În ultimul timp am tot observat cum o mare masã de conaþionalide-ai noºtri au hotãrât sã ia cale întoarsã de prin strãinãtãþuri ºi s-auîntors acasã, acolo unde, spun ei, pãmântul îi cheamã. Nimic maifrumos! Nimic mai adevãrat! Dar mã întreb, oare ce se va întâmplacu cei mici? Au fost odatã rupþi de sistemul ºcolar, de prieteni, delimbã ºi aºa mai departe. Odatã ajunºi în þara de adopþie, au fãcutsacrificii mari pentru a învãþa limba, apoi pentru a se integra, iar maimult decât atât, au reuºit chiar sã fie unii din cei mai buni elevi dinclasã. Unii dintre ei s-au nãscut acolo, au mers la grãdiniþã ºi au fostintegraþi automat. Nu mai spun, ca o parte, poate nici nu cunosc binelimba românã... Apoi..., ce se întâmplã cu aceºti copii? O decizieodatã luatã, de mama ºi tata, întrebaþi fiind dacã îºi doresc acestlucru sau nu, se vãd cu bagajele fãcute ºi trebuie sã-ºi ia adio de latot ce au avut pânã acum. Prieteni, casã, colegi de ºcoalã, profesori,sistem de învãþãmânt etc. Ajunºi în România, se lovesc de primele"ziduri", iar când spun acest lucru, nu exagerez cu nimic. Unde suntcopii care altãdatã mergeau cu drag la ºcoalã? Unde sunt acei copiicare veneau cu drag acasã, arãtând pãrinþilor cã pot fi cei mai buniºi cã au luat notele cele mai bune?! Unde sunt acele chipuri fericite?

Dacã la început, în þara de adopþie erau numiþi strãini, ºtiau acestlucru, au trecut mai uºor peste el, dar iatã cã, odatã ajunºi în þaranatalã, sunt iarãºi strãini. Nu ºtiu a scrie bine româneºte, nu ºtiu aciti, nu mai au prieteni ºi ce e mai rãu, nu se identificã cu acele locurideloc. Oare câþi pãrinþi gândesc de zece ori, înainte de a face un pasca acesta? Îmi amintesc cã acum câtva timp, mi-am întrebat copiluldacã ar mai dori sã vinã în România. Avem o casã acolo, unafrumoasã, construitã împreunã cu ei. Îmi amintesc cât de emoþionaþierau atunci când vedeau cum zidurile prind formã, cum îºiprogramau sã-ºi aranjeze mobila în camere ºi cât de încântaþi eraucã puteam avea un câine ºi o pisicã. Acum, dupã mai bine de cinciani locuiþi în Germania, i-am întrebat ce facem?! Þinem casa? Sevor muta cândva în România? ªtiþi ce mi-a spus fiul cel mare?"Mami, dacã tu nu o vinzi acum, când suntem mari, o vindem noi,dar acolo nu avem de ce ne întoarce. Aici am învãþat. Aici ºtim sãne descurcãm. Aici avem prieteni. Aici e casa noastrã. Acolo ce sãmai facem? Dacã tu ai decis cã este mai bine sã plecãm, crezi cãacolo va fi mai bine vreodatã?!" Am rãmas blocatã. Un rãspuns alunui copil de treisprezece ani, care, trebuie sã recunosc, are dreptate!

Nimic din acele amintiri plãcute, nu i-audeterminat sã spunã: "vrem înapoi". i am fãct un test. Le-am dat odictare. În limba românã. Cu toate cã eu vorbesc NUMAI în limbaromânã cu ei acasã, când plec undeva, le las bilete scrise tot în limbaromânã ( cu diacritice) au reuºit sã scrie. Nu aºa cum mi-aº fi doriteu, amestecând oarecum literele româneºti cu cele nemþeºti. Sã-lcert pentru cã a scris AKASÂ cu "k"? sau cã a pus în loc de "ã", "â"?Ce rost ar avea? Acum, gândiþi-vã dragii mei cum vor trebui sãmunceascã în România pentru a completa lipsurile?! Nu numai cusistemul ºcolar, ci cu tot ceea ce îi înconjoarã! Acum, sunt alþi pãrinþicare doresc sã plece într-un loc unde este mai bine. Nu este nimicrãu în acest lucru, dar gândiþi-vã de mai multe ori. Dacã veniþi, maiales cu cei mici, va trebui sã o faceþi pentru o perioadã lungã, atât delungã, încât copii dumneavoastrã sã poatã sã-ºi poarte singuri degrijã dupã terminarea studiilor. Nu este uºor sã-i rupeþi de acolo lavârste destul de mari, apoi sã-i integraþi în sistemul social ºi deînvãþãmânt din þara în care aþi ales sã locuiþi, apoi dupã doi- trei anisã vã întoarceþi. Aþi rupt copii de tot ce e mai frumos. Au reuºit odatãsã treacã peste acest prag, dar oare vor mai reuºi ºi a doua oarã?

15 martie - 15 aprilie 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 3620 pagini

BREF

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Occidentalii fac bloc comun dupã“declaraþia de rãzboi” a Rusieifaþã de Ucraina

UN NOU TURNEU ÎNGERMANIA CU DOIÎNDRÃGIÞI ACTORI ROMÂNI

Planul de calificare VIENA 2020

Vizita la Bruxelles a fostuluiministru delegat pentru româniide pretutindeni, Cristian David(21 februarie 2014)

Speranþa unui vis

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 4

Pagina 10

Dupã 3 ani de coaliþie:

Primãvarãîngheþatãpentrupolitica de laBucureºti

de Ionela van Rees- Zota

PP aa gg ii nn aa 99

Copiii noºtri, încotro?

Bucuria este darul pe care-l primimneîncetat de la viaþã, este starea despirit normalã a omului, este o stare

în care sufletul trãieºte calm ºistatornic, netulburat de nicio fricã sau

superstiþie sau de vreo altã emoþie.

PPaaggiinnaa 22

Sã devenim oameniai bucurieiSã devenim oameniai bucuriei

Bucuria este darul pe care-lprimim neîncetat de la viaþã, estestarea de spirit normalã a omului,este o stare în care sufletul trãieºtecalm ºi statornic, netulburat de niciofricã sau superstiþie sau de vreo altãemoþie.

Maica Tereza spunea cã”Bucuria este rugãciune. Bucuriaeste tãrie. Bucuria este o plasã adragostei cu care prinzi suflete.”

Bucuria este una dintre cerinþelecele mai de seamã ale vieþiiomene?ti. Dupã ea aleargã sufletulomenesc, precum aleargã cerbuldupã izvoarele apelor cristaline.Suntem fãcuþi pentru bucurieprecum suntem fãcuþi pentru viaþã,cãci viaþa fãrã bucurii esteîntunecatã, apãsãtoare ºi pustie.

Viaþa nu poate fi decât bucuriasincerã de a respira, de a gusta unpahar cu apã rece într-o zi toridã devarã, de a ne bucura de zâmbetulcopiilor, de îmbrãþiºarea uneipersoane dragi, de prima zãpadã dinan, de rãsãritul soarelui care bucurãtot ce e viu, de a ne pleca genunchiiîn faþa lui Dumnezeu… Fãrã acestea,“a trãi” nu înseamnã nimic!

Este important sã conºtientizãmcã bucuria nu este ceva ce poate fifabricat sau dobândit prin “drepte”cumpãrãturi sau activitãþi.

Bucuria este cea mai simplãformã de recunoºtinþã. Vom trãi înadevãrata bucurie când vom putea sãprivim cãtre propria viaþã ºi sã-imulþumim lui Dumnezeu pentru totceea ce face pentru noi, pentru cã oformã de bucurie este sã ne bucurãmde bunãtatea pe care Dumnezeu ne-oaratã. Sfânta Scripturã este plinã cuimnuri de bucurie ºi rugãciuni pentrulucrarea lui Dumnezeu în folosulneamului omenesc, precum înPsalmul 94,1-2: “Veniþi sã nebucurãm de Domnul ºi sã strigãm luiDumnezeu, Mântuitorului nostru. Sãîntâmpinãm faþa Lui întru laudã ºi înpsalmi sã-I strigãm Lui”.

Pãrintele Sofian Boghiu de la

Mãnãstirea Antim spunea: ”Nu credcã Dumnezeu ne-a fãcut ca sãumblãm cu capul în pãmânt numai,Dumnezeu ne-a fãcut sã ne bucurãmde toatã creaþia Lui. Suntem îngrãdina asta mare a lui Dumnezeu,cu atâtea planete frumoase ºi atâteastele, ºi copaci ºi pãduri ºi flori, ºicopii frumoºi, ca sã ne bucurãm! Sãne bucurãm duhovniceºte, pentru cãtot ce a fãcut Dumnezeu este bun...”

Orice bucurie care porneºte dinDumnezeu este o bucurie pe care þi-o dã Dumnezeu. Aceastã bucuriecare îºi are rãdãcina în bucuriacreatoare a lui Dumnezeu cel viu ºiînviat este o bucurie independentã decursul evenimentelor exterioare, estebucuria pe care nimeni nu o poatefura de la noi. De altfel, nimeni ºinimic nu ne poate lua înapoi cevadãruit nouã de Dumnezeu. Numaidacã El însuºi ne ia înapoi, ne potrãpi ºi oamenii acel lucru. Iar dacã Elne dãruieºte ceva, ne deschid ºioamenii inimile ºi mâinile lor.

Chiar dacã avem o tristeþe sau unnecaz bucuria este posibilã, pentrucã bucuria nu stã în lipsaproblemelor din aceastã viaþã, ci înatitudinea pe care o avem faþã de ele.”Pe cel ce se bucurã în Domnul, niciun necaz nu-l va scoate din bucuria

lui.” spunea Sfântul Ioan Gurã deAur

ºi chiar dacã n-am avea nicioproblemã , nu avem bucurie decâtatunci când trãim o viaþã care sã fiespre slava lui Dumnezeu.

Sã încercãm sã fim oameni aibucuriei ºi sã împãrtãºim ºi celor dinjur bucuria, astfel vom gãsi oamenifericiþi, iar fericirea lor nu va facealtceva decât sã ne aducã nouãbucurie. Sã ne bucurãm de tot ceeace credem cã ne poate face fericiþi,sã ne bucurãm în special de lucrurilecare ne fac sã zâmbim pentru cãzâmbetul dã viaþã fericirii din noi. Sãînvãþãm sã privim lumea cu ochiiunui copil, sã trãim bucuria copiluluicare descoperã lumea, minunându-senecontenit în faþa frumuseþii salecopleºitoare, trãind-o totodatã într-un continuu firesc.

Dragi cititori sã vã dãruiascãDumnezeu putere sã-i întâmpinaþi pesemenii voºtri precum o fãceaSfântul Serafim de Sarov - tuturorcelor care îi ieºeau în cale sau veneaula el nu le spunea “frate”, “domnule”etc, ci numai “bucuria mea”- ºi aºacum spunea Sfântul Apostol Pavel:“Bucuraþi-vã pururea. Rugaþi-vãneîncetat.”(1Tesaloniceni 5, 16-17)

Adriana-Lucia Ciugudean

martie - aprilie 2014Pagina 2

Culoareacopilãrieila români

De ar fi sã zugrãvesc copilãria ºi sã indic o culoarecare o defineºte, m-aº opri, potrivit unui prim impuls,asupra portocaliului, culoarea veselie ºi a bucurieinestãvilite. Apoi, gândul îmi v-a aluneca spre ideea cãar fi o greºealã sã reduc vârsta copilãriei la o singurãculoare întrucât copilãria este legatã de joc, iar joaca iaîntotdeauna forma curcubeului. De-a lungul timpuluicopilãria a fost cântatã de poeþi ºi scriitori, a fostprezentã în compoziþii muzicale, a fost zugrãvitã depictori sau a devenit temã de meditaþie filosoficã.

Dacã filozoful ºi poetul Lucian Blaga, care scriadespre copilãrie cã “este inima tuturor vârstelor”, aajuns la concluzia cã sâmburele copilãriei nu se moareniciodatã, Nicolae Tonitza, binecunoscutul pictorromân a îmbrãcat copilãria în culoare ºi a creat o operãartisticã de mare valoare în cadrul cãreia portretele decopii deþin un loc important.

Se spune cã cine priveºte un potret de copil pictat deTonitza nu îl poate uita niciodatã. Într-adevãr, copii dinlucrãrile lui Tonitza au o înfãþiºare unicã ºi uimesc prinsimplitate ºi gingaºie. Ele îºi datoreazã celebritateafaptului cã pictorul român a optat pentru o manierãneobiºnuitã de a picta ochii copiilor. Aceºti ochi iauforma unor puncte negre, aproape rotunde, ºi oarecumrigide, dar care sunt pline de sensibilitate ºi transmitcalde emoþii.

Nãscut la Bîrlad, în 1886, Nicolae Tonitza a învãþatla ªcoala de Arte Frumoase din Iaºi, apoi, în 1908, ºi-a continuat studiile în Germania, la M?nchen, unde astudiat pictura la Academia de Arte Frumoase dinBavaria. Un an mai târziu cãlãtoreºte la Paris, unde îºiperfecþioneazã arta de a picta în compania unor pictoricelebrii din cadrul ºcolii franceze de picturãimpresionistã ºi post impresionistã.

Însuºindu-ºi tehnicile picturii impresioniste, Tonitzas-a reîntors în þarã ºi a devenit profesor de desen laliceul militar din oraºul natal. În 1916 deschide,împreunã cu ªtefan Dimitrescu o primã expoziþie depicturã la Bucureºti iar în 1924 fondeazã cunoscutul“grup al celor patru”. Dupã cum bine ºtim, din grupulcelor patru fãceau parte, pe lângã Tonitza, Franciscªirato, Oscar Han ºi ªtefan Dimitrescu. Împreunã cuacest grup expune o serie de tablouri, în þarã ºi înstrãinãtate iar succesul lucrãrilor sale îi aduc faima de“cel mai de seamã român în viaþã”. La fel de celebriisunt “Ochii lui Tonitza”, adicã ochii copiilor care aparîn tablourile sale. Fie cã privim chipurile copiilortabloul din :“Portret de copil” (1926) sau din “Fetiþapãdurarului” (1924) ori din “Catiuºa Lipoveanca”,ochii pictaþi de Tonitza rãmân la fel, iau aceeaºi formãºi apar ca doi sâmburi de culoare neagrã, perfectrotunzi ºi deosebit de delicaþi, care emanã, tristeþe,gingãºie ºi naivitate. E posibil ca pictorul român sã fipictat copilãria în tonuri triste ºi neutre dar diafaneexprimându-ºi astfel regretul cã aceastã minunatãvârstã a trecut ºi nu se va mai întoarce niciodatã.

Chiar ºi aºa , când ne aducem aminte de portretelecopiilor realizate de Nicolae Tonitza ne clãdimconvingerea cã vârsta copilãriei este luminoasã ºiveºnicã . Indiferent dacã suntem tineri sau vârstnici,dacã reuºim sã menþinem viu spiritul copilului din noiºi dacã purtãm în suflet amintirile copilãriei ca pe ocomoarã de mare preþ, atunci putem spune cã am trãitpe deplin ºi cu noroc, fiindcã am atins cerul cu mâna ºiam gustat din izvorul inocenþei, curiozitãþii ºi ajocului nemuritor, aºa cum numai un om aflat la vârstacopilãriei o poate face.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALLSSãã ddeevveenniimmooaammeennii aaii bbuuccuurriieeii

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Angajaþii din statele membre aleUniunii Europene (UE) care se vorîmbolnãvi în timpul concediului deodihnã vor avea dreptul la o nouãvacanþã, a decis Curtea Europeanã deJustiþie (CEJ). “Raþiunea concediului deodihnã plãtit este de a-i permiteangajatului sã se odihneascã ºi sã sebucure de o perioadã de relaxare”, aexplicat CEJ, cu sediul la Bruxelles.“Scopul concediului medical este diferit,întrucât îi permite angajatului sã îºi revinãîn urma unei boli ce l-a fãcut inapt sã

munceascã.” În contextul în care o bunãparte din Europa se confruntã curecesiunea, guvernele se strãduiesc sã îºireducã deficitele bugetare, iar oficialiiîncearcã sã lupte împotriva ratei ridicate aºomajului.

Discuþia a pornit în Spania. Câþivamuncitori au avut prima datã câºtig decauzã într-o instanþã ibericã, care a datverdictul cã angajaþii care se îmbolnãvescîn concediul de odihnã au dreptul la onouã vacanþã. Asociaþia Naþionalã aAfacerilor de Largã Distribuþie

(ANGED) a fãcut apel la CurteaSupremã din Madrid, care a apelat larândul sãu la Curtea Europeanã deJustiþie pentru o decizie în vedereamodului de aplicare a legislaþiei europenereferitoare la perioadele de muncã.

Curtea de Justiþie a decis anterior cã opersoanã care se îmbolnãveºte înainte dea merge în vacanþã are dreptul sã îºireprogrameze vacanþã, iar pe urmã ahotãrât sã extindã acest drept ºi înperioada de vacanþã propriu-zisã.

Manager.ro

Angajaþii din UE care se îmbolnãvesc în timpulconcediului vor avea dreptul la o nouã vacanþã

martie - aprilie 2014 Pagina 3

Occidentalii, în frunte cu membriiG7, ºi-au multiplicat presiunile asupraRusiei, acuzatã de Ucraina cã a alesrãzboiul, pentru a încerca sã gãseascã oieºire dintr-unul dintre cele ai graveconflicte avute cu Moscova de lacãderea Zidului Berlinului. Miniºtriieuropeni de Externe se întâlnesc, luni, laBruxelles pentru cea de-a doua reuniunede urgenþã pe tema Ucrainei în zece zile.Dar de la prima, situaþia s-a agravat.

Ucraina s-a declarat, duminicã, “înpragul catastrofei”, ca urmarea”declaraþiei de rãzboi” a Rusiei ºi paresã piardã rapid controlul Crimeei,determinând occidentalii din G7 sã facãfront comun împotriva Moscovei.Condamnând “încãlcarea clarã” asuveranitãþii Ucrainei de cãtreMoscova, liderii a ºapte þãri membre G8au anunþat duminicã suspendareapregãtirilor în vederea summituluigrupului ce urma sã aibã loc în iunie laSoci, în Rusia. Mãsura va rãmâne învigoare “pânã ce mediul va redevenifavorabil unor discuþii semnificative laG8”, potrivit unui comunicat al“liderilor G7”, difuzat de Casa Albã. G7reuneºte cele ºapte cele maiindustrializate þãri. La nivel de ºefi ºi deguvern, el a devenit G8 începând din1998, odatã cu participarea Rusiei laaceste summituri. Anterior duminicã,secretarul de Stat american John Kerrya avertizat cã Rusia ar putea sã-ºi piardãlocul la G8, în faþa deteriorãrii situaþieipe teren. “Dacã preºedintele (rus

Vladimir) Putin vrea sã fie preºedintelecare a început un rãzboi între douã þãrivecine ºi prietene, el este foarte aproapede a-ºi atinge acest obiectiv. Suntem înpragul catastrofei”, a declarat duminicãpremierul Arseni Iaþeniuk. “Nu este oameninþare, este de fapt o declaraþie derãzboi adresatã þãrii mele”, a adãugat el,exprimându-se în englezã, ca pentru aface comunitatea internaþionalã sãînþeleagã mai bine. Preºedinteleinterimar Oleksandr Turcinov a repetatduminicã, la rândul sãu, cã Kievul sperãsã ajungã la o soluþie “paºincã” la crizã.Dar un alt oficial de rang înalt a anunþatmobilizarea rezerviºtilor ucrainenipentru a asigura “securitatea ºiintegritatea teritoriului”. La Kiev,aproximativ 50.000 de persoane s-aureunit duminicã în Maidan, PiaþaIndependenþei. “Nu ne vom preda!”, auscandat ele la adresa Rusiei. Unii purtaupancarte pe care se putea citi: “Putin, nute atinge de Ucraina!”. Dar tensiunilepãreau sã se intensifice duminicã înCrimeea între cele douã tabere, chiarddacã nu a fost anunþatã nicioconfruntare în aceastã peninsulãrusofonã din sudul Ucrainei, careadãposteºte flota rusã a Mãrii Negre.

Duminicã seara, o explozieputernicã s-a auzit în tot oraºulSimferopol, capitala Crimeei, auanunþat jurnaliºtii AFP. Origineaexploziei nu a putut fi stabilitã imediat.

Baza militarã Perevalne, careadãposteºte o unitate de grãniceri

ucraineni, situatã la 20 de kilometri deSimferopol, a fost înconjuratã depersoane înarmate cu mitraliere, aconstatat AFP. Potrivit Ministeruluiucrainean al Apãrãrii, care a estimatnumãrul lor la 1.000, atacatorii voiau sãconstrângã grãnicerii sã predea armele.

Mai multe zone strategice dinpeninsulã, baze militare, aeroporturi sauclãdiri oficiale au fãcut obiectul unorblocaje ale unor persoane înarmate, acãror uniformã nu poartã niciun semndistinctiv dar pe care observatorii leasimileazã cu soldaþi ruºi.

O loviturã durã pentru autoritãþilede la Kiev a fost faptul cã amiralulDenis Berezovski, comandantul ºef almarinei ucrainene, numit în urmã cucâteva zile de preºedintele interimarTurcinov, a anunþat cã depune jurãmântde credinþã autoritãþilor locale prorusedin Crimeea. Premierul prorus alregiunii, Serghei Axionov, pe careKievul îl considerã nelegitim, a salutatun “eveniment istoric” ºi a subliniat cãamiralul Berezovski acceptã astfel sã seplaseze “sub ordinele autoritãþilorlegitime ale peninsulei”.

Manifestaþii proucrainene, care aureunit între 1.000 ºi 10.000 de persoane,au avut loc duminicã în oraºele Harkov,Odessa, Dnipropetrovsk ºi Zaporijia,potrivit presei ucrainene.

Anunþul de sâmbãtã al Moscovei,dupã ce iniþial a pãrut sã îi ia prinsurprindere pe occidentali, a provocatun val de proteste în lume.

John Kerry ºi-a anunþat venirea,marþi, la Kiev pentru a reafirma“sprijinul puternic al Statelor Unite faþãde suveranitatea, independenþa ºiintegritatea Ucrainei”. El va fi precedatde numãrul doi al ONU, Jan Eliasson,care a plecat duminicã seara cãtreUcraina. NATO a cerut, de asemnea,Moscovei ºi Kievului sã caute o “soluþiepaºnicã” la crizã prin “dialog” ºimobilizarea de observatori internaþio-nali, potrivit secretarului sãu general,Anders Fogh Rasmussen. Ministrulbritanic de Externe, William Hague, ºiomologul sãu grec, EvangelosVenizelos, a cãrui þarã deþine preºedinþiasemestrialã a UE, au ajuns duminicã laKiev. În discuþiile telefonice cucancelarul german Angela Merkel,Vladimir Putin a asigurat cã rãspunsulRusiei la “ameninþarea constantã cu actede violenþã din partea forþelorultranaþionaliste (...) este perfectadecvat”. El a acceptat crearea unui“grup de contact” pentru începerea“unui dialog politic” în privinþaUcrainei. Experþii apreciazã cã criza

ucraineanã reprezintã cea mai gravãcrizã dintre Occident ºi Rusia de ladestrãmarea URSS în 1991.

“Repercusiunile asupra relaþieidintre Rusia ºi Occident vor fi profundeºi durabile, deºi mai grave decât dupãrãzboiul ruso-georgian” din 2008, auapreciat analiºtii Eugene Rumer ºiAndrew Weiss de la fundaþionCarnegie. “Aceasta aminteºte de 1968,nu de 2008”, subliniazã ei, cu aluzie lareprimarea Primãverii de Praga de cãtreURSS. Rusia a lansat, de asemenea, unrãzboi mediatic, mass-media publicedin Rusia ºi autoritãþile fãcând apel launitate naþionalã împotriva “fasciºtilorcare au preluat puterea la Kiev”.Agenþiile de presã ruseºti au difuzatduminicã informaþii potrivit cãroramilitarii ucraineni din Crimeeadezerteazã în masã, abandonându-ºiunitãþile care trec în mâinile forþelor deautoapãrare proruse ce asigurã ordineaîn regiune. Aceste informaþii vagi ºiimprecise au fost dezminþite deMinisterul ucrainean al Apãrãrii.

Sursa: mediafax.ro

OOcccciiddeennttaalliiii ffaacc bblloocc ccoommuunn dduuppãã ““ddeeccllaarraaþþiiaa ddeerrããzzbbooii”” aa RRuussiieeii ffaaþþãã ddee UUccrraaiinnaa

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Programul nostru pentru luna martie (în colabo-rare cu Interkulturelles Zentrum i. G. Heidelberg):

1. Mãrþiºor - 1Martie - ora 18.30 - Work-Shop- dansuri populare româneºti, cu muzicã live,interpretatã de Ansamblul Promoroaca, dinMannheim, dirijor Ionel Chiriþã

Sunt bine veniti toþi cei care se intereseazã defolclorul românesc. Cine vrea, poate chiar învãþacâteva dansuri.

Pentru doamne vom avea, aºa cum se cuvine,câte un Mãrþiºor.

Adresa:Interkulturelles Zentrum i.G. (etajul 4) -

Landfriedkomplex, Bergheimer Straße 147 / Alte Eppelheimer

Straße 5069115 HeidelbergIntrare liberã2. Bal de Ziua Femeii - 8 Martie, ora 19.00,

Muzicã, dans, voie bunã RESTAURANTPANORAMIC KARLSRUHE Am Sandfeld 11a, tel 0721-784964

Cântã pentru noi MARA ºI MAXPAPANDONATOS

Ansamblul PROMOROACA, din Mannheim,va interpreta muzicã popularã tradiþionalã (folclorautentic).

Intrare: 7,-€3. ÎN CADRUL SÃPTÃMÂNILOR

INTERNAºIONALE ÎMPOTRIVA (PENTRUCOMBATEREA) RASISMULUI

Seara româneascã: muzicã, poezie, artã(vernisaj, expoziþie) - ºi dans Tot la InterkulturellesZentrum, jos, la parter

Cântã Mara ºi Max PapandonatosAnsamblul PROMOROACA, din Mannheim,

va interpreta muzicã popularã tradiþionalã (folclorautentic).

Citeºte din poeziile proprii dr. OlteanuGheorghe, de la Baden-Baden.

Josif Herlo citeºte câteva poezii din 3 mari poeþi

români, nãscuþi în martie:George Topârceanu, Ion Barbu, Nichita

Stãnescu.Vernisãm expoziþia cu produse artizanale

executate de elevi de la Atelierul nostru de laBuduhala, Gorj, România. În câteva cuvinte, vomprezenta ºi proiectul (vezi în paginã: www.cuza.de)

Intrare liberã4. SEARÃ DE LITERATURÃ - TOT ÎN

CADRUL SÃPTÃMÂNILOR INTERNAÞIO-NALE ÎMPOTRIVA (PENTRU COMBATEREA)

RASISMULUI, scriitorul român, de limbãgermanã, CÃTÃLIN DORIAN FLORESCU vaciti din urmãtoarele trei romane ale sale:

- Jacob beschließt zu lieben C. H. (2011)- Der blinde Masseur, Pendo Verlag (2006)- Zaira C.H. Beck (2008)(în limba germanã - puteþi invita ºi cunoscuþi

care nu cunosc limba românã)Intrare liberã - La Interkulturelles Zentrum, jos,

la parterPrezentare - Cãtãlin Florescu:Cãtãlin Dorian Florescu/Luisenstr. 43/8005

Zürich/SchweizTel. 0041.44.2720285 oder 0041.76.4545783

www.florescu.chLebenslauf: Geboren am 27. 8. 1967 in

Timisoara, Rumänien. 1976 erste Ausreise mit demVater nach Italien und Amerika, aber Rückkehr nachRumänien. Im Sommer 1982 Flucht mit den Elternin den Westen. Seitdem wohnhaft in Zürich.Hochschulstudium der Psychologie undPsychopathologie an der Universität Zürich. Von1995 bis 2001 als Psychologe in einemRehabilitationszentrum für Drogenabhängige tätig.Weiterbildung in Gestalttherapie. Seit Dezember2001 freier Schriftsteller. 2007-2008 als Berater fürSuchtprobleme bei den Sozialdiensten einerGemeinde des Kantons Zürich tätig.

Wichtigste Preise: Schweizer Buchpreis 2011Josef von Eichendorff-Literaturpreis 2012 für

das GesamtwerkAnna Seghers-Preis 2003

Chamisso Förderpreis der BayerischenAkademie 2001

Publikationen: 1. Roman Wunderzeit, PendoVerlag, Zürich-München, Frühjahr 2001

Auszeichnungen: Pro Helvetia Stipendium2001

Hermann Lenz Stipendium 2001Deutschspr. Buch des Jahres der

Schweizerischen Schiller StiftungWerkjahr der Stadt Zürich 2001Übersetzung ins Rumänische 2005 (Polirom),

Taschenbuch: dtv 20142. Erzählung Im Nabel der Welt in der

Anthologie Swiss Made-Junge Literatur aus derSchweiz, Wagenbach Verlag, Berlin, 2001.Ausstrahlung im 2. Hessischen Rundfunk / ORF

3. Kolumnen und Essays für die Zeitung TagesAnzeiger 2001 - 2012

4. Roman Der kurze Weg nach Hause, PendoVerlag, Zürich, Herbst 2002

Auszeichnungen: Die Ehrengabe des KantonsZürich

Stipendium der Stadt München in der VillaWaldberta

Übersetzung ins Rumänische (Polirom), 2006Grosse Werkbeigabe des Kantons Zürich

Aufenthaltsstipendium im KünstlerdorfWorpswede

5. Erzählung Radu und der Mann, der redenwollte, Verlag Swiridoff, Tübingen, 2002.

6. Erzählung 11. September in der AnthologieFeuer, Lebenslust, Klett-Cotta, Frühjahr 2003

7. Essay Ganoven der Postmoderne für dieErich Fried Tage, Exilbibliothek Wien, 2003.

8. Erzählung Die Nacht davor : Ausstrahlung:Deutschlandfunk August, 2005.

9. Buchrezensionen für die KulturbeilageSpektrum der österreichischen Zeitung Die Presse

10. Roman Der Blinde Masseur, Pendo Verlag,

2006 / Taschenbuch Piper, 2009Weitere Stipendien 2006: Werkbeitrag Pro

HelvetiaAufenthaltsstipendium im Künstlerdorf

SchöppingenBuch des Monats der Scala-Buchhandlungen

Auszeichnung des Kantons ZürichErscheint in Holland, Rumänien, Spanien,

Italien, Frankreich, Slowenien.11. Erzählung Der Geruch der Welt,

ausgestrahlt am Schweizer Radio, Oktober 200612. Roman Zaira Frühling 2008 als Spitzentitel

im C.H. Beck Verlag / TB: DTV 2009Auszeichnungen 2008: Dresdner StadtschreiberEsslinger Bahnwärter-StipendiumBuch der Woche des ORF und der Zeitung die

Presse (Wien)Stipendium des Landes Schleswig-Holstein im

Künstlerhaus CismarErscheint in Holland, Spanien, Litauen,

Rumänien.Auszeichnungen : Erfurter Stadtschreiber2010 - 2011 Heinrich-Heine-Stipendium,

LüneburgBaden Baden-Stadtschreiber (Baldreit)

13. Verschiedene Essays für Zeitonline, Die Zeit(Schweizerseite), Tagesspiegel, Der Sonntag, TagesAnzeiger, Stuttgarter Zeitung

14. Roman Jacob Beschliesst zu LiebenSpitzentitel C.H.Beck Verlag, Februar 2011,Taschenbuch: dtv 2012

Erscheint in Holland, Rumänien, Frankreich (Editions du Seuil), Tschechien, Schweden,Russland, Litauen, Ukraine

Rottweiler Stadtschreiber 2011Werkbeitrag des Kantons ZürichWerkjahr der Stadt Zürich 2012

New York-Stipendium von Pro Helvetia 2012London-Stipendium von Landis und Gyr

Hermann Hesse Stipendium der Stadt Calw 2013Berlin-Stipendium des Kantons Zürich 2014

Programul nostru pentru luna martie

Pagina 4 martie - aprilie 2014

C M Y K

Integrarea absolvenþilor românicu studii în strãinãtate pe piaþamuncii din România

Institutul Pro Diaspora Românãare plãcerea de a anunþa demarareaunui studiu dedicat integrãriiprofesionale în România a tinerilorromâni absolvenþi de studii înstrãinãtate.

Proiectul abordeazã douã temeprincipale:

Ce aºtepãri au absolvenþiiromâni de studii în strãinãtate de lapiaþa muncii din România;

Ce aºteptãri au angajatorii dinRomânia de la astfel de absolvenþi.

Obiectivele proiectului:- Sã identifice ºi examineze

aºteptãrile pe care le au absolvenþiiromâni de studii în strãinãtate faþãde piaþa muncii din România;

- Sã examinze percepþiilegenerale pe care le au aceºtiabsolvenþi despre piaþa muncii dinRomânia;

- Sã identifice ºi examinezeproblemele cu care aceºtia seconfruntã atunci când încearcã sã seangajeze în România;

- Sã examineze percepþiile

generale ºi aºteptãrile pe careangajatorii din România le audespre astfel de absolvenþi;

- Sã medieze schimbul deinformaþie dintre potenþialiiangajatori ºi absolvenþii români destudii în strãinãtate.

Studiul are la bazã metodainterviului calitativ (qualitativeinterview approach).

În data 23 februarie 2014 amdemarat prima fazã a acestuiproiect, respectiv chestionarul princare dorim sã colectãm datereferitoare la a?teptãrile absolven-þilor români de studii în strãinãtatede la piaþa muncii din România.

Acest formular poate fidescarcat de pe: http://www.a s i i r o m a n i . c o m / s e n s -giratoriu/21800-cariera-din-romania-dupa-o-scoa la - in-strainatate.html

În acest sens invitãm absolvenþiiromâni de studii superioare înstrãinãtate (degree students only!)sã ne rãspundã la o serie de întrebãricare au în vedere aºteptãrile lor de lapiaþa muncii din România sau, dupãcaz, experienþa lor profesionalã în

România dupã terminarea studiilor.Vã rugãm sã ne trimiteþi

rãspunsurile dumneavoastrã pânã ladata de 20 martie 2014 pe adresachestionare@ prodiasporaromana.org. Interpretarea rãspunsurilorprimite ºi studiul final vor fipublicate pe website-ul InstitutuluiPro Diaspora Românã. Menþionãmcã vom cita rãspunsurile primitenumai cu acordul dumneavoastrãprealabil.

Institutul Pro Diaspora Românãvã mulþumeºte anticipat pentrutimpul acordat ºi vã asigurã cãrãspunsurile dumneavoastrã vor fifolosite doar în interes ºtiinþific.

Pentru orice întrebãri saunelãmuriri legate de acestchestionar nu ezitaþi sã ne contactaþila adresa de email chestionare@prodiasporaromana.org.

ACORD COMPLETARECHESTIONAR

Rãspunzând întrebãrilor de maisus înseamnã, implicit, cã sunteþi deacord cu urmãtoarele afirmaþii:

1.Rãspunsurile dumneavoatrã

sunt oferite voluntar ºi suntconforme realitãþii.

2. Rãspunsurile dumneavoastrãvor fi procesate în mod anomim decãtre echipa Institutului ProDiaspora Românã ºi vor fi folositedoar în scop necomercial.

3. Chestionarul completat dedumneavoastrã poate fi pãstrat în

format digital de cãtre echipaInstitutului Pro Diaspora Românãpentru referinþe sau studii similareviitoare.

4. Numele dumneavoastrã nuva fi folosit sau citat, iar identitateadumneavoastrã nu va fi dezvãluitãdecât cu acordul dumneavoastrãprealabil scris.

CARIERA DIN ROMÂNIA DUPà O ªCOALà ÎN STRÃINÃTATEZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Consulatul General al României din München oferãposibilitatea efectuãrii unor stagii de practicã cetãþenilorromâni interesaþi.

Vã oferim:1. un cadru de lucru plãcut, alãturi de o echipã

tânãrã;2. posibilitatea asimilãrii unor abilitãþi

profesionale ºi competenþe lingvistice;3. satisfacþia de a oferi sprijin românilor aflaþi în

afara graniþelor þãrii;4. ºansa de a participa la evenimente de

diplomaþie publicã ºi de a dezvolta contacte personale ºiinstituþionale utile.

Condiþii: Persoanele interesate vor întocmi ?i trimitela adresa ramona.chiriac@cgro-mun.de un dosarconþinând:

1. o solicitare adresatã consulului general;2. un Curriculum Vitae completat în format

Europass (în limba românã);3. o scrisoare de motivaþie;4. o copie dupã un act de identitate valabil.Informaþii suplimentare la: www.mae.ro.Notã: M.A.E. nu oferã sprijin financiar pentru

desfãºurarea stagiilor de pregãtire.

ANUNÞ

La începutul lunii februarie,publicul amator de teatru din maimulte oraºe germane a avut plãcutaocazie sã admire prestaþia de excepþiea cunoscuþilor actori Mihaela Teleoacãde la Teatrul de Comedie ºi Dan Tudorde la Teatrul Naþional Bucureºti. Dedata aceasta, a fost posibil sã seorganizeze, pentru prima datã, unspectacol ºi la Tübingen, în locaþiaselectã a Institutului Cultural Francezdin acest vechi oraº universitar.Remarcãm, din nou, eforturiledeosebite ale Preºedintelui Asociaþiei„A. I. Cuza” din Heidelberg, IosifHerlo, de a menþine vii legãturileculturale cu protagoniºtii culturii dinRomânia.

Spectacolul s-a compus din douãpãrþi: în prima, Mihaela Teleoacã ainterpretat într-un singular tur de forþãcomedia „MOªTENITOAREA”, dupão povestire de Lucia Verona. Estedestinul unei femei care doreºte, cuorice preþ, sã ajungã la Paris, þarã undesora ei ei mai mare, în umbra cãreia atrãit permanent, se stabilise, deja, cusoþul ei, medic. Cu veleitãþi actoriceºtineîmplinite, ambiþioasã ºi umilitãmereu de cei doi, ajunge, printr-oreacþie în afect, sã se rãzbune ºi sãschimbe rolurile ºi gustã un timp,„binefacerile” noii posture. Însã, ca întragediile antice elene, nici rãzbunareadestinului nu se lasã aºteptatã…

În aceastã dramã a identitãþii ºifrustrãrilor contemporane MihaelaTeleoacã dã viaþã unui personaj, cãruia

îi insuflã cu mult talent trãiri de oimpresionantã profunzime, surprinsecu delicateþe ºi fulgurant dincolo deanecdoticul aparenþelor ºi, în fond, alfiecãruia din noi. Ea reuºeºte sã treacãdezinvolt de la replicile pline de umorspontan cu publicul, la, de exemplu, oscenã-cheie a piesei, în care întreagadramã a luptei ei pentru o viaþã maidemnã ºi mai bunã rãbufneºte înlacrimi de emoþionantã autenticitate.

Regizorul Dan Tudor a construitpiesa într-un climax ponderat, invizibilpânã în momentul culminant final ºiadoptã stilul contactului direct alpersonajului, fãrã a pierde dinnaturaleþe, cu spectatorii - dimpotrivã,aceºtia sunt implicaþi ca martori direcþiai discursului iniþiatic dramatic, ca ospovedanie.

La final, actriþa Mihaela Teleoacã a

fost rãsplãtitã cu apaluze ºi ovaþiimeritate pentru travaliul artistic deexcepþie.

În partea a doua, ca un contrast,actorul Dan Tudor l-a adus, înpremierã iubitorilor de teatru dinGermania, pe GOGU DE LABRAGADIRU, cel mai popularpersonaj umoristic de televiziune laora actualã, cu care a luat mai multepremii, printre care cel de la Gala Vip– Festivalul Callaits 2013.

În deschidere, Dan Tudor vorbeºtecu publicul în stilul sãu inconfundabilcald, direct ºi plin de umor despreincredibilul lui destin de a ajunge actorprintr-o întâlnire întâmplãtor-salutarãcu marele actor Silviu Stãnculescu, pevremea aceea Directorul TeatruluiNaþional Bucureºti. Cum nu ºi-a uitatoriginile ºi lumea fascinantã aprovinciei din care provine, i-a venitidea acestui personaj tipic, sprijinindu-se pe realitatea cotidianã ºi… unmaestru antecesor, Nea Mãrinul luiAmza Pelea. În continuare, spectatoriigustã încântaþi un potpouri din sketch-urile care l-au fãcut atât de popular peGogu Bragadiru.

Bineînþeles, ºi Dan Tudor a fostrãsplãtit cu aplauze generoase,publicul exprimându-ºi speranþa cãaceastã primã prezenþã a teatruluiromânesc la Tübingen va fi repetatãcât mai des.

Cojocaru Eugen http://ro.wikipedia.org/wiki/Eug

en_Cojocaru

UN NOU TURNEU ÎN GERMANIA CUDOI ÎNDRÃGIÞI ACTORI ROMÂNI

Pagina 5martie - aprilie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Retrospectiva ultimelor trei luni aAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg

Bio Fach România. Anul acesta România a venit cu doi noi producãtori

(ulei ºi sucurile din aronia)

Întâlnire organizatã cu Seniorii de laMehrGenerationenHaus (MGH) din Schweinau

-Nürnberg ºi candidaþi din partea CSU,membri care sunt mereu aproape de

comunitatea românã.

Vizita fotoredactorului nostru Mihai M. la Primãria din Cârþiºoara, Casa

memorialã Badea Cârþan ºi Hotelul dingheaþã Bâlea Lac.

Întâlnirea de la Primãria din Nürnberg,organizatã la fiecare început de an cu toate

Asociaþiile din zonã.

Petrecere organizatã de Primãria dinNürnberg pentru persoanele care au primit

cetãþenia gemanã în anul 2013Expoziþia Anotimpul culorilor- dublu

eveniment organizat la Tiny Griffon Gallery

Multe femei traverseazãmenopauza aproape fãrã problemespeciale. Dar, pentru majoritatea lor,ea înseamnã un iad: depresii,insomnii, ameþeli, bufeuri decãldurã, kilograme în plusetc.Tratamentele hormonale desubstituþie pot fi eficiente, darcomportã riscuri mai mari decâtbinefacerile pe care le produc. Înpagina de faþã, vã recomandãmmijloace mult mai blânde pentru

rezolvarea problemelor, bazate penutriþie, plante ºi exerciþii fizice. Laurma-urmei, menopauza nu este oboalã ºi dureazã un timp limitat.

Spuneþi da hormonilornaturali

* Tofu-preparat din soia, estebogat în fitoestrogeni, niºte compuºidotaþi cu proprietãþi echivalente cucele ale ostrogenilor, a cãror secreþie

e întreruptã progresiv în timpulmenopauzei. Anumite tipuri de fito-estrogeni, izoflavonii, care se gãsescîn produsele din soia, uºureazãbufeurile de cãldura sau uscãciuneavaginalã. Cantitatea recomandatãeste de 300 g de tofu pe zi.

* Dacã nu vã place tofu, apelaþila un supliment natural cuizolavonoizi, 50 g pe zi.

* Seminþele de în sunt o altãsursã de fitoestrogeni. Mãcinaþi prinrâºniþa de cafea o cantitate micã ºiadãugaþi 1-2 linguriþe în cerealele cuiaurt pe care le mâncaþi dimineaþa.

* Salvia ajutã la reducereatranspiraþiilor nocturne. Luaþi 15picãturi pe zi de tincturã de salvie,diluate în jumãtate de pahar cu apãsau ceai. Salvia posedã calitãþiastringente, care contribuie resorbþiaunei transpiraþii excesive, în 1-2 zile.

* Vitamina E uºureazã bufeurilede cãldurã ºi transpiraþia nocturnã,dar ºi instabilitatea sufleteascã ºiuscãciunea vaginalã. Dozarecomandatã este de 250 mg, dedouã ori pe zi. Înainte de a începetratamentul, consultaþi-vã, totuºi, cuun medic, mai ales dacã suferiþi dediabet, echimoze sau hipertensiunearterialã.

* Purtaþi lenjerie intimã uºoarã,din fibre naturale, pentru a atenuatranspiraþia.

* Un evantai purtat în poºetã vãva ajuta sã înduraþi bufeurile decãldurã.

* O baie cãlduþã, cu o duratã de20 de minute, fãcutã dimineaþa, vãfereºte de bufeurile de cãldurã, petoatã durata zilei.

* Alcoolul, cafeaua, hranacondimentatã trebuie evitate, încazul când suferiþi de bufeuri. Deasemenea bãuturile foarte fierbinþi.

* Miºcare. Mergeþi pe jos, cubicicleta sau faceþi nataþie, cel puþin20 minute pe zi. Pe lângã beneficiulpierderii în greutate ºi al fermitãþiisiluetei, activitatea fizicã zilnicãrãreºte bufeurile ºi sudoareanocturnã. Miºcarea contribuie, deasemenea, la îmbunãtãþirea stãrii despirit ºi a somnului. Mersul pe jos ºijogging-ul, care fac apel laarticulaþii, întãresc oasele.

* Seminþele de mielãrealimiteazã sângerãrile, adesea foarteabundente, înaintea instalãriimenopauzei. Dar aveþi rãbdare:efectele se fac simþite abia dupã 2-3luni de administrare.

Contra osteoporozeiOsteoporoza presupune o

diminuare a masei osoase careexpune oasele la un risc crescut defracturi. La femeile intrate lamenopauza, apariþia sau agravareaosteoporozei este legatã în moddirect de scãderea nivelului deestrogen.

* Un consum suficient deproteine previne pierderile de masãosoasã. O porþie micã de piept depui, de ºuncã slabã sau peºte, lamicul dejun sau la prânz, estesuficientã pentru a rãspundenecesitaþilor cotidiene.

* Vitamina D-luaþi zilnic 600

mg de calciu (vital pentru sãnãtateaoaselor) ºi 10 mg de vitamina D(asigurã absorbþia calciului ºi amineralelor) ºi de 300 mg magneziu(care participã la metabolizareavitaminei D). De asemenea,produsele lactate fãrã grãsimi suntsurse bogate de calciu. Un pahar delapte degresat, de exemplu,furnizeazã 300 mg.

Utilitatea lubrifianþilorUscãciunea vaginalã, consecinþa

scãderii nivelului de estrogeni, nuface decât sã descurajeze o femeie îna mai avea raporturi sexuale.Încercaþi un lubrefiant pe bazã deapã. Evitaþi-i pe cei uleioºi, ca depildã vaselina, mai puþin eficientã ºisusceptibilã sã creascã iritaþiile, încaz de aplicare frecventã. Demenþionat cã vaselina esteincompatibilã cu folosireaprezervativelor din latex.

Curãþaþi-vã ficatulDacã faceþi tratament hormonal

de substituþie, pastilele pe bazã deanghinare ajutã ficatul sã evacuezeprodusele secundare ale hormonilorsintetici. Luaþi 200 mg, de trei ori pezi , între mese, vreme de 6-8sãptãmâni.

Monica Ivan

11 aprilie, ora 20.00,Internationales Theater, HanauerLandstraße 7

(Zoopassage), telefon (069)4990980

12 aprilie, Stuttgart, telefon(0711) 8661238; 0176- 83165478

13 aprilie 2014, ora 19.00,Black-Box, Gasteig, 089-54818181

13 aprilie, ora 20.45,Augsburg, SportgaststätteStätzling, St.Anton-

Strasse 46, 86316 Friedberg0821783454

Spectacolul ‘Traºi la Xerox’,o adaptare comicã dupã VasiliSuksin. Dan Tudor semneazãregia acestui spectacol decomedie ºi aduce pe scenã numeprecum Ovidiu Cuncea ºi

Afrodita Androne, într-odistribuþie de milioane, cuilustraþia muzicalã realizatã deVlad Creþu.

ªocant de comic, spectacolulprezintã modul disperat în careun regizor de film ”ajutat” depropria secretarã încearcã sã facãactor profesionist dintr-un omsimplu.

Lucrurile scapã de sub controlcând ”bãiatul de la þarã” alespentru a interpreta rolul principalîn film are pãreri juste desprelogica scenariului.

Das Theaterstück „AmKopierer reproduziert“ ist eineAdaption nach einer Erzählungvon Wassili Schukschin, der biszu seinem frühen Tod 1974 zuden bedeutendsten Autoren der

Sowjetunion zählte. VollerKomik und Witz erzählt dieKomödie die Geschichte einesRegisseurs, der mit Hilfe seinerSekretärin versucht, einem Mannaus dem Volke dieSchauspielkunst beizubringenund aus ihm einen Profi zumachen. Alles gerät aus demRuder, als sich der „einfacheMann“ zu anderen Gesetzen derLogik bekennt. Glänzend und mitgroßer Intensität verkörpern dieFiguren Schauspieler desNationaltheater Bukarests wieOvidiu Cuncea, AfroditaAndrone und Dan Tudor, derauch die Regie führt. Für dasBühnenbild zeichnet Doru Zanfirverantwortlich und für die MusikVlad Cretu

februarie - martie 2014Pagina 6

TTeeaattrruu îînn aapprriilliiee –– ””TTrraaººiillaa XXeerrooxx”” ((ccoommeeddiiee))

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MENOPAUZA

martie - aprilie 2014 Pagina 7

Înaltã distincþie pentru ºefulserviciului cultural alAmbasadei, care se ocupã ºi dechestiuni privind minoritateagermanã din România – în datade 19 februarie a.c., domnuluidr. Josef Karl i-a fost înmânatãde cãtre dr. Karl Singer,preºedintele Forumului De-mocrat German din Banat(DFDB), distincþia „Acul deonoare din aur”. Aceastãdistincþie simbolizeazã cea maiînaltã apreciere din parteaDFDB. Laudatio a fost rostit, înprezenþa consulului german laTimiºoara, Rolf Maruhn, ºi anumeroºi reprezentanþi aiminoritãþii germane, ai presei ºivieþii culturale, de cãtredeputatul Forumului DemocratGerman (DFDR) din

Parlamentul României, OvidiuGanþ. În numele întregii

minoritãþi germane, parla-mentarul i-a mulþumit domnului

dr. Karl pentru activitateadepusã. La rândul sãu, dr. Karl a

mulþumit pentru aceastã onoarepe care a primit-o cu foartemare bucurie ºi în numelecolegilor din cadrul serviciuluicultural, responsabili pentruactivitatea în cadrul proiectelorîn beneficiul minoritãþiigermane. Fãrã aceºtia,numeroasele proiecte nu ar fifost realizabile.

De asemenea, ºi parteneriiAmbasadei din rândul mi-noritãþii germane, de încredereºi cu care se colaboreazã într-omanierã atât de agreabilã, aujucat un rol determinant încâteva succese comune, ca depildã campania „Germana –limba marilor idei”, potrivitdomnului dr. Karl.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Forumul bãnãþean aduce un omagiu activitãþiiAmbasadei în beneficiul minoritãþii germane

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Câþiva prieteni mi-au pus întrebãridespre sistemul ºcolar din Bavaria (uneleaspecte diferã de la land la land, astfel cãnu se poate vorbi despre sistemul ºcolardin Germania decât principial). Desigur, eun subiect care mã preocupã ºi pe mine,astfel încât m-am documentat ºi amîntrebat, mai ales cã drumurileeducaþionale ale copiilor se despart destulde devreme pe-aici. Cei care au mediageneralã în clasa a patra (doar în clasa a IV-a!) de minim 2,33 (scala de notare variazãaici între 1 - foarte bine ºi 6 - insuficient),luându-se în considerare doar notele lagermanã, matematicã ºi ºtiinþele mediului -în sens de ”lume inconjuratoare” (e otraducere aproximativã a unui obiect foartecuprinzãtor, care include practic elementedin mai toate ºtiinþele care formeazã”cultura generala”), pot opta pentru acontinua studiile la gimnaziu (existã ºiopþiunea examenului, în cazul unei mediiinsuficiente, precum ºi opþiunea de a alegealt sistem, chiar cu o medie mare) - pe careîl urmeazã pânã în clasa a XII-a ºi îlfinalizeazã cu bacalaureat (statistic, cam25% din elevi intrã la gimnaziu, dar numai12% ajung bacalaureaþi! cel puþin asta am

aflat eu, din statistici). Urmãtorii 25%urmeazã ”Realschule”, iar restul de 50%,”Gesamtschule” sau ”Hauptschule”, cuprograme diferite, dar cu posibilitatea de atrece dintr-un sistem în altul (în urma unorexamene socotite dure). Dupã absolvirea”Realschule”, cei mai buni pot trece lagimnazii, iar restul pot urma colegiitehnice sau pot deveni practicanþi/ucenicipentru diverse meserii. Absolvenþii de”Hauptschule” - care dureazã ºase ani - poturma ºcoli de meserii sau pot începe sãlucreze în joburi care nu necesitã calificare.Sistemul e socotit foarte practic de cãtreadepþii sãi (statul nu le da ”?ansã” labalacureat ºi apoi la Universitate decâtcelor foarte buni, iar ceilalþi sunt orientaþirapid cãtre zona practicã) ºi aspru criticatde cãtre ceilalþi (statistic, se observã clar cãstatutul social al elevilor de gimnaziu emajoritar din clasele sociale superioare).

Pãrþile bune ale acestui sistem (în opiniamea) sunt: 1. cã notele sunt rezultatul unorteste standardizate, astfel încât aceeaºi notãreflectã acelaºi nivel de cunoºtinþe peste totîn land (învãþãmântul preuniversitar eadministrat de fiecare land în parte) ºi 2. cãnu se iau în considerare în calculul mediei

necesare pentru admitere obiectele deînvãþãmânt care nu sunt definitorii pentrupotenþialul academic al copilului (lucrulmanual, sportul, religia/eticã, nici mãcarengleza, obligatorie aici dintr-a III-a).Pãrþile proaste ale sistemului: 1. cãselecþia se face foarte devreme, iar uniicopii din clasa a IV-a sunt stresaþi de-abinelea, o temã recurenta în media ºi îndiscuþiile informale dintre pãrinþi, ºi 2.

ºansele celor cu un start mai slab, mailenþi de la naturã sau care au schimbat?coala de mai multe ori (sau vin din altãþarã în timpul ciclului primar) ºi nu s-auadaptat rapid sunt clar mai mici decât alecelorlalþi. Dacã aþi avut rãbdare sã citiþipânã aici, m-ar interesa opinia voastrã, maiales dacã sunteþi pãrinþi. O primãvarãfrumoasã tuturor, prieteni!

Cristina Simion

Despre sistemul de învãþãmânt din Bavaria

C M Y K Pagina 8

Ambasada României din Viena vã invitã vineri28 martie 2014, începând cu orele 18:30 la unspectacol extraordinar susþinut de ansamblulfolcloric profesionist Cindrelul-Junii Sibiului.Pentru aniversarea celor 70 de ani de la înfiinþareaacestui ansamblu, doamna directoare Silvia Macreaa avut iniþiativa unui turneu în Austria, þara valsului,unde sã susþinã un spectacol pentru românii caretrãiesc în aceastã þarã. Consiliul judeþean Sibiu aîmbrãþiºat aceastã idee ºi a fost de acord sã acordetot sprijinul pentru realizarea proiectului. Pe lângãorchestra ºi echipa de dansatori ai ansambluluiCindrelul-Junii Sibiului, vor urca pe scenã 16 soliºtivocali, artiºti din toate zonele României, laureaþi aimultor festivaluri naþionale ºi internaþionale defolclor. Aºadar nu ºtiu dacã pânã acum a mai existatun asemenea spectacol de mare anvergurã, cu unnumãr atât de mare de artiºti ºi cu un repertoriu aºade bogat.

Atenþie !!!Sala unde se va desfãºura spectacolul este

diferitã de cea în care Ambasada a organizatultimele evenimente similare.

Veranstaltungszentrum RudolfsheimSchwendergasse 41, 1150 WienAccesul la salã: - autobuz 57A staþia Anschützgasse- tramvai Linia 52 staþiile Anschützgasse sau

Rustengasse- tramvai Linia 58 staþiile Anschützgasse sau

Rustengasse- metrou U4 staþia Schönbrunn- metrou U6 staþiile Gumpendorfer Straße sau

Westbahnhof

Vã rugãm sã confirmaþi în mod obligatoriuprezenþa dumneavoastrã la events@ambrom.atpentru a primi ulterior biletul de intrare la spectacol.

Informaþii suplimentare:Redacþia RadioTv UnireaE-mail: office@radiotvunirea.comMobil: +43 664 3419 664www.radiotvunirea.comVã aºteptãm cu drag!

Ambasada RomânieiRadioTv Unirea

Instituþiile care sprijinã acestproiect sunt: waff (Wiener-ArbeitsnehmerInnen-Förderungs-Fond), AMS- (Arbaitsmarktservice)Wien ºi esf (Europäischer-Sozial-Fonds).

Conform informaþiilor puse ladispoziþia ziariºtilor de cãtre DoamnaViceprimar BRAUNER, perioadelede ºcolarizare vor dura între 4 luni ºi3 ani – în funcþie de domeniul despecializare –, timp în care studiulteoretic va fi completat cu practica lacele mai renumite întreprinderi ºiinstituþii vieneze care vor asigura, în

final, angajarea definitivã a tinerilorpracticanþi. Sumele alocate dePrimãria oraºului Viena pentru acestproiect se ridicã la 1,6 milioane deeuro, beneficiari fiind circa 1.300 detineri, actualmente fãrã loc de muncã,mulþi dintre ei fãcând parte ºi dinfamilii de români, bulgari, sârbi, turcietc., stabilite la Viena.

Tot în cadrul acestei Conferinþede Presã, Primarul Vienei Dr.Michael HÄUPL, ne-a vorbit despreîntâlnirea sa de la Bruxelles, cu alþi29 de Primari ai unor mari oraºeeuropene (printre care ºi Primarul

Bucureºtiului Dr. Sorin OPRESCU),primari care au sprijinit iniþiativa sa„Wir wollen keine Gettos” (Noi nudorim getouri) privind construirea delocuinþe sociale moderne, cu toatãinfrastructura aferentã, pentrufamiliile cu un câºtig anual de pânã la37.000 euro. Aceastã iniþiativã sedoreºte a veni în ajutorul familiilor cumai puþine venituri ºi nu estenicidecum o campanie electoralã, aþinut sã menþioneze PrimarulCapitalei vieneze.

Corespondenþã transmisã deMihai ANTHONY

Invitaþie-spectacol

”JuniiSibiului” 28Martie 2014orele 18:30Planul de calificare

VIENA 2020Noi locuri de muncã ºi ºanse de calificare pentru 1.300 de vienezi

La Conferinþa sãptãmânalã de Presã, þinutã la mijlocul lunii februarie 2014 de cãtre PrimarulVienei Dr. Michael HÄUPL, Doamna Renate BRAUNER, Viceprimãriþã ºi Consilier pentru

probleme economico-financiare a prezentat Planul de calificare VIENA 2020, pe baza cãruiaoraºul Viena doreºte sã asigure, în urmãtorii 5-6 ani, pregãtirea unui numãr de 1.300 de tineri,

în domenii importante precum: sãnãtate ºi îngrijire medicalã, personal specializat întransportul de cãlãtori, comerþul cu alimente, hoteluri ºi gastronomie.

Cursuri de radiestezie ºi infoenergeticã susþinute de Lavinia ºi Claudian Dumitriu.

Domnul Claudian Dumitriu este Preºedintele Societãþii Române de Radiestezie, al Societãþiide Inforenergeticã ºi al Fundaþiei de Inforenergeticã "Sf. Apostol Andrei".

În luna martie se vor susþine la Viena gradele 1 ºi 2. Pentru mai multe informaþii precum: locaþie, taxãde participare sau orice nelãmurire scrieþi-mi pe adresa michaela.dorfinger@dorfingers.at

Din motive organizatorice aºteptãm confirmãrile dumneavoastrã pânã pe data de 2 martie 2014.

NOU!!!

Pagina 9martie - aprilie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Acum, în ajun de 1 martie,începutul primãverii calen-daristice, când pomii dau în floareºi întreaga naturã reînvie dupã oiarnã grea, geroasã ºi viscoloasã,pentru politica de la Bucureºti seîntrevede o „primãvarã îngheþatã”în care relaþia cãlduroasã dintrePSD ºi PNL – care a stat la bazaformãrii Alianþei de Centru-Stânga USL, la data de 05februarie 2011 – s-a rãcit într-atâtde tare încât liderii acestor douãpartide se pregãtesc de ieºirea dincoaliþie, ceea ce poate duce la ocrizã guvernamentalã deproporþii, cu urmãri deosebit degrave pentru politica româneascã,în acest an electoral, când suntprogramate atât alegerile pentruParlamentul european, la data de25 mai 2014, cât ºi alegerileprezidenþiale pentru conducereaRomâniei, din noiembrie 2014.

Cu ocazia vizitei efectuate laViena de cãtre Domnul GeorgeCrin Laurenþiu ANTONESCU,Preºedintele Senatului României,lider al Partidului NaþionalLiberal ºi viitor candidat laPreºedinþia României, am pregãtitacest reportaj-interviu pentru aprezenta cititorilor noºtri câtevadin momentele vizitei de lucru aDomnului Crin ANTONESCU,precum ºi aprecierile domniei saleprivind trecutul, prezentul ºiviitorul României.

Interviul cu Domnul CrinANTONESCU ne-a fost facilitatde invitaþia E.S. DoamneiAmbasador Silvia DAVIDOIUcare a organizat, la sediul vienezal Ambasadei României din PrinzEugen Str. Nr. 60, întâlnireacâtorva reprezentanþi ai românilordin diaspora – printre care s-aunumãrat Preotul Vicar ortodoxDr. Nicolae DURA, Domnul IoanGODJA, preºedintele CerculuiCultural România-Austria ºidirector al postului RadioTvUnirea, Doamna Sava SIFORA,preºedinta Asociaþiei CulturaleHORA, Domnul SimionGIURCÃ, directorul Biroului deTurism românesc din Viena,

Domnul Niki Jeles, pensionaroctogenar –, cu PreºedinteleSenatului României.

Cu ocazia vizitei de lucruoficiale la Viena, Domnul CrinANTONESCU, însoþit deDomnul Vasile NISTOR,Vicepreºedinte al SenatuluiRomâniei, s-a întîlnit cu DomnulHeinz FISCHER, PreºedinteleAustriei, cu Doamna BarbaraPRAMMER, PreºedintaParlamentului Austriei, cuDomnul Michael LAMPEL,Preºedintele Bundesratuluiaustriac, cu alþi politicieni ºioameni de afaceri din domeniulindustriilor ºi a participat la oconferinþã de presã cu ziariºtiiaustrieci.

La Ambasada României dinViena a avut loc, aºa cumspuneam, întâlnirea cureprezentanþi ai românilor dindiaspora. Asaltat de numeroaseîntrebãri Domnul CrinANTONESCU a rãspuns, curãbdare ºi o notã de umor, tuturorcelor prezenþi la întâlnire, dupãcare a avut amabilitatea sã neacorde acest scurt interviu.

Mihai ANTHONY: StimateDomnule Crin ANTO-NESCU, în calitate dePreºedinte al Senatului ºi fostPreºedinte interimar, pentruscurt timp, al României caresunt, dupã pãrerea dumnea-voastrã cauzele pentru carenici acum, dupã aroape 25 deani de la aºa-zisa revoluþiedin decembrie ´89 foartemulþi români sunt nemul-þumiþi de viaþa pe care o duc?Crin ANTONESCU: Pre-

-ºedinte interimar... (zâmbeºte),împreunã cu domnul Vãcãroiuvom intra în istorie pentruPreºedinþia interimarã cu cea maiscurtã duratã...

Revenind la întrebarea dum-neavoastrã, cãderea comunismu-lui ne-a prins, consider eu,nepregãtiþi. Conducerile politicecare au urmat evenimentelor dindecembrie 1989 nu au ºtiut sau nu

au putut sã ducã România pe caleadreaptã a democraþiei ºi amodernizãrii. Ne confruntãm ºiacum cu foarte multe probleme, înspecial în domeniulînvãþãmântului, în domeniulsãnãtãþii, al creºterii nivelului detrai al populaþiei. Avem foartemulte lucruri de fãcut, însãrelaþiile încordate, neînþelegeriledintre grupãrile politice, dintreGuvern ºi Preºedinþie neîmpiedicã sã ne ducem laîndeplinire promisiunile dincampaniile electorale.

M. A.: Aþi declarat, înaintede a pleca spre Austria, cã,citez. „Marþi searã amconvocat Delegaþiapermanentã”. Despre ce estevorba?

C. A.: Da. Este vorba desprehotãrârea pe care am luat-o de aconvoca Delegaþia permanentã aPartidului pentru a lua o decizievis-a-vis de atitudinea PrimuluiMinistru Victor PONTA de a nuaccepta ocuparea posturilor deMiniºtri rãmase vacante – ºi mãrefer în special la MinisterulAfacerilor Interne, la MinisterulFinanþelor Publice ºi la funcþia deVice Prim-Ministru – cupoliticienii propuºi de noi, ci de acontinua sã conducã Guvernul cuinterimari. Propunerea noastrã denumire a Domnului Klaus WernerIOHANNIS, Primar alMunicipiului Sibiu ºi Vice-Preºedinte al PNL, în special,ridicã cele mai mari probleme.

M. A.: Sã înþelegem cã sepoate ajunge la rupereacoaliþiei USL?

C. A.: Suntem hotãrâþi sãieºim din coaliþia USL, dacãDomnul Victor PONTA nurespectã înþelegerile Alianþei ºi nuîi numeºte imediat pe Miniºtriipropuºi de PNL.

M. A.: Aceastã poate produceun vacuum politic ºi apoi...

C. A.: Nu vor fi, cusiguranþã, probleme deosebite.Existã mai multe variante derezolvare a situaþiei: Domnul

PONTA îºi poate da demisia ºi vatrebui ales un nou Guvern, saupoate conduce un Guvernreformat (PSD, UNPR, PC, cusprijinul UDMR), în timp ce PNLva deveni cel mai puternic partidde opoziþie, cu mari ºanse laviitoarele alegeri. Vreau sã vãspun cã avem organizaþii foarteputernice, în special în judeþeledin vestul þãrii, nu ne este fricã ºinu am fãcut nici un pact, aºa cums-a spus pe ici pe colo, cuPreºedintele Bãsescu.

M. A.: Domnule ANTO-NESCU, ºtiind cã înainte dedecembrie 1989 exista înRomânia comunistã o Lege18, pe baza cãreia nici unromân nu avea voie sã deþinãdouã maºini sau douã case,însã ºcoala româneascã seridica la un înalt nivelmondial, nu-mi pot explicacum au ajuns, în doar douãdecenii, câþiva „oameni deafaceri” miliardari, iarmerea masã a populaþieisuferã de foame ºi de lipsalocurilor de muncã, ºi, maimult de-atât, un român dindoi are titlul de doctor (câtelucrãri or fi plagiate?!), iarºcoala româneascã este deplâns. C. A.: Vedeþi dumneavoastrã,

evoluþia societãþii, schimbãrilesurvenite brusc, privatizãrile de laînceputul anilor ´90 au fãcut sãaparã aceste diferenþe, dardeschiderea graniþelor, posibi-litatea efectuãrii unor studii înstrãinãtate au facilitat imbogãþireastudiilor.

M. A.: Aº dori sã vã maiîntreb ce-i veþi putea explicafetiþei dumneavoastrã, Irina

cînd vã va întreba. „Tati cumtrãiau românii înainte deRevoluþie ºi cum triescacum”?C. A.: Fetiþa mea de 12 ani se

intereseazã de pe acum de politicãºi, sã ºtiþi cã pune asemeneaîntrebãri, dar copiilor ºi tinerilorde astãzi, care nu au apucat aceletimpuri, le este greu sã înþeleagã,oricât le-am explica, greutãþile pecare le-am întâmpinat noi întinereþe. Un mic exemplu: am fostcu fetiþa câteva zile la Paris, undeam vizitat, bineînþeles ºiDisneyland-ul, iar la întoarcere i-am spus cã o sã mergem la bunicasã-i povesteascã ºi ei ce a vãzut.Întrebarea fetiþei mele a fostsurprinzãtoare: „Cum tati, dar cebunica nu a fost la Disneyland?”...Era firesc sã fi fost ºi bunicaacolo, nu-i aºa?!...

M. A.: În încheiere vã rogDomnule ANTONESCU sãne spuneþi cât de des veniþi pela Viena ºi ce doriþi sãtransmiteþi românilor dindiaspora ºi Postului RadioTvUnirea.

C. A.: Viena este, dupãpãrerea mea, inima geograficã ºiculturalã a Europei, un oraºminunat, dar din pãcate am fostaici ultima oarã doar în urmã cuvreo zece ani. Este o fericirepentru românii care trãiesc aici ºiam întâlnit în aceastã searãoameni minunaþi care dorescchiar sã investeascã în România ºipe care îi aºtept cu plãcere laBucureºti sã discutãm despreideile ºi proiectele lor.

Vã doresc tuturor multãsãnãtate ºi vã felicit pentrurealizãrile dumneavoastrã.

Corespondenþã transmisãde Mihai ANTHONY

Dupã 3 ani de coaliþie:

Primãvarã îngheþatã pentrupolitica de la Bucureºti

C M Y K

Domnul Crin ANTONESCU, îndialog cu domnul Ioan GODJA

Pagina 10

În perioada 6 – 10 februarie a avut loc ceade-a 56-a ediþie a Salonului de turism de laBruxelles, Salon des Vacances, cel maiimportant târg internaþional de profil din Belgiadeschis specialiºtilor ºi publicului larg.

Prezenþa României la Salon des Vacances afost asiguratã de Oficiul de promovare ºiinformare turisticã al României de la Paris,alãturi de care au mai fost prezente 11 societãþi,belgiene ºi româneºti, agenþii de turism,companii aeriene, tour-operatori, reprezentanþide hoteluri ºi de campinguri din România.

În contextul prezenþei României la târgul dela Bruxelles, Oficiul de promovare ºi informareturisticã al României de la Paris, în colaborarecu Ambasada României la Bruxelles, aorganizat la 8 februarie a.c. o dezbatereintitulatã ”Voyages à l’Est- découvrez laRoumanie ” dedicat particularitãþilorpromovãrii turismului românesc în Belgia ºi lacare au participat actori, români ºi belgieni, depe piaþa de profil din aceastã þarã, precumOpération Vilages Roumains (O.V.R.) ºiechivalentul flamand, Actie Dorpen RoemeniëVlaanderen (A.D.R.), agenþii de turism(Maxitours) ºi asociaþii (Biroul Român deTurism, EuropaNova), dar ºi publicul largprezent la salon.

Cu aceastã ocazie, a fost prezentat potenþialturistic românesc ºi a avut loc un schimb de ideiprivind modul în care România se poatepromova mai eficient în Belgia, în concordanþãcu preferinþele consumatorilor de turismbelgieni care vizeazã un turism de niºã, axat pedescoperirea naturii ºi a valorilor tradiþionale,drumeþii, ciclism, camping. O contribuþieimportantã la dezbatere au avut-o asociaþiilebelgiene Opération Vilages Roumains (O.V.R.)ºi Actie Dorpen Roemenië Vlaanderen(A.D.R.) care în ultimii ani au dezvoltat o reþeaproprie de promovare a turismului în România.

Concluzia tuturor participanþilor ladezbatere a fost cã vizibilitatea României înBelgia este în creºtere, dar cã este nevoie deeforturi suplimentare atât din parteaautoritãþilor, cât ºi a agenþilor economice pentrua valorifica mai bine potenþialul existent. Cuaceastã ocazie a fost distribuit Ghidul Les plusbeaux villages de Roumanie, elaborat deasociaþia româneascã cu acelaºi nume. Lafinalul dezbaterii, participanþii au putut degustavinuri ºi produse româneºti.

De asemenea, ambasadorul României înBelgia a participat la un eveniment dedicatpromovãrii Deltei Dunãrii ºi a litoraluluiromânesc, organizat în prima zi a târgului deagenþia belgianã specializatã în destinaþiituristice în România, Maxitours, în colaborarecu asociaþii belgiene ºi româneºti specializate înaceastã destinaþie turisticã (Biroul Român deTurism, Litoral - Delta Dunãrii ºi Rezerva DeltaDunãrii).

AMBASADA ROMÂNIEI

La 21 februarie, ministrul delegatpentru românii de pretutindeni, CristianDavid, a realizat o vizitã la Bruxelles încadrul cãreia a avut o serie de întâlniri cureprezentanþi ai principalelor asociaþiiromâneºti (Arthis, EuropaNova, FundaþiaValenþe Umane, Rombel), parohii, eleviromâni din ºcolile belgiene, antreprenoriºi personlitãþi marcante (artiºti, cadredidactice, politicieni) din rândulcomunitãþii de români stabiliþi în Belgia.

În ansamblu, întâlnirile au evidenþiatspecificul comunitãþii de români dinBelgia care derivã din concentrareamajoritãþii acestora în regiunea Bruxellesºi din componenþã unicã formatã dinromânii care lucreazã în instituþiileeuropene sau activeazã în mediulinternaþional din Bruxelles. În acestdublu cadru, belgian ºi european,ministrul Cristian David a subliniatimpactul special al proiectelor propuse deasociaþiile româneºti din Bruxelles,încurajându-le sã fie cât mai active pentrua contribui la o mai bunã cunoaºtere aRomâniei.

Discuþiile cu mediul asociativ dinBruxelles au prilejuit cunoaºtereaproiectelor concrete propuse comunitãþiide români care au ca obiectiv pãstrareavalorilor identitare româneºti (limbã,culturã, civilizaþie), susþinerea integrãriiîn societatea belgianã, protejareadrepturilor românilor, menþinerealegãturii cu þara ºi promovarea imaginiiRomâniei. Oficialul român a apreciatdiversitatea ºi calitatea proiectelorasociaþiilor din Bruxelles ºi a reiteratdeschiderea Departamentului Politicipentru Relaþia cu Românii dePretutindeni (DPRRP) pentru oferirea desprifin, financiar sau prin parteneriate,care sã vizeze îndeplinirea acestor cinciobiective.

Vizita ministrului Cristian David lasediul Casei de culturã belgo-românã Arthis a oferit ocazia unordiscuþii cu reprezentanþi ai asociaþiilorcare funcþionezã din 2013 sub umbrelaFederaþiei Asociaþiilor Româneºti dinBelgia (FARB) ºi a oferit un interviu îndirect Radioului ARTHIS lansat în

decembrie 2013, cu sprijinul financiar alDPRRP. Momentul a prilejuittransmiterea de felicitãri pentrucelebrarea a 20 de ani de lacrearea Arthis.

Ministrul român a vizitat ºi singuralibrãrie de carte româneascã dinBruxelles, proiect iniþiat deAsociaþia EuropaNova în 2012 pentru apromova literatura românã.

Programul vizitei a inclus ºi un dejunde lucru al ministrului Cristian David cuantreprenorii români din Belgia,preºedintele ºi membri ai Clubului deafaceri România-Belgia (CAROMB).Oficialul român a subliniat importanþacomunitãþii de români ca vector înaprofundare relaþiilor economice cuBelgia, în completarea demersurilorAmbasadei. Ministrul David a menþionatºi potenþialul economic oferit de însãºiprezenþa numeroasã a românilor caregenereazã o cerere pentru produseletradiþionale. A subliniat rolul important alantreprenorilor români în promovareaavantajelor economice ale României înmediul de afaceri belgian.

De asemenea, ministrul David aparticipat la un curs de limbã românãpentru copii români de la ºcoala

”Sagesse Philomène” din Bruxelles,înscrisã în programul Deschidere cãtreLimbi ºi Culturi, derulat în Belgia din2008 de Ministerul român al Educaþiei ºiInstitutul Limbii Române împreunã cuComunitatea francofonã din Belgia, carepermite includerea, la cererea pãrinþilorromâni, de cursuri opþionale de limbã,culturã ºi civilizaþie românã în curriculaºcolilor belgiene. Cu aceastã ocazie,oficialul român a realizat o donaþie decarte în limba românã pentru eleviiromâni din ºcoalã.

Nu în ultimul rând, ministrulromânilor de pretutindeni a întâlnitreprezentanþii bisericiilor din Bruxelles(Parohia Sf. Nicolae, Biserica BunaVestire, Capela Sf. Parascheva) cu care aavut un schimb de opinii asupra nevoilorcomunitãþii de români din Bruxelles ºi amodalitãþilor prin care DRP ar puteasprijini eforturile acestora de a le veni înîntâmpinare. Ministrul David a transmisaprecieri pentru activitatea susþinutã abisericii româneºti ºi pentru numeroaseleproiecte educaþionale, sociale, culturale ºispirituale, derulate în folosul comunitãþiide români din Bruxelles.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Belgiei

Participarea României la Salondes Vacances (Bruxelles, 6-10

februarie 2014)

Vizita la Bruxelles a ministruluidelegat pentru românii

de pretutindeni, Cristian David(21 februarie 2014)

le vor explica oportunitãþi de accesare afondurilor pe diverse axe de dezvoltarecomunitarã. Primarii nu trebuie sãmeargã în excursie la Bruxelles pentruca ei sã-ºi facã datoria politicã de a face

campanie electoralã atunci cândpartidul le solicitã implicarea” a de-clarat pentru „Mediafax” preºedintelePNL Vaslui, Florin Ciurariu.

Sursa: adevarul.ro

martie - aprilie 2014 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

O delegaþie a Administraþiei RezervaþieiBiosferei Delta Dunãrii a participat, înperioada 19 - 20 februarie 2014, laBruxelles, la o instruire a responsabililor deproiect din fiecare arie protejatã dunãreanãºi la o conferinþã comunã pe problematicaproiectelor de protecþie a naturii subconducerea Green Mountain. AdministraþiaRezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii estepartener al proiectului finanþat prinProgramul de Cooperare Transnaþionalã Sud- Estul Europei 2007-2013 - „AncorareaReþelei Dunãrene de Arii Protejate caPlatformã pentru Conservarea PatrimoniuluiNatural al Dunãrii“. Întâlnirea, gãzduitã deeuroparlamentarul Karin Kadenbach, a aduslaolaltã reprezentanþi regionali ºi membri aiParlamentului din Germania, Austria ºi

Bulgaria ºi reprezentanþi ai ariilor protejatedin toate þãrile dunãrene ce fac parte dinUniunea Europeanã. România a avut astfelocazia de a face, pentru prima datã, oprezentare a ariilor naturale protejate dinReþeaua DANUBEPARKS, practic toateariile naturale situate de-a lungul Dunãrii. LaParlamentul European s-a discutat ºimodalitatea de integrare a ecologiei însituaþia actualã, unde creºterea economicã ºicrearea de locuri de muncã reprezintã celemai importante preocupãri ale societãþii.Reprezentanþii DANUBEPARKS au dat caexemplu Insulele Sãlbatice – WildIsland, cear putea servi ca un punct de plecare pentruun proiect de infrastructurã verde pentruîntreaga Dunãre.

Sursa: adevarul.ro

La Bruxelles s-au întâlnit reprezentanþi ai ariilornaturale de pe malul Dunãrii pentru a pune

la punct un proiect de infrastructurã verde

Scopul declarat al vizitei este dea se întâlni cu experþi în proiecteeuropene de la care sã înveþe cumsã acceseze fonduri pe diferite axede dezvoltare. Excursia estegratis. 21 din cei 22 de primariliberali din judeþul Vaslui au plecat,marþi, la Bruxelles pentru o vizitãde lucru ce se întinde pe parcursul adouã zile. Primarii au rãspunsinvitaþiei fãcute deeuroparlamentarul PNL NoricaNicolai. Primarii nu vor plãticosturile excursiei, acestea urmânda fi suportate de ParlamentulEuropean. „Primarii merg alBruxelles pentru a se întâlni cuexperþi pe proiecte europene, care

Primarii liberali din Vaslui au plecat în excursie la Bruxelles

Numãrul românilor care locuiesc legal înBelgia a crescut de la 4.069 în 2003, la 50.906 în2013, indicã un raport privind situaþia strãinilordin aceastã þarã citat de presa localã. Româniisunt aproape la fel de numeroºi ca polonezii, darcei mai mulþi strãini din Belgia sunt italienii,francezii ºi olandezii.

Conform unui raport realizat de UCL(Universitatea catolicã din Louvain) ºi de Centrulpentru egalitate de ºanse ºi luptã împotrivarasismului, anul trecut în Belgia existau1.195.122 de strãini, la o populaþie totalã de11.099.554. Strãinii contabilizaþi în studiu suntstabiliþi legal în Belgia ºi ºi-au pãstrat cetãþeniaþãrii de origine. Italienii, în numãr de 157.426,rãmân cei mai mulþi strãini din Belgia deºinumãrul lor este în scãdere, urmaþi de francezi(153.413) ºi olandezi (143.977). Raportul aratã ºicreºterea numãrului strãinilor din statele care auaderat la UE în 2004 ºi 2007, în special alpolonezilor, românilor ºi bulgarilor. Între 2004 ºi2013, indicã raportul, numãrul strãinilor din cele12 noi state UE a crescut de la 24.349, la

156.148. Tendinþa este una care s-ar puteaaccentua dupã ridicarea ultimelor restricþii de pepiaþa muncii, apreciazã specialiºtii. Numãrulpolonezilor a crescut de la 11.022, în 2003, la61.524 în 2013, în timp ce românii erau anultrecut 50.906, faþã de 4.069 în 2003. ªi numãrulbulgarilor a crescut spectaculos în acest intervalde timp, de la 1.907, la 23.386.

“Aceastã imigraþie în Belgia este un semn cãexistã încã o economie care atrage strãinii aici ºitrebuie sã ne bucurãm de acest lucru”, a adãugatQuentin Schoonvaere. Conform studiului, din ceîn ce mai mulþi strãini obþin cetãþenia belgianã. Înultimii 30 de ani, numãrul belgienilor proveniþidin rândul imigranþilor a crescut de la 8.334, la38.612. Marocanii sunt cei mai numeroºi dintrestrãinii care au obþinut cetãþenia belgianã, 7.879în 2012. Italienii se aflã pe poziþia a doua dinacest punct de vedere, 3.203 persoane din aceastãþarã obþinând paºaportul belgian în 2012, urmaþide turci (2.517), congolezi (1.936) ºi ruºi (1.439).AGERPRES

http://www.ziarulfaclia.ro

Numãrul românilor care locuiesc legal înBelgia a crescut de peste zece ori din 2003

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

36

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 20 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 35 EURO/APARIÞIE

Pagina 12 martie - aprilie 2014

C M Y K

Odatã cu sfârºitul luniifebruarie, iarna se pare cã ºi-aîndeplinit misiunea, lãsând loculunei frumoase primãveri.1 Martie aintrat cu adierea parfumatã aghioceilor aducând bucurie ºi multsoare pentru noi toþi. Bucuria aînflorit în sufletul românilor stabiliþiîn Viena dar ºi al austriecilor care auvizitat Târgul Mãrtiºorului; copiiidin trei ºcoli vieneze s-au bucurat sãvadã cã lucrurile prezentate aicirespirã a primãvarã.

Am fost plãcut impresionat deacest „Mãrþiºor”, am avut ocazia sãcunosc oameni minunaþi, tineri cumultã energie, dornici sãpromoveze cultura ºi artaromâneascã.

Domniºoara Alexandra Panicanºi domnul Radu Naghiu, ambiiavând funcþia de referent relaþii laInstitutul Cultural Român dinViena, au arãtat interes ºiprofesionalism în aceastã instituþie,unde nu de mult timp îºi desfãºoarãactivitatea. Publicul a fostîntâmpinat de gazde cu pâine ºi saredupã tradiþia romãneascã, cât ºi cuhorincã de Maramureº.

La aceastã sãrbãtoare InstitutulCultural Român din Viena ºiAmbasada României din Austria,

au invitat din România trei artiºtiplastici, însa DomniºoaraAlexandra Panican ºi domnul RaduNaghiu au fost gazdele care s-auocupat de toatã organizarea acesteiactivitãþi în ICR ºi în ºcolilevieneze. Violeta Radu, IleanaHoroba-Danci ºi Irinel Ilie aususþinut vineri, 28 februarie 2014,

ateliere de creaþie pentru elevii dinclasele primare a douã ºcoliaustriece: Volksschule Sacre Coeurºi GTVS KöhlergasseHolleinschule.

Au fost prezentate, în limbagermanã, originea, tradiþia ºilegendele specifice sãrbãtoriiMãrþiºorului, care cu mândrie potspune cã aparþine românilor.

În aceeaºi zi, la sediulInstitutului Cultural Român dinViena, elevi ai ºcolii GrafStarhemberggasse, care studiazãlimba românã cu prof. BeatriceBaumgartl, dar ºi preºcolarii careurmeazã cursul CoachingRomanian Junior la ICR Viena (sub

îndrumarea prof. Vasilea Mihali),ºi-au antrenat creativitateaparticipând, la alegere, la un atelierde creaþie. Copiii au creat felicitãrila workshop-ul coordonat deVioleta Radu, au facut modelaj cupastã rece, sub îndrumarea IleneiHoroba-Danci, au încercat ºitehnica de cusut la atelierul de

cusãturi tradiþionale româneºtisusþinut de Irinel Ilie.

Sâmbãtã, 1 martie, tot la sediulICR Viena, între orele 11:00-16:00,cele trei artiste îmbrãcate încostume naþionale româneºti foartevechi, au prezentat propriile lucrãriîn cadrul expoziþiei de Mãrþiºor ºiau susþinut ateliere demonstrativepentru public, în timp ce invitaþii ºi-au cumpãrat micile simboluri aleprimãverii, mãrþiºoarele.

Artistele au avut un bogatsortiment de mãrþiºoare, începãndcu cele 12 bãbuþe lucrate cumãiestrie de cãtre Irinel Ilie,atrãgând atenþia tuturor vizitatorilorºi totodatã ascultând legenda Babei

Dochia. Semnificaþia fiecareibãbuþe a fost prezentatã chiar decãtre artistã, continuând cu picturape ceramicã în miniaturã ºiexpoziþia de bijuterii mãrþiºoare aartistei Ileana Horoba-Danci,încheindu-se cu mãrþiºoarelesculptate în lemn prezentate deVioleta Radu.

Costumele populare foartevechi în care erau îmbrãcateartistele au fost admirate de toþi ceiprezenþi. Vineri, Ileana ne-a dus cugândul la strãbunele noastre dinIeud Maramureº fiind îmbrãcatãspecific zonei, iar sâmbãtã ne-apurtat pe meleagurile Bistriþei,îmbrãcatã cu frumosul costumpopular specific locului. VioletaRadu a purtat o iie veche, cupanglica tricolor împletitã în pãrullung amintindu-ne de legendeleIlenei Consânzeana, iar Irinel ne-apurtat prin zona Codrului, încântatãde cãmaºa înfloratã parcã special deMãrþiºor.

Ne-a onorat cu prezenþa E.S.Doamna Silvia DavidoiuAmbasador la Viena, Dr.Alexandru Gradinar Prim-colaborator, Doamna Mirela

Gheorghiu – economist-principal,Dl. Daniel Postole – ªef serviciuadministrativ din partea AmbasadeiRomâne la Viena ºi doamneleGabriela Mihaela Folfã – Consilierdiplomatic, coordonator secþieconsularã, Andreea GradinarConsul, Florentina BãlãºoiuConsul, din partea Consulatului

României la Viena.Din comunitatea româneascã au

fost prezente la eveniment, ºidoamna prof. Sifora Savapreºedintã a Asociaþiei HORA dinViena.

La orele 16:00 încã nu a fostposibilã închiderea acestei expoziþii,deoarece vizitatorii au venit chiar ºila ora închiderii.

Seara s-a încheiat cuprezentarea mãrþiºoarelor laBalul saºilor din Transilvania, laa 50-a ediþie, prezente fiind peste200 de persoane. Deºi programula fost foarte încãrcat, artistele mi-au mãrturisit cã ele vor reveniacasã cu o mare satisfacþiesufleteascã deoarece au reuºit sãaducã în sufletul tuturor celorprezenþi la expoziþii, bucuria ºicuriozitatea de a cãuta ºidescoperi mai departefrumuseþea artei ºi culturiinoastre strãmoºeºti.

Este de apreciat ceea ce facaceste doamne, le felicitãm pentruinteresul ºi creaþie, pentru ambiþie,curaj ºi pentru redescoperirea arteiºi valorilor aflate în lãzile de zestreromâneºti.

Le vom primi în mijlocul nostruori de câte ori vor avea posibilitateasã ne viziteze, fãrã sã uitam cã unneam care-ºi uitã trecutul îºi pierdeidentitatea.

Pentru mai multe detalii vãinvitãm sã urmãriþi emisiunilenoastre pe www.radiotvunirea.com,unde vom difuza si postainterviurile oferite de cele treiartiste.

Ioan GodjaRTV Unirea-Austria

“Mãrþiºorul” ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Având în vedere faptul cã în Germaniaexistã un deficit de medici, companiile derecrutare vin în România pentru a le oferidoctorilor români posibilitatea de a profesa înstrãinãtate pe salarii mai bune ºi pe condiþii demuncã de invidiat. Dacã aleg Germania cadestinaþie pentru un job, medicii românitrebuie sã ºtie cã nu este necesar ca aceºtia sãfi susþinut examenul de Rezidenþiat.

“În Germania, când un post este liber estescos imediat ca post vacant ºi poate fi imediatocupat. În Germania nici nu existã acestexamen de Rezidenþiat. Medicul nu trebuie sãdea Rezidenþiatul în România ºi nici înGermania pentru cã acolo nu existã. Un medicdacã doreºte ºi dacã specialitatea este cãutatãpoate sã-ºi gãseascã imediat un job”, a precizatMihaela Thalemann, Permedex consultingGMBH.

Dacã un medic român alege sã profesezeîn strãinãtate, reprezentanþii companiilor derecrutare sunt cele care se ocupã de toateformalitãþile necesare pentru ca doctorul sãînceapã sã lucreze acolo, ba mai mult pentru ca

acesta sã se stabileascã acolo.“Noi recrutãm medicii, organizãm apoi

toate interviurile în Germania, îi ajutãm, facemtoate formalitãþile. Cãutãm locuinþe, chiar ºigrãdiniþe, ºcoli pentru copii. De la recrutarepânã la obþinerea locului de muncã trec câtevasãptãmâni, dacã specialitatea este foarte

cãutatã. Ei vin la interviu ºi dacã obþin acelpost, mai dureazã apoi douã luni pentrurealizarea formalitãþilor de angajare”, a maiexplicat reprezentantul companiei derecrutare.

3.500 de euro, salariul unui medic înGermania

Comparativ cu veniturile din România,medicii pot primi salarii mult mai mari înGermania. Potrivit specialiºtilor, un medicaflat la început de carierã se alege, în medie, cuun salariu lunar de 3.500 de euro, iar un medic

specialist cu unul de 4.500 de euro.“Medicul reuºeºte sã mai strângã ceva.

Din tot salariul cam o treime sunt dãrile la stat,tot felul de asigurãri ºi în rest în partea de Esta Germaniei costurile sunt mai reduse faþã departea de Vest”, a mai spus MihaelaThalemann.

Printre specialitãþile cãutate de cãtrespitalele din Germania se numãrã anestezia ºiterapia intensivã, medicina internã, geriatria,psihiatria ºi chirurgia.

Medicii români interesaþi de oferta dinGermania, au putut afla mai multe de lareprezentanþii Permex, în cadrul TarguluiMediPharm Careers. Cu aceastã ocazie a fostlansatã ºi cea mai avansatã platformã online dejob-uri medicale- www.medpharmjobs.com

Autor: Oana Ciornia PaginaMedicala.ro

Medicii români pot lucra înGermania fãrã Rezidenþiat

Sãrbãtoareaprimãverii la Viena

C M Y K Pagina 13

O delegaþie a Ministerului Public,condusã de domnul Tiberiu Mihail Niþu,Procuror General al Parchetului de pelângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,a efectuat, în perioada 17 - 18 februarie2014, o vizitã oficialã în Regatul Þãrilor

de Jos. Din delegaþia românã au fãcutparte procurori din cadrul Parchetului depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie ºi Direcþia de Investigare aInfracþiunilor de CriminalitateOrganizatã ºi Terorism.

Agenda vizitei a inclus întâlniri cuoficiali olandezi – ministrul secretar destat pentru securitate ºi justiþie, domnulFred Teeven, preºedintele ColegiuluiProcurorilor Generali, domnul HermanBolhaar, ºeful Poliþiei din Amsterdam,domnul Pieter-Jaap Aalbersberg,domnul Theo Hofstee, Procuror ºef alTribunalului din Amsterdam, precum ºicu reprezentanþi ai organizaþiiloreuropene ºi internaþionale cu sediul laHaga, preºedintele Colegiului Eurojust,doamna Michèle Coninsx, directoruladjunct Europol, domnul OldøichMartinu, procurorul ºef adjunct al CurþiiPenale Internaþionale, domnul JamesStewart.

Pe agenda discuþiilor au figurat temede interes comun, precum aprofundareadialogului româno-olandez în domeniuljudiciar ºi consolidarea ºi extindereacooperãrii inter-instituþionale.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

Dragi cititori aºa cum v-am obiºnuit prinlucrãrile mele sã vã fac cunoºtinþã cu cinevacare meritã atenþie, promovare, laude ºi mai alesrecunoºtinþã, astãzi doresc sã vi-l prezint pe Dl.Adrian Melicovici scriitor român, un omminunat, curajos ºi ambiþios. Cu puþin timp înurmã am avut deosebita plãcere de-al cunoaºtemai îndeaproape ºi ascultându-i povesteafascinantã l-am rugat sã îmi acorde un interviupentru ca ºi d-voastrã iubiþi cititori din þarã ºi dindiaspora prin cele relatate de dânsul sãcunoaºtem împreunã frumoasa ºi interesantapoveste în realizarea unui proiect interculturalunic în lume dus la bun sfârºit de domnia sa.

Mariana Mihãilã: Cine este AdrianMelicovici? Cum v-aþi prezenta d-voastrãpersonal? Adrian Melicovici: E greu sã vorbeºti

despre tine cuiva. Înainte de toate, mã considerun om simplu, ca toþi ceilalþi. Apoi, sunt unromân ºi Europa trebuie sã ºtie cã mã mândresccu asta. Este ºi motivul principal pentru care întoamna anului 2012, am pornit pe jos într-oexpediþie pânã la Roma. Nu mi-a fost uºor daram reuºit. Expediþia interculturalã, s-a numitSPERAN?A UNUI VIS ºi a fost finanþatãparþial printr-un proiect de hotãrâre adoptat ºivotat de Consiliul Local Municipal de laTârgoviºte. Îmi doream neapãrat sã încerc sãschimb imaginea românilor în bine acolo undepe nedrept, erau deseori acuzaþi sau toþi eramconsideraþi la unison ca ºi cei ce sãvârºeau fapteurâte. Sufletul românesc este formidabil, eu l-am numit în cãrþile mele ca fiind o ” stea care nuse stinge”. Am reuºit sã ajung, cu mare greutatela Roma, pe 12 decembrie 2012. Nu pot sã uitcum la intrarea în Slovenia, am rãmas cu doar90 de euro în buzunar iar atunci, o solidaritateneaºteptatã româneascã m-a ajutat sã merg maideparte. Câþiva români de suflet, citind într-unziar din Diaspora despre situaþia mea sauvãzând prin ce trec din dovezile foto ºi video depe o reþea de socializare, mi-au sãrit în ajutor.Acei români, sunt astãzi personaje principale încartea pe care am scris-o ulterior, despre toate

acestea, numitã de mine PRIBEAG PEDRUMUL VISELOR, iar în varianta italianãERRANTE SUL CAMMINO DEI SOGNI.Steagul românesc mi-a dat o putere neaºteptatã,era ca un energizant pentru mine. M-a optimizatºi faptul cã toþi consulii generali sauambasadorul României de la Ljubliana m-auîntâmpinat ºi susþinut ad hoc, aºa cum s-a putut,în acele momente.

Mariana Mihãilã: Cum aþi fost întâmpinatde conaþionali? Aþi mai avut ºi alte motivepentru a porni în aceastã cãlãtorie? Adrian Melicovici: Minunat. M-au

”adoptat” imediat, necondiþionat, românii dinDiaspora. Sute dintre ei mã încurajau pe reþelelede socializare ori telefonic sau îºi doreau sã sefotografieze cu mine. Într-adevãr, am un albumfotografic cu ei, cu ce am vãzut, unic, mãcarpentru mine. Da, alte motive erau cel puþindouã, primul cã doream sã cunosc la faþalocului, sacrificiile ºi eforturile românilor dinDiaspora ºi al doilea sã pot scrie cartea de carev-am spus adineauri. Mai exista ºi un alt motiv,dealtfel subînþeles: sã vorbesc despre oraºulmeu, þara mea, valorile noastre, aºa cum mãpricepeam. Din fericire, au fost destui jurnaliºtiitalieni care au înþeles cã România e o þarãdeosebitã.

Mariana Mihãilã: Am înþeles cã sunteþijurnalist ºi ulterior aþi ajuns scriitor. Cumaþi ajuns în aceastã posturã? Adrian Melicovici: Cum se întâmpla în

urmã cu ani de zile, mai exact în anul 1999, amfost disponibilizat de la o uzinã militarã princelebrele ordonanþe cu salarii compensatorii. Euam pornit de jos, dupã cu vedeþi. Dar sã lucreziîntr-o uzinã pentru tehnicã de luptã nu e delocuºor. În fine, am început sã scriu apoi într-unziar local ºi ulterior în alte câteva din zona mea.În paralel, scriam la primul meu roman,ECOURI DIN SODOMA ªI GOMORA, dincare d-nul Grigore Culian, directorul de la NewYork al publicaþiei româneºti New YorkMagazin, mi-a preluat câteva fragmente. În2009 am devenit ” oficial” scriitor când a vãzutlumina tiparului, cartea având un impactsurprinzãtor pentru mine în zona mea. Un domnprofesor universitar, mã numea Hemingway deMoreni. De fapt eu sunt nãscut în oraºul Morenidar pentru mine Târgoviºte este oraºul de suflet,mi-a dat totul. Cartea am lansat-o pe 11decembrie 2009 la Târgoviºte în BibliotecaJudeþeanã ION HELIADE RÃDULESCU ºipe 18 decembrie, la Librãria MIHAILSADOVEANU din Bucureºti.

Mariana Mihãilã: Aþi mai scris ºi altecãrþi? Adrian Melicovici: Da! Dupã ECOURI

DIN SODOMA ªI GOMORA am scrisNOAPTEA DESTINELOR ºi NOAPTEASPERANÞELOR, ambele dedicateTârgoviºtei, emigranþilor români, valoriloristorice, culturale ale Cetãþii Chindiei, romane

unde personajele sunt reale ºi inspirate din faptereale. Pentru asta prof. Mihai Stan, editorul meuprincipal, care e ºi directorul EdituriiBibliotheca ºi preºedinte al SocietãþiiScriitorilor Târgoviºteni, zicea cã sunt un cazsingular, pentru cã scriu realist, aºa ziºii mei eroiau corespondent în realitate. Am mai scris ºi unvolum de versuri, ”Colþ de Cer” se numeºte.Spre uimirea mea, acesta a avut cel mai maresucces pânã sã public ultima carte.

Mariana Mihãilã: Ce urmeazã sã scrieþi? Adrian Melicovici: Lucrez la viitorul

roman, într-un stil diferit, clasic. Se numeºteSECRETUL FOCULUI- URIA?UL 160 ºi vafi ca un film artistic de epocã pentru cititori.Subiectul e simplu, se referã din nou la cevareal, anume la incendiul nimicitor, cel mai maredin istoria lumii, din secolul trecut, când unamerican a sosit la Moreni, în România, sã îlstingã, tocmai de la el din Oklahoma, MironKinley.

Mariana Mihãilã: Ce alte planuri aveþipentru viitor? Adrian Melicovici: ... O a doua expediþie

SPERANÞA UNUI VIS, dar în sens invers, dela Târgoviºte la Roma. De fapt, este iniþiativaunui scriitor italian, Tiziano Dall’Omo, caredoreºte sã refacã traseul simbolic, însã cuacþiuni interculturale. Vorbesc despre ocaravanã interculturalã unicã în lume, e frumossurprinzãtor sã vezi cã o echipã italianã,impresionatã de ce ai fãcut tu, purtându-lesteagul pe braþe, alãturi de cel al României,doreºte sã îþi promoveze þara. Da, un scriitoritalian vrea sã schimbe, alãturi de mine,imaginea þãrii noastre, în cât mai bine. Îi placecultura noastrã, tradiþia ºi aceastã expediþie adoua, va avea ºi un alt scop: sã facã donaþii cãtredouã fundaþii umanitare, una românã ºi cealaltãitalianã. Scriitorii nu sunt oameni bogaþi,întotdeauna dar au suflet. Eu am scris cã fiecareviaþã de om e o poveste ºi cã astfel, sufletulomenesc este nemuritor. Aºa ºi cu celromânesc.

Mariana Mihãilã: Aveþi vreun mesajpentru români de transmis? Adrian Melicovici: Sã aibã încredere în ei,

sã ºtie cã sunt unici, sã fie mândri de þara lor ºimai ales, sã se considere fiecare din ei câte o”speranþã a unui vis”. Pe cei care pot, îi aºtept laSacile, în Italia, unde pe 30 martie lansez oficialºi pentru a treia oarã, PRIBEAG PE DRUMULVISELOR. Va sosi ºi mezzosoprana LaviniaBocu de la Cluj, special pentru acest evenimentºi-i mulþumesc. De fapt, vreau sã le mulþumesctuturor românilor care au înþeles mesajulSPERANÞEI UNUI VIS.

Mariana Mihãilã: Eu vã doresc multsucces la lansarea cãrþii d-voastrã din lunamartie, precum ºi la cea de-a douaexpediþie alãturi de susþinãtorii italieni.

Autor Mariana MihãilãPreºedinte Fundaþia DutchRo-Olanda

Vizita oficialã înRegatul Þãrilor deJos a domnuluiTiberiu MihailNiþu, Procuror

General alParchetului de pelângã Înalta Curte

de Casaþie ºiJustiþieSperanþa unui vis

Vizita în România se înscrie înprogramul de pregãtire profesionalãdesfãºurat de universitate în colaborare cuinstituþii de învãþãmânt superior din

România ºi intitulat “Pregãtire pentru oAtitudine Orientatã spre Afaceri”, programcare acordã sprijin absolvenþilor olandezicare doresc sã-ºi deschidã propria afacere,

prin oferirea de cursuri care sã le dezvoltecapacitatea antreprenorialã.

Pe durata prezenþei în România,studenþii olandezi vor avea întâlniri de lucrucu studenþii de la Universitatea Bucureºti,vor vizita un spital din Bucureºti ºi vor aveaposibilitatea sã cunoascã diferite aspectecultural-turistice ºi gastronomice româneºti.

În discuþiile cu ambasadorul român,studenþii olandezi s-au arãtat interesaþi desubiecte precum contribuþia României încadrul NATO ºi UE, apartenenþa Românieila spaþiul de latinitate, trãsãturile caredefinesc ºi conferã individualitate poporuluiromân, oportunitãþile tinerei generaþii

române.La întâlnirea ambasadorului român cu

studenþii olandezi au participat ºi directorulInstitutului de Studii Paramedicale dinNijmegen, Menno Pistorius, precum ºicoordonatorii programului de pregãtireprofesionalã “Pregãtire pentru o AtitudineOrientatã spre Afaceri”, Joop Winke,profesor la Universitatea de ªtiinþe Aplicatedin Arnhem ºi Loredana Orhei, cercetãtorromân, profesor colaborator la Facultatea deAdministrare a Afacerilor din cadrulaceleiaºi universitãþi.

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Þãrilor de Jos

martie - aprilie 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Întâlnirea Ambasadorului României cu studenþi de laUniversitatea de ªtiinþe Aplicate din Arnhem ºi Nijmegen

Lucrãri din creaþia a trei dintrecei mai influenþi artiºti ai secoluluiXX pot fi vãzute în aceastãperioadã (pânã în 11 mai a.c.) înMuseum Boijmans VanBeuningen din Rotterdam(Olanda): Constantin Brâncuºi(1876-1957), Medardo Rosso(1858-1928) ºi Man Ray (1890-1976). Capodoperele expuseprovin din colecþii de top dinîntreaga lume, incluzând aiciCentre Pompidou din Paris ºiMuseum of Modern Art din NewYork. Este vorba despre ceea ce secheamã sculpturã iconicã,niciodatã prezentatã în Olanda – aºa cumsunt „Prinþesa X” (1915-1916) ºi „Coloanainfinitului” (1918) ale lui Brâncuºi. Dealtfel, Brâncuºi, Rosso ºi Man Ray aufolosit fotografia ca un mijloc inovator alartei lor. Supranumiþi pionieri ai sculpturiimoderne, Brâncuºi, Rosso ºi Man Ray auavut un rol decisiv în dezvoltarea acestuigen de artã. Alãturi de Auguste Rodin(1840-1917), Rosso este vãzut dreptartistul care a introdus stilul impresionist însculpturã; Brâncuºi este cunoscut dreptpãrinte al sculpturii moderne prinintroducerea formelor înalt abstractizate ºia suprafeþelor ultrapolisate în bronz ºimarmurã; Man Ray, cunoscut mai degrabãca fotograf ºi pictor, a jucat un rolimportant în miºcãrile Dada ºi Surrealism,dezvoltând ºi o tehnicã fotograficã proprie,pe care a intitulat-o „rayography”.

40 de sculpturi ºi peste 60 de fotografii

realizate de artiºtii înºiºi permit oincursiune în universul creaþiei acestora: ein-au utilizat fotografia pentru a-ºiimortaliza/inventaria opera, ci pentru aoferi privitorului clarificãri în privinþamodului în care trebuie perceputã ºiinterpretatã opera lor. Foarte rara alãturarea acestor trei artiºti într-o expoziþie relevãasemãnãri neaºteptate în demersul lorexperimental ºi de avangardã. Deºi niciunul n-a fost francez, toþi trei au trãit ºi aulucrat la Paris o bunã parte din carierã.Exegeþii remarcã o asemãnare clarã întrepoza faimoasei Kiki de Montparnasse dinfotografia „Noire et blanche” (1926) ºisculptura „Muse endormie” (1910) a luiBrâncuºi, de exemplu.

Aceastã lucrare a lui Brâncuºi – „Museendormie” – poate fi vãzutã, alãturi demulte altele, în expoziþia de la Rotterdam,ocazia fiind apreciatã drept unicã.

Sculptura fragilã din bronzeste unul dintre strãluciteleexponate din colecþia ArtInstitute din Chicago, fiindfoarte rar împrumutat altormuzee. Dar, calitateaexcepþionalã a colecþiilorMuseum Boijmans VanBeuningen din Rotterdam agarantat ºi a fãcut posibilîmprumutul unei lucrãri atâtde importante cum esteaceastã sculpturã.

Expoziþia este însoþitã ºide un amplu catalog, cu 45de imagini reprezentând

sculpturile celor trei ºi alte câteva sute deimagini realizate chiar de artiºti, descrieriale tuturor lucrãrilor din expoziþie ºibiografiile artiºtilor, realizate de curatoriiRoxana Marcoci – Senior curator defotografie la Museum of Modern Art dinNew York – ºi Nina Schallenberg,Collection curator la Wilhelm HackMuseum din Ludwigshafen.

În ultima vreme, interesul faþã deBrâncuºi a crescut foarte mult în Olanda,televiziunea naþionalã prezentând, recent,un reportaj despre sculptorul român ºidescoperirea unei lucrãri atribuite luiBrâncuºi la un colecþionar din aceastã þarã.Graþie acestei expoziþii spectaculoase,Olanda descoperã creaþia lui Brâncuºi,ceea ce nu poate decât sã ne bucure.

Michaela BOCUm.bocu@ziarulfaclia.ro

http://www.ziarulfaclia.ro

Capodopere internaþionale la Rotterdam, în cea mai mareexpoziþie a primãverii: BRÂNCUªI, ROSSO, MAN RAY

Ambasadorul României în Regatul Þãrilor de Jos, E.S. doamnaIreny Comaroschi, s-a întâlnit, la 24 februarie a.c., la Nijmegen,

cu un grup de studenþi olandezi ºi internaþionali de laUniversitatea de ªtiinþe Aplicate din Arnhem ºi Nijmegen

(specializãrile fizio-terapie, nutriþie, asistenþã medicalã ºisocialã, resurse umane), care efectueazã o vizitã de studiu în

România, în perioada 1 – 8 martie 2014.

Ambasada Elveþiei ºiAmbasada Germaniei –împreunã la Timiºoara

În data de 18 februarie a.c., consilierul peprobleme de educaþie al Ambasadei, Josef Karl,a vizitat împreunã cu Matthias Wiesinger de laAmbasada Elveþiei din Bucureºti, “capitalaBanatului românesc”, Timiºoara. Ambii auvorbit despre þãrile lor în faþa elevilor ºiprofesorilor Licelului cu predare în limbagermanã „Nikolaus Lenau”. De asemenea, dinprogram au fãcut parte întrevederi cu episcopulcatolic al Timiºoarei, Martin Roos, consululgerman la Timiºoara, Rolf Maruhn, cuprofesori, la Centrul Cultural German ºi cureprezentanþi ai presei, mediului economic ºiServiciului German de Schimburi Academice.Vizita comunã la Timiºoara reprezintãcontinuarea altor asemenea apariþii la Sibiu,Bucureºti ºi Braºov, ca expresie a colaborãriiaprofundate a þãrilor de limbã germanã îndomeniul educaþional.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Pagina 15martie - aprilie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Rezervele de gaze (naturale)sunt bine umplute”, a subliniat opurtãtoare de cuvânt aMinisterului german alEconomiei. “Suntem binepregãtiþi pentru eventualeprobleme de aprovizionare”. “Laora actualã nu existã nimic caresã sugereze asemeneaprobleme”, a adãugat ea, “nici încazul gazelor (naturale), nici încazul petrolului brut”.

Aproximativ 35% dintregazele naturale ºi petrolul brutconsumate în Germania provindin Rusia, a precizat aceastãpurtãtoare de cuvânt. Germaniaîncearcã de mai mulþi ani sã-ºireducã dependenþa energeticãfaþã de Rusia, însã procesul estelent.

Sursa: romanialibera.ro

GGeerrmmaanniiaa,, pprreeggããttiittãã ppeennttrruu eevveennttuuaalleepprroobblleemmee ccuu ggaazzeellee ddiinn RRuussiiaa

Un site de joburi din Germania arealizat o serie de reclame amuzante,dar grãitoare, cu sloganul ‘’Viaþa eprea scurtã pentru jobul greºit’’.

Un site de joburi din Germania arealizat o serie de reclame amuzante,dar grãitoare, cu sloganul ‘’Viaþa eprea scurtã pentru jobul greºit’’.

În imaginile postate peviralnova.com, se observã fotografiilecampaniei, lipite pe automate de cafea,de îngheþatã, pe maºini de spãlat oriATM-uri, în care apar diverºi‘’angajaþi’’ la munca de jos.

‘’Indiferent ce responsabilitãþi ai,dacã vrei sã îþi schimbi viaþa, acestereclame te-ar putea convinge sã ofaci’’, se aratã pe viralnova. com.

Sursa: gandul.info

Fotografiilecare te pot

convinge sã îþischimbi jobul

Guvernul german aanunþat luni cã þaraeste “bine pregãtitã

pentru eventualeprobleme de

aprovizionare” cugaze naturale ºipetrol ruseºti, încontextul în careacþiunile Rusiei înUcraina se aflã în

centrul preocupãrilorinternaþionale,relateazã AFP,

informeazã Mediafax.

În vizitã laSibiu

În zilele de 24 ºi 25 februarie a.c., ºefulsecþiei culturale ºi pe probleme ale minoritãþiigermane din cadrul Ambasadei Germaniei,domnul Josef Karl, a efectuat o vizitã laSibiu. Punctul central al vizitei l-a constituito nouã întâlnire cu echipa care se ocupã deorganizarea expoziþiei “Trecutul ºi prezentulminoritãþii germane în România” precum ºi oîntrevedere la Departamentul pentruGermanisticã al Universitãþii “Lucian Blaga”din Sibiu. Karl a avut convorbiri cu ºefaDepartamentului, prof. Dr. Maria Sass, culectorul DAAD la aceastã Universitate, Dr.Ellen Tichy iar, in finalul vizitei, a participatla ºedinþa consiliului de administraþie alFundaþiei Michael Schmidt.

Ambasada Germaniei Bucureºti

martie - aprilie 2014Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Douã fantome se întâlnesc lapoarta cimitirului:

- Ieºim la o plimbare? întreabã una.- Sigur, dar aºteaptã o clipã…- De ce naiba ai luat ºi piatra funerarã

cu tine?- Pentru cã nu îmi place sã mã plimb

seara fãrã buletin.Poliþistul: – Aþi consumat bãuturi

alcoolice?ªoferul: – O ladã de bere, 2 litri de

vin ºi o sticlã de vodcã.Poliþistul: – Vã rog sã suflaþi aici.ªoferul: – De ce? Nu mã credeþi?

Se plimba poliþistul prin secþieîntr-o noapte, îngândurat. Comandantulîl vede ºi îl întreabã:

- Ia zi, mã, ce te frãmântã?- Pãi, comandante, mã întreb, unde se

duce curentul electric dupã ce stingemluminile?

- Mã, .. bunã întrebare… Lasã-mã sãgãsesc rãspunsul ºi-þi zic.

Dupã o sãptãmânã vine comandantul,grãbit, la poliþist ºi zice:

- Stinge toate luminile în secþie!Aºa… Acum deschide frigiderul…

Acum vezi, mã, unde se ducea toatãlumina?

Între turiºti:

- Nu vã supãraþi,cum se spune corect,Panteon sau Fanteon ?

- Fanteon.- Mulþumesc.- Cu flãcere.

Un student la facultatea de drept,examen oral, este întrebat de profesor:

- Ce este frauda?- Ceea ce încercaþi dumneavoastrã sã

faceþi cu mine!- Explicã-te!- Conform codului penal: “Comite

frauda acel ce profitã de ignoranþa altuiapentru a-l prejudicia”!

- Logodnicul meu continuã sã selaude tuturor cã se va-nsura cu cea maifrumoasã fatã din lume!

- Auzi, nesimþitul naibii! ºi pe tine dece te mai þine-ncurcatã?

L-am sunat pe ºef azi dimineaþã ºii-am zis:

- Îmi pare rãu dar nu pot veni astãzi laserviciu. Doctorul mi-a spus cã sufãr deauz selectiv.

- ªi ce, asta e cumva vreo boalã,tâmpitule?… Miºcã-þi fundul ºi vinoimediat la muncã, ai înþeles? zbierã el.

- Vã mulþumesc foarte mult pentruînþelegere, i-am rãspuns. Ne vedemmâine atunci.

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

Fãcui fãlã sã vleau o constataleLa glãdiniþã ieli, când am picat,(Cu toate cã-s de-un an în glupa male)Sã mol dacã glumesc, pe omoplat!

Ne-a esplicat doamna educatoaleAmãnunþit, chial ne-a si desenat,Cum am ajuns sã ezigstãm sub soale,Cum fiecale a fost plocleat,

Elam ochi si ulechi de culiosSã aflu cum pe lume am venit,Si chipes si isteþ, da' si flumos,Da' nu te mint, mai mult m-a plictisit,

C-al fi o balzã, cale-n noptiþicã,Ne-aduþe-n pliscu' ei, împachetaþi,Când scapã si mãmica de bulticãFãcutã de la ouã si câlnaþi,

Cum zboalã balza asta-nþet, agale,Vleo nouã luni, sã iasã luclu bunSi cum agiungem în pãtuþ si-n þoalePe cosul casei, ca si Mos Clãciun....

Sã vezi mãi flate, þe educatoale (!)Fãlã misto, chial m-a lãsat pelplex,La vâlsta ei (þe sâni si ce piþioale !)Sã nu stie nimica desple secs???

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Poezie de laglãdiniþã

Pagina 17martie - aprilie 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Care sunt candidaþii pentru fotoliul dePrimar din Nürnberg?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

36

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul din numãrultrecut este INGRIDZIMMERMANN-

HANNOVER

Paste cu pesto din dovleceiIngrediente:- 2 dovlecei medii- 50g migdale sau sâmburi de pin- 50g parmesan proaspãt rãzuit- o legaturã de pãtrunjel- 3-4 cãþei de usturoi- ulei de mãsline extra virginIar pentru cei care nu þin post sau sunt în zilele de

dezlegare la peºte:- 200ml smântânã dulce- 2-3 cãþei de usturoi- 100g somon afumatMai întâi trebuie sã spãlãm foarte bine dovleceii, pentru cã îi

vom folosi cu tot cu coajã. Ca ºi în cazul altor legume, multe dintrevitaminele ºi substanþele nutritive din dovlecei se gãsesc în coajãºi e pãcat sã renunþãm la ea. Dupã ce i-am spãlat, le tãiem capeteleºi îi dãm pe rãzãtoare, apoi îi punem într-o sitã, deasupra unui altvas, îi sãrãm bine ºi îi lãsãm 15 minute, ca sã fim siguri cã se lasãtoatã apa. Între timp, punem ºi pastele la fiert. Punem în blenderdovleceii, pe care îi strângem ºi în mâini, ca sã fim siguri cã a ieºitapa, apoi punem parmesanul, migdalele, pãtrunjelul tocat mãrunt,parmesanul ºi uleiul de mãsline. Amestecãm pânã avem o cremã.Ulei de mãsline punem din aproape în aproape, în funcþie de câtde gros dorim sã fie pesto.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Este o plantã ierboasã originarãdin Asia tropicalã. Atinge între 20-60cm înãlþime, având frunzele deculoare verde deschis, mãtãsoase, culungimi cuprinse între 1,5-5 cm ºi latede circa 1-3 cm. Florile sunt deculoare albã, aranjate într-o terminaþienumitã racem. În mod neobiºnuitpentru familia Lamiaceae, cele patrustamine ºi pistilul nu emerg de submarginea superioarã a corolei, ci sesprijinã pe cea inferioarã. Dupãpolenizarea entomofilicã (adicãpolenizare cu ajutorul insectelor),corola cade ºi ulterior se dezvoltãpatru achene în interiorul calixuluibilabial. Planta are un gust asemãnãtorcu al anasonului (numit ºi anis), avândun miros puternic dulceag-înþepãtor.Busuiocul este foarte sensibil la frig,el crescând bine în condiþii de cãldurãºi umezealã. În timp ce varietãþilecomune de busuioc sunt planteanuale, alte varietãþi, cum ar fibusuiocul albastru african ºi busuioculsacru thailandez, sunt perene.Termenul de busuioc provine dinlimba greacã, âáóéëåõò (basileus)însemnând "rege", despre aceastãplantã spunându-se cã a crescut pelocul unde Împãraþii Constantin ºiElena au descoperit Sfânta Cruce.Dicþionarul Englez Oxfordmenþioneazã unele speculaþii conformcãrora busuiocul ar fi fost folosit la"câteva unguente sau medicamenteregale". Busuiocul este în continuareconsiderat "regele mirodeniilor" demulþi bucãtari ºi autori de cãrþigastronomice.

În mod obiºnuit, se recomandã cabusuiocul sã fie folosit în stareproaspãtã. În cazul reþetelor culinarede mâncãruri preparate termic,adãugarea busuiocului se face, deobicei, la finalul preparãrii pentru a nui se distruge aroma. inut în pungi de

plastic, poate fi pãstrat proaspãt fie înfrigider, pentru o perioadã scurtã, fieîn congelator, pentru mai mult timp,dupã ce în prealabil a fost opãrit puþin.Aºezaþi frunze proaspete într-unborcan uscat, adãugaþi puþinã sare ºiapoi acoperiþi cu ulei de mãsline.Planta uscatã îºi pierde mare parte dinaromã, ceea ce rãmâne având un gustfoarte diferit, cu iz slab de iarbãproaspãt tãiatã. Reþetele cu specificmediteraneean ºi asiatic folosesc înmod frecvent busuiocul. În cazulbucãtãriei mediteraneene, aroma estecompletatã de roºii. Busuiocul esteunul dintre ingredientele principaleale sosului pesto, o specialitateitalianã din ulei ºi plante aromate,provenind din oraºul Genova.Celelalte douã ingrediente sunt uleiulde mãsline ºi seminþele de pin. Celemai folosite specialitãþi de busuiocmediteraneean sunt "Genovese","Volãnaºe purpurii", "Mamut","Scorþiºoarã", "Lãmâie", "Glob", ºi"Albastru african". Bucãtãria chinezãfoloseºte specialitãþi de busuiocproaspãt sau uscat pentru supe ºi altefeluri de mâncare. În Taiwan,bucãtarii adaugã busuioc proaspãtunei supe-cremã sau frunze debusuioc fierte în ulei la pui prãjit.

Busuiocul este gãtit câteodatã cufructe proaspete sau adãugat îngemuri de fructe ºi sosuri - de obiceicu cãpºuni, dar ºi cu zmeurã sauprune. Se considerã cã busuiocul cufrunza platã folosit în bucãtãriavietnamezã, care are o aromã uºordiferitã, este mai potrivit pentrufelurile de mâncare cu fructe.

Atunci când sunt înmuiate în apã,unele varietãþi de seminþe de busuiocdevin gelatinoase, ºi se folosesc înbãuturi asiatice sau deserturi precumfalooda sau ºerbetul. Aceste seminþesunt cunoscute sub numele de sabja,

subja, takmaria, tukmaria, sau seminþefalooda. Seminþele se mai folosesc ºiîn Ayurveda, sistemul medicinaltradiþional al Indiei.

Componente chimiceDiferitele varietãþi de busuioc au

arome diferite datoritã faptului cãplanta conþine un numãr variabil deuleiuri esentiale (numite ºi uleiurivolatile sau uleiuri eterice), care suntcombinate în diferite proporþii pentrudiferite soiuri. Aroma puternicã decuiºoare a busuiocului dulce este datãde eugenol, care e aceeaºi substanþãchimicã prezentã ºi în cuiºoare.Aroma de lãmâie a busuioculuilãmâios ºi a celui "limã" este datã defaptul ca aceste douã soiuri au unconþinut mai mare de citral, careproduce aceste efecte la mai multeplante, incluzând menta-lãmâie ºilimonen, dând ºi cojii de lãmâiearoma-i specificã. Busuiocul albastruafrican are o puternicã aromãcamforatã, datoritã proporþiei mari decamfor ºi de camfen. Busuiocul-licorice conþine anetol, substanþãchimicã ce face ca anasonul sãaminteascã de Glycyrrhiza glabra ºi sãjustifice numele de busuioc-anason.

Alte substanþe chimice careparticipã la producerea aromelordistincte ale multor soiuri de busuioc,în funcþie de proporþia în care segãsesc în fiecare specie specificã,

sunt: cinamat (acelaºi compus ca înscorþiºoarã; citronelol (acelaºi compusgãsit în geranium, trandafir); geraniol(ca în geranium); linalol (o aromãfloralã prezentã ºi în coriandru);metil-cavicol (care dã aromatarhonului ); mircen (dafin, mirt);pinen (care, dupã cum spune ºinumele, este substanþa ce dã aromauleiului de pin); ocimen; terpineol

Tratamente naturale pebazã de busuioc

Busuiocul (Ocimum basilicum)reprezintã un remediu natural pentrutratarea ºi vindecarea diverselorafecþiuni: bronºitã, afecþiunigastrointestinale, febrã, gutã, dureri destomac. Infuzia preparatã din frunzede busuioc se recomandã în cazul încare pacientul suferã de crampe,infecþii urinare, dureri de cap,laringitã, faringitã, gripã, vomã, fiindºi un excelent stimulator al poftei demâncare. Consumul zilnic al acesteiinfuzii ajutã ºi la tratarea ºi vindecareacefaleei, colicilor intestinale, ulceruluigastric, colitelor de fermentaþie.

Înþepãturile de insecte, rãnile ºieczemele se pot trata prin aplicareaunor comprese cu frunze de bucuiocsau cu tincturã de busuioc. Deasemenea, pentru stimularea poftei demâncare se recomandã a se administravin de busuioc.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Busuiocul - un medicament minune

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Interesul pentrucãlãtorii va fi cevamai mare decât în

mod obiºnuit ºi nu vor lipsiocaziile de a pleca la drum încompania prietenilor sau arudelor apropiate. Cu o astfel deocazie, starea ta de spirit se vaîmbunãtãþi simþitor.

În ceea ce tepriveºte, situaþia esteceva mai relaxatã,

ceea ce se va reflecta ºi în stareata generalã. Activitãþile sociale îþivor face mare plãcere ºi, chiardacã te vor obliga la tot felul decheltuieli, vei decide cã meritã.

Vei fi deosebit deagitat în aceastã lunãºi tentat sã reacþio-

nezi în virtutea impulsului demoment. Ar fi de dorit sã te ma-nifeºti cu mai multã prudenþã, încaz contrar te-ai putea confruntacu situaþii mai puþin plãcute.

La serviciu vei aveade fãcut faþã unoractivitãþi dificile, care

te vor solicita în mod deosebit.Energia fizicã te va susþine ºi veireuºi sã te descurci fãrãprobleme. Dacã ai de susþinut unexamen, ºansa va fi de partea ta.

Te preocupã situaþiata financiarã, cãcicheltuielile par a nu

se mai termina. Este o perioadãbunã pentru a face investiþii, cucondiþia sã nu renunþi la prudenþãºi nici sã nu te aºtepþi la rezultateimediate.

O perioadã agitatã,în care vei aveatendinþa de a te

implica în prea multe activitãþi,fãrã a putea finaliza mare lucru.Nu-þi va fi prea uºor, dar pânã laurmã vei reuºi sã te descurci, maiales cã vei fi ajutat din toatepãrþile.

Ti se vor propunetot felul de colabo-rãri care se vor do-

vedi avantajoase. N-ar fi exclussã se iveascã diverse oportunitãþipentru a-þi îmbunãtãþi situaþiafinanciarã. Chiar dacã va finevoie de multã alergãturã, pânãla urmã vei fi mulþumit.

Aceastã lunã va fiuna ceva mairelaxatã pentru tine,

chiar dacã problemele cu care teconfrunþi nu ºi-au gãsit încãrezolvarea. N-ar fi exclus sã fiiobligat sã rãmâi peste program laserviciu.

Comunici bine cupartenerul de viaþã,ceea ce te ajutã sã-þi

consolidezi relaþia cu acesta.Mintea îþi este plinã de idei, dar,cum eºti cam împrãºtiat, n-ar firãu sã le discuþi cu un prietenînainte de a le pune în practicã.

Starea ta generalãeste bunã, în ciudaunor nemulþumiri

legate de situaþia financiarã. Peacasã sunt posibile discuþii legatede proiecte de interes comun. Arfi indicat sã nu încerci sã-þi impuipunctele de vedere dacã doreºtisã ai parte de o lunã liniºtitã.

În companiaprietenilor veicheltui ceva bani,

dar nu are de ce sã-þi parã rãu,cãci te vei simþi excelent.Reuºeºti sã-þi canalizezi energiaspre un scop concret, aºa încâteforturile tale îºi vor arãta înscurt timp roadele.

Nu eºti în forma tacea mai bunã. Te laºidominat de

impulsivitate ºi riºti sã facigreºeli, care, chiar dacã acum parminore, te pot costa scump înviitorul apropiat.

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiucomercial în Râmnicu Vâlcea, cu apartament înzona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat,zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe,grãdinã 540 Mp. Ioan Draia. Telefon:+40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201. rogseriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pegaz. Informaþii la telefon: 0257 281 996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucratun an în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastãîn România ºi strãinãtate,caut de muncã îndomeniu (sau ºi altceva,decent ) sau cautpartener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentrua deschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie înGermania. Ma puteþi contacta pe skypemario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþãîn predare în România i Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu i mediu-avansat. Informaþii latel. fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de, Nürnberg.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

Ofer servicii de coafurã, manechiurã ºipedichiurã, pensat sprâncene la domiciliu înAmsterdam. Tel. 0687449137. Preþuriavantajoase.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici va învãþãmcum sã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit,în fiecare zi de MARÞI între orele 17- 19.Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau oriceeveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu,iar asta într-un timp scurt? Ai nimerit undetrebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentrutoate buzunarele!

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnbergºi ai nevoie de o persoanã care sã te ajute ladiverse lucruri?Nu îþi cunoºti drepturile înGermania? Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facãclipele de singurãtate mai frumoase? Ai nevoiede un consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta.Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de a vãintegra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 1210 Nürnberg.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie,pãsãri, animale etc. Dacã e necesar pentrumenaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel:0746144539 sau 0267708065.

Ai terminat o coalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor de curãþenieîn zona Nurnberg. Lb. germanã la nivelconversaþional. Bozan Eugen Sebastian. Tel:015141305791

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºisunt din Piatra Neamþ ºi am 27 de ani. Amlucrat în domeniul construcþiilor exteriorºi interior ºi am urmãtoarele experienþe de4 ani: finisãri, zugrãvie, rigips, plaster,gresie, faianþã. Sunt foarte motivat în acolabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru AndreiCosmin ºi sunt din Petroºani. Am fãcutªcoala Profesionalã ºi am diplomã de sudor.Am 28 de ani, permis de conducere categoriaB (Luat în Italia), am atestat europeanpentru magaziner în fabricã ºi pentru uz destivuitor. Dorec sã colaborãm, avândurmãtoarele experienþe în domeniulconstrucþiilor: 5 ani montaj de plãci demarmurã ºi polistiren pe exterior, de faþadã,sunt capabil ºi de amenajãri interioare ºiexterioare.Telefon: 0040 758628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi amdoi copii.Î mi doresc cu ardoare sã ajung înGermania împreunã cu soþul sã îmi gãsesc delucru orice, undeva în gastronomie, soþul îndomeniul tâmplãriei deoarece este calificat înacest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacãcineva cu suflet mã va putea ajuta cu orice, chiarºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ºoferpânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii de limbagermanã. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania laferme sau instalaþii de abºare, vopsitorie.Telefon: 004 0758 628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 01758353537.

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:ppb.adv@t-online.de

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþeanromâno-german, îmi ofer serviciile pentru aajuta bãtrânii la: plimbare, cumpãrãturi,rezolvarea de probleme la Instituþiile germane,consultanþe psiho-sociale etc. Informaþii lanumãrul de telefon: 0160 33 73 128

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte unjob stabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant,fabricã de ambalat mezeluri, fabricã deconserve, murãturi sau orice alt domeniu în caream putea lucra fãrã drept de lucru (încã nu îldeþinem!). E bine venitã orice ofertã decentã!!!Putem fi contactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman,in gastronomia italianã sau germanã. Telefon:0151 20931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meuîn vârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor înbucãtãrie sau îngrijire copii. Informaþii latelefon: 0163 4638763.

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.

Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 59.000 Euro. Informaþii

la telefon: 0049 160 33 73 128.

Schimb casã complet mobilatã ºiutilatã în Copãcelu, judeþulVâlcea, 124 m.p locuibili,

dependenþe, teren 800 m.p, cuapartament sau casã în zona

Nürnberg ºi împrejurimi cu 3-4camere. Eventual plãtim diferenþa.

Tel. 0160 33 73 128.

IMOBILIARE

martie - aprilie 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

36

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

februarie - martie 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãrserios ºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþiefizica bunã, cunosc limba germana la nivel deconversaþie. De preferabil prin zona regiuniiHessen sau în apropiere. Telefon: 015213547564.

Cuplu de români, 25 de ani, serioºi, harnici,organizaþi, cãutãm locuri de muncã (inclusivîngrijit copii, persoane în vârstã, locuinþe). Tel decontact: 0040747678236 sau email:luminitele@yahoo.com. Vorbim foarte bineengleza ºi prietena mea vorbeºte germana destul debine.

Tânãrã drãguþã, serioasã, de 23 ani,vorbitoare de limba Germanã/Englezã la nivel deconversaþie, Spaniola la perfecþie, din zonaFrankfurt Am Main, caut urgent loc de muncã înzona Frankfurt sau la maxim 30 de km de oraº,într-un restaurant la bucãtãrie sau de a avea grijãde copii cu vârsta cuprinsã între 0-6 ani sau de aoferi unele servicii persoanelor în vârstã (plimbare,gãtit, cumpãrãturi) etc. Disponibilitate 8-10 ore pezi. ROG SERIOZITATE. Tel: 015213547565-rãspund ºi la sms. Doar persoanele serioase ºidecente pot apela la acest numãr. Vã mulþumesc!

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor devase sau femeie de serviciu în zona Frankfurt amMain sau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 10512079331

Mã numesc Silaghi Jean Mihai. Caut loc demuncã. Sunt de profesie masseur. Pun coloanavertebralã la loc, dacã nu a fost fãcutã operaþie,recuperare a muºchilor. Am 41 de ani ºi experienþãdin România. Telefon: 015145410712, Heidelberg69126, Gorresstr. 2

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoarela bãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051207933114

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, cautde lucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã.Telefon: 015779590541.

Suntem douã fete serioase în vârstã de 23respectiv 24 de ani, vorbitoare de limba germanã lanivel de conversaþie (am facut un curs de limbagermanã 3 luni) Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venitorice (ajutor în bucãtãrie femeie de serviciu) sauorice altceva decent! Ne puteþi contacta la numãrulde telefon: 015213547564

Caut loc de muncã, ºofer profesionistA,B,C,E, ospãtar barman, în construcþii, instalatorsanitar ºi termic, spaþii verzi, ajutor bucãtar.Numele meu este Claudiu, telefon de contact0034622830039 sau 0034942134088. Vorbesc limbaromâna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã. Vãmulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârstade 23 respectiv 24 de ani,vorbitoare de limbagermanã la nivel de conversaþie (am fãcut un cursde limba germanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncãzona Frankfurt am Main. Pentru început e binevenit orice (ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu)sau orice altceva decent! Ne puteþi contacta lanumãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºisalariu la înþelegere. Am cunoºtinþe de limbagermanã, începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.:0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat,cu experienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoanecu experienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30de ani. Informaþii la tel : 0157 84663115

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresccazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg.Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 015787 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºiitalianã. Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sãvorbeascã limba românã, pentru o relaþie deprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmeleºi excursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie) serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie.Condiþii: slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunoscun bãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã,cu vârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut opartenerã serioasã pentru a ne oferi respectreciproc ºi care doreºte o schimbare în viaþã,eventual cãsãtorie,a proape de Stuttgart. Telefon:0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sãdea un sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de13 ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorieeºuatã de 9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sãiau viaþa de la început. Doresc sã cunosc un bãrbatserios care sã vrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Cazodie sunt Rac. E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani,serios, munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerãpentru o relaþie bazatã pe respect reciproc ºiprietenie, eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790-(Mihail)-München.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei oacutã nevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea facefericiþi. telefon: 0160 33 73 128

Dacã eºti venit de curând în Germania ºi ainevoie de ajutor: mobilier, îmbrãcãminte, ajutorpentru integrare, limbã, asigurãri, locuinþã etc,contacteazã-ne ºi vom încerca, alãturi de cei cuinima mare sã te ajutãm. Tel: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti aface parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01522 9028 630

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

36

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20