ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 7432 pagini

Ziar distribuit în Austria, Elveþia,Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Vineri 15 Septembrie a început în Montreal, Canada pentru 3 zile, prima conferinþã a jurnaliºtilorromâni de pretutindeni. Au participat atât reprezentanþi din partea administraþiei de la Bucureºti câtºi jurnaliºti din mai multe þãri unde sunt comunitãþi mari de români.

15 septembrie - 15 octombrie 2017

Pagina 8

Bucurã-te de frumuseþea fiecãreizile de toamnã!

Interviu la despãrþire - Doamna Consul Gabriela Mihaela FOLFÃ intervievatã dejurnaliºtii Agnes-Maria ORBAN ºi Mihai ANTHONY

Traducãtoarea Anca Roncea acâºtigat marele premiu alconcursului revistei Asymptote

Doua maicuþe românce îl îngrijescpermanent pe Regele Mihai lalocuinþa sa din Elveþia

Primãria din Amsterdam solicitãformule de adresare ‘mai neutre’decât ‘doamnelor ºi domnilor’

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 15

Pagina 18

Pagina 12

Pagina 16

Omenireaesteameninþatã delipsa apei

Pagina 9

Cine suntem noi ºice putem face pentrudumneavoastrã?! Pagina 5

CONFERINÞA ASOCIAÞIILOR JURNALIªTILOR DE

PRETUTINDENI ÎN MONTREAL

CONFERINÞA ASOCIAÞIILOR JURNALIªTILOR DE

PRETUTINDENI ÎN MONTREAL

Bucurã-te de fiecare clipã, de fiecareanotimp, de fiecare loc, de fiecaremoment, de fiecare om pe care-lîntâlneºti. Totul este exact aºa cumtrebuie sã fie!

A venit, a venit toamna, anotimpulrecoltei ºi al abundenþei; anotimpulploilor, al copacilor care plâng în ritmulcãderii frunzelor, al norilor ºi al pãsãrilorcãlãtoare... E anotimpul îndrãgostiþilor ºial romanticilor; anotimpul poeziilorrostite în ºoaptã, al versurilortulburãtoare, al iubirilor înfrigurate ºi alsufletelor pereche.

E un moment de sãrbãtoare ºireuniune, un eveniment unic de imagini,sunete ºi mirosuri. Toamna e anotimpulemoþiilor ºi a unui nou început de drum înviaþa copiilor, elevilor, studenþilor ºidascãlilor...

Oricât ai încerca sã spui cã unanotimp este mai frumos decât celãlalt,totuºi fiecare are frumuseþea lui, arepartea lui unicã ºi frumuseþi pe care nu leregãseºti ºi în celelalte. Dumnezeu ne-alãsat aceste rosturi ale timpului de pestean, pentru ca existenþa noastrã sãprimeascã cu bucurie trecerea de la oetapã la alta, ca o schimbare mereu maifrumoasã, mai spectaculoasã!

Fiecare anotimp ne umple sufletul debucurie ºi frumuseþe! Prin mãiestria ºifrumuseþea naturii, toamna are farmeculei prin ”cel mai frumos spectacol” pe careni-l oferã. Meritã sã nu-l lãsãm sã treacãpe lângã noi, ci sã ne bucurãm de el. ªimeritã sã ºtim sã mulþumim TatãluiCeresc pentru toate aceste minunãþii!

Toamna prin frumuseþea ei a inspiratnenumãraþi artiºti plastici, scriitori ºi poeþiîndrãgostiþi de culorile, capriciile ºibogãþiile ei! Magia culorilor de toamnã nuare cum sã lase indiferent ochiulmuritorilor, indiferent de vârstã...Sã nefacem timp, sã ne aºezãm ºi sã privimcãderea frunzelor pentru cã, toamnaînseamnã frunze colorate: un spectru denuanþe între verdele strãlucitor al verii ºitonul plictisitor al iernii. Roºu aprins,maro, portocaliu rumen, portocaliu pur,galben, galben moale ºi galben luminos,ruginiu.

Arþari roºii, mesteacãni galbeni,paltini stacojii, nuci arãmii. Un peisajpestriþ de frunze ºi culori aflate întranziþie. Fiecare copac cu garderobaproprie de toamnã, sãlcii dansând în vânt,conifere tronând elegant. E ca o vrajã atoamnei care scoate din joben lumina dinfrunze ºi cele mai minunate nuanþe. E atâtde încântãtor încât aproape poþi gusta

culoarea. ªi nopþile reci, cu aerul lorspecial, plin de miresme, de must ºi deviaþã, te îndeamnã la meloncolie ºi visare.Soarele mândru care încãlzeºte cu sãgeþilede foc aurii, ºi-a slãbit puterea cãlduriisale. Un aer de epocã, aparte, diferit prinsimbol ºi trãire.

Merele, gutuii, strugurii, porumbul ºitoate celelalte roade ale pãmântului, îþiaduc aminte cã e toamnã, cu roade multe,cu împliniri, cu veselie, cu speranþa cãanul se va sfârºi cu bine, cu împliniri,realizãri ºi roade bogate.

Toate acestea mãrturisesc despre grijapãrinteascã ºi iubitoare a Dumnezeuluinostru ºi despre dorinþa Sa de a facefericiþi pe copiii Sãi. El a cãutat sã ni Sedescopere prin lucrurile din naturã ºi princele mai profunde ºi gingaºe legãturiomeneºti pe care inimile noastre le potcunoaºte. Doar privind la mãreþia ºifrumuseþea acestei lumi create ne putemda seama de uimitoarea înþelepciune ºi

nemãsurata milã a lui Dumnezeu. Cât esteDumnezeu de bun ºi milostiv!

”Frumuseþea naturii este egalatãnumai de frumuseþea sufletului” spuneaVictor Hugo. Sã ne bucurãm de ceea ceDumnezeu ne-a dãruit ºi sã fimrecunoscãtori în fiecare zi! Sã facem înaºa fel ca fiecare moment al vieþii noastresã fie plãcut, deoarece Dumnezeu ne-a dattoate lucrurile fãrã platã, cu scopul de a nebinecuvânta: ” Celor bogaþi în veacul deacum porunceºte-le sã nu se semeþeascã,nici sã-ºi punã nãdejdea în bogãþia ceanestatornicã, ci în Dumnezeul cel viu,Care ne dã cu belºug toate, spre îndulcireanoastrã”. (1 Timotei 6:17).

Sã ne bucurãm de lucrurile simple dinviaþã pe care Creatorul ni le-a dat, ca sã neputem bucura cu adevãrat de realitãþilespirituale. Viaþa e frumoasã ºi linã înfiecare anotimp al vieþii ºi al inimii! Cucât ni se vor deschide ochii mai des pentrua contempla mãreþia ºi slava luiDumnezeu, cu atât mai îmbelºugat vorînflori ºi se vor pârgui în inima noastrãroadele Duhului Celui Sfânt.

Dragi cititori, Tatãl Ceresc sã vãbinecuvânteze cu o toamnã plinã dezâmbete, voie bunã, sãnãtate ºi bogatã în”roade” precum: dragostea, bucuria,pacea, îndelunga-rãbdare, bunãtatea,facerea de bine, credinþa, blândeþea,înfrânarea, curãþia! (Galateni 5, 22-23)

”Toamna cu-a ei albã frunte / ªi cugalbenii conduri / A lãsat argint pe munte/ ªi ruginã pe pãduri.” (GeorgeTopârceanu)

Adriana-Lucia Ciugudean

septembrie - octombrie 2017 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Bucurã-te de frumuseþea fiecãrei zile de toamnã!

In Memoriam, J.L. BorgesBãtrânul întorsese privirea spre locul în

care ar fi trebuit sã fie o razã de soarereflectatã prin fereastra mansardei. O tristeþevie îi mângâia chipul pãtruns de profunzimeagândurilor. În zilele trecute, mai percepusecâteva strãfulgerãri roºiatice ºi gãlbui…acumnoaptea îi invadase întreaga fiinþã. ªtia ca vaveni momentul în care va trebui sã simtãlumina, sã vadã soarele cu ochii sufletului, sãperceapã obiectele în forma lor imaginarã.Unii poate cã sunt aleºi sã cunoascã lumea dedeasupra lumii, sã simtã lumina cerului cufiecare vibraþie a sufletului. Era momentul încare lumea vizibilã se retrãsese în orbitelecraniului lãsând locul celorlalte simþuri pentrua descopere realitatea. E o nouã lume, un altunivers se deschidea în faþa lui ºi se rãspândeacu rapiditate provocându-l sã-l descopere.

Atingerea filelor cãrþii îi dãdea o senzaþiestranie, necunoscutã…simþea fiecare literãdeºi niciodatã nu percepuse forma ei, doar ovãzuse. Auzea parcã sunetele naºteriicuvintelor ºi se înfiora în faþa profunzimiitrãirilor. Niciodatã nu a fost mai sensibil,niciodatã nu a pãtruns obiectualul în sferaturnului sãu de fildeº. Acum, cu ochii stinºipentru eternitate, simte lumea, aude tãcerea,pipãie timpul ºi se transpune în visulexistenþei. Totul a avut un sens…în timp ºi nudeodatã, ochii lui au pierdut din intensitatea

luminii. Pentru un om, care a iubit cãrþile maimult decât pe sine însuºi, trebuia sã vinãtimpul acesta…al simþirii, nu al vãzului. Eacel moment în care cartea îºi citeºte cititorulsau îºi scrie autorul…momentul mântuiriiprin actul lecturii. Creaþia îºi cautã creatorul, îlsimte, îl ajutã sã se redescopere ºi sã atingãstarea de desãvârºire. Cum ar fi putut ajungeaici dacã destinul nu ar fi decis sã-i rãpeascãstrãlucirea ocularã?

Cu o miºcare stângace îºi duce mâna spreorbitã…ochiul e acolo, în locul sãu, dar aredoar o funcþie ambientalã. Pleoapele acoperãtãcerea vãzului, refuzul gândului de a maitrece prin transparenþa retinei. Mirosullemnului de brad invadeazã întreagaîncãpere…o altã lume se deschide minþiiomeneºti. Cerul e tot mai aproape, luminapãtrunde profund în interioritatea fiinþei,cunoaºterea e altfel…fiecãrei apocalipse îiurmeazã o nouã cosmogonie. Sensurilefrazelor se preling în cãuºul sufletului, îimângâie rãnile ºi-i conferã un nou sensexistenþial. Departe de oameni, izolat înmansarda veche, cititorul îºi împlineºtedestinul. Cautã, acum, dincolo de formeadevãrul ºi esenþa fiinþãrii sale în realitateaconcretã. Va pãtrunde în spaþii nedescoperite,va atinge universul cu gândul ºi fiecareelement nou va fi o altã formã de energie care-i va conferi puterea de a exista în planul

materialitãþii.Luminã ºi întuneric, refulare ºi

defulare…nu mai existã limitã purã, ci doarîntrepãtrundere a dimensiunilor existenþiale.Fiinþa, captivã într-un trup limitat, se deschideacum, spre marile mistere ale creaþiei.

Cândva am fost prizonier al bibliotecilor,cãutam sã descopãr misterul fiecãrei cãrþi, sãsimt mirosul fiecãrei pagini, sã cuprind formafiecãrei litere. Nopþile îmi erau cuprinse demagia lecturilor, pãtrundeam în vaste spaþiiimaginare, deveneam personaj al fiecãrei cãrþicitite. Îmi amintesc trãirile avute, atunci cânderam Oedip ºi-mi scoteam ochii, care nu m-auajutat sã-mi recunosc mama ºi m-amautopedepsit sã umblu, orb, prin înstrãinatalume…ªtiu cã am fost Fedra, care printragism ºi grandoare s-a pedepsit pentrupãcatul incestului…Am fost un Don Quijotecãlãtorind la infinit spre nicãieri, mã regãsescîn cele mai minunate spaþii culturale aleumanitãþii.

Acum am în sufletul meu bogãþia acelorlumi, a acelor timpuri de o culminaþieauroralã…am în arhitectura spiritului meu obibliotecã hexagonalã cu infinite spaþii deacces, cu holuri imense care favorizeazãtrecerea dintr-o încãpere în alta. E suficient sãciteºti o carte din aceastã bibliotecã ºi parcãtoate cãrþile lumii þi se deschid în faþã, fiecarefilã te trimite spre un alt univers, fiecare gând

receptat te transpune într-o altã dimensiune ºitot aºa, circular, spre infinit. Eu nu mai sunt osimplã carapace de lut, sunt dincolo de forme,mã reflect în translucidul selenar, în rubiniulsolar, mã regãsesc în îngemãnarea acvaticuluicu etericul, mã înalþ prin fanta de luminã spretransparenþa diafanã. Ochii… ce rol sã mai fiavut ei în existenþa mea? La fel ca Oedip,poate nu aº mai fi avut puterea de a discerneîntre aparenþã ºi esenþã, între grandoare ºidecãdere. Privirea orientatã spre exterior numi-a mai împovãrat existenþa, ea tocmai m-aeliberat de reziduurile unei vieþi trãite îninutilitate. Pleoapa închisã mi-a irizat sufletulºi am descoperit lumina întunericului ºistrãlucirea beznei. Tot ce am descoperit înafarã e acum înlãuntrul meu, mult maiprofund, mult mai înalt…

Lumina crepuscularã a cuprins întregspaþiul mansardei. Învãluit în strãlucire, caîntr-un giulgiu protector, bãtrânul îºi aºezãcartea întredeschisã pe piept, simþi mirosultainic al filelor, respirã parcã o mireasmãvenitã din altã lume. O liniºte de dincolo delume îi pãtrunse în suflet …sã fie oare acestamomentul trecerii spre un alt stadiu al fiinþãriisale? Ca într-un ritual de rugãciune, cartea ºiomul pãreau uniþi întru eternitate. Nimic dinceea ce e omenesc nu mai rãzbate în spaþiulluminat de primele raze ale lunii…

Adina Sorohan

Lecturã în spatele retinei

Întâlnirea saºilor din acest an s-aaflat sub moto-ul „În lume acasã, cuinima în Transilvania“. Peste 10.000de oaspeþi din Germania, Austria,SUA ºi, desigur, din România s-auîntâlnit în zilele de 4 ºi 5 august a.c. laSibiu pentru a sãrbãtori tradiþiilegermane din România ºi patriacomunã, Transilvania. Întâlnireasaºilor a fost un eveniment cucaracter unic nu doar datoritãdimensiunii sale impresionante, ci ºidatoritã atmosferei interumanedeosebite ºi a semnalului politictransmis: falii existente timp dedecenii între cei „plecaþi” ºi cei„rãmaºi” au pãrut depãºite – cel puþinîn aceastã cãlduroasã searã de august– în urma dorinþei comune de a relualegãturi în ºi cãtre vechea patrietransilvanã, de a redescoperi tradiþii ºide a contribui la definirea acestora înfavoarea binelui comun.

Indiferent de unde veniþi: aicisunteþi acasã

Preºedintele Klaus Johannis atematizat tocmai aceastã imagine încadrul alocuþiunii (sale festive,rostite în Piaþa Mare în faþa unuipublic numeros, îmbrãcat înminunate costume populare sãseºti.

Johannis a încheiat cu cuvintele:„Acum 100 de ani, alãturi demajoritatea româneascã, saºii dinTransilvania au vãzut în RomâniaMarii Uniri spaþiul libertãþii promiseînaintaºilor lor. La un secol de la acelmoment, în noul cadru european dincare facem parte, în calitate dePreºedinte al þãrii, susþin cã avemºansa sã oferim noilor generaþiiargumente ºi fapte pentru caRomânia Centenarului sã fieredescoperitã drept loc aloportunitãþii ºi prosperitãþii. Vã invitsã vã alãturaþi acestui proiect allibertãþii ºi toleranþei, undedumneavoastrã, saºii dinTransilvania, indiferent de unde aþivenit astãzi la Sibiu, sunteþi acasã!“

Pentru o Europã a valorilorcomune

ªi ambasadorul german Cord Meier-Klodt a subliniat acest apel în cadrulalocuþiunii sale: „Astãzi, se reface ceeace este menit sã fie un întreg! Însã acestproces nu poate ºi nu are voie sã fieregresiv, ci trebuie sã fie progresiv, unproces în care românii ºi germanii – ºi,desigur, ºi cetãþenii altor etnii ºi culturi –sã se regãseascã umãr la umãr într-oEuropã a valorilor comune ºi sãclãdeascã împreunã viitorul acesteiEurope.“ Aceasta este lumea în care îºidoreºte sã trãiascã tânãra generaþie. Deaceea, în acest an jubiliar dedicat celor25 de ani de la semnarea Tratatului deprietenie româno-german ºi celor 10 anide la aderarea României la UniuneaEuropeanã, nu poate exista un semnalmai bun adresat acestor tineri decâtacesta: germanii ºi românii – împreunã ºiunii pentru ceilalþi în vederea uneiEurope a valorilor comune! Alocuþiuneaambasadorului Republicii Federale Ger-mania în România, domnul Cord Meier- Klodt poate fi vãzutã accesând linkul:http://www.rumaenien.diplo.de/ con-tentblob/5112202/Daten/7776321/ddatei_rede_bo_cmk_sachsentreff2017.pdf

Sursa: ReprezentanþeleRepublicii Federale Germania în

România

septembrie - octombrie 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În lume acasã, cu inima în Transilvania

La 18.07.2017 a avut loc oîntrevedere de evaluare pe furturile dinbuzunare la Berlin. AmbasadorulRomâniei în Germania, E.S.Emil Hurezeanu ºi ataºatul de afaceriinterne, Cristian Ionuº, au salutatprezenþa la Ambasadã a treireprezentanþi ai Oficiului Federal deCriminalitate (LKA) din Berlin, pedirectorul Spielmann, ºeful de serviciuGrahlmann ºi lucrãtorul Haller.

Aceºtia au prezentat o informareasupra unui schimb de experienþã laBucureºti, pe tema furturilor dinbuzunare.

Conform participanþilor la schimbulde experienþã, Grahlmann ºi Haller,„partenerii de discuþie din România aufost, fãrã excepþie,foarte bine pregãtiþitematic, deschis interesaþi ºi foartecompetenþi pe liniile lor de muncã“.„ªederea a ilustrat cã România – înmãsura în care pot permite ei o evaluare– nu este un spaþiu al criminalitãþii ci unloc unde autoritãþile de poliþie lucreazãîntr-un mod exemplar, utilizând toateposibilitãþile juridice, pentru acordare

de sprijin pentru combaterea furturilordin buzunare“.

Poliþia Românã va continua sãdepunã eforturi pentru combatereacriminalitãþii comise de cetãþeni româniîn strãinãtate, în directã colaborare cualte structuri de poliþie din alte state ºi înspecial cu Poliþia landului Berlin.Contactele personale contribuie lacrearea unui climat de încredere, ceea ceajutã atât Poliþia Românã cât ºi PoliþiaBerlin în demersurile lor de cooperarepoliþieneascã internaþionalã.

Sursa: AMBASADAROMÂNIEI în Republica Federalã

Germania

Intrevedere cu reprezentanþi aiOficiului Federal de Criminalitate,la Ambasada României din Berlin

septembrie - octombrie 2017 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Am cunoscut-o pe Alina pe un site de socializare,

când mai multe fotografii ce le-a publicat, însoþite de

un text pe mãsurã, m-au determinat sã o contactez.

E vorba de faptu cã a decis sã îºi ducã fetiþa în

prima zi de ºcoalã, îmbrãcatã în uniformã ºcolarã

româneascã. Trebuie sã recunosc cã mai mult faptul

cã iubesc aceastã uniformã ºi cã îmi aduce aminte de

anii când eram puºtoaicã, nostalgia m-a cuprins ºi am

felicitat-o din suflet pe Alina.

Cine este Alina? Numele ei real este Alina Dan,

dupã cãsãtorie. Aceasta îmi spune: „Este un nume pur

românesc, îl port cu mândrie la fel cum este ºi numele

meu de fatã, Alina Ivan, pe care-l folosesc în continuare

din respect faþã de bunicul meu în vârstã de 95 de ani,

veteran de rãzboi, nãscut în decembrie 1921 dar

declarat în ianuarie 1922 ceea ce l-a scãpat de 1 an de

rãzboi. Sunt nepoata acestui om minunat pe care-l

admir, om cu integritate moralã, o paginã nescrisã ºi

neterminatã de istorie, istorie vie, adevãrata istorie, nu

cea din manuale. Om care la 95 de ani munceºte, este

perfect lucid, povesteºte tot ce s-a întâmplat în rãzboi

cu date exacte- experienþa ca prizonier în Siberia ºi în

Moscova, este la curent cu tot ce se întâmplã pe scena

politicã, a votat de fiecare datã, a mers duminica la

bisericã ºi de fiecare datã când ajung la el discutãm

despre politicã ºi despre Germania. Am amintit de

bunicul meu, tataia, pentru cã este figura cea mai

importantã din copilãria ºi din viaþa mea.

Sunt ragãþeancã sau munteancã ºi cu ceva

rãdãcini pe lângã Braºov, cu o copilãrie minunatã

petrecutã pe malurile lacului Amara din Jud. Ialomiþa,

apoi am locuit 10 ani în Slobozia, reºedinþa judeþului

Ialomiþa ºi 10 ani în Bucureºti înainte sã mã mut în

Germania. „

La întrebarea ce iubeºte mai mult, Alina nu a stat

mult pe gânuri ºi a spus, mândrã cã e româncã:

„Iubesc tot ce-i autentic românesc, îmi plac tradiþiile

româneºti, îmi place mâncarea româneascã, am

crescut cu muzica popularã ºi portul popular. Îmi place

iarna cu zãpadã ºi vara cu mult soare, îmi place

mirosul ghioceilor, al zambilelor care este diferit de cel

de aici, îmi place drobul de Paºte ºi piftia de Crãciun,

îmi amintesc sãrbãtorile de varã din copilãrie când

vecinele împãrþeau ºi legau la coadã cânii buchetele de

cireºe ºi bomboane ºi multe, multe altele. Am atât de

multe amintiri frumoase încât nu ºtiu la care sã mã

opresc: festivitatea de premiere din clasa I în costum

popular, cum mergeam cu bunicul la câmp sã

culegem pepeni din bostanã, cum ne dãdeam cu sania

pe derdeluº ore-ntregi ºi fãceam cazemate din zãpada,

îmi amintesc mirosul cozonacilor scoºi din cuptor,

cum ne udam cu apa scoasã cu gãleata din fântânã de

Caloian s.a.m.d.“

ªi cum niciodatã nu ºtim unde ne duce viaþa (nu

ºi-a dorit niciodatã sã plece din þarã), pe 28 octombrie

se împlinesc 8 ani de când locuieºte în Germania însã

în fiecare an a petrecut 3-4 luni în România, acum nu

va mai fi posibil sã meargã atât de mult deoarece fetiþa

ei a început ºcoala.

Faptul cã e MAMÃ este cel mai frumos rol din

viaþa ei, apoi este un om cãruia îîi place sã descopere

ºi sã înveþe în fiecare zi. Îi place sã citeascã ºi doreºte

sã transmitã fetiþei acelaºi lucru- plãcerea de a citi. De

asemenea, îi place sã cãlãtoreascã, sã cunoascã

oameni frumoºi, de unde au ceva sã înveþe, dar nu uitã

sã copilãreascã alãturi de fiica sa.

Dar mai departe o las pe Alina sã vã povesteascã

cum i-a venit ideea de a-ºi îmbrãca fiica în uniformã

ºcolarã româneascãþ!

Îmi place sã construim amintiri din copilãrie

pentru cã, cred cu tãrie cã un copil sãnãtos ºi fericit, cu

o copilãrie fericitã este un viitor adult sãnãtos ºi fericit.

Nu ºtiu dacã sunt nostalgicã, sunt un om cu picioarele

înfipte în prezent ºi-n realitate, îmi amintesc cu drag de

trecut fãrã a trãi din amintiri.

„ªi pentru cã fetiþa mea este centrul universului

meu, pentru cã iubesc tot ce este autentic românesc ºi

nu mi-am dorit niciodatã sã plec din România, am visat

sã o vãd îmbrãcatã în uniforma pe care eu am purtat-

o cu plãcere în ºcoalã. Nu este aceeaºi, este una nouã-

cumpãratã ºi am decis sã o îmbrac aºa. Dar asta

numai dupã ce am întrebat-o dacã este de acord. Am

crescut fetiþa respectând þara în care s-a nãscut ºi

trãieºte, însã fiind conºtientã ºi mândrã cã este

româncã ºi este un copil care iubeºte ambele þãri în

egalã mãsurã ºi considerã cã acasã este atât în

Germania, cât ºi în România.

Prima zi de ºcoalã a devenit astfel ºi mai

emoþionantã, pãrinþii mei au venit special din România

pentru a fi alãturi de noi, lumea o privea pe fetiþã

admirativ ºi îi spuneau cã este foarte frumoasã.

Mãmica unui coleg de clasã a revãzut cu plãcere

uniforma care-i amintea de primii ani de ºcoalã

petrecuþi în România, limba nu o mai ºtia pentru cã a

stat foarte puþin ºi nu a mai pãstrat contactul, însã a

fost vizibil încântatã. Nu regret cã am luat aceastã

decizie, din contra, mã reprezintã ºi ne reprezintã. Ne-

am bucurat de-un început de ºcoalã minunat, fetiþa mi-

a spus cã mai doreºte sã îmbrace uniforma la ºcoalã ºi

îi voi respecta dorinþa.

ªi dacã v-am spus cine sunt, vã spun cã trãiesc

cu dor de România, îmi lipseºte familia, îmi lipseºte

tataia, îmi lipsesc pãrinþii, veriºorii, îmi lipseºte

mâncarea fãcutã de mama, deºi gãtesc ºi eu însã nu

este acelaºi lucru, îmi lipsesc 1 ºi 8 martie. Acum 2 ani

am mers special cu fetiþa în România sã vadã copii ºi

adulþi cu flori ºi mãrtiºoare. Deºi locuim în Germania i-

am dãruit în fiecare an mãrþiºor ºi ea la rândul ei a

dãruit educatoarelor la grãdiniþã (grãdiniþã germanã).

Fetiþele din grupã ºi-au dorit ºi ele aºa cã a 2-a zi aveau

toate fetiþele din grupa de la grãdiniþã mãrtiºoare. Îmi

lipseºte zãpada iarna pt cã locuim în cea mai

cãlduroasã zonã a Germaniei, îmi lipseºte vara lungã

cu zilele caniculare, îmi lipseºte Bucureºtiul cu agitaþia

lui care-l face atât de viu, îmi lipseºte spontaneitatea ºi

îmi lipsesc parcurile pline de copii. ªi-mi lipseºte

mâncarea sãnãtoasã, legumele din curte dar ne

bucurãm de ele cât putem de mult. Sunt ºi multe

lucruri care nu-mi plac în România însã aºa este peste

tot, important este sã luãm din jurul nostru ceea ce ne

face viaþa cât mai frumoasã. “

La final, Alina nu uitã de românii din Germania.

„Dragi români, fiþi sãnãtoºi ºi indiferent unde vã aflaþi,

fiþi mândri de ceea ce sunteþi, respectaþi-vã ºi

respectaþi-i pe cei cu care trãiþi pentru cã aºa le veþi

câºtiga respectul! “

Ionela van Rees -Zota

În prima zi de ºcoalã din Germania, Alina a ales cafiica ei sã meargã îmbrãcatã în uniformã româneascã

Ce înseamnã consultanþãfinanciarã? Unde vã ducegândul când auziþi

cuvintele ASIGURARE ºiCONSILIERI FNANCIARI ?

Cu siguranþã cã nici nu vã treceprin cap ce ar putea face o echipã deacest gen pentru dumneavoastrã. Cusiguranþã cã nici mãcar nu v-aþiimaginat câtã muncã, cât suflet depunaceºti oameni care pur ºi simplu,muncesc pentru clienþii lor.

Vã invit din acest numãr sã facemlunar câte o incursiune în acest job, înacest domeniu, pentru a înþelege maibine despre ce este vorba. Vã vomprezenta CAZURI REALE, undeclienþii noºtri vã vor povesti cum aufost ajutaþi, cât de bine ºi rapid auprimit ceea ce li se cuvine, dar nu înultimul rând, cât de mulþumiþi sunt deserviciile noastre!

V-am prezentat în numãrul trecutpovestea de succes a lui Klaus Grossºi echipei sale de consilieri financiari.

Vã relatãm cum ºi-au mãrit echipa,cum au reuºit într-un timp destul descurt sã ajungã aici. Mai nou, din lunaseptembrie 2017 ºi-au deschis un altreilea birou în Schwabach, unde noicolegi sunt aºteptaþi într-un mediufamilial. Oricine doreºte sã facã maimult pentru EL ºi familia lui, aici areaceastã posibilitate. Trebuie doar SÃ

VREI ºi cu siguranþã vei reuºi!Pentru a vã da seama cum se simte

echipa lui Klaus Gross, am întrebat-ope Sabine Bologna, care este cea maiveche în aceastã firmã, deaproximativ 12 ani, fiind responsabilãcu tot ceea ce înseamnã secretariat,care la o ceaºcã de cafea mi-a spus: „Cel mai important lucru este cã aici

mã simt ca într-o familie, una mare,frumoasã ºi unitã. Cum mie îmi faceo deosebitã plãcere sã lucrez cuoamenii, aici am gãsit cel mai prielnicloc pentru aceasta.. Mai mult decâtatât, aici am posibilitatea de a face celmai frumos lucru pentru semenii mei,respectiv: a-i ajuta! Fiind aproape dela început în aceastã firmã, am legatrelaþii strânse cu clienþii ºi mã bucurmult când am posibilitatea sã le fiu defolos. Suntem o echipã unde nuexistã concurenþã, unde fiecare arepunctul lui de vedere ºi toþi ºtim sãrespectãm, suntem cu adevãrat ce-amai frumoasã ECHIPÃ! Mã bucurîntotdeauna când avem colegi noi ºisunt sigurã cã ºi ei se vor simþi la felde bine ca ºi celialþi. ”

Pânã luna viitoare, când ne vomrevedea din nou, vã doresc numaibine ºi contactaþi-l pe Klaus Gross.Cu siguranþã veþi gãsi un partener bunpentru discuþii ºi colaborare.

Ionela van Rees- Zota

Pagina 5septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Cine suntem noi ºi ce putemface pentru dumneavoastrã?!

septembrie - octombrie 2017 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

„Voi fi în stare sã aud încer!”( Ludwig Van Beethoven)

„Naºterea de sine universului ºinaºterea de sine omului suntinseparabile. Singura noastrãresponsabilitate o reprezintã evoluþiapropriei conºtiinþe, terþul inclus careuneºte ºtiinþa ºi conºtiinþa. Homo suitranscendentalis percepe fiorulnaºterii. Nu este doar un oarecare omnou, ci un om care se naºte din nou.Aceasta nouã naºtere este opotenþialitate înscrisã înlãuntrulfiinþei noastre”. Afirmaþia domnuluiacademician Basarab Nicolescujustificã ideea cã omul trebuie sã-ºiconºtientizeze potenþialitatea, sã-ºiperceapã complexitatea ºi sãparticipe la actul creator, pentru cãfiecare din noi nu suntem decâtparticule din Marele TotTranscedental. Stelele sunt copiiioamenilor, pentru cã ei au facut partedin structura divinã care a conceputastralul. Practic structura eonicã aindividului nu este decât fãrâmã dinsacralitatea cosmogonicã. Acesteparticule în urma trangresãriiinfininitãþilor spaþiale ºi temporalevor trebui sa revinã în matriceaoriginarã pentru a reconstituiprimordialitatea universului.

A da sens, un sens comun, aajunge la un numitor comun, acesteasunt doar câteva dintre frazele de zicu zi care evidenþiazã importanþasimþurilor pentru orientarea noastrã.Aceastã orientare are o importanþãdeterminantã asupra cum ne definimalegerile în stilul de viaþã. În zilelenoastre ºtim cã percepþiile care vinde la stimulii senzoriali au o influenþãinevitabilã asupra dezvoltariiemoþiilor, a conºtientizãrii ºi asistemului nervos. Aceste percepþiisunt deja prezente în uter începândde la primele stadii ale vieþii. Zi dupãzi primim o serie de senzaþii de lamediul înconjurãtor ºi de la culturadin care provenim, prin simþurilenoastre. Aceste senzaþii definesc ºicontureazã conexiuni în creierul ºi înmemoria noastrã.

Astfel, experienþa are unimportant efect constructiv. Poatecrea, consolida sau slabi sinapsele ºicircuitele neuronale, cu un impactprofund asupra generãrii siregenerãrii reþelelor neuronale care,la rândul lor, construiesc individual,alegeri ºi gusturi. Circuitele create

sunt unice, ireplicabile ºi foartepersonale. Deci percepþiilereprezintã în primul rând unfenomen subiectiv ºi servesc ca oconfirmare a faptului cã naturafavorizeazã diversitatea.

Cu cât experienþele ºi stimuliisunt mai abundenþi ºi diferenþi, cuatât mai mare este posibilitateadezvoltãrii unei personalitãþiechilibrate care se poate orienta, cuechilibru, în lumea complexã arelaþiilor sociale.

Primul pas în recâºtigareaterenului pierdut este redescoperireanaturii ca origine a tot ceea ce neînconjoarã, inclusiv dezvoltareatehnologicã. Aceasta va duce larecuperarea diverºilor ºi numerosilorstimuli necesari pentru regenerareasimþurilor ºi prin urmare a emoþiilorºi a gândurilor.

Simþurile noastre sunt cele maila îndemânã mijloace prin care eulintrã în relaþie cu sinele lucrurilor.Ele pipãie realitatea, dar ele nu nevorbesc decât despre coaja acesteirealitãþi. Ele se referã la existenþalucrurilor, dar nu ºi la esenþa lor. Elesunt geamurile percepþiei, geamuricare trebuie ºterse pentru a puteavedea dincolo. Rolul poeziei esteacela de a vedea dincolo, cel maicomplet dintre simþurile noastre, celcare ne ajutã sã ºtergem gemurilepercepþiei. Horia Bãdescu considerãcã “orizontul poeziei este orizontul<<identitãþii infinite>>, acea miºcarecentripetã care, acþionând îninteriorul lucrurilor, adunã în sinea saexistândul infinit al lumii”.

Magia poeziei constã în putereaei de a restitui sufletului nostru,conºtiinþei noastre emoþionale, nurealul rupt de realitatea sa, cirealitatea regãsitã în tulburãtoarealuminã a realului: sentimentulaparteneþei la Fiinþã. Unica finalitatea poeziei este aceea de a ridica lumeaîn orizontul sacrului, acolo undetrancendenþa este chiar Fiinþa încalitatea trancendenþei sale. Poeziaestompeazã hotarele dintreumanitate ºi cosmos, umanizândcosmosul ºi restituind umanitãþiidimensiunea ei cosmicã,proiectându-le îngemãnate într-unimaginar în care Fiinþa îºi regãseºteputerea ºi bucuria veºnicei salevirtualitãþi creatoare. Forþa poezieivine din capacitatea ei de a fivehiculul Fiinþei între infinitele

niveluri de Realitate. De ce o aplicaþie a valenþelor

simþurilor prin intermediul PoezieiþPentru cã poezia înseamnã orechemare a sensului în lume, pentrucã prin creaþie, omul îºi redobândeºteesenþa divinã. Ce trãieºte artistul întimpul travaliului creator?

A descoperi ce se întâmplã înmintea creatorilor „ar însemna sãsperi sã auzi o mare emoþie izbindu-se de fereastrã”. Pentru artiºti seproduce un fenomen de iluminare,configuraþia interioarã a fiinþei sereflectã în afarã ºi nucleul de luminãinvadeazã spaþiul existentului : „Însânul fiinþãrii ca întreg se aflã un locdeschis. Un loc de deschidere. […]Acest centru deschis nu este deciînchis de jur împrejur de fiinþare, ciînsuºi centrul care lumineazãîncercuieºte […] întreaga fiinþare”.Artistul se desprinde de contingentdatoritã emoþiei creatoare, devinenefiresc, chiar dacã fizic rãmâne înacelaºi mediu, spiritual se înalþã, „îºiia zborul când toþi ceilalþi rãmân lipiþide pãmânt”.

În declanºarea actului creator sedisting mai multe etape, secontureazã un poces de iniþiere alfiinþei, dincolo de orice aspectpragmatic. Fenomenul se produce înforul interior al creatorului ºipresupune modificãri spirituale.Momentul cel mai important estetrecerea de la creativitate la creaþie.Creativitatea presupune gândiredivergentã, o ieºire din normalitate,din firesc. Creaþia presupuneinventarea ºi compunerea uneiopere, care aduce o noutate ºi îi esterecunoscutã valoarea. „Cei mai mulþidintre indivizii creativi nu suntniciodatã creatori”, ceea ce facediferenþa dintre un individ creativ ºiun individ creator fiind capacitateade a se desprinde din normalitate, dinfirescul existenþial ºi de a induce ostare inefabilã în opera sa.

Se produce o rãvãºire interioarã,o incertitudine la nivelul edificiuluifiinþei, o regresie spre resurselenefolosite al bazinului imaginal, decare artistul se va folosi pentruredimensionarea unui nou echilibru.Procesul de reconstrucþie al fiinþeicreatoare urmãreºte conturarea unuispaþiu germinativ al mentalului celuiaflat în cãutarea subteranelor sinelui.

Pãtrunderea în bazinul imaginalpresupune parcurgerea a trei

universuri: lumea inteligibilã, lumeasensibilã ºi realitatea intermediarã„în care lumea inteligibilã semanifestã conform unor figuriconcrete (peisaje, personaje etc.)”(Jean – Jacques Wunenburger).Stadiul lumii inteligibile esteaccesibil înþelegerii pure, stadiullumii sensibile este accesibilpercepþiei senzoriale, iar stadiulrealitãþii intermediare este accesibilimaginaþiei vizionare. Existã douãtipuri de imagini: cele produse deimaginaþia psihofiziologicã,inseparabilã de condiþia teluricã ºicele produse de adevãrata imaginaþiecreatoare, separabilã de concret,autonomã ºi subzistând în sine. Celedin a doua categorie oferã conºtiinþeiintuitive reprezentãri care nu maisunt imaginare, ci imaginale. Avemastfel „o realitate imaginalã, o lumeacuratã în care spiritul se întrupeazã,iar trupul se spiritualizeazã (mundusimaginalis). Pornind de la aceasta,conºtiinþa este locul unei experienþeinterioare a trupurilor spirituale (sautrupuri ale reînvierii) ºi a spiritelor<<întipãrindu-se>> în trupuriimateriale. Invers, prin intermediulacestor imagini, imaginaþia spiritualãva putea sã se desprindã dedependenþa sa de lumea materialãspre a se tranforma ea însãºi înaintede a accede la viziunea directã adumnezeirii. Sufletul se poate afla înprezenþa unor reprezentãri ale unorrealitãþi imateriale, dar sensibile(timpuri ºi spaþii), care îi vor permite,printr-un act spiritual hermeneutic,sã acceadã cãtre arhetipuri”.

Emoþia creatoare apare în cazulunei crize personale, se manifestãdeseori în timpul nopþii, „aceastãcrizã interioarã îl poate transpune peviitorul creator, de multe ori noaptea,într-o stare de transã corporalã, deangoasã albã, de extaz aproape

halucinatoriu, de luciditateintelectualã acutã”. În cazul creaþiilorºtiinþifice criza este asemenea uneiîncununãri a unui efort deosebitdesfãºurat pe o perioadã mai lungã.Aceastã stare de surprindere seaseamãnã unei regresii sau uneidisocieri ºi se caracterizeazã printr-ostare de izolare a creatorului:„…ceea ce simte el este de ordinulsolitudinii totale ºi al agoniei,asemenea lui Blaise Pascal convinscã retrãieºte, în noaptea scrieriiMemorialului, noaptea lui Iisus dinGrãdina Mãslinilor”. În aceastã starede singurãtate absolutã se produce oexpansiune a graniþelor fiinþei carepermite accesul la o serie de realitãþipsihice nefireºti: „Însã în existenþã,omul nu începe prin a ieºi dintr-uninterior spre un exterior, ci esenþaexistenþei este situarea ec-staticã înspaþiul liber, ce þine de esenþã,propriu locului de deschidere afiinþãrii” . Punctul germinativ al ope-rei este cel care împlineºte aºteptã-rile creatorului, îi redimensioneazãpotenþialul: „Originea este proveni-enþa esenþei în care se împlineºtefiinþa unei fiinþãri”. Artisul de retragedin mijlocul solicitãrilor lumii pentrua se închide într-un spaþiu intim, intrãapoi într-o stare de iluzie,asemãnãtoare halucinaþiei. Stareaaceasta se atinge ºi atunci când fiinþadevine captivã ºi începe sã-ºiimagineze pentru a se elibera de subpovara constrângerilor exterioare. Înclipa inspiraþiei, creatorul reitereazãmomentul propriei naºteri, estecuprins de frigul din exterior, invadatde aerul din afarã, incapabil sã strige.Din aceastã stare de letargie, preiaimprevizibilul,care posibil, pânãacum fusese un obiect normal, dareste privit acum cu alþi ochi ºi devineesenþã a creaþiei.

Adina Sorohan

RECEPTAREA TEXTULUI LIRIC PRIN SIMÞURI

Un orãºel din Germania, aflat nudeparte de graniþa cu Elveþia ºi Franþanumãrã o mulþime de locuitori români.

20 la sutã dintre localnici sunt români,majoritatea din Timiº, din comunaDarova, relateazã Business Magazin.

A dezvãluit acest lucru însuºiprimarul din Spaichingen, Hans Georg

Schuhmacher, care a venit în vizitã înTimiº în urmã cu ceva vreme.

Edilul neamþ a avut numai cuvinte delaudã la adresa românilor stabiliþi în oraºulsau încã de la începutul anilor ’90.

„20 la sutã din locuitorii dinSpaichingen provin din România,majoritatea din Darova. Au plecat imediat

dupã 1990, ºi-au cumpãrat case, spaþii, s-au integrat foarte rapid ºi au ajutat mult ladezvoltarea industriei locale.Prosperitatea oraºului meu înseamnãmuncã lor. Bugetul nostru este de 44milioane de euro anual. Majoritateabanilor provin din impozitele diferitelorcompanii, iar restul de 6% de la

populatie”, a spus primarul Hans GeorgSchuhmacher când a vizitat Darova,potrivit redeºteptarea.ro.

Oraºul german numãrã 12.000 delocuitori ºi se aflã în landul Baden-Württemberg. Majoritatea lucreazã înindustria auto ºi cea farmaceuticã.

descopera.ro

Oraºul din Germania în care un sfert din locuitori sunt români

În loc de comentariu, vã prezentãm

fragmente din luãrile de poziþie ale

Preºedintelui D. D. GLÃVAN ºi ale

Coloneilor din Comitetul Director al UZPR,

precum ºi ale unor jurnaliºti îngrijoraþi de

viitorul UZPR – Uniune de intelectuali bine

educaþi ºi buni profesioniºti.

CONVOCATOR –Adunare Generalã Extraordinarã a

U.Z.P.R.D I S P O Z I Þ I A Nr. 8 / 29 iulie 2017

Preºedintele UNIUNII ZIARIªTILOR

PROFESIONIªTI DIN ROMÂNIA

DORU DINU GLÃVANConstatând deteriorarea gravã a

relaþiilor ºi climatului de lucru în ºi dintre

structurile de conducere ale U.Z.P.R.,

manifestatã printr-o atmosferã de teroare ºi

dictat în ºedinþele Consiliului Director din 19

iunie ºi 18 iulie a.c. precum ºi actele

adiacente emanate de unii membri ai

Consiliului care au exacerbat situaþia.

Având în vedere haosul funcþional

creat ºi imposibilitatea continuãrii normale a

activitãþii,

Observând cã aceastã situaþie, la care

se adaugã atacurile la imaginea, prestigiul ºi

credibilitatea organizaþiei noastre

profesionale, care îi vulnerabilizeazã

reprezentativitatea, creeazã riscuri directe

pentru exercitarea drepturilor dobândite,

Luând act ºi de anumite insinuãri sau

acuze nefondate, dar care nu pot fi judecate

obiectiv ºi competent decât de Adunarea

Generalã a Uniunii, singura în mãsurã sã

acorde ºi sã retragã responsabilitãþi de

conducere ºi reprezentare,

Analizând aceste evoluþii ºi blocajul

funcþional la care au condus din perspectiva

Statutului U.Z.P.R.ºi constatând cã actul de

organizare ºi funcþionare a Uniunii are

numeroase lacune, greºeli, impreciziuni,

care afecteazã funcþionarea normalã a

U.Z.P.R.,

În conformitate cu dispoziþiile art.6

alin.(1), art.20 lit.a ºi art.21 alin.(2) lit.g din

Ordonanþa Guvernului nr.26/2000, art.187-

251 din Codul civil, precum ºi ale art.24 ºi

ale art.33 pct.2 lit.a ºi lit.h din Statutul

U.Z.P.R.,

CONVOCAdunarea Generalã Extraordinarã a

UNIUNII ZIARIªTILOR PROFESIONIªTI

DIN ROMÂNIA în ziua de 8 septembrie2017, ora 11,00 la Bucureºti, în Sala

Amfiteatru1de la Academia de Stiinþe

Economice ( A.S.E.), din clãdirea Ion N.

Angelescu, situatã pe strada

Cãderea Bastiliei nr. 2-10 , cu urmãtoarea

Ordine de zi:

Raport de activitate pe perioada 1

aprilie – 7 septembrie 2017.

Referat asupra erorilor, lacunelor ºi

altor imperfecþiuni ale Statutului U.Z.P.R.,

care îngreuneazã aplicabilitatea acestui act

normativ de bazã, afectând funcþionalitatea

ºi reprezentativitatea Uniunii, capacitatea

acesteia de a apãra drepturile profesionale ºi

sociale ale ziariºtilor.

Propuneri de îmbunãtãþire a Statutului

ºi altor acte normative interne.

Expunerea punctelor de vedere care

marcheazã disensiunile dintre reprezentanþii

aleºi, cauzând blocajul funcþional al

structurilor U.Z.P.R.

Dezbaterea temelor menþionate la

punctele 1-4.

Diverse.

Conform prevederilor art.25 din

Statutul U.Z.P.R., Secretariatul General al

U.Z.P.R. va aduce la îndeplinire prezenta

Dispoziþie, sub coordonarea emitentului.

Compunerea Adunãrii Generale a

U.Z.P.R. va fi cea prevãzutã de art.23 din

Statut.

Preºedinþii filialelor U.Z.P.R., respectiv

înlocuitorii acestora vor asigura

cunoaºterea prezentei Dispoziþii de cãtre

membrii Uniunii ºi alegerea delegaþilor la

Adunarea Generalã Extraordinarã conform

cotei de reprezentare stabilite prin art.23 din

Statut – un delegat la 20 de membri.

Aplicarea ideilor sau mãsurilor impuse

nestatutar în perioada precedentã, inclusiv

la ºedinþele de Consiliu Director din 19 iunie

ºi 18 iulie a.c. este suspendatã pânã la

analizarea problemelor ºi luarea mãsurilor

cuvenite de cãtre forul suprem de

conducere a organizaþiei – Adunarea

Generalã.

Întreaga activitate a aparatului tehnic al

Uniunii ºi conþinutul site-ului acesteia vor fi

concentrate pe buna organizare ºi

desfãºurare a Adunãrii Generale

Extraordinare.

Îi invit pe toþi membrii Uniunii sã se

abþinã în perioada de pregãtire a Adunãrii

Generale de la exprimãri ºi atitudini care ar

putea agrava situaþia, mãri discreditarea

imaginii U.Z.P.R. ºi aºa grav afectatã, crea

presiuni ºi precedente faþã de Adunarea

Generalã Extraordinarã.

Este de aºteptat ca filialele U.Z.P.R. ºi

delegaþii desemnaþi pentru A.G.E. sã stãruie

în a cunoaºte opiniile ºi poziþiile tuturor

membrilor U.Z.P.R., astfel încât data de 8

septembrie 2017 sã marcheze nu numai

reintrarea în normalitate, dar ºi începutul

unui reviriment notabil al activitãþii UNIUNII

ZIARIªTILOR PROFESIONIªTI DIN

ROMÂNIA.

Doru Dinu Glãvan - suspendat dincalitatea de membru al Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti

Colonel Aurel Fulea, 12 Aug 2017

Consiliul Director al Uniunii Ziariºtilor

Profesioniºti din România (UZPR) a decis

suspendarea lui Doru Dinu Glãvan din

calitatea de membru, la propunerea

Comisiei de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj,

pentru “abateri foarte grave”, a anunþat

UZPR.

“Potrivit Statutului UZPR, între douã

adunãri generale, activitatea operativã, la

sediul Uniunii este asiguratã de Consiliul

Director. Consiliul Director a decis realizarea

unui audit intern, menit a rãspunde

întrebãrilor justificate privind o serie de

mãsuri unilaterale luate de fostul preºedinte

al UZPR, fãrã informarea ºi aprobarea

conducerii colective.

Consiliul Director al UZPR a dat

mandat secretarului general al Uniunii,

secondat de predecesorul sãu (Colonelul

Benone Neagoe, n.n.), sã se ocupe de

organizarea integralã a pregãtirii viitoarei

adunãri generale, care va avea ordinea de zi

stabilitã de conducerea colectivã”, se aratã

într-un comunicat de presã remis sâmbãtã

AGERPRES de UZPR.

Potrivit sursei citate, orice implicare a

fostului preºedinte în pregãtirea vreunei

adunãri generale este “nestatutarã”.

Decizia privind suspendarea lui Doru

Dinu Glãvan a fost luatã joi de Consiliul

Director al UZPR.

SCRISOARE DESCHISÃMihai ANTHONY, Viena, 22.07.2017

Stimaþi colegi de breaslã de la UZPR

Citesc, în ultimele zile, cu mare tristeþe,

texte jignitoare la adresa colegilor din

conducerea UZPR (Minciuna stã cu

preºedintele UZPR, Doru Dinu Glãvan, la

masã; Place sau nu, o cale de revenire la

trecutul recent al UZPR, deloc vesel, nu mai

existã; O epocã se încheie la Uniunea

Ziariºtilor Profesioniºti din România;

„Prohod înainte de deces...”; “Uniunea

Ziariºtilor cu Epoleþi” ia fiinþã în mod oficial),

despre lupta pentru ciolan, scandaluri,

acuze care pun într-o luminã proastã

renumele, seriozitatea ºi credibilitatea UZPR

ºi a noastrã, a celor peste 1.800 de membri

ai acestei Uniuni, unii dintre noi ziariºti

respectaþi, cu o lungã ativitate de Presã, care

ne simþim dezonoraþi, jigniþi ºi trãdaþi de

propriii noºtri colegi, aleºi de noi sã ne

conducã ºi sã ne rezolve problemele pe care

politicienii, guvernanþii României

postdecembriste nu vor sau nu ºtiu sã ni le

rezolve...

...scandalul iscat în conducerea UZPR

de la Bucureºti, jignirile ºi învinuirile prin

care se urmãreºte detronarea Domnului

D.D. Glãvan din funcþia de Preºedinte ºi

înlocuirea lui... cu cine(þ), probabil cu

Domnul Colonel Ion Petrescu, seamãnã cu

un puci (în DEX se precizeazã: PUCI,puciuri, s.n. Încercare a unui grup politic

militar de a rãsturna prin violenþã un regim

politic, o ordine statalã – din germ.

Putsch), acest scandal este vãzut de cãtre

ziariºtii profesioniºti din Viena ca o luptã

pentru scaunul de preºendinte (pe

româneºte: luptã pentru ciolan!) ºi aduce un

mare prejudiciu prestigiului ºi onoarei

ziariºtilor români.

Vã rog sã vã gândiþi bine la urmãrileacestui scandal ºi sã gãsiþi de urgenþã osoluþie demnã ºi onorabilã!

Stimaþi colegi,Colonel Benone Neagoe, Secretar

General UZPR

Ca ºi dumneavoastrã, am fost mereu

de pãrere cã membrii Uniunii noastre

trebuie sã îºi rezolve problemele în ºedinþe,

nu în spaþiul public...

...Mentalitatea feudalã a preºedintelui

D.D.Glãvan, ca ºi atitudinea sa arogantã,

dispreþuitoare, din ce în ce mai desprinsã de

realitate, m-au determinat sã solicit convo-

carea de urgenþã a Consiliului Director, cu

speranþa cã problemele pe care le voi

prezenta în calitate de Secretar General, ar

putea avea un efect terapeutic benefic...

DEMISIEStimaþi colegi,

Am muncit cu dãruire ºi îndârjire în

fiecare dintre anii petrecuþi alãturi de

dumneavoastrã în Uniune ºi nu mi-a trecut

niciodatã prin gând cã eforturile mele ar

putea fi negate într-un mod atât de brutal ºi

de nedrept.

Dezamãgit de indiferenþa pe care aþi

afiºat-o faþã de unele probleme care puteau

fi clarificate elegant, democratic ºi statutar,

într-o ºedinþã pe care am solicitat-o, într-o

breaslã pentru care libertatea de opinie ºi de

expresie e fundamentalã, am hotãrât sã mã

opresc din activitatea desfãºuratã în Uniune

pentru cã aºa îmi dicteazã conºtiinþa, iar asta

nu se negociazã.

Am reflectat cu responsabilitate la ceea

ce este etic sã fac în continuare ºi am luat

decizia sã demisionez din toate funcþiile pe

care le deþin: aceea de Secretar General, de

membru în Comitetul Director ºi al Comisiei

de atestare, de editor al revistei ºi editurii

UZPR.

Majoritaþile se câºtigã o datã la patru

ani, dar comunicarea, cãutarea consensului

ºi legitimitãþii, mai ales în chestiuni

esenþiale, sunt în opinia mea, permanente.

Poate cã acest exemplu vã va fi util.

UZPR. Preºedintele Juriului

de Onoare dezavueazã ºedinþa aºa-

zisului Juriu de Onoare

10.08.2017

George Coandã, Preºedintele Juriului

de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România, este

profund indignat de modul incalificabil în

care s-a desfãºurat aºa-zisa ºedinþã a aºa-

zisului Juriu. Aflat la tratament într-o zonã în

care îi este imposibil sã comunice direct,

altfel decât prin telefon, m-a autorizat sã

public, din partea domniei sale, urmãtoarea

declaraþie:

„Dezavuez public ºi resping acest

document (procesul-verbal al aºa-zisei

ºedinþe), care nu are niciun temei legal sau

statutar. Cum sã convoci o ºedinþã a Juriului

de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj, despre care

preºedintele juriului nu ºtie nimicþ În al

doilea rând n-a fost cvorum, Dan Lupescu

nefiind acolo. În al treilea rând, obiectivele

pentru care el l-a mandatat pe Octavian

Cepraga nu coincid cu cele din procesul-

verbal. În afarã de asta, erijîndu-se în Juriu,

cei doi au acuzat un om fãrã sã-i acorde

prezumþia de nevinovãþie. Adicã au hotãrât

unilateral cã e vinovat, fãrã sã-i dea dreptul

elementar la apãrare. Aºa ceva nu s-a mai

practicat în România din anii ”50”.

Nu înþeleg raþiunea acestei înverºunãri,

când singura cale legalã ºi statutarã este, în

acest moment, Adunarea Generalã

Extraordinarã care, de altfel, a fost

convocatã. Mã delimitez public de aceastã

acþiune de rea credinþã, profund suspectã ºi

îngrijorãtoare pentru soarta Uniunii ”.

Comunicat de presã - UZPR

Doru Dinu Glãvan, Preºedinte UZPR,

16 Aug 2017,

Referitor la comunicatul transmis de

aºa-zisa conducere colectivã a Consiliului

Director al UZPR, din data de 10 august

2017, comunicat din care rezultã

suspendarea preºedintelui din calitatea de

membru al UZPR, vã aduc la cunoºtinþã

urmãtoarele:

1. Aceastã Hotãrâre este nestatutarã ºi

împotriva legii, motiv pentru care am atacat-

o în justiþie

2. Hotãrârea nu poate produce efecte,

suspendarea nefiind valabilã

3. Mãsura de suspendare ca membru

al Uniunii ºi nu din cea de preºedinte, este

un subterfugiu tipic de mentalitate pucistã

4. Preºedintele este ales de Adunarea

Generalã, singura care poate hotãrî

retragerea acestuia

5. În calitatea mea de preºedinte, nu

sunt vinovat de nicio încãlcare a normelor

de conduitã administrativã, organizatoricã,

financiarã sau moralã, motiv pentru care voi

solicita Adunãrii Generale un Audit Extern

Independent.

Vã asigur cã îmi voi onora

prerogativele de preºedinte în funcþie ºi voi

contribui la organizarea Adunãrii Generale

Extraordinare, conform Dispoziþiei nr. 8 din

29 iulie 2017.

În atenþia membrilor Uniunii Ziariºtilor

Profesioniºti din România

Colonel Benone Neagoe, 23.08.2017

Consiliul Director al UZPR vã

reaminteºte cã sâmbãtã, 2 septembrie, la

Bucureºti, va avea loc Adunarea Generalã

extraordinarã a UZPR.

Pe www.uzpr.ro puteþi gãsi

tabelul cu reprezentativitatea membrilor,

numãrul de mandate ce revin fiecãrei filiale

ºi anexele. Documentele pot fi descãrcate.

Tabelul ºi mandatele de reprezentare

trebuie trimise, la adresa:

secretariat.uzpr@gmail.com.

Consiliul Director al UZPR

reaminteste ca prin Decizia nr. 1 din 10

august a.c. Glavan Doru Dinu Pavel a fost

suspendat din calitatea de membru al

UZPR.

Consiliul Director precizeaza ca

orice implicare a celui suspendat, prin

comunicari sau transmitere de

informatiii, referitoare la pregãtirea

vreunei adunãri generale sunt

nestatutare, ilegale si nu sunt autorizate

de catre conducerea colectiva a uniunii.

De asemenea, ca urmare a

suspendarii sale, Glavan Doru Dinu Pavel

nu mai are dreptul legal sa uzeze de nicio

calitate sau functie in UZPR, nici sa

angajeze uniunea in vreo activitate si nici

sa foloseasca stampila ori alte insemne

ale uniunii.

Consiliul Director ii infomeazã pe toþi

membrii cã, potrivit statutului, întreaga

activitate de organizare a Adunarii Generale

extraordinare revine Secretariatului general

al UZPR.

In cazul in care doriti, asteptãm în-

trebãrile dvs. la numerele de telefon cunos-

cute sau pe adresa de mail de mai sus.

Consiliul Director al Uniunii Ziariºtilor

Profesioniºti din România.

De la Viena,

Mag. Mihai ANTHONY

Redactor VOCEA TA

Redactor RadioTv-UNUREA,

Membru al UZPR ºi al altor

Organizaþii internaþionale de Presã

septembrie - octombrie 2017 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dezastru în conducerea UZPR

septembrie - octombrie 2017 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Sâmbãtã 29 octombrie la ora 14 va avea loc onouã conferinþã cu Dr Cristian Rãchitan. CA deobicei, acesta va acorda ºi consultaþii în limitaprioritãþilor þo a timpului disponibil. Eveninentulva avea loc la hotel Aurora dinHESDORF,Gewerbepark,24.

Dr Cristian Rãchitan locuieºte în America deaproximativ 40 ani ºi este printre primi cincimedici din lume ca diagnosticare. Este mediculmultor oficialitãþi de la casa albã ºi nu numai. Laacest eveniment, nu se percepe nici o taxã, iarintrarea ºi consultaþiile sunt gratuit. Deoarecelocurile sunt limitate se pot face rezervãri latelefon 004915732549421.

Doctorul Cristian Rãchitan revine la Nürnberg!

Vineri 15 Septembrie a începutîn Montreal, Canada pentru 3 zile,prima conferinþã a jurnaliºtilorromâni de pretutindeni. Auparticipat atât reprezentanþi dinpartea administraþiei de la Bucureºticât ºi jurnaliºti din mai multe þãriunde sunt comunitãþi mari deromâni.

„Presa din diaspora ar trebui sãcoaguleze comunitatea ºi sã arate ceeste mai valoros în comunitãþilerespective”, a declarat doamnaSanda Pralog, consilier pentruromânii de pretutindeni din parteaPreºedintelui României.

“Avem o deschidere totalãpentru proiectele de presã dindiaspora. Vrem sã susþinemfinanciar proiectele de jurnalismserioase print sau online care

promoveazã România ºi românii”, adeclarat ºi Secretarul de Stat dinpartea Ministerului Pentru Româniide Pretutindeni, Ovidiu Iane.

“Am acceptat cu plãcereinvitaþia AJRP de a participa laconferinþa jurnaliºtilor români dindiaspora având în vedere, mai ales,rolul de informare publicã pe caretrebuie sã îl îndeplineascãAGERPRES. Pentru cã ºtirileAGERPRES sã poatã ajunge la câtmai mulþi români din diaspora, estefoarte importantã colaborarea cupresa românã din þãrile cucomunitãþi vaste de români. Pentrua aduce ºi o dimensiune practicãacestei colaborãri, AGERPRES vafurniza flux de ºtiri gratuit întregiiprese române din diaspora. Sper cãaºa vom contribui atât la creºterea

calitãþii jurnalismului românesc depeste hotare, cât ºi la o mai bunãinformare a românilor care au alessã trãiascã altundeva decât înRomania’’, a declarat AlexandruIon Giboi, director general alAGERPRES.

Majoritatea celor prezenþi aufost de acord cã viitoruljurnalismului este în zona online,radio, publicaþii ºi chiar televiziunionline. Au fost ºi jurnaliºti care aususþinut cã nimic nu poate

înlocui mirosul hârtieiimprimate ºi cã ei se vor lupta atâtcât vor putea ca sã rãmânã la presatipãritã.

Toþi participanþii au fost deacord cã presa din diaspora trebuiesã fie în folosul ºi slujba românilordin afara graniþelor ºi sã rãmânã un

element de coagulare. Deasemenea, s-a împãrtãºit ºi ideeaunei prese mai pozitive care sã aratepãrþile bune ale comunitãþilor deromâni de pretutindeni.

Întâlnirea a fost transmisãintegral live pe mai multe retele desocializare.

“Consider cã a fost un

eveniment reuºit ºi cu siguranþãvom repeta aceastã întâlnire ºi anulcare vine probabil într-un alt oraºdin lume unde existã comunitãþiimportante de români”, a declaratCristian Bucur preºedinteleAsociaþiei Jurnaliºtilor Români dePretutindeni.

Presa AJRP

CONFERINÞA ASOCIAÞIILOR JURNALIªTILOR DEPRETUTINDENI ÎN MONTREAL

Campanii pentru românioferite de firma Money Gram

La sfârºitul lunii august,prin campania “ªtim ce-iDorul”, a fost ºi laNürnberg. Prin aceasta,MoneyGram doreºte sã-iaducã pe cei dragi de acasãmai aproape de tine saumãcar o micã parte dinRomânia la tine. Peparcursul întregului anMoneyGram desfãsoarã mai multe companii de promovare sub sloganul„ªtim ce-i Dorul”.! Campania care s-a desfãºurat în perioada iunie–august, comstã în distribuirea de pachete care prin conþinutul lor sã vãaducã aminte de România ºi cei dragi! De asemenea MoneyGram vã punela dispoziþie o platformã online, respectiv: www.dordecasa.eu destinatãromânilor din Germania Austria ºi Elveþia., plus o multitudine de premii .Mai multe detalii gãsiþi pe www.dordecasa.eu.

Prima conferinþã a jurnaliºtilor români depretutindeni s-a desfãºurat timp de de trei zile,începând cu 15 septembrie, la Montreal, Canada.

Potrivit unui comunicat al AsociaþieiJurnaliºtilor Români de Pretutindeni, la evenimentau participat reprezentanþi din partea administraþieide la Bucureºti, cât ºi jurnaliºti din mai multe þãriunde sunt comunitãþi mari de români.

“Presa din diaspora ar trebui sã coagulezecomunitatea ºi sã arate ce este mai valoros încomunitãþile respective”, a declarat Sandra Pralong,consilier pentru românii de pretutindeni din parteapreºedintelui României, citatã în comunicat.

Ovidiu Iane, secretar de stat în Ministerul pentruRomânii de Pretutindeni, a afirmat, la rândul sãu, cãGuvernul are o deschidere totalã pentru proiectele depresã din diaspora. “Vrem sã susþinem financiarproiectele de jurnalism serioase print sau online carepromoveazã România ºi românii”, a afirmat Iane.

Directorul general al AGERPRES, AlexandruGiboi, a punctat, în acelaºi context, cã este foarteimportantã colaborarea cu presa românã din þãrile cucomunitãþi vaste de români pentru ca ºtirileAGERPRES sã poatã ajunge la cât mai mulþi românidin diaspora.

“Pentru a aduce ºi o dimensiune practicã acesteicolaborãri, AGERPRES va furniza flux de ºtirigratuit întregii prese române din diaspora. Sper cãaºa vom contribui atât la creºterea calitãþiijurnalismului românesc de peste hotare, cât ºi la o

mai bunã informare a românilor care au ales sãtrãiascã altundeva decât în Romania”, a declaratGiboi, citat în comunicat.

Conform sursei citate, majoritatea celor prezenþila congres au fost de acord cã viitorul jurnalismuluieste în zona online, radio, publicaþii ºi chiarteleviziuni online.

Au fost ºi jurnaliºti care au susþinut cã nimic nupoate înlocui mirosul hârtiei imprimate ºi cã ei sevor lupta atât cât vor putea ca sã rãmânã la presatipãritã, potrivit comunicatului.

“Toþi participanþii au fost de acord cã presa dindiaspora trebuie sã fie în folosul ºi slujba românilordin afara graniþelor ºi sã rãmânã un element decoagulare. De asemenea, s-a împãrtãºit ºi ideea uneiprese mai pozitive, care sã arate pãrþile bune alecomunitãþilor de români de pretutindeni”, seprecizeazã în comunicatul AJRP.

Cristian Bucur, preºedintele AsociaþieiJurnaliºtilor Români de Pretutindeni, a afirmat cãevenimentul a fost unul reuºit. “Cu siguranþã vomrepeta aceastã întâlnire ºi anul care vine, probabilîntr-un alt oraº din lume unde existã comunitãþiimportante de români”, a spus Bucur, citat în acelaºicomunicat.

Întâlnirea a fost transmisã integral live pe maimulte reþele de socializare.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Florea,editor: Florin Marin, editor online: Ada

Vîlceanu)

Viitorul jurnalismului, dezbãtut la prima conferinþã ajurnaliºtilor români de pretutindeni, desfãºuratã la Montreal

Pagina 9septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

“Apa reprezintã forþamotrice a naturii”, spunea

Leonardo da Vinci

Criza apei în lume este orealitate. Anual, aproximativ 2milioane de persoane mor dincauza lipsei de apã. Se estimeazãcã în urmãtorii 15 ani, jumãtatedin populaþia globului va trãi înregiuni cu deficient de apãpotabilã. Mai mult de 97% dinapa Terrei este sãratã, iar douãtreimi din apa dulce se gãseºte îngheþari ºi în calota glaciarã.Gheþarii continuã sã scadã pestetot în lume, afectând astfellocalitãþile din aval. Seestimeazã ca pânã în anul 2050,

cererea mondialã de apã vacreºte cu 55% faþã de anul 2000.O mare parte din consumul deapã se foloseºte pentruagriculturã, reprezentând 70%din conusmul mundial de apãdulce.

Când dispare apa, apararmele

.Insecuritatea hidricã poateacþiona ca un multiplicador deriscuri pentru stabilitatea ºisecuritatea mondialã.

(…) Lipsa apei contribuie lagenerarea sãrãciei extreme;provoacã lipsuri sociale,împiedicã dezvoltarea ºicreeazã tensiuni în regiuni cuconflicte. Destul de des, acolounde lipseºte apa, gãsim arme.(…). Totuºi, apã ar fi pentru noitoþi, cu condiþia sã o pãstrãmcuratã, sã o folosim prudent ºisã o împãrþim în modechitabil”. Ban Ki-Moon,Secretarul General alOrganizaþiei Naþiunilor Unite(2007-2016)

În Oriental Apropiat ; înAfrica de Nord, resursa de apãdulce s-a redes cu douã treimi înultimii 40 de ani, În aceste

regiuni , un locuitor beneficiazãde 600 de metro cubi pe an,aproximativ 10 la sutã din mediamondialã. În þãri ca Somalia sauYemen, rezerva pe cap delocuitor este de numai 100 metricubi. Efectele încãlzirii globale ,fenomenele meteorologiceextreme din ce în ce maifrecvente , cu mar fi seceta ºifurtunile , vor avea un impactmajor asupra agriculturii ºi aresurselor de apã, avertizeazãFAO.

Lipsa apei omoarã anualpeste 5 milioane de

persoane

Înveliºul de apã terestru,numit ºi hidrosferã, este compusîn cea mai mare parte din apeleoceanice - aproximativ 96,5% ºidin apele subterane sãrate -aproximativ 1%..

Volumul de apa dulce alhidrosferei reprezinta doar 2,6 %din totalul acesteia, cantitatefoarte mica in comparatie cunecesarul de apa al oamenilor

Rezultatul cercetãrilor aratãcã 97,5 % din apa mãrilor nueste bunã pentru consumul uman

Schimbãrile climatice suntresponsabile de 20% pentrureducerea resurselor de apã.

Mai multe ipoteze sugereazãcã o crizã a apei la nivel mundialva genera rãzboaie Mai mult de5 milioane de persoane mor,anual, din cauza bolilor hidrice,reprezentând un numãr de zeceori mai mare decât numãrulmorþilor din conflictele militarela nivel mondial.

Anual, 1,5 milioane de copiimor din cauza bolilor diareiceprovocate de apa poluatã.

Lipsa apei va provocamigraþia unui numãr de pânã la700 milioane de persoane

Perspective sumbre

.În anul 2025, 1,8 miliardede persoane din diferite regiuniale lumii se vor confrunta cu olipsã acutã de apã.

În contextul actual alschimbãrilor climatice, în 2030,aproximativ jumãtate din

populaþia mondialã va trãi înregiuni de stres hidric. Oregiune geograficã esteconsideratã cu stres hidric dacã,din resurse proprii, nu poateasigura, anual, minimum 1700metri cubi de apã pentru fiecarepersoanã. Când se ajunge la olimitã la 1000 metri cubi pe

persoanã, se declarã lipsa apei.România are, deocamdatã,resurse pentru a asigura 1.870mc pe locuitor/ an, ocupândlocul 13 în Europa.

Repartiþia consumului zilnicde apã este urmãtoarea: bucãtã-rie 10%, udat grãdinã 10%,spãlat rufe 15%, duº baie 25%,wc 40%.

O familie poate economisi,

anual, 75.000 litri de apã, dacãînchide bine robinetul de labucãtãrie ºi la baie. Dacãrobinetul nu este bine închis, înfiecare minut, se pierd 10 litri deapã. Dacã lãsaþi robinetul deschis,când vã spãlaþi pe dinþi, de fiecaredatã, risipiþi 20 de litri de apã.Dacã lãsaþi apa sã curgã în

continuu,cînd vã bãrbieriþi, risipiþiaproximativ 50 de litri de apã.

Soluþii alternative pentruasigurarea apei

Multe þãri apeleaza la soluþiialternative pentru asigurareasursei de apã. De exemplu, Israeleste lider mundial întransformarea apei mãrii în apãpotabilã. Mai mult de jumãtatede apã potabilã din Israel esteobþinutã prin desalinizarea apeide mare. În Singapore, 30% domapa potabilã se obþine printratarea apelor reziduale. ÎnManchester s-au demaratproiecte pentru colectarea apeide ploaie.

Surse de documentare:http://www.un.org/spanish/

waterforlifedecadehttp://www.unwater.org/http://www.un.org/http://www.unesco.org/www.fao.org

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Omenirea este ameninþatã de lipsa apeiCriza apei este mai alarmantã decât armele de distrugere în masã Din lipsa apei potabile, la fiecare 20 de secunde, moare un copilApa va fi mai valoroasã decât petrolul

Foto -http://www.ihu.unisinos.br

Foto: http://www.elmundo.es/elmundo

Foto : Imagen © wphna.org

septembrie - octombrie 2017 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Mai ales la rãu se vede forþadragostei” recunoºtea MarinaKrilovici într-un interviu scris în2013 de Alice Nãstase Buciutapentru revistataongo.ro.

Binecunoscuta divã a opereiinternaþionale s-a nãscut în 1942 laBucureºti, într-o familie cu originietnice mixte, mama fiind grecoaicãiar tatãl ei fiind jumãtate german,jumãtate sârb. Înzestratã cu o voceremarcabilã ºi cu un talent artisticieºit din comnul, pe care l-amoºtenit de la ambii pãrinþi, MarinaKrilovvici a fost de timpuriudestinatã carierei muzicale, mamaei înscriind-o de timpuriu la cursuride canto ºi pian. În anii studenþieide la Academia de Muzicã CiprianPorumbescu, s-a remarcat prinvocea extraordinarã dar ºi prinpersonalitatea ei ieºitã din comun.Ca tânãrã solistã a Operei dinBucureºti s-a bucurat de atenþiapublicului ºi de aprecierile criticiiiar premiile pe care le-a obþinut aucontribuit la consolidarea cariereitinerei soprane dar au dat naºtere lainvidii ºi la tot felul de persecuþiipolitice. Acesta este motivul pentrucare a ales sã emigreze înGermania, la vârsta de 29 de ani,angajându-se ca sopranã la Operadin Hamburg. Acolo l-a cunoscut ºipe viitorul ei soþ, Kostas Pascalis,cunoscut bariton de origine greacãcare a preformat pe scenele operelordin Hamburg, Viena, Londra,Munchen, Roma, Atena,Moascova, San Francisco, New-York ºi altele. Întâlnirea dintre ceidoi cântâreþi a fost meteoricã ºi s-atransformat într-o poveste dedragoste pasionalã. În interviulmenþionat mai sus, Marina Krilova,mãrturisea cã a fost pe deplinfermecatã atât de vocea baritonului

Kostas Paskalis, cât ºi de atitudinealui impunãtoare. “Mi-a plãcut foartemult, încã de pe scenã m-a acaparatpersonalitatea lui, iar el nu-ºi putealua ochii de la mine. În seara aia amdescoperit ce fel de om este, serios,aºezat. M-a condus cãtre hotel, ne-am tot plimbat, am mers, ne-amîntors ºi într-un final eu m-amhotãrât sã îl invit sã bem un paharsus… ªi din momentul acela amfost împreunã”. (http://revistatango.r o / m a r i n a - k r i l o v i c i - c e -metropolitan-ce-cariera-pentru-mine-viata-fara-copii-n-ar-fi-avut-sens-8191).

Timp de un an de zile au trãit orelaþie extraconjugalã, întâlnindu-secând la Viena, când la Paris, când înStatele Unite, jucând pe aceleaºiscene de operã, uneori în aceleaºispectacole. Deºi era de 7 anidespãrþit de fosta nevastã, Paskalisnu a reuºit sã obþinã divorþul decâtmai târziu, timp în care iubirea luiMarina se consolida ºi devenea totmai puternicã. Între timp li s-aunãscut 2 copii, astfel încât, în ziuacãsãtoriei, Marina a venit la stareacivilã cu bãieþelul de mânã ºi cu unbebeluº în burticã.

Debutul fulminant al poveºtiide dragoste dintre Marina ºi Kostas,

faptul cã ºi-au întemeiat o familiefrumoasã, pasiunea lor comunãpentru muzicã dar ºi credinþa celordouã vedete cã ºi-au gãsit sufletulpereche, ar fi trebuit sã conferecãsniciei lor stabilitate ºi sã o înscriepe traiectoria veºniciei. Dar, aºacum se întâmplã deseori atuncicând se întâlnesc douã caractereputernice, pasiunea ºi dragostea audevenit insuficiente iar diferitelefricþiuni care au apãrit pe parcursulcãsniciei dintre cei doi mari artiºtiau condus la destrãmarea ei . Aintervenit divorþul încheiat decomun acord în anul 1993. Dupãdivorþ, Marina Krilova ºi-acontinuat cariera artisticã iar copii eiau plecat la studii în Anglia.Soprana nu a întrerupt niciodatãlegãtura cu tatãl copiilor ei. Se maivedeau din când în când, se sunaude sãrbãtori ºi îºi vedeau depropriile lor cariere.

Dupã ce a interpretat 34 deroluri în 640 de spectacole,susþinute în marea lor majoritate pescena Operei din Viena, Paskalis, acondus pentru o perioadã de 8 ani,destinele Operei Naþionale dinGrecia, în calitate de director alacestei instituþii artistice. La rândulei, Marina Krilovici, s-a stabilit în

Grecia, unde locuieºte ºi în prezent,a fost membrã a Operei Naþionaledin Atena ºi este profesoarã laConservatorul Maria Callas dinAtena. Artista revine deseori înRomânia, fie pentru a participa, camembrã a juriului la diferiteconcursuri de canto, fie pentru apreda cursuri de masteclass laConservatorul din Bucureºti. Seexprimã în limba românã cu ofluenþã ºi o corectitudie de invidiat,este mândrã de copii ei, care auoptat pentru cariere artistice: bãiatuleste regizor, iar fiica, stabilitã înGermania este interpretã de jazz.

Spre finalul vieþii lui Kostasdragostea a ieºit din nou la luminã,puternicã ºi învingãtoare ca în aniitinereþii. Bolnav de cancer, fostuldirector al Operei Naþionale dinAtena ºi-a petrecut ultimii ani dinviaþã în mijlocul familiei. În anul2001, când a primit nemilosuldiagnostic, Kostas Paskalis, ºi-asunat soþia la telefon pentru a-ispune cã mai are 6 luni de trãit.Reîntoarcerea Marinei Krilovici încasa în care a trãit ca soþie a mareluibariton, a fost ca o manã cereascãpentru Kostas. Împreunã auredescoperit forþa vindecãtoare aacestui sentiment unic, fermecãtorcare i-a ajutat sã depãºescã boala ºisã transforme cele 6 luni cât maiavea Kostas de trãit, în 6 ani de viaþãautenticã, de calitate cum spuneMarina Krilovici.

Fiind un exemplu pentru multecupluri Marina Krilova ºi KostasPascalis, au transfromat iubirea într-un elixir al tinereþii. Lovit de boalã,Kostas ºi-a trãit ultimii ani din viaþãcu demnitate, fãrã regrete iarMarina Krilovici, a descoperit, cã înciudat tuturor obstacolelor vieþii,drumul ei prin lume a fost luminos

ºi doldora de realizãri. Marea divã amuzicii de operã continuã sãstrãluceascã ºi acum, o datã cuatingerea vârstei de 75 de ani fiindmai frumoasã ca niciodatã. Extremde talentatã, inteligentã ºi cu opersonalitate freneticã, MarinaKrilovici recunoaºte nu va încetaniciodatã sã iubeascã, sã viseze ºi sãfie utilã, fiindcã poartã acesteingrediente în sânge ºi este convinsãcã mai are foarte multe de oferit,atât ca femeie, mamã, bunicã, cât ºica profesoarã activã, ºi artistã

recunoscutã în þara natalã ºi în lumepentru prestaþia artisticã inegalabilãºi vocea ei nemuritoare.

A se vedea : http://revistatango.ro/marina-

krilovici-ce-metropolitan-ce-cariera-pentru-mine-viata-fara-copii-n-ar-fi-avut-sens-8191

h t t p : / / w w w . f o r m u l a -as.ro/2011/964/asul-de-inima-45/marina-krilovici-n-am-gresit-in-viata-bine-am-facut-ca-m-am-indragostit-si-am-avut-copii-13603

Sursa foto : http://revista-tango.ro

LILIANA MOLDOVAN

Celebre poveºti de dragoste

Dubla iubire, de pe scenã ºi din viaþã:Marina Krilovici ºi Kostas Paskalis

“Bucurie! Bucurie! Bucuriedeplinã!” Nu risipiþi aceastãbucurie ce se naºte din credinþaîn Cristos, rãstignit ºi înviat! Daþimãrturie despre bucuriavoastrã!” scria cu prilejulconvertirii sale la catolicism,filosoful, fizicianul ºi misticulBlaise Pascal. Gânditorulfrancez, cunoscut pentrucelebrul pariu cu Dumnezeu, s-aangajat încã de timpuriu încãutarea sensului vieþii ajungândla concluzia cã omul nu estedecât o trestie gânditoare, ceamai firavã dintre fiinþe, dar ofiinþã care gândeºte, care se zbateîntre douã lumi, cea biologicã ºicea spiritualã, o entitate carecreºte ºi evolueazã sprijinindu-sepe puterea raþiunii, a credinþei ºia iubirii.

Culmea e cã scriitoarea elenãMaria Pastourmadzis îºiconstruieºte, poate involuntar,romanul “Dacã nu veneaiTU…“ tocmai pe idea fragilitãþiiºi mãreþiei fiinþei umane,demostrând prin intermediulpersonajului central al cãrþii, LidaSmirneou, cã succesul esterelativ iar destinul oricãrui om sepoate schimba într-o clipã ºipoate lua o direcþie nebãnuitã.Povestea eroinei Lida Smirneouîncepe în casa unei familiigreceºti din insula Skiathos cu oscenã reprezentativã marcatã deinterpretarea la pian abinecunoscutei “Ode abucuriei“. Celebrul fragment dinSimfonia a XI-a de Ludwig vanBeethoven – “Oda bucuriei“ –devine alãturi de parabola biblicãa “Bunului Samaritean“, un felde laitmotiv al cãrþii, ce însoþeºte,când mai pregnant când maitimid, firul evenimentelorrelatate de personajul principal.Acþiunea romanului este relativ

simplã iar întâmplãri prin caretrece Lida Smirno, o tânãrãextrem de talentatã care sepregãteºte pentru cariera depianistã, sunt descrise într-unlimbaj accesibil, dinamic ºifermecãtor. Impresionante suntºi fragmentele pline desensibilitate prin care autoareadescrie frumuseþea aproapemisticã a peisajelor din insulagreceascã dar ºi pasajele deintrospecþie psihologicã ºispiritualã prin intermediul cãroraeroina îºi analizeazã trãirile, seautodefineºte ºi încercã sã sedescopere pe sine, atât înmomentele de reuºitã maximã,

cât ºi în situaþiile extrem detragice, când dramele interioareale tinerei artiste ating cote deneimaginat ºi dificil de depãºit.Într-adevãr, tânãra pianistã, esteacceptatã la Academia deMuzicã din Viena, unde, datoritãtalentului excepþional, ambiþiei ºisensibilitãþii artistice se distingede colegele sale, le trezeºteinvidia, este apreciatã deprofesorii de la academie, esteiubitã ºi admiratã de publiculvienez, care o plaseazã detimpuriu pe culmile gloriei.Succesul ºi apetitul pentruaplauzele - “care se revãrsau în

valuri, ca liniile unduite care

brãzdeazã una dupã altasuprafaþa apei “- au înstrãinat-ope Lida, de familia rãmasã înGrecia, de valorile credinþeiortodoxe, de idealurileadolescentine, de amintireameleagurilor natale ºi autransformat-o într-o artistãînsinguratã, dedicatã carierei ºipublicului care o venera.Aspiraþiile sale artistice sunt însã,brutal ºi definitiv curmate de unstupid accident care are loc peinsula Skiathos, în urma cãruiatânãra pianistã îºi pierde vederea.

Vizibil distanþatã de putereavindecãtoare a credinþei,pierzându-ºi prietena cea maibunã ºi pãrãsitã de logodniculcare-i jurase iubire veºnicã, LidaSmirneou, trece printr-un fel depurgatoriu existenþial, simte cãidealurile ei se prãbuºesc ºi credecã viaþa ei nu mai are nici unsens. Prizonierã pe târâmulîntunericului, Lida, rãmasã fãrãvedere în urma cãzãturii de pefaleza înaltã, se victimizeazã, seîngroapã în propria-i tristeþe ºirefuzã sã se gândeascã lamuzicã, chiar dacã sufletul eitânjeºte dupã acordurile pianuluiiar degetele ei se opuninstinctului de a atinge clapeleinstrumentului muzical adorat.În aceste condiþii, bucuriaajunsese pentru Lida doar oamintire : “Acum tãcerea sadevenise ºi mai ermeticã,asemenea unei cochilii denepãtruns, care ascundea lumeaei“ (p. 139). Dar lumea de dupãaccident a Lidei, era lumeadepresiei, a amintirilor dure-roase, a însingurãrii încãpã-þânate, a lacrimilor nestãvilitedar ºi a vindecãrii sufleteºti prindurere ºi neputinþã.

Impresionantã rãmâneputerea eroinei principale de a se

desprinde din chingile unuidestin implacabil, de a spargecochilia singurãtãþii ºideznãdejdii prin putereavindecãtoare a credinþei, prindorinþa de a renaºte prinintermediul muzicii, prin nevoiade a ieºi în lume pentru acunoaºte oameni noi ºi prinbucuria de a descoperi un altsens al vieþii.

Cu veritabile abilitãþi depsiholog, tânãra autoare, MariaPastoumadzis, descrie cusensibilitate zbuciumul sufletescal Lidei, care odatã cu vedereaºi-a pierdut încrederea în viaþãdar ºi speranþa vindecãrii.Adeptã a exemplelor de viaþã cufinal fericit ºi a povestirilor deinspiraþie religioasã, autoarearomanului “Dacã nu veneaiTU…“ reuºeºte sã readucã“Bucuria“ în viaþa Lidei, ºialege, la finalul romanului, sã oajute sã îºi depãºeascã limitele ºisã-ºi regãseascã vocaþia de“Bun Samaritean“ prinintermediul unor personaje cheieca : Eva – sora eroinei, Despina– mama Evei ºi a Lidei, Angeliki– fosta balerinã obligatã sã sedeplaseze în fotoliu rulant dincauza problemelor provocate deschleroza în plãci ºi Irene,prietena vienezã, regãsitã ºidistrusã de patima pentrudroguri ºi de lipsa iubiriimaterne.

Pe deplin actualã, carteaMariei Pastourmadiz – apãrutãla Editura Egumeniþa, în 2016 ºitradusã din limba greacã deCristian Spãtãrelu - se distinge,de alte scrieri de inspiraþiereligioasã, prin umanismul eiponderat, printr-o viziunerealistã asupra societãþiicontemporane ºi printr-opoveste de viaþã romanticã,exemplarã. În plus, pe lângãfrumuseþea personajelor ºivitalitatea naraþiunii, succesulromanului este dat de mesajulsãu optimist, de încredereaautoarei - manifestatã prinintermediul personajelor cãrþii -în capacitatea omului de aredescoperi nobilul sentiment alcredinþei, dublat de speranþa cã“existã îngeri care sprijinãsufletele oamenilor“.

Liliana Moldovan

septembrie - octombrie 2017 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Dacã nu veneai TU...“:un roman despre credinþa creºtinã ºi despre virtuozitatea omului de a depãºi, prin dãruire ºi iubire, limitele unui destin implacabil

Pagina 12

Cei peste 100.000 de români, stabiliþi înultimii 28 de ani în Austria, se vor despãrþi, lamijlocul lunii Septembrie 2017 de una dintrecele mai corecte ºi competente reprezentante aleMinisterului de Externe din România înstrãinãtate, Doamna Consul Gabriela MihaelaFOLFÃ – Ministru-consilier, coordonatorsecþie consularã în Viena.

Cu câteva zile înainte de predarea funcþiei,Doamna Consul Gabriela FOLFÃ a avutamabilitatea sã ne acorde acest interviu.

A. Orban & M. Anthony: Pentru început,vã rugãm sã ne spuneþi cu ce sentiment pãrãsiþiAustria, dupã o lungã perioadã de activitate, încalitate de Coordonator al secþiei consulare aRomâniei în Þara Alpilor.

Consul G. Folfã: Nostalgia anilor petrecuþiîn Þara lui Mozart mã va însoþi permanent ºi înviitorii ani, mai ales cã o parte din mine varãmâne mereu aici, este vorba de fiica mea carea ales sã îºi continue studiile la Viena, de prietenidragi, pe care mi i-am fãcut de-a lungul ºederiimele în Austria, de colegii cu care am lucrat, delocuri frumoase ºi oameni de care o sã îmi fiedor.

A. Orban & M. Anthony: Câþi ani aþiîndeplinit, de fapt, aceastã funcþia deCoordonator al secþiei consulare a României înAustria?

Consul G. Folfã: Timp de 6 ani, dinSeptembrie 2011 – am încercat ºi cred cã amreuºit în mare parte ca pe concetãþenii meiromâni din Austria ºi nu numai, sã îi ajut sã-ºirezolve o multitudine de probleme, pe care altfelar fi fost mult mai greu sã ºi le soluþioneze.

A. Orban & M. Anthony: Câþi românitrãiesc acum oficial în Austria ºi care suntadevãratele cifre demografice?

Consul G. Folfã: Cifrele oficiale vorbescdespre 92.100 de cetãþeni români, conformAnuarului statistic Austria, dar neoficial cred cãsunt peste 120.000 de cetãþeni români caretrãiesc ºi muncesc în Austria (fiind vorba decetãþeni români înregistraþi cu rezidenþãprincipalã ºi secundarã, Hauptwohnsitz ºiNebenwohnsitz ºi cei fãrã locuinþã) la care, înultimii doi ani, s-a mai adãugat un grup decetãþeni români provenind din Italia, Spania ºiGrecia, trend în ascendenþã. România acunoscut, cel puþin de la preluarea mandatuluimeu, o creºtere constantã ºi substanþialã anumãrului de cetãþeni români care pãrãsescmeleagurile natale, aprox. 9.000 dintre ei sosindanual în Austria, ceea ce ne claseazã pe locul al5-lea ca ºi creºtere demograficã în Austria.Cifrele aratã cã cei mai mulþi români se aflã în

landul Viena, urmat de Steiermark, Niederoste-rerich, Oberosterreich ºi Salzburg.

A. Orban & M. Anthony: În funþia deConsul al României în Austria aþi avut, cusiguranþã ºi multe cazuri, situaþii dificile derezolvat. Vã rugãm sã ne prezentaþi unasemenea caz, care v-a solicitat în mod deosebitºi care v-a creat, probabil ºi nopþi nedormite, darpe care l-aþi rezolvat cu succes.

Consul G. Folfã: Da, cum spuneþi ºidumneavoastrã, în aceºti 6 ani de muncã laConsulatul român din Viena am avut de rezolvatºi situaþii foarte dificile pe care, cu ajutorulcolegilor mei de muncã, al oficialitãþiloraustriece ºi al conducerii Ministerului deExterne de la Bucureºti, le-am putut soluþiona cusucces. Fãrã îndoialã, în afara muncii de rutinã,munca la ghiºeu cu publicul solicitant de serviciiconsulare, activitate care te solicitã zilnic, celemai dificile cazuri le-au reprezentat cele cuîncãrcãturã emoþionalã deosebitã, care necesitão abordare proactivã, cum sunt cazurileminorilor români instituþionalizaþi, repatrieri deminori, cazuri de transporturi medicalizate,accidente, persoane arestate ºi nu în ultimul rândgestionarea unor cazuri speciale, cum au fostcele ale cetãþenilor români, victime aleincendiului de la Clubul Colectiv, din Bucureºti.Cazurile sunt numeroase ºi diversificate, mi-artrebui mult timp sã vã povestesc despre fiecareîn parte, cred însã cã cel mai important lucru estecã am reuºit, printr-un efort concertat, sã lesoluþionãm, chiar dacã de multe ori ne-am aflatla limitã, date fiind anumite circumstanþeobiective, diferenþe legislative, reacþia derãspuns a autoritãþilor, timpul, care nu lucra înfavoarea noastrã, s.a.m.d. Cel mai importantlucru în cariera unui consul este însã ca acesta sã

identifice soluþii, acolo unde aparent ele nuexistã. Adicã în baza cadrului legislativ de caredispune, sã încerce din rãsputeri sã ofere rãspunsla toate problemele cetãþeanului care i seadreseazã ºi care are nevoie de sprijin! Pentruasta suntem aici!

A. Orban & M. Anthony: Ce cazuri v-auoferit cea mai mare satisfacþie în aceºti ani? Cev-a fãcut fericitã?

Consul G. Folfã: Fericirea e o stare despirit. Toate cazurile soluþionate mi-au oferit ºiîmi oferã mulþumire, sentiment care face partedin meserie, chiar ºi cele pe care nu am reuºit sãle rezolv pânã la sfârºit, am gãsit o modalitate dea le soluþiona, mãcar parþial. Þin sã menþionez cãîn soluþionarea cazurilor complexe, deanvergurã (au existat cazuri pe care am reuºit sãle soluþionãm pe parcursul unor ani de zile, altelese aflã încã în lucru) am beneficiat întotdeaunade sprijinul ºi înþelegerea autoritãþilor austriecede resort cu care am avut o colaborare foartebunã.

A. Orban & M. Anthony: Cum pot ajutaConsulatul ºi Ambasada României din Austriala schimbarea imaginii pe care o au austrieciidespre români, când zilnic citim în presaaustriacã despre români tâlhari care au spart vre-o bancã, despre þiganii români care cerºesc pe labiserici, la gurile de metrou sau pe strãzi, desprebordelurile din Austria în care, peste 80%,”muncesc” tinere românce?

Consul G. Folfã: De multe ori se vorbeºteprea uºor despre aceastã problemã. Este vorbadespre oameni, nu despre mãrfuri, care pot fiîmpinse de aici acolo. ªi despre probleme carepot fi rezolvate numai în timp. Cerºitul,criminalitatea ca fenomene nu sunt ceva

exportat de noi românii. Sunt fenomeneeuropene ºi nu suntem singura þarã deprovenienþã a acestora. Cred cã de multe oripresa exagereazã. Acest lucru este nedrept. Întoate landurile Austriei trãiesc mai multe mii deromâni. Ei sunt bine integraþi, cinstiþi, decenþi ºiau o bunã reputaþie. Vorbim despre medici,ingineri, arhitecþi, de cei din domeniulturismului ºi domeniul artistic, etc... Estenedrept faþã de aceºti oameni sã se discute doardespre aspecte negative, cum ar fi cerºetoria,criminalitatea. Pentru aceasta existã cooperarepoliþieneascã transfrontalierã ºi structuri binedeterminate, instituþii care luptã împotrivaacestor fenomene.

A. Orban & M. Anthony: Nostalgia anilorpetrecuþi în Þara lui Mozart, cum ne-aþimãrturisit la începutul acestui interviu, vã vadetermina sã reveniþi, în perioada concediilor, înAustria?

Consul G. Folfã: Categoric da ori de câteori voi putea!

A. Orban & M. Anthony: Ce mesaj doriþisã le transmiteþi românilor din Austria, careacum regretã cã îi pãrãsiþi, dupã ce, ani de-arândul, au cerut ºi au primit ajutorulDumneavoastrã?

Consul G. Folfã: Sã nu uite cã sunt români,sã aibã încredere în ceea ce reprezintã, sã încercesã fie mai uniþi, sã se ajute între ei, ºi mai ales sãnu uite cã, pe lângã drepturi au ºi obligaþii,oriunde s-ar afla în lume! Imaginea pe caresinguri ne-o creãm este un lucru importantoriunde ne-am afla! ªi nu în ultimul rând, tuturormultã sãnãtate ºi succese!

A. Orban & M. Anthony: ªi, în final, vãrugãm sã ne spuneþi cum vedeþi Dumneavostrãviitorul, ce planuri aveþi, unde veþi lucra încontinuare ca Diplomat? Vi s-a comunicat decãtre Ministerul de Externe viitorul loc deactivitate?

Consul G. Folfã: Voi încera, în primulrând, la revenirea în þarã sã mã odihnesc, sã îmirezolv anumite probleme pe care nu am reuºit sãle rezolv pânã în prezent, dupã care îmi voicontinua desigur activitatea în diplomaþie acolounde instituþia are nevoie de mine.

A. Orban & M. Anthony: Vã mulþumimrespectuos ºi vã dorim multã sãnãtate ºi noisuccese în activitate!

Consul G. Folfã: ªi eu vã mulþumescpentru acest interviu.

Agnes-Maria ORBAN & MihaiANTHONY

Redactori la VOCEA TA din Germania,Redactori RadioTv-UNUREA din

Austria,

Interviu la despãrþireDoamna Consul Gabriela Mihaela FOLFÃ intervievatã de jurnaliºtii Agnes-Maria ORBAN ºi Mihai ANTHONY

Festivitatea dedicatã înfiinþãrii parteneriatului dintre oraºul austriac Wels ºioraºul Bistriþa din România, 27.09.2014, Wels

Pagina 13septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Sebastian F. SCHOPPMANN,MD, FACS Associate Professor ofSurgery: Medic-ºef al CliniciiUniversitare de Chirurgie din AKHWien, Conducãtorul Upper-GI-Service,Coordonator al „Cancer ComprehensiveCenter GET-Unit”.

Mihai ANTHONY: - Stimatedomnule Profesor Schoppmann,dumneavoastrã sunteþi recunoscut caunul dintre celebrii medici austrieci.Cum aþi luat decizia de a devenimedic? Pãrinþii dumneavoastrã sunt,de asemenea, medici?

Profesor SCHOPPMANN: - Eudoream dintotdeauna sã am de-a face cuoamenii. Meseria de doctor m-a fascinatîntotdeauna ºi chiar dacã imaginile pecare le are un tânãr despre meseria dedoctor sunt altele decât din realitate, eusunt fascinat ca ºi înainte ºi exersez încontinuare, cu multã plãcere, meseriamea. Nu, pãrinþii mei nu sunt medici: tatãlmeu este cercetãtor în ºtiinþele naturii iarmama mea este profesoarã de liceu. Eu nuprovin dintr-o aºa-numitã familie dedoctori.

Mihai ANTHONY: - Pot sã vãîntreb: cât de mult trebuie sã studiezi,sã înveþi ºi sã te specializezi, pânã cândpoþi sã devii un medic celebru?

Profesor SCHOPPMANN: -Studiul medicinei dureazã 6 ani ºi,specializarea în chirurgie dureazã, dupãexperienþa mea, încã cel puþin 10 ani,dupã terminarea perioadei de specializare,pânã când poþi exercita independent ºi laun înalt nivel profesional aceastã meserie.

Mihai ANTHONY: - Doriþi sã-midescrieþi pe scurt drumul parcurs pânãacum în cariera dumneavoastrã?

Profesor SCHOPPMANN: - Amstudiat medicina la Universitatea dinViena ºi am avut posibilitatea, de peatunci, sã capãt primele experienþe, relativdevreme, în domeniul cercetãriiPatologiei ultrastructurale. Apoi, dupãterminarea studiilor de specializare înPatologie, am putut sã-mi continuicercetãrile în foarte cunoscutul InstitutIMP (Institutul de Cercetãri pentruPatologie Molecularã) din Viena. Îmi eraînsã clar cã eu doream dintotdeauna sãdevin chirurg ºi apoi, dupã un an demuncã în cercetare, am trecut la chirurgie.Acest prim an în munca de cercetarefundamentalã a rãmas intipãrit pânã astãziîn activitatea mea de cercetare ºi amprofitat foarte mult din aceastã perioadã.

Am adunat apoi experinþã din mai

multe studii în strãinãtate, printre altele cuMUVI la Centrul Medical Internaþionalde la Kuala Lumpur. De circa 8 aniconduc echipa de cercetare pentruChirurgia abdominalã ºi esofagianã aKlinicii Universitare de Chirurgie precumºi cercetarea tumorilor de stomac ºiesofag, de pe lângã «ComprehensiveCancer Centers». De aproape un an deþinºi funcþia de adjunct al ºefului Secþiei deChirurgie generalã ºi visceralã a CliniciiUniversitare de Chirurgie din AKH.

Mihai ANTHONY: - În calitate dechirurg aveþi de efectuat o muncãfoarte grea. Cât de rezistent trebuie sãfii, pentru a trata o ranã sângerândã,sau ceva asemãnãtor?

Profesor SCHOPPMANN: - Eucred cã întrebarea nu este: cât de rezistenttrebuie sã fii pentru a trata o ranãsângerândã, ci cum sã dovedeºti gradul deempatie ºi de compãtimire faþã de pacient.

Mihai ANTHONY: - Cât de stre-santã este munca zilnicã în spital, sti-mate domnule Profesor Schoppmann?

Profesor SCHOPPMANN: - Ceeace avem de depãºit este aºa-numitaîmpovãrare tridimensionalã, ºi anume:munca cu pacientul, ºtiinþa ºi învãþãturapracticã. Aceste trei lucruri se contrapunîn munca obiºnuitã ºi produc deseoristres.

Mihai ANTHONY: - Pot sã vãîntreb dacã aveþi, în anumite zile sauperioade din an, mai mulþi pacienþi?

Profesor SCHOPPMANN: -Tocmai în domeniul neoncologic, deci nuîn tratarea cancerului, existã cu siguranþãoscilaþii periodice. ªi în domeniul

chirurgiei oncologice observãm uneoriacelaºi lucru.

Mihai ANTHONY: - Vi seîntâmplã, câteodatã, sã nu-l mai puteþiajuta pe un pacient?

Profesor SCHOPPMANN: - Da,din pãcate, se întâmplã deseori ca, tocmaiîn domeniul chirurgiei oncologice, sã vinãla noi pacienþi cu un stadiu avansat al tu-morii, când ºtim exact cã noi, cu o inter-venþie chirurgicalã, nu mai putem ajuta. Înacest caz sunt necesare discuþii intensiveºi meticuloase, când trebue sã informãmpacientul despre aceastã situaþie.

Mihai ANTHONY: - Vã afecteazãsoarta (boala, sãrãcia) unor pacienþi aidumneavoastrã?

Profesor SCHOPPMANN: -Bineînþeles cã trãim, în parte ºi soartapacientului. Este însã imperios necesar, înspecial dupã discuþii repetate, sã pãstrãmo anumitã distanþã necesarã, pe de o partepentru a putea fi ºi pe mai departe apropiatprofesional faþã de pacient ºi, bineînþeles,pentru autoapãrare.

Mihai ANTHONY: - Care a fostpentru dumneavoastrã cea mai dificilãproblemã de conducere ºi cum aþirezolvat-o?

Profesor SCHOPPMANN: - Eu nuaº denumi „cea mai dificilã problemã deconducere“, cred însã cã aºa-numitul stilde conducere, în domeniul medical, s-amodificat considerabil în ultimii ani. Esteo relaþie colegialã esenþialã ºi care se aflãla un anumit nivel. Bineînþeles cã, încâmpul tensionat dintre generaþii, sepoate vedea ºi o anumitã zonã defricþiune.

Mihai ANTHONY: - Într-o confe-rinþã despre actualele aspecte alechirurgiei, spuneaþi, în urmã cu 7 ani:“…Chirurgia s-a modificat esenþial înultimii ani. Pe lângã strategiile ºi pro-cedurile operative, chirurgia modernãtrebuie vãzutã astãzi ca o parte a uneiacþiuni interdisciplinare. Chirurgia, careînsemna sã-l vezi pe pacient o datãînainte ºi o datã dupã operaþie, ar trebuisã aparþinã istoriei.” Cum s-a modificatchirurgia, dupã pãrerea dumnea-voatsrã, în ultimii ani, în sens pozitivsau în sens negativ? Ce mai poate fiîmbunãtãþit, în acest domeniu?

Profesor SCHOPPMANN: -Chirurgia s-a modificat în ultimii ani. Dela o muncã comandatã a devenit unconcept general specializat de tratare apacientului. Au trecut de mult zilele cândcunoºteai pacientul abia pe masa deoperaþie ºi prima preocupare eraefectuarea manualã a meseriei. Aceastaeste, în ochii mei, o evoluþie foarte bunã.La ce trebuie sã avem grijã este caevoluþia pregãtirii medicale, cu toateaceste modificãri pozitive, sã nu afectezeantrenamentul manual al activitãþii. Oparte a chirurgiei este munca manualã ºiaceasta trebuie sã fie bine exersatã.

Mihai ANTHONY: - Ce muncã, despital sau cu oamenii, vã face maimultã plãcere?

Profesor SCHOPPMANN: - Ceamai mare plãcere este, de fapt, întregulamestec dintre convorbiri, operaþii,evoluþia în cercetare ºi, de asemenea,interacþiunea cu ceilalþi colegi.

Mihai ANTHONY: - Pentru arespecta deontologia profesiei noastre,eu nu ar trebui sã pun parteneruluimeu de discuþie întrebãri intime.Cititorii noºtri doresc totuºi sã afle câtmai mult despre personalitateaintervievatã ºi de aceea îmi permit sãvã rog sã ne spuneþi ceva desprefamilia dumneavoastrã.

Profesor SCHOPPMANN: - Pescurt: eu sunt fericit cãsãtorit ºi am 4 copiicare reprezintã marea mea bogãþie.

Mihai ANTHONY: - Stimatedomnule Profesor Schoppmann, vãmulþumesc cu cordialitate pentru acestInterviu ºi vã doresc multe alte succeseîn viaþa ºi în activitatea dumnea-voastrã.

Profesor SCHOPPMANN: - ªi euvã mulþumesc!

Mag. Mihai ANTHONYJournalist & Literat

Interviu cu Personalitãþi- Univ. Prof. Dr. Sebastian Friedrich SCHOPPMANN în dialog cu jurnalistul Mihai ANTHONY -

Cocoþat pe trei vârfuri stâncoase, cu vedere la râulSemois, Castelul Bouillon, cu labirintul de coridoare ºisãlile imense boltite, este considerat relicva cea mai vecheºi cea mai interesantã a feudalismului din Belgia. Casteluleste situat în oraºul belgian cu acelaºi nume, provinciaLuxemburg din regiunea valonã.

Fortãreaþa a fost construitã pentru a proteja ducatulBasse-Lotharingie, strategic amplasat pe axa Reims-Liege-Aix-la-Chapelle. Castelul, care a gãzduit pânã la200 de soldaþi, a avut reputaþia de a fi inexpugnabil, pevremea când inamicul prefera tehnica înfometãriiapãrãtorilor, mai ales pe timpul iernii. Însã castelul erapregãtit pentru asemenea situaþii, având acces la o sursãde apã potabilã ºi stocuri de produse alimentare arboratede-a lungul unei galerii de 30 de metri adâncime.

Originile primelor fortificaþii dateazã din secolul alVIII-lea. Deºi prima menþiune a Bouillon-ului apare într-un text datând din 988, nu poate fi nicio îndoialã cã acestaa existat cu secole înainte. Experþii sunt de acord cãdenumirea dateazã din perioada galo-romanã. În absenþadocumentelor concludente nu este posibil sã se prezinte odatã precisã. Nimeni nu ºtie cu exactitate când a fost pusãbaza castelulului pe acest deal, prezenta fortificaþie a fostconstruitã între 1050 ºi 1067 de Duke Godfrey III.Ludovic al XIV-lea al Franþei a cucerit castelul dupã unasediu de 20 de zile, ºi pãrþi ale fortificaþiei au fostmodificate de celebrul arhitect Vauban. Indiferent de cese crede despre politica Cruciadelor Evului Mediu,salvator creºtin al Pãmântului Sfânt sau xenofobeuropean, nu este nicio îndoialã cã Godfrey de Bouillona fost un erou naþional belgian în felul sãu. Francezii aufost cei care au provocat prima cruciadã, dar Godfrey deBouillon a fost cel care a condus trupa de cavalerilotharingieni, primii europeni care au trecut de zidurileIerusalimului în 1099. Acestuia i s-a oferit titlul de rege alIerusalimului, dar a refuzat coroana, murind un an maitârziu de ciumã. Astfel vizitând frumosul oraº Bouillondin sud-estul Belgiei, chiar la graniþa cu Franþa, esteimposibil sã se evite moºtenirea lui Godfrey de Bouillon,castel pe care l-a vândut ºi l-a lãsat în urmã pentru a puteamerge la rãzboi. Mai târziu, în perioada dominaþieiolandeze în secolul al XIX-lea, cetatea a suferit mai multemodificãri: capela, turnul principal ºi casa guvernatoruluiau fost demolate ºi un arsenal ºi barãci au fost adãugate lacastel. Apoi, încet, de la mijlocul secolului al XIX-lea,Castelul de Bouillon a început sã cadã în ruine. Dinfericire, acesta a devenit o atracþie turisticã ºi astfel a fostsalvat de la degradare. Castelul feudal a fost definit ca ungrup de lucrãri construite în raport unele cu alte, cuapãrare individualã, dar pastrandu-se unite prin ideeaapãrãrii comune, în conformitate cu principiilearhitecturii militare. În prezent castelul are secþiunirãmase din secolul al XI-lea ºi fortificaþii din secolul alXIII-lea, precum ºi cele efectuate în 1600, acesteaînsumând un pod din lemn, hale rãmase cu tuneluri,camere de depozitare ºi ziduri înalte de apãrare. Existãchiar ºi mingi de piatrã care erau folosite ca muniþie încatapulte. În jurul castelului se pot gãsi statui ºireprezentãri ale lui Godfrey de Bouillon, dar ºi dateistorice semnificative cu privire la aceastã parte a Belgiei,care a fost anexatã la Olanda în 1815, dupã înfrângereasuferitã de Napoleon de Waterloo, olandeza fiind ºi înprezent a doua limbã în Bouillon. Fiind situat într-o zonãstâncoasã, castelul posedã o colecþie spectaculoasã depãsãri mari: acvile, ºoimi ºi condori. Oraºul în sine esteunul pitoresc, turistic, pentru iubitorii de naturã ºi istorie.

Sursa: http://epochtimes-romania.com

Castelul Bouillon

O ispitã cãreia nu-i poþi rezista, un gest de mulþumire saupentru seducþie, o plãcere nevinovatã sau o rãsplatã specialãoferitã cuiva, iatã câteva dintre motivele pentru care ciocolataeste atât de iubitã peste tot în lume. Din motive lesne de înþeles,nu puteam rata muzeul Ciocolatei-Choco Story din Bruxelles,care, deºi nu e cel mai interesant muzeu din capitala Belgiei,mi-a deschis ochii ºi mi-a schimbat obiceiurile de consum. Deciocolatã, desigur.

Sunt douã muzee de ciocolatã în Bruxelles, unul în Gent,unul în Bruges, de fapt în orice oraº mai dezvoltat turistic dinBelgia, unde se organizeazã ºi tururi dedicate ciocolatei, de carepoþi sã ai parte ºi fãrã ghid, la cât de multe magazine existã!

Pentru fiecare din noi, ciocolata înseamnã altceva, darpentru unii oameni reprezintã un loc de muncã sau o afacere.Piaþa mondialã de ciocolatã este estimatã la peste 75 miliardeUSD, iar boabele de cacao, cele fãrã de care ciocolata nu arexista, provin în mare parte din state din Africa.

Legãtura cu zeiiDe acum patru mii de ani, de când sunt consumate boabele

de cacao, multe s-au schimbat, cãci în mod sigur pre-columbienii din America Centralã, primii care ar fi consumatciocolata, nu mâncau ciocolatã cu lapte, praline sau ciocolatãalbã. Ciocolata amarã era parte a unui ritual, fiind consumatînaintea ceremoniilor religioase, era cumva legãtura oamenilorcu zeii. Dar aceasta era un amestec lichid rezultat din boabe decacao fermentate, prãjite ºi mãcinate într-o pastã pe care oamestecau cu apã, vanilie, miere, ardei iute ºi alte condimente.Rezulta o bãuturã de ciocolatã spumoasã de care se puteaubucura însã doar privilegiaþii. Olmecii, mayaºii ºi azteciiconsiderau ciocolata atât o bãuturã revigorantã, care potenþa obunã stare de spirit, dar ºi afrodiziac, ceea ce i-a determinat sãcreadã cã posedã calitãþi mistice ºi spirituale. De altfel, mayaºiis-au închinat unui zeu al ciocolatei, cãruia îi aduceau ofrande.Alãturi de cacao, ciocolata era rezervatã conducãtorilor,rãzboinicilor, preoþilor ºi nobililor ºi consumatã laceremonii sacre.

Daniel Peter Vevey a inventat, în 1857, procesul fabricãriiciocolatei cu lapte, reuºind sã depãºeascã problema cuîndepãrtarea apei din lapte (care cauza apariþia mucegaiului).Cu ajutorul lui Henri Nestlé, producator al mâncãrii pentrubebeluºi, a reuºit în sfârºit sã aducã ciocolata cu lapte pe piaþã,în1875. Mai târziu, în 1879, cei doi aveau sã înfiinþezeCompania Nestlé. Acest brand, împreunã cu Cadbury, Lindt,Mars ºi Hershey, au fost printre primele înfiinþate ºi dominã ºiîn prezent piaþa ciocolatei. Prima ciocolatã din Belgia esteprodusã în 1635, de cãtre un cãlugãr, iar la sfârºitul secolului alXVII-lea, un anumit Emmanuel Soares de Rinero a obþinut

permisiunea de a fabrica ciocolatã în provincia Brabant. Sprefinele secolului al XVIII-lea, ciocolata a început sã fie utilizatãpentru gãtit ºi pentru deserturi. În 1912, la Bruxelles,Jean Neuhaus a inventat prima ciocolatã cu umpluturã dulce pecare a numit-o „pralinã„.

Câþiva ani mai târziu, soþia sa a inventat „ballotin„, o cutiede bomboane de ciocolatã în care acestea putea fi înfãºuratedelicat. Peste patruzeci de fabrici de ciocolatã existã în prezentnumai în Bruxelles.

Care ciocolatã este mai bunã?Întrebarea este pentru cei interesaþi de ciocolata cea mai

sãnãtoasã, de fapt. În timp, istoria ciocolatei s-a diversificat ºichiar complicat, dacã avem în vedere reþetele ºi mai alesproblema acelor ingrediente care nu fac bine sãnãtãþii. Sepãstreazã însã parte din procesul de fabricaþie antic: prãjirea,spãlarea, uscarea, sortarea. Am scris acest material dupã vizitala muzeul ciocolatei din Bruxelles, Choco Story, care mi-aschimbat obiceiurile alimentare, cel puþin în ceea ce priveºteciocolata. Înainte de a alege un anume sortiment de ciocolatãaveþi în vedere aceste cifre, uitaþi-vã prima datã la conþinutul dezahãr. Aºadar:

Ciocolata albã. Are 40 la sutã zahãr, 28% unt de cacao, 30% lapte praf, 1% lecitinã ºi 1% vanilie.

Ciocolata cu lapte. Conþine 42 la sutã zahãr ºi masã decacao 34% (29 % unt de cacao ºi 5 % cacao pudrã), 22% pudrãde lapte, lecitinã din soia ºi aromã (de obicei, vanilie) câte 1%.

Ciocolata neagrã cu 54% masã de cacao ( mai exact 22%pudrã de cacao ºi 32% unt de cacao, plus zahãr, lecitinã din soiaºi aromã (de obicei, vanilie). Conþinutul de zahãr al ciocolateinegre este de 44%, cel de lecitinã ºi vanilie de câte 1%.

Ciocolata neagrã cu 70% masã de cacao. Conþine 34 %pudrã de cacao, 36 % unt de cacao, 24 % zahãr, 4% pudrã decacao, lecitinã ºi vanilie câte 1%.

ªtiaþi cãþDespre fructul arborelui de cacao. Fructul arborelui de

cacao (în foto de sus) este o capsulã ovalã de 10-25 cmlungime, 15 cm lãþime care poate cântãri pânã la 750 de grame.Sãculeþul capsulei de cacao conþine pulpã în care suntdepozitate boabele de cacao. Într-o capsulã de cacao sunt în jurde patruzeci de boabe de cacao.

Cum se fabricã ciocolata. Fermentaþia este a doua etapã deproducere a ciocolatei. Boabele sunt acoperite cu frunze debananã, iar fermentaþia dureazã între douã ºi ºase zile. Dupãfermentare ºi separare de coajã, boabele de cacao sunt lãsate sãse usuce la soare douã sãptãmâni. Urmeazã sortarea ºi apoicoacerea la o temperaturã cuprinsã între 120°C ºi 130°C, timpde 15-35 minute. În timpul prãjirii, boabele pierd de la 5 pânãla 15 procente din greutatea iniþialã. Prãjirea îmbunãtãþeºtearoma boabelor de cafea ºi este urmatã de vânturare, procescare eliminã cojile. Sunt amestecate boabe cu origini diferitepentru a obþine aromele dorite ºi acestea vor fi mãcinate pentrua se obþine o pastã compactã. Masa de cacao conþine 50 % untde cacao ºi 50 pudrã de cacao. Ciocolata se produce prinamestecarea untului de cacao cu pasta de cacao. Untul facecrocantã ciocolata ºi sã se topeascã în gurã, o caracteristicã aciocolatei de bunã calitate. Tehnica de conºare constã înamestecarea pastei timp de câteva ore. Cu cât se amestecã maimult, cu atât ciocolata este mai finã ºi mai puþin amarã.

Sursa: consilierturism.ro

Pagina 14

Istoria democratizãrii ciocolatei

ICR Bruxelles o felicitãpe traducãtoarea literarãAnca Roncea pentru premiulobþinut la concursul inter-naþional de traduceri CloseAproximations, organizat deprestigioasa publicaþieliterarã americanã AsymptoteJournal. Anca Roncea acâºtigat marele premiu lasecþiunea poezie, pentrutraducerea unui fragment dinmanuscrisul în lucru al poeteiAndra Rotaru.

„Aceastã serie de poeme,intitulatã “wrong connec-tions”, face parte dinmanuscrisul în lucru alAndrei Rotaru. Pornind de laconceptul geometric al unuitriunghi imposibil (tribar), alecãrui laturi nu se unesc, însãexistã ca formã, poemelecreeazã o direcþie amiºcãrilor interne. Operapoeticã a Andrei s-a dezvoltatsub influenþa unor întâlniri cudansul ºi coregrafia modernã,iar poemele surprind gesticaîn miºcare. „Legãturile/con-

nections” devin articulaþii saustructuri osoase articulatecare „poartã” corpul. Tra-ducerea mea a încercat sãrecreeze aceastã întrupare,concentrându-mã pe detaliileamãnunþite ale miºcãrii ºisunetului limbajului Andrei,dar ºi pe „aerul kinetic” allimbii originare.”, declarãtraducãtoareaAnca Roncea.

Andra Rotaru esteinvitata Institutului CulturalRomân Bruxelles la recitalul

de poezie Soirée interna-tionale de poésie, organizat încadrul festivalului Transpoe-sie, la Palatul Artelorfrumoase din Bruxelles, în 17octombrie 2017.

Alãturi de poeþii PeterVerhelst (Belgia), MaarjaKangro (Estonia), AbdelatifLaabi (Franþa) ºi Chus Pato(Spania), Andra Rotaru vaprezenta, în limba românã, oparte din textele recent pre-miate de revista Asymptote

Journal. Simultan, vor fi pro-iectate textele în traducerileîn englezã de Anca Roncea ºiMonica Manolachi, înfrancezã de Laure Hinckel,respectiv în neerlandezã deJan Willem Bos.

Festivalul internaþionalTranspoesie va fi organizat înperioada septembrie - no-iembrie 2017 de EUNICBruxelles, reþeaua europeanãa institutelor culturalenaþionale din Bruxelles.Proiectul celebreazã anualZiua europeanã a limbilor (26septembrie) ºi invitã ladescoperirea diversitãþii cul-turale ºi a multilingvismuluiprin poezie. Poeþi din 19 þãrivor oferi locuitorilor dinBruxelles o selecþie de poemeîn limba originalã, cutraduceri în francezã,neerlandezã ºi englezã.

Identitatea vizualã a fes-tivalului este creaþia artistuluivizual Mihai Zgondoiu.

Andra Rotaru este poetã,fondator al revistei de lite-

raturã ºi multimedia Crevice.A realizat numeroaseproiecte la intersecþia dintrearte: performance-ul de dansLemur, prezentat decoregraful Robert Tyree înAmerica ºi în Europa;documentarul All Together,realizat în cadrul rezidenþeiThe International WritingProgram (Universitatea dinIowa, 2014); Photo-letterpairing (fotografie, proiectrealizat în colaborare cunumeroºi artiºti ºi cucomunitatea din Iowa). Asusþinut lecturi, panel-uri ºiprezentãri în Europa,America de Nord ºi Americade Sud, printre altele la NewYork, Chicago, Portland,Iowa, Mexico City ºi Puebla.Volume publicate: Într-unpat, sub cearºaful alb (2005),þinuturile sudului (2010),Lemur (2012). Lemur aprimit premiul Tânãrul poetal anului, în cadrul GaleiTinerilor Scriitori (2013

Sursa: icr.ro

Traducãtoarea Anca Roncea a câºtigat marelepremiu al concursului revistei Asymptote

Creatoarea de benzidesenate Xenia Pamfil a fostinvitatã la ICR Bruxelles lacea de-a opta ediþie aFestivalului internaþional debandã desenatã (1- 3septembrie 2017). Manifes-tarea a avut loc în Parcul regaldin Bruxelles.

Xenia Pamfil a propuspublicului belgian pasionat decea de-a noua artã un colaj delucrãri având ca temã dorinþade a pãstra inocenþa copilãriei.Expoziþia artistei a fostintitulatã simplu, dar sugestiv,“Fly”.

“Expoziþiile colective ºifestivalurile de BD suntpentru mine un loc în care amexpuns în nenumarate rânduri,atât în þarã cât ºi în strãinãtate.Belgia, capitala benzilordesenate, a fost pânã acum unobiectiv pe care doream sã-lating graþie admiraþiei pe careo am pentru autorii de bandãdesenatã precum: Jean Giraud

(Moebius), Frank Pé, LucCollin (Batem), NineCulliford ºi Bob de Groot.Apreciez oportunitatea deintra în contact imediat cuaceastã lume a creatorilorbelgieni”, ºi-a exprimat XeniaPamfil aºteptãrile legate deprezenþa în capitala mondialãa benzii desenate.

Pe durata festivalului,artista a sustinut atelierulPlayful Comics/JugglingComics, dedicat copiilor cuvârsta de peste 7 ani.Conceput în format interactiv,atelierul a vizat dobândireatehnicilor de bazã în artadesenului BD, ºi realizareaunei poveºti colective debandã desenatã.

“Pe lângã dezvoltareacreativitãþii celor mici, ate-lierul urmãreºte surprindereaideii de spontaneitate îndesen. Mã voi strãdui sã ajungla acest rezultat prin jocuridistractive ºi exerciþii

relaxante care sã îi încânte petinerii participanþi”, descrieXenia Pamfil obiectivelepedagogice ale atelierului.

Absolventã a Universitãþiide Arte Plastice ºi Design“George Enescu” din Iaºi(2001-2005 - secþia graficã) ºibursierã Socrates Erasmus laManchester MetropolitanUniversity din MareaBritanie, Xenia Pamfillucreazã, în prezent, ca Senior2D Artist în cadrul AmberStudio Romania, firmã dinindustria jocurilor video.Lucãrile sale de bandãdesenatã au apãrut înpublicaþii naþionale (RevistaOtaku, Cartea lui George,Revista Comics) ºi inter-naþionale (VDM – Franþa,Proiectul Pepper - Singapore).Artista este multiplãcâºtigãtoare a Weekly Trin-quette Drawing Challenge, iarromanul sãu grafic Misha ºidemonul mãrii (Ed. Action

Lab Entertainment, 2014) s-abucurat de un real succes înrândul publicului american laNew York Comic Con din2014.

Xenia Pamfil a participatla festivalul de la Bruxelles încadrul standului internaþionalEUNIC Bruxelles carereuneºte 20 de artiºti de bandãdesenatã din 7 þãri europene:Estonia, Polonia, Portugalia,România, Turcia, ÞaraBascilor ºi Ungaria.

Evenimentul a fost organi-zat de EUNIC Bruxelles(reþeaua europeanã ainstitutelor culturale naþionale

din Bruxelles) în colaborarecu VisitBrussels.

Festivalul de bandãdesenatã de la Bruxelles aatras anual peste 100.000 devizitatori ºi programeazã ma-nifestãri de amploare: specta-cole stradale, Noaptea Benzi-lor Desenate, proiecþii defilme de animaþie, conferinþeºi dezbateri despre bandadesenatã ºi ilustraþia de carte.

Ediþia 2017 a festivaluluieste dedicatã lui Gaston La-gaffe, îndrãgit personaj belgi-an care împlineºte 60 de anide prezenþã în bandã desenatã.

Sursa: icr.ro

Xenia Pamfil la Festivalul internþional de bandãdesenatã de la Bruxelles

septembrie - octombrie 2017 Pagina 15ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Pagina 12

Un pod de aproapejumãtate de kilometrudestinat excursionistilor,considerat ca fiind cel mailung pod pietonalsuspendat din lume, a fostinaugurat în apropiereaoraºului elveþian Zermatt,informeazã sambãtã BBC.

Podul de 494 metri,numit Europabrücke(Podul Europei), se aflã lao înãlþime de 85 de metrideasupra râului Graben-gufer. Consiliul de Turismdin Zermatt spune cã estecel mai lung din lume, însãun pod de 405 metri dinReutte, Austria, a fostconstruit la o înãlþime maimare, de 110 metri, deasu-pra solului. Podul Europeiînlocuieºte construcþia

anterioarã, care a fostafectatã de cãderi de pietre.

Noul pod, ale cãruicabluri cantãresc apro-ximativ opt tone, este

echipat cu un sistem care îlimpiedicã sã se balanseze,potrivit Consiliului deTurism din Zermatt. Acestaface parte dintr-un traseu

de drumeþie de douã zileîntre Zermatt ºi Grächen, însudul Elveþiei, cu vederespre muntele Matterhorn.

Agerpres

Cel mai lung pod pietonalsuspendat din lume a fost inaugurat

Douã mãicuþeromânce îl îngrijescpermanent pe RegeleMihai la locuinþa sadin Elveþia

Regele Mihai se aflã sub strictãsupraveghere la reºedinþa sa dinElveþia de mai bine de un an ºijumãtate, de când a fost diagnosticatcu cu leucemie cronicã ºi carcinommetastazant.

Lângã patul Regelui se aflã înpermanenþã ºi douã mãicuþeromânce, anunþã familia regalã încomunicatele pe care le emiteperiodic.

Mãicuþele aparþin Mãnãstiriiortodoxe Acoperãmântul MaiciiDomnului din Fribourg, singuramãnãstire româneascã din Elveþia.

Conform site-urilor ortodoxe,mãnãstirea nu mai are lãcaº, dupã cece castelul în care au fost gãzduitemãicuþele pânã acum a fost eliberatdupã sosirea refugiaþilor musulmaniîn numãr mare, aici fiind fãcut unadãpost pentru ei, scrie site-ul stirilekanald.

Acum, cele patru mãicuþele ºipreotul, toþi români, activeazã într-oaltã clãdire pânã vor obþine un spaþiuconform.

b1.ro

Pagina 17septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Care sunt cele mai interesantelucruri despre Elveþia.

Iatã 12 dintre cele mai bunerãspunsuri la întrebarea care sunt celemai uimitoare lucruri pe care nu le ºtiaidespre Elveþia. Rãspunsurile au fostpublicate de Quora ºi au fost preluate deBusiness Insider.

1. În cazul în care în Elveþia începesã ningã puternic pe parcursul nopþii, nuva fi atât de multã zãpadã încât sãacopere complet drumurile ºi sã le facãimpracticabile pentru circulaþie. Puteþi fisiguri cã drumurile vor fi întotdeaunacurãþate panã la ora 8.00 a.m.

2. În caz de rãzboi nuclear, elveþieniiau buncãre care pot adãposti întreagapopulaþie a þãrii.

3. În caz de rãzboi, autostrãzile potfi transformate în piste de aterizare-decolare prin eliminarea rapidã agardurilor de separare.

4. Piloþii armatei elveþiene nu merg

cu viteze supersonice în timpulantrenamentelor. Deoarece Elveþia esteatât de micã, e imposibil ca piloþii sãîncalce graniþa ºi sã ajungã în spaþiulaerian al altei þãri dacã ar zbura cu ovitezã atât de mare. În ceea ce priveºtezborurile supersonice, elveþienii ar aveaîn prezent un acord cu Franþa, care le

permite piloþilor de supersonice care facantrenamente sã zboare în spaþiul aerianfrancez.

5. În Lausanne, pentru a optimizacolectarea de impozite pe strângereagunoiului, existã saci de gunoistandardizaþi care au inclusã în preþ ºitaxa pe colectare. Cei care aruncã ocantitate mai mare de gunoi, plãtesc maimult. Cei care nu folosesc pubelelepentru a arunca resturile de zi cu zi riscãsã aibã probleme.

6. În ciuda dimensiunii sale reduse,Elveþia are patru limbi oficiale: germana,franceza, italiana ºi romansh. Este foartedistractiv sã vezi cum elveþieni dindiferite pãrþi ale þãrii vorbesc englezapentru a se înþelege unul pe altul. Limbagermanã care se vorbeºte în Elveþiadiferã de germana “clasicã”. Se numeºte“germanã elveþianã”, ºi se pare cã nu areo reprezentare scrisã. Mulþi germanispun cã abia o înþeleg. Deºi mãrimea

þãrii este relativ micã, în mod ironicmulþi elveþieni au probleme atunci cândli se cere sã cânte imnul þãrii lor.

7. Ciocolatierii elveþieni audezvoltat tehnici pentru a face ciocolatãcu aur comestibil.

8. În cazul în care elveþienii vor sãblocheze þara o pot face cu foarte puþinisoldaþi, pentru cã tunelurile ºi multedrumuri au tuburi din oþel, care pot firidicate de la o simplã apãsare de butonpentru a bloca accesul. Copacii care aufost plantaþi cu mult timp în urmã, în cazde invazie pot fi tãiaþi pentru a cãdea pedrumuri ºi sã le facã astfelimpracticabile. În plus, în unii masivimuntoºi existã baze militare.

9. Maºinile elveþienilor aratã ca ºicum ar fi toate noi, orice micã zgarieturãfiind remediatã imediat.

10. Multe companii folosescoamenii pentru a face diverse lucruri,cum ar fi contabilitatea, care ar putea fiuºor automatizatã. Ajutorul de ºomajeste scãzut ºi multã lume preferã sãmunceascã decât sã ia ajutor de la stat.

11. Mulþi oameni vorbesc cuentuziasm despre transportul public dinElveþia. Cu un singur bilet puteþi mergepeste tot, folosind diferite mijloace detransport: vehicule-autobuz, tren.. .

12. Elveþienii plãtesc ºomaj pentru operioadã de aproximativ doi ani, careinclude un concediu plãtit. Costurile cutransportul, cazarea fiind incluseajutorului de ºomaj.

http://www.gandul.info

12 cele mai interesante lucruripe care nu le ºtiai despre Elveþia

Departamentul pentru diversitate dincadrul primãriei oraºului Amsterdam aemis joi un ghid cu titlul ‘Sfaturilecurcubeului’ (unul dintre cele maifolosite ºi recunoscute simboluri alemiºcãrii gay - n.r.) ºi a fãcut apel lafuncþionarii publici sã ia în calcul‘întreaga societate’, inclusiv ‘pe cei carenu se considerã bãrbaþi sau femei’,informeazã EFE.

Astfel, primãria a cerutrestaurantelor din capitala Olandei sã-ºischimbe modalitatea de semnalizare adiverselor servicii cu altele ‘mai neutre’pentru a þine cont ºi de persoanele carenu se identificã prin termenii de‘masculin’ sau ‘feminin’.

Totodatã, primãria recomandãutilizarea unor formule alternativeatunci când se fac anunþuri la megafon.De exemplu, în loc de ‘doamnelor ºidomnilor’, autoritãþile olandeze reco-

mandã formule precum ‘stimat public’sau ‘dragã asistenþã’.

‘Municipiul vrea sã scrie ºi sãvorbeascã despre identitatea sexualãîntr-un mod respectuos. (...) Nu dorim sãinterzicem nimic, însã vrem cafuncþionarii sã fie conºtienþi de limbajulpe care îl folosesc’, se menþioneazã înghidul emis de primãria oraºuluiAmsterdam.

Capitala Olandei urmeazã exemplulLondrei care a anunþat recent omodificare a anunþurilor din metrou,astfel cã în loc de formula ‘doamnelor ºidomnilor’ va fi folositã varianta ‘bunãziua tuturor’.

Acest ghid de sfaturi coincide cuînceperea, la sfârºitul acestei sãptãmâni,a Marºului Diversitãþii din Amsterdam,unul dintre cele mai mari manifestãri deacest gen care au loc în fiecare an în þãridin Europa.

AGERPRES

Primãria dinAmsterdamsolicitã formulede adresare ‘maineutre’ decât‘doamnelor ºidomnilor’

Antony van Leeuwenhoek (1632-1723), omul care a descoperit microbii,s-a nãscut în 1632, în oraºul Delft, dinOlanda. Originar dintr-o familie dinclasa de mijloc, ºi-a petrecut cei maimulþi ani din viaþã la primãria oraºului,unde ocupa un post de funcþionarmãrunt.

Marea descoperire a luiLeeuwenhoek s-a datorat pasiunii salepentru microscopie. Desigur, în vremeaaceea nu puteai cumpãra microscoapede la magazin, astfel cã Leeuwenhoek atrebuit sã-ºi construiascã singur instru-mentele. Nu a fost niciodatã un ºlefuitorprofesionist de lentile ºi nici nu a urmatvreo ºcoalã specialã, dar a cãpãtat oîndemânare cu adevãrat remarcabilã,care o depãºea cu mult pe cea aprofesioniºtilor vremii.

Deºi microscopul fusese inventat cuo generaþie înainte de naºterea lui,Leeuwenhoek nu a recurs la modeleleexistente. El a ºlefuit singur lentile cudistanþe focale foarte mici. Una dintrelentilele care ne-a rãmas de la el mãreºtede circa 270 de ori ºi existã indicii cã arfi fãcut unele chiar mai puternice.

Leeuwenhoek a fost un observatorextrem de rãbdãtor, înzestrat cu ovedere foarte pãtrunzãtoare ºi ocuriozitate fãrã margini. Cu lentilelesale minuscule, el a examinat o marevarietate de materiale, de la pãrul umanla lichidul seminal al câinilor, de la apade ploaie la mici insecte, fibremusculare, þesutul tegumentului ºimulte altele. A fãcut ample însemnãri ºidesene meticuloase ale lucrurilor ob-

servate.Începând cu anul 1673,

Leeuwenhoek a corespondat cu RoyalSociety din Anglia, cea mai prestigioasãsocietate ºtiinþificã a vremii. În ciudacarenþelor sale educaþionale (urmaseºcoala elementarã, dar nu cunoºtea altãlimbã în afarã de olandezã), în anul1680 a fost ales membru corespondental societãþii. A fost, de asemenea, ºimembru corespondent al Academiei deªtiinþe din Paris.

Leeuwenhoek s-a cãsãtorit de douãori ºi a avut ºase copii, dar nici un nepot.S-a bucurat de o sãnãtate de fier, ceea cei-a permis sã lucreze ºi în anii bãtrâneþii.A primit vizita multor demnitari,inclusiv a þarului Rusiei (Petru celMare) ºi a reginei Angliei. A murit în1723, în Delft, la vârsta de nouãzeci deani.

Leeuwenhoek a fãcut multedescoperiri importante. A fost cel dintâicare a descris spermatozoidul (1677) ºis-a numãrat printre primii cercetãtoricare au observat globulele sângelui. Acombãtut teoria generãrii spontane aformelor inferioare de viaþã ºi aprezentat multe dovezi împotrivaacesteia. Astfel, a demonstrat cã puriciise înmulþesc la fel ca insectele înaripate.

Cea mai mare descoperire a sadateazã din anul 1674, când a fãcutprimele observaþii asupra microbilor. Afost una din acele descoperiri din istoriaomenirii care genereazã altele ºi maiimportante. Leeuwenhoek a descoperitîntr-o picãturã de apã o întreagã lumenouã, total neaºteptatã, colcãind de

viaþã. ªi deºi nu ºtia încã, aceastã nouãlume prezenta o mare importanþã pentrufiinþele umane.

Într-adevãr, acele „animalcule” pecare le observase adesea aveau puterede viaþã ºi de moarte asupra oamenilor.Ulterior, Leeuwenhoek va descoperimicrobi în multe locuri diferite: înfântâni, în iazuri, în apa de ploaie, îngura ºi în intestinele oamenilor. Adescris diverse tipuri de bacterii, ca ºi deprotozoare, ºi le-a calculat mãrimile.

Nu s-au consemnat aplicaþii alemarii descoperiri a lui Leeuwenhoekpânã în vremea lui Pasteur, cu aproapedouã sute de ani mai târziu. De fapt,întregul domeniu al microbiologiei arãmas practic adormit pânã în secolul alXlX-lea, când au fost construitemicroscoape perfecþionate. S-ar puteaspune cã dacã Leeuwenhoek nu ar fiexistat, iar descoperirile lui s-ar fiînregistrat abia în secolul al XlX-lea,ºtiinþa ar fi progresat în acelaºi mod.Totuºi, nu se poate nega faptul cãLeeuwenhoek este cel care a descoperitmicrobii ºi cã datoritã lui lumeaºtiinþificã a devenit conºtientã deexistenþa lor.

Leeuwenhoek este uneori privit caun om care a fãcut doar din purãîntâmplare o descoperire ºtiinþificã aºade importantã. Afirmaþia e total lipsitãde acoperire. Descoperireamicroorganismelor a fost o consecinþãfireascã a construirii de cãtre el a unormicroscoape de o calitate fãrãprecedent, ca ºi a rãbdãrii ºi precizieisale de observator. Cu alte cuvinte,descoperirea s-a datorat îmbinãriiîndemânãrii cu munca ºtiinþificã - caresunt la antipodul ºansei de moment.

Descoperirea microbilor este unadintre puþinele realizãri ºtiinþifice cuadevãrat importante care pot fi atribuitemuncii unui singur om. Leeuwenhoekn-a avut nici un fel de colaboratori.Descoperirea bacteriilor ºi aprotozoarelor a fost neaºteptatã - în niciun caz nu a decurs din dezvoltareafireascã a ºtiinþei biologice.

Sursa: sanatatea.com

Pagina 18

Antony Van Leeuwenhoek, omulcare a descoperit microbii

Ce este realizatã dinzahãr, poate transporta patrupersoane ºi se deplaseazã cu80 km/h? O maºinãbiodegradabilã ai cãreiinventatori susþin cãautovehiculul ar puteareprezenta urmãtorul pascãtre un mod de transport maiecologic, informeazã marþiReuters.

Maºina electricã uºoarã,creatã de un grup de studenþiolandezi, este realizatã dinrãºinã derivatã din sfeclã dezahãr ºi este acoperitã cu foliidin in cultivat în Olanda.

“Deocamdatã, roþile ºisistemele de suspensie suntsingurele care nu suntrealizate din biomateriale”, adeclarat Yanic van Riel, unul

dintre dezvoltatorii dinechipa TU/Ecomotive dincadrul Universitãþii Tehno-logice din Eindhoven.

Structura autovehicululuibotezat Lina are un raport

durabilitate-greutate similarcu cel al fibrei de sticlã ºicântãreºte doar 310 kg.

Prototipul nu a trecut încãde testele de impact deoarecematerialul “nu se îndoaie

precum metalul, ci sesparge”, dupã cum a explicatliderul echipei, Noud van deGevel.

Nevoia de reducere apoluãrii din atmosferã ºi de

combatere a schimbãrilorclimatice a impulsionatcompaniile producãtoare deautovehicule sã îºi îndrepteatenþia cãtre proiectealternative, însã majoritateanecesitã încã o cantitateimportantã de energie pentrufabricaþie.

“Energia economisitã întimpul conducerii maºiniieste în prezent cheltuitã înfaza de producþie”, a spus vande Gevel. Echipa TU/Ecomo-tive intenþioneazã sãefectueze testul de impact almodelului Lina la sfârºitulacestui an, dupã ce primeºteundã verde de la AutoritateaRutierã Olandezã, precizeazãsursa citatã.

AGERPRES

Wendy Powell, care are40 de ani, nu este niciodatãcrezutã atunci când îºidezvãluie vârsta. Aspectulfemeii nu se datoreazã unordiete sau vreunei operaþiiestetice, ci eliminãriizahãrului din alimentaþie.Teoria ei pare sã fie susþinutãºi de ºtiinþã, dupã cecercetãtorii de la ouniversitate din Olanda audescoperit o legãturã întrecantitatea de zahãr din sângeºi felul în care aratãpersoanele în vârstã.

“Mã simt extraordinarcând mã întâlnesc cu oamenipe care nu i-am mai vãzut demult ºi aceºtia îmi spun cãarãt mai bine decât acum 20de ani”, a declarat WendyPowell, potrivit Daily Mail.

Femeia, antrenor personalºi mamã a doi copii din Truro(Cornwall), susþine cãaspectul ei întinerit dedatoreazã eliminãriizahãrului din alimentaþie. Easusþine cã a ales aceastãvarianta, în urmã cu 11 ani,pentru a se pregãti în meseriaei de antrenor personal, ºicã dupã ce a constatat cã oastfel de dietã îi

îmbunãtãþeºte mult aspectulfizic ºi mai ales calitateapielii, mai eficient decât oricealt produs cosmetic, acontinuat-o.

Acum, descoperirilefemeii sunt susþinute deºtiinþã. Cercetatorii de laLeiden University MedicalCentre din Olanda ºiUnilever din Marea Britanieau mãsurat nivelul zahãrului

din sânge la 600 de bãrbaþi ºifemei cu vârste cuprinse între50 ºi 70 de ani ºi auconcluzionat cã existã olegãturã directã întrecantitatea de zahãr din sângeºi felul în care aratãpersoanele în vârstã.

În cadrul studiului, dupãefectuarea mãsurãtorilor,fotografii ale acelor oameniau fost prezentate în faþa unei

comisii formate din 60 depersoane. S-a constatat astfelcã persoanele cu un nivel alzahãrului crescut eraucatalogate ca fiind mai bã-trâne decât celelalte. Astfel, ocreºtere a nivelului zahãruluidin sânge cu 1 mm/l adãugala vârsta persoanei respectiveîncã 5 luni.

Am luat în calcul ºi alþifactori, cum ar fi faptul cã

persoanele respective eraufumãtoare sau nefumãtoare,ºi totuºi efectele erauclare: cu cât era mai marenivelul de glucozã în sângecu atât persoanele respectivearãtau mai în vârstã. Cei carepãreau mai în vârstã erauchiar diabeticii. Din cauzaafecþiunii, aceºtia seconfruntau cu un nivelcrescut al glucozei peperioade îndelungate”, adeclarat David Gunn, unuldintre membrii echipei decercetare.

La aceeaºi concluzie auajuns ºi expertii îndermatologie. O dietã cu unconsum ridicat de zahãr esteun dezastru pentru piele. “Nuare niciun sens sã cheltuimulþi bani pe creme scumpedacã ai o dietã bogatã înzaharuri. Poþi sã-þi protejeziºi sã-þi hidratezi pielea cuajutorul cremelor, dar trebuiesã hrãneºti ºi sã stimulezicreºterea celulelor sãnãtoaseºi din interior, iar zahãrul nuface altceva decât sãîmpiedice asta”, susþineAamer Khan, specialist îndermatologie cosmeticã.

Sursa: mediafax.ro

septembrie - octombrie 2017 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Descoperire surprinzãtoare: Cum poþi arãta cu20 de ani mai tânãrã fãrã diete sau bisturiu

O echipã de studenþi a creat omaºinã biodegradabilã din zahãr

septembrie - octombrie 2017 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!ªtim cu toþii cã pentru fiecare

mãmicã, copilul ei este cel maifrumos. În cadrul acestei

rubrici, pãrinþii care doresc sã-ºi vadã odorul în paginile

ziarului nostru, sunt invitaþi sãne trimitã pe adresa de e.mail a

redacþiei:asii.romani@yahoo.com, o

fotografie cu fiul sau fiica lor, ofotografie însoþitã de câteva

rânduri (nume, prenume, vârstã,pasiuni etc).

Tãcere. Câteva secunde, nimeni nua scos o vorbã ºi atunci am închis dinnou ochii în speranþa cã doar, doar, o sãadorm.

- Sandule, nu þi se pare cã cel dindreapta regelui seamãnã puþin cu el? mãîntrebã de data asta Ovidiu.

- Poate, dar ce-ar fi sã încercãm sãdormim? rãspund eu, dornic sã încheidiscuþia, în timp ce un clopot bãteatânguitor miezul nopþiii.

Lumina lunii s-a retras probabil înspatele unui nor, iar în tunericul denepãtruns ce s-a instalat brusc în cameranoastrã mã fãcu sã cad într-o toropealãbinevenitã. Nu ºtiu cât am dormit. M-atrezit un zgomot metalic ce venea dinsprecoridor. Probabil prietenii mei au auzitacelaºi lucru, deoarece amândoi stãteaucu urechile lipite de uºã ºi ascultau foarteatenþi. Când m-au vãzut cã-i privesc, mi-au fãcut semn sã mã apropii. Cristi adeschis prudent uºa ºi cu grijã ne-amîntins gâtlejurile curioºi în afarã. ªi cecredeþi cã ne-a fost dat sã vedem? Uncavaler din alte timpuri, parcã coborât dintabloul pe care-l aveam în camerã, seîndrepta alene spre capãtul coridorului.

- O fi glumã? mã întreb eu cu voceºoptitã.

- Nicio glumã. Poate face parte dinprogram, râde Ovidiu pe înfundate.

Nu-ºi terminã bine vorba ºicavalerul dispãru pur ºi simplu.

- Oaaa... ce-a fost asta? S-aevaporat în aer sau a trecut prin zid? Oarãtare? O fantomã? ºopti el uimit.

- Numai o fantomã poate sã fie,conchid eu ºi împing uºa cu spatele, deºiîn sinea mea nu credeam în aºa ceva,pentru cã aºa sunt oamenii, dacã nu vãd,nu cred.

- Eu am auzit cã a încercat sãdeschidã uºa de câteva ori, adãugãCristi, cu gândul de-a mãri suspansul,aºa cum îi era obiceiul.

- Dacã-i o fantomã adevãratã nutrebuia sã o deschidã, ci pur ºi simplutrecea prin ea. Dacã nu a fãcut-o,înseamnã cã este bine crescutã, îºi dãdeacu pãrerea Ovidiu, amuzându-se.

Am râs ºi noi, cã doar aºa-i tine-reþea, veselã ºi plinã de glume. ªi pentrucã pânã dimineaþa mai aveam câteva orebune, ne-am întins cu toþii în pat ºi amadormit ca la comandã, pânã la ora 8 di-

mineaþa. Niciunul dintre noi nu ºi-a pusîntrebarea dacã trebuie sã ne bucurãm decele vãzute mai devreme sau sã nesperiem. Nu ºtiam însã cã în curând neaºtepta o surprizã. Programul din primazi de vacanþã a constat într-o vizitã îninteriorul cetãþii. De abia ce-am ieºit cuto.i de la micul dejun, cã ghida ne-aanunþat:

- Azi vom vizita împreunã cetatea,asta ca sã puteþi sã vã faceþi o imaginedespre locul unde veþi sta timp de ºase

zile ºi unde veþi avea libertate sã vãsimþiþi nu vizitatori, ci gazde. Spun acestlucru deoarece toate încãperile vã stau ladispoziþie. Sala mare, camerele regelui ºia reginei, turnul, capela, micul muzeu,grãdina... În biblioteca ce vã stã ladispoziþie, ve.i gãsi dupã ora 14 cãrþi deistorie, ilustraþii ºi o carte cu legendeleacestor locuri. Orarul de masã îl ºtiþi, ºivã rugãm sã nu întârziaþi. Dacã doriþi sãvizitaþi ruinele Cetãþii Merovin, veþiputea foarte uºor sã faceþi o excursie decâteva ore pânã acolo. Existã un drumpietruit prin pãdure care coboarã pânã la

Rin, pe care trebuie sã-l treceþi cu bacul,iar de acolo mai aveþi cam o orã bunã deurcat pânã la ruine. La recepþie veþ.i gãsibroºuri cu îndrumãrile necesare. Cetatearegelui Mercan a fost construitã în jurulanului 925. Se spune cã turnul e cea maiveche parte a cetãþii. Clãdirea actualã ahotelului era destinatã reginei ºi, îngeneral, femeilor. Era legatã de turn,

printr-o uºã secretã ce coboarã printunele, pânã jos la Rin. Ghida era otânãrã domniºoarã, plinã de zel sã nesatisfacã curiozitatea. În sfârºit, încetiniritmul informaþiilor care veneau cu ovitezã demnã de secolul 20, iar noi,alãturi de grupul excursioniºtilor dincare fãceam parte, o ascultam cu

încântare ºi interes.- Nu vã supãraþi, interveni un tânãr

care fãcea parte din grupul nostru ºi eraînso.it de o blondã atrãgãtoare. Aº dorisã vã întreb dacã putem vizita capela dingrãdinã. Am vãzut-o pe fereastracamerei.

- Desigur, dar vizita o vom face deabia mâine. Acum e ora prânzului.

- E cumva înmormântat ºi regeleMercan aici?

- Da. Acest rege e cunoscut maimult din legende decât din cronici, rãs-punse ghida cu amabilitatea ei înnãscutã.Desigur, au urmat fel ºi fel de întrebãripuse de câteva persoane ce fãceau partedin grup ºi rãspunsurile ghidei, care cãutasã le satisfacã curiozitatea cu cât maimulte explicaþii. Noi ascultam încânta.i,nu ne-a scãpat nimic, ºi asta pentru cãtotul era altfel decât în cãrþile de istorie.Mã fascina ideea cã pãºeam pe urmeleunor regi, nobili, cavaleri ºi scutieri, caretociserã duºumeaua cu sute de ani înurmã. De aceea mã miºcam în voie dintr-o încãpere în alta, încetinindu-mi uneoripasul, din dorin.a de-a percepe ceva dinglasul strãbunilor, reþinut de pereþi…

Va urmaElena Cesar von Sachse

Fantoma Scutierului

Pagina 21septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

VREI SÃ AJUÞIACÞIUNILEASOCIAÞIEIDACIA e.V.?

Cunoºti activitãþile noastre? Întâlnirile bilunare ale seniorilor de la

MehrGenerationenHaus din Schweinau.Grupa sãptãmânalã de mãmici ºi piticiZiarul VOCEA TA - www.voceata.euAgenþia de Presã AªII ROMÂNI-

www.asiiromani.comAjutoare pentru integrare ( învãþarea limbii,

locuinþã, ºcoalã, grãdiniþã, acte etc )Susþinerea ºi îndrumarea în vederea gãsirii unui

loc de muncãAsigurãri în toate domeniileÎntr-o frazã: „tot ce þine de sistemul social ºi

integrare”Telefon: 0160 3373128. Email:

asii.romani@yahoo.com Notã: la toate sponsorizãrile venite de pe teritoriul

Germaniei, în valoare mai mare de 50 Euro, veþibeneficia de un abonament anual la ziarul VOCEATA.

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: asii.romani@yahoo.com

eessttee aallããttuurrii ddee

dduummnneeaavvooaassttrrãã

ccuu uurrmmããttooaarreellee

aaccttiivviittããþþii:: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

septembrie - octombrie 2017 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Facultatea de Inventicã Purã,integratã Universitãþii „BorealaNoastrã” din Caracal, cu prilejulMarelui Târg de Sezon a lansatcolecþia de invenþii „toamnã-iarnã”,realizãri marcate definitiv de geniulspecific ce bântuie nestingherit înacest areal. Enumerãm laîntâmplare:

1. Internetul cu viteza luminii.O perfecþionare de mult aºteptatã asistemului, care permiteutilizatorului, atunci când iniþiazã ocãutare, aceasta sã se termine înaintede a începe. Se economiseºte astfelmult curent, iar bucla de timp serestrânge la un punct ce poate fioferit ca bonus fericitului posesor alunei asemenea aplicaþii top I.T.

1 a. Pampers-ul din oþelinoxidabil cu balamale de schimb.Genial! Poate fi întrebuinþat, graþiebalamalelor, la orice vârstã, esterefolosibil prin spãlare cu jet, iardupã ce este ºters cu cârpa de vase,poate fi folosit ºi ca oglindã convex-concavã pentru scoaterea punctelornegre de pe nas, aranjarea frezei,filajul nevestei la cumpãrãturi sau,pentru cei mai mici, ca oglindã depus razele solare în ochii ºoferilor.Existã ºi varianta, pentru ºcolari, dea plasa pampers-ul sub fusta

colegelor sau a profesoarelor, însãrezultatele nu sunt pe mãsuraeforturilor.

1 aa. Furculiþa fãrã dinþi ºilingura fãrã cupã. De nelipsit încurele de slãbire sau din truselebulimicilor. Recomandate la meselecu ºtaif, unde nu este voie sãmãnânci cu mâna. Gazdele, deosebitde interesate de acest produs!

1 ax3. Steriletul oral. Invenþiaunei eminente studente din anulîntâi, în timpul liber prezentatoare aprognozei meteo la televiziunealocalã, a stârnit vii dispute, mai alesprintre membrele comisiei devalidare a invenþiilor. Dupã o zi dedezbateri, acestea au fost convinsede ceilalþi membri cã produsul, micºi delicat, meritã atenþie ºi nu numai!În context, s-a decis o promovarespecialã a acestuia, mai ales înmediul rural.

1 ax4. Cana formatã numai dintoarte. Excelentã ca farsã, cândgospodarii coboarã la beci sã aducãmurãturi ºi vin de acolo beþi muci.Mult succes în crâºme, unde poate fifolositã de chelneri, dupã orbireatemporarã a consumatorilor, cutrecerea la platã a numãrului de cãnivehiculate, nu ºi a conþinutului.Profitabilitate ridicatã! Mult peste

cea anunþatã de companiile detelefonie mobilã, spre exemplu.

1 ax5. Dopul de baie cu gãuriinvers. Invenþie a unui student din anterminal, în vârstã de cincizeci ºi doide ani. Iniþial, invenþia a fostconsideratã o tâmpenie ºi catalogatãca atare. Studentul însã a solicitatcomisiei validarea invenþiei îngarsoniera proprie. O datã cu golireaunei cãzi de la unul din etajelesuperioare ºi cu refluxul de apã prinþevile înfundate, dopul ºi-a intrat înfuncþie, umplând cada benefi-ciarului cu reziduurile încã folosibileale apei, sã spunem calde, dejasortitã pierderii.

Comisia a fost sancþionatã deconducerea universitãþii. S-a decisca membrii ei sã se bãlãceascã încada astfel umplutã cu apã reciclatã,trei zile pe sãptãmânã, pe toatãdurata anului universitar. Nu se maiºtie nimic de ei. Se presupune cã seascund, de ruºine, în secþiile dedermatologie ale spitalelor judeþene.

1 ax6. Strachina cu fundconcav. Este de fapt o strachinã pusãcu gura în jos. Pentru ca lucrarea sãpoatã fi aplicatã, s-a mai inventat:

1 ax7. Ciorba de bolovan. Sepreparã foarte simplu dintr-unbolovan, de preferinþã culesproaspãt, din uliþã ºi care se aºeazãpe strachinã. Cine o poate consuma,treaba lui! Cine nu, se poate uita la

ea ºi sã se mire câþi bolovani sunt înþara asta. Desigur, dupã preferinþe,cu respectiva ciorbã se poate aruncaîn câini sau în geamuri. Efectul estede tot râsul. A se folosi cumoderaþie, deoarece, dupã cum preabine ºtim, râsul îngraºã!

1 ax8. Rujul care nu se ianiciodatã. Este de fapt un plasticadeziv ºi frumos colorat care odatãlipit pe buze nu mai poate fi dat jos.Urmãtorul strat se aplicã fãrãreþinere peste primul. Cu timpul,straturile vor avea efectelesiliconului, dar fãrã nici o intervenþiechirurgicalã. Se poate folosi cusucces ºi la sâni sau pentru fese. Seestimeazã cã, datoritã acestui ultimmod de folosire, maimuþa cu fundulroºu din Asia de sud-est va fi scoasãde pe lista animalelor protejate.Astfel chinezii vor avea materialpentru a inventa un nou preparatculinar, or la cât de mulþi sunt ei,efectele economice se întrevãd a fiuriaºe. Datoritã impactului asupraeconomiei mondiale, invenþia a fostînaintatã comitetului de acordare apremiilor Nobel, împreunã cu ocutie mare de rujuri. Aºteptãm cuinteres apariþia comitetului pemarele ºi pe micul ecran...

1 ax9. Telefonul mobilinvizibil. Aceastã realizare sebazeazã pe o idee absolut genialã(normal) ºi este de fapt un telefon

mobil furat, al cãrui numãr,proprietarul efemer, încã îl mai þineminte. Astfel, economisind sumelecheltuite pe convorbiri aiurea, el vaface diferite combinaþii alenumãrului ºi cu ele intrã în joc la unadin loterii. ªansele de câºtig devinmult superioare situaþiei precedente,când omul nu juca defel, aºa cã,ideea câºtigului devine ºi eapertinentã. S-a constatat deja în zonãfenomenul distracþiei constând înaruncarea telefoanelor mobile, semncã invenþia a început sã dea roade.Nu putem decât sã ne bucurãmpentru inventator.

În concluzie, ne dorim din toatãinima ca exemplul tinerilor studenþidin aceastã facultate sã devinã mo-lipsitor ºi la saloanele de inventicã sãparticipe cât mai mulþi oameni dintoatã þara. Hai, cã se poate!

Succes! MIHAI BATOG-

BUJENIÞÃ (Directorul ALPI) Stimaþi cititori,

Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de acolabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

74

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

La manifestarea de lansare a volumului“Regi ºi Regine la Palat”, o carte

dedicatã ºahului de jurnalistul ieºeanDan Teodorescu, în vara anului 2017

*** “REGINA-n TURN catã OlimpulCu-n NEBUN ce-o face mat,Cãci REGELE-i pe CAL tot timpulªi nici gând n-are de PAT!”MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ (directorul ALPI)

*** Azi nimic nu ne desparteªi nu e nicio surprizã,Cã eu, “7” ºi tu, “7”,Deci partida e...remizã!”MIHAI CABA (membru senior ALPI)

*** Dispare cearta ca ºi valul,Cãci ºahul li-e un sfetnic bun:Regina dacã sare calul,Monarhul umblã de nebun.VASILE LARCO (membru senior ALPI)

*** “NEBUNII mei, REGINA vã doreºtePe CAI sãlbatici strãbãtând pãmântul,Când REGELE viclean v-ademeneºteCu slova sacrã cotropind cuvântul.

NEBUNII mei, de vreþi ca sã învingeþiÎn luptã cu NEBUNII lor,Vã sfãtuiesc în mod ARISTOCRATICSã vã miºcaþi diagonalic, dar cu spor.

NEBUNII mei, în TURNURI de urcaþiCa sã studiaþi miºcarea idealã,PIONUL otrãvit vã face sã zburaþiSpre alte zãri, spre altã NEBUNEALÃ!”.

DAN TEODORESCU(membru senior ALPI)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

INVENÞII EXTREME

septembrie - octombrie 2017 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

PSIHOLOGUL DE SERVICIUStimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie îndomeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de:PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþieiasii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar înnumãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Mulþi îºi punîntrebarea: Dacã astãzi arfi ultima zi pe Pãmânt, aºregreta ceva în viaþa mea?Astfel, regretul a devenitcea mai puternicã teamã pecare un om o poateexperimenta, iar oriceacþiune importantã dinviaþa noastrã estesponsorizatã de teama deregrete.

În opinia psihologuluiAndra Tãnãsescu, teama deregrete genereazã unparadox, în sensul cã nefrânãm multe porniri ºidorinþe, iar spre finalul vieþiine vom pune inevitabilaceeaºi întrebare: “Dacã îmiera teamã mai puþin ºi îmiîndeplineam orice dorinþã ºiacceptam orice provocare,eram ma fericit?”. “Teama deregrete genereazã în sineregrete. E un paradox pe careîl vom conºtientiza la unmoment dat. Dorinþe în viaþaavem multe, suntem fiinþecare ne entuziasmãm multprea repede, însã viaþanoastrã este sponsorizatã degânduri de fricã. Ne e teamãsã nu rãnim sau sã nu fimrãniþi, ne e teamã sã nupierdem totul dacã procedãmîntr-un anumit fel, ne e fricãde consecinþele faptelornoastre sau pur ºi simplu nuavem încredere în noi sau încei din jurul nostru. Teama deregrete este o armãboomerang care ne va face sãne închidem în noi ºi sã nufacem exact ceea ce ne dorimsã facem; ºi aici intrã îndiscuþie toate aspectele ºisituaþiile vieþii, de la a ieºi lao prãjiturã cu prietenii, la a fisinceri faþã de noi înºine ºifaþã de ceilalþi, la a avea

curajul de a intra cu inimadeschisã într-o relaþie ºi pânala alte decizii importante careprivesc viitorul”, declarãpsihologul Andra Tãnãsescu.

Specialistul considerã cãne putem învinge destul deuºor teama, deoarece aceastanu se referã decât lanecunoscut. Odatã ce vomdesluºi misterele aceluinecunoscut, vom constata cãteama nu a fost decât unsentiment artificial, chiarinutil.

Scapã treptat decentura de siguranþã dinviaþa ta. “În maºinã, centurade siguranþã salveazã vieþi,dar în viaþa noastrã, centurade siguranþã este, de cele maimulte ori, o opreliºte din aface lucruri mãreþe. Ne eteamã de necunoscut, iarsoluþia este sã intrãm în acelnecunoscut cu o veste desalvare, iar când vomconstata cã acel necunoscutnu e nimic rau, putem renunþaoricând la vesta de salvare ºisã acþionãm liber. În inimalor, oamenii vor renunþe la unjob ultra-stresant, care îiîmbolnãveºte ºi fizic ºipsihic, dar le e teamã de viaþade dincolo de acel job. Deasemenea, se agaþã de orelaþie toxicã pentru cã le eteamã de singurãtate. Dacãne-am întreba mai des: Cepoate fi mai rãu de atât?, maimult ca sigur vom lua deciziimult mai uºor. Oamenii maicurajoºi, care s-au agãþatmulþi ani de un job epuizantºi de o relaþie toxicã, ºi careau renunþat la un moment datla ele, au pãºit în necunoscut,iar necunoscutul arãta chiarmult mai bine decât viaþa loranterioarã. Odatã procedat

aºa, acelor oameni le va fimult mai uºor sã renunþe lagreutãþile din viaþã, deoarecevor ºti sigur cã un nouînceput nu e ceva de speriat,chiar este oportunitatea multaºteptatã de suflet”, afirmãpsihologul Andra Tãnãsescu.

Sã exersãm mai descurajul. “Curajul poate fi unatuu cu care ne naºtere, darpoate fi în acelaºi timp oabilitate pe care o dobândim.Ne gândim mult prea mult lace o sã creadã lumea desprenoi dacã acþionãm într-un felsau altul. Oamenii sesizeazãcând cineva se strãduieºte sãfie pe placul lor ºi exploteazãaceastã slãbiciune a lor. Ca sãfim fericiþi, trebuie sã fimindependenþi. Ca sã fimindependenþi, trebuie sã nedebarasãm de ce o sã creadãoamenii despre noi. Ca sãputem ajunge la aceastãperformanþã, trebuie sãexersãm zilnic curajul înoglindã. Trebuie sã ne uitãmla noi, trebuie sã ne studiemreacþiile ºi trebuie sã învãþãmcum sã nu fim slabi înanumite situaþii”, afirmãpsihologul Andra Tãnãsescu.

Asumã-þi mai hotãrâtdeciziile! “Mulþi oamenievitã sã îºi asumeresponsabilitãþi ºi avemtendinþa naturalã de a da vinape alþii chiar ºi pentrupropriile noastre decizii.Când luãm o decizie, pentru aconºtientiza responsabilitateaasumatã, putem sã ne uitãmîn oglindã ºi sã spunem Euam decis asta!. Este omodalitate simplã, dar foarteeficientã prin care potenþialulregret este subminat încã dinfaºã; asta deoarece atuncicând eºuãm, ne va rãsuna în

minte mereu acelaºi enunþ –Eu am decis asta!”, iartendinþa noastrã naturalã de ada vina pe ceilalþi nu îºi vagãsi motivaþie. Orice ar fi,indiferent cã este vorbadespre a îþi cumpãra ceva, aface o schimbare importantãîn viaþã ori, pur si simplu, avorbi cu o persoana nouã,pune-þi intrebarea: Este cevace îþi poate aduce ceva bun înviaþã? Îþi doreºti cu adevãratacel lucru? Dacã rãspunsuldin interiorul inimii tale esteda, atunci asumã-þi acel riscºi fã ceea ce îþi doreºti. Uneledintre cele mai frumoaselucruri în viaþã vin atuncicând te astepþi mai puþin, deunde te astepþi mai puþin”,conchide psihologul ºitrainerul NLP, AndraTãnãsescu.

Andra Tãnãsescu, vicepre-ºedinte al Asociaþiei ”GeneraþiaIubire” ºi al Institutului deNeuro-Programare LingvisticãINLPSI, este Psiholog, TrainerNLP ºi Consultant PanoramaSocialã. A urmat studiile înpsihologie, având formarea înterapia de cuplu ºi familie. Cuexperienþa de instructor dedans, fiind atrasã deconexiunea dintre minte,emoþii ºi corp, urmeazã oformare în terapia prin dans ºimiºcare. Dupã ani deexperienþã în training ºisusþinerea evenimentelorcorporate, oferã prin îmbinareapsihologiei, cu NLP-ul ºitehnici de conºtientizare ºiconectare corporalã, oexperienþã completã de auto-cunoaºtere ºi evoluþiepersonalã.

Psiholog Andra Tãnãsescu: Cea maimare teamã a oamenilor: REGRETUL

Celebritãþile, actori, cântãreþi,sportivi, scriitori de succes, staruriTV, oameni politici, sunt deseori unmodel ºi o sursã de inspiraþie: sãvedem ce hobby-uri mai mult sau maipuþin surprinzãtoare au unele dintreacestea.

- George W. Bush – fostulpreºedinte S.U.A. are un hobbyrelaxant odatã cu sfârºitul mandatuluisãu: nu, nu plãnuieºte în ascunsconspiraþii, ci picteazã în ulei. Preferãsã picteze câini, personalitãþi dinpoliticã ºi autoportrete.

- Johnny Depp – încã de laînceputul carierei, a fost considerat unrebel, a afiºat o imagine non-conformistã; faptul cã actorul a cântatpe scenã alãturi de Marilyn Mansonnu este surprinzãtor, în special pentrucã chitara este o pasiune a sa.

- Jerry Seinfeld – celebrul comiccare a creat un sitcom legendã a ajunsprintre cele mai bogate vedete dinlume; astfel cã are un hobby potrivit:colecþioneazã maºini Porsche! Dealtfel, existã celebritãþi ºi maiextravagante: de exemplu, NicolasCage colecþioneazã case ºi castele!

- Tiger Woods – excepþional detalentat la golf încã din fragedãcopilãrie, sportivul are ca hobby unsport ceva mai palpitant:scufundãrile.

- J.K. Rowling – scriitoarea desucces are ca hobby exact ceea ce aajutat-o sã devinã celebrã: cititul ºiscrisul. Aºa cum se spune, faci ceeace iubeºti ºi banii vin!

- Phil McGraw – mai cunoscut caDr. Phil, psiholog care oferã sfaturi laTV ºi online celor cu diferite

probleme, are un hobby extrem decomun: fotbalul.

- George Lucas – celebrul regizorcare a creat atâtea filme iubite areprintre hobby-urile sale unulsurprinzãtor; iubitor de animale,preocuparea sa preferatã este sãhrãneascã ºi sã priveascã veveriþele.

- Michael Jordan – unul dintre ceimai celebri jucãtori de baschetdintotdeauna are ca hobby pariurile,aceastã activitate oferindu-i plãcere ºiemoþii.

- Kylie Minogue – frumoasacântãreaþã minionã dovedeºte cãstereotipurile nu-ºi au rostul; nu areca hobby nici dansul, nici cosmetica,nici shoppingul, ci jocul de Scrabble,fiind, se pare, de neînvins.

- Meryl Streep – o actriþãextraordinar de talentatã, o persoanãinteresantã, dar cu un hobby cât sepoate de casnic: adorã sã croºeteze,deoarece o relaxeazã ºi o ajutã sãgândeascã. Sarah Jessica Parker separe cã i-a urmat exemplul ºi adevenit ea însãºi o iubitoare a acesteiactivitãþi.

- Donald Trump – de aºteptat,unul dintre cei mai bogaþi oameni dinlume are un hobby considerat ca fiindsportul jucat de cãtre cei bogaþi:golful. În legãturã cu golful, poate cãmai surprinzãtor este faptul cã e ºiactivitatea preferatã a starului rockAlice Cooper...

- Bruce Willis – cel atât de greu deucis (imposibil chiar!) are douãhobby-uri principale: box ºi baschet.Surprinzãtor însã, doar ca spectator,neintrând în ring sã-ºi arate talentele.

- Ronaldinho – jucãtorul de fotbal

are un hobby la care nu te-ai gândi:nu, nu fotbalul. Jucãtorului îi place sãcânte karaoke!

- Stephen King – autor celebru alatâtor romane ce te þin cu sufletul lagurã ºi chiar îþi ridicã pãrul de pebraþe, scriitorul are un hobby cel puþin

surprinzãtor: plimbãrile lungi pe jos,deloc palpitante sau înfricoºãtoare.

- Maria Sharapova – celebratenismanã are un hobby cât se poatede relaxant ºi plãcut: muzica jazz ºidansul; se menþine în formã ºi sedistreazã. (Sursa: Familist.ro)

Aflã ce hobby-uri interesante auunele celebritãþi din întreaga lume!

Pagina 25septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa: asii.romani@yahoo.com, însoþitede câteva cuvinte legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

Delta Dunãrii. Foto: ªtefania Nãstãsoiu

Când 5 actori buni se adunã, ieseo comedie pe cinste!

Spectacolul - scris ºi regizat deOctavian Strunilã - este o super-co-medie de bun gust despre viaþa oa-menilor de teatru. Acest spectacoladuce întotdeauna bucurie în sufle-tele spectatorilor ºi reuºeºte sã punãmari semne de întrebare vis-a-vis decariera pe care ne-o alegem în viaþã.

În distribuþie, pe lângã Octavian

Strunilã, îi regãsim pe AncaDumitra, Delia Ioana Nartea,Alexandru Conovaru ºi Paul Ipate.

Nürnberg - Vineri 29.09.2017Ora: 21:00Sala: Multikulturelles Zentrum /

St. Bernhardsaal,Adresa: Don Bosco Str. 4, -

90429 NürnbergMijloace de transport in comun:

U1 pana la statia - "Muggenhof "Tarif Bilete:Intrarea: 25Cu reducere: 20 (membri in

organizatiile romanesti locale).Rezervari: 015779078470

Stuttgart - Sambata 30.09.2017Ora: 20:00Sala: Lindenbachhalle Weilim-

dorf Adresa: Solitudestr. 243, -

70499 StuttgartMijloace de transport in comun:

U6 sau U13 pana la statia -"Weilimdorf Löwen-Markt".

Tarif Bilete:Intrarea: 22 .Cu reducere:17 , (elevi, studenþi,

membri FORUM GERRUM). Intrarea gratuitã: membri

FORUM GERRUM cu vârsta depânã la 18 ani sau peste 65.

Rezervari: 015779078470

München - Duminica 01.10.2017

Ora 20:00Sala: EineWeltHaus MünchenAdresa: Schwanthalerstr. 80, -

80336 MünchenMijloace de transport in comun:

U4,U5 Statia "Theresienwiese"iesirea spre "Schwanthalerstraße"sau 10 minute de mers pe jos de lagara principala/ Hauptbahnhof.

Tarif Bilete:Intrarea: 25

Cu reducere: 20 (membrii inorganizatiile romanesti locale).

Rezervari: 015779078470

Frankfurt - Luni 02.10.2017Ora 21:00Sala: Internationales Theater

Frankfurt Adresa: Hanauer Landstraße 7

(Zoo-Passage), - 60314 Frankfurtam Main

Mijloace de transport in comun: Oricare S-Bahn pana la statia -

"Ostendstrasse", iesirea spre"Hanauer Landstrasse",

Intrarea: 25Cu reducere: 20 (membrii in

organizatiile romanesti locale).Rezervari: 015779078470

septembrie - octombrie 2017 Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

La începutul lunii iuniel-aþi putut întâlni pe Radula Nürnberg- Germania,unde alãturi de PavelStratan a susþinut un recitalinedit. În urma faptului cãmulþi dintre dumneavoas-trã aþi scris la redacþie cãdoriþi sã ºtiþi cât mai multedespre acesta, am trimisunele din întrebãrile ce le-am primit ºi iatã cã Radu aavut bunãvoinþa de arãspunde întrebãrilornostre, dar a rãspunsafirmativ invitaþiei noastrede a mai fi prezent înGermania. În curând, nevom revedea cu el. Maimulte informaþii vã vom dala timpul potrivit!

Ionela van Rees- Zota (I.v R-Z.)Cine este EL Raduºi ce ne poþi spune despretalentul tãu?

EL Radu: EL Radu esteun tânãr din RepublicaMoldova ce a doritdintotdeauna sã facã ceea ceiubeºte ºi ceea ce-i aducesatisfacþie - ascedenþã

profesionalã. Sunt interpret,textier, producãtor simanager muzical, prezentatorla Radio Moldova &Moldova Muzical, amcochetat ºi cu televiziunea,fiind prezentatorul unui showmatinal la postul public deteleviziune al RepubliciiMoldova, “Moldova 1”.

(I.v R-Z.) Cum aidescrie o sãptãmâna dinviaþa ta normala?

EL Radu: Dimineaþa mãtrezesc cu o cafea ºi accesândsite-urile de ºtiri, ulteriormerg la radio, daca am treabãla studio, trag o fugã ºi peacolo, dacã nu, prin oraº, cutreburi, discuþii, tratative.Seara merg la salã, cel puþin2-3 ori pe sãptãmânã.

(I.v R-Z.) Cum þi-aidescoperit talentul ºi cespun cei apropiaþi þie?

EL Radu :Rãspunsul laaceastã întrebare cred cã esteunul ca la toþi, cânt de mic,grãdiniþã, clase primare,gimnaziu, liceu, facultate etc.

Aºa a urcat visul pânã cânddin Vis a devenit Viaþã.Familia mereu m-a susþinutîn ceea ce fac, chiar daca,uneori, le era greu sã acceptepãrerea mea, ulterior vedeaucã am avut dreptate.

( I.v R-Z.) Care este celmai mare vis al tãu?

EL Radu : Ele sunt douã.

Când se vor împlini o sã vãanunþ exclusiv.

( I.v R-Z.) Care sunt celemai frumoase proiecte ºi ceplanuri ai pentru viitor?

EL Radu : Împreunã cuechipa mea din Spanialucrãm la proiectul meu ºi lacelelalte proiecte pe care ledirijez, tinere talente,

evenimente, proiecte. Cenoutãti vinþ Aflãm toamnaasta ;)

( I.v R-Z.) Dacã ar fi sãnu mai faci un lucru înviaþa ta, care ar fi acela?

EL Radu : Nu aº pierdetimpul, uneori trebuia sãacþionez, dar am fost extremede precaut. Cine nu riscã, nuurcã.

(I.v R-Z.) Un gândpentru cei câte vor sa teasculte? Unde pot gãsipiesele tale? Cum te potcontacta?

EL Radu : Dragi cititori ai“Aºilor Români”, vã urez otoamnã plinã de farmeccolorat, alãturi de oamenidragi, multe emoþii pozitive!

Ne gãsim pe facebook:https://www.facebook.com/el.radu

https://www.facebook.com/elradumusic/þfref=ts

Instagram: https://www.instagram.com/elradu.project/þhl=ro

Ionela van Rees- Zota

EL Radu - un tânãr care promite mult în viitor!!!

Cum se face - regia Octavian Strunilã

septembrie - octombrie 2017 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Art. 3. - Obligativitatea încheierii

contractului RCA

Persoanele fizice sau juridice care au

în proprietate vehicule supuse

înmatriculãrii sau înregistrãrii în România,

precum ºi tramvaie au obligaþia sã se

asigure pentru cazurile de rãspundere

civilã ca urmare a prejudiciilor produse

prin accidente de vehicule în limitele

teritoriale prevãzute la art. 2 pct. 18.

Art. 4. - Excepþii de la obligaþia

încheierii contractului RCA

Nu sunt obligate sã încheie un

contract RCA persoanele fizice ºi juridice

care utilizeazã vehicule exclusiv în scopul

antrenamentelor, curselor, întrecerilor sau

raliurilor, organizate legal; pentru riscurile

ce derivã din aceste activitãþi, proprietarii

de vehicule sau organizatorii competiþiei se

pot asigura facultativ

Art. 5. - Încheierea contractului RCA

(1) Contractul RCA se încheie pe o

perioadã cuprinsã între o lunã ºi 12 luni,

multiplu de o lunã, în funcþie de opþiunea

asiguratului.

Derogãri (1),

Art. 9. - Asigurarea RCA multiplã

(1) În cazul în care, pentru acelaºi

vehicul, la data producerii accidentului,

existau mai multe contracte RCA valabile,

despãgubirea se suportã în pãrþi egale de

cãtre toþi asigurãtorii RCA.

Art. 11. - Riscurile acoperite

(1) Asigurãtorul RCA are obligaþia de

a despãgubi partea prejudiciatã pentru

prejudiciile dovedite suferite în urma

accidentului produs prin intermediul

vehiculului asigurat.

(2) Fãrã a se depãºi limitele de

rãspundere prevãzute în contractul RCA, în

conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4)

ºi (5) ºi în condiþiile în care evenimentul

asigurat s-a produs în perioada de

valabilitate a contractului RCA, asigurãtorul

RCA acordã despãgubiri în bani pentru:

a) vãtãmãri corporale sau deces,

inclusiv pentru prejudicii fãrã caracter

patrimonial;

b) prejudicii materiale, inclusiv costuri

de radiere ºi înmatriculare, costuri cu taxe

de timbru, cheltuieli cu limitarea

prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli

aferente diminuãrii valorii vehiculului dupã

reparaþii, dovedite cu acte sau expertizã;

c) costuri privind readucerea

vehiculului la starea dinaintea

evenimentului asigurat, dovedite cu

documente emise prin sisteme specializate

sau prin documente emise în condiþiile

legii;

d) prejudicii reprezentând consecinþa

lipsei de folosinþã a vehiculului avariat,

inclusiv înlocuirea temporarã a vehiculului,

pe baza opþiunii persoanei prejudiciate;

e) cheltuieli de judecatã efectuate de

cãtre persoana prejudiciatã sau cheltuieli

aferente în cazul soluþionãrii alternative a

litigiului dacã soluþia este favorabilã

persoanei prejudiciate;

f) cheltuielile legate de transportul

vehiculului avariat, aparþinând terþului

pãgubit, de la locul accidentului la locaþia în

care se gãseºte centrul de constatare

daune, la unitatea reparatoare aleasã de

pãgubit în vederea reparãrii vehiculului,

cel/cea mai apropiat/apropiatã de locul

producerii accidentului sau de domiciliul

persoanei prejudiciate, dupã caz, dacã

respectivul vehicul nu se mai poate

deplasa prin mijloace proprii, iar

asigurãtorul nu asigurã transportul.

(3) Indiferent de locul în care s-a

produs accidentul de vehicul - pe drumuri

publice, pe drumuri care nu sunt deschise

circulaþiei publice, în incinte ºi în orice alte

locuri, atât în timpul deplasãrii, cât ºi în

timpul staþionãrii vehiculului asigurat,

asigurãtorul RCA acordã despãgubiri pânã

la limita de rãspundere prevãzutã în

contractul RCA pentru:

a) prejudiciul produs de dispozitivele

sau instalaþiile cu care a fost echipat

vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul

produs din cauza desprinderii accidentale a

remorcii, semiremorcii ori a ataºului tractat

de vehicul;

b) prejudiciul produs din culpa

conducãtorului vehiculului asigurat;

c) prejudiciul produs prin fapta

lucrului, când prejudiciul îºi are cauza în

însuºirile, acþiunea sau inacþiunea

vehiculului, prin intermediul altui lucru

antrenat de deplasarea vehiculului, prin

scurgerea, risipirea ori cãderea accidentalã

a substanþelor, materialelor sau a

obiectelor transportate;

d) prejudiciile provocate terþilor, drept

consecinþã a deschiderii uºilor vehiculului,

în timpul mersului sau atunci când

vehiculul este oprit ori staþioneazã, de cãtre

pasagerii acestuia, fãrã asigurarea cã nu se

pune în pericol siguranþa deplasãrii

celorlalþi participanþi la trafic;

e) prejudiciile provocate terþilor, drept

consecinþã a conducerii vehiculului sub

influenþa bãuturilor alcoolice sau a

stupefiantelor.

(4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplicã

inclusiv în cazurile în care la data

accidentului conducãtorul vehiculului:

a) a condus vehiculul fãrã

consimþãmântul expres sau prezumat al

asiguratului;

b) nu este titularul unui permis care

atestã dreptul sã conducã vehiculul

respectiv;

c) nu a respectat obligaþiile legale cu

privire la starea ºi siguranþa vehiculului

respectiv.

(5) Membrii familiei asiguratului,

conducãtorului auto sau oricãrei altei

persoane a cãrei rãspundere civilã este

angajatã într-un accident de vehicule ºi

este acoperitã de asigurarea obligatorie

RCA nu sunt excluºi de la beneficiul

asigurãrii pentru propriile lor vãtãmãri

corporale.

Verificarea asigurãrii RCA

Art. 28. - Verificarea vehiculelor

înmatriculate/înregistrate

(1) Nu sunt supuse procedurii de

control documentele de asigurare

obligatorie de rãspundere civilã auto

pentru vehiculele care staþioneazã în mod

obiºnuit pe teritoriul statelor membre sau

pe al celor aflate în competenþa birourilor

naþionale care au semnat Acordul

multilateral ºi nici pentru cele care

staþioneazã în mod obiºnuit pe teritoriul

unor state terþe, dacã acestea intrã pe

teritoriul României de pe teritoriul unui alt

stat membru.

Derogãri (1),.

Art. 29. - Vehicule înmatriculate în

strãinãtate

Persoanele care intrã pe teritoriul

României cu vehicule înmatriculate sau

înregistrate în afara teritoriului României

se prezumã a fi asigurate, în condiþiile

prezentei legi, dacã:

a) biroul naþional auto competent în

statul pe teritoriul cãruia vehiculul

staþioneazã în mod obiºnuit este semnatar

al Acordului multilateral;

b) prezintã documente internaþionale

de asigurare pentru prejudicii produse

prin accidente de vehicule, valabile în

România.

CAPITOLUL VIII Asigurarea de

frontierã

Art. 30. - Prevederi generale

(1) Asigurarea de frontierã are ca

scop acoperirea prin asigurare a riscurilor

de rãspundere civilã pentru vehiculele care

sunt înmatriculate/ înregistrate într-un stat

terþ care pãtrund pe teritoriul României

fãrã a avea un contract RCA valabil sau al

cãror contract RCA expirã pe perioada

ºederii în România.

(2) Conducãtorul auto al unui vehicul

care este înmatriculat/ înregistrat într-un

alt stat, cu excepþia aceluia care deþine o

Carte Verde valabilã, emisã sub autoritatea

unui birou naþional competent, ºi cu

excepþia conducãtorului auto a cãrui

asigurare de rãspundere civilã pe teritoriul

statului membru de reºedinþã este

garantatã de biroul naþional al acelui stat,

încheie un contract de asigurare de

frontierã.

(3) Asigurarea de frontierã se încheie

la data intrãrii vehiculului pe teritoriul

României sau cel târziu la data expirãrii

documentului internaþional de asigurare

pentru prejudicii produse prin accidente

de vehicule valabil în România, pentru o

perioadã de 30 de zile.

(4) Pentru vehiculele care staþioneazã

în mod obiºnuit în alte state decât cele

aflate în aria de competenþã a unui birou

naþional, asigurarea de frontierã se poate

prelungi pe noi perioade de câte 30 de zile.

(5) La încheierea asigurãrii de

frontierã, în baza unei prime de asigurare,

se emite conducãtorului auto al

vehiculului un document denumit

Asigurare de frontierã RC pentru vehicule

cu valabilitate în toate statele membre ale

Uniunii Europene, ale Spaþiului Economic

European ºi în Confederaþia Elveþianã.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEExtras din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de rãspundere civilã auto pentru prejudicii

produse terþilor prin accidente de vehicule ºi tramvaie

Publicatã în Monitorul Oficial cu numãrul 431 din data de 12 iunie 2017. În vigoare de la 12 iulie 2017

Asigurarea de frontierã. Vehicule înmatriculate în strãinãtate

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea

obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþi

comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea

cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu

acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul

german consiliere ºi

reprezentare juridicã specializare pe dreptul

familiei, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul dechirie

de asemenea, dreptul social, dreptul deasigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial

etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sauavocat@kluewer.eu

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

septembrie - octombrie 2017 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

Pagina 29septembrie - octombrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Cu noi în bloc a locuit o bãtrânã. Erasingurã. Avea o prietenã care locuia în altãzonã din oraº. ªi aia era singurã. Amândouãbãtrânele erau peste optzeci ºi cinci ani. Demulte ori peste zi sau seara vorbeau latelefon.

Într-o searã, înainte de culcare vecinamea a vorbit la telefon cu prietena ei ºi i-aspus printre alte cã nu se simte bine. Auvorbit ele ce au vorbit dupã care ºi-au urat,,noapte bunã !“.

Cea care locuia în alt cartier dupã câtevaminute bune ºi-a adus aminte cã a uitat sã-ispunã ceva vecinei mele. A sunat!

Între timp vecina mea s-a culcat.Bãtrâna avea obiceiul sã-ºi punã vatã înurechi ºi apãrãtoare peste ochi, toate astea casã doarmã mai bine…Telefonul suna. Asunat aºa câteva minute însã vecina meafiind ,,blindatã“ n-a auzit.

Atunci prietena vecinei mele a intrat înpanicã, mai ales cã asta s-a plâns cã nu sesimte bine…A sunat la urgenþã.

În câteva minute în faþa blocului nostruau fost o salvare, o maºinã a pompierilor ºipoliþia. De obicei împreunã fac o echipã înasemenea cazuri.

Pentru uºa de la intrarea în casa scãrilorau chei însã la apartamente nu. Au sunat lauºa bãtrânei, au bãtut însã uºa nu le-a fostdeschisã. Atunci pompierii au spart uºa cu un,,berbec“, un dispozitiv special pentruasemenea cazuri.

Câþiva au intrat în dormitor printre careºi un doctor, au vãzut cã bãtrâna dormea. Autrezit femeia care era sã facã infarct. Sãracas-a speriat rãu de tot.

S-a dovedit cã totul a fost doar osperieturã din partea prietenei vecineimele…

Doru prietenul meu din copilãriemi-a povestit cã într-o searã de iarnã el

corecta lucrãri de matematicã ale unei clasela care el preda. Atât el cât ºi soþia sa suntprofesori de matematicã ºi fizicã. În aceeaperioadã locuiau într-un bloc la etajul alºaptelea.

El era într-o camerã iarã soþia în altãcamerã cãlca haine. La un moment datprietenul meu a auzit un urlet din cameraalãturatã. A sãrit ºi s-a repezit unde se gãseasoþia sa. Ea era înlemnitã ºi privea sprebalcon. Doru s-a uitat în direcþia unde priveasoþia sa. A rãmas ºi el blocat câtevamomente. A fugit în bucãtãrie ºi a revenit cusucitorul. În balcon era un bãrbat în pielea...goalã. Mai târziu omul a explicat cã a fostîn ,,vizitã” la vecina ºi pe nepusã masã avenit soþul acasã.

Erwin, prietenul meu pensionarîmi trimite destul de regulat poante ºibancuri. Iatã un exemplu !

O femeie a vrut sã-i facã soþului ei testulsuprem...

Tânãra i-a scris o scrisoare în care i-aspus cã s-a sãturat de el ºi cã l-a pãrãsit, alãsat-o la vedere, apoi s-a ascuns sub patul dindormitor. Bãrbatul a ajuns acasã, a cititscrisoarea, a scris ceva în continuareascrisorii, apoi a început sã cânte ºi sã danseze.

ªi-a luat telefonul ºi a sunat pe cineva.„ Bunã, iubito, tocmai îmi schimb hainele ºivin la tine. Cât despre proasta de nevastã-mea, s-a prins în sfârºit cã îmi bãteam joc deea ºi a plecat. Am fãcut o greºealã imensãcând m-am însurat cu ea.

Îmi doresc sã te fi întâlnit mai devreme.Ne vedem în curând, iubito ! ”, a spus soþulfemeii, apoi a pãrãsit camera.

Plângând, femeia a ieºit dinascunzãtoare ºi a citit ce i-a scris soþul ei : „Þise vedeau picioarele, nebuno !

Mã duc sã cumpãr pâine...”.Adalbert GYURIS

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cine vine pe data de 29 octombrie la Erlangen?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

74

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

RAULA CÂRJAN -NÜRNBERG

Unde dai ºi unde crapã... BERBECSe pare cã acordaþi prea multã importanþã unor problememãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vãdetaºaþi! Grijile nejustificate, ar putea sã vã afectezesãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi. Dacã vi se oferã ocazia

sã ieºiþi în aer liber împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi!

TAURFaceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþiinteresele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însa, capartenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect

de valoare. Resimþiþi o stare de nervozitate accentuatþ ºi sunteþi tentat sãexageraþi. Vã recomandãm sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

GEMENIDin cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã denervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sãvã certaþi cu cei din jur. Vã sfãtuim sã vã stapâniþi

agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani. Ar fi bine sã staþi acasã, înmijlocul familiei.

RACAveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vãpoate pune în situaþii neplãcute. Vã recomandãm sãevitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi

prea puþine ºanse de reusitã. Pastraþi-vã calmul!

LEUSe pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Vã sfãtuim sã nuvã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cãriscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de

rutinã ºi nu refuzaþi ajutorul colegilor! Aveþi musafiri care nu vã fac nici oplãcere.

FECIOARÃUn prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismulpropunându-vã o colaborare. Vã recomandãm sãterminaþi ce aþi început ºi sã nu neglijaþi problemele

familiale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile partenerului de viaþã!

BALANÞÃSunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un colegde serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã. Puteþievita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul

de vedere. Vã sfãtuim sã vã amânaþi cãlãtoriile de afaceri ºi întâlnirile cuprietenii. Evitaþi activitãþile stresante!

SCORPIONSe pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vãieºiþi uºor din fire. Vã sfãtuim sã nu exageraþi ºi sã vãcontrolaþi reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana

iubitã!

SÃGETÃTORSe pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºiaveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþis.Începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interespersonal. Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spre searã. Mai multã

grijã la sãnãtate!

CAPRICORNSe pare cã reuºiþi sã vã dezamagiþi un prieten apropiat.Sunteþi predispus la gafe. Vã sfãtuim sã nu îi cãutaþinod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã

ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vãconvine ce spune.

VÃRSÃTORTe implici într-o activitate intelectualã, dar eºti tulburat demici neplãceri în relaþiile cu partenerii. Dacã reuºeºti sã teconcentrezi suficient, ai ºansa sã câºtigi bine. Nu-þi forþa

norocul ºi fii prudent.

PEªTIS-ar putea sã ai probleme personale, dar datoriile deserviciu sunt apãsãtoare. Nu conta pe niciun ajutor de larude. Prânzul, o plimbare lungã sau o cinã romanticã

vor întãri ºi mai mult relaþia în care eºti implicat. Atenþie lacheltuielile neprevãzute!

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii.Mama are servici Contact la numarul detelefon:0911 38477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgentapartament de închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4camere (de la 70 mp) cu preþul între 700-800 euro.Tel de contact: +49 157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþiideosebite în zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta degaz, care este nouã ºi trece pe la poartã. Esteracordatã la curent electric, apã potabilã, telefon,internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod. Beciulunde se poate amenaja o cramã are aproape 100m.p. Parterul are o camerã mare de cca 30 m.p ºiun living de peste 60 m. p. cu bucãtãrie stil bar þibaia destul de mare. La etaj sunt 3 dormitoare, osalã închisã ºi o cabinã de duº, Spre râul Olãneºtiare o terasã supraetajatã de 60 m.p fiecare (parterºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro. Relaþii desprecasã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 - 07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatãpentru 2/3 persoane în Germania- Fürth. Toatecondiþiile (baie ºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 2200

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare,grãdinã cu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni înLocalitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro. Telefon:01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, petermen lung APARTAMENT cu 2 camere situatîn zona Piaþa Rahova. Este dotat cu geamtermopan nou în bucätärie faiantä nouä,centalä,sufragerie parchet , dormitor, baie,balconetaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România.Zonã Centralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºafel încât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarieseparatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 -76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalãeste de 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ:90.000 Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Direct de la proprietar: vânzare vilãmodernã, nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cugaraj, P+M, 2 terase, izolatã, termopane, acoperiºþiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþiimoderne, apã curentã, gaze, faianþã, gresie,parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cufundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-alungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Centrul Cultural Austro Român Graz vãaºteaptã din 15 Septembrie 2017 cu proiecte noi.De asemenea dacã aveþi idei sau propuneri nuezitaþi sã ne scrieþi pe email romaniidingraz@yahoo.com. Pe lângã cursurile ºi Worksopurilediversificate vã oferim Cursuri de limba germanãcu predare în limba românã. Vã aºteptãm cu drag!

Operator maºini unelte în ind. auto,presator metale la rece, 42 de ani, caut orice loc demuncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea uneipersoane vârstnice, curãþenie etc. Seriozitate,decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionist iubitor deordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toate fiinþeleomeneºti. Aºtept rãspuns în email:marvidiss@gmail.com

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomãºi experienþã 11 ani în domeniu, doresc colaboraresau angajare. Sunt vorbitoare de limba germanãnivel A2. Email: artemiza_make_up@yahoo.com. Tel 015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi oferserviciile la firme sau privat. Telefon: 015257004526 sau 0911 21535108. Calitate ºi bun gust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru altedomenii: Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºtilimba românã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limbagermanã, contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere,nunþi, botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii,revelioane etc. Vã punem la dispoziþie servicii decatering cu meniu specific românesc ºi muzicã livece ce-a mai bunã calitate. Vã gãsim locaþiapotrivitã. Preþuri absolut accesibile ºi distracþiegarantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm delucru în Nürnberg sau împrejurimi. ªoferautoutilitarã 3.5 ºi soþia ca menajerã sau încurãþenie. Telefon: 015175648027

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã îndomeniul demolãri. Salariu negociabil cu Gewerbeîn zona Fürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat devase în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel.076948459

Caut loc de munca în fabricã sau lacurãþenie, ori în alt domeniu cu cazare inclusã ºianmeldung (Nurnberg). Am 20 de ani, rogmaximã seriozitate. Menþione faptul cã nu cunosclb. germana. Nr de telefon: 0040741989116+4915168584944.

Angajãm asistent(ã) medical(ã) cu diplomãrecunoscutã. Cunoºtinþe de limba germanã nivelmediu sunt obligatorii. Oferim salarizareatractivã! Informaþii suplimentare la tel.00491639716719

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (ma-cara, buldozer, excavator etc) caut de lucru în Ger-mania, zona Tubingen-Stuttgart. Rog seriozitate.Telefon: 070717787849, dupã ora 19 sau 0040763914909.

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cuprogram întreg. Deþin permis categoria B,disponibilitate de program prelungit, deplasãri înstrãinãtate, în zona Nürnberg. Informaþii latelefon: 01603373128, dupã data de 25 Martie sauoricând la numãrul: 0040 0732767686

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

septembrie - octombrie 2017 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

74

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31septembrie - octombrie 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºiîmpreunã cu soþia mea cãutãm un loc de muncã înferme, fabrici etc. Suntem serioºi. Ne puteþi contactala n.r de telefon 0040731469084.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivelmediu sunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã!Informaþii suplimentare la tel. 00491639716719"

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5ani. Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece,caldã ºi încãlzire termicã. Telefon: 00320465561271sau 00320 498457795 sau e-mail: riccardocedeno@gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã.Telefon: 015171215898.

Sunt din România, caut de muncã ca munci-tor în construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel înce-pãtor. Telefon: 0043 344806629 sau 0040760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºivorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foartebine engleza. Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@ yahoo.com

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Adriana Touristik Gmbh angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon:01776583836

Domn singur, 60 de ani, 1.70, 65 kg, modest,discret, simplu, nefumãtor. Doresc cunoºtinþã cudoamnã stabilã, singurã, serioasã, sigurã, modestã,calmã, discretã ºi nepretenþioasã. Telefon: 0741337378 , dupã ora 20:00.

Domn 52 ani, 1.70, 79 kg, caut doamnã suplã,drãguþã, simplã, pânã în 50 ani pentru prietenie saucãsãtorie. De preferabil din zona München sauîmprejurimi. Telefon: 015145230790

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m,doresc sã cunosc un domn de vârstã apropiatã pentruo relaþie serioasã ºi stabilã. Sunt româncã. Telefon:0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fiesas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegere ºirespect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femeicare vor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cã locuiescîn Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu. Telefon: 015166140337, de preferinþã dupã ora 18 în cursulsãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmânii permanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea înbãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cã mi-opoþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºihotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºti sauprovincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungã duratã!Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur,fãrã obligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciustabil, doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã,credincioasã, înaltã, suplã pentru prietenie, eventualcãsãtorie: Telefon: 015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoare-lor care doresc sã aibã un copil, dar nu au partenersau doamnelor cu probleme de cuplu, dar care îºidoresc copii. Preþ 500 Euro. Telefon: 0722452507

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail:prettydaniola@gmail.com.

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

74

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

-am gãsit jumãtatea.Am 53 ani, 1.60, 55kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtiicât de cât germana ºidoreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu ºueducat, contacteazã-mã: Telefon: 0173

790 3740

Pagina 32