ziar distribuit în austria, erscheint in: belgien...

15 martie - 15 aprilie 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 4720 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Învierea Domnului - sãrbãtoarea bucuriei biruinþeivieþii asupra morþii

Migraþia „bunã” ºi migraþia „rea”

Personalitãþi de origine românãla OPERNBALL 2015

Roman poliþist românesc tradus în Belgia

MUZEELE LUMII: Muzeul deGenþi ºi Poºete din Amsterdam

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 9

Pagina 14

Pagina 4

Pagina 12

Destine marcate de istorie

Din biografia unui reputatcineast românInterviu cu regizorul Nicolae Mãrgineanu

Pe agenda viziteioficiale în Germania

a ºefului statului,Klaus Iohannis, s-aaflat, dupã cum se

ºtie, ºi o întâlnire, încursul zilei de 26Februarie a.c., cu

reprezentanþiicomunitãþii

româneºti, ai unorAsociaþii sau

Fundaþii româno-germane, întâlnire

desfãºuratã lasediul Ambasadei

României din Berlin.

PPaaggiinnaa 44

Vizita Preºedintelui Iohannis la BerlinPPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 6666

Sãrbãtoarea Învierii Domnului sauPaºtele este cea mai aºteptatã sãrbãtoarea creºtinilor, cea mai mare, maiînsemnatã, mai sfântã ºi maiîmbucurãtoare sãrbãtoare de peste an.Românii de pretutindeni aºteaptãsãrbãtoarea Învierii Domnului, dupã unpost îndelungat, cu mare dor ºi bucurie,ºi cautã în acelaºi timp ca locuinþele lorsã fie curate ºi cu toate pregãtirile fãcuteîn cea mai bunã rânduialã.

Paºtele se sãrbãtoreºte totdeaunaprimãvara, anotimpul cel mai frumos ºimai plãcut, când întreaga naturã setrezeºte din nou la viaþã. În aceastã zi desãrbãtoare “Hristos a înviat din morþi cumoartea pre moarte cãlcând ºi celor dinmorminte viaþa dãruindu-le”, iar pre ceivii rãscumpãrându-i de sub jugulpãcatului ºi împãcându-i cu Dumnezeu.

Învierea Domnului este uneveniment copleºitor pentru orice om,un mister care s-a petrecut acum douãmii de ani, dar care continuã sãfascineze întreaga fãpturã umanã, este orealitate care se transmite din generaþieîn generaþie, de la un secol la altul ca unizvor de apã vie. Întruparea ºi ÎnviereaFiului lui Dumnezeu sunt fundamentalepentru viaþa oricãrui om, deoarecereprezintã începutul ºi temeiul mântuiriinoastre, prin care a fost distrusãmoartea. Orice fel de credinþã am avea,dacã nu credem în adevãrul Învierii,este o credinþã deºartã. Sfântul ApostolPavel spune explicit în Epistola întâiacãtre Corinteni 15, 14: ”Iar dacã Hristosn-a înviat, zadarnicã este credinþavoastrã, sunteþi încã în pãcatelevoastre”.

Sãrbãtoarea Învierii Domnului esteo sãrbãtoare a luminii ºi a bucurieibiruinþei vieþii asupra morþii. Dincolo detoate, aceastã sãrbãtoare este prilejulunei comuniuni creºtineºti, alreapropierii dintre oameni, al bucurieide a fi împreunã, al unei vieþi pline desens, dincolo de orice încercãri ºigreutãþi. Cântarea din Canonul Învieriiexprimã cel mai bine toate acestea:”Ziua Învierii, popoare sã ne luminãm!Paºtile Domnului, Paºtile! Cã dinmoarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer,Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi,cei ce cântam cântare de biruinþã”.

Noaptea de Înviere este aºteptatã cuemoþie sfântã an de an de cãtre

credincioºi. Este o noapte care neapropie mai mult de credinþã, demiracolul Învierii din morþi aMântuitorului. Aceastã noapte estepetrecutã în biserici, în priveghere ºirugãciune, cântãri de bucurie ºi culumini multe, semne ale Mântuirii.Chemarea preoþilor de la începutulslujbei de Înviere: ”Veniþi de luaþiluminã!” este chemarea lui Hristos celînviat de a trãi în luminã, de a primilumina credinþei în viaþa noastrã, de anãdãjdui în învierea noastrã ºi de aînþelege adevãrul creºtin cã existenþaomului nu se limiteazã doar la anii pecare îi trãim în aceastã viaþã, ºi cãdincolo de moarte este cu mult mai multdecât ajungem sã cunoaºtem pe pãmânt.Hristos este lumina lumii ”Eu suntLumina lumii; cel ce Îmi urmeazã Mienu va umbla în întuneric, ci va avealumina vieþii”.(Ioan 8, 12)

Tot în aceastã noapte sfântã,primim din partea preoþilor ºi vestireacã „Hristos a înviat!” la care rãspundemcu multã bucurie „Adevãrat c-a înviat!”.Acesta va fi ºi salutul pe care noi,creºtinii, ni-l adresãm unii altora timpde 40 de zile, pânã la ÎnãlþareaDomnului. An de an folosim acest salutdar, cu cât înaintãm în înþelegerea ºitrãirea credinþei, cu atât mai multcunoaºtem cã acest salut nu este doar oformulã de politeþe sau o obiºnuinþã, cieste o mãrturisire de credinþã a taineiÎnvierii Domnului. Credinþa ni se

întãreºte pentru cã peste toþi domneºteDumnezeu, Tatãl nostru, al tuturor, Celcare are grijã de univers, de pãmânt, deom ºi de toatã credinþa lui. Speranþaîncolþeºte din nou în sufletele noastre,chiar dacã uneori pare a se ofili, cãDumnezeu ne poartã ºi nouã de grijã, nune uitã. ªi ne regãsim, în aceastã zi aÎnvierii, ca fraþi ºi fii ai aceluiaºi TatãCeresc, care ne iubeºte ºi ne învaþã sã neiubim ºi noi ca fraþii.

Preasfinþitul Pãrinte Visarion alTulcii spunea cã „minunea Învierii esteasemenea unui munte înalt de pe vârfulcãruia se vede, se înþelege ºi selumineazã toatã viaþa noastrã de aici depe pãmânt ºi de dincolo de mormânt. Eaeste asemenea unui far cãlãuzitor, aºezatla hotarul dintre douã lumi: cea de aiciºi cea viitoare. În lumina Învierii luiHristos înþelegem mai bine rostul nostrude aici, de pe pãmânt, valoarea vieþii pecare am primit-o de la Dumnezeu, ca ºia îndatoririlor pe care le avem însocietate“. Sã prãznuim cu bucurieduhovniceascã acest praznic luminat ºisã ne învrednicim ca Învierea Domnuluisã învie ºi sufletele noastre!

Dragi cititori Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului nostru Iisus Hristos sã vãaducã tuturor bucurie, luminã ºibinecuvântare în sufletele ºi caseledumneavoastrã! Multã sãnãtate, pace ºiîntru toate bunã sporire! „Hristos aÎnviat! Bucuraþi-vã!”.

Adriana-Lucia Ciugudean

martie - aprilie 2015Pagina 2

Echinocþiulde primãvarã

21 Martie, prima zi deprimãvarã (astronomicã), ne-a bucurat cu strãlucirea razelor de soare, cu revenireapãsãrilor cãlãtoare, cu frumuseþea pajiºtilor înverzite,cu minunãþia ramurilor înflorite întru întâmpinareaSfintelor Paºti – cea mai importantã sãrbãtoarecreºtinã, care cade în prima Duminicã cu lunã plinã,de la Echinocþiul de primãvarã –, ce ne îndeamnã sãfim mai buni, mai iubitori, mai iertãtori.

Dar ce este, din punct de vedere ºtiinþific, unEchinocþiu?

Dupã cum se ºtie, Pãmântul (Terra sau Planetaalbastrã) este a cincea planetã (ca mãrime) aSistemului nostru solar, din galaxia “Calea Lactee”,se roteºte în jurul Soarelui (miºcarea de revoluþie) –fiind a treia Planetã, dupã Mercur ºi Marte –, pe untraseu eliptic, cu viteza de 109.033 km/h, efectuând untraseu complet într-un timp de 365,256366 de zile(anul sideral), rotaþie care, datoritã înclinaþiei de23,5% a axei imaginare Polul Nord/Polul Sud,conduce la formarea celor 4 anotimpuri, delimitate,din punct de vedere astronomic, de cele douãEchinocþii (de primãvarã ºi de toamnã) ºi de cele douãSolstiþii (de varã ºi de iarnã).

Dupã o jumãtate de an, cu nopþi lungi ºi reci detoamnã ºi de iarnã, ziua a devenit din nou egalã cunoaptea – în momentul Echinocþiului de primãvarã(la 20.03.2015, orele 22:45) – ºi a început sã creascãºi sã se încãlzeascã; întreaga naturã revenind la o viaþãactivã ºi productivã: în case, în grãdini ºi pe ogoare.Pentru bucuria sãrbãtoririi recoltei din toamnã, omultrebuie sã munceascã asiduu, cel puþin o întragãprimãvarã ºi o varã fierbinte, iar rezultatele munciisale vor fi roadele bogate, adunate, prezentate ºisãrbãtorite abia peste 6 luni, puþin dupã Echinocþiulde toamnã (de la 23.09.2015, orele 08:20), de Ziuarecoltei.

Echinocþiul de primãvarã reprezintã momentulnaºterii, al renaºterii, al reînvierii. Nu întâmlpãtorSfintele Paºti se calculeazã pornind de la Echinocþiulde primãvarã. Cultul soarelui era specific mai tuturorpopoarelor antice. Strãmoºii noºtri daci aveau bunecunoºtinþe de astronomie ºi despre calendarul solar.Echinocþiul de primãvarã, când ziua devenea egalã cunoaptea, spre sfârºitul lunii martie, marca creºtereasoarelui pe cer, lungirea zilei ºi scãderea nopþii.Numeroase ritualuri celebrau Echinocþiul deprimãvarã, în special pentru importanþa sa în creºtereafertilitãþii pãmântului, a reînvierii naturii. În vechime,se aprindeau focuri pentru a arde iarna ºi a renaºte,prin cãldurã, spiritul primãverii. Obiceiul a fostasimilat în creºtinismul românesc, sub formaFocurilor Sfinþilor.

Românul s-a nãscut poet ºi credincios, iar dacãvara munceºte ºi iarna se odihneºte, primãvara ºitoamna sãrbãtoreºte, cel puþin teoretic. ªi cum cea maimare sãrbãtoare de primãvarã a creºtinãtãþii esteÎnvierea Domnului, aniversatã anul acesta, de BiseriaOrtodoxã Românã, dupã Calendarul Iulian, în zilele de12, 13 ºi 14 Aprilie 2015 (la o sãptãmânã dupãsãrbãtorirea Sfintelor Paºti de cãre Bisericile Catolice,Evanghelice, Reformate...), Redacþia ziarului VOCEATA ureazã anticipat, tuturor românilor, de oricereligie, un cãlduros ºi prietenesc La Mulþi Ani deSfintele Paºti!

Mihai ANTHONY Journalist & Literat

La Mulþi Ani deSfintele Paºti 2015!

EEDDIITTOORRIIAALLÎnvierea Domnului - sãrbãtoareabucuriei biruinþei vieþii asupra morþii

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Pe data de 8 Martie, laBiserica ortodoxã din

Nürnberg s-au împãrþitmãrþiºoare ºi flori

doamnelor ºidomniºoarelor prezente.Acestea au fost puse la

dispoziþie de cãtreBiserica ortodoxã ºifirma de asigurãri

medicale BKK.

martie - aprilie 2015 Pagina 3

Percepem mereu primãvara cape un anotimp al resuscitãrii fizice,sentimentale ºi spirituale. Estesezonul renaºterii universale, aldeclaraþiilor de dragoste ºi apreciereadresate tuturor femeilor : mame,fiice, bunici, prietene ºi iubite. Uneledintre ele au fost sau sunt celebre ºi autrãit poveºti de dragoste nemuritoare,altele ºi-au croit iubirile pe fundalulunor scenarii de viaþã obiºnuitã, dinperspectiva unor secvenþe existen-þiale, relativ banale, importante princoncreteþea, firescul ºi unicitatea lor.De pe palierul poveºtilor de dragosteieºite din comun, gândul mã poartãspre Nae Ionescu ºi la MarucaCantacuzino, care au fost legaþiprintr-o prietenie frumoasãtransformatã, mai târziu, într-oaventurã amoroasã excepþionalã. Sespune cã Nae Ionescu, cunoscutulprofesor universitar, filosof ºilogician român, reuºea sã cucereascãmulte studente, doamne ºidomniºoare. Cu „un profilrenascentist, accentuat de nasul cutrei cocoaºe, dupã stilul vremii, cuchip osos de Mefiatofel, cu pãrulnegru, ochii verzi ºi fruntea latã”1,Nae Ionescu a atras imediat atenþiaMarucãi. Aceasta era o femeieatrãgãtoare care frecventa cercurileintelectualitãþii bucureºtene dinperioada interbelicã, fiind vãduva lui

Mihai Cantacuzino un bãrbat influentºi extrem de bogat. În perioada în carel-a cunoscut pe Nae Ionescu, Marucaera mãritatã cu un alt personajcelebru, ºi anume, cu George Enescu,marele compozitor român. Prinsã înmirajul acestui triunghi amoros,Maruca nu a rupt mariajul cu Enescu,ci a continuat relaþia extraconjugalãcu filosoful român. Prin atitudinea eia sfidat prejudecãþile sociale ºi s-alãsat sedusã de Nae Ionescu pe care îladora pentru mintea ascuþitã, pentruatitudinea fermecãtoare ºi chipulcarismatic.

O altã poveste de iubireneobiºnuitã era cea care i-a legat peMihail Sadoveanu ºi Valeria Mitru.Dupã moartea primei lui soþii,Ecaterina, cu care a avut 11 copii,Mihail Sadoveanu se îndrãgosteºteiremediabil de Valeria, o domniºoarãcu 40 de ani mai tânãrã decâtscriitorul român. Despre iubirea lorGrigore Ilisei scria „,Inteligenþa, bunacuviinþã, generozitatea, cultura,caracterul Valeriei au cântãrit enormîn aceastã ecuaþie. Au reprezentatelemente decisive ºi au scos dinbanalitate o legãturã trupeascã.Combustiile trãirii alãturi au îmbrãcato dimensiune puternic spiritualã. Amperceput acest lucru ºi din vorbiriletotdeauna mãsurate ale coaneiValerica, dar ºi din tãcerile ei aºa de

grãitoare.2’’ În categoria cuplurilorcelebre se încadreazã ºi relaþia dedragoste dintre Take Ionescu ºi AdinaOlmazu. Cu 33 de ani mai tânãrãdecât Take Ionescu, Adina a devenitsoþia ilustrului om politic fiind sedusãde acesta prin frumuseþea luiintelectualã. Arta seducþiei la TakeIonescu a atins punctul culminantprin intermediul unei corespondenþepurtatã între anii 1917-1921, perioadãcare a stat sub semnul PrimuluiRãzboi Mondial. Depãrtarea ºi grijilenu i-au împiedicat pe viitorii soþi sã-ºiastâmpere dorul prin intermediulunor scrisori de amor gingaºe ºiemoþionante. Este greu de crezut, cãun om politic putea fi autorul unorscrisori care reprezentau adevãratedovezi de iubire ºi includeauînflãcãrate declaraþii de dragoste.Spre exemplu, într-o scrisoare datatãîn 8 martie 1917, Take Ionescu îimãrturisea Adinei : „Dacã ai fi aici!Câte lucruri nu ne-am spune doarprintr-o strângere de mânã. Iatã, teaºtept de douãzeci de minute. Deemoþia aºteptãrii mi s-a opritrespiraþia. Apoi deodatã aud soneria!Trebuie sã fii tu. S-a deschis ºi tresar.Ai pus mâna pe uºã, se deschide ºi înacelaºi timp îþi aud glasul tãu blând,vocea ta care-mi merge direct lainimã [...] vocea ta care e unul dintrecele mai mari farmece ºi te vãd

intrând... ªi te strâng la piept ºi te facsã te aºezi pe mica mea canapea ºi terog sã-þi ridici voaleta... ªi atuncidragã, îmi trec braþul în jurul gâtuluitãu ºi îþi dãruiesc una dintre acelesãrutãri pe care le-aº dori sã reînceapãchiar în momentul în care s-ausfârºit”3

Istoria cuplurilor celebre, abundãîn exemple de iubiri nemuritoare. Eane demonstreazã cã iubirea este unsentiment universal valabil, fãrãvârrstã ºi dincolo de timp. Iubireasfideazã curgerea anilor. Ea ne obligãsã ne lãrgim hotarele sufletului ºi sãieºim din noi înºine, dãruindu-nenecondiþionat. Unele poveºti deiubire au intrat în istorie, altele sedesfãºoarã în chiar clipa de faþã. Sunt

iubiri pe cale sã se nascã iar altele vorapãrea în viitor.

Dragostea, aºadar, este celebrãprin ea însãºi, iar oricând ºi oriundeapare, indiferent între cine ºi cât timpse manifestã, trebuie sãrbãtoritã cumse cuvine!

Liliana Moldovan

1 http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/nae-ionescu-ne-invatat-sa-gandim

2 http://www.reporterntv.ro/s t i re/ iubir i -celebre-mihai l-sadoveanu-casator...

3 Take Ionescu – „Cores-pondenþa cu Adina”, Tîrgu-Mureº,Editura Ardealul, 2010, p. 51


Nemuritoarele poveºti de-amor

MÂNCARE GÃTITÃ CA LA MÃMICA ACASÃ !

K L MAMIK vã pune la dispoziþie serviciul de livrare ºi catering cupreparate proaspãt gãtite(!)româneºti !

OFERTA PROMOÞIONALÃ: UN PRÂNZ COMPLET (compusdin ciorbã, fel principal,desert, pâine)

LA DOAR 7,50 EURO !!!

Din meniul nostru amintim ciorba de burtã, de fasole sau cartofi cuciolan afumat, sarmalele, ardeii umpluþi, tochitura de porc cu

mãmãligã ºi multe, multe alte bunãtãþi!Nu am uitat nici de deserturi precum amandinele, cremºnitul, eclerul,

salamul de biscuiþi!

Pentru livrãri ºi comenzi vã rugãm sunaþi la tel.0151/75125571

între orele11.30 ºi 14.30 sau 17.30 ºi 20.30. Livrare GRATUITÃ în Nürnberg ºi Fürth !!!

Pentru meniul complet, fotografii ºi oferta sãptãmânalã vã rugãmaccesaþi pagina noastrã de facebook:klmamik (ca la mãmica).

Florian Bãlan & Cristina Dobrin GbR

Campanie împotrivadiscriminãrii românilor

din strãinãtateEurodeputatul

liberal Daniel Budaa lansat marþi 3martie a.c. ocampanie împotrivad i s c r i m i n ã r i iromânilor aflaþi lamuncã sau la studiiîn þãri din toatecolþurile lumii.

Buda spune cãprin acest demersdoreºte sã-iprovoace pe toþicetãþenii care aupãrinþi, bunici, fraþi ºi surori, prieteni sau colegi care sunt plecaþi înstrãinãtate ºi sunt apreciaþi pentru ceea ce fac acolo, sã îi scrie pe adresapersonalã de e-mail: [email protected] despreexperienþa ºi succesul lor peste hotare.

„În 28 martie, cu ocazia încheierii sãptãmânii solidaritãþii cu popoarelecare luptã împotriva rasismului ºi a discriminãrii, decretatã de cãtreOrganizaþia Naþiunilor Unite, eu voi premia primele 5 cele mai frumoaseºi emoþionante poveºti trimise de cãtre cetãþeni, cu premii constând în 5excursii gratuite pentru douã persoane la Parlamentul European de laBruxelles, pe durata a douã zile. De asemenea, pânã în 28 martie, voi postazilnic pe pagina mea de Facebook câte o poveste primitã, astfel încât sãpromovez ºi în spaþiul virtual succesul românilor care fac cinste þãriinoastre în diaspora. Îi invit aºadar pe toþi cetãþenii sã se alãture campanieimele! Haideþi sã arãtãm împreunã adevãrata faþã frumoasã a României!”,precizeazã Buda.

Precizãm cã în ultima perioadã, românii aflaþi la muncã în þãri din UEau devenit þinta a numeroase campanii anti-imigraþie.

C.P.http://ziarulfaclia.ro

Pagina 4 martie - aprilie 2015

C M Y K

Pe agenda vizitei oficiale înGermania a ºefului statului, KlausIohannis, s-a aflat, dupã cum seºtie, ºi o întâlnire, în cursul zilei de26 Februarie a.c., cu reprezentanþiicomunitãþii româneºti, ai unorAsociaþii sau Fundaþii româno-germane, întâlnire desfãºuratã lasediul Ambasadei României dinBerlin.

Preºedintele român a fostînsoþit la aceastã întâlnire de soþiasa, dna Carmen Iohannis, iar dindelegaþia sa fãcând parte consilie-rii prezidenþiali Leonard Orban,fostul ambasador la Berlin, LazãrComãnescu, Dan Mihalache,George Scutaru, Sergiu Nistor ºidr. Paul-Jürgen Porr - Preºedinte alForumului Democrat alGermanilor din România.

Am fost onoraþi sã facem partedin invitaþii acestui eveniment ºitrebuie sã menþionãm faptul cã înafara autografelor ºi afotografiilor, în urma discuþiilor cuPreºedintele Iohannis, la numaicâteva ore de la întâlnire, acesta le-a transmis un mesaj, prinintermediul Facebook: ”Românii

care au venit la ambasadaRomâniei din Berlin în aceastãsearã trebuie sã ºtie cã, în cadruladministraþiei prezidenþiale, existãde acum încolo un departamentdedicat diasporei”, adãugând cã îºidoreºte o politicã externãapropiatã de cetãþenii români,oriunde s-ar afla aceºtia.

Administraþia Prezidenþialã apublicat pe site noua structurã aDepartamentelor conduse deconsilierii prezidenþiali, 15 la

numãr, o noutate constituind-o,faþã de structura veche,Departamentul pentru ProblemeleDiasporei, un departament nouînfiinþat în mandatul lui KlausIohannis.

Cele 15 departamente sunt:Cancelaria Preºedintelui, condusãde Dan Mihalache, DepartamentulSecuritãþii Naþionale, condus deGeorge Scutaru, Departamentulde Politicã Externã, condus deLazãr Comãnescu, Departamentul

de Comunicare Publicã, condus depurtãtorul de cuvânt alpreºedintelui, Tatiana NiculescuBran, Departamentul Relaþii cuAutoritãþile Publice ºi SocietateaCivilã, condus de Andrei Muraru,Departamentul Afaceri Europene,condus de Leonard Orban,Departamentul Politici Econo-mice ºi Sociale, condus de Cosminªtefan Marinescu, DepartamentulReformã Instituþionalã ºiConstituþionalã, condus de ElenaSimina Tãnãsescu.

Departamentul PoliticãInternã este condus de consilierulprezidenþial Laurenþiu ªtefan,Departamentul Legislativ, deMihaela Ciochinã iar Departa-mentul Culturã, Culte ºi Centenareste condus de consilierulprezidenþial Sergiu Nistor.

Structura organizatoricã a Ad-ministraþiei Prezidenþiale mai cu-prinde Departamentul de SãnãtatePublicã, Departamentul pentruProblemele Diasporei, care repre-zintã o noutate, ºi DepartamentulManagementul Resurselor.

Ionela van Rees- Zota

Vizita PreºedinteluiIohannis la Berlin


Ce a spus Iohannisîn Germania

Pentru cine cunoaºte acest text, îmicer scuzele de rigoare.

Iatã un episod mai puþin mediatizatdin vizita preºedintelui KLAUSIOHANNIS în Germania: Un jurnalistgerman a întrebat, pe un ton ascuþit, „cepoate face România pentru a-ºi împiedicaromânii de la emigrare? Iar Iohannis areplicat vizibil iritat: ”O sã rãspund înlimba românã, însã, dacã nu este foarteclar, vã rog sã întrebaþi din nou. Apoi aînceput sã vorbeascã în românã, pe unton apãsat. Din pãcate, când e vorba deRomânia, se vede mai întâi migraþiasãrãciei, dar se discutã foarte greu deimigraþia forþei de muncã calificatã ºifoarte calificatã care pleacã din Româniaºi vine în Germania. Cunosc personalsute de astfel de persoane ca sã nu zic miicare s-au integrat perfect ºi muncesc înGermania cu folos. Aceste persoane sunto pierdere pentru România”, a spusIohannis. N-a fost cazul sã mai întrebecineva din nou.

Emil Mateiaº

Pagina 5martie - aprilie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Remarcasem recent, dupã vizitapreºedintelui Klaus Iohannis la Paris,dificultatea dialogului româno-european pe tema Schengen. Deºialtfel decât la Paris, în Germania s-aresimþit aceeaºi nepotrivire deperspectivã. Dar de astã datã, cei careau adoptat un ton direct au fostgermanii, iar cel care a rãspuns pieziºa fost preºedintele României. „Existãmultã sãrãcie ºi puþine forþe de muncãcalificate. Ce poate face Româniapentru a-ºi împiedica românii de laemigrare?”– a sunat o întrebare.

Nu putem reproduce integralreplica preºedintelui Iohannis (poatefi citit pe site-ul oficial), dar amremarcat cã nu a dat niciun rãspuns laproblema centralã ridicatã dereporter, preferând sã dezvolte ampluºi persuasiv un aspect secundar, celprivitor la oamenii cu înalte calificãriprofesionale care s-au integrat bine însocietatea germanã. Reþinem doaracest pasaj: „Din pãcate, când estevorba despre România, se vede primadatã migraþia sãrãciei, care nu estesemnificativã numeric, ºi se vedefoarte greu ºi foarte rar se discutã un

fenomen, care este semnificativ, esteproblematic pentru România ºi esteun câºtig net pentru Germania, estevorba de migraþia forþei de muncãcalificatã ºi foarte calificatã carepleacã din România ºi vine înGermania”. ªi apoi a continuat,abandonând completamentesubiectul sãrãciei ºi dezvoltând temaemigraþiei reuºite.

Existã în englezã o sintagmãexpresivã pentru acest procedeu dediversiune logicã, red herring, caresugereazã vizual tehnica prin care seabate atenþia de la aspectul principalal discuþiei. Politic vorbind, preºedin-tele României nici nu avea ce sãspunã altceva, cãci dacã ar fi admis cãexistã cu adevãrat o problemã a„turismului pentru ajutoare sociale“ºi-ar fi subminat propria pledoariepentru admiterea în Schengen.

Dar politic nu înseamnã logic.Chiar dacã existã o majoritateromâneascã bine integratã, nuînseamnã cã nu existã o problemã. ªiîn definitiv de ce am discuta despreromânii reuºiþi? Tocmai pentru cãsunt bine integraþi ei nu pot deveni

subiect de conversaþie politicã. Înschimb, oricât de puþini ar fi aceiacare provoacã probleme de un fel saude altul, ei devin, inevitabil, subiect aldezbaterii publice. De aceeaargumentul acesta cã migranþiiproblematici nu sunt ”reprezentativi”pentru români este un non-senspolitic, care, pe bunã dreptate, nupreocupã în Vest.

Preºedintele României nu a doritsã rãspundã la subiect, preferând sãvorbeascã despre altceva decât ce-iintereseazã pe germani. Acesta este larândul sãu un simptom alincapacitãþii Estului ºi Vestului de apurta o discuþie sincerã ºi coerentãdespre subiectul Schengen. Avemtemeiuri sã credem cã, în dialogul cucancelara Angela Merkel,preºedintele Iohannis a fost mai puþinevaziv, dar ºi aceste conferinþe depresã fac parte din dialogul dintresocietãþi ºi culturi ºi stilul lor exprimãun adevãr. Ba, am putea spune cãabia în aceste locuri se manifestã cuadevãrat dialogul la nivel colectiv,cãci ziariºtii sunt într-o mai maremãsurã exponenþi ai societãþii decâtpoliticienii aflaþi în tête-à-tête.

Am observat mai bine cu acestprilej ºi capcanele corectitudiniipolitice. Astãzi lumea îºi interzice sãmai vorbeascã despre „þigani“, dar nupoate spune nici „romi“, cãci s-ar

expune aceloraºi reproºuri. ªi atuncilimbajul acesta ingenios ºi infinitevazionist spune „migraþia sãrãciei“.Dar ce înseamnã asta în cele din urmã? Nimeni nu spune ºi – ceea ce estecu adevãrat grav – nici nu se potformula proiecte cuprinzãtoare, dacãbeneficiarii lor nu pot fi identificaþi cumai multã precizie. Cum sã formulezipolitici publice, dacã nu spui cui seadreseazã ele ?

Ceea ce nu se vede de obicei estecã limbajul acesta cu tot dinadinsulvag are funcþiuni multiple ºicontradictorii. Pe de o parte îi fereºtepe cei vizaþi de o violenþã simbolicãataºatã unor cuvinte vechi, dar pe dealta le permite guvernelor sã nu facãnimic, sã simuleze neînþelegerea ºichiar sã deturneze sensul unor

propuneri. Aºa se explicã de cedificultatea rãmâne, peste tot, peumerii administraþiilor locale ºi de cenu existã decât abordãri caz cu caz, înmãsura în care se gãsesc oameniexcepþionali, capabili de generozitate.

Aºadar dialogul a bãtut pasul peloc. Dar se aflã în declaraþiapreºedintelui ºi un aspect carepriveºte anume politica româneascã.Rãspunsul sãu ne dezvãluie cã nu arenicio preocupare legatã decombaterea „sãrãciei“ din România,probabil în virtutea faptului cã „nueste semnificativã numeric“.Preocuparea bine venitã pentrustoparea emigraþiei ”bune” nu poatesuplini indiferenþa faþã de mizeriacare pare astãzi iremediabilã.

http://www.dw.de

MMiiggrraaþþiiaa „„bbuunnãã”” ººii mmiiggrraaþþiiaa „„rreeaa””Aflat la Berlin, în cursul vizitei întreprinse în Germania,preºedintele României a fost întrebat cum înþelege sã-i

împiedice pe români de la emigrare. Rãspunsul sãuexprimã toatã dificultatea problemei.

Nicolae Mãrgineanu: operator scenarist,producator, regizor. S-a nãscut la Cluj, în data 25septembrie 1938 ºi este fiul psihologului NicolaeMãrgineanu, profesor la Universitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj. Tatãl sãu, pentru cã ºi-a folosittalentul persuasiv pe lângã American ipentruca Transilvania sã revinã României, a fost acuzatde înaltã trãdare ºi a petrecut 16 ani în închisorilecomuniste, între 1948 – 1964

Cineastul Nicolae Mãrgineanu a filmat Alerta(1967), BD în acþiune (1970), BD în alertã (1970),BD la munte ºi la mare (1971), Explozia (1972),Fraþii Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), TãnaseScatiu (1976), Profetul, aurul ºi ardelenii (1978), lacare a fost ºi regizor secund. A debutat ca regizor în1978 cu filmul Mai presus de orice, urmat de Un omîn loden (1979), ªtefan Luchian (1981), Întoarcereadin iad (1983), Pãdureanca (1986), Flãcãri pecomori (1987). În anul Revoluþiei filma la Unbulgãre de humã (1989), a continuat cu Undeva înEst (1991), Priveºte înainte cu mânie (1992),Arhitectura si puterea (1993) - film documentar,Capul de zimbru (1996) - film TV, FaimosulPaparazzo (1999), Binecuvântatã fii, închisoare(2002), Logodnicii din America (2007), Schimbvalutar (2008). Demascarea (2011). Poarta Albã(2014). Câºtigãtor a numeroase premii ºi menþiunila diverse festivaluri de film naþionale ºiinternaþionale.

Filmul documentar poate contribui laeducaþia oamenilor

- Stimate domnule Mãrgineanu, dupãabsolvirea liceului, v-aþi înscris la Facultateade Chimie din Cluj. Ulterior însã v-aþiorientat înspre cinematografie. Arta filmuluia fost visul dumneavoastrã din adolescenþã?Vocaþie, pasiune?- În anul 1956, când am dat examenul de

admitere la Chimie, visele mele se reduceau la unscop mult mai pragmatic: sã nu fiu dat afarã dinfacultate datorita „originii mele nesãnãtoase“, cumse spunea atunci. De-abia în anul trei, dupã ce amfost „deconspirat“, ca fiu al unui „duºman alpoporului”, ºi dat afarã din facultate, am început sãmã gândesc la un alt rost. Am reînceput ca muncitornecalificat, apoi ºofer profesionist ºi în timpul liberîmi plãcea sã fac fotografii. Aceastã pasiune pentrufotografie m-a îndreptat, dupã ºase ani de zile, spreaceastã meserie. În anul 1964, când au fost eliberaþideþinuþii politici ºi tatãl meu s-a întors acasã, a urmato perioadã de destindere a ”luptei de clasã” ºi amreuºit sã intru la Facultatea de Operatorie Film.

- „Duºman al poporului „ ...!? Câþi ani aveaþicând a fost arestat tatãl dumneavoastrã?Care au fost capetele de acuzare? - Aveam zece ani ºi jumate, când tata a fost

arestat ºi aproape 27 de ani când s-a întors. În anul1948, arestãrile erau frecvente. Tatãl meu a fostimplicat într-un proces de înaltã trãdare, spionaj,sabotaj, procesul ”Marii Finanþe”, cum a fostdenumit mai târziu, probabil, datoritã faptului cãMax Auschnit, care era deja la adãpost în Occident

cu sprijinul Anei Pauker, era capul de listã. A fost oînscenare: Statele Unite acuzaserã URSS cã seamestecã în treburile interne ale României, iarAndrei Vîºinski, secretarul Ministrul de Externe alURSS, ceruse Guvernului român sã înscenezeurgent un proces în care sã se dovdeascã cã SUA seamestecã în treburile noastre interne. Tata fusesebursier Rockefeler, timp de doi ani în SUA. Dupã cea luat fiinþã ARLUS - Asociaþia de prietenie cuUniunea Sovieticã, Nicolae Mãrgineanu, fascinat demodelul democraþiei americane, a contribuit lareînfiinþarea, Societãþii „Amicii Americii” - alãturide profesorii Dimitrie Gusti, I.C. Parhon, EmilPetrovici, ºi alþii. Iar faptul cã prim- ministrul PetreGroza l-a rugat cu câteva luni înainte sã însoþeascãmembrii Comisiei Aliate de control din parteaamericanã, pentru a pleda în favoarea retrocedãriiArdealului, s-a întors acum împotriva lui, fiindacuzat de spionaj. Aceastã carte de vizitã l-arecomandat pentru proces. Din cei 12 inculpaþi, tataîi cunoºtea doar pe trei dintre ei. La 26 martie 1997,Curtea Supremã de Justiþie a admis recursul înanulare ºi a dispus achitarea celor condamnaþi, însã,din pãcate, niciunul dintre ei nu mai era în viaþã.

- Dupã 1989, v-aþi concentrat tot mai multpe producþia de filme documentare. Ce v-amotivat în aceastã alegere? - Dupã Revoluþie evenimentele se desfãºurau

într-un ritm pe care noi nu l-am cunoscut înainte. Unevenimnent care azi þi se pãrea fierbinte, pestecâteva sãptãmâni era aproape uitat. Foarte greu teputeai hotãrâ asupra unui subiect de film. Foartegreu te apucai de scris. Documentarul a fost mai laîndemânã, coborai în stradã ºi erai în mijloculevenimentelor. În plus era mult mai ieftin ºi nunecesita neapãrat aºteptarea unei finanþãri.

- Credeþi cã filmul documentar poatecontribui la educaþia oamenilor, laacoperirea golului moral generat de lipsa deculturã, de lipsa de cunoaºtere a istoriei: bolide care suferã omenirea din zilele noastre? - Cred cu toatã convingerea. Mai ales azi când

puþinã lume mai are acel bun obicei de a citi cãrþi.Documentarul se asimileazã cu mai mare uºurinþã.Imaginile asociate cu banda sonorã, mai ales celecare te-au impresionat, se uitã mai greu, rãmân înmemorie. Apoi, filmele documentare sunt mult maiuºor de accesat pe internet. Fãrã îndoialã cã cel carevrea sã cunoascã un anumit domeniu recurge apoi lalecturã, la studiu, dar filmul poate stârni aceastãcuriozitate de a afla, de a cerceta.

- Aþi fãcut film în România comunistã, dar ºiîn România capitalistã de dupã ‘89. Cum vãraportaþi la cele douã perioade? - Câºtigul cel mai mare pe care l-a adus anul

1989 a fost abolirea cenzurii! Este adevãrat cãsocialismul îþi oferea condiþii de producþie mai bune,cã statul se preocupa de filmele pe care le fãcea ºidin fericire a admis ecranizãri ºi filme istorice saubiografice de certã valoare care în condiþiile de azinu s-ar mai putea realiza. Totuºi, dacã ar fi sã aleg,aº alege fãrã sã clipesc aceastã libertate deexprimare pe care o avem acum.

- Ca regizor, în mod sigur v-aþi confruntatcu mecanismele cenzurii comuniste. Vã maiamintiþi vreun episod din aceastã luptã, oîntâmplare care v-a marcat într-un moddeosebit?- Am evitat conflictul cu cenzura. Nu am regizat

niciun film de actualitate, iar în filmele de epocã pecare le-am realizat problemele puteau fi evitate.

- V-aþi gândit vreodatã sã emigraþi? - Da, cred de altfel cã acest gând a trecut prin

mintea multor români. De fiecare data însã, cândmergeam în occident, simþeam nevoia sã mã întorcacasã. Simþeam cã menirea mea este aici. Iar prinanii optzeci, când au început miºcãrile din Europade Est, eram convins cã evenimentele vor ajunge ºila noi ºi eram curios sã vãd cum se va întâmpla.

Doream cu ardoare sã fiu martorul acestuievenimnent istoric. Nu voiam sã lipsesc de la acestspectacol. Prea mult l-am aºteptat. Îmi cumpãrasemprin ‘87 o camerã video ºi speram sã o pot utilizadacã va fi cazul. Am filmat pe 22 decembrie ’89strãzi inundate de români fericiþi, în acele clipe amfost foarte mândru cã sunt român. Filmam ºi nu mi-e ruºine sã spun cã îmi curgeau lacrimile pe obraz.A fost o mare sãrbãtoare ºi am fost bucuros sapredau televiziunii caseta. Atât TeleviziuneaRomânã cât ºi Studioul de Film DocumentarAlexandru Sahia nu au permis operatorilor sã iasã înstradã ºi sã filmneze! Printre ultimele restricþiiaberante ale socialismului care se ducea de râpã!

Primul film post-comunism, povestea uneifamilii de þãrani, distruse de colectivizare

- Amintiþi de ziua de 22 decembrie 1989. Cafiu de deþinut politic, ce speranþe aþi avut? Vis-au îndeplinit aºteptãrile?- Da, fãrã îndoialã. Ce pãcat însã cã tata nu mai

trãia! S-ar fi bucurat foarte mult. Cu experienþa lui,ca psiholog trecut prin închisoare, ar fi fost un bunsfetnic pentru acele vremuri. E adevãrat cã am fostextrem de naiv în primele luni dupã Revoluþie, dartreptat m-am trezit la realitate. Cei trei copii eraumici, eu nu eram salariat, regizorii lucrau pecontract, aºa cã o perioadã doar salariul soþiei erastabil. A durat vreo patru ani de încercãri pânã amreuºit sã pun pe picioare o afacere care sã ne asigureun venit stabil. În privinþa filmului însã am avutnoroc pentru cã aveam de câþiva ani un scenariuscris împreunã cu Augustin Buzura, dupã romanul”Feþele tãcerii”, care aºtepta zadarnic pe la Casele deFilme ºi de aceastã datã, cu sprijinul bunului meucoleg, regizorul Dan Piþa care devenise directorulCasei de Creaþie SOLARIS, am început filmãrilechiar în vara anului 1990. Filmul era povestea uneifamilii de þãrani, distrusã de colectivizarea forþatã aanilor ‘50. Nu ne venea sã credem cã nu mai trebuiesã ne autocenzurãm, cã putem spune lucrurilor penume, cã nu mai suntem nevoiþi sã ne ascundemdupã false cuvinte care doar sugerau adevãrul!Parcã ne trezeam dintr-un somn greu. Filmarea afost o sãrbãtoare pentru întreaga echipã!

- V-aº propune sã faceþi un arc peste timp,pentru a compara interesul publiculuiromân pentru film, teatru ºi televiziune, înperioada comunismului ºi în perioadapostcomunism. Cum evaluaþi aceastãrelaþie? - In socialism difuzarea filmelor avea o

amploare uriaºã. Erau filme care, dupã câteva luni încinematografe, numãrau un milion de intrãri, Azi,un film cu mare succes la public dacã atinge o sutãde mii de spectatori pe toatã perioada de difuzare, iarmajoritatea filmelor aduc doar pânã în zece mii despectatori. Sã nu uitãm însã cã în socialism filmulera concurat doar de cele douã ore ale TeleviziuniiNaþionale în care apãreau de obicei ºeful statului cusoþia. Teatrele erau arhipline ºi nu fãceau faþã. Altedistracþii nu prea erau. Internetul, cablul încã nuapãruserã la noi. Cei privilegiaþi mai vizionau filmecopiate ilegal pe casete video...

- În condiþiile în care viitorul cinematografieiva fi pe internet, ce ºanse mai acordaþifilmului de lung metraj?- Lumea va avea întodeauna nevoie de poveºti

noi, proaspete, iar filmul de ficþiune poate oferi înmodul cel mai emoþionant ºi mai convingãtor astfelde poveºti în imagini.

- Care ar fi atuurile cinematografieiromâneºti pentru care case de productie dinstrãinãtate ar trebui sã fie interesate decooperarea cu România? - Casele de Filme strãine doresc în primul rând

un succes comercial. Desigur, în calculele lor intrã ºifilmele care au luat premii la marile festivaluri defilm. Un astfel de film este cerut de distribuitori ºi

cumpãrat de numeroase canale de televiziune. Poatecã aici va fi interesul lor.

Mesaj pentru tineri: Sã nu uite de Dumnezeu,sã nu uite de þarã!

- Care dintre filmele care îl au ca scenarist,regizor pe Nicolae Mãrgineanu v-au aduscea mai mare satisfacþie profesionalã ºimulþumire sufleteascã?- Filmul ”Binecuvântatã fii, închisoare”.

- Aþi ales un film în care este prezentatãRomania stalinistã, perioada în care regimulla putere incepea prigoana împotrivapropriului neam ºi a propriei credinþe. Unfilm care cred cã ar trebui vizionat deoameni de pe toate meridianele lumii. Faceþiparte dintr-o generaþie care a avut desuferit, pentru cã pãrinþii erau patrioþi,pentru cã voiau binele naþiunii, pentru cã s-au opus instaurãrii unui regim ateu ºitotalitar. În perioada comunismului, mulþiabsolvenþi de liceu nu se puteau înscrie lafacultate sau cei care terminau o facultatenu puteau ocupa funcþii de conducere nici înministere, nici în fabrici ºi uzine, pentru cãaveau “origini nesãnãtoase”. Ce mesaj aþidori sã transmiteþi tinerilor din zilelenoastre care nu se mai confruntã cubarierele care au schimbat destinele multoroameni, în timpul regimului comunist? - Faptul cã unii copii sufereau din cauza originii

sociale a pãrinþilor a fost o nedreptate, o dureroasãnedreptate care aº dori din toatã inima sã nu se maiîntâmple niciodatã. Mulþi tineri în perioada stalinistãnu au putut urma facultatea pentru cã erau fii depreot, de þãran mai gospodar care era catalogat”chiabur” sau de mic burghez etc. Unii dintre ei nuau mai reºit sã-ºi continue studiile, alþii au încercatsã plece din þarã ºi cei care ºi-au cãutat dreptatea auajuns adesea în închisori. Cred cã în acele vremuri aînceput sã se deterioreze noþinea de ”patriot”; dacãspuneai cã eºti patriot erai suspectat cã unelteºti cevaîmpotriva orânduirii socialiste sau a UniuniiSovietice. Trebuia sã fii mai întâi comunist, sã þiipasul cu vremurile noi! Ce sfat aº da tinerilor? Potsã vã spun doar ce sfat aº încerca sã dau copiilormei, acum ajunºi la maturitate. Orice generaþie areîncercãrile ei pe care va trebui sã le treacã. Sã nu selase amãgiþi de o perioadã de stabilitate, debunãstare. Din pãcate oricând poate apãrea uneveniment neprevãzut care sã-i punã la încercare. Eimportant ca atunci, în acel moment, sã nu se piardãcu firea, sã nu se întrebe ”de ce eu?”, ci sã segândeascã, cu rãspundere, ce este de fãcut într-oasemenea situaþie, sã-ºi aducã aminte cã ºi altegeneraþii dinaintea lor au trecut prin furtuni, sã fiepregãtiþi sã rabde ºi sã lupte. Sã nu uite deDumnezeu, sã nu uite de þarã!

Elena Chiriþã - UZPR


“ Am filmat pe 22 decembrie ’89 strãziinundate de români fericiþi; în aceleclipe am fost foarte mândru cã sunt

român. Filmam ºi nu mi-e ruºine sã spuncã îmi curgeau lacrimile pe obraz. A fosto mare sãrbãtoare ºi am fost bucuros sa

predau televiziunii caseta. AtâtTeleviziunea Românã cât ºi Studioul deFilm Documentar Alexandru Sahia nu aupermis operatorilor sã iasã în stradã ºisã filmneze! Printre ultimele restricþii

aberante ale socialismului care seducea de râpã!”

Din biografia unui reputat cineast român- Interviu cu regizorul Nicolae Mãrgineanu -


Destine marcate de istorie

C M Y K Pagina 7

Pagina 8 martie - aprilie 2015

Valea Calvei sau Valea Buii, cumo ºtiu localnicii, traverseazã o zonãextrem de frumoasã, ºerpuind printresate ce astãzi mai numãrã adesea doarcâteva fumuri ºi o mânã de suflete:Metiº, Moardãº, Mihãileni, Buia,Boarta, Rãvãºel.

Frumuseþea pitoreascã ºimisterioasã a locurilor a trecut înnumeroase poveºti sau legende dinbãtrâni, majoritatea uitate astãzi. Suntfermecãtoare deceuri, cum le numeaHasdeu, legende care rãspundîntrebãrii ,,Cum a ajuns ceva sãexiste?”. În lumea lor fabuloasãmiºunã zmei fioroºi, spirite ce bântuiefãrã hodinã, grofi nemiloºi ºimatroane capricioase, stihii, blestemecare s-au pus de-a curmeziºulrânduielii þãranilor, în vremurile cândoamenii puneau primele temelii prinlocuri încã neîmblânzite. Aºa avemgeneze miraculoase, trasee ºi probeiniþiatice care explicã apariþia saudispariþia subitã a unor locuri,metamorfoze ori forme ciudate derelief, punându-le pe toate sub semnuliraþionalului. Toate acestea ne poartãdin real în imaginar, în timpuri cândrealitatea se prelungea firesc într-olume populatã de forþe ºi duhuri caredescindeau lejer în rândul muritorilorºi le puneau puterea la încercare. Ooglindire a vieþii în moduri fabuloase,cum sunã cunoscuta definiþiecãlinescianã a basmului, carevehiculeazã înþelesuri adânci despreviaþã ºi rosturile ei.

Este cazul ºi vechii denumiri

germane a Vãii Buii, Kaltbachtal(Valea rece), despre care bãtrâniipovestesc cã ºi-ar fi primit numele dela un balaur uriaº care trãia odinioarãaici, lalolaltã cu oamenii. LegendaVãii Buii, ca multe legende, are unsens etiologic, tinzând sã expliceelemente ale realitãþii (apariþia,aspectul ºi numele german al vãii),apelând la un repertoriu de elementefabuloase ºi supranaturale.

Se spune cã în vremurile dedemult, pe când oamenii seciomãgeau toatã ziua cu feluritedihãnii, zmei, zgripþuroaice ºi uriaºinãpraznici, trãia prin aceste locuri unbalaur fioros. Namila era atât de grasãºi de mare, cã trupul îi începea cam peunde-ar fi acum ªeica Mare, iarcoada-i ajungea pânã hãt pe la Agnita.Când dormea, se dezlãnþuia întotdea-una o vreme cumplitã, iar rãsuflarealui era rece ca viforul, încât îngheþaupe-ndatã toate râurile ºi pâraiele dinjur, chiar de-ar fi fost în arºiþa verii.

Balaurul molâu dormea tolãnit peburtã, se miºca greoi ºi sforãia derãsuna vãzduhul. Când îi era foame,înfuleca un bou întreg odatã ºi nu depuþine ori se auzea de cutare ºi cutarecare ar fi sfârºit în burta balaurului.Era atât de puternic, încât oamenii nuau gãsit nici o cale sã-ºi mãsoareputerea cu el. Vãzând cã nu gãsescchip sã-i facã de petrecanie, oameniis-au lãsat pãgubaºi ºi au început sãocoleascã valea îngheþatã, mai alesdin cauza gerului nãpraznic care fãceasã nu mai creascã nimic prin aceste

locuri.Dar iatã cã se dezlãnþui cândva o

vreme groaznicã. Vãzduhul seîntunecã deodatã, norii negriameninþãtori acoperirã valea, fulgeregroaznice spintecau cerul. Balauruldeja bãtrân cãzu în somn de moarte.Era semn cã balaurul îºi dãdea duhulºi pãmântul se cutremura din toateîncheieturile odatã cu el. Nu durãmult ºi muri balaurul, dar nu fu chipca cineva sã-i poatã urni leºul slãninosdin loc, aºa cã îl lãsarã acolo undetrãise toatã viaþa.

Cu timpul, furtunile au adus prafºi nisip care au îngropat corpulbalaurului, apoi vântul l-a acoperit cupãmânt, din care au început sã seînalþe creste ºi dealuri, sã creascãpomi ºi arbuºti, ca peste o vale. Peunde i se înºira pe vremuri ºiraspinãrii, ºerpuieºte acum o cale, iar deo parte ºi de alta a ei se înalþã munþi ºidealuri, care se cunoaºte limpede cã

au fost odatã coastele balaurului. Pepartea umbroasã a munþilor se întindacum pãduri nesfârºite, iar pe parteaînsoritã, viile mãnoase cãrora li s-apurtat numele.

Se spune cã în 1489, când ªtefancel Mare a primit de la Matei CorvinCetatea de Baltã, oamenii l-au îmbiatpe domnitorul moldovean cu vinstraºnic de 100 de ani provenind de-aici, din Valea Buii. Dar asta e o altãpoveste.

ªi aºa au numit saºii locurileacestea Kaltbachtal, Valea rece cumam tãlmãci noi, iar la români a rãmasnumele de Valea Calvei sau ValeaBuii.

Este interesant cã tot prin acestelocuri, a existat cândva un sat cãruiaromânii îi spuneau Calvasãr, care vineclar de la germanul Kalt Wasser (aparece), sat care a fost cu timpul, pe laînceputul secolului XX înglobat înªeica Mare.

Câþi pomi ºi boabe mustoase destruguri, tot atâtea legende ºi poveºtiînþesau odinioarã Valea Buii. Uneleau pierit odatã cu bãtrânii satelor,altele s-au mistuit odatã cu zidurilecastelului din Buia sau din Boarta,altele bântuie încã purtate de duhuricare stãruie prin aceste locuri.Cãutând ºi mergând pe urmele lor,putem gãsi indicii despre rosturi ºilocuri, despre oameni ºi evenimentede odinioarã. ªi aºa vom afla poate ºicâte ceva despre rostul nostru deastãzi.

Povestea Kaltbachtal-ului a fostrelatatã de Michael Chrestel dinBoarta/Michelsdorf ºi culeasã deFrida Binder-Radler (1908-1986)scriitoare, pictor, pedagog ºi etnologcu o activitate fascinantã. FridaBinder-Radler a cercetat zona ºi acules legendele vechi, care au apãrutapoi în volumul Das Brauthemd.Sagen und Volkserzählungen ausdem Kaltbachtal (Cãmaºa miresii,Poveºti ºi basme populare de peValea Buii), în limba germanã,Editura Ion Creangã, Bucureºti, 1983.

Poveºtile populare culese deFrida Binder-Radler nu au fostniciodatã traduse în limba românã,varianta de mai sus (*tradusã ºirepovestitã, dupã varianta originalã,în limba germanã, v. notã) îmiaparþine.

MIHAELA KLOOS-ILEASursa :

http://povestisasesti.com/2015/03/01/balaurul-de-pe-valea-buii/

Balaurul de pe Valea BuiiZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Lycamobile, cel mai mare operatorinternaþional de reþea virtualã mobilã(MVNO), a lansat serviciul sãu în România,aceasta fiind a 18-a þarã din reþeaua sainternaþionalã dorind în acest fel sã creascãbaza sa de utilizatori la nivel mondial cu 25%în urmãtoarele 12 luni.

Românii vor putea sã iniþieze apeluriinternaþionale pentru doar 1 euro cent peminut datoritã SIM-ului Lycamobile prepaid,o propunere deosebit de atractivã pentru ceicare doresc sã þinã legãtura cu numãrul mareal diasporei româneºti din întreaga lume.Potrivit estimãrilor Guvernului României, înjur de 6-8milioane de români trãiesc în afaragraniþelor þãrii incluzând 3,4 de milioaneestimati în 17 þãri din reþeaua Lycamobile*.Se estimeaza cã aproximativ 130.000 deromâni trãiesc în Marea Britanie. **

Apetitul consumatorilor pentru servicii detelefonie mobilã preplãtite din România a fostîn mod tradiþional foarte puternic. Existã 12.9mil. de utilizatori de telefonie mobilã pre-plãtitã în þarã comparativ cu 9.4 mil. deutilizatori de servicii cu abonament.Majoritatea (54%) din toate apelurile detelefonie mobilã din România sunt iniþiate deutilizatorii de cartele pre-paid. În generalpenetrarea telefoniei mobile din România estede 111%, raportat la luna Iunie 2014. ***

Fondatã cu misiunea de a conectaprietenii ºi familia din întreaga lume,

Lycamobile a crescut rapid pentru a servi 12milioane de clienþi din întreaga lume, inclusivMarea Britanie, SUA ºi Australia.Lycamobile are cea mai mare amprentãEuropeana a unui operator de telefonie mobilãºi acoperã 80% din populaþia continentului.

Preºedinte Lycamobile SubaskaranAllirajah a comentat: „Cu o astfel de cerereputernicã pentru servicii preplãtite, România afost un pas firesc pentru expansiuneainternationalã. Lansarea noastrã întãreºteoferta noastrã mai departe în Europa ºi cusiguranþã putem ajuta milioane de persoane sãbeneficieze de apeluri internaþionale la costurimici. Aceasta este prima noastrã þarã lansatãîn 2015dar avem o agendã foarte încarcatã culansãri planificate pentru restul anului pentrucã ne propunem sã necreºtem baza de clienþicu 25%. „

* http://www.ziuaveche.ro/actualitate-i n t e r n a / s o c i a l / d a v i d - i n - a f a r a -g r a n i % C 8 % 9 B e l o r - t r a i e s c - i n t r e -%C8%99ase-%C8%99i-opt-milioane-de-romani-201479.html

** “Populaþia þãrii dupa naºteri ºinaþionalitate, 2013 „, publicat August 2014:http://www.ons.gov.uk/ons/publications/re-reference-tables.html?edition=tcm%3A77-326579

*** Datele ANCOM, AutoritateaNaþionalã pentru Administrare ºi

Reglementare în Comunicaþii din România,decembrie 2014:http://www.ancom.org.ro/en/more-mobile-fewer-fixed-telephony-subscribers-_5342

Pentru mai multe informatii: http://www.lycamobile.com

Pentru informaþii suplimentare legate depresa, vã rugãm sã contactaþi:[email protected]

Despre LycamobileMisiunea Lycamobile este de a conecta

prietenii ºi familia din întreaga lume. Fiind celmai mare operator de telefonie virtualã mobilãdin lume(MVNO), Lycamobile oferã apelurila preturi mici, date de înaltã calitate ºi serviciide voce pentru peste12mil.de clienþi în 18 þãri.

Acum se extinde pentru a oferi o gamãlargã de servicii financiare ºi de cãlãtorie,inclusiv Lycamoney ºi Lycafly, servicii careajutã oameni sã rãmânã în contact dincolo defrontiere. Fondatã în 2006 ºi cu o cifrã deafaceri de 1,5 miliarde Euro în 2014,Lycamobile continuã sã creascã rapid iaracum întampinã câte un nou client în familiasa la fiecare douã secunde. Lycamobile estedisponibilã în: Australia, Austria, Belgia,Danemarca, Franþa, Germania, Irlanda, Italia,Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia,România, Spania, Suedia, Elveþia, MareaBritanie ºi Statele Unite ale Americii.

Comunicat de presãLondra, Marea Britanie, 2015

LYCAMOBILE INTRÃ PE PIAÞA DIN ROMÂNIA URMÃRINDMILIOANE DE UTILIZATORI DE TELEFONIE MOBILÃ PREPAID

Se crede cã termenul german „Ostern“ vine de la o zeiþã anglo-saxonã din antichitate numitã „Eastre“, sau „Ostara“. Tradiþiile dePaºte pentru germani sunt foarte importante. Paºtele ºi Crãciunulsunt cele mai importante sãrbãtori în Germania. În aceastã zi sacrãtoþi creºtinii sãrbãtoresc învierea lui Iisus . Este cel mai mare ºi maiplãcut eveniment din tot anul pentru creºtini.

În casele creºtinilor se face curãþenia de primãvarã ºi sedecoreazã interioarele pentru Paºte, la ferestre se pun desene cuiepuraºi, ouã ºi alte decoraþiuni specifice acestei sãrbãtori. Pentrucopii, simbolul Paºtelui este iepuraºul. Copãceii de Paºte decoraþi cuouã fac parte de mult timp din tradiþiile Germaniei. SãrbãtoareaPaºtelui este foarte importantã ºi începe cu mersul la bisericã înDuminica Mare. Dupã o perioadã foarte strictã de post, nemþiiservesc la masa de Paºte mâncãruri tradiþionale, cum ar fi friptura demiel ºi cozonacul în formã de miel. De Paºti copiii joacã un joc: seîntrec în rostogolirea ouãlor colorate pe pante din iarbã sau leciocnesc la capetele ascuþite ºi copilul al cãrui ou nu s-a spart, îlobþine ºi pe cel spart. ªtiþi cum e cu Paºtele prin Occident, nici nu adispãrut din raftul supermarket-urilor Aldi, Lidl und Co, ultimulmoº de ciocolatã, ºi este deja înlocuit cu Iepuraºi care mai de caremai viu coloraþi, coºuleþe cu ouã mari ºi mici, care-þi iau ochii. Uiteaºa, îþi lasã gura apã numai citind ingredientele pe creea?iile culinaredestinate sãrbãtorilor de Paºte.

http://traditiileinvierii.blogspot.ro

Paºtele în Germania

C M Y K Pagina 9

Donau Gala 2015 – o seratã muzical-literarã aþãrilor dunãrene, organizatã în Palatul Eschenbach, dincentrul Vienei, de Clubul Pannonia, împreunã cuÖsterreichischer Gewerbeverein (Uniuneameºteºugurilor austriece) –, a fost o reprezentaþiereuºitã, la care au contribuit soliºti ai Platformeiculturale „Internationale Donauphilharmonie” –

originari din Austria, Cehia, Slovacia ºi Ungaria –, careau interpretat creaþii ale compozitorilor W. A. Mozart,B. Bartók, J. N. Hummel, T. Hauta-Aho, A. Dvorak, P.De Sarasate, V. Monti, K. Millöcker ºi E. Kálmán.

Mag. Dr. Michael Macek, Director cultural, aprezentat întregul spectacol, într-un mod foarte original,fãcând o incursiune în istoria Dunãrii, al doilea fluviueuropean (dupã Volga), care leagã – de la izvoare, dinMunþii Pãdurea Neagrã, pânã la vãrsarea în MareaNeagrã – 10 þãri, trecând prin 4 Capitale, bazinulhidrografic dunãrean cuprinzând 19 þãri.

În deschiderea galei, E.S. Dr. János Perényi,Ambasadorul Ungariei în Austria, Doamna MarikaRadda, Preºedinta Clubului Pannonia ºi DoamnaConsilier comercial Margarete Kriz-Zwittkovits,Preºedinta de onoare a „ÖsterreichischerGewerbeverein” au adresat cuvinte de bun venit celorpeste 400 de invitaþi la ”Donau Gala 2015”.

Programul muzical susþinut de soprana cehãKaterina Beranová, acompaniatã de tânãra pianistãaustriacã Veronika Trisko, a cuprins creaþii muzicale alelui Wolfgang Amadeus Mozart (Exultate, Jubilate KV165), Antonín Dvorák (Cântecul lunii, din operaRusalka) ºi Emmerich Kálmán („Heimatlied”, dinopereta „Silvia - Prinþesa Ceardaºului”). Soliºtiiinstrumentiºti – austriacul de 15 ani Ulrich Manafi(clarinet), slovacul Bálint Lovász (pian), maghiarulJózsef Mayer (contrabas) ºi talentatul violonist rus YuryRevich – ne-au încântat apoi cu arta lor interpretativã.

Cel mai aplaudat solist a fost violonistul de 23 deani, Yovy Revich – câºtigãtor al premiului I, laconcursul internaþional „Young Musician of the Year”–,care a interpretat magistral „Dansuri populareromâneºti”, ale compozitorului maghiar Béla Bartok(nãscut în 1881, în Sânnicolau Mare - d. 1945) ºi„Melodii þigãneºti” de Pablo de Sarasate (1844-1908).

Partea literarã a galei a fost prezentatã de actriþaaustriacã Mercedes Escherer, care a citit literaturãumoristicã din Budapesta ºi Viena ºi povestiri specialedespre aceste douã metropole legate de fluviul Dunãrea.Menþionez cã actriþa Mercedes Escherer, nãscutã înlandul Austria Superioarã (Ober Österreich) este fiicaunei unguroaice din Transilvania ºi a unui austriac, aredoi copii gemeni (Adrian ºi Réka), vorbeºte mai multelimbi ºi a fost, timp de 5 ani (1999-2004), membrã aParlamentului European. Ea are o bogatã carierãartisticã, a interpretat o mulþime de roluri în ºapte filmeºi în numeroase piese de teatru ºi televiziune, fiind oparticipantã îndrãgitã la asemenea evenimente muzical-literare.

”Donau Gala 2015” s-a încheiat cu un cocteil oferitde organizatori, împreunã cu Domnul Horwath József,viticultor, proprietarul unei podgorii de 21 ha, înBurgenland ºi în Fértörakos, care produce anual 30.000de sticle de vinuri speciale, exportate în Anglia, Franþa,Olanda, Belgia ºi România.

ORBÁN Ágnes Mária

Din “Comitetul de deschidere” –format anul acesta din 144 de perechide tineri eleganþi ºi tinere prinþese,îmbrãcate în rochii albe, purtând pecap tiara creatã de designerul englezShaun Leane, din 27 de cristale mariºi 74 de mici cristale Swarovski – afãcut parte ºi studenta de 20 de aniJulia Furdea, de origine românã,deþinãtoarea titlului de Miss Austria2014, avându-l ca partener de danspe Nikolaus Czernin, un licean de 18ani. Julia Furdea a purtat la primul eibal o rochie superbã, creatã de cãtredesignerul de modã de origine turcãAtil Kutoglu.

Numeroase personalitãþi alevieþii politice, economice ºiculturale austriece au onorat, prin

prezenþa lor, cel mai renumit bal dinlume - OPERNBALL 2015. Alãturi

de aceºtia am remarcat prezenþasopranei Ildico Raimondi, nãscutã în

Arad, a sopranei ValentinaNaforniþã, împreunã cu soþul ei,baritonul Mihail Dogotari, amândoidin Republica Moldova, amezzosopranei Aura Twarowska,originarã din Lugoj. Am mairemarcat, de asemenea, cã îndrãgitaprezentatoare austriacã MirjamWeichselbraun a purtat la BalulOperei o rochie extrem de elegantã,realizatã de o tânãrã creatoare demodã, deja celebrã – românca RheaCosta (Andreea Constantin), nãscutãla Bucureºti.

La OPERNBALL 2015 au fostprezente ºi numeroase celebritãþiinternaþionale precum: actriþaamericanã, Elisabetta Canalis,nãscutã în Italia, îmbrãcatã într-orochie roºie, marca VivienneWestwood, modelul internaþionalNaomi Campbell, nãscutã la Londra,actriþa Sunnyi Melles dinLuxemburg…

Televiziunea austriacã a transmisîn direct, timp de 3 ore, începând cuorele 21:00, deschiderea balului,care a continuat pânã vineri 13februarie a.c. la orele 05:00.

Soprana Aida Garifullina,

nãscutã în Rusia, baritonul spaniolCarlos Álvarez ºi sopranaucraineanã Olga Bezsmertna, au fostsoliºtii care, în deschiderea balului,au interpretat arii din operele lui W.A. Mozart ºi Johann Strauss, iarBaletul Operei de Stat din Viena ainterpretat magistral “Kaiserwalzer”de Strauss.

Eveniment cultural unic pe planmondial, cea de-a 60-a ediþie aOPERNBALL va avea loc în ziua dejoi, 04 februarie 2016.

Corespondenþã de la Viena,transmisã de

Mihai ANTHONY

Dansuri populareromâneºti, de Béla Bartók,

la ”Donau Gala 2015”

În seara de joi, 12 februarie 2015, s-a desfãºurat celebrul Bal alOperei de Stat din Viena, ajuns la cea de-a 59-a ediþie, la care auparticipat peste 5.100 de persoane ºi 200 de ziariºti acreditaþi.

OPERNBALL 2015 a fost prezentat de actorii Alfons Haider ºiMirjam Weichselbraun, împreunã cu ziariºtii Barbara Rett, Karl

Hohenlohe ºi Christoph Wagner Trenkwitz. În deschiderea Balului,a luat cuvântul Preºedintele Austriei, Dr. Heinz Fischer ºi apoi a

fost interpretat imnul de Stat al Austriei ºi imnul Uniunii Europene.

Personalitãþi de origineromânã la OPERNBALL 2015

Amplasat în centrul Vienei, înapropierea Operei, Hotelul LeMéridien a gãzduieºte, de câþivaani, expoziþii de artã modernã aleunor tineri artiºti contemporani,al cãror talent ºi profesionalismse ridicã peste nivelul mediu alunui artist creator.

Am acceptat invitaþiaDirectoarei Gabriela BENZ de aparticipa la vernisajul uneiexpoziþii de fotografii realizate deMag. art. Yvonne OSWALD,nãscutã în oraºul lui Mozart,Salzburg, absolventã a Academieide Arte din Viena ºi a Academieide Arte Frumoase din Paris,autoare a 6 volume de artãfotograficã: Salzkammergut(2009); Semmering, Reichenauund Rax (2010); Von Salzburgnach Bad Ischl (2911); InneresSalzkammergut und Ausseerland(2011); OberösterreichischesSeengebiet (2011) ºi Ausseerland(2014).

Tablourile expuse de artistafotograf Yvonne OSWALD laHotelul Le Méridien, sub titlul„CLOSE UP”, reprezintãrezultatul unei munci de 4 ani,

într-o micã grãdinã de flori dinViena, cu un aparat Leica R5 ºimacro Elmarit R-obiectiv, pefilme DIA ºi negative.

Cuvintele de laudaþio ºi deprezentare a artistei ºi aexponatelor au fost rostite deMagister Anton GustavBIRNBAUM, directorul adjunctal Hotelului Le Méridien ºi deUniv. Prof. Doz. Dr. FelicitasTHUN-HOHENSTEIN, de laAcademia de Arte din Viena.

Invitaþii prezenþi la vernisaj auadmirat stilul elegant,creativitatea, sensibilitatea,talentul ºi profesionalismulartistei fotograf YvonneOSWALD, ale cãrei fotografiiînrãmate puteau fi cumpãrate lapreþuri între 1.200 Euro ºi 3.700Euro. Îi dorim, în continuare,deplin succes!


ORBAN Agnes Maria

Alma Mater RudolphinaVindobonensis este numele latin alUniversitãþii din Viena, una dintrecele mai mari Universitãþi dinEuropa, în care studiazã, anulacesta, aproximativ 92.000 destudenþi. Sunt deosebit de mândrucã am avut fericirea sã studiez öi euîn UNI Wien, retrãind parcãnostalgia anilor 1869-1872, când,pe culoarele Universitãþii ºi pe subarcade rãsunau paºii lui MihaiEminescu, ai lui Iacob Negruzzi,sau ai lui Ioan Slavici...

Manifestãrile sãrbãtoreºti auînceput, pe 12 martie ºi au

continuat, în ziua de 13 martie2015, cu Conferinþa internaþionalãjubiliarã UVIECON 2015, pe tema„Universitãþile globale ºi impactullor regional”, în cadrul cãreia auþinut discursuri numeroºi Rectori ºiPreºedinþi ai mai multorUniversitãþi europene. Urmate dealte manifestãri – expoziþii,conferinþe studenþeºti, prezentãri decarte, simpozioane, prezentãri defilme – aniversãrile dedicateîmplinirii a 650 de ani de lafondarea Universitãþii din Viena sevor încheia în zilele de 13 ºi 14iunie 2015 cu un „Campus

Festival”, la care studenþi ai celor19 facultãþi vieneze vor prezentapublicului munca ºi realizãrile lorîn domeniul cercetãrii ºtiinþifice,vor avea loc concerte muzicale,seminare ºi mese festive. Aniver-sarea Universitãþii vieneze seadaugã altor manifestaþii jubiliare –Universitatea tehnicã, 200 de ani;Wiener Ring, 150 de ani;Preºedintele Rudolf Kirchschläger,100 de ani de la naºtere – care voravea loc în anul 2015 la Viena.


Mihai ANTHONYJournalist & Literat


„650 Jahre Universität Wien” – este titlul proiectului jubiliarpentru aniversarea primei universitãþi din spaþiul de limbãgermanã, iar manifestãrile sãrbãtoreºti se desfãºoarã pe

perioada 12 martie – 14 iunie 2015. Universitatea vienezã a fostfondatã în ziua de 12 Martie 1365 de cãtre ducele austriac RudolfIV, der Stifter (01.11.1339 – 27.07.1365) care, la acea datã, era în

vârstã de numai 25 de ani, descendent din familia Habsburg.

UUnniivveerrssiittaatteeaa vviieenneezzãã llaa aa 665500-aa aanniivveerrssaarreeZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

47

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

Expoziþie de artãfotograficã la Viena

VERNISAJ

Mag. art. Yvonne OSWALD, Magister Anton Gustav BIRNBAUMºi Univ. Prof. Doz. Dr. Felicitas THUN-HOHENSTEIN


La sediul Institutului Cultural Romândin Viena a avut loc joi, 5 martie 2015, ora19.00, recitalul pianistului Matei Rogoz.Repertoriul prezentat a cuprins lucrãri de:

George Enescu (1881-1855) - Suiteno. 2 op. 10 în D Major, I Toccata, IISarabande, III Pavane, IV Bourrée;

Ludwig van Beethoven (1770-1827) -

Sonata no. 17 op. 31 no. 2 în D Major, ILargo – Allegro, II Adagio, III Allegretto,Sonata no. 14 op. 27 no. 2 în C-sharpMinor, I Adagio sostenuto, II Allegretto,III Presto agitato ºi

Franz Liszt (1811-1886) - “Après unelecture de Dante” – Fantasia quasi Sonata.

Pianistul Matei Rogoz s-a nãscut înBucureºti în 1973, a absolvit Liceul deMuzicã „Dinu Lipatti“, la clasaProfesoarei Ligia Pop ºi apoiUniversitatea Naþionalã de Muzicã dinBucureºti, la clasa ProfesoruluiUniversitar Sandu Sandrin. În anul 1997 aurmat cursuri de perfecþionare la ªcoalaNormalã de Muzicã din Paris, subîndrumarea lui Françoise Thinat.

Matei Rogoz este doctor în muzicã alUniversitãþii Naþionale de MuzicãBucureºti, cu lucrarea „Sonata pentru pianîn secolele XVIII – XIX. Aspecte stilisticeºi interpretative“. Pianistul a susþinutrecitaluri la Bucureºti, Viena, Paris ºi înalte oraºe din Franþa. În anul 2001 a

organizat un concert „George Enescu“ laFundaþia Statelor Unite de la Paris, iar înanul 2002 a susþinut la AmbasadaRomâniei din Franþa, în colaborare cuInstitutul Cultural Român de la Paris,douã concerte dedicate creaþiei enesciene,filmate ºi difuzate ulterior de postul deteleviziune TVR Cultural din România.Cu ocazia comemorãrii a 50 de ani de lamoartea compozitorului George Enescu,pianistul Matei Rogoz a colaborat din noucu ICR din Paris la organizarea unuiconcert special dedicat celui maiimportant compozitor român.

Anul acesta, când se împlinesc 60 deani de la moartea compozitorului,dirijorului ºi violonistului român GeorgeEnescu, Institutul Cultural Român de laViena dedicã memoriei acestuia seria deevenimente „Enescu ºi Viena“.

Cerespondenþã de la Viena,transmisã de

Mihai ANTHONYJournalist & Literat

RReecciittaall aall ppiiaanniissttuulluuii MMaatteeii RRooggoozzllaa II..CC..RR.. ddiinn VViieennaa

SãrbãtorireaZilei

Femeii laAmbasadaRomânieidin Viena

În Belgia, nu se þine post înainte dePaºti, dar credincioºii catolici obiºnuiesc sãse spovedeascã cu o zi înainte de Paºti.

WITTE DONDERDAG (Joia Sfântã ) -În aceastã zi , clopotele nu mai sunã înturlele bisericilor ºi oamenii spun cã“Clopotele au fugit la Roma”. Ceremoniaspãlãrii picioarelor se respectã în multecatedrale ºi parohii care au dotãri specialepentru familiile bogate. Doisprezece bãrbaþibãtrâni sunt aleºi dupã pioºenia lor pentru ajuca rolul celor Doisprezece Apostoli.

Preoþii spalã picioarele bãrbaþilor ºi daupâine ºi milostenii, în memoria lui Iisus,care a spãlat picioarele discipolilor sãi laCina cea de Tainã.

GOEDE VRIJDAG (Vinerea Mare) -Toate bisericile sunt drapate cu negru înmemoria Patimilor lui Iisus ºi un aergeneral de tristeþe întunecã strãzile. La þarãfemeile poartã deseori veºminte cernite.Dupã-amiazã toatã lumea participã la slujbade trei ore a Patimilor.

ZATERDAG VOOR PASEN (Sâmbãtadinaintea Paºtelui) - Clopoþeii care “auplecat la Roma” în Joia Mare se întorc înnoapte premergãtoare Paºtelui. Începând culiturghia de sâmbãtã ei cântã vesel peste totiar pãrinþii le spun copiilor cã ele “seamãnãouã colorate în grãdini”. În magazinele dedulciuri ºi patiserie, vitrinele sunt pline cuclopoþei frumoºi din zahãr colorat, ciocolatãºi marþipan. În unele locuri bãieþii ºi fetelese scoalã devreme, luni dupã Paºti, ºi cautãouã în grãdini. Ouãle sunt vopsite în culorivii sau decorate cu desene cu pãsãri ºi flori.Fiecare grãdinã ascunde ouã, în copaci, subtufe, în iarbã, sub muºuroaie din pietre.Copiii umplu coºuri mici cu acestecomorile. Dupã ce gãsesc ouãle dinpropriile grãdini, tinerii îºi viziteazã bunicii,unchii ºi mãtuºile. Pe unde merg, sunt totmai multe ouã de gãsit, pentru cã belgieniisunt la fel de generoºi cu ouãle de Paºti caºi cu muzica veselã a Învierii.

Ca ºi în Germania, se practicã tradiþiaaprinderii focurilor în aer liber pentrualungarea spiritelor rele.

Sursa: http://www.mdlpl.ro

Institutul Cultural Român Bruxellesºi Casa de Culturã Belgo-Românã Arthisa lansat traducerea francezã a romanuluiAtac în bibliotecã (fr. Qui veut la peaud’Andreï Mladin?) de George Arionvineri, 27 februarie 2015, la ora 18.30.

Evenimentul s-a va bucurat deprezenþa autorului ºi a fost urmat de o

discuþie cu publicul. George Arion (n.1946) este

considerat unul dintre cei mai importanþiautori de literaturã poliþistã din România.Atac în bibliotecã a fost publicat în 1983,la Editura Eminescu ºi a reprezentatromanul de debut al lui George Arion.Este o carte de cotiturã în literatura

poliþistã din România, scrisã cu umor,suspans ºi cu o subtilã perspectivã criticãasupra regimului comunist.

„Povestea este spusã cu mult umor.Prin stil, George Arion se înscrie în ceamai bunã tradiþie a literaturii poliþiste.Aºteptãm cu nerãbdare sã citim ºi alteromane ale acestui autor „, spune primacronicã a romanului, disponibil înlibrãriile belgiene din 13 februarie2015.

Editura franco-belgianã GenèseEditions publicã al doilea roman al luiGeorge Arion în traducerea lui SylvainAudet, dupã Þintã regalã (Cible royale,2014). Scriitorul participã la Târgul deCarte Bruxelles unde îºi va prezentacartea la standul Interforum BeNeLux.

Sursa: icr.ro

Paºteleîn Belgia

Roman poliþist românesctradus în Belgia

C M Y K Pagina 12

Maidanul ucrainean prin ochii artiºtilor

europeni ºi ai regizoruluiSerghei Lojniþa

Institutul Cultural Român Bruxelles ºi parteneriisãi din reþeaua EUNIC Bruxelles a institutelorculturale europene a organizat la Palatul ArtelorFrumoase din Bruxelles o dezbatere despremetamorfoza ucraineanã, intitulatã Ucraina prin ochiiartiºtilor europeni (Bozar, 11 martie). Evenimentul seînscrie în programul retrospectiv dedicat lui SergheiLojniþa de Cinematek ºi Bozar.

Serghei Lojniþa este unul dintre cei mai apreciaþiregizori de documentare. Dupã dezbatere va fiproiectat în premierã belgianã filmul Maidan, ocronicã a evenimentelor care au dus la înlãturarearegimului Ianukovici, premiat în numeroasefestivaluri.

Robert Adam, directorul ICR Bruxelles ºipreºedintele reþelei EUNIC Bruxelles a deschisdezbaterea la care participã regizorul Serghei Lojniþa(Ucraina), fotograful Corneliu Cazacu (România),Ansis Pûpols (Letonia) ºi scriitorul Ziemovit Szczerek(Polonia), alãturi de moderatorul Andrew Rettman.

Corneliu Cazacu este un fotograf român stabilit înGermania care a realizat mai multe fotoreportajedespre criza ucraineanã.

Evenimentul s-a înscris într-o serie de evenimentededicate conflictelor din estul Europei, co-organizatede ICR Bruxelles ºi EUNIC Bruxelles, iniþiatã înnoiembrie 2014 cu proiecþia unui documentar despreromânii din nordul Bucovinei în conflictul dinUcraina.

Sursa: icr.ro

Toto ºi surorile luide Alexander Nanãu

la LuxFilmFest

Documentarul lui Alexandru Nanãu Toto ºi surorile lui ºi-acontinuat maratonul european, fiind proiectat în secþiuneadocumentare la Festivalul Luxembourg City Film (26 februarie –8 martie 2015). Toto ºi surorile lui este un documentarobservaþional de lung metraj, filmat vreme de 14 luni în cartierulFerentari din Bucureºti ºi spune povestea a trei fraþi (Totonel, Anaºi Andreea) nevoiþi sã se împace cu lipsa mamei ºi sã sematurizeze înainte de vreme. (sursã: edgeandback.ro) Filmul luiAlexandru Nanãu, o coproducþie româno-maghiaro-germanã, aobþinut mai multe premii internaþionale, printre care ºi marelepremiu la Festivalul de Film PremiersPlans (Franþa, 2015). Aflatla cea de-a cincea ediþie Luxembourg City Film este al doileafestival ca mãrime din Marele Ducat dupã CinEast, fiind uneveniment cinematografic de referinþã pentru scena culturalãlocalã. Festivalul include pe lângã competiþiile internaþionale ºiun program special dedicat publicului tânãr.

Sursa: icr.ro

Descoperire neaºteptatãfãcutã în Olanda. O statuie a luiBuddha, veche de aproape 1.000de ani, conþinea trupul mumificatal unui cãlugãr. Nimeni nu a ºtiutpânã acum ce ascunde aceastãstatuie.

O echipã de cercetãtori care astudiat statuia a fost ºocatã sãdescopere trupul mumificat alcãlugãrului. Acest lucru a fostposibil cu ajutorul uneiradiografii, la Centrul MedicalMeander din Amsterdam.Oamenii de ºtiinþã au studiat ºicavitãþile toracicã ºi abdominalãa trupului neînsufleþit, cu ajutorulunei endoscopii. Acum, cercetã-torii sunt de pãrere ca trupulneînsufleþit este al lui Liuquan,un cãlugãr budist care a murit înChina în jurul anului 1.100.

Organele interne au fostînlãturate în timpul procesului demumificare ºi înlocuite cu“bucãþi de hârtie pe care erauprintate litere chinezeºti antice”.Anul trecut statuia a fost partedin expoziþia “Mumii: Viaþa dedupã moarte”, gãzduitã de

Muzeul Drents din Olanda. Pânãîn 2014, exponatul nu a fost scosniciodatã din China. Potrivit uneibroºuri, cazul de faþã ar fi unulde auto-mumificare. Cãlugãriibudiºti obiºnuiau sã trãiascã timpde 1.000 de zile numai cu apã,seminþe ºi nuci. Apoi, timp dealte 1.000 de zile consumau doarrãdãcini, scoarþã de pin ºi un tipde ceai toxic. În tot acest timperau închiºi într-un mormânt.Cãlugãrii obiºnuiau sã respireprintr-un mic tub ºi aveau unclopot pe care îl foloseau pentru a

anunþa cã sunt încã în viaþã. Dupãce clopotul nu mai era auzit,cãlugãrul era lãsat în mormântpentru alte 1.000 de zile. Desprecei care reuºeau sã-ºi auto-mumifice trupul prin aceastaprocedurã se spunea cã au atinsstadiul de iluminare. Nu se ºtiedacã ºi Liuquan a folosit acestprocedeu, însã lipsa organelorinterne sugereazã cã nu ar fi aºa.Statuia se aflã în acest momentexpusã în Ungaria, la Muzeul deIstorie Naturalã.

Sursa: ziuaveche.ro

martie - aprilie 2015 Pagina 13ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dupã smartphone ºi smartwatch, urmeazã conceptul de smarthouse – casa care te lasã sã oconfigurezi dupã bunul plac ºi carenu consumã aproape deloc energie.Încã nu avem maºini zburãtoare, daro altã viziune din anii ’50 esteaproape de realitate. Inspiratã înmare parte din designul casei Futuro– în formã de farfurie zburãtoare -noua locuinþã, ridicatã în Olanda,poate fi controlatã prin telecomandã,este foarte eficientã din punct devedere energetic ºi poate fi adaptatãîn funcþie de schimbãrile care survinpe parcursul anilor în cadrul uneifamilii, datoritã designului în formãde petale. “Totul este flexibil.Camerele sunt gândite fãrã coloane.Dacã un client vrea sã transformesufrageria în dormitor sau birou, esteposibil”, spune Ben van Berkel,

fondator al UNStudio, firma dearhitecturã care a creat acest modelde casã. Tot ce este electric înaceastã casã poate fi controlat cuajutorul smartphone-ului. În afaraaplicaþiei dedicate, proiectul esimilar cu predicþia care poate ficititã într-un ziar din 1950:“Oamenii vor trãi în case atât deautomatizate, încât butoanele vor fiînlocuite de amprente ºi de sistemecare recunosc vocea proprietarilor.Unii oameni pot astãzi sã apese pe unbuton pentru a închide fereastra sauchiar pentru a pregãti cafeaua.Mâine, asemenea sarcini vor firealizate de cãldura amprenteitale…”

“Poþi face orice vrei cu telefonulîn ceea ce priveºte energia. E ceea ceviseazã toata lumea – sã îþi încãlzeºtilocuinþa cu puþin timp înainte sã

ajungi acasã, sã pui ceaiul la fiert, sãreglezi luminozitatea”, precizeazãvan Berkel. Casa are ºi un ecrancentral de unde pot fi controlate toatesistemele, de la panourile solare lapompa de cãldura. Bineînþeles,gadgeturi inteligente precum Nest auînceput deja sã permitã ca orice casãsã poatã fi controlatã de la distanþã.Însã arhitecþii susþin cã acest concept– smart – ar trebui sã meargã dincolode instalaþiile cu conexiune Wi-Fi.“Nu ar trebui sã avem doar Internetullucrurilor. Mai important este sãîncerci sã combini acest Internet înarhitectura casei. Pânã ºi materialeledin care este construitã casa suntsmart: de la sistemele de energiepânã la izolare”, explicãreprezentantul firmei de arhitecturã.Materialele pe care el le denumeºte“smart” interacþioneazã cu alte

elemente ale casei fãrã conexiunidigitale. Spre exemplu, podeaua dinbeton este încãlzitã de þevi încastrate.Dupã ce apa caldã trece prin ele,încãlzind betonul, casa poate rãmânecaldã în mod pasiv pentru 7 ore. “Deasemenea, energia folositã în casã

poate fi reutilizatã. Aºadar, consumulde energie într-o astfel de casãaproape cã este redus la zero”,subliniazã van Berkel, citatde Fastcoexist. Primul model a fostfinalizat toamna trecutã.

Sursa: dailybusiness.ro

Cea mai deºteaptã casã: O configurezi cutelefonul ºi nu consumã deloc energie

Secretul din statuia lui Buddha

Clopotele bisericilor olandeze,ce bãteau de secole pentru aavertiza asupra inundaþiilor care

ameninþau zonele mai joase aleþãrii, bat acum din cauza unei alteprimejdii: cutremurele asociate cu

cel mai mare perimetru deexploatare a gazelor din Europa.„Banii pot cumpãra o mulþime delucruri, dar clãdiri precum acesteanu pot fi înlocuite”, spune JurBekooy, un inginer civil din cadrulAsociaþiei Groningen pentruBiserici Vechi, indicând crãpãturiledin tavanul ºi pereþii bisericii Mariadin secolul al 13-lea din satulWesterwijtwerd. Ignorate de cevavreme, vocile precum cea a luiBekooy încep sã fie auzite pemãsurã ce se apropie data alegerilorîn aceastã lunã ºi dupã ce asociaþia

bisericilor a publicat un raportîngrijorãtor, scrie Reuters,potrivit CNBC. Aceasta acuzãautoritãþile olandeze ºi operatoriiperimetrului de gaze, Royal DutchShell ºi Exxon Mobil Corp, cã auignorat riscul de cutremure asociatcu exploatãrile de gaze dinperimetrul Groningen. Acestperimetru este al 10-lea cel maimare din lume ºi se preconizeazã cãva acoperi necesarul de gaze alOlandei de 20-30 miliarde de mc pean pânã în 2025. De asemenea,olandezii au contracte pentru a livra

anual între 40 ºi 60 miliarde de mcunor cumpãrãtori din Germania,Marea Britanie, Italia, Belgia ºiFranþa. În total, Groningen ºi alteperimetre mai mici din Olandaacoperã 15% din consumul de gazeal Europei, reprezentând oalternativã la gazul rusesc. Cândministrul olandez al Economiei,Henk Kamp, a cerut recentreducerea cu 16% a producþiei degaze din Groningen, preþurilegazelor au crescut peste tot înEuropa de Vest.

Sursa: dailybusiness.ro

De ce bat clopotele în Olanda?

C M Y K Pagina 14

Paºtele în Olanda este marcat de carnavalurilecare preced perioada de post ºi penitenþã.Pregãtirile pentru carnavaluri încep încã din anulanterior în cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, cândun consiliu de 11 persoane se întâlneºte pentru apune la cale programul carnavalurilor. În timpulcarnavalurilor, olandezii participã la diversepetreceri, parade ºi baluri mascate. În fiecare oraºo persoanã este aleasã Prinþul Carnavalului ºi îisunt înmânate cheile urbei.

În Palm Zondag sau în Palm Sunday, copiii„scotocesc” fermele vecinilor pentru a strânge câtmai multe ouã. Nu este vorba de vreun delict, ciacesta este un fel de sport naþional cu ocaziasãrbãtorii de Paºte.

În timp ce se pregãtesc pentru a-ºi duce laîndeplinire sarcina, copiii trebuie sã poarte un bãþdenumit „palmierul” de Paºte sau Palmpaas. Bãþuleste ataºat la un cerc care este împodobit custeaguri colorate din hârtie, coji de ouã, inele dezahãr, portocale, struguri. Palmpaas-ul seamãnãdestul de bine cu sorcovã româneascã.

În regiunile estice ale Olandei, sãteniiobiºnuiesc sã aprindã câte un foc în aer liber pe celmai înalt deal din împrejurimi. ºi pentru cã existão competiþie între sate, fiecare localitate dorind sãaibã cel mai mare foc, sãtenii încep sã adunelemne cu câteva sãptãmâni înainte de Paºte.

În prima zi de Paºte, olandezii obiºnuiesc sãia masã în familie. Masa este atent decoratã degospodine cu ouã colorate ºi flori de primãvarã.Nelipsitã din meniul tradiþional al olandezilor este„Paasbrood”, un fel de pâine dulce care conþinestruguri ºi stafide.

Sursa: curentul.info

Muzeul de Genþi ºi Poºete, cel mai maremuzeul din lume de acest fel, ºi singurul dinEuropa, se aflã la Amsterdam în Olanda. Cuo colecþie ce cuprinde peste 5 000 de poºete,genþi, cufere, sãculeþe, huse ºi accesoriidatând din Evul Mediu pânã în prezent,muzeul este considerat un paradis alfemeilor ºi nu numai.

Ideea înfiinþãrii unui astfel de muzeu apornit de la o geantã cumpãratã, în 1820, deo colecþionarã de artã din Amsterdam,Hendrikje Ivo. Geanta respectivã i-a stârnitpasiunea pentru aceste accesorii. Ea s-agândit sã arate lumii o parte din colecþia sa,astfel cã un timp, muzeul a funcþionat într-ocasã cu douã camere. Pe mãsurã ce colecþiaa crescut, aceasta i-a gãsit o nouã locaþie, peunul dintre cele mai prestigioase canale dinAmsterdam, într-o casã uluitoare construitãîn 1864.

Colecþia muzeului prezintã istoriaculturalã europeanã a genþii în decursul acirca 500 de ani ºi evidenþiazã diversitatea

formelor, funcþiilor ºi materialelor saleºi, în acelaºi timp, pune accentul pepovestea fiecãrui obiect al expoziþiei cafactor de stil ºi modã ºi pe efectele pecare le-a avut asupra dezvoltãriisocietãþii. Obiectele sunt expuse în sãlicu tavane pictate ºi cãmine datând dinsecolele XVII-XVIII, sãli ce sunt

organizate pe epoci din care au fãcut parterespectivele accesorii.

Sunt expuse sute de genþi, între care celemai vechi dateazã de la sfârºitul secolului alXVI-lea. Acestea aveau dimensiuni redusefiind folosite, la vreme respectivã, pentru atransportul monedelor, cheilor, truselor decusut. Pot fi vãzute genþi de mânã deveniteulterior un element feminin nelipsit, demulte ori cu ornamente elaborate. Odatã cuvenirea revoluþiei industriale din secolul alXVIII-lea, tehnologia ºi creºtereatransportului feroviar accesibile clasei demijloc a dus la apariþia genþilor de mânã maimari, mai durabile, confecþionate de celemai multe ori din piele.

Colecþia permanentã cuprinde mai multemini-expoziþii. Astfel, „Timeline“ oferãinformaþii despre evoluþia de-a lungultimpului acestui accesoriu începând cu anul1600 ºi terminând epoca modernã.„Highlights“ prezintã cele mai valoroase

exponate ale colecþiei, între care o geantãsub formã de brioºã bãtutã în cristaleSwarovski, în timp ce „Designer Bags“oferã câteva modele celebre, precum geanta„Kelly“ produsã de Hermes.„Contemporary Designers“ expune ideiledesignerilor viitorului, în timp ce „Shapes siMaterials and Techniques“ prezintã câtevagenþi ieºite din tipar.

Piese ale unor mari nume din domeniulfashion, precum Dior, Channel sau Versace,fac parte, de asemenea, din colecþiamuzeului. Printre aceste articole de brandajunse în prim-plan în anii 1950, se remarcãgeanta „2.55“ creatã de Coco Channel, înfebruarie 1955, ºi devenitã o emblemã afemeii care munceºte, un accesoriu femininpractic, simplu ºi elegant în acelaºi timp.

Pe lângã colecþia permanentã suntorganizate ºi expoziþii temporare. Deasemenea, muzeul deþine o cafenea ºi unimpresionant magazin de un pot fiachiziþionate aceste minunate accesorii.

În 2014, Muzeul de Genþi ºi Poºete a fostnumit de cãtre site-ul de turism Fodor, unuldintre zece cele mai bune muzee de modãdin lume. Acesta este vizitat anual deaproximativ 80.000 de persoane.

AGERPRES/(Documentare-CeraselaBãdiþã; editor: Irina Andreea Cristea)

Paºtele în Olanda

MUZEELE LUMII: Muzeul de Genþi ºiPoºete din Amsterdam

Evenimentul, denumit „primul circ cudrone din lume“, va avea loc pe AmsterdamArena din Olanda. Protagoniºtii show-ului -roboþi ºi drone - vor fi echipaþi cu diverselasere ºi proiectoare, informeazã dailymail.co.uk. Pe scenã vor fi amenajate circuite decurse auto la care participã diverse maºiniconduse de oameni.

„În acest show exploziv ºi care genereazã

multã energie, dronele vor ocupa centrulscenei, unde vor prezenta un amestec demuzicã, spectacole video, proiecþii ºi efectespeciale“, au precizat organizatoriiproiectului. „Concertul AIR2015 va oferispectatorilor posibilitatea de a experimenta ovarietate de numere de balet ºi muzicã, curseºi lasere, circ, iluzii ºi o întreagã magie oferitãde sute de drone“.

Primul show din cadrul conceptuluiAIR2015, la care vor participa câteva sute dedrone, este programat pentru acest an.

Concertul este organizat de companiaFjuze în colaborare cu Forþele Aeriene Regaledin Olanda.

Data la care va avea loc evenimentul nu afost deocamdatã anunþatã.

Sursa: mediafax.ro

Amsterdam, sufocatde biciclete

Locuitorii din Amsterdam se confruntã cu osituaþie excepþionalã: nu mai sunt locuri deparcare suficiente pentru cele 880.000 debiciclete care strãbat zilnic strãzile oraºului.Într-un efort de a rezolva problema, autoritãþileau decis construirea altor 40.000 de noi locuride parcare pânã în 2030. Primele investiþii vor fiorientate cãtre înfiinþarea a douã insuleartificiale care sã gãzduiascã câte 2.000 delocuri de parcare fiecare, dar ºi pentru creareaunei parcãri subacvatice cu 21.500 de locuri înzona lacului care înconjoarã Gara Centralã.Aceasta va fi legatã printr-un tunel de sistemulde metrou al oraºului. Deºi investiþiile parextrem de costisitoare, ele sunt extrem denecesare. Aproape 60% dintre locuitori folosescbicicletele în fiecare zi, iar 43% se deplaseazãspre locul de muncã ºi dinspre acesta folosindbicicleta. De asemenea, bicicletele parcatenecorespunzãtor sunt extrem de costisitor deridicat. Pentru cele 73.000 de biciclete ridicate,municipalitatea a cheltuit în 2013 între 50 ºi 70de euro, în timp ce proprietarii au plãtit pentrurecuperarea acestora doar între 10 ºi 12 euro.

Sursa: eazi.ro

„Primul circ cu drone din lume“, organizat de o companieolandezã, va avea loc pe un stadion din Amsterdam

Mã gândesc s.e.c (salvo errorecalculi ( sub rezerva unei erori decalcul), cã sãrãcia nu poate fidefinitã.

Sau, ºi mai exact, ea nu are odefiniþie, sã-i zicem, satisfãcãtoare,fie ºi pentru faptul cã se manifestã îndiferite forme. Doar comparaþiileajutã ca, din când în când, sã putemevalua ce ºi cum în cestiune. Sigur,standardele sunt diferite de la þarã laþarã, aºa cã nu poate fi luat în calculabsolut nici propoziþia dupã care „oviaþã lipsitã de ºansele de a trãi încadrul unul anumit standard minimde nivel de trai” se dovedeºte a fiincompletã.

Statisticile abundã de cifre, caremai de care mai prãpãstioase. Darraportarea fiecãruia la sãrãcie poateanula multe din aceste constatãrisociologice. 2,6 miliarde de semeninu au sistem de canalizare; 1,4miliarde de oameni nu au acces laenergie electricã; 880 milioanetrãiesc fãrã apã potabilã…Evidentcã vorbim despre lumi pe care abiadacã le intuim. ªi chiar dacã lecunoaºtem, nu putem pune semnulde egalitate cu sãrãcia. Pur ºi simplupentru cã factorii perturbatori ai uneianalize obiective nu permit sãapreciem dacã o parte dintre aceºtioameni îºi doresc realmenteelectricitate, canalizare, apã…

Nici Bãtrânul Continent nuscapã de spectrul sãrãciei. Dar, decele mai mult ori, este vorba despreo… altfel de sãrãcie. În Germania,bunãoarã, limitele sãrãciei au fost

stabilite la un venit lunar de sub 983euro. Vorbim de anul 2003. Pentrucã 2014 marcheazã o scãdere aacestei cifre la tot ce e sub 892 euro.Pentru o persoanã singurã, desigur.Pe de altã parte, o familie cu doicopii trãieºte în mizerie, dacã au unvenit de 1872 euro. În Norvegia –1260 euro, iar în România – sub 180euro. În aceste condiþii, statul romântrebuie sã recunoascã cã are 22% dinpopulaþie sub pragul sãrãciei.Evident cã mergând mai departe pefirul acestei logici, ne vine sã râdemcând spunem (spun ei, mã rog) cã totîn Germania sãrãcia a crescut cu15% în 2013, faþã de anul abiaîncheiat ºi cã acest flagel afecteazã12,5 milioane de persoane. Totuºi,recunosc fãuritorii de statistici,introducerea salariului minim brutde 8,5 euro/orã va contribui lamodificarea acestor date. În bine,sperãm noi.

Neîndoielnic cã ºi europeniisperã în mai bine. Iar politicieniiopintesc sã le satisfacã doleanþele.Dovada? „Platforma europeanã decombatere a sãrãciei ºi a incluziuniisociale”. Care, în esenþã, zice cãpânã în 2020 luxul ne mãnâncã! Petoþi. Numai cã, pânã atunci, 20 demilioane de oameni trebuie scoºi desub incidenþa ameninþãtoare asãrãciei ºi excluziunii sociale. 20%din Fondul european social vamerge pentru acest program/de-ziderat. Cu atâtea puncte ºisubpuncte, încât nu are rost sã nebatem capul cu ele. Din acest motiv

am delegat puterea altora, nu?Nimeni nu ne poate explica însã

de ce atâta bãtaie de cap cu mai noiiintraþi în Europa! Toatã lumea, debine de rãu, avea un loc de muncã,un acoperiº deasupra capului…Toate acestea nu trebuiau distruse decãtre drãguþii de europeni. Pentru cã,iatã, trebuie s-o ia de la „0”. Ex postfacto (dupã ce fapta s-a îndeplinit)ºansele de a intra în rând cu lumeasunt tot mai mici. E drept cã mareparte din sãracii Europei se gãsesc ºiîn þãrile cu…nasul pe sus. Dar acololucreazã români, albanezi, sârbi,unguri, alungaþi din fabricile ºiuzinele lor, sclavi acum peplantaþiile bogaþilor occidentali. ªi,culmea, tot ei mârâie cã – vezi,Doamne! – imigraþia le stricã tihnaºi bunãstarea. ªi, pe chestia asta,incluziunea se referã,tacit, doar laminþile luminate ºi la populaþiacalificatã ce le întreþine starea debine. Restul (sãrãntocii, necalificaþii,etniile etc.) trebuie integrate tot decãtre noi.

Ãºtia, ajunºi sub pragulsãrãciei…

Radu VIDAhttp://ziarulfaclia.ro


Aceastã prestigioasãrecunoaºtere literarã din spaþiulgerman a fost atribuitãscriitorului român de cãtre unjuriu internaþional pentru trilogia„Orbitor”, a cãrei ultimã parte aapãrut în limba germanã în anul2014, la editura Zsolnay, întraducerea lui FerdinandLeopold. Premiul va fi înmânatautorului într-un cadru festiv, pe11 martie 2015, în deschidereaTârgului de Carte de la Leipzig.Tradiþionala Laudatio la adresalaureatului va fi susþinutã descriitorul Uwe Tellkamp,câºtigãtor el însuºi al Premiului

German al Cãrþii (DeutscherBuchpreis) în anul 2008. PremiulCãrþii pentru ÎnþelegereEuropeanã i-a fost acordat luiMircea Cãrtãrescu pentru“caracterul universal al trilogieisale”, cât ºi pentru faptul cãaceasta reprezintã “una din celemai excesive opere ale literaturiimondiale”, în “romanul sãuuniversal atingând multe lumi aleºtiinþei ºi limbii, cu elemente demetafizic, fantasmagoric ºiapocaliptic”.

Lectura prestigiosului scriitorromân se desfãºoarã sub titlul„Orbitor – Revoluþia statuilor” ºi

va avea loc în 12 martie 2015, înintervalul orar 12 – 13, în cadrulforumului Ost – Sud-Ost (Hala 4,Standul E505). Moderator alîntâlnirii cu publicul german va fiscriitorul ºi traducãtorul germande origine românã Ernest Wich-ner, directorul LiteraturhausBerlin.

Târgul internaþional de Cartede la Leipzig, organizat anual în

luna martie, reprezintã omanifestare de tradiþie ºiprestigiu, fiind în prezent unuldintre cele mai mari târguri degen, la nivel mondial, dupã celede la Paris, Frankfurt ºiGoteborg. Originile Târgului deCarte de la Leipzig ajung pânã însecolul XVII, acesta fiindsurclasat abia dupã 1945 deTârgul din Frankfurt, ca târg de

specialitate. Anual, în centrulatenþiei se aflã literaturanaþionalã a câte unei þãri,invitatul special din 2015 fiindIsrael – în semn de omagiere a 50de ani de relaþii diplomaticegermano-israeliene. România afost prezentã în calitate de invitatspecial la Târgul de Carte de laLeipzig în anul 1998.

http://ziarulfaclia.ro

OO LLEECCTTUURRÃÃ CCUU MMIIRRCCEEAA CCÃÃRRTTÃÃRREESSCCUULLAA TTÂÂRRGGUULL DDEE CCAARRTTEE DDEE LLAA LLEEIIPPZZIIGGÎn cadrul Târgului Internaþional de Carte dela Leipzig, Institutul Cultural Român de laBerlin organizeazã, în 12 martie 2015, o

lecturã ºi o întâlnire cu publicul ascriitorului Mircea Cãrtãrescu, câºtigãtor alPremiului Cãrþii pentru Înþelegere Europeanã

al Oraºului Leipzig pentru anul 2015.

Deputatul minoritãþii germane din România, Ovidiu Ganþ, a fostdecorat sâmbãtã 7 martie a.c. de cãtre Werner Hans Lauk,ambasadorul Republicii Federale Germania în România, cu Cruceade Merit în rang de Ofiþer a Ordinului de Merit al RepubliciiFederale Germania.

Distincþia i-a fost acordatã ”în recunoaºterea deosebitelor salemerite faþã de Republica Federalã Germania”, au anunþatoficialitãþile germane. Decernarea distincþiei a avut loc la

Timiºoara, oraºul de domiciliu a deputatului de etnie germanã.”Astfel este apreciat angajamentul îndelungat ºi constant aldeputatului Ganþ în special pentru minoritatea germanã dinRomânia, dar ºi pentru relaþiile româno-germane în general. În anul2008 i-a fost deja acordat deputatului Ovidiu Ganþ Crucea de Meritîn rang de Cavaler a Ordinului de Merit al Republicii FederaleGermania. Crucea de Merit în rang de Ofiþer reprezintã, prin urmare,o„ridicare în rang” fiind astfel un semn important al aprecieriiangajamentului neobosit al deputatului Ganþ în favoarea minoritãþiigermane din România”, informeazã Ambasada Germaniei într-uncomunicat de presã.

http://www.turnulsfatului.ro

Deputatul Ovidiu Ganþ, ridicatîn rang de statul german

SS ãã rr ãã cc ii aa


SUDOKU

– Fiule, dacã nu reuºeºti niciastãzi la examen, sã uiþi cã sunttatãl tãu!

– Bine, tatã...Dupã câteva ore, se

întoarce fiul de la facultate:– Deci, care este rezultatul la

examen? - întreabã tatãl.– Iertaþi-mã, cine sunteþi

dumneavoastrã?********

– Cum a fost astãzi laexamen, dragul mamei?

– Ca-ntre popi!– Cum adicã…?– Pãi, eram toþi îmbrãcaþi în

costume negre, cu cãmãºi albe…ºi era o tãcere profundã.

– Bine, bine. Dar care estelegãtura cu… popii?

– Aaa, pãi acolo toþi neînchinam: Când întrebauprofesorii, mã închinam eu; cândrãspundeam eu, se închinauprofesorii…

********Un student vorbeºte cu tatãl

sãu la telefon:– Tatã, trimite-mi urgent 200

de lei! – Nu aud nimic! – Trimite-mi urgent 200 de

lei! – Nu aud nimic!

(În dialog intrã operatorulde la centrala telefonicã ºi spune:

– Dar eu aud perfect!)– Atunci trimite-i tu 200 de

lei! ********

Ion cere sfatul unui preot:– Pãrinte, eu sunt un om

muncitor ºi credincios, dar nuam noroc sã câºtig mulþi bani.

– Ca sã fii ajutat sã câºtigi, sãprimeºti, trebuie mai întâi sã dai,sã-i ajuþi ºi tu pe alþii!

– ªi cum trebuie sã fac?– Ioane, ai ceva bani la tine?– Da, pãrinte, am 50 de Euro.

– Bine, când pleci acum sprecasã, dãruieºte aceºti bai primeipersoane întâlnite.

Ion mulþumeºte preotuluipentru sfat ºi pleacã spre casã.Dupã câþiva paºi, întâlneºte petrotuar o tânãrã blondã, elegantã,cu minijupã, cãreia îi oferã banii:

– Poftim 50 de Euro.– Numai 50 de Euro? Costã

100! – îi replicã blonda.– Bine, dar preotul mi-a spus

cã sunt de ajuns ºi 50 de Euro…– Asta pentru el, cã este client

vechi !!!********

– Pãrinte, am pãcãtuit! – sespovedeºte Ion unui preot. Întimpul rãzboiului mondial

am ascuns un evreu îndulap ºi i-am oferit îngrijire.

– Dar ãsta nu-i un pãcat. I-aisalvat viaþa !

– Da, dar i-am cerut 100 delei pe zi.

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

CULMEA NAVIGAÞIEI

Sã navighezi în apele unui diamant.

CULMEA DEªERTULUI

Sã plantezi în Sahara plãcute cu: Nu cãlcaþi iarba!.

CULMEA PACIFISMULUI

Sã fumezi pipa pãcii la Rãzboieni.

CULMEA HIPISMULUI

Sã duci pânã la potou o tuberculozã galopantã.

CULMEA NAIVITÃÞII

Sã-l întrebi pe medicul care þi-a recomandat sã dormi o

orã dupã masã dacã n-ar fi mai bine sã dormi în pat.

CULMEA CIZMARULUI

Sã repari ghetele unei vite încãlþate.

ULMEA IUBIRII

Sã fii singur ºi sã te simþi în plus.

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC


C M Y K

Pagina 17martie - aprilie 2015

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce firmã de telefonie mobilã s-a lansat în România?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

_______________________________________________

Telefon ________________________________________;

47

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut

este ELENAONGHERTH,

OBERASBACH

Pui la cuptor cu usturoi ºi cartofi noiTimp de preparare: 30 minTimpul de gãtire: 40 minGata în: 1 orã, 10 min

Ingrediente1 pui; 1 kg cartofi noi; 3 cãþei de usturoi; 50 g unt; 2 linguri ulei; 250 ml supã

de pui; 1 foaie de dafin; 1 crenguþã de cimbru; sare; piper

PreparareSe preîncãlzeºte cuptorul la 1800C. Se unge puiul pe toate pãrþile cu untul topit,

apoi se dã cu sare ºi piper. Se unge o tavã cu ulei ºi se pune puiul.Se curãþã usturoiul ºi se taie felii. Se spalã bine cartofii noi ºi se curãþã de coajã.

Se pun în tavã, de jur-împrejurul puiului, la fel ºi usturoiul. Se varsã în tavã ºi supade pui.

Se curãþã cimbrul ºi se presarã deasupra puiului, pe care se pune ºi foaia dedafin. Se lasã la cuptor cca 1 orã, la foc mic ºi se serveºte cald.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Coada racului (Potentilla anse-rina - L) este o plantã din familiaRosaceae, cunoscutã sub mai multedenumiri populare: argentinã, argin-ticã, arginþel, argindeana, buboasa,buruiana de scrânte, buruiana-junghiurilor, coada-dracului, forostoi,iarba-gâºtii, iarba-scrântiturii, ioluþ,sclintita, scrântitoare de baltã,scrânteala, troscot, vintricea, zolotnic.

DescriereCoada racului este o plantã

erbacee, înaltã de 15-20 cm, cu frunzeîntrerupt-penatifide ºi flori mari,galbene. Este întâlnitã în locurinisipoase umede, pe margineaºanþurilor, lacurilor ºi râurilor, atât lacâmpie cât ºi în zone mai înalte.Înfloreºte din luna mai pânã toamnatârziu. Coada racului este o plantãerbacee piticã ce prezintã o tulpinã

culcatã ºi mai mulþi stoloni din carecresc alte plante. Frunzele sunt aºezatesub formã de rozetã având o culoareverde-alburie pe faþã si verde-argintiepe spate. Florile sunt solitare, susþinutede un pedicel lung ºi au o culoaregãlben-aurie.

În scopuri medicinale seîntrebuinþeazã pãrþile aeriene (Herba

Anserinae), recoltate în perioadaînfloririi, alcãtuite din tulpinile lateraleºi frunzele bazilare ºi uneori rãdãcina.

IndicaþiiIntern: în anemie, diaree,

hipermenoree (regleazã durerile înmenstruaþiile abundente), enterocolitã,

calculozã renalã, colici gastrice ºiconvalescenþã, dureri stomacale,afecþiuni ginecologice de orice naturã,hemoragii de orice naturã, canceruterin sau de colon, dureri abdominale,paraziþi intestinali, dureri uterine,dismenoree, menstruaþii abundente,leucoree, osteoporoza, spasmepioroce, reglarea menstrelor.

Extern: spãlãturi locale în leu-coree, în ulceraþii ale pielii precum ºiîn tratarea gingivitei, în arsuri, ten se-boreic, lacrimarea ochilor, eczeme, a-vând acþiune sedativã pe lângã pro-prietãþile antiseptice, friguri, ulceraþiicutanate, cicatrizante ºi hemostatice.

ContraindicaþiiNu se administreazã decât dupã

mese deoarece produce iritaþii gastro-intestinale. Nu este recomandatãbolnavilor de rinichi ºi de ficat.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Coada calului - o plantã minune!


În prima parte alunii se întrezãrescc h e s t i u n i

financiare legate de baniicâºtigaþi din muncã proprie.Existã multe nemulþumiri înacest segment de viaþã.

La începutul luniiar trebui sã tesimþi în formã,

chiar dacã stãrile de spiritvor fluctua destul de mult.Recomandabil este sã îþi þiifirea ºi sã încerci sã fii maiobiectiv.

Dorinþa deretragere dinforfota vieþii va fi

foarte pregnantã în primelezile ale lunii. Sufletul tãu arenevoie de liniºte, momentede singurãtate ºi planuri noide dezvoltare.

Prietenii ºiprotectorii îþi suntalãturi în primele

zile ale lunii. Bine este sã fiiprudent, întrucât discordiaîºi face de cap la acestcapitol ºi poþi avea neplãcerigreu de estimat ºi controlat.

Astrele îþi reco-mandã ca în pri-mele zile ale lunii

sã te ocupi de domeniul pro-fesional, în speþã de relaþiilecu ºefii. Sunt posibilediscuþii aprinse, reproºuri.

Relaþiile cu strã-inãtatea îþi des-chid aceastã lunã.

S-ar putea sã iei legãtura cucineva aflat departe degraniþele þãrii sau sã te ocupide aspectele legate de ocãlãtorie îndepãrtatã.

Tu vei devenimotorul zodia-cului începând cu

aceastã lunã, datoritã intrãriiplanetei Marte în semnultãu.

În prima parte alunii, astrele îþirecomandã sã fii

atent la relaþiile partenerialeºi la colaborãrile în care eºtiimplicat sau vrei sã teimplici.

Luna îþi aduceschimbãri parte-neriale, finalizãri

de proiecte ºi loc în viaþa tapentru colaborãri noi. Suntposibile discuþii contradic-torii cu partenerul de viaþãsau de afaceri.

Preocupãrile le-gate de înfrumu-seþarea trupului ºi

sufletului tãu continuã, spremarea admiraþie a celor dinjur. Ai idei bune, vorbeºtifrumos, însã bine ar fi sã nuîþi divulgi chiar toateplanurile.

Primele zile alelunii sunt favo-rabile activitãþilor

gospodãreºti. Vei putea facemai uºor curãþenii generale,reparaþii curente sau oaprovizionare.

Personalitatea tacapãtã conotaþiiarmonioase, gus-

tul pentru artãºi lux va fi lacote înalte. Bine ar fi sã îþi o-rientezi eforturile cãtre obi-ective ºi þeluri bine definite.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã.Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul Bucur Obor,vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2 policlinici.Apartamentul este recent zugrãvit, tâmplãrietermopan; mobilã nouã /modernã. Informaþiisuplimentare - Tlf 0753-351.783 email:[email protected]

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Telefon: 015784523637 sau015143435201. rog seriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2 bucãtãrii,geamuri termopan, o baie, hol, coridor lung, 2 boxe,garaj în curte, încãlzire proprie pe gaz. Informaþii latelefon: 0257 281 996

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cu meniuspecific românesc ºi muzicã live ce ce-a mai bunãcalitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuri absolutaccesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne!Telefon: 0151 21315812

Organizãm petrecere de 8 Martie! Pentru toatedoamnele ºi domniºoarele dornice de distracþie de ziuafemeii, însoþite sau nu. Bufet cu preparate delicioase,deserturi, muzicã, chef la maxim. Preþul biletului: 40Euro/ persoanã. Contactaþi-ne! Cristina ºi Florin.Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii,montajparchet clasic, cu experienþã vastã în România ºistrãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºialtceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau [email protected]

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail [email protected],Nürnberg.

Trupã muncitori, cãutãm de lucru în Germaniaîn domeniul demolãrii. Am mai lucrat un an înHamburg. Telefon: 0040 75862803.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein. Telefon:0175 8353537.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vreisã ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtatemai frumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºivom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã-românã) de a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73128-

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu, iar astaîntr-un timp scurt? Ai nimerit unde trebuie! Telefon:0160 3373128. Preþuri pentru toate buzunarele!

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 71305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbescpuþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza.Telefon: 01522 9649376. E.mail:[email protected]

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona [email protected], Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniul fabricilor deproducþie sau firmelor de curãþenie în zona Nurnberg.Lb. germanã la nivel conversaþional. Bozan EugenSebastian. Tel: 015141305791

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut de lucruîn domeniile: gastronomie, curãþenie, îngrijire bãtrânisau copii. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 004 0758628039.

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doi bãieþicu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum ne aflãm în Italiafãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºi sunt dinPiatra Neamþ ºi am 27 de ani. Am lucrat îndomeniul construcþiilor exterior ºi interior ºi amurmãtoarele experienþe de 4 ani: finisãri, zugrãvie,rigips, plaster, gresie, faianþã. Sunt foarte motivatîn a colabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru Andrei Cosminºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoala Profesionalãºi am diplomã de sudor. Am 28 de ani, permis deconducere categoria B (Luat în Italia), am atestateuropean pentru magaziner în fabricã ºi pentru uzde stivuitor. Dorec sã colaborãm, avândurmãtoarele experienþe în domeniul construcþiilor:5 ani montaj de plãci de marmurã ºi polistiren peexterior, de faþadã, sunt capabil ºi de amenajãriinterioare ºi exterioare.Telefon: 0040 758628039.

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudor profesionist,caut de lucru în domeniu sau ºofer pânã în 3, 5 t. Amcunoºtinþe medii de limba germanã. Telefon: 01758353537.

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania lao familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doicopii. Îmi doresc cu ardoare sã ajung în Germaniaîmpreunã cu soþul sã îmi gãsesc de lucru orice, undevaîn gastronomie, soþul în domeniul tâmplãriei deoareceeste calificat în acest domeniu ºi plus de asta, cunoaºtelimba germanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacã cineva cusuflet mã va putea ajuta cu orice, chiar ºi cu un sfat, mãputeþi gãsi la nr de tel: 0761800263 sau 0766844432 .

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionist claseleCE. Cunoscãtor de limba germanã, nivel minim.Telefon: 0172 9596897 sau e.mail: [email protected]

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

martie - aprilie 2015Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri de sunet, de

imagine, regizor ºi scenograf etc lapreþuri pentru toate buzunarele.

Asigurãm ºi cerem seriozitate maximãDetalii: Telefon +49 152 122 47 555.

Muzicã internaþionalã ºi folclor din toatezonele pentru nunþi, botezuri etc la

preþuri convenabile cu DUOGRÃJDAN. Telefon: 0049 152 12247555

sau 0049 15166570489.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

47

martie - aprilie 2015 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil pe operioadã între minim 6luni-1an, în domeniile:gastronomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru (încãnu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertã decentã!!! Putemfi contactaþi la orice orã la nr. de tel.015775185775.Vãmulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric. Euam 42 ani ºi am terminat liceul de meserii. Momentanlucrez într-un restaurant la Stuttgart. Telefon:015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncã îndomeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte munci dure,la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºi cudorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã, cunosclimba germanã la nivel de conversaþie. De preferabil prinzona regiunii Hessen sau în apropiere. Telefon:015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vase saufemeie de serviciu în zona Frankfurt am Main sau lângã.Mã puteþi contacta la numãrul de telefon: 015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în Höhr Grenzhausen,am permis auto. Prefer în zonã. Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºi termic,spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu este Claudiu,telefon de contact 0034622830039 sau 0034942134088.Vorbesc limba româna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã.Vã mulþumesc!

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoane cuexperienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 de ani.Informaþii la tel : 0157 84663115

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã la nivelde conversaþie (am fãcut un curs de limba germanã 3 luni).Cãutãm un loc de muncã zona Frankfurt am Main.Pentru început e bine venit orice (ajutor în bucãtãrie,femeie de serviciu) sau orice altceva decent! Ne puteþicontacta la numãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã, începãtor.Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

Un om rãmas tânãr, de 65 ani, îºi cautãjumãtatea sa în vederea bunei înþelegeri ºi dragostepentru viitor. Telefon: 0152 16758270

Ardeleancã 55 ani, doresc sã cunosc un bãrbatcu vârsta între 55-65 ani, un cetãþean român sau cucetãþenie germanã, în vederea unei relaþii bazatã pesinceritate. Telefon: 0151 68570707 sau 0748133130

Doamnã 46 ani, stabilitã în Germania, caut unbãrbat serios pentru o relaþie de prietenie, eventualcãsãtorie. Condiþii: sã fie cu domiciliul în zona (Nürnberg, Fürth, Erlangen)

Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul înGermania ( 12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cudoamnã maxim 40 ani în vederea unei relaþii bazatãpe încredere ºi foarte multã comunicare. Deþin casãîn România, deci o parte din concediu va fi acasã.Telefon: 015754493385- Mihai.

Tânãr 43 ani, cetãþean german, 1.76, caut sãcunosc o domniºoarã cu vârsta pânã în 45 de ani(poate avea ºi copii) pentru a întemeia o relaþiebazatã pe prietenie, dragoste ºi respect reciproc.Telefon: 0152 08251134

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Român 66 ani, stabilit în Germania- Stuttgart,caut o partenerã pentru o relaþie stabilã, bazatã peseriozitate ºi respect reciproc. Telefon: 0152 16927088.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresc cazareºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg. Telefon:0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 8733 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatãpe înþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºiexcursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii:slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã deaun sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatã de9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa dela început. Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sãvrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac.E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru orelaþie bazatã pe respect reciproc ºi prietenie,eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între 36-45 ani,slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790- (Mihail)-München.

Vând autoturism marca ALFA ROMEO 156,an fabricaþie 2000, TAV nou, motor benzinã 1997 cm.Schimbat recent telescoape. plãcuþe ºi discuri de frânã.Închidere centralizatã, alarmã, jante aliaj, oglinzielectrice ºi încãlzite, geamuri electrice faþã ºi spate,climã. Preþ: 1800 Euro Telefon: 0175 8353537

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietatecu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051sau 0176 83204074.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei o acutãnevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea face fericiþi.telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierEmilia Latcu TudorClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN Mihai Anthony Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: [email protected]. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

47

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20

ziar distribuit în austria, erscheint in: belgien...

Documents