectare de pãmântpentru construirea MausoleuluiEroilor de la Mãrãºeºti,inaugurat în 1938. Numeroasealte acþiuni caritabile si culturaleau fost organizate subpatronajul Reginei Maria.

„Regina Maria, mai multdecât oricine altcineva, s-a bãtut

pentru a asigura reîntoarcereaTransilvaniei, Basarabiei ºiBucovinei la România, lasfârºitul Primului RãzboiMondial. A dormit pe câmpurilede luptã ale celui de-al DoileaRãzboi Balcanic ºi ale PrimuluiRãzboi Mondial, alãturi desoldaþii sãi. Prin forþa denezdruncinat a voinþei sale,aceastã prinþesã britanicã s-a

redefinit pe sine însãºi caromâncã oferindu-le supuºilorsãi o mai bunã înþelegere a ceeace urma sã fie România, decâtoricare din viziunile fasciºtilorsau comuniºtilor autohtoni careau urmat dupã ea” (Robert D.Kaplan, Balkan Ghosts - Ajourney through history, St.Martin’s Press, New York,1996)

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Curtea de Argeº

Asociaþia Femeilor UniversitareRomânia a omagiat-o pe Regina Maria

DAADServiciul German de

Schimburi AcademiceDeutscher Akademischer

Austausch DienstGerman Academic Ex-

change ServiceCine studiazã în Germania ºi

doreºte sã-ºi continue studiul înstrãinãtate sau cine studiazã înafara Germaniei ºi se simte atrasde aceastã þarã, se va întâlnimereu cu aceste patru litere:DAAD.

DAAD semnificã ServiciulGerman de Schimburi Acade-mice. Acolo se centralizeazãtoate aplicaþiile internaþionale cuprivire la locurile de studiu dinGermania. DAAD consiliazã,mijloceºte ºi încurajeazã studiilepentru schimburile de pregãtiredintre Germania ºi lumeaîntreagã. Ca instituþie comunã auniversitãþilor germane, DAADîºi propune sã sprijine parte-neriatul academic internaþionalprin schimbul academic alcadrelor universitare germane, alstudenþilor ºi absolvenþilor

germani ºi internaþionali.Diferitele programe deperfecþionare sunt valabile înmajoritatea þãrilor ºi înglobeazãcât mai multe direcþii decercetare. Se pot obþineinformaþii legate de vizite petermen scurt, cursuri de limbasau cursuri de varã ºi practicã,burse de studiu semestriale sauanuale pentru studenþi ºiabsolvenþi, burse de cercetare ºiperfecþionare pentru cadreuniversitare sau burse de maimulþi ani pentru doctoranzi.

Care sunt obiectiveleorganizaþiei DAAD?

Scopul principal al DAADeste schimbul academicinternaþional pentru cadreletinere, iar sarcina centralã aacestei organizaþii de aproape 80de ani o reprezintã încurajareaacestora cu toate mijloacele ºisprijinul financiar. Patru ideiimportante se aflã la baza acesteiorganizaþii:

1. ªtiinþa are nevoie demuncã în colaborare dar ºi de

competiþii internaþionale demetode, ºcoli, idei ºirecunoaºteri.

2. Cultura are nevoie de undialog, care sã treacã dincolo degraniþe, deschidere spre lume, ºitoleranþa cu ceilalþi spre valoristrãine.

3. Economia se bazeazã atât

pe specialiºti în formare,calificaþi internaþional cât ºi peparteneri din întreaga lume, carepreþuiesc mãrfurile ºi prestãrilede servicii germane.

4. Politica se preocupã deasigurarea pãcii prin schimbulºtiinþific.

Pentru studenþii români ºi

cercetãtori existã numeroaseprograme de burse, care suntprezentate în detaliu pe internet.

Modalitatea cea mai simplãde a obþine informaþii desprebursele DAAD pentru românieste sã accesaþi situl DAAD:www.daad.ro

Toate informaþiile despreDAAD (în limba englezã,germanã, spaniolã ºi chinezã) leputeþi gãsi pe situl: www.daad.de

alte link-uri interesante petema studiului în Germania:

www.hochschulkompass.hrk.de

www.campus-germany.deDatele de contact ale

lectorului DAAD de laUniversitatea “Al. I. Cuza” dinIaºi:

Prof.dr. Alexander RubelUniversitatea „Al. I. Cuza”

IaºiB-dul Carol I, No. 19, Corp

AEmail: rubel@daad.rohttp://www.kulturzentrum

-iasi.ro

INFORMAÞII UTILE pentru ceicare vor sã studieze în Germania

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Am început sã mãîmprietenesc cu Laura când aveamîn jur la 5-6 ani. Acum eu am 17ani ºi ea are 18 ani, deci avem 12-13 ani de prietenie…Nu a fost osimplã prietenie, a fost o prietenieadevãratã…Am fost ca douãsurori…plecam împreunã laºcoalã, împreunã ne întorceam,dacã nu eram eu la ea acasã atunciera ea la mine, râdeam împreunã,plângeam împreunã, fãceam multelucruri împreunã, printre carefrumoase dar ºi urâte, în fine, aºaeste copilãria. Ne-am ºi certat demulte ori, dar peste câteva ore neîmpãcãm ºi râdeam de motivulpentru care ne-am certat.

Când aveam 11 ani am plecatîn strãinãtate, mã întorceam în þaradoar în vacanþa de varã. Când amplecat am pierdut mulþi prieteni,dar pe ea niciodatã…Nu m-aschimbat pentru alte prietene, eamã aºtepta mereu în vacanþa devarã ca sã ne distrãm împreunã, ºi

ca sã ne spunem toate secretele pecare numai noi douã le ºtim.

Timpul a trecut, ºi noi amdevenit din ce în ce mai legate unade alta, ne fãceam planuri sãmeargã ºi ea în strãinãtate pentru oviaþã mai bunã…

Timpul trecea, ºi noicreºteam, ne maturizam ºi treceamprin multe împreunã, au fost ºimomente pline de fericire precumºi momente pline de tristeþe, daram fost mereu una lângã alta ca sãne susþinem.

Dar…În aceastã iarnã, ceva s-a schimbat…Multe s-auschimbat...

S-a îndrãgostit de un bãiat, sãzicem, nu chiar potrivit pentru ea.

Dorin, l-am cunoscut varatrecutã, pe când Laura se întâlneacu veriºorul lui. Atunci, ‘eu’ l-amplãcut, pãrea un bãiat cumsecade,drãguþ ºi simpatic. În seara aia amdansat împreunã, m-a condusacasã ºi îmi zâmbea dulce…dar nu

credeam cã aº fi putut avea cevacu el pentru cã a doua zi din pãcateplecam iarãºi în strãinãtate. Aºa cãnu i-am dat multã atenþie…Amcontinuat sã mai vorbim pe net,dar nimic importat.

Într-o zi Laura mi-a spus cã econfuzã, începe sã-l placã peDorin, mi-a spus cã a condus-o decâteva ori acasã ºi a simþit cã ºi luiar putea sã-i placã de ea, ºi acumnu ºtie ce sã facã pentru cã totuºise întâlneºte cu veriºorul lui. I-amzis ca sã aºtepte puþin timp ºi sãîncerce sã-ºi înþeleagãsentimenetele faþã de el, ºi dacãîntr-adevãr simte ceva pentru el,atunci nimic nu-i stã în cale ca sãfacã urmãtorul pas, nici chiarveriºosul lui, trebuia doar sã fiesincerã ºi sã spunã adevãrul…Lascurt timp Laura mi-a spus cã avorbit cu Dorin, ºi a înþeles cãchiar începe sã se îndrãgosteascãde el…A decis sã vorbeascã cuveriºorul lui ºi sã termine relaþia,

însã nu ºtia cum sã o facã, aºa cã i-a cerut puþin timp lui Dorin. Înacest timp eu cu Dorin vorbeam peskype aproape-n fiecare zi…Îlajutam cu sfaturile mele, el eratrist pentru cã nu prea credea cãLaura îl va lãsa pe veriºorulsau…eu îi ziceam doar sã aºtepte,sã-i dea puþin timp, etc. Îipovesteam multe lucruri despreLaura…concluzie: Deveneamfoarte buni prieteni!

Peste puþin timp Laura ºiDorin erau deja cei doi iubiþifericiþi…Laura pãrea îndrãgostitãla infinit de el…Aveau ºi certuri,dar se împãcau mereu. Odatã s-aîntâmplat ceva straniu: Laura mi-ascris cã s-au certat, a zis cã el efoarte indiferent, ºi a mai adãugatîncã ceva care m-a fãcut sã râd.

- M-am gândit mult ºi amînþeles cã Dorin te place pe tine…

- Cum adicã? Ce-i cu tine? Elte iubeºte pe tine – Am zis eu.

- Uite aºa…Mereu vorbeºte

despre tine. O datã s-a ºi întâmplatca el sã-mi zicã cã nu poate ieºi cumine, pentru cã va vorbi cu tine peskype…

- Nu este adevãrat ceea cegândeºti…El pe tine te iubeºte, de-ai ºti cum vorbeºte despre tine cumine.

Peste câteva zile, Laura îmiscrie.

- Aveai dreptate, eu am înþelesgreºit…Am vorbit cu el, i-am zisce gândesc eu, dar el mi-a zis cã eo tâmpenie. A zis cã îi place sãvorbeascã cu tine pentru cã tu eºtiunica persoanã care mã cunoaºteºi care îi poate da sfaturi…A fostsincer cu mine ºi mi-a zis cã de laînceput, când te-a cunoscut ºi cândte-a condus acasã te-a plãcut, darpentru faptul cã tu trebuia sã pleciel nu a luat în serios…Dar acum,mã iubeºte pe mine foarte mult,mi-a zis el, ºi tu eºti doar ca o sorãprecum îmi eºti tu mie.

Va urma

Luna OCTOMBRIE a venit cu o rubricã nouã: POVEªTI ADEVÃRATE.Fiecare dintre noi avem POVESTEA NOASTRÃ. Fie cã este cu un finalpozitiv sau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºi celorlalþi, este cevanemaipomenit. Poþi fi una sau unul din protagoniºtii acestei rubrici,scriindu-ne POVESTEA TA, la adesa de e.mail: asii.romani@yahoo.com

Iubitul prietenei mele mã urãºte

Pagina 9noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

- Preacucernice Pãrinte DanielCorîu, sunteþi de 3 ani pecontinentul asiatic. Ce presupuneviaþa unui român în Japonia, îngeneral, ºi a unui preot ortodox, înspecial ?

- Înainte de toate, aº dori sã vãmulþumesc pentru invitaþia de a vãîmpãrtãºi atât dumneavoastrã, cât ºicititorilor acestui interviu, o frânturãdin experienþa pe care am dobândit-o în decursul activitãþii melepastorale din Japonia. Adevãrat cãs-au împlinit doar 3 ani de când amsosit aici, însã raportaþi la ciclul deviaþã ºi activitate din Þara SoareluiRãsare, am senzaþia cã a trecut multmai mult timp. Poate ºi pentru cãtimpul astãzi este grãbit cumva demodul de viaþã al oamenilor. Cu atâtmai mult în Japonia, aº putea spune.Totodatã, deºi ritmul vieþii este foarteactiv, se poate observa ºi o constantãîn viaþa unui japonez obiºnuit,manifestatã de rutina aceloraºiactivitãþi ºi de obiºnuinþa cu aceleaºinoþiuni culturale ºi principiale,pãstrate de generaþii. Viaþa unuiromân în Japonia este împãrþitã întremulte ore dedicate serviciului ºirestul timpului dedicat familiei. Eanu ar fi diferitã cu mult faþã de cea aunui japonez, dacã la acestea nu amadãuga ºi rolul bisericii în viaþa lui.Cred cã biserica este cea care îiscoate pe români, dar ºi pe japoneziicare vin, din rutina socialã a fiecãreizile. Fãrã bisericã nu aº ºti cum sãdiferenþiez un român faþã de unjaponez ºi asta pentru cã Japonia sepricepe foarte bine la a uniformiza ºiadapta, în limita graniþelor proprii,orice specificitate externã. Pentru unpreot, viaþa din Japonia, este cu totulneobiºnuitã prin comparaþie cu cea aunui preot din România. ªi aceastapentru cã aici, în acest tãrâm în careoamenii din jur nu au auzit denicãieri cã ar exista o BisericãOrtodoxã, cã existã preoþi îmbrãcaþiastfel, dispare orice formalitate înraporturile preotului cu ei. Dispar

astfel formele cu care suntemobiºnuiþi în România ºi ia prioritateduhul fiecãruia. Iar pe de altã parte,preotul în Japonia este imaginea viea ceea ce numim acasã, atât a þãriipãmânteºti, cât ºi a celei dorite,cereºti. De multe ori, când suntîntrebat cum trãiesc în Japonia, îmiplace sã spun cã eu, de fapt, trãiescîn România din Japonia, care pentrumine este reprezentatã de bisericã ºide comunitatea pe care o pãstoresc.

- Din informaþiile postate pesite-ul Parohiei, se poate constatacã, în afara programului liturgic,dedicaþi mult timp activitãþilorculturale ºi sociale. În ce constãarta unui preot român ortodoxvenit sã slujeascã în diasporã,pentru a reuºi coagulareacomunitãþii?

- Activitãþile parohiei noastre pecare le-aþi sesizat sunt înconformitate cu nevoile comunitãþii.Ele nu sunt fãcute pentru publicitate,ci au în spatele lor un raþionamentpractic, util. Iar majoritatea, fie cãvorbim de cele culturale sau de celesociale, au rostul principal de acultiva între membrii parohiei,realitatea unitãþii. Însã, oricât ne-amstrãdui sã împlinim nevoile parohiei,dacã n-ar fi Dumnezeu Însuºi Cel

care lucreazã, întregul nostrudemers ar fi zadarnic. Acestsentiment l-am experimentat demulte ori cu ocazia diferiteloractivitãþi: cu cât mai multãdeterminare personalã punem înceea ce facem, fãrã raportare laprezenþa ºi ajutorul lui Dumnezeu, cuatât efectul scontat nu seconcretizeazã. De aceea, consider cãarta unui preot de a-i uni pe oameni,indiferent unde se aflã el, este maidegrabã, arta de a se face unealtã alui Dumnezeu, de a-l pune pe El caprincipalul împlinitor al nevoilorparohiei. Desigur, efortul personal alpreotului nu este exclus. Însã, cu câtmodul în care preotul se manifestã înrelaþie cu oamenii seamãnã cuexprimarea iubirii lui Dumnezeu faþãde ei, cu atât ºi comunitatea devineunitã prin duhul pe care îl transmitepreotul. Nu preotul realizeazãunitatea oamenilor, ci Dumnezeuprin lucrarea preotului. În Japonia,dacã nu aº fi avut conºtiinþa cãDumnezeu le lucreazã toate ºi demulte ori în mod evident chiar ºipentru cei mai puþin credincioºi, nuaº fi rezistat nici mãcar atâta vreme.Pe lângã aspectul lucrãrii luiDumnezeu ca mobil al unitãþii dintreenoriaºi, atât preotul, cât ºi oameniidin parohie depun un efort deconformare unii altora prin iubire,dar ºi prin renunþare. ªi asta pentrucã fiecare vine la bisericã, cupersonalitatea lui, cu modul lui de avedea lucrurile ºi este nevoie deunificare a înþelegerilor, aabordãrilor. Românii din strãinãtates-au format cu personalitãþiputernice datoritã încercãrilor ºideterminãrii de a face faþãprovocãrilor venite din societatea

þãrii primitoare. De aceea, tind sãrãspundã în aceeaºi manierã ºichemãrii Bisericii manifestatã prinlucrarea preotului. Este nevoie demultã smerenie ºi rãbdare din parteapreotului ca în cele din urmã,oamenii sã se regãseascã cuadevãrat în bisericã ºi sã continue înfamiliile lor, la locurile de muncã,starea cu totul altfel primitã dinlocaºul de cult.

- În Japonia sunt ºi mulþi tineriromâni. Sunt aceºtia atraºi debisericã? Un preot tânãr înseamnãmai mulþi enoriaºi tineri?

- În general, media de vârstã aromânilor din Japonia este situatãîntre 35 -45 de ani. Aºã cã, din oriceperspectivã am vedea, parohianoastrã este tânãrã. Deºi majoritateacelor care participã la viaþa bisericiinoastre sunt familiºti, cu copii, pelângã ei se mai adaugã din când încând ºi tineri veniþi la studii sauinternship-uri în Japonia. Însã suntprea puþini ca sã pot spune cã suntparte activã în comunitatea noastrã.De altfel, cine a venit în Japonia, nua venit pentru bisericã, ci pentru alteîmpliniri, mai pãmânteºti. Avem însãun potenþial remarcabil de viitoritineri, membri ai parohiei noastre.Aceºtia sunt copiii care participã laslujbele ºi activitãþile noastre, cântãîn corul parohiei ºi rãspundafirmativ chemãrii noastre. Lor li seadaugã anual numeroºi pruncibotezaþi, membri deplini aicomunitãþii noastre. Astfel,comunitatea noastrã este tânãrã ºi seva menþine multã vreme aºa,deoarece familiile componente nasccopii. Desigur, nu am niciun meritpentru faptul cã la biserica noastrãvin în principal tineri, pentru cãaceºtia sunt cei pe care îi avem.Poate rolul unui preot tânãr este sã-ifacã pe credincioºi sã se simtã veºnictineri ºi o datã cu ei, ºi el la rândullui.

- Care au fost cele mai maridificultãþi cu care v-aþi confruntatîn parohie? Ne puteþi reda oîntâmplare care v-a impresionat înmod deosebit, atunci când aþi ajunsîn Japonia ?

- O primã mare problemã pe caream gãsit-o la venirea mea în parohiaîncredinþatã spre pãstorire, a fost lipsaunui locaº de cult care sã mã ajute înîmplinirea dezideratului propus:nicio duminicã sau sãrbãtoare fãrãLiturghie. Enoriaºii parohiei seadunau alãturi de preotul lor de douã

ori pe lunã, într-o capelã din cadrulunei biserici catolice din centrulTokyo-ului. Pe lângã aceste slujbe, semai slujea uneori la CatedralaÎnvierea Domnului a BisericiiOrtodoxe Japoneze sau în casapãrintelui paroh. Astfel, nu aveamposibilitatea sã-i adun pe oameni, înmod constant la aceleaºi slujbe. Seîntâmpla ca mulþi, din cauzaserviciului, sã nu poatã participa laslujbe deoarece aveau liber în alteduminici decât în cele în care seslujea. La început am slujit atât încapela obiºnuitã, dar ºi în sala demese a bisericii amintite. Îmi erafoarte greu, ca dupã fiecare slujbã,toate obiectele de cult, sfintele vase,cãrþile, sã le strângem în geamantaneºi sã le adãpostim la demisolulcapelei, deoarece aceasta o maifoloseau ºi alte comunitãþi. Greul nuconsta în efortul fizic, ci în durereasufleteascã de a nu cinsti dupãcuviinþã sfintele lucruri. Dupãaproximativ douã sãptãmâni,pãrintele catolic responsabil decapela pe care o foloseam, vãzânddorinþa noastrã, ne-a oferit o altãcapelã, într-o locaþie deosebitã, pecare comunitatea lor nu o folosea. ªiastfel Dumnezeu ºi SfântulGheorghe, ocrotitorul nostru, ne-auajutat ºi am slujit acolo 2 ani.Numãrul credincioºilor a crescut, iarcomunitatea a început sã se conturezeîn legãturã strânsã cu programul ºiactivitãþile bisericii. Însã ºi aceastãsituaþie a fost una de provizorat. Întoamna anului trecut, pãrintelecatolic ne-a anunþat cã pânã în Martie2016, trebuie sã eliberãm locaþia,deoarece se va vinde. Eram pregãtiþide la început pentru acest pas, însã totnãdãjduiam în amânarea lui aºa cumse mai întâmplase anterior. Deaceastã datã, ne-am pus toþi larugãciune ºi am început ca pe lângãSfânta Liturghie, sã sãvârºim ºiParaclisul Maici Domnului ºiAcatistul Sfântului Gheorghe, tocmaipentru a gãsi un alt loc de rugãciune.Dupã aproximativ douã luni, tot prinpãrintele catolic, bun prieten ºiapropiat al nostru, am gãsit obisericuþã, mult mai mare decât fostacapelã, cu spaþii adiacente caredeservesc foarte bine activitãþilornoastre. Aceasta este biserica în careslujim încã din luna Martie ºi pe careintenþionãm, cu ajutorul luiDumnezeu ºi sprijinul binefãcãtorilornoºtri, sã o ºi cumpãrãm.

Elena Chiriþã / UZPR

- Români în Þara Soarelui Rãsare -

“Preotul în Japonia esteimaginea vie a ceea ce numim acasã”

LUMEA PE GLOB

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

- Respectãm succeseleavute de România în ultimiiani. Avem relaþii foartestrânse ºi pentru cã existã oparte a populaþiei care þineloc de punte între cele douãþãri. (etnicii germani dinRomânia - n.r.)

- Noi în Germania ºtim ºinu uitãm cã norocul þãriinoastre a fost reunirea. ªiºtim cã ea s-a datorat dorinþeieuropenilor de unire. Avândîn vedere aceastã istorie anoastrã, ne vom angajaîntotdeauna sã pãstrãmlegãturile cu parteneriieuropeni.

- ªtim ºi noi cã Româniaare una dintre cele mai marirate de creºtere din UE. ªi ede remarcat în vremuri grele.Datoria publicã de sub 40% efabuloasã din punctul devedere al unui Ministru deFinanþe. ªomajul e scãzut. Înunele zone e zero. Dar aveþi oproblemã cu ºomajul în

rândul tinerilor, ca multe þãridin Europa. Vã recomand cucãldurã sã sprijiniþi modeluleducaþiei duale. În Germaniadiploma nu trebuie sã fieneapãrat universitarã. Toatediplomele sunt respectate lanoi. De aceea e importantãeducaþia dualã, obþineþi odiversitate de diplome.

- Germania e partenerulcomercial numãrul 1 alRomâniei. E important sãevitaþi discuþii despre unconflict între investitoriistrãini ºi români. Germaniaºtie toate aceste lucruri ºiîncearcã sã vã sprijine sãdeveniþi mai atractivi pentruinvestiþii. Trebuie sã obþinemmai mulþi bani din fondurieuropene pentru România.Trebuie sã le virãm acolounde existã decalajeeconomice, nu sã mãrimdecalajele existente.

- Europa nu e în cea maibunã situaþie. Problema e cã

cetãþenii nu înþeleg prea binece înseamnã Europa pentruei. Punþile între autoritãþi ºicetãþeni sunt greu deidentificat. Brexitul ne-a datun semnal de alarmã. Cred cãreprezintã ºi expresia unornemulþumiri din toatãEuropa. De aceea UE trebuiesã vinã cu soluþii.

- Eu ca guvern german,am vãzut anul trecut cât defragilã e unitatea europeanã.Imigranþii pot pune în pericolstabilitatea internã. Trebuieluate mãsuri comune.Distribuþia refugiaþilor nu sepoate fãrã rezistenþã. Dartrebuie sã colaborãm, sãîntãrim graniþele. Sã luptãm

împotriva traficanþilor deimigranþi. O relaþie bunã devecinãtate.

- Europa este res-ponsabilã pentru toþi cetãþeniiei. Având în vedere vio-lenþele ºi terorismul, pot firezolvate doar împreunã. Înfosta RFG ne obiºnuisem cãîn ce priveºte securitateaexternã ne apãrau americanii.Americanii nu pot firãspunzãtori singuri. Nimeninu poate asigura singursecuritatea.

- ªi în economia mondialãputem fi de succes doarîmpreunã. Ne trebuie ouniune energeticã. Ocooperare IT.

- E dreptul britanicilor sãiasã din UE. Dar ne afecteazãpe toþi. Dacã nu dorescregulile noastre, nu poþi faceparte din piaþa comunã. Nusuntem flexibili, darîncercãm sã minimizãmafectele ºi pentru UE ºipentru Marea Britanie.

- Nu am spus cã distri-buirea imigranþilor trebuiefãcutã proporþional. Dar þãriletrebuie sã se obiºnuiascã cucirculaþia oamenilor într-olume fãrã frontiere. Uman, nutrebuie sã-i lãsãm sã seînece. Solidaritatea nu e ostradã cu sens unic. Vã spunclar, trebuie sã fim conºtienþicu toþii sã nu uitãm cã fãrã oevoluþie continuã nu vomavea un viitor comun prosper.

- Aþi zis cã românii aurespectat embargoul împotri-va Rusiei, în timp cegermanii s-au extins pe piaþarusã. În Germania e aceeaºidezbatere. Ai noºtri spun deamericani cã au fãcut asta.Dacã ne uitãm pe statisticine-am relaxa, nu s-a extinsnimeni pe piaþa ruseascã. Atrebuit sã punem sancþiuniRusiei. Noi am colaborat binecu Rusia pânã acum, dar curespectarea regulilor interna-þionale.

http://www.economica.net

Ministrul german de Finanþe, Wolfgang Schäuble, laBucureºti: Trebuie sã treceþi la sistemul dual de educaþie

Sibianca Maria Cojocarua fost cooptatã de curând încadrul unui proiect muzicaldin Germania. Proiectul”Bürger7” este un omagiuadus Transilvaniei natale, unproiect pentru prietenii dintoatã lumea. Prin muzica lor,membrii trupei vor sãdemonstreze cã nu existãgraniþe lingvistice saubariere muzicale, folosindpasaje de folclor ºi dialectulsãsesc în compoziþii. For-maþia are lansat pânã acumalbumul “Transylvanica”, iarzilele trecute ºi-a lansat noulsingle, într-o nouã formulã.Lansarea melodiei ºi avideoclipului “Free” a avutloc în Germania ºi România.Acesta este primul videoclippe care trupa îl realizeazã în

noua formulã Erhard, Uwe,Leon ºi mai noii colegi,Maria Cojocaru (voce) ºiOvidiu Cristian (tobe).

Maria Cojocaru, noua solistãa trupei ºi fostã participantãla concursul VoceaRomâniei, a fost invitatã

vineri, 4 noiembrie a.c., laMediaº, la Radio Ring ºi laNova TV, pentru interviuri.“Mã bucur cã am ajuns sãlucrez cu aceºti oameni,nebuni ºi frumoºi. Am reuºitsã facem piesa asta, care pemine m-a dat gata ca ºiconcept. Nu am abordat încãstilul country-rock. Versurilesunt foarte simple ºi ajunguºor la suflet. Conceptul însine m-a fermecat. Aºtept cunerãbdare viitoarele piese ºiconcertele cu Burger7”,spune Maria Cojocaru.

Filmãrile videoclipului s-au fãcut în Franþa, Germaniaºi România, de cãtre produ-cãtorul de filme documenta-re Joachim Stall, cu careBurger7 au lucrat ºi la filmul„Libertate în pantofi de

copil”, documentar care afost prezentat anul trecut laAstra Film Festival ºi care vaavea ºi o continuare. Laevenimentele organizate deBurger7 sunt invitaþi tineri,pentru a afla cum dictatura ºicomunismul ºi-au pusamprenta asupra mai multorgeneraþii din Europa de Est.Erhard Huegel ºi Uwe Pelgerîºi vor povesti propriileexperienþe din anii `80 ºi voraduce în discuþie cât deimportantã este libertatea.Trag, de asemenea, unsemnal de alarmã, împotrivatuturor formelor de rasism,prejudecatã ºi discriminare.

https://www.youtube.com/watch?v=L95Qs89veis

de Vasile Antipahttp://www.tribuna.ro

O sibiancã a fost cooptatã într-un proiect muzical din Germania

Ministrul german al Finanþelor, Wolgang Schäuble, seaflat în data de 26 octombrie 2016, la Bucureºti, într-ovizitã la invitaþia omologului român, Anca Dragu. El s-a

întâlnit cu premierul Cioloº ºi cu guvernatorulIsãrescu, dupã care a intrat într-o conferinþã de presã

alãturi de Dacian Cioloº ºi de Anca Dragu. Iataprincipalele declaraþii ale lui Schäuble, unul dintre cei

mai importanþi economiºti ai momentului.

În prezenþa amba-sadorului Lauk ºi a aproape800 de oaspeþi, la AteneulRomân a fost vernisatã în 2noiembrie 2016 expoziþia„Comunismul în Romania“.Invitaþia la vernisaj a fostlansatã de Fundaþia „KonradAdenauer” ºi de Institutulde Investigare a CrimelorComunismului ºi MemoriaExilului Românesc(IICCMER). Cele trei gazde

– domnul Andrei Dimitriu(Filarmonica „George Enes-cu”), Norbert Beckmann-Dierkes (Fundaþia „KonradAdenauer”) ºi Radu Preda(IICCMER) – au accentuat înalocuþiunile lor importanþadocumentãrii ºi a cunoº-tinþelor pentru asumarea ºiînþelegerea trecutului co-munist al României ºi alEuropei de Est. Toþivorbitorii au subliniat cã

expoziþia trebuie înþeleasãexplicit ca un aport laactuala discuþie privindînfiinþarea în România, laBucureºti, a unui Muzeu alComunismului. În înche-ierea vernisajului, preºe-dinte executiv al IICCMER,Radu Preda, i-a prezentatambasadorului Lauk expo-ziþia.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

La 31 octombrie 2016,reprezentanþii a cca. 20 defirme germane si interesatede Germania s-au întâlnit laCentrul Cultural German Iaºipentru un schimb de idei.Invitaþia la discuþii a fostadresatã din partea direc-torului Centrului Cultural,prof. Alexander Rubel, ºi aºefului secþiei economice aAmbasadei Germaniei,domnul Sebastian Gromig.Au participat, de asemenea,primarul oraºului Iasi,

domnul Mihai Chiricã, ºiadjunctul sãu, domnul RaduBotez. De comun acord s-aconvenit ca, de acum înainte,sã aibã loc, în mod regulat,întâlniri în cercul firmelorgermane si a celor interesatede Germania – dându-seastfel startul noului„Stammtisch“ economicgerman de la Iaºi.

http://www.kulturzentrum-iasi.ro/de/

AmbasadaGermaniei Bucureºti

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Un „Stammtisch“ pentru Iaºi

Vernisajul expoziþiei „Comunismul în România”

ZIUA NAÞIO-NALÃ A ROMÂNIEILA Wiener Neustadt -Austria

Cu ocazia ani-versãrii ZILEI NA-ÞIONALE A ROMÂ-NIEI

Cercul CulturalR o m â n o - A u s t r i a cUnirea & RadioTVUnirea-Austria îm-preunã cu FEDERAÞIASTAR MUSIC RO-MÂNIA ORGANI-ZEAZÃ sâmbãtã 26-noiembrie-2016 , Orele:14:00 - 18:00 -Festivalul Concurs -

Internaþional STARURILEDIASPOREI,

Orele 19:00 - 02:00 - Concertde Colinde ºi PetrecereRomâneascã.

Expoziþie de Picturã SALA LICHTENWÖRTH -

WIENER NEUSTADT- AUS-TRIA

Strada Kirchenplatz Nr.3Duminicã 27.11.2016 în-

cepând cu ora 10:30 - Expoziþiiºi Prezentare de Carte

Domplatz Nr.1, 2700 WienerNeustadt

Vã aºteptãm cu drag!Informaþii: +43 660 3010

881; +43 664 3419 664Ioan Nelu Godja

Pagina 12

În cadrul evenimentelordedicate sãrbãtoririi ZileiArmatei României, AmbasadaRomâniei în Republica Austria ºiBiroul Ataºatului Apãrãrii, auorganizat, la 27 octombrie 2016,ceremonii militare ºi religioasede comemorare a soldaþilorromâni cãzuþi pe teritoriul

Austriei. Ceremoniile au avut locla cimitirele militare dinlocalitãþile Bruckneudorf (Bur-genland), unde sunt înmormântaþi100 de militari români cãzuþi întimpul Primului Rãzboi Mondial,ºi Sommerein (Niederösterreich)unde sunt înmormântaþi 280 demilitari români cãzuþi în luptã în

timpul celui de-al Doilea RãzboiMondial.

La monumentele dedicateeroilor români, asigurate cuposturi de onoare de cãtreautoritãþile militare locale, audepus coroane de floriambasadorul Bogdan Mazuru,ataºatul apãrãrii, colonel i.G.Horia-Emanuel Mocioc, ºireprezentantul Crucii NegreAustriece (organizaþie dedicatãîngrijirii mormintelor de rãzboi)prof. Dieter Winkler. Serviciilereligioase de pomenire a eroilorromâni au fost oficiate de cãtrepreotul Emanuel Nuþu. Laceremonii au mai participatprimarul localitãþii Bruck-neudorf, Gerhard Dreiszker,primarului comunei Sommerein,Karl Zwierschitz, diplomaþi ºiangajaþi ai ambasadei ºireprezentanþi ai comunitãþiiromâneºti din Austria.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Depuneri de coroane

La 27 octombrie a.c., în contextulexercitãrii preºedinþiei României a AlianþeiInternaþionale pentru Memoria Holocaustului(IHRA), Ambasada României la Viena ºiInstitutul Cultural Român de la Viena auorganizat un concert cu orchestraFilarmonicii de stat „Banatul“ dinTimiºoara ºi Pierre-Yves Pruvot (bariton) înSala Mare a RadioKulturhaus din Viena.Ansamblul condus de Amaury du Closel aprezentat sub titlul „Von erstickten zuerweckten Stimmen“ un repertoriu care acuprins lucrãri de Ernst Toch (1887-1964),Dimitri Schostakowitsch (1904-1975) ºiFranz Schreker (1878-1934).

Evenimentul a fost produs de filialavienezã a Forumului Erweckte Stimmen,fiind finanþat prin programul UniuniiEuropeane „Europa pentru Cetãþeni“.Forumul Erweckte Stimmen a fost fondat înanul 2015 de cãtre dirijorul Amaury duClosel, stabilit la Viena, cu scopul de aredescoperi ºi rãspândi lucrãrilecompozitorilor exilaþi forþat sau deportaþi întimpul regimurilor totalitare.

În cuvântul sãu, ambasadorul BogdanMazuru a evidenþiat semnificaþia unor astfelde iniþiative, menite a rãspunde actualelorprovocãri generate de recrudescenþaxenofobiei, antisemitismului ºi intoleranþei.

În acelaºi timp, concertul a fost organizatîn contextul promovãrii oraºului Timiºoara –Capitalã Culturalã Europeanã în 2021.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

ConcertulFilarmonicii„Banatul“Timiºoara laRadioKulturhausdin Viena

TOAMNA CULTURALÃROMÂNEASCÃ LA VIENERNEUSTADT EDIÞIA II-A, 2016

Pagina 13noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Cei aproximativ 300oaspeþi au fost întâmpinaþi decãtre invitatul de onoare alevenimentului – ES ElisabethTichy-Fisslberger, Ambasa-dor ºi director al Departa-mentului Consular ºi Juridicdin cadrul MinisteruluiAfacerilor Externe alAustriei. Alãturi de acestagazde au mai fostAmbasadorul Austriei laBucuresti, Mag. GerhardReiweger, Consulul Onorifical Austriei la Sibiu, AndreasHuber, împreunã cu soþiaCristina, ataºatul comercial alAmbasadei Austriei laBucureºti, Gerd Bommer ºiataºatul militar al AmbasadeiAustriei la Bucureºti – OberstThomas Hutter. Printre ceicare au rãspuns invitaþiei s-a

numãrat primarul AstridFodor; Harald Fratczak –ataºat al ConsulatuluiGerman la Sibiu; preºedinteleFDGR, Prof. Dr. Paul-JürgenPorr; înalþi reprezentanþi aibisericii, conducãtorii unorinstituþii publice, oameni deafaceri ºi primari. Nu au lipsitde la eveniment nici cele treicomunitãþi de landleri dinCristian, Turniºor ºi Apoldude Sus.

“Sibiul este un model alcooperãrii romano-austrieceprin parteneriatul sãu cuLandul Kärnten, fiind îngeneral un punct de referinþãal creºterii economice, carese poate asigura cu sprijinulUniunii Europene. Urmãtoriiani oferã multe posibilitãþi dea sãrbãtori punctele comune

din istorie ºi culturã, înspecial în ceea ce priveºteTransilvania: la Timiºoara sevor sãrbãtori anul acesta 300de ani de la eliberareaBanatului de sub dominaþia

otomanã ºi începuturileadministraþiei austriece, iar în2018 vor avea loc festivitãþiîn memoria Marii Uniri. Vomprofita de aceste evenimentepentru a pune accentul pe

istoria noastrã comunã”, adeclarat în cuvântul dedeschidere, ambasadorulMag. Gerhard Reiweger.

de ªtefan Dobrehttp://www.turnulsfatului.ro

Ziua Austriei sãrbãtoritã la Sibiu. ”Sibiul esteun model al cooperãrii romano-austriece”

Pe data de 14 octombrie2016, orele 19:00, la CastelulPöllau din Viena a avut locspectacolul “Voievodul þi-ganilor” (Der Zigeunerbaron) deJ. Strauß, pe un libret scris deIgnaz Schnitzer dupã un romanal scriitorului maghiar JokaiMor, sub conducerea ºi regia luiArmaghan Shajarian împreunãcu Ansamblul Viena Interna-tional Opera.

Aceastã operetã se remarcãprintr-un exotism ºi o notãromanticã, însã dificultãþileacestei partituri au fãcut caaceastã lucrare sã devinã una dincele mai apreciate operete dinlume.

Rolul „Czipra” este inter-pretat de mezzosoprana MihaelaUngureanu-Binder, una dintre

cele mai apreciate voci de operã

a momentului, cu o carierã

internaþionalã cunoscutã.George Roca

MIHAELA UNGUREANU-BINDERÎN OPERETA ”VOIEVODULÞIGANILOR” LA VIENA

Celebrarea ZileiArmatei Românieila ambasadã

Cu prilejul Zilei Armatei, AmbasadorulRomâniei ºi ataºatul Apãrãrii au organizat, la 25octombrie 2016, o recepþie la care au participatoficiali de rang înalt din Ministerul Federal alApãrãrii ºi Sportului, ataºaþi ai apãrãrii acreditaþiîn Austria, diplomaþi, personalitãþi militare,religioase ºi reprezentanþi ai comunitãþiiromâneºti.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Joia 27 octombrie 2017 a fostsãrbãtoritã ºi la Sibiu Ziua

Naþionalã a Austriei, evenimentgãzduit de Hotelul Hilton.

La 28 octombrie a.c., la Viena,secretarul de stat Cristian Bãdescu a avuto rundã de consultãri în domeniulafacerilor europene cu Michael Linhart,secretar general al MAE austriac. Cei doioficiali au abordat aspecte ale agendeibilaterale, europene ºi regionale.

Discuþiile pe temele de pe agendabilateralã au evidenþiat stadiul excelent alrelaþiilor economice ºi culturale,dezvoltarea în continuare a acestora,precum ºi deschiderea ambelor pãrþipentru depãºirea problemelor punctuale.A fost discutatã situaþia comunitãþiiromâneºti din Austria, partea românãsubliniind gradul ei înalt de integrare ºiatenþia pe care o acordã recunoaºteriicontribuþiei sale la dezvoltareaeconomicã ºi socialã în þara de primire.

În cadrul discuþiilor, a fost exprimatãdeschidere pentru demarareaconsultãrilor bilaterale destinatecooperãrii pentru exercitarea de cãtre celedouã state a Preºedinþiilor Consiliului UEîn semestrul II 2018 pentru Austria ºisemestrul I 2019 pentru România. A fostexprimat interesul de a lucra împreunãpentru a asigura continuitate prioritãþilorcomune care pot fi promovate în acestcontext.

Cei doi oficiali au abordat subiectulieºirii Marii Britanii din UE ºiimplicaþiile ei asupra dezbaterii privindviitorul Uniunii. Secretarul de stat româna reafirmat interesul României de acontribui activ la dezbaterea destinatãcontinuãrii ºi consolidãrii proiectuluieuropean pe baza valorilor fundamentale

ale acestuia. Cele douã pãrþi au subliniat,în contextul Brexitului, importanþarespectãrii principiului demarãriinegocierilor numai dupã notificareaformalã de cãtre Regatul Unit a decizieide a pãrãsi Uniunea, subliniindnecesitatea ca viitorul proces denegociere sã fie unul predictibil.Secretarul de stat român a insistat asuprainteresului României ca orice tip dearanjament cu Marea Britanie dupãieºirea din UE sã pãstreze intacte celepatru libertãþi fundamentale, inclusivlibera circulaþie a persoanelor ºilucrãtorilor.

A fost abordat subiectul cooperãrii încadrul Strategiei UE pentru regiuneaDunãrii, cu accent pe necesitatea de a

creºte vizibilitatea acestei strategiimacroregionale, iniþiate de cele douã þãri,ºi de a identifica noi proiecte comune cuvaloare adãugatã pentru ambele pãrþi.

Cei doi oficiali au mai discutat despregestionarea migraþiei la nivel european.Secretarul de stat român a menþionatangajamentul României de a continua sãcontribuie în mod substanþial laimplementarea mãsurilor deja adoptate lanivel european, cu accent pe procesul derelocare din Grecia ºi Italia, consolidareaprotecþiei frontierelor externe ale UE ºiaprofundarea cooperãrii cu parteneriiexterni în cadrul noului parteneriat îndomeniul migraþiei agreat la nivelul UE.În context, a reiterat susþinerea pentrufuncþionalitatea spaþiului Schengen,

evidenþiind contribuþia României laconsolidarea securitãþii interne a UE prinîndeplinirea la cele mai înalte standarde aobligaþiei de a proteja frontierele externeale Uniunii.

A fost abordat subiectul relaþiilorexterne ale UE, în principal dinperspectiva procesului de extindere ºi aevoluþiilor din vecinãtatea esticã. Ambelepãrþi au reafirmat importanþaangajamentului Uniunii pentrumenþinerea atractivitãþii proiectuluieuropean ºi, implicit, a stabilitãþiiregionale prin stimularea partenerilor dinBalcanii de Vest ºi vecinãtatea esticã de acontinua eforturile de apropiere de UE.

Partea austriacã a prezentatprioritãþile Preºedinþiei în exerciþiu aOSCE pe care Austria o va deþineîncepând cu 1 ianuarie 2017. Secretarulde stat român a subliniat deschidereaautoritãþilor române de a sprijini Austriaîn acest exerciþiu, subliniind în contextimportanþa menþinerii sprijinului UEpentru continuarea procesului destabilizare a situaþiei din RepublicaMoldova, precum ºi al OSCE pentruînregistrarea de progrese notabile îndosarul transnistrean.

Consultãrile au prilejuit schimburi deopinii ºi asupra altor subiecte deactualitate de pe agenda europeanã, cumar fi evaluarea de etapã a CadruluiFinanciar Multianual, libera circulaþie aserviciilor ºi forþei de muncã, precum ºischimbãrile climatice.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Întrevederea secretarului de stat pentru afaceri europene Cristian Bãdescu cu MichaelLinhart, secretar general al MAE austriac

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ministerul Fondurilor Europene,împreunã cu Ministerul AfacerilorExterne, prin Departamentul Politicipentru Relaþia cu Românii dePretutindeni, au deschis la 12octombrie 2016 apelul pentruProgramul „Diaspora Start-up”, cu oalocare de 30 de milioane de euro dinProgramul Operaþional Capital Uman(POCU) 2014-2020.

Pânã la 29 noiembrie 2016, ora16:00, administratorii de schemã deantreprenoriat pot depune propunerilede proiecte în valoare de maximum5.000.000 de euro, prin care seangajeazã sã pregãteascã viitoriiantreprenori din diaspora ºi sã lefinanþeze planul de afacere cumaximum 40.000 de euro.Propunerile de proiecte pentru

administratorii de schemã pot fidepuse prin intermediul MySMIS,aplicaþie accesibilã de pe website-ulMinisterului Fondurilor Europene

Solicitantul unic sau parteneriitrebuie sã se asigure cã îndeplinesccumulativ urmãtoarele cerinþe:capacitatea tehnicã ºi financiarãconform cerinþelor POCU,capacitatea tehnicã privind derularea

unor scheme de minimis ºi expertizaîn derularea unor proiecte ºiprograme în sprijinul românilor dinstrãinãtate. Solicitantul trebuie sã fieentitate cu sediul social în România,iar partenerii pot avea sediul social ºiîn afara þãrii.

Toate informaþiile despre acestprogram ºi despre etapa curentã,inclusiv ghidul de finanþare, pot fidescãrcate la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/2080-programul-diaspora-start-up-se-deschide-apelul-pentru-propuneri-de-scheme-de-grant.

Informaþii suplimentare suntdisponibile la adresele: diaspora@mae.ro ºi diaspora@fonduri-ue.ro.

MAE-DPRRP are în vederefacilitarea contactului dintre entitãþile

din România care doresc sãcolaboreze cu organizaþii aleromânilor din strãinãtate, pentrustabilirea de parteneriate în vedereaconstituirii administratorilor deschemã de antreprenoriat.Organizaþiile din diaspora interesatede acest program sunt invitate sãtrimitã date de contact pânã la data de10 noiembrie 2016, la adresadiaspora@mae.ro, pentru a fi incluseîntr-o listã ce va fi pusã la dispoziþiaentitãþilor din România prin publicarepe site-ul DPRRP.

Toate detaliile despre aceastã listãse gãsesc aici: http://www.dprp.gov.ro/lista-organizatiilor-diaspora-start-up/.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Lansarea ghidului programului „Diaspora Start-up”

Ambasadorul Belgiei în România, ThomasBaekelandt, a afirmat joi, la conferinþa cu tema‘’Sãnãtate cu ºi pentru oameni’’ organizatã laReºiþa, cã susþine promovarea serviciilormedico-sociale la domiciliu ºi în þara noastrã.‘’Cunosc organizatorii de aici de câteva luni ºisusþin cu bucurie activitatea lor, nu doar înaceastã regiune, ci în mai multe locuri dinRomânia. Ideea este ca, în acest fel, sã aduciîngrijire de sãnãtate, cât mai aproape de pacient,acasã la el, noi având aceastã experienþã, înBelgia. Vrem sã promovãm acest tip de îngrijirede sãnãtate ºi în România. În prezent, se faceacest lucru cu ONG-uri ºi venim cu acestexemplu, pentru ca ºi autoritãþile locale,Guvernul României ºi chiar autoritãþile europenesã ducã aceste lucruri mai departe, ceea ce arînseamnã o evoluþie importantã a îngrijirii desãnãtate în România’’, a afirmat ThomasBaekelandt, acesta participând la eveniment lainvitaþia organizatorului, Asociaþia de AjutorMutual din comuna Slatina Timiº.

În acest an, Fundaþia Româno-Belgianã TheOpen Network for Community Development, înparteneriat cu Asociaþia de Ajutor Mutual dincomuna Slatina Timiº (ADAMS), a începutimplementarea proiectului ‘’Comunitãþi ruraleactive în furnizarea ºi monitorizarea serviciilorde îngrijiri la domiciliu - Creºterea accesului laservicii medico-sociale la domiciliu a bãtrânilordin cinci comunitãþi rurale’’. Proiectul, în valoarede 82.300 de franci elveþieni, se desfãºoarã pe operioadã de 20 de luni ºi este cofinanþat prinintermediul Contribuþiei Elveþiene pentruUniunea Europeanã extinsã.

Coordonatorii proiectului susþin cã se doreºtecreºterea accesului persoanelor în vârstã dinmediul rural la servicii de îngrijiri la domiciliu.Proiectul se desfãºoarã în cinci comunitãþi dincinci regiuni ale României, la Moldoviþa - judeþulSuceava, Batãr - judeþul Bihor, Dimitreºti -judeþul Vrancea, Buneºti - Braºov, precum ºi laArmeniº, în Caraº-Severin. ‘’În aceastã dupã-amiazã, la Slatina Timiº, va fi lansat un studiu decaz ce demonstreazã eficienþa unor astfel deservicii medico-sociale, pe care AsociaþiaMutualã le promoveazã de mai bine de 16 ani.Studiul demonstreazã rezultate extraordinare.Modelul de bazã de la Slatina Timiº este cel încare oamenii cotizeazã, se bazeazã pe spiritul desolidaritate ºi cel de subsidiaritate, model pe carevrem sã-l implementãm conform unui plancadru, pânã în anul 2017, în mai multe localitãþirurale. S-a vorbit aici despre îngrijirile medico-sociale la domiciliu, având acest proiect cufinanþare elveþianã, prin care ºi comunitatea dincomuna Armeniº va dezvolta astfel de servicii,împreunã cu Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi cuConsiliul Judeþean Caraº-Severin’’, a subliniatIoan Suru, coordonator proiecte ADAMS.Potrivit acestuia, proiectul de îngrijire ladomiciliu vine în special în beneficiul bãtrânilorcare nu mai au posibilitatea sã se deplaseze ºi,totodatã , prin îngrijirea la domiciliu scadcheltuielile cu spitalizarea acestora, anunþãAgerpres.

Sursa: stiri pe surse

Ambasadorul Belgiei vreasã promoveze serviciilemedico-sociale ladomiciliu ºi în România

Recunoscuþi ºi apreciaþi în întregalume, artiºtii vizuali Anca Benera,Arnold Estefan ºi Mircea Cantor,împreunã cu tânãrul artist Tudor Bratusunt invitaþi la expoziþia internaþionalãde artã contemporanã The Measure ofour Traveling Feet care va avea loc înperioada 25 septembrie - 27 noiembrie2016, la muzeul Marres din Maastricht.

Vernisajul expoziþiei are locsâmbãtã, 24 septembrie, ora 17:00, înprezenþa artiºtilor.

Institutul Cultural RomânBruxelles este partener al proiectului ºisusþine prezenþa artiºtilor români laacest eveniment, dedicat semnificaþiilorsociale ºi culturale ale migraþiei, alãturide artiºti din Belgia, Franþa, Germania,India, Liban, Olanda, SUA ºi Ungaria.

Titlul expoziþiei de la Maastrichteste inspirat de versurile poetuluiirlandez, William Butler Yeats (1865-

1939), laureat al premiului Nobelpentru literaturã, iar conceptul curatorialva devoala, prin instalaþiile artiºtilor,impactul societal urmare valului uriaºde imigranþi care sosesc neîncetat înEuropa, riscându-ºi viaþa, în cãutareaunei lumi mai sigure. Care suntconsecinþele acestui fenomen ºi în ce felmigraþia schimbã trecutul ºi identitãþile?

Toate aceste evoluþii ºi schimbãriprofunde ale lumii prezente se vorregãsi interpretate stilistic în lucrãrileartiºtilor invitaþi.

Anca Benera ºi Arnold Estefan suntrecunoscuþi pe plan internaþional, expunîmpreunã din 2011 în marile muzee ºigalerii private în Europa ºi SUA. LaMaastricht vor prezenta lucrãrile Jussoli, o instalaþie obiect ºi performancedocumentat video, (2013) ºi Untitled, oinstalaþie mixed-media (2016), inspiratãdin povestea bunicilor Ancãi Benera,

refugiaþi în timpul celui de-al doilearãzboi mondial.

Mircea Cantor expune lucrareaTracking Happiness, împrumutatã de laDvir Gallery Tel Aviv, pe durataexpoziþiei din Maastricht. TrackingHappiness este un videoclip cu un grupde femei cu mãturi în mânã, imbrãcateîn alb, care pãºesc în cerc pe nisip, cupicioarele goale. Urmele sunt mãturatede cele care vin din spate, ca o metaforãa trecerii timpului ºi care lasã urme cevor fi mai apoi ºterse. Citatul careînsoþeºte lucrarea artistului românaparþine lui François-René deChateaubriand : „Când privim la viaþalui din trecut , credem cã vom vedea peo mare pustie urmele unei nave carelipseºte“ .

Tudor Bratu a absolvit secþia defotografie din cadrul Academiei GerritRietveld din Amsterdam ºi Academiade Arte Vizuale (Rijksakademie voorBeeldende Kunsten). Artistul utilizeazãdiverse medii de exprimare artisticã:fotografie, video, instalaþie ºi lucrãribazate pe text. Este directorulprogramului de rezidenþe pentru artiºtiBucharest Air, în Bucureºti.

Expoziþia The Measure of ourTraveling Feet este curatoriatã de LauraMudde ºi Claire van Els.

Sursa: icr.ro

Pagina 15

Despre migraþie ºi consecinþele sociale ºiculturale în expoziþia de arte vizuale TheMeasure of our Traveling Feet la Maastricht

Un post de televiziune din Belgia arealizat un reportaj despre românii carelocuiesc acolo într-o tabãrã improvizatãdin centrul capitalei în condiþii foartegrele, de sãrãcie.

Aproximativ 40 de români,inclusiv mulþi copii, locuiesc înrespectiva tabãrã improvizatã. Aceºtiaau plecat în Belgia cu scopul de a-ºigãsi un loc de muncã, dar fãrã succes,conform Gândul. În reportaj seprecizeazã cã familiile de români carelocuiesc în acea comunitare au venit înBelgia pentru a cãuta un loc de muncã,dar cã nu au gãsit. Oamenii ºi-auconstruit barãcile din materiale gãsitepe stradã: plãci din lemn, plastic.Reporterul viziteazã o baracã însoþit de

unul dintre români. Acolo se aflã unpat dublu, un mic generator ºi unsistem rudimentar de încãlzire. Ungenertator alimenteazã toatã baraca ºifuncþioneazã timp de 12 ore, dupã caretrebuie oprit.

„Nu avem mâncare, nu avem bani,nu avem locuri de muncã“, spune unuldintre românii care locuiesc în tabãrã.„Vã este teamã pentru copiiidumneavoastrã mai târziu?“, o întreabãreporterul pe o femeie din tabãrã. „Suntîn fiecare zi tristã pentru copiii mei. Înfiecare zi plâng pentru copiii mei pentrucã este frig, nu este mâncare, nu esteapã, nu este baie“, spune ea. Fiecarepersoanã care locuieºte în tabãrã arecâte o sarcinã pentru a ajuta

comunitatea. De exemplu, un tânãr esteresponsabil cu aprovizionarea cu lemnepentru încãlzire.

Oamenii din tabãrã spun cã aupierdut tot în România din cauzaindundaþiilor care le-au distruslocuinþele. „Aici avem o baracã, înRomânia nu avem. Am gãsit materialearuncate pe strãzi. În România nugãsim materiale“, a spus un român carelocuieºte acolo.

La finalul reportajului, o femeie dintabãrã mulþumeºte poporului belgian.„Mulþumim pentru cã ne lãsaþi sã stãmaici, le mulþumesc tuturor celor care nedau ceva, de mâncare, sã ne apãrãm defrig. Mulþumesc pentru tot”, spune ea.

Sursa: b1tv.ro

REPORTAJUL realizat de o televiziune belgianã despreROMÂNII care locuiesc într-o tabãrã improvizatã în Bruxelles

Uniunea Naþionalã a Societãþilor deAsigurare ºi Reasigurare din România(UNSAR) considerã cã plafonareatarifelor RCA încalcã principiul pieþeilibere, concurenþiale, prevãzut deConstituþia României, dar ºi o serie dereglementãri europene, astfel cã asesizat Comisia Europeanã cu privire laaceste aspecte.

Potrivit UNSAR, normele europeneinterzic atât plafonarea unor tarife înabsenþa unui sistem general de control alpreþurilor, cât ºi posibilitatea de a aplicatarife ca element de sprijin sau protecþiepentru o anumitã industrie.

“Având în vedere faptul cã Românianu are un sistem general de control alpreþurilor, este imposibil din punct devedere legal sã aibã un cadru care sã serefere strict la piaþa de asigurãri. Maimult, modul în care au fost emise acestereglementãri conduce la ideea cã aceastã

mãsurã a fost luatã doar pentru arãspunde la presiunile transportatorilor,invocându-se o situaþie de crizã în piaþã.Aceastã crizã nu a putut fi fundamentatãeconomic, printr-o analizã financiarãsolidã a pieþei de transporturi din

România”, se subliniazã într-uncomunicat al firmelor de asigurãri.

Mai mult, UNSAR susþine cãsocietãþile de asigurãri se confruntã cuprobleme financiare, având în vedere cãîn ultimele nouã luni, asigurãtorii din

România au primit infuzii de capital dela acþionarii strãini în valoare de 90 demilioane euro, afacerile pe aceastã liniegenerând pierderi de 2,8 miliarde lei înnouã ani.

“În urma mãsurilor aprobate deGuvern, pierderile societãþilor deasigurare vor creºte ºi nu se vor limitadoar la cele ºase luni prevãzute pentruplafonare de Ordonanþa de Urgenþã54/2016, ci îºi vor face simþite efectelepe o perioadã mult mai lungã, greu deestimat, dat fiind specificul asigurãriiRCA”, se subliniazã în documentulcitat. Mai mult, dupã încheiereaperioadei de ºase luni în care tariful esteplafonat, cel mai probabil vom asista lao revenire la tarife sustenabile pentruasigurãtori, situaþie care va crea din noupercepþia unor dezechilibre în piaþã, maispun reprezentanþii UNSAR.

Sursa: evz.ro

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Marþi, 4 octombrie 2016, laBiblioteca Naþionalã a României aavut loc ceremonia de semnare aMemorandumului de Înþelegere învederea organizãrii FestivaluluiEUROPALIA ROMÂNIA (octom-brie 2019-ianuarie 2020).

Din partea românã, documentul afost semnat de ministrul afacerilorexterne, Lazãr Comãnescu, ministrulculturii, Corina Ioana ªuteu, ºipreºedintele Institutului CulturalRomân, Radu Boroianu. Semnatariidin partea EUROPALIA INTERNA-TIONAL au fost contele GeorgesJacobs de Hagen, preºedinteleEUROPALIA INTERNATIONAL,ºi baroana Kristine De Mulder,director general EUROPALIAINTERNATIONAL.

Documentul reprezintã oficiali-zarea statutului de þarã invitatã deonoare la cea de-a XXVII-a ediþie aFestivalului internaþional EUROPA-LIA obþinut de România ca urmare aparcurgerii, începând cu anul 2014, aetapelor procesului de candidaturã.Astfel, festivalul EUROPALIAROMÂNIA se va desfãºura în perioa-da octombrie 2019 - ianuarie 2020, înBelgia ºi în alte state din Europa, ºi vareprezenta o oportunitate majorãpentru promovarea patrimoniuluicultural, a tradiþiilor, potenþialului

creator ºi industriilor creative dinRomânia. În alocuþiunile lor, repre-zentanþii EUROPALIA INTERNA-TIONAL au transmis satisfacþiaprivind alegerea României ºi auexprimat aºteptãrile organizatorilorbelgieni privind realizarea unei „ediþiiRomânia“ a prestigioasei manifestãriinternaþionale de cea mai înaltãcalitate.

La rândul lor, cei trei demnitariromâni, semnatari ai documentului,au menþionat cã acest succesreprezintã atât recunoaºtereavalorilor, potenþialului ºi prestigiuluiinternaþional al culturii române, cât ºi

un rezultat al dialogului constant cuorganizatorii belgieni ºi al cooperãriidintre instituþiile româneºti implicate.

În alocuþiunea sa, ministrulafacerilor externe, Lazãr Comãnescu,a menþionat cã, prin diversitatea ºivaloarea programului pe care îl vapropune, Festivalul EUROPALIAROMÂNIA va amplifica, spre finalulanului 2019, mesajul PreºedinþieiConsiliului UE. „Aceastã abordareconferã o nouã valenþã simbolicãevenimentului de astãzi ºi semnãriiMemorandumului de Înþelegere, caredevin astfel parte a unui angajament,a începutului unui parcurs comun,

care va culmina în 2019 cu mesajulunei Românii puternice, devotatãconsolidãrii proiectului european,arãtând lumii o importantã panopliede valori, deopotrivã tradiþionale ºiactuale, realizãri ºi proiecteoriginale“, a subliniat ministrulafacerilor externe.

Ministrul culturii, Corina Ioanaªuteu, a precizat faptul cã „prezenþaRomâniei la Festivalul EUROPALIAeste un imens prilej de încurajare ºistimulare a creativitãþii ºi a creaþieicontemporane ºi de solidificare aenergiilor celor care lucreazã pentruconservarea ºi punerea în valoare apatrimoniului material ºi imaterial.Participarea României, ca þarãinvitatã de onoarea, la EUROPALIA2019, an în care România va deþine ºipreºedinþia Uniunii Europene, arevalenþe simbolice ºi practice foarteimportante pentru cultura românã ºieuropeanã.“

Preºedintele Institutului CulturalRomân, Radu Boroianu, a declarat:„EUROPALIA 2019 este una dintreocaziile rare care se oferã multipleicreativitãþi româneºti de a-ºidemonstra european ºi globalvaloarea. Sper ca, alãturi de ceilalþiparteneri instituþionali ºi de excelenþaartisticã, Institutul Cultural Român sãreuºeascã ºi de aceastã datã sã fie laînãlþimea misiunii sale.?

România va fi þara invitatã de onoare la ediþiadin 2019 a Festivalului Internaþional EUROPALIA

Firmele de asigurãri au fãcut PLÂNGERE laBruxelles pentru plafonarea tarifelor RCA

Potrivit experþilor, oraºul Amsterdamare o biodiversitate mai mare decât zonaruralã a Olandei, în canalele oraºuluiputând fi întâlnite inclusiv foci, relateazãAFP. Nu mai puþin de 10.000 de specii deanimale se gãsesc în Amsterdam,coabitând cu cei 800.000 de locuitori ºimilioanele de turiºti. Mamifere, precumºoarecele de câmp (Microtus oeconomus),sau veveriþa roºcatã, prãdãtori, precumeretele, sau vulpea, dar ºi noi specii de

lilieci ºi fluturi, iar din 2012... inclusivfoci!

Cu blana scurtã ºi pãtatã, focilecomune ajung uneori în canalele dinAmsterdam din Marea Nordului, dupã cetraverseazã ecluza din IJmuiden ºi înoatãde-a lungul canalului mãrii Nordului. Ceimai norocoºi au putut sã întrezãreascã ofocã gri, cu pete gri ºi albe. Sau sã vadãchiar ºi un marsuin.

Capitala turisticã a Olandei, compusãdin ºapte biotopuri diferite, reuneºte unsfert din speciile animale recensate peteritoriul þãrii, dintre care 300 protejate.„Biodiversitatea din Amsterdam a crescutîn ultimii ani, contrar tendinþei naþionaleºi internaþionale“, subliniazãmunicipalitatea pe site-ul sãu de internet.

În asemenea mãsurã încât este azi maiimportantã decât în zona ruralã, potrivitlui Geert Timmermans, ºef al proiectului„Arhitectura peisajului ºi Ecologie“pentru municipalitate.

În plin centru urban existã întotdeaunaºi natura. „Natura se adapteazã, sefoloseºte de noul mediu pentru a seinstala“, a constatat Jelle Reumer, fostdirector al Muzeului de istorie naturalãdin Rotterdam ºi profesor depaleontologie din Utrecht.

Viaþa sãlbaticã se metamorfozeazã.Speciile evolueazã ºi riscã sã disparã. Înprezent „al ºaselea val de extincþie masivãdin istoria geologicã este provocatã, nu deun meteorit ca la sfârºitul Cretacicului,sau de o erupþie vulcanicã masivãantrenând dispariþia a 90% din specii lasfârºitul Permianului acum 252 demilioane de ani (...), ci de om“, a conchisprofesorul.

AGERPRES

Foci în canaleledin Amsterdam

Olanda a dezvãluit marþi laAmsterdam un sistem de filtraredestinat purificãrii aerului de aproapetoate particulele fine ºi ultrafine,nocive pentru sãnãtate. Dispozitivul afost prezentat ca fiind primul‘’aspirator’’ gigant de acest fel dinlume, transmite France Presse.‘’Acesta este un mare filtruindustrial, de opt metri lungime,realizat din oþel, ce va fi plasat pepartea de sus a clãdirilor, înapropierea zonelor industriale, aaeroporturilor sau oraºelor’’, a

explicat Henk Boersen, purtãtorul decuvânt al start-up-ului EnvinityGroup, iniþiatorul proiectuluiprezentat în cadrul expoziþiei ºiconferinþei „Offshore Energy“ 2016.

Acest „sistem inovator’’ estecapabil sã aspire aerul pe o razã de300 de metri ºi pânã la o înãlþime deºapte kilometri, sã trateze 800.000m3 de aer pe orã ºi sã filtreze 100%din particulele PM 10 (cu diametrumai mic de 10 microni), PM 2,5(diametru mai mic de 2,5 microni) ºi95% din particulele ultra-fine (sau

nanoparticule) prezente în aer,conform testelor realizate pe prototipde cãtre centrul de cercetare îndomeniul energiei din Olanda(ENC). „O coloanã mare de aer vatrece prin filtru ºi va ieºi curat“, aspus purtãtorul de cuvânt.

Rezultate din arderea cãrbunelui,lemnului sau carburanþilor, precum ºidin vapori industriali, particulele fine,considerate cancerigene, au fostcatalogate drept poluantul atmosfericcel mai nociv pentru sãnãtatea umanãîn Europa“ de cãtre AgenþiaEuropeanã de Mediu (EEA). 90%din locuitorii oraºelor sunt expuºi laniveluri mai mari decât celerecomandate de OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii (OMS).

PM 2,5 includ substanþe poluanteprecum sulfat, nitraþi ºi cãrbunenegru, care pãtrund adânc în plãmâniºi sistemul cardiovascular, ceea cereprezintã un risc grav pentrusãnãtatea umanã.

AGERPRES

Pagina 17

Olanda a prezentat un ‘’aspirator’’gigant de particule ultrafine

Ziua internaþionalã a controlorilorde trafic aerian este marcatã în fiecarean la 20 octombrie, aceasta fiind ziuaîn care s-a constituit FederaþiaInternaþionalã a AsociaþiilorControlorilor de Trafic Aerian(International Federation of Air TrafficControllers’ Associations - IFATCA),în 1961. Cu prilejul ConferinþeiFederaþiei Europene a AsociaþiilorControlorilor de Trafic Aerian(EFATCA), organizatã în perioada 19-20 octombrie 1961, la Amsterdam,Olanda, reprezentanþii a 12 asociaþiieuropene au anunþat, la 20 octombrie,finalizarea discuþiilor privind fondareaFederaþiei Internaþionale a AsociaþiilorControlorilor de Trafic Aerian.Anunþul a reprezentat punctul final alidei lansate, în 1956, de cãtre JacobWachtel, fondatorul ºi primulpreºedinte al Asociaþiei Israeliene aControlorilor de Trafic Aerian. La 20octombrie 1981, când s-au aniversat

20 de ani de la fondarea sa, IFATCA apropus sãrbãtorirea zilei de 20octombrie ca „Ziua controlorului detrafic aerian“, marcatã de atunci înfiecare an. Federaþia Internaþionalã aAsociaþiilor Controlorilor de TraficAerian este o organizaþie la nivelmondial, care reprezintã mai mult decincizeci de mii de controlori de traficaerian din 127 de þãri. Sediul IFATCAse aflã la Montreal, Canada.

Obiectivele federaþiei sunt,conform site-ului oficial al IFATCA:promovarea siguranþei ºi eficienþei înnavigaþia aerianã internaþionalã;sprijinirea ºi consilierea în dezvoltareasistemelor de siguranþã ale controluluitraficului aerian; promovarea ºimenþinerea unui standard ridicat decunoºtinþe ºi eficienþã profesionalã înrândul controlorilor de trafic aerian;cooperarea îndeaproape cu autoritãþileinternaþionale ºi naþionale de transportaerian ºi cu instituþiile implicate în

navigaþia aerianã; sprijinirea adoptãriilegislaþiei ºi reglementãrilor care sãducã la creºterea ºi protejareasiguranþei navigaþiei aeriene.

În fiecare zi, mii de zboruri suntghidate în siguranþã. Fie cã transportãpasageri sau marfã, echipajele de zbor,responsabile pentru sarcinile lor, sebazeazã pe profesionalismulcontrolorilor de trafic aerian ºi pesistemele pe care aceºtia le utilizeazã.

IFATCA oferã posibilitatea de adeveni membru nu numai pentrucontrolorii de trafic aerian, prin apar-tenenþa individualã la propria aso-ciaþie, dar ºi colegilor din industrii ºiorganizaþii de management altraficului aerian (ATM) afiliate.Administraþia Românã a Serviciilor deTrafic Aerian — ROMATSA RA,prin Asociaþia Controlorilor de TraficAerian din România (RATCA), estemembrã a IFATCA.

AGERPRES

Ziua internaþionalã a controlorilor de trafic aerian

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Fermierii români au costurifoarte mari de producþie pentrulegumele din sere, pe timpul iernii,în special din cauza cheltuielilorcu energia, de aceea cred cã estenevoie sã utilizãm noi tehnologii,pe care le putem cumpãra cu banieuropeni, a declarat, joi, AchimIrimescu, ministrul Agriculturii.El a participat la un seminarorganizat de Ambasada Olandei laBucureºti în cadrul TârguluiINDAGRA.

Potrivit ministrului, Româniaar trebui sã beneficieze deexperienþa fermierilor olandezi,care, cu ajutorul unei tehnologiiîmbunãtãþite, au ajuns sã plãteascãpentru energie doar 25% dincosturile de producþie alelegumelor în sere, în timp ce, înRomânia, aceste cheltuieli sunt de75%.

„Olanda este principalulinvestitor în agricultura României,activând în principal pe partea deproducþie a laptelui ºi cu un aportimportant în tot ceea ce înseamnãnoi tehnologii, de la creºtereapãsãrilor la creºterea vacilor delapte. Sperãm sã ne sprijine înurmãtoarea problemã: pe perioada

iernii, noi nu reuºim sã producemlegume în România din cauzacosturilor foarte mari cu energia,ori soluþiile dezvoltate de olandezipermit eficientizarea producþiei delegume ºi pe perioada iernii.Sperãm sã realizãm cu producã-torii români o retehnologizare“, aspus ministrul român de resort.

Irimescu a amintit cã existãfonduri europene destinate specialpentru acest tip de proiecte, iarolandezii ne-ar putea ajuta sãrealizãm proiecte prin care sãatragem bani europeni pentru acumpãra tehnologie.

„Cei din Olanda, chiar dacãnu au clima friguroasã dinRomânia, au cu energia doar 25%din costurile produselor din serã,iar în România aceste costuri suntde 75%. România, care este ºiaproape de Turcia, are o mareproblemã pe perioada de iarnã sãfacã faþã concurenþei roºiilor dinAntalya, unde temperaturile nuscad sub 10 grade niciodatã“, acontinuat oficialul guvernamental.

Irimescu a mai arãtat cã mariifermieri români deja au început sãvadã importanþa utilizãrii uneitehnologii înalte. El a relatat cã,

recent, a vãzut în cadrul unei vizitela producãtorii de sfeclã dinBraºov faptul cã aceºtia folosesc ocombinã de ultimul tip, în valoarede o jumãtate de milion de euro,care, la o singurã trecere,realizeazã toate activitãþilenecesare pentru respectiva culturã.

„Deci iatã cã mariiproducãtori români au înþelesimportanþa tehnologiei ºi reuºescsã se alinieze la cerinþele ºistandardele europene“, a continuatministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, ºi miciifermieri ar trebui sã treacã la otehnologie îmbunãtãþitã, încondiþiile în care, în prezent, chiardacã au produse de foarte bunãcalitate, ei nu reuºesc de fiecare

datã sã respecte standardele deigienã de la nivelul producãtorilormari.

„Mai este o categorie micã, afermierilor de semi ºi subzistenþã,care au însã un alt rol, acela de amenþine mediul rural viu, au rolulfoarte important de a reuºi sã facão agriculturã cu mijloace redusetehnologic. Mi s-a pus întrebarea:oare este bine sãsupramodernizãm satele, sã facemoraºe din sate? Nu este bine oaresã pãstrãm tradiþionalismul satuluiromânesc? Este o întrebare foartegrea. Pe de o parte, nu poþi sã nugândeºti un sistem de apã curentã,canalizare ºi toalete moderne —sã nu uitãm faptul cã, recent, presaa menþionat faptul cã România

este pe ultimul loc la aceastãcaracteristicã. Dar cred eu cã estefoarte important sã-i încurajãm peaceºti mici producãtori sã devinãdin ce în ce mai performanþi. Auproduse foarte bune, dar nuîntotdeauna, neavând dotareatehnologicã necesarã, reuºesc sãrespecte standardele de igienã dela nivelul producãtorilor mari.Una este când produci într-ofabricã de inox, cu totul controlat,ºi alta este în mediul rural, undemai este ºi o muscã. Trebuie sã negândim ºi la sãnãtateaconsumatorilor, dar, cu investiþiiminime ºi prin asociere ºicooperativã, cred cã se poateajunge ca ºi micii producãtori, cuproduse de foarte bunã calitate, sãajungã pe piaþã ºi pe masaconsumatorilor de la oraº“, aadãugat Irimescu.

În cadrul evenimentuluiorganizat de Ambasada Olandei laBucureºti sunt prezentate noutãþileoferite de aceastã þarã în treisubsectoare agricole importante:lapte, horticulturã în spaþiiprotejate ºi pomiculturã, la care seadaugã o secþiune de finanþare.

AGERPRES

Fermierii români au costuri foarte mari cu energia însere; ar trebui sã utilizãm tehnologie mai eficientã

Wendy Powell, care are 40 deani, nu este niciodatã crezutãatunci când îºi dezvãluie vârsta.Aspectul femeii nu se datoreazãunor diete sau vreunei operaþiiestetice, ci eliminãrii zahãrului dinalimentaþie. Teoria ei pare sã fiesusþinutã ºi de ºtiinþã, dupã cecercetãtorii de la o universitate dinOlanda au descoperit o legãturãîntre cantitatea de zahãr din sângeºi felul în care aratã persoanele învârstã. „Mã simt extraordinar cândmã întâlnesc cu oameni pe care nui-am mai vãzut de mult ºi aceºtiaîmi spun cã arãt mai bine decâtacum 20 de ani“, a declarat WendyPowell, potrivit Daily Mail.

Femeia, antrenor personal ºimamã a doi copii din Truro(Cornwall), susþine cã aspectul eiîntinerit de datoreazã eliminãriizahãrului din alimentaþie. Easusþine cã a ales aceastã varianta,în urmã cu 11 ani, pentru a sepregãti în meseria ei de antrenorpersonal, ºi cã dupã ce a constatatcã o astfel de dietã îi îmbunãtãþeºtemult aspectul fizic ºi mai ales

calitatea pielii, mai eficient decâtorice alt produs cosmetic, acontinuat-o.

Acum, descoperirile femeiisunt susþinute de ºtiinþã.Cercetatorii de la LeidenUniversity Medical Centre dinOlanda ºi Unilever din MareaBritanie au mãsurat nivelulzahãrului din sânge la 600 debãrbaþi ºi femei cu vârste cuprinseîntre 50 ºi 70 de ani ºi auconcluzionat cã existã o legãturãdirectã între cantitatea de zahãr dinsânge ºi felul în care aratãpersoanele în vârstã. În cadrulstudiului, dupã efectuareamãsurãtorilor, fotografii ale aceloroameni au fost prezentate în faþaunei comisii formate din 60 depersoane. S-a constatat astfel cãpersoanele cu un nivel al zahãruluicrescut erau catalogate ca fiind maibãtrâne decât celelalte. Astfel, ocreºtere a nivelului zahãrului dinsânge cu 1 mm/l adãuga la vârstapersoanei respective încã 5 luni.

„Am luat în calcul ºi alþifactori, cum ar fi faptul cã

persoanele respective eraufumãtoare sau nefumãtoare, ºitotuºi efectele erau clare: cu cât eramai mare nivelul de glucozã însânge cu atât persoanele respectivearãtau mai în vârstã. Cei carepãreau mai în vârstã erau chiardiabeticii. Din cauza afecþiunii,aceºtia se confruntau cu un nivelcrescut al glucozei pe perioadeîndelungate“, a declarat DavidGunn, unul dintre membrii echipeide cercetare.

La aceeaºi concluzie au ajunsºi expertii în dermatologie. O dietãcu un consum ridicat de zahãr esteun dezastru pentru piele. „Nu areniciun sens sã cheltui mulþi bani pecreme scumpe dacã ai o dietãbogatã în zaharuri. Poþi sã-þiprotejezi ºi sã-þi hidratezi pielea cuajutorul cremelor, dar trebuie sãhrãneºti ºi sã stimulezi creºtereacelulelor sãnãtoase ºi din interior,iar zahãrul nu face altceva decât sãîmpiedice asta“, susþine AamerKhan, specialist în dermatologiecosmeticã.

|Sursa: evz.ro

Cum poþi arãta cu 20 de ani maitânãrã fãrã diete sau bisturiu

Un start-up de la Cluj a fost cumpãrat de unadintre cele mai mari companii de imprimare 3Ddin lume. Printivate devine parte din 3D Hubs, iarromânul Adrian Mureºan (31 de ani), care afondat startup-ul, e chemat la Amsterdam sãconducã echipa de cercetare ºi dezvoltare a 3DHubs. Printivate s-a remarcat cu un soft careoptimizeazã printarea 3D: permite ca modelele sã

se facã mai repede, din mai puþinã materie primãºi cu mai puþine greºeli. Olandezii de la 3D Hubs,care ºi-au extins reþeaua de imprimante în peste150 de þãri, vor sã integreze tehnologia Printivateîn propria platformã în ideea cã softul îi va ajutasã creeze cea mai eficientã soluþie de printarepentru cei care lucreazã în design ºi producþieindustrialã.

3D Hubs este o platformã online dedicatãserviciilor de printare 3D, cu o reþea deimprimante 3D în peste 20.000 de locaþii din maibine de 150 de þãri. 3D Hubs a primit o investiþiede 7 milioane de dolari, seria B, în iulie 2016.

Sursa: digi24.ro

Românul chemat sãconducã în Olandaechipa unei maricompanii deimprimare 3D

Pagina 19noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Liviu Rebreanu – Glasulinimii

Liviu REBREANU a fostunul dintre cei maireprezentativi oameni de culturãdin secolul al XIX-lea. El a fostsciitor, preºedinte al SocietãþiiScriitorilor Români, membru alAcademiei Române, jurnalist,dramaturg, director al TeatruluiNaþional Bucureºti. A fostpreºedintele Societãþii Scriito-rilor Români ºi membru alAcademiei Române, din 1934,iar în 1941 era numit din noudirector al Teatrului Naþional ºidirector al cotidianului Viaþa. În1942 a þinut conferinþe desprecultura româneascã, într-unturneu susþinut în Austria ºiGermania.

Nãscut în ziua de 27noiembrie 1885 pe teritoriulAustro-Ungariei, în comunaTârliºua din fostul comitat Sol-noc Dãbâca – azi judeþul Bis-triþa-Nãsãud, România – LiviuREBREANU a fost primul din-tre cei 14 copii ai învãþãtoruluiVasile Rebreanu (folcloristamator) ºi ai soþiei saleLudovica (nãscutã Diuganu).

Dupã absolvirea ºcoliipimare din comuna Maieru,

Liviu REBREANU a urmat, dinanul 1895, douã clase laGimnaziul grãniceresc dinNãsãud, iar din 1897 s-atransferat la Gimnaziul superiorgerman din Bistriþa – astãzi,Colegiul Naþional „LiviuRebreanu“. În 1900 a început sãurmeze ªcoala Realã Supe-rioarã de Honvezi din Sopron(de lângã graniþa cu Austria). Lasfârºitul anului I a obþinutcalificativul eminent. El amanifestat o înclinaþie deosebitãpentru studiul limbilor strãine.Între anii 1903 – 1906 a urmatAcademia militarã „Ludovi-ceum“ din Budapesta, unde aprimit din nou distincþia deeminent. Dupã absolvire, la 1septembrie 1906, a fostrepartizat ca sublocotenent înarmata austro-ungarã, laregimentul al doilea de honveziregali din Gyula.

Liviu Rebreanu a avutnumeroase preocupãri literarestudiind clasici englezi,francezi, germani, italieni,maghiari, ruºi... Din aceastãperioadã putem aminti câtevaproiecte de literaturã dramaticã:Vetélytársak - Örveny (Rivalii -Vâltoarea); Valkó föhadnagy(Locotenentul Valkó); Gigi

(Ghighi). La Budapesta ºiGyula a scris ºi a transcris cincipovestiri, în limba maghiarã, dinciclul Szamárlétra (Scaramãgarilor), satire cu caracteranticazon ºi a hotãrât, în anul1908, sã demisioneze dinarmatã pentru a se dedicaliteraturii.

În anul 1910 LiviuREBREANU era angajat cafuncþionar la primãria dinVãrarea, Bistriþa-Nãsãud, însãguvernul de la Budapesta cereaextrãdarea lui. Dupã ce a fostarestat ºi închis, în închisorileGyula ºi Vãcãreºti, el acontinuat sã scrie. Eliberat dupãcâteva luni de defenþie, el alucrat puþin timp ca notar, iarapoi a plecat la Bucureºti unde afost angajat la publicaþiaOrdinea, urmând funcþiile desecretar de redacþie la Falangaliterarã ºi artisticã ºi laConvorbiri critice. În 1911ajunge la Craiova, ca secretar alTeatrului Naþional. La CraiovaLiviu REBREANU s-a cãsãtoritcu actriþa Fanny Rãdulescu.

În anul 1912 publicãvolumul de nuvele Frãmântãri,apoi Golanii ºi Mãrturisire, în1916, ºi Rãfuiala, în 1919.Începând cu anul 1920 apublicat celebrul roman Ion(Premiul Academiei Române),apoi volumele de nuveleCatastrofa ºi Norocul, Cuibulvisurilor, Cântecul lebedei, Iþicªtrul dezertor. Au urmat alteromane sociale: Crãiºorul(1929), Rãscoala (1932), Gorila,romanul poliþist Amândoi, ºi

volumele de teatru Cadrilul(1919), Plicul (1923), Apostolii(1926). Ceaþia literarã a luiLiviu REBREANU a fostcompletatã cu romanele psiho-logice: Pãdurea spânzuraþilor(1922), Adam ºi Eva (1925),Ciuleandra (1927), Jar (1934).În 1928 a fost numit pentru unan director al Teatrului Naþionaldin Bucureºti, în 1930 a condusDirecþia Educaþiei Poporului, iardin anul 1932 tipãrea revistaRomânia literarã.

De-a lungul anilor, au fostrealizate mai multe ecranizãriale operelor sale: filmul germanVerklungene Träume (1930),regizat de Martin Berger,Pãdurea spânzuraþilor (1964),Rãscoala (1965), Ion-Blestemulpamîntului, blestemul iubirii(1979), Ciuleandra (1985),Adam ºi Eva (1990).

Liviu REBREANU a

debutat literar în anul 1908, înrevista Luceafãrul din Sibiu, cunuvelele Ofilire ºi Rãfuiala ºi cupovestirea Codrea (Glasulinimii). La 01 septembrie 1944,la Valea Mare în judeþul Argeº,s-a stins Glasul inimii lui LiviuREBREANU, care îºi doarmeacum somnul de veci laCimitirul Bellu din Bucureºti.

Agnes-Maria ORBAN

POST-SCRIPTUM: Nu trebuie sã uitãm cã, tot în

luna noiembrie, s-au mai nãscutºi alte numeroase personalitãþi,precum savantul Emil Racoviþã(15.11.1868 – 17.11.1947), scri-itorii Andrei Mureºanu (29.11.1816 – 12.10.1863), MihailSadoveanu (05.11.1880 – 19.10.1961), actorul Colea Rãutu(28.11. 1912 – 13.05.2008),gimnasta Nadia Comãneci (12noiembrie 1961).

Celebritãþi din RomâniaPreambul:

Doresc sã prezint cititorilor noºtri, la rubrica Celebritãþi dinRomânia, articole, comentarii despre viaþa ºi activitatea de creaþie aunor personalitãþi (uitate, uneori, pe nedrept) care s-au remarcat pringeniul ºi prin talentul lor, lãsând posteritãþii adevãrate capodopereartistice – în domeniile artelor plastice, cercetãrii ºtiinþifice, literaturii,muzicii –, pentru ca noi, cei de azi, ºi generaþiile viitoare, sã ne putempleca fruntea, cu recunoºtinþã, în faþa memoriei lor ºi sã le cinstim, laadevãrata lor valoare. (Agnes Maria ORBAN)

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Prenumele meu este Irina.Dar mi se spune ºi Albinuþa.Sunt nãscutã pe data de 24noiembrie 2015.Mai suntcâteva zile ºi fac un aniºor decând mã aflu în aceastãfrumoasã viaþã.Sunt o fetiþãmicã, cu câþiva dinþiºoriºieman bucurie ºi dragosteceor din jur. Îmi plac pufuleþiifoarte mult. Deºi nu pot lavârsta mea sã îmi exprim prinvorbe dragostea pentru cei dinjur, cu zâmbetul ºi cum mãalint,îmi arãt mulþumireapentru cei care mã iubesc.Îmidoresc din toatã inimioaramea sã fiþi iubiþi toþi copii aºacum sunt eu iubitã ºiapreciatã.

Cu drag,Nanu Irina Maria

- În altã carte am citit cã, în urmã cu sute de ani,

un mare cãlãtor italian care se numea Marco Polo, în

cãlãtoria pe care a fãcut-o în China, ar fi vãzut inorogi,

însã i-a descris ca fiind foarte urâþi.

- Asta n-am sã cred niciodatã - se strâmbã

Rãducu la cele auzite. - Micul Inorog e deosebit de

frumos - spuse nepotul cu încântare, privind cu

ochiºorii lui negri undeva departe, cãtre imaginea pe

care o avea întipãritã adânc în minte. - Are mãrimea

unui mânz. Coama mãtãsoasã îi fluturã pe spate.

Miºcarea-i înfioarã pielea de un alb strãlucitor, radiind

o luminã argintie în jurul lui. Poþi sã-þi închipui, bunico?

Cornul lui rãsucit este sidefat, iar copitele sunt argintii.

Din pãcate, prietenul meu ºi-a pierdut o copitã, dar

sper sã o gãsim. Încã nu l-am vãzut alergând, deoarece

ºchiopãteazã puþin, dar când umblã, abia de atinge

pãmântul. E atât de blând, încât ridicã picioarele sã nu

atingã nicio vietate. E o bucurie sã-l priveºti.

- Stai liniºtit! Nu am terminat. Marco Polo a

confundat inorogii cu rinocerii.

- Foarte interesant, dar mai ºtii ceva despre ei?

- Sigur cã da! Am citit cã semnul inorogului

simbolizeazã putere, perfecþiune ºi puritate. Sub

semnul lui se luptã împotriva necinstei ºi a minciunii,

pedepsindu-i pe cei vinovaþi cu cornul, care e vãzut ca

un fel de sabie a lui Dumnezeu. Uneori, oamenii cred

cã acest corn este o razã de soare cu care îi ajutã pe

copiii buni ºi cuminþi sã fie silitori la ºcoalã. Pentru cã

numai învãþând ºi studiind poþi sã ajungi în luminã, în

timp ce copiii pe care nu-i intereseazã nimic se zice cã

rãmân în întuneric. Dupã cum vezi, Iliuþã se pare cã nu

a vãzut niciun inorog în vis, deoarece e un leneº ºi nu

prea vrea sã înveþe.

Pe faþa bãieþelului se vedea încordarea de-a reþine

tot ce-i explica bunica. Dupã câteva clipe spuse:

- Noapte bunã, bunico. Mã grãbesc sã adorm.

Sper sã mã întâlnesc ºi în noaptea asta cu prietenul

meu.

- Noapte bunã puiºor - îi rãspunse ea, sãrutându-

l pe frunte.

..................................................................................

Rãducu auzi niºte bãtãi rãsunãtoare, de parcã ar

fi bãtut cineva cu putere într-un geam. Deschizând

ochii observã cã se aflã într-un glob de sticlã în

pãdurea de lângã Lacul Ielelor. Niºte fete foarte

frumoase se izbeau de acel zid transparent, cu puterea

corpului lor ºi cu intenþia clarã de-a ajunge la bãiat.

Înafarã de rezonanþa de cristal din interior ºi de

transparenþa protectoare a globului nu s-a întâmplat

însã nimic.

Poate dezamãgirea le-a fãcut pe fete sã se

transforme în niºte urâþenii de speriat, ce se

schimonoseau ameninþãtoare spre el, încercând sã-l

înfricoºeze. Dar tot degeaba. Rãducu stãtea liniºtit,

ºtiind cã este sub protecþia inorogului. N-a trebuit sã

aºtepte prea mult, deoarece noul lui prieten a apãrut pe

nepusã masã, plin de strãlucire ºi de mãreþie,

strãpungând globul transparent cu cornul lui sidefat,

alungând ielele, care au dispãrut cu un þipãt strident.

- De unde ai apãrut, prietene? - îl întrebã Rãducu.

- Am fost tot timpul aici, doar cã eram nevãzut.

Am aºteptat sã treacã cele trei ceasuri negre în care

rãutatea lor e ca un blestem. Iar pe urmã, cum ai vãzut,

am despãrþit cu cornul întunericul de luminã ºi binele

de rãu. Sunt atât de gãlãgioase ºi de rele, cã n-am ochi

sã le vãd. Sper cã le-am liniºtit pentru o vreme.

- Cu piciorul cum stai?

- Mult mai bine, dar tot rãu fãrã potcoavã. Haide

sã plecãm!

ªi chiar atunci minunea promisã de arici s-a

înfãptuit. Inorogul s-a transformat într-un bãieþel, mai

exact luã înfãþiºarea lui Rãducu, devenind un fel de

frate geamãn. Singura deosebire era cã Rãducu inorog

ºchiopãta ºi cel adevãrat nu.

- Dupã înfãþiºarea pe care am dobândit-o, cred cã

ne vor aºtepta în drum multe surprize cãrora va trebui

sã le facem faþã.

- ªi ce dacã? Împreunã suntem puternici - îi

rãspunse Radu, ºi o pornirã amândoi la drum pe

poteca din pãdure.

Când s-a terminat pãdurea, în faþa lor s-a deschis

un câmp acoperit de cenuºã ºi jãratic. Aerul era

fierbinte, de nesuportat. Fumul îi îneca ºi le înceþoºa

vederea.

- Ce ne facem? - îl întrebã Inorogul pe celãlalt.

- Mãrim pasul ºi încercãm cât mai repede sã

trecem dincolo.

Fuga, fuguþa ºi ºontâc, ºontâc, încurajându-se

unul pe altul, cei doi au trecut proba focului ºi au ajuns

în þara celor o mie de râuri.

- Of! Bine cã am scãpat din iadul înecãcios ºi plin

de flãcãri. Sã vedem ce surprize ne mai aºteaptã - zise

inorogul nemulþumit.

- Orice-ar fi, nu ne lãsãm noi cu una, cu douã. Hai

mai bine sã facem o baie, sã uitãm de toate - spuse

Rãducu ºi sãri în apã.

Celãlalt îi urmã exemplul.

Vã întrebaþi ce a urmat? O bãlãcealã grozavã cu

hohote de râs. Bãiatul inorog fãcea tumbe în apã, iar

celãlalt îl stropea cu ambele mâini.

- Nu-mi vine sã mai ies, atât de mult îmi place -

mãrturisi inorogul savurând din plin momentul.

- Cine te roagã sã ieºi. Stai liniºtit.

Dar, ca la comandã, apele se preschimbarã într-o

adevãratã avalanºã de ape. Cei doi se luptarã ce se

luptarã cu valurile nimicitoare, reuºind pânã la urmã sã

iasã la mal.

- Extraordinar ce valuri au apãrut deodatã.

Puteam sã ne înecãm. Apa e tare înºelãtoare. Cred cã

ar trebui sã plecãm de aici cât mai degrabã.

- Hai! - fu de acord celãlalt.

În spatele unor tufiºuri, doi inorogi nevãzuþi îi

urmãreau cu privirea.

Elena Cesar von Sachse

Inorogul din vis

Pagina 21noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Condorul andin (Vulturgryphus) este o specie de pãsãridin familia catartide, uniculreprezentant al genuluimonotipic Vultur. Esterãspândit în munþii Anzi (deunde provine ºi denumirea lui)ºi pe coasta vesticã a Americiide Sud. Are cele mai maridimensiuni dintre toate pãsãriledin emisfera vesticã.

Condorul andin este unadintre cele mai longevive pãsãridin lume, putând atinge ºi vârstede 50 de ani. Aceºtia zboarãadesea la înãlþimi cuprinse între3.000 ºi 5.000 de metri, însãuneori coboarã ºi pânã la þãrmulOceanului Pacific. Aripilecondorului andin pot ajunge la oanvergurã de 3.3 m, însã nu o

depãºeºte pe cea a albatrosului.Condorul andin are un penaj

negru-strãlucitor cu un “guler”alb, iar penele lipsesc de pe capºi gât; are picioare cu ghiareputenice, de culoare neagrã;acestea par adesea albe datoritãgãinaþului care le murdãreºte.Masculii sunt mai mari decâtfemelele, putând atinge ogreutate de 15 kg ºi o lungimede aproximativ 1.3 m. Femelacondorului andin depune 1-2ouã direct pe platforme apereþilor stâncoºi sau pe panteabrupte ºi greu accesibile. Oulsau ouãle sunt clocite pe rând deambii pãrinþi între 54 ºi 58 dezile.

Condorul nu este mut, dareste capabil doar de a emite

niºte fluierãturi ºi un croncãnitslab care abia se aude la câþivametri. Când un condor andindescoperã un cadavru, esteînconjurat foarte repede de alþi“vecini” sosiþi de la distanþecuprinse între 30 ºi 60 de km;cum reuºesc ceilalþi sã se alãtureatât de repede celui care adescoperit prada încã este unmister; unii autori au lansatipoteza unei “comunicãritelepatice”.

Condorul andin estesimbolul naþional al mai multorþãri din America Latinã(Argentina, Bolivia, Chile,Columbia, Ecuador ºi Peru) ºijoacã un rol important în culturapopoarelor din Anzi. Cu toateacestea, în secolul al XX-leapopulaþia condorilor s-amicºorat semnificativ, motivpentru care specia a fost inclusãîn Cartea Roºie drept specie curisc scãzut de dispariþie(categorie NT). Principaliifactori care au dus la scãdereanumãrului de condori sunt denaturã antropicã. Omul aschimbat ecosisteme întregipopulate de condori ºi apracticat excesiv vânãtoareaanimalelor ierbivore, otrãvindu-le carnea, astfel prejudiciind ºicondorii. În plus, mult timpcondorii andini erau uciºi înmod deliberat din cauzaclasificãrii lor ca animaledãunãtoare industriei zoo-tehnice. În zilele noastre, o seriede state ale Americii de Sud auadoptat programe de ocrotire,

creºtere ºi îngrijire a condorilorandini în parcuri zoologice,pentru a-i elibera ulterior însãlbãticie.

Astãzi, condorul este întâlnitdeseori în literaturã, muzicã, iarîn Peru chiar în cadrul coridelor,unde condorul este legat despinarea unui taur care încearcãsã scape de el, însã acesta îlciupeºte cu ciocul pânã la sânge.De regulã, în urma uneiasemenea lupte condorul nu arenicio zgârieturã.

Având o încãrcãturãspiritualã apreciabilã, imagineacondorilor andini se gãseºtedeseori pe timbrele poºtale.Astfel de timbre au apãrut înEcuador în 1958, în Argentinaanului 1960, în Peru peparcursul anului 1973, înColumbia în 1992, în Chile înprimul an al secolului curent ºiîn Venezuela patru ani maitârziu. De asemenea, silueta loreste gravatã pe unele monedecolumbiene ºi chiliene.Condorul andin apare pe

stemele mai multor state sud-americane: Bolivia, Chile,Columbia ºi Ecuador.

Un loc în care puteþi vedeaaceste pãsãri de aproape, chiarde la câþiva metri - ºi nu sunt încaptivitate - este vorba deCanionul Colca, din Peru, la 160km de Arequipa, cel mai adânccanion din lume, cu 4160m de lacel mai înalt vârf de pe marginepânã la ºuvoiul de apã de jos.Condorii îºi au cuiburile pepereþii abrupþi ai canionului ºi înfiecare dimineaþã se ridicã, fiindpurtaþi de termice. Aici existãmai multe puncte de observaþieunde se strâng turiºtii cu multeaparate de fotografiat. Acestepãsãri nu fac vreun efort pentrua zbura, ci sunt pur ºi simpluridicate de vânt. Descriu cercurilargi ºi le veþi observa cum urcãdin josul canionului pânã lanivelul vostru. Este cel puþinimpresionant. Într-o zi normalã,puteþi admira 10-15 condori.

(Wikipedia.org)Adriana-Lucia

ªtiþi cã cea mai mare pasãre dinemisfera vesticã este condorul andin?

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

ÎMBOGÃÞITUL:Nu îi pasã, nici sã-l tai,De soarta sãracului,Când pe el se vede-n Rai,Având… ochiul dracului!

PARADOXUL SORÞII:Ce noroc sã aiCa bãtrân, o datã:Sã te simþi în RaiCu un drac de fatã!

DIVORÞ CU REPETIÞIE:Am lãsat eu trei neveste,Dar cu-a patra-s în impas,Dându-mi însãºi ea de vesteCã mã lasã… sã o las!

MASCÃ NECIOPLITÃ:ªtiind cã Dumnezeu a spusSã nu mã-nchin la chip cioplit,Eu nu mã-nchin, însã supus,Mã-nchin la ºef, cã-i necioplit.

MASCA FRUMUSEÞII:Cosmetica e valoroasã,Cã poate-ascunde pielea flascã,De-aceea-mi pare mai frumoasãªi soacrã-mea când poartã mascã!

MASCA LEGII:Potentaþii, fãrã fricã,Furã ºi vedem, ºocaþi,Cum ºi legea îi ridicã,Însã numai cu mascaþi!

LICÃ PAVEL (membru ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

65

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

SONETUL TRUDEI(necanonic)

Mã chinui, fraþilor, de-o lunã,Sã încropesc un biet sonetAºa, ca sã mã cred poet,Sã fiu cu Dante-n spiþã bunã

Un vers aº vrea ca un banchet, Mai savuros ca o cãpºunã,Subtil ºi suplu ca o junãªi dulce chiar ca un ºerbet.

Nu spun cã aº avea talentSau cã mã-ndeamnã vreo trufieNimic nu spun, spre cinstea mea.

La stihuri pingãlesc atentMã strãdui doar ca sã se ºtieCã nu sunt chiar o giurumea!

SONETUL CHEFLIULUI POCÃITÎn cântece rostogoleam pahareCu lãutari, amici ºi niscai fufe,Râdeam de-orice ca în comédii bufeªi era totul vis, ori desfãtare.

În drum spre casã rãtãceam prin tufeMai adormeam cu nasul în vreo floareSau altceva extras dintre picioareSpre zori fiind mai moi ca niºte rufe.

Dar ca un fum trecurã, iatã, aniiCât despre cârciumi, lãutari, ori fete,De mult nici nu mai vreau s-aud mãcar;

Beau doar sifon, sau apã, ca bibanii, Nevastã am ºi un ficat cu peteªi-n vis mã-mbãt, din ce în ce mai rar.

SONETUL PLOIICu trupul meu deºertului dau viaþã,Iar curcubee-mi stãjuiesc aleea;Cãci fãrã mine viaþã nu-i, de-aceea,Sunt a vãzduhului prea bunã soaþã.

Când nimeni nu-mi ascultã melopeea,Mã cheamã paparude ºi mi-e greaþã,ªamani invocã-n cântec a mea faþã...Cu voi mi-e însã tristã odiseea...

Toþi aranjeazã ploi, într-o durere,Cei vinovaþi se fac ades cã plouã,ªi-apã de ploaie-i orice gargarã!

M-am sãturat de soarta mea amarã,Am sã mã-nchin cu mâinile-amândouã,Sã fiu potop, divinului voi cere!

MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ(Directorul ALPI)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

Unor soþi Le place mult cãsãtoria, Sunt plini de dragoste ºi zel, Ea este-ades` topitoria, Când el se crede de oþel!

PensionariiStau mai multã vreme-acasã, Dar au ºi "petreceri" dese: Dupã înmormântare, masã, Vin priveghiuri pe alese.

Dilema unui copil tie, barza l-a adus,

Însã greu suportã drama; Azi, când cineva i-a spus, Cã el seamãnã cu mama.

"E"-urile în bucãtãriamoldovenilor

Cã-s toxice, nu-s vorbe goale, De-aceea-au zis cã bine-ar fi Ca în sarmale ºi-n pârjoale Sã punã-n loc de "e" pe "i"!

Deziluzia piþipoancei Deºi ei îi plãcuse chelul, Cam dolofan, dar plin de zel, S-a întristat cã portofelul Era mai subþirel ca el.

Un soþ înºelat Când soþul s-a întors din depãrtãri, În casã el a ºi vãzut schimbãri: Nevastã-sa în cont bani mulþi a pus, Iar el avea ….vreo douã coarne-n plus.

ANGELA PISTOL (Membrã ALPI)

O dimineaþã dintr-un noiembrieºi gândul ce alerga spre o destinaþiece-ºi chema dorinþa. O femeie dintimpul meu, egal cu al minunateifiinþe din viaþa mea. Din ochiicerului senin ºi cu pãrul de foc,dintr-un joc al luminilor minþii cusufletul simþirii, un chip din iubireîn palma puritãþii. Drumul meuîncepuse sã devinã comun cu alvisului real din seara primeiîntâlniri. O nebunie. Scriu ceea ceau simþit trupurile noastre, nu ceeace-ºi imagineazã ele, acum, în clipadorului. Au fost nopþi în caredescãtuºarea noastrã a uitat numãrulanilor, a trãit prin dragoste, opoveste de dragoste. Îmi e dor devocea ei, deºi acum câteva clipe i-am spus cât de mult o iubesc. Îidãruiesc un zâmbet, unul care mãface sã-i scriu o parte din trãireamea. Mulþi vor fi surprinºi sã afle cãea existã, aºa cum existã cuvântultrãirii mele, o femeie maturã dinzori ºi sfârºit de zi. Am redeschisgeana acestei zile privind cãtre înaltºi acolo am vãzut-o cum atingeainelul de logodnã al buzelornoastre.

- Îþi aminteºti tresãrirea uneiadieri, strigãtul depãrtãrii, mirosulseduselor atingeri, cãutareastrângerii de mânã? Dar lacrima ce-þi dorea trupul speranþei?

Ibsen spunea: „unde este viaþã,trebuie sã fie ºi speranþã”.

- Dragostea mea, lasã-mã sã mãapropii ºi nu-mi lua imensa bucuriea forþei pe care mi-o dãruieºti. Cânddepãrtarea mã va doborî ºi nu voimai rezista, am sã alerg spre tine,asta doar pentru a-þi simþi parfumul,pentru a-þi sãruta mâna care-miscrie cântecul de dragoste alchemãrii. Aº vrea sã te mai întrebceva: „Dacã scoþi iubirea dinfiinþele noastre, ce mai rãmâne?”...

- Draga mea, dragã! Nu vreaudecât sã mã laºi sã te iubesc ºi într-o bunã zi vei alerga cãtre mine. Amsã aºtept cu emoþia pe care mi-o dãmartorul gândurilor mele din ecoulnumelui tãu. Încerc sã-mi oprescdin alergare ochii care te cautãacolo la masa viselor nefardatedintr-o dimineaþã de varã.

- Îþi aminteºti? Cafeaua fierbinteºi cana cu apã. Buzele meleflãmânde ce-ºi doreau sã atingãtrupul tãu ºi sã rãmânã odihnindu-seîn nopþile albe ale unei vieþi atât descurte. Aº vrea sã multiplic sãrutulnostru ºi sã-l port pretutindeni,departe de lume, ca rãspuns lalumea din fiinþele noastre.

Mâinile noastre poposesc înliniºtea timpului, mulþumindu-ibunului Dumnezeu ºi pentru aceastãzi. Þie, dragostea mea, îþi preþuiesc

gândul din iubire ºi culoare! Scriuprezentul din rãspunsuri ºi mãodihnesc în poala toamnei albastre.Îmi întinde braþele ºi-mi sãrutãtrupul cerându-ºi dreptul la dorinþã.Degetele urmeazã curgerea sprecoapsa din fotografie. Unde sã-miascund ochii care-ºi cer trãirea?

Încerc sã-i plimb de jos pânãsus, urc ºi cobor, deschid câte unnasture din fiecare dimineaþã. ªi cegãsesc? Alte dimineþi la fel dedornice, la fel de flãmânde de tine.Aºtept cuminte alt nasture deschis,lumina din ochii tãi îmi spune cãtoamnele sunt atât de frumoase, maifrumoase ca niciodatã.

Mã priveºti atât de mult! Îþiînþeleg profunzimea iubirii pe caremi-o dãruieºti, sãrut mâna ta înfiecare fotografie a serilor, coapsaunui timp mã cheamã îndreptându-mã ºi apropiindu-mã în splendoareadragostei noastre.

Mai fac un pas, mã opresc ºi teaºtept. Mai scriu un poem ºi fiecarecuvânt îºi cere dreptul la iubire. Cepot sã-i fac? Hai, spune tu, iubireamea!

Cad frunzele în caruselultimpului ºi culoarea lor îºi ceredreptul la cuvânt, ca în caligrafiaîmbrãþiºãrii din trãirea noastrã. Îndinastia necuprinsului, scriucuprinsul simþirilor pentru a „vorbi”

cu tine, iubire specialã, femeieultimã, logodnã a sufletelor ºitrupurilor de pe banca toamnelor.

În pragul grizonat aºez adiereatrãirii în respectul pentru dragoste,ca sãrbãtoare a unei trãiri minunate,a visului cu chipul superb, cuprivirea de gând albastru. Atingereamâinilor a trezit înþelesul dinrespiraþia trupurilor atâtor dimineþi.În secunda tãcerilor, din ochii eivãd cadranul vieþii, propria-misecundã celestã. Te îmbrãþiºezfemeie, iubirea noastrã nu-iimaginativã, nu mai suntem drumul,suntem popasul din braþeledorinþelor. La masa din parcul cudestinaþie, vioara sufletuluiacompaniazã timp ºi bãrbat, femeieºi viaþã. Tu ºi eu, curgere a râuluinostru, curat ºi limpede!

Uneori tu, femeie din cercul defoc al iubirii mele, oriunde ai fi, ai omaiestate a tot ce pãstrezi în privireºi suflet. Nu-mi e teamã de aºteptarepentru cã este nota muzicalã adragostei pe care þi-o port, undevaîntr-o luntre a noastrã ce merge peun fluviu de luminã. În esenþãmelodia „My heart will go on” încare versurile „spun” cam aºa:„aproape, departe, oriunde eºti, voicontinua sã te iubesc”.. .

Vali NIÞU

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

„My heart will go on”

Mã numesc Diana M ºi suntmama unui bãiat de 17 ani. Nu amsã vã scriu multe, ci am sã fiudirectã. De ceva vreme bãnuiesc cãse drogheazã. L-am întrebat decâteva ori, dar nu recunoaºte nimic.Am intrat la aceste idei pentru ca areochii mai tot timpul roºii ) el îmisune cã e obosit ºi pentru cã stã multla PC), apoi a început sã îmi cearãtot mai des bani ºi nu îl vãd cu nimicnou. Prietenii pe care îi are, nu mi separ cei mai nimeriþi . Nu ºtiu cum sãfac pentru a-l apropia de mine ºi a-lface sã-mi spunã dacã a intrat într-un cerc vicios. Mulþumesc frumospentru rãspuns.

Bunã ziua Diana. Este dificil sã îþidau un rãspuns la întrebarea pusãîntrucât, nu cunosc nimic din situaþiavoastrã familiarã ºi socialã. Orientativpot sã-þi spun cã pentru un bãiat tatãlreprezintã modelul pe care îl

interiorizeazã. Bãiatul se aflã la vârstala care este în cãutarea proprieiidentitãþi. Dacã are succes mai puþin laºcoalã sau stilul de comunicare înfamilie este deficitar se poate ataºa unuigrup de aºa ziºi prieteni. Fenomenul areloc din dorinþa de apartenenþã încercândsã compenseze insuccesele prinafirmarea în cadrul grupului respectiv.Din pãcate preocupãrile grupului nusunt totdeauna cele sãnãtoase, înþelepteºi adecvate. Îþi recomand sã încerci sãpetreci cât mai mult timp liber încompania lui, sã-i întãreºticomportamentele adecvate, sã îi arãþiapreciere pentru faptele bune, sã-l ajuþisã-ºi dezvolte calitãþile ºi talentele, darmai ales sã-i dai o anumeresponsabilitate. În felul acesta rãmâneaºa cum se spune în frumoasa noastrãlimba „cu picioarele pe pãmânt“. Îþidoresc multã rãbdare ºi rãmâiconsecventã.

Sunt un tânãr de 22 ani ºi vreausã vã adresez o întrebare foartesimplã, dar pentru mine este camcomplicatã. Mã numesc Andrei F ºilocuiesc în România. Am vãzutziarul la un prieten în Germania ºimi se pare foarte interesant ce faceþi.Dar acum sã revin la întrebareamea. De obicei, sunt un tip mai calm,retras ºi chiar nu am curajul sãvorbesc atunci când sunt întrebatpentru cã am o micã problemã dinnaºtere. Sunt un pic bâlbâit. Ideeaeste cã acum sunt îndrãgostit de ofatã cu un an mai micã ca mine,vorbesc cu ea pe FB de mai bine deºase luni, dar nu am vorbit personalniciodatã. Evit momentul, pentru anu fi dezamãgitã de mine. Cum sãprocedez pentru a-mi trece aceastãteamã? ªtiu cã atunci când voi fi înfaþa ei, datoritã emoþiilor, nu voi maiputea spune nimic. Vã mulþumesc

mult pentru înþelegere ºi sfat.Bunã ziua Andrei. Înþeleg pe

deplin dilema în care te afli. Deficitulde vorbire pe care l-ai menþionatpresupune un tratament mai complexºi de duratã. Este vorba de aspectulpsihic reprezentat de anxietate ºinesiguranþã ºi cel de dicþie. Ceea ce îþirecomand este sã te adresezi unuipsiholog ºi unui logoped. În ºedinþelede psihoterapie poþi învãþa sã învingifrica, iar în orele de logopedie veiurma un program complex de dicþiecombinat cu exerciþii respiratorii,exerciþii de vorbire ritmicã. Acasãpoþi exersa singur cântând ºi recitândversuri. Cu multã rãbdare, voinþã ºipuþinã muncã vei reuºi. Îþi dorescmult succes.

Stimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniulpsihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU.Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: „pentru psihologul deserviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

La CRACOVIA, înPOLONIA, s-a desfãºurat cea de-aXXIII-a ediþie a CAMPIO-NATULUI EUROPEAN deKARATE TRADIÞIONAL-FUDOKAN pentru copii, cadeþi,juniori, tineret ºi seniori.

Din lotul României au fãcutparte ºi 5 sportivi de la CS ENPIIAªI (Bãlãiaºa Dragoº, CiubotariuAurel, Postolache Octavian, BalaurBianca, Bistriceanu Cristian) - lacategoriile cadeþi ºi tineret ºi unsportiv de la CS OLYMPIC IAªI(Luca Alexandru) - la categoriatineret.

Delegaþia României a fostcondusã de Nicolae Mãrãndici (7DAN) - preºedintele FRKT ºiantrenorii lotului tricolor, RoxanaCrucher ºi Paul Pintilie.

La sfârºitul acestei competiþiidin Polonia, România s-a situat pelocul 1 pe naþiuni, fiind urmatã pepodium de Serbia ºi Polonia.

Rezultatele celor douã cluburiieºene, în lupta lor pentru medalii,au fost urmãtoarele:

*** CS ENPI IAªI(PREªEDINTE - ADÃSCÃLIÞEICONSTANTIN - 5 DAN;ANTRENOR - PASCARU IRINA- 2 DAN):

Tineret:- Bãlãiaºa Dragoº: medalie de

argint - la kata individual; medaliede argint - la fuguko; medalie de aur- la kata pe echipe, împreunã cuPostolache Octavian, LixandruHoraþiu

(de Dento Karate Kid -Ploieºti); medalie de argint - la

embu masculin, împreunã cuPostolache Octavian.

- Ciubotariu Aurel: medalie deargint - la kumite individual;medalie de bronz - la fuguko;medalie de aur - la kumite peechipe, împreunã cu PostolacheOctavian, Crecan Marc (de laOlimpia Bucureºti) ºi LucaAlexandru (de la OLYMPIC Iaºi).

- Postolache Octavian: medaliede bronz - la Kumite individual.

Cadeþi:- Balaur Bianca: medalie de

bronz - la kumite pe echipe,împreunã cu ªtefan Diana (CSMSlatina), Podorica Andreea(Olimpia Bucureºti), VãleanuRaluca (ROXI DOJO Bucureºti);medalie de bronz - la kataindividual.

- Bistriceanu Cristian: medaliede aur - la fuguko; medalie de aur -la kumite pe echipe.

*** CS OLYMPIC IAªI(PREªEDINTE ºi ANTRENOR -

LUCA PETRONEL – 3 DAN):Tineret:- Luca Alexandru: medalie de

bronz - la kumite individual;medalie de aur - la kumite peechipe, împreunã cu PostolacheOctavian, Crecan Marc (de laOlimpia Bucureºti) ºi CiubotariuAurel (de la CS ENPI Iaºi).

* Conferinþã de presã pe temede karate tradiþional la „INDIANA“ieºeanã

La puþine zile dupã competiþiadin Polonia, Hotelul „INDIANA“din zona ieºeanã din Tg. Cucu agãzduit o reuºitã conferinþã de presãpe teme de karate tradiþional, în caresportivii, antrenorii ºi conducãtoriicelor douã valoroase cluburimoldave au prezentat mass-medieiperformanþele obþinute laCampionatele Europene de KarateTradiþional-Fudokan din frumosulºi istoricul oraº polonez Cracovia.

În prezidiul manifestãrii au luatloc preºedinþii Constantin

Adãscãliþei ºi Petronel Luca, alãturide sportivii medaliaþi DragoºBãlãiaºa, Aurel Ciubotariu,Octavian Postolache, CristianBistriceanu ºi respectiv AlexandruLuca.

Preºedinþii celor douã grupãrisportive ieºene au declarat, printrealtele, urmãtoarele:

- Constantin Adãscãliþei (CSENPI Iaºi): „Rezultatele obþinute desportivii ieºeni la CampionateleEuropene de karate tradiþional-fudokan de la Cracovia au fãcutcinste Iaºului ºi României. Au fost12 medalii cucerite în Polonia desportivii noºtri de la ENPI, iar încontinuare ne vom pregãti pentruEuropenele de karate tradiþional dinSlovenia, de la sfârºitul luniinoiembrie 2016. Tot la Cracovia,maestrul Viºinski a încercat sãuneascã mai multe discipline dinkarateul tradiþional, au fost niºtediscuþii pe aceastã temã, conformunor dorinþe ale ComitetuluiInternaþional Olimpic. Totuºi, chiardacã sunt mai multe discipline înkarateul tradiþional, ele educãtineretul în egalã mãsurã! Felicitãrisportivilor ºi antrenorilor pentrurezultatele obþinute la Cracovia ºimulþumim mass-mediei pentrupromovarea acestui sport“.

- Petronel Luca (CS OlympicIaºi): „Mulþumim presei ºisponsorilor care ne-au susþinut înpermanenþã, mulþumim copiilor ºipãrinþilor, deoarece eforturile lor nusunt deloc mici! La Cracovia a fostun campionat greu, cu o concurenþãmare la fiecare probã de concurs.

De-a lungul timpului, copiii, subîndrumarea noastrã, au ajuns pe celemai înalte podiumuri europene ºimondiale. Sunt bucuros de ceea ceam realizat!“.

„Chestionat“ de jurnalistul DanTeodorescu (redactor la Agenþia dePresã „Aºii Români“ ºi la revista„Vocea Ta“, ambele cu sediulcentral la Nürnberg, în Germania),cel mai galonat sportiv ieºean înkarateul tradiþional, DragoºBãlãiaºa (CS ENPI) a maimenþionat: „Dupã un rezultat foartebun la Campionatele Naþionale dela Iaºi, m-am calificat pentruEuropenele de la Craiova, unde amcucerit patru medalii, una de aur ºialte trei de argint. Vreau ca laEuropenele care vor urma înSlovenia, sã cuceresc, cel puþin, totatâtea medalii!“.

„Sã nu uitãm cã România aterminat pe locul 1 pe naþiuni laEuropenele de la Craiova ºi asta neobligã ºi pe viitor“, a mai adãugatpreºedintele ºi antrenorul de la CSOlympic Iaºi, Petronel Luca.

De menþionat cã, în timpulconferinþei de presã, jurnalistul DanTeodorescu a oferit celor douãcluburi ieºene de karate tradiþionalultima sa carte editatã, „Paºaportcãtre neuitare“, cu o dedicaþie înexclusivitate! Cu o dedicaþie primitãºi din partea deputatului ºipreºedintelui Constantin Adãscãli-þei, volumul menþionat a ajuns pânãla urmã în mâinile talentatuluisportiv Dragoº Bãlãiaºa, spreimensa bucurie a acestuia!

DAN TEODORESCU

În perioada urmãtoare, pe 26noiembrie (meciul tur), respectiv10 decembrie 2016 (meciul retur),Liga Campionilor la popiceprogrameazã primele întreceri alesezonului 2016-2017.

Singura reprezentantã aRomâniei care a promovat înaceastã întrecere de top europeaneste Electromureº Romgaz TârguMureº, în competiþia femininã,formaþie condusã de antrenoriiOrosz Istvan ºi Seres Jozsef ºimanageriatã de vicepreºedintaclubului mureºean, Antal Matilda.

Lotul formaþiei din TârguMureº, cu 27 titluri naþionale laactiv ºi cu alte douã trofee supremecucerite în Liga Campionilor în aniidin urmã, are urmãtoarea compo-nenþã: BACIU Doina-Victoriþa,BAN Iulia Adela, BÃRDIÞÃ

Bianca Elena, BIRTALANAntonia, BÖLÖNI Dalma-Renata,BORNERT Alexandrina, DUKATilda, FEKETE Reka, GALBeatrix Timea, GYERESI Anna,MICLOS Katalin Zsuzsana, PAPPGyopar, PREDA Mirabela Adina,SUCIU Alina, UNGUREANU

Melisa Leonida. Partidele programate în turul I,

la feminin, sunt urmãtoarele: 1. CS Elelctromureº Romgaz

TÂRGU MUREª (România) - KSA l f a - V e k t o r T A R N O W OPODGORNE (Polonia);

2. KK CELJE (Slovenia) -

BSV Voith St. PÖLTEN(Austria);

3. KC SCHREZHEIM(Germania) - KK KristalZRENJANIN (Serbia);

4.Boule d’Or Soults sousForest (Franþa) - ZP Sport a.s.PODBREZOVA (Slovacia).

Sunt calificate direct în turul aII-lea (sferturile de finalã)formaþiile: BBSV Viena (Austria),Rakoshegyi Vasutas SE (Ungaria),KK Mlaka Rijeka (Croaþia), SKCVictoria 1947 Bamberg (Germa-nia). În întrecerea masculinã dinLiga Campionilor, în optimile definalã (turul I), acolo unde CFRCluj a ratat calificarea, se vor jucapartidele:

1. Alabardos SZEGEDI TE(Ungaria) - SKK VRCHLABY(Cehia);

2. Rot-Weiß ZERBST 1999(Germania) - KK Calcit KAMNIK(Slovenia);

3. ZP Sport a.s. PODBRE-ZOVA (Slovacia) - KCSCHWABSBERG (Germania);

4. KK BELGRAD (Serbia) -SKC Victoria BAMBERG(Germania);

5. KK ZAPRESIC (Croaþia) -ZALAEGERSZEGI TK(Ungaria);

6. BSV Voith St. PÖLTEN(Austria) - SKK ROKYCANY(Cehia);

7. RÈPCELAKI SE (Ungaria)- KS “Polonia” 1912 LESZNO(Polonia);

8. KK NEUMARKT (Italia) -KK Konstruktor MARIBOR(Slovenia).

DAN TEODORESCU

SPORT

Electromureº Romgaz Târgu Mureº, singurareprezentantã a României în Liga Campionilor la popice

Sportivii ieºeni, pe podiumul „Europenelor“de karate tradiþional-fudokan de la Cracovia

Dupã ce a lucrat 10 ani însistemul financiar, ManuelaDascãlu s-a decis sã-ºicontinue cariera pe contpropriu, dar nu în zonaeconomicã, ci într-undomeniu ceva mai dulce:cofetãria.

"Þineam o curã de slãbireºi nu aveam voie sã mãnânczahãr ºi carbohidraþi, decifãinã, cartofi sau orez.Veneau sãrbãtorile de iarnã ºiam cãutat ceva "de regim"prin cofetãrii, dar nu am gãsitnimic. Aºa cã m-am înfuriat

ºi am început sã studiezproblema - trãiascãinternetul! - ºi dupã o vremeam dat peste niºte soluþii, cãcinu pot sã le spun reþete, degãtit genul ãsta de prãjituri.Tot ceea ce fac nu conþinezahãr, fãinã sau grãsimianimale, ci doar miere,seminþe, nuci, alune, fructe,unt de cacao ºi de cocos saulegume - morcovi ºi sfeclã,de exemplu. ªi nu coc nimic.Am greºit de multe ori, darpânã la urmã am reuºit sã facniºte preparate care rezistã la

temperatura camerei", spuneea.

Însã, pentru a face oafacere dintr-un hobby, aufost necesare ºi investiþii, aºacã ea a apelat la economiileproprii ºi la sprijinul unuiinvestitor. "Costurile deprepare nusunt mari -doar nufolosim gazsau curentpentru cã nu

coacem nimic - dar costãingredientele ºi celelateutilaje. În timp am cumpãratba una, ba alta, aºa cã pînãacum am investit în afacerecîteva mii bune de euro, ºiîncã nu am terminat" spunefosta finanþistã. Acum ea

deþine un laborator decofetãrie, iar prãjiturile se potcomanda direct pe site, înperspectivã existândposibilitatea de a le gãsi ºiprin câteva cafenele ºicofetãrii clujene.

V. DÃDULESCU

Afaceri trãznite, dar nu de tot: O finanþistã ºi-a investiteconomiile în prãjituri fãrã zahãr

Pagina 25noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa:asii.romani@yahoo.com, însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

MANUELA DASCÃLU

Prãjituri fãrã zahãr (aºacum se numeºte ºi site-ulafacerii), dar ºi fãrã fãinã,ouã, lapte or alte produse

de origine animalã, ºifãrã ca preparatele sã"vadã" cum aratã uncuptor. Adicã, nu sunt

coapte defel.

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dacã ar fi sã o definesc peMonica Radu, printr-un singurcuvânt, primul lucru care îmivine în minte este acela deluptãtoare. Frumoasã, sensibilã,plinã de energie, Monica Radu s-a remarcat printr-o voinþãincredibilã care a ajutat-o sãtreacã cu demnitate pesteîncercãrile vieþii. Tenacitatea ºidragostea ei de viaþã au ieºit laivealã, cu totul excepþional, înurmã cu 20 de ani, când, în urmaunui accident, Monica a rãmasparalizatã.

Din acel moment viaþa ei s-aschimbat radical dar în loc sãcadã în depresie ºi sã devinãvictima unui ºir de tragedii,Monica a demonstrat cã,indiferent de ceea ce þi seîntâmplã, poþi merge maideparte. Iar Monica a mers maideparte. ªi-a continuat studiile,fiind absolventa a douã facultãþi: Facultatea de ªtiinþeEconomice (Universitatea„Valahia”- Târgoviºte) ºiFacultatea de Litere, SecþiaRomânã Francezã (UniversitateaBucureºti), ºi-a consolidatcariera, ºi-a format o familiefrumoasã devenind mama a treicopii, a desfãºurat ºi desfãºoarãactivitãþi de voluntariat.

Tânãra Monica Radu ºi-aînceput cariera ca responsabil laarhiva Parohiei Naºterea MaiciiDomnului din Câmpina, înperioada 2013-2015 a fostdirector distribuþie la S.C.Foton2000, în prezent este regisrator laSanconfind S.A. Centru Medical- Poiana Câmpina dar a lucrat ºica asistent translator laDepartamentul de Acupuncturã.

Deþine un certificat demediator, este traducãtor (limbafrancezã) autorizat alMinisterului de Justiþie iar înprezent, Monica Radu estemasterand la Facultatea deTeologie.

Din perspectiva experienþeide voluntariat este important sãprecizãm cã, în 2015, a participatla douã ediþii ale evenimentuluide fashion „Atpic Beauty”, a fostPreºedinta Asociaþiei „Stropi deRouã“ (2013-2014), s-a implicatîn activitãþi de voluntariat încadrul Cãminului Spital pentruPersoane Vârstnice (Mislea -Prahova) ºi a fost membrufondator în Fundaþia „SperanþaSeniorilor“ (Câmpina-Prahova).

Din nefericire, Monica Radutrece din nou prin momentecumpãnã ºi are nevoie desprijinul nostru al tuturor, viaþa

ei depinde de o operaþie carecostã 40000 de euro, operaþiapoate fi fãcutã în strãinãtate ºi ova ajuta sã nu rãmânã completparalizatã. Viitorul Monicãi ºi alfamiliei ei, este legat de succesulcampaniei de strângere defonduri necesare pentrususþinerea financiarã a operaþiei.

Haideþi sã lãsãm indiferenþaºi o sprijinim pe Monica cu odonaþie, orice sumã conteazã.

Donaþii se pot face în con-turile ING Bank: EUR:RO93INGB0000999905246161RON:RO44INGB0000999904516633

Haideþi sã o cunoaºtem maibine pe Monica, citind acestinterviu!

Liliana Moldovan (L.M.): -În ciuda greutãþilor prin careai trecut, ai reuºit sã îþidepãºeºti limitele, oferind,celor care te cunosc, un modelde viaþã exemplar, care poatefi urmat de fiecare din noiindiferent dacã ne confruntãmsau nu cu o problemã desãnãtate ori de altã naturã. Ceformulã magicã ai folositpentru aþi a asigurasupravieþuirea ºi succesul atâtîn carierã, cât ºi în viaþapersonalã?

Monica Radu (M.R.):„Dacã nu poþi face ceea ce-þiplace, sã-þi placã ceea ce ai defãcut!“

Orice este posibil cu voia luiDumnezeu dar vectorul caredeterminã o orientare pozitivã-sau negativã!- este în exprimareavoinþei fiecãruia.

L.M.: - Ce te-a determinatsã urmezi douã facultãþi ºi cumau reacþionat profesorii ºicolegii observând cã ai nevoiede un fotoliu rulant pentru a tedeplasa?

Monica Radu (M.R.): -Prima facultate am început-o,firesc, dupã terminarea liceului,înainte de accident. Am avutaccidentul puþin înainte determinarea ultimului an, astfelîncât am susþinut câtevaexamene în fotoliu rulant. Era1998. Dar chiar ºi în 2015 situþiaera aceeaºi: Universitatea eraimpracticabilã pentru studenþiaflaþi în situaþia mea. Liftul eraneîncãpãtor pentru un fotoliurulant, nu existau rampe iar uºileînalte, din douã pãrþi înguste, nuputeau fi deschise decât pe osingurã parte. Am susþinutultimele examene din anul IV pe

hol...Dupã Facultatea de Litere,

am vrut sã studiez un domeniucare sã mã ajute sã înþeleg maibine resorturile practice alelumii. Am ales ªtiinþeEconomice ºi am avut ºansa unuiprogram finantat din fondurieuropene prin care centrelorcandidate li se condiþionaeligibilitatea în funcþie deaccesibilitate. Universitãþile dinSibiu, Galaþi ºi Târgoviºte auintrat în program iar eu amterminat Contabilitate ºiInformaticã de Gestiune laUniversitatea „Valahia“ dinTârgoviºte, acolo unde participacum la cursurile de master înTeologie.

Am întâlnit la Târgoviºteprofesori excepþionali, oamenicu disponibilitate profesionalãdar ºi umanã, care au rãspuns cubunãvoinþã, bucurie chiar, ori decâte ori materia nu era foarteclarã ºi solicitam lãmuriri. Iarprintre colegi am simþit cea maifireascã formulã de relaþionare ºiam, totdeauna, motiv sã pãstrezo amintire minunatã oamenilorpe care i-am cunoscut în aceastãperioadã.

L.M.: - Ce reacþie au avutfamilia ºi medicii când au aflatcã doreºti sã devii mamã?

M.R.: - A fost o mareîndoialã. Doctorul cu carefãceam tratament de recuperaremi-a spus cã nu voi putea ducesarcina mai mult de douã luniAºa încât am stat, de la patruluni, aproape numai în pat. Amcitit, am vazut filme, am privitºocatã turnurile gemeneprabuºindu-se ºi m-am întrebatîn ce lume se naºte copilul meu...Petru a fost un bebeluº mare, de3.800 kg, la capãtul unei sarcini...fãrã nicio greaþã. Spredeosebire de frãþiorul lui, Ioan afost de numai 2.600 kg pentru cãde-acum ºtiam cã nu suntprobleme ºi am participat activla lucrãrile de amenajare alocuinþei : vopsit uºi, curãþeniade dupã construcþie, am ajutatefectiv la instalaþia de încãlzire...Din acest motiv revenirea dupã adoua cezarianã a fost maidificilã. Când, dupã încã patruani am anunþat a treia sarcinã,tatãl meu a zâmbit ºi ,de dataaceasta, n-a mai spus „pânã nuvãd, nu cred!“... Iar Ilinca a venitca o minune, împlinind o dorinþãºi luându-ºi în primire locul careo aºtepta în casã ºi în inimã.

L.M.: - Care au fost celemai grele provocãri ale

experienþei de mãmicã? Darcel mai frumoase momente?

M.R.: - Au fost multeprovocãri ºi enorm de multemomente frumoase! Cel maigreu era de suportat greutateacare crea o presiune la bazacraniului atunci când încercamsã mã întind; mai târziu, a fostdificilã perioada când copiii abiaînvãþaserã sã meargã ºi aveau totfelul de iniþiative de explorare înzone inaccesibile mie. Sau sã secaþere în copaci. Sau sã se bagesub pat ºi sã nu reuºeascã sãvinã, târâº, înapoi...

Dar când bãieþii au crescut ºimi-au spus: „Te ajutãm noi, dacãvrei sã mergi acolo!“- era vorbade mormântul tatãlui meu care seaflã la capãtul unor trepte - amsimþit o imensã emoþie... Saucând fetiþa mea mã îmbrãþiºazãºi, deºi acum are 9 ani ºi esteînãltuþã, mi se cuibãreºte înbraþe. Într-o zi mi-a spus cã nuºtie dacã sã mã deseneze înpicioare sau pe scaun pentru cãatunci când se gândeºte la mineuitã de scaun...

L.M.: - Ce le-ai recomandatinerelor cu dizabilitãþi careîncearcã sã îºi împlineascãvisul de a deveni mame?

M.R.: - Sã aibã curaj, dar sãevalueze cu realism- nu cuîndoialã!- propria situaþie.

L.M.: - Lucrezi cu normãîntreagã, eºti soþie ºi mamã,cum de mai ai timp sã teimplici în activitãþi devoluntariat?

M.R.: - Acum programulmeu este, într-adevãr, unulcomplex. Dar douã-trei ore lasfârºitul sãptãmânii pot fidisponibile pentru întâlniri cuoameni care au nevoie mãcar deun zâmbet, de un prieten care sãle asculte tristeþea sau,dimpotrivã bucuria pentrureuºita vreunui nepot... Nu suntlucruri mari, iar noi n-am învãþatîncã sã consideram voluntariatul

ca pe un beneficiu personal. Eucred în factorul Bunãvoinþã, carerezolvã probleme mici ºi marideopotrivã. Cu bunãvoinþã faciloc, din timpul tãu, ºi nevoilorcelorlalþi.

L.M.: - Ce alte activitãþi orihobby-uri ai inclus pe listapreocupãrilor tale?

M.R.: - Sã ajung lunar lateatru, filme sau concerte; mãbucur sã vãd interes în sensulacesta ºi la copiii mei, ceea cemã motiveazã sã urmãrescprogramele aferente. Îmi placesã conduc ºi sã cãlãtoresc. ªiîncerc sã-mi creez mici pauze încare sã mai aºtern câteva frazepentru o altã carte.

L.M.: - În acest moment omulþime de oameni se aflãalãturi de tine, doreºti sã letransmiþi un gând special?

M.R.: - Le mulþumescpentru gândurile bune pe care lepun pentru mine. Le simt ca pe ozonã de protecþie care nu lasãnicio teamã sã mã copleºeascã.ªi dacã ceva din ce fac li se paredeosebit, este pentru cã fiecaredintre noi putem fi ºi face maimult decât ºtim! Ceea ce punearipi proiectelor noastre estevoinþa cu care le dorim.

L.M.: - Dar acelorpersoane care nu s-au decisdacã e bine sã se implice înaceastã campanie, ai ceva sã lespui?

M.R.: - Nicio informaþie nune vine întâmplãtor. Ceva dinistoria mea vã transmite oinformaþie de care puteþi aveanevoie. Alþii au motiv sãmulþumeascã pentru un bineprimit ºi gãsesc aici un scop careli se potriveºte... Sau ºtiu, dinpropria experienþã, soluþiipractice pentru ca suma necesarãsã se strângã la timp... În oricecaz, este util sã spuneþi ºi altorapovestea!

A consemnat LilianaMoldovan

Gãsiþi în inimile voastre un locpentru Monica!

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Acordul pentru ieºirea din þarãa copiilor

La articolul 30 alineatul (1),literele a) -d) se modificã ºivor avea urmãtorul cuprins: a) minorului care este titular al unui

document de cãlãtorie individual ori,dupã caz, al unei cãrþi deidentitate/cãrþi electronice de identitateºi cãlãtoreºte în strãinãtate însoþit deambii pãrinþi i se permite ieºirea înaceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceºtia;

b) minorului care este titular al unuidocument de cãlãtorie individual ori,dupã caz, al unei cãrþi de identitate/cãrþielectronice de identitate ºi cãlãtoreºte înstrãinãtate împreunã cu unul dintrepãrinþi i se permite ieºirea în aceleaºicondiþii ºi împreunã cu acesta numaidacã pãrintele însoþitor prezintã odeclaraþie a celuilalt pãrinte din care sãrezulte acordul acestuia cu privire laefectuarea de cãlãtorii în strãinãtate,pentru o perioadã care sã nu depãºeascã3 ani de la data întocmirii acesteia sau,dupã caz, face dovada decesuluiceluilalt pãrinte;

c) minorului care este titular al unuidocument de cãlãtorie individual ori,dupã caz, al unei cãrþi deidentitate/cãrþi electronice de identitateºi care cãlãtoreºte în strãinãtateîmpreunã cu unul dintre pãrinþi i sepermite ieºirea în aceleaºi condiþii ºiîmpreunã cu acesta, fãrã a mai finecesarã declaraþia celuilalt pãrinte,numai dacã pãrintele însoþitor facedovada faptului cã i-a fost încredinþatprin hotãrâre judecãtoreascã rãmasãdefinitivã ºi irevocabilã sau cã exercitãsingur autoritatea pãrinteascã întemeiul unei hotãrâri judecãtoreºti

rãmase definitivã ºi irevocabilã ori întemeiul unei hotãrâri judecãtoreºtirãmase definitivã pentru proceseleîncepute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unuidocument de cãlãtorie individual sau,dupã caz, al unei cãrþi de identitate/cãrþielectronice de identitate ºi carecãlãtoreºte însoþit de o altã persoanãfizicã majorã i se permite ieºirea înaceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceastanumai dacã persoana însoþitoareprezintã o declaraþie a ambilor pãrinþisau, dupã caz, a pãrintelui cãruia i-a fostîncredinþat prin hotãrâre judecãtoreascãrãmasã definitivã ºi irevocabilã, apãrintelui care exercitã singurautoritatea pãrinteascã în temeiul uneihotãrâri judecãtoreºti rãmase definitivãºi irevocabilã ori în temeiul uneihotãrâri judecãtoreºti rãmase definitivãpentru procesele începute cu data de 15februarie 2013, a pãrinteluisupravieþuitor sau a reprezentantuluisãu legal, care sã cuprindã acordulacestora cu privire la efectuarea decãlãtorii în strãinãtate, pentru operioadã care sã nu depãºeascã 3 ani dela data întocmirii acesteia, precum ºidatele de identitate a însoþitoruluirespectiv.“

La articolul 30, alineatele (4) ºi(6) se modificã ºi vor avea

urmãtorul cuprins:„ 4) Declaraþia prevãzutã la alin.

(1) lit. d) trebuie sã cuprindã ºimenþiunea dacã minorul urmeazã sãrãmânã în statul de destinaþie ºi datelede identitate ale persoanei cãreiaurmeazã a-i fi încredinþat minorul,precum ºi, dupã caz, datele deidentitate ale persoanei cu care sereîntoarce în România, dacã însoþitorul

este o altã persoanã decât cea cu careiese din România.

Organele poliþiei de frontierã vorpermite ieºirea din România aminorilor însoþiþi numai dacã seconstatã cã se respectã informaþiileprevãzute la alin. (1) lit. b) ºi c) ºi laalin. (4), referitoare la însoþitor, iar însituaþiile prevãzute la alin. (3), dacã seconstatã cã ruta aleasã pentru deplasareºi momentul prezentãrii la ieºirea dinþarã se justificã în raport cu destinaþia,respectiv cu perioada deplasãrii.“

La articolul 30, dupã alineatul(6) se introduce un nou alineat,

alineatul (61), cu urmãtorulcuprins:

(61) Prin excepþie de la prevederilealin. (1) lit. b) ºi d), declaraþia celuilaltpãrinte, declaraþia ambilor pãrinþi sau,dupã caz, a pãrintelui cãruia i-a fostîncredinþat minorul, a pãrintelui careexercitã singur autoritatea pãrinteascã,a pãrintelui supravieþuitor sau areprezentantului sãu legal, privindacordul acestora cu privire la efectuareade cãlãtorii în strãinãtate la ieºirea dinRomânia, nu este necesarã atunci cândminorul cetãþean român cu domiciliulsau reºedinþa în þara de destinaþie sedeplaseazã însoþit în condiþiileprezentului articol, în aceastã þarã.“

La articolul 30, alineatul (7) semodificã ºi va avea urmãtorul

cuprins:(7) Declaraþiile prevãzute la alin. (1)

lit. b) ºi d) trebuie sã fie autentificate înþarã de notarul public, iar în strãinãtate,de misiunile diplomatice sau oficiileconsulare ale României ori, dacã au fostdate în faþa autoritãþilor strãine, sã

îndeplineascã condiþiile desupralegalizare prevãzute de lege sau sãaibã aplicatã apostila conformConvenþiei cu privire la suprimareacerinþei supralegalizãrii actelor oficialestrãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie1961, la care România a aderat prinOrdonanþa Guvernului nr. 66/1999,aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cumodificãrile ulterioare, cu excepþiacelor ce emanã dintr-un stat cu careRomânia a încheiat tratate, convenþiisau acorduri de asistenþã juridicã, înmaterie civilã sau de drept al familiei,care prevãd scutirea de supralegalizare.Declaraþiile trebuie sã fie eliberatepãrþilor în douã duplicate, dintre care unduplicat se pãstreazã de cãtre însoþitor,iar al doilea duplicat însoþeºtepaºaportul minorului.“

La articolul 32 alineatul (1), literelec), f) ºi g) se modificã ºi vor aveaurmãtorul cuprins:

c) sã nu se încredinþeze minorulaltei persoane decât pãrintelui,reprezentantului legal sau, dupã caz,persoanei prevãzute la art. 30 alin. (4)ori, în cazuri deosebite, autoritãþilorstrãine competente în domeniulacordãrii de asistenþã ºi protecþiepentru minori;

f) sã informeze de îndatã ce esteposibil cea mai apropiatã reprezentanþãdiplomaticã sau oficiu consular alRomâniei, în cazul apariþiei uneisituaþii obiective de naturã sã întrerupãcãlãtoria minorului;

g) în cazul în care nu este posibilãîncredinþarea minorului persoaneiprevãzute la art. 30 alin. (4), sã anunþeimediat cea mai apropiatã reprezentanþãdiplomaticã sau oficiu consular alRomâniei, în vederea reunificãriifamiliale a minorului sau, dupã caz, sãse reîntoarcã în România cu acesta.“

NOUTÃÞI LEGISLATIVEReglementãri legislative cu privire la cãlãtoria minorilor în strãinãtate

Minorul poate trece graniþa, decât însoþit de pãrinþi sau reprezentant legalExtras din Legea nr. 169/2016 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul

liberei circulaþii a cetãþenilor români în strãinãtate. În vigoare de la 06.10.2016

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce medic a fost la Nürnberg pe data de 30 Noiembrie a.c.??

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

65

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteIOANA MARIA

IONESCU - VIENA

Pagina 29noiembrie - decembrie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Asearã am bãut. Nu mult. Eu nu beaumult, eu stau mut, mult.

Am venit acasã mai târziu. Poate a fostmiezul noptii, poate a fost mai târziu sau maidevreme.

Am venit aºa cum se vine, mai obosit,cã aºa vin unii...

Poarta era încuiatã, poarta de la intrareaîn curtea casei.

Am uitat, m-am uitat, m-am cãutat, m-am gândit, cã am putut gândi, pot gândi.Trebuie sã sar poarta. Am pus piciorul pemânerul clanþei de la uºã, am ajuns pepoartã, de acolo n-a mai fost mult pânãdincolo.

Am cãzut, cã aºa mai cade omul...Amfost obosit. M-am ºi lovit, s-au rupt ºipantalonii în cot sau în genunchi, ori înamândouã locurile. A picat ºi ceva dintr-unbuzunar, care buzunar nu ºtiu ºi nici ce-apicat.

Dupã ce m-am scuturat, sculat înpicioare, m-am gândit, eu gândesc ºi cândsunt obosit, cã nu e bine cã am sãrit poarta.Cã doar eu nu sunt beat, doar puþin obosit.Trebuie sã vinã cineva ºi sã-mi deschidã, sãmã vadã...cã n-am nimic, sau aproape...puþin.

Aºa cã dupã ce m-am chinuit, cã te maichinui puþin, am sãrit poarta din nou ºi amajuns în stradã. Nu de tot, adicã n-am fost,,omul strãzii". Am ajuns în faþa porþii. Am ºicãzut, m-am ºi ...s-a rupt ceva.

Am sunat, am apãsat pe buton, am bãtutîn poartã puþin sau mai mult sã vinã cinevasã-mi deschidã, dar...Am stat, am aºteptat,am bãtut, am sunat. Au început sã latre câiniivecinilor. De venit n-a venit nimeni.

Atunci m-am gândit, cã eu nu amprobleme când sunt beat, bãut, obosit. Eugândesc...cât pot.

Am pus picioarele, piciorul, nu ºtiucare, o mânã pe clanþã ºi am fost pe poartã.De acolo n-a mai fost mult, sau greu. Am

cãzut, cã de acolo mai ºi... cazi. M-am ºilovit puþin, de cãzut parcã a mai cãzut cevadin buzunar sau de undeva. Cã... ce... nu ºtiu.Cu mâinile, cu mâna, nu ºtiu care, am gãsitceva. Erau chei, le-o fi pierdut cineva. Omulmai ºi pierde lucruri uneori...

Atunci m-am gândit, cã eu nu amprob.....dacã am chei trebuie sã intru ca omulpe ...poartã.

Am cãutat gaura, gaura pentru cheie,micã mai e gaura ºi era întuneric. La noi pestradã nu sunt becuri ºi nici în curte, cineva azis cã nu trebuie.

Am gãsit-o, gaura, mai greu însã...da.Ca un fãcut mi-au cãzut din mânã. Le-amgãsit, adevãrat dupã un timp, dar eu nuaveam probleme cu timpul.

Abia am nimerit gaura din nou. Amgãsit gaura, am avut cheile, m-am chinuitpuþin pânã a intrat o cheie.

Am încercat sã învârt înainte, înapoidar n-a mers. Am scos cheie, mi-au cãzut ºieu...le-am cãutat. Am gãsit cheile, am maiîncercat dar...n-am deschis.

Aºa cã m-am gãndit, cã eu pot sãgândesc, când sunt obosit eu pot sã... Ampus piciorul pe clanþã. Am fost pe poartã. Deacolo de sus, am fost ca ºi trecut. Am cãzutpuþin, s-a mai rupt ceva. M-am sculat înpiciore ºi l-am vãzut lângã mine pe...vecinulmeu. L-am întrebat ce cautã în curtea mea.El mi-a spus cã nu e curtea mea ºi cã neaflãm pe stradã, pe strada noastrã, în faþacãºii unde locuiesc. Mi-a mai spus ceva,ceva de porc, de rusine, cred...parcã. El seducea la lucru pentru dimineaþã, pentrusearã, noapte, eu nu pot sã ºtiu. Era treba lui,eu aveam treaba mea.

Aºa cã m-am gândit, am stat puþin saumai mult, dupã care am plecat de unde amvenit asearã sau azi noapte, ca sã-mi cautcheile.

Am plecat...Adalbert GYURIS

POARTA BERBECEntuziasmul sentimental este la limita superioarã, darnu e un moment favorabil pentru a lua decizii, mai alesîn ceea ce priveºte eventuale schimbãri. O cãlãtorie în

compania fiinþei iubite ar putea reprezenta o excelentã ocazie deconsolidare a relaþiei. Este o perioadã excelentã pentru a-þi exprimasentimentele.

TAURFemeile din Taur vor avea un sfârºit de sãptãmânãmagic ºi plin de bucurii. La bãrbaþii Taur succesul este

direct proporþional cu pauzele. Este momentul sã acordaþi mai puþinãatenþie activitãþilor din job ºi sã faceþi plimbãri ºi ieºiri cu partenerelevoastre dacã vreþi sã reveniþi pe un trend ascendent!

GEMENIÎn cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu tot felulde probleme de sãnãtate, acestea s-ar putea atenua sauchiar ºi-ar putea gãsi rezolvarea. Promptitudinea în

reacþii te poate ajuta mult în tot ce doreºti sã întreprinzi. Atenþie laalimentaþie.

RACAi o bunã rezistenþã fizicã, aºa cã sãnãtatea nu-þi va creaprobleme serioase. În schimb, capacitatea de

concentrare nu va fi la nivelul obiºnuit ºi ar fi bine sã te sfãtuieºti cuun prieten de încredere înainte de a lua decizii. Bea ceaiuri antistresºi, dacã se pune problema unei intervenþii chirurgicale, nu amâna.

LEUEste o perioadã bunã pentru a discuta despre chestiunicare vã privesc pe amândoi. Dacã vei reuºi sã fii maitolerant, mai îngãduitor, vei reuºi sã-þi convingi cu

uºurinþã partenerul sã-þi accepte propunerile. Clipele cele mai plãcutele vei petrece spre sfârºitul perioadei.

FECIOARÃLa serviciu te vei confrunta cu situaþii de tot felul, aºacã nici nu vei ºti când trece timpul. O propunere de

colaborare va veni oarecum pe neaºteptate ºi se va dovediavantajoasã. Oricum, ceva bani vor veni din zona serviciului.

BALANÞÃEnergia ta fizicã este la limita inferioarã, aºa cã nu teimplica în activitãþi deosebite. Oboseala acumulatã de-alungul timpului ar putea duce la migrene sau stãri

febrile. N-ar fi exclus nici sã faci o vizitã de urgenþã la stomatolog.

SCORPIONVei avea unele discuþii pe teme de interes comun cupartenerul, dar nu este cazul sã încerci sã-þi impuipunctele de vedere. O problemã de sãnãtate a

partenerului vã va da peste cap planurile; din fericire, în scurt timp seva dovedi cã nu a fost nimic grav.

SÃGETÃTORLa slujbã va fi necesar sã finalizezi o activitate la care aicam rãmas în urmã. Va trebui sã faci un efort mare, darºansele de reuºitã existã, iar capacitatea ta de a te

mobiliza este peste nivelul obiºnuit.

CAPRICORNStarea ta generalã nu-þi ridicã probleme deosebite, aºacã te poþi angrena în orice fel de activitãþi. În cazul în

care doreºti sã începi un tratament pentru o suferinþã cronicã, þinecont cã în aceastã perioadã tratamentele naturiste te avantajeazã.

VÃRSÃTORInteresul pentru relaþia cu partenerul de suflet este maimare ca niciodatã. Eºti mai sensibil ºi foarte dispus sãfaci unele compromisuri, ceea ce nu þi se întâmplã prea

des. Profitã de ocazie pentru a lãmuri unele neînþelegeri mai vechi.

PEªTINu vei fi într-o formã prea bunã ºi ar fi de dorit sã tegândeºti de douã ori înainte de a face ceva. Poate pãreaparadoxal, dar canalizarea energiei fizice spre activitãþi

practice îþi va permite sã te relaxezi. Atenþie, existã riscul de a suferimici accidente!

HOROSCOP

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru 2/3persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile (baie ºibucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie, cãmarãcu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinã cu viþã de viepe spalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin. Preþ: 33000Euro. Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2 bucãtãrii,anexepentru porci ºi pãsãri, magazie mare,grãdinã. Casa estecompartimentatã în aºa fel încât pot locui 2 familii cu baieºi bucãtarie separatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel:0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã este de1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitã pe4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierul Moarade Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþii la telefon0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2 bãi,bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã, gaze,faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cufundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp., pãºuneintravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungul râuluiCerna: 15555 mp. Preþ negociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Libertãþiinr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucãtãrie mare,antreu, baie. Teren total 312 mp Curte, grãdinã, beci,suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã. Telefon: 085187951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã la Universitate) )Toate facilitãþile în proximitate - hipermaket Klaufand,Piaþa ºi Magazinul Bucur Obor, vis-a vis de bloc existaºcoala, grãdiniþã, 2 policlinici. Apartamentul este recentzugrãvit, tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p., parter,balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial în RâmnicuVâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºi împrejurimi cu2 camere. Tel. 015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. în comunaCata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate cu extract decarte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau 0176 83204074.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurt amMain, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, în apropierede gara centralã. Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvã probleme dedragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism, toxicomanie, stresetc. Oferã consultanþã psihologicã familialã, adulþilor ºicopiilor. Telefon: 015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-ofabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice, curãþenieetc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionistiubitor de ordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toatefiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns în email:marvidiss@gmail.com

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi expe-rienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sau angajare.Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2. Email:artemiza_make_up@yahoo.com. Tel 015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã, gresieîn Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile la firme sauprivat. Telefon: 0152 57004526 sau 0911 21535108.Calitate ºi bun gust!

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioane etc.Vã punem la dispoziþie servicii de catering cu meniuspecific românesc ºi muzicã live ce ce-a mai bunã calitate.Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuri absolut accesibile ºidistracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 015121315812

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii, montajparchet clasic, cu experienþã vastã în România ºi strãinã-tate, caut de muncã în domeniu (sau ºi altceva,decent ) saucaut partener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentru adeschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie în Germania.Ma puteþi contacta pe skype mario.mario1975 saumessenger mario_cy1975@ yahoo.com

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Haus dinSchweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuri decroitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi din haineleVECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞI între orele17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverse lucruri?Nuîþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sã ai pe cinevacare sã-þi facã clipele de singurãtate mai frumoase? Ainevoie de un consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta. Este deajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþia împreunã ( înlimba maternã- românã) de a vã integra mai uºor. Telefon:0160 33 73 128

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucru înNürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã 3.5 ºi soþiaca menajerã sau în curãþenie. Telefon: 015175648027

Angajez 2 bãieþi capabili de munã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zona Fürth,Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-o familievorbitori de limba românã pentru îngrijirea persoanelorvârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni în gospodãrie.Menþionez cã nu ºtiu limba germanã. Telefon:015215813089.

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania, zonaTubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon: 070717787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon: 0043344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru,plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montaj scurgeriaerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlzire termicã.Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795 sau e-mail:riccardocedeno@gmail.com

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehniciansisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã,dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Telefon: 015229649376. E.mail: danielflenchea@ yahoo.com

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice. Cautpersoane care au nevoie de consultanþãpsiho-socialã, cu sau fãrã dizabilitãþi dinzona Nürnberg/ Erlangen/ Fürth. Sunt

cetãþean român ºi german, vorbesc ambelelimbi bine. Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii.Cãutãm locuinþã sau casã cu 4-5 camerede închiriat în localitatea Nürnberg sau

împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

noiembrie - decembrie 2016 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

65

Pagina 31noiembrie - decembrie 2016 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc de muncã.Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vase în restaurant.Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducere catego-riile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijit bãtrânisau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10 Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în orice domeniu.Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie de dumneavoastrã!Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380 RadoveanuAdriana.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german,îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la: plimbare,cumpãrãturi, rezolvarea de probleme la Instituþiilegermane, consultanþe psiho-sociale etc. Informaþii lanumãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania la ofamilie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc. Dacã enecesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel: 0746144539 sau0267708065.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºi devodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna, infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea ãn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc.Dacã crezi cã mi=o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþã proprie,fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºi hotãrâtã saudoamnã divorþatã din Bucureºti sau provincie care îºidoreºte pentru ea un bãrbat ascultãtor, pentru relaþieserioasã de lungã duratã! Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur, fãrãobligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciu stabil,doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 ani pentru o relaþieserioasã ºi stabilã. Telefon: 015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã, credincioasã,înaltã, suplã pentru prietenie, eventual cãsãtorie: Telefon:015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoarelorcare doresc sã aibã un copil, dar nu au partener saudoamnelor cu probleme de cuplu, dar care îºi doresc copii.Preþ 500 Euro. Telefon: 0722452507

Cãtre domniºoare sau doamne cãsãtorite. Bãrbat,35 de ani, cãsãtorit, dotat, viril, caut domniºoarã saudoamnã cãsãtorita. pentru relaþie discretã de prietenie. Tel:0720 822 148. Email: m.bucuresti2016@gmail.com

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,sucht dringenTeilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auch zum Anlernenin Büro erwünscht .Bei Bedarf bitte melden unter MailAdresse thomae_c@yahoo.de

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg,doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prietenie durabilã,înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere. Telefon: 01575816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani,cetãþean român-ungur, îmi caut perechea. Sã fie o doamnãde vârstã apropiatã, dacã se poate în apropiere de Freiburgsau maxim 150 km. Ofer ºi cer bunã înþelegere. Telefon:0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut o partenerãpentru o relaþie care sã dea un sens frumos vieþii noastre.Telefon: 0157 58162981

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sau vicii,doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani, sincerã, cucredinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã. Telefon: 015145230790.

Suntem doi tineri care curând vom deveni pãrinþi sicãutam un apartament cu 3 camere pânã în 550 Euro fãrãcheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3 ani,plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni. Informaþiila: 0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativã finan-ciarã la Euro (Monede Criptate). Telefon: 0151 47860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul de energieelectricã. Configureazã-þi casã viitorului. Instalãm ºiîntreþinem instalaþii de automatizãri, electricitate, securitate,internet ºi telefonie la preþuri accesibile ºi avantajoase. Tel:+4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- în sistemde voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti în apropiere. Estesuficient sã doreºti a face parte din echipa noastrã, iar derestul ne ocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01715807720.

DIVERSE

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã sportivã,englezã avansat, francezã mediu, iubitoarede animale, activã, amatoare de cãlãtorii,teatru, film, artã, muzicã clasicã, sport,doresc relaþie serioasã cu un intelectual,

min 1.75m, greutate proporþionalã, situaþiematerialã bunã, cu simþul umorului ºi

pasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

65

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

GELEGENHEIT! TRAUMVILLA (NE-UWERTIG) in Teneriffa-Nord - Privatverkauf

Traum-Familienvilla in La Orotava/Teneriffa-Nord mit Meerblick und Sicht auf Teide, erbaut vondeutschem Bauunternehmer (Eigentümer)

Gelegenheit - Topp gepflegte, luxuriöse Familien-Villa auf großzügig aufgeteiltem Anwesen in ruhigerund grüner Wohnlage mit Meer- und Vulkanblick in

Teneriffa-Nord, nahe Puerto de la Cruz, vondeutschem Bauunternehmer privat zu verkaufen.

2 Wohnz., 1 Essz., 5 Schlafz., Kamin, 2 Küchen,6 Bäder, 2 Gäste WC, Büro, Fitnessraum, Hobbyraum,Hauswirtschaftsraum, Bodega, Weinkeller,Kellerräume, Garage, Parkplatz, Pool, Außensauna,Barbecuebereich, Außenkamin.

Erbaut 1999- 2002, ausnahmslos mithochwertigen Materialien. Zustand Neuwertig, keinReparaturstau, ständige Instandhaltung, 2016Neuanstrich. Tropischer Garten mit beheiztem Pool,Sanitärbereich, Sauna, ummauerte Außendusche,Barbeque-Bereich und vielen verschiedenen Terrassenzum Verweilen und Relaxen.

Kontakt: (Deutschland) +49 69/21007762 und+49 1795319756,

(Spanien): +34 615938490, Festnetz+34922335609

Pagina 32