ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 10 • Nr. 7832 pagini

Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Österreich,Switzerland, Deutschland und Niederlande

Sunt tineri ºi plini de ambiþie. I-am cunoscut prin intermediul NicoleteiUnguraºu de la DVAG, care îmi spune cu zâmbetul pe buze cã se simte foarteaptopiatã de ei. Ei sunt Angela ºi Mircea Miculiþã, au doi copii - Andreea de 13ani ºi Mario 11 ani.

februarie 2018

Pagina 5

Exclusiv feminin! Regãsirea desine într-un loc de vis înAustria: „Lasã-þi sufletul sã-ºitragã sufletul!”

Peste 600 de pacienþi români s-auadresat spitalului WPK dinViena în 2017, dublu faþã de 2016

Crizã guvernamentalã în Belgia

15 curiozitãþi despre Elveþia,lucruri interesante despre þaraAlpilor mai puþin cunoscute

Olanda, nu doar þara lalelelor

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 14

Pagina 18

Pagina 12

Pagina 16

MARI ROMÂNI DE PRETUTINDENI Pagina 9 De când am cunoscut-o

pe Nicoleta, viaþa noastrã s-a schimbat în bine!

De când am cunoscut-o pe Nicoleta, viaþa noastrã

s-a schimbat în bine!

1 - 28 februarie 2018Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Sãrbãtorirea feminitãþii are tradiþieîndelungatã la romani. Începând cu datade 8 Martie, femeile românce se potretrage câteva zile într-o locaþie de vis îninima Alpilor, ºi pot participa la unprogram inedit de reconectare ºirelaxare.

Douã românce stabilite în München,Roxana-Elena Föll (43 de ani),practicianã de psihoterapie ºi terapie prinmuzicã, ºi Alina Iacubovschi (33 de ani),coach ºi trainer de dezvoltare personalã,vin cu o ofertã ineditã destinatã exclusivfemeilor: patru zile la un hotel în Austria,lângã Kitzbühel, într-un loc montanmirific.

Oferta este adresatã -explicã celedouã organizatoare, „femeilor care simtcã e nevoie sã schimbe ceva în viaþa lorpentru a deveni mai împlinite, dar ºipentru cele care simt ca au de oferit cevavaloros în comunitatea în care trãiesc“

Evenimentul care va avea loc înperioada 8-11 Martie a.c., se desfaºoarãsub motto-ul „Lasã-þi sufletul sã-ºi tragãsufletul!”, sub denumirea de „Reretat dereînnoire interioarã”. Observândmultitudinea de teme cu care vinparticipantele, am dorit sã îmbogãþimaceastã a treia ediþie prin module maiindividuale de reconectare ºi relaxare nespun cele douã organizatoare.

Descoperind informaþii pe paginilede facebook adresate comunitãþilor deromâni din strãinatate, am încercat sãaflãm mai multe amãnunte chiar de laRoxana-Elena ºi Alina, astfel cã le-amadresat câteva întrebãri.

Ionela van Rees- Zota: ( I.v.R-Z.)Cum s-a nãscut acest proiect?

Roxana-Elena ºi Alina: Împãrtãºindinterese ºi idei comune despre viaþã,Alina ºi cu mine am devenit repedeprietene. Nu a durat mult sã realizãm cã

avem ºi experienþe asemãnãtoare cuclientele noastre, fie ele germane sauromânce. Numitorul comun chiar ºi încercurile noastre de prietene ºicunoºtinþe era atât de vizibil - întrebãrilemajore ale femeilor fiind legate devalorizarea lor ca femei, de exprimareaîn exterior a ceea ce sunt ele cu adevãrat,de împlinire, de pace interioarã ºi creearede mai mult sens în viaþã.

Este uluitor cãt de multe femei îºidoresc sã fie valorizate ca femei, cucalitãþile lor feminine, fãrã sã mai fienevoite sã poarte „haina“ masculinã prinprisma cãreia, de mii de ani, se definescvalorile sociale.

Pentru a adresa aceste teme, amcreeat un cadru de retragere din viaþa dezi cu zi, un cadru în sistem de grupã, carenoi ºtim cã potenþeazã orice proces decreºtere. Am recreat O Nouã Tu. Neretragem patru zile din cotidian pentru ane ocupa în exclusivitate de noi.Descoperirea de resurse ºi alternative noinecesitã timp ºi ruperea deautomatismele zilei care ne menþinocupate la suprafaþa lucrurilor.»

( I.v.R-Z.) În ce va consta acestprogram, ce veþi face efectiv acolo?

Roxana-Elena ºi Alina : Oferim unspaþiu de reconectare cu sinele real dinnoi, un spaþiu pentru a ne (re)cunoaºte ºiechilibra la nivel sufletesc, mental ºicorporal. Pornim de la o abordarepersonalã care se leaga în contextulgrupei. Programul cuprinde atâtelemente cognitive, de auto-cunoaºtere,cât ºi elemente precum intuiþia ºicreativitatea, care sunt caracteristicifeminine prin excelenþã ºi care trebuie sãîºi redobândeascã valorizarea în noi ºi însocietate!

Practicãm împreunã atât exerciþii deascuþire a percepþiei ºi a atenþiei –inclusiv în naturã – cât ºi tehnici derelaxare care pot fi preluate cu uºurinþãîn rutina zilei. Pe lângã asta, sesiunileexpresive prin cântec ºi dans sau cele derelaxare prin sunet ne conecteazã cuprofunzimile sufletului atât de dornic devibraþie pozitivã.

În plus, creãm o comunitate decreºtere/dezvoltare în care ne putemsusþine una pe cealaltã ºi în afara retreat-

ului.Conceptul nostru ne permite lucrul

cu grupe de dimensiuni diferite, întrucâtatât Alina, cât ºi eu suntem prezente ºiactive în grupã pe toatã durataprogramului. În plus, avem o salãsuperbã, cu spaþiu de miºcare.

( I.v.R-Z.) Pentru care categorii devârstã este conceput acest retreat ºicât de mare va fi grupa departicipante?

Roxana-Elena ºi Alina: Retreatul seadreseazã femeilor de toate vârstele.Întrucât dorinþa de schimbare poateapãrea la orice vârstã, iar regãsirea desine este un proces de viaþã!! În ediþiiletrecute am avut de fiecare datã caparticipante ºi mame cu fiicele lor, faptcare a dat o valoare deosebitã proceselordin grupã. Esenta retreat-ului estedescoperirea de sine dincolo de orice rolpe care ni-l asumãm în viaþa de zi cu zi.Iar grupa idealã este de fapt grupa care seformeazã de fiecare datã!

( I.v.R-Z.) Ce este special la locaþiadin Reith bei Kitzbühel, Austria?

Roxana-Elena ºi Alina : Casa deSeminare din Reith bei Kitzbühel, afamiliei Pointner ne-a fermecat pur ºisimplu de la bun început. Este vorba deoameni inimosi, responsabili, cu respectfaþã de naturã. În plus, casa oferãbucãtãrie ayurvedicã ºi pentruvegetarieni / vegani. Iar locaþia în peisajeste specialã, înconjuraþi fiind de ocoroanã montanã care inspirã laintrospecþie, la reflecþie, la ceva bun ºiputernic – practic exact ce vrem sãfacem! Detalii cu privire la retreat gãsiþiºi pe pagina noastrã: www.onouatu.com, iar pânã pe data de 15 Februarieavem un preþ/ofertã cu totul special(ã)!

Ionela van Rees- Zota

Exclusiv feminin! Regãsirea de sine într-un loc devis în Austria: „Lasã-þi sufletul sã-ºi tragã sufletul!”

Pentru a 15-a oarãconsecutiv, România aparticipat cu un stand propriu laBerlin, în cadrul expoziþieiinternaþionale ”SãptãmânaVerde”. Expoziþia s-a desfãºuratîn perioada 19 - 28 ianuarie.

La standul organizat deMinisterul Agriculturii, înincinta expoziþiei, vizitatorii auputut degusta produse româneºtiînregistrate cu Indicaþie Geogra-ficã Protejatã, precum: Magiunde prune din Topoloveni,judeþul Argeº, Salam de Sibiu alcelor ºase membri ai AsociaþieiProducãtorilor de Salam de

Sibiu din judeþele Bacãu, Sibiu,Braºov, Ilfov, Cãlãraºi ºiBucureºti, Novac afumat dinþara Bârsei, judeþul Braºov. Deasemenea, în cadrul standuluiorganizat de MADR, ceiprezenþi au putut degusta 16produse româneºti din cele 30înregistrate în RegistrulNaþional al ProduselorMontane, precum ºi alte patruproduse a cãror documentaþie seaflã în curs de finalizare pentru aobþine protecþie europeanã.

Acestea au fost cele maicãutate de nemþi: ”Telemea deSibiu”, ”Virºli de Hunedoara”,

”Brânzã de Vaideeni” ºi ”Salatãde icre de ºtiucã” Tulcea.

Din judeþul Sibiu, auparticipat cu produse membriiAsociaþiei Producãtorilor de”Telemea de Sibiu” ºi ”Oancea”cu produse tradiþionale dincarne (cârnaþi de porc, pereafumatã, slãninã afumatã, salamde casã ºi caltaboº).

”Din 2003 de când MADRparticipã cu stand propriu laacest târg internaþional dinGermania, prezenþa din acest ana fost cea mai bogatã ºi maiapreciatã. Pur ºi simplu, ladegustare, vizitatorii savurau

produsele noastre ºi au avutnumai cuvinte de laudã pentrucalitatea ºi gustul lor deosebit”,a spus Dana Popa, consilier în

cadrul MADR. (A. M., I. V.)

Sursa:http://www.tribuna.ro

Produsele sibiene, cãutate la Berlin

„Moartea ºi viaþa sunt în puterealimbii, iar cei ce ºi-o stãpânesc îi vormânca roadele.” (Proverbe 18, 22)

Viaþa ºi moartea se aflã înputerea cuvintelor omului!Creându-l pe om dupã chipul ºiasemãnarea Sa, suflând în el duh deviaþã nemuritor, Dumnezeu l-aridicat deasupra fãpturiinecuvântãtoare, l-a înzestrat cuminte ºi inimã, dându-i în acelaºitimp ºi o unealtã cu care sã seserveascã de ele – cuvântul.

Astfel, cuvântul a devenit formaprin care se exprimã sufletul omului,care i-a fost dat pentru a-L preaslãvipe Creator ºi pentru a sluji adevãrullui Dumnezeu. Dintr-o inimã în caresãlãºluieºte Dumnezeu nu va ieºinici un cuvânt rãu, ci se vor revãrsalaude aduse lui Dumnezeu, cuvintede dragoste pentru aproapele.

Trãim din cuvinte, ne hrãnim cuele, gândim prin prisma lor, prin eleformulãm judecãþi ºi sentinþe.Cuvintele pot schimba totul! Ele auun efect extrem de important asupraa ceea ce ºtim, a modului în care

interacþionãm cu ceilalþi ºi adeciziilor pe care le luãm.

Cuvântul vorbit sau scris esteatât de puternic încât un simplucuvânt poate schimba o viaþã saupoate distruge vieþile a milioane deoameni. Trebuie sã fim destul deprevãzãtori atunci când vorbim...sãne gândim de o sutã de ori cândscoatem vorba din gurã, cã nu ºtimunde lovim cu ea. Din pãcate,deseori, dacã nu chiar mereu în viaþaomului cuvântul se pune în slujbarãului, a minciunii, clevetirii,sacrilegiului; rãneºte, seamãnãvrajbã, ucide mai abitir decât sabia,otrãveºte mai repede decât cea maiveninoasã otravã.

Vorbele bune costã puþin, darvaloreazã mult... Într-adevãr, câtbine poate face câteodatã un singurcuvânt spus la vreme, bine gândit,pornit din inimã, rodul unuisimþãmânt bun, al unui gând înalt.Sã ne strãduim, aºadar, sã þinemminte asta întotdeauna ºi sã repetãmcât mai des în inima noastrã: ”PuneDoamne, strajã gurii mele ºi uºã de

îngrãdire, împrejurul buzelormele.”(Psalmul 140,3)

Vom putea aduce folos ºi-i vomputea ajuta pe cei din jurul nostrunumai atunci când cuvântul luiDumnezeu este lãsat sã locuiascã ºisã creascã în inima noastrã. Când osã ne pãtrundem deplin de cuvântullui Dumnezeu, acesta ne va înmuiainima, ne va îmblânzi obiceiurile, neva liniºti gândurile tulburate ºi ne vaumple de dragoste, care se varãsfrânge în fiecare cuvânt ºi înfiecare faptã a noastrã. Cât de sfinþit,cât de curat, cât de adevãrat ar puteafi orice cuvânt al nostru dacã am þineminte cã unul dintre numele lui IisusHristos este ”Cuvântul” (Ioan 1,1).

Sã nu ne abþinem de la cuvântulce trebuie rostit în apãrareaadevãrului sau pentru îmbãrbãtareaºi mângâierea aproapelui care suferãºi pe care adeseori un singur cuvântîl poate întãri ºi încãlzi în clipa dedeznãdejde...sã putem sã neîncurajãm ºi sã ne ajutãm unii pealþii cu cuvinte de sincerã laudã, sãne bucurãm cu cuvinte de

mângâiere, sã ne înflãcãrãm inimilecu cuvintele credinþei, sã ne sfinþimviaþa din noi ºi din jurul nostru cucuvinte de binecuvântare ºirugãciune…Cuvântul nostru sã fieîntotdeauna cu har, sã ºtim cumtrebuie sã rãspundem fiecãruia.

Cuvântul nostru, folosit corectºi într-un mod constructiv ne poateridica pe cele mai nebãnuite culmi...În ziua în care vom înþelege cã avemputerea de a ne schimba viaþa princuvintele create de gândire, atingem

maturitatea. Folosind cuvinteleadevãrate, simple, din inimã,binevoitoare ºi pline de dragoste,cuvintele vii care ”curg de la Sursã”,ne schimbãm pe noi înºine ºischimbãm lumea din jurul nostruîntr-o lume mai bunã ºi mai plinã deiubire!

Dragi cititori Bunul Dumnezeusã vã facã inima un izvor nesecat deiubire ºi bunãtate ”cãci din prisosulinimii grãieºte gura.” (Matei 12, 34)

Adriana-Lucia Ciugudean

1 - 28 februarie 2018 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Schimbând cuvintele, schimbi lumea din jurul tãu!

Mã numesc ChiribesAlexandra, lucrez ca ºi ºef deproiect pentru PlanB ruhr e.V. înHauptstr. 208, în Herne PLZ 44653,în cadrul proiectului ”Bachtalo –Alles wird besser!”

O sã încerc sã vã descriu încâteva, cuvinte cine suntem noi ºi cefacem. Suntem un proiect nou pepiaþã, cu grupul þintã persoanele cucetãþenie românã: romi ºi români, ºiîncercãm atât cât se poate, sã lefacem cât mai uºoarã integrarea încomunitatea germanã, dar ºi sãsimtã cã aici este un colþiºor ”dinacasã” ºi se pot întâlni ºi socializaunii cu alþii ºi pot participa la diferiteactivitãþi sau reuniuni, cum a fost deexemplu petrecerea de Crãciun sauevnimentul din data de 11.01.2018în cadrul ”Frauenkaffee” intitulat”Produse BIO - Cum sã ne îngrijim,hrãnim ºi tratãm sãnãtos - LifeCare”, unde am avut-o invitatã pedoamna Viorica Crãciun, ca ºireprezentant.

Întâlnirile din fiecare joi au cascop sã ne informeze ºi sã creezelegãturi între românii nou veniþi ºicei care îi pot ajuta ºi de aceea avemurmãtoarele întâlniri programate:

- 08.02.2018 de la ora 9:00,doamnele care s-au înregistrat pelistã (care are un numãr limitat de 10locuri) vor face cunoºtinþã cudoamna Doctor ginecologFlorentina Fotrescu, în cabinetuldânsei ºi vor beneficia de unControl care bineînþeles datoritãcunoºtinþelor de limba românã aledoamnei doctor va fi de un realajutor.

- 22.02.2018 de la ora 10.00doamna Andreea Marin, Consultantla casa de sãnãtate Novitas BKK, neva informa despre ceea ce înseamnão casã de sãnãtate în Germania, cear trebui sã ºtim despre oferte ºibonusuri ( de exemplu: Bonusheft,Mutter-Kind-Kur etc)

În luna Martie avem”Sãptãmâna Femeii”- 08.03.2018 de la ora 11.00

doamna Referent Melanie Kampade la centrul de consiliere pentrumame singure, ne va informadespre tot ceea ce trebuie sã ºtim camame singure ºi nu numai...

- 09.03.2018 de la ora 10.00”Internaþionale Kochwerkstatt” -Gãtitul a devenit o artã în zilelenoastre de aceea, în aceastã zi vomgãti tradiþional noi ºi nu numai,deoarece suntem deschiºi oricãreinoi idei sau reþete venite din alteregiuni ale lumii ºi sã ni se alãture înbucãtãrie în aceastã zi, iar doamnaDenisa Boica ne va împãrtãºi câtevasecrete din arta ”prãjituritului” ºi adecoraþiunilor pentru prãjituri.

Puteþi vedea informaþii despreproiectul despre care v-am vorbitaccesând urmãtorul link: https://www.planb-ruhr.de/migration-integration/bachtalo

Vã mulþumim cã ne sunteþialãturi!

Cu stimã,Alexandra ChiribesPLANB Ruhr e.V Interkulturelle Kinder und

Jugendhilfe

Bachtalo Projekt – Leben inHerne

Hauptstraße 20844649 HerneTelefon: 02325 569 91-60Handy: 0172 643 47-89Mail: a.chiribes@planb-ruhr.deWeb: www.planb-ruhr.deFacebook: https://www.

facebook.com/projekt.bachtaloBachtalo – Alles wird besser!Begegnungs und Bildun-

gszentrumÖffnungszeiten: Mo – Do

11:00 – 14:00UhrMontag: 14:00 – 16:00 Sprachtraining 14:00 – 16:00 MusikworkshopMittwoch: 16:00 - 18:00 Aufbau

Initiativgruppe 17:00 - 19:30 TanzkursDienstag: 14:00 – 16:00 Sprachtraining 16:00 – 18:00 PC Kurs Donnerstag:10:00 – 12:00 Frauenkaffe12:00 – 14:00 Sprachtraining

für Schüller14:00 – 16:00 Sprachtraining

für Schüller16:00 – 18:00 PC Kurs

PlanBCabinet medical Dr. LiaWeber / Dr. med. BadiuBuzea, medic specialist

medicinã internã.

Adresa: Rothenburger Str. 170, Etajul 3, 90439 Nürnberg

Telefon: 0911. 61 38 65. Telefon mobil: 0159 05 15 73 71.

Noi ascultãm, noi consultãm, stabilim

diagnosticul corect ºi tratãm eficient! Pentru noi

fiecare pacient este important ºi nu uitãm nici o

clipã cã înainte de toate este om ºi are nevoie sã fie

tratat ca atare. Cabinetul nostru oferã o gamã

variatã de servicii medicale:

-consult medic specialist

-EKG, EKG de efort, Holter-EKG

-mãsurare tensiune arterialã, Holter-TA

-ecografie abdominalã inclusiv Doppler pentru

vasele intraabdominale

-ecografie Doppler a arterelor carotide, a vaselor

extremitãþilor superioare ºi inferioare

-ecografie a spaþiului pleural ºi pãrþi moi (ex:

muºchi, tendonul lui Ahile)

-adeverinþe medicale, bilete de trimitere pentru

consultaþii de specialitate interdisciplinare ºi

internare în spital sau REHA

-vaccinãri

-analize de laborator complexe care acoperã cea

mai mare parte a spectrului bolilor interne

-pansamente, îngrijirea localã a defectelor

cutanate ºi tratament antibiotic sistemic în cazul

infecþiilor

1 - 28 februarie 2018Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Grupa de dansuripopulare Aºii RomâniJuniori ºi-a începutactivitatea! Proiectul estecoordonat de AsociaþiaDacia e.V. din Nürnberg-Preºedintã Ionela vanRees -Zota , coregrafLiliana Coconoiu.

La Nürnberg s-a înfiinþat grupa de dansuripopulare pentru copii Aºii Români Juniori

Vineri, pe 23 februarie 2018, de la ora17.00, la Hotelul Moldova din Iaºi, jurnalistulDan Teodorescu îºi va lansa cartea sa cu nr. 10- “Fotbalul Mic ºi Fotbalul Mare” (2 volume,cu un total de peste 1.100 pagini), care estededicatã jocului de fotbal, futsal (fotbal în salã)ºi celui de minifotbal, cu performanþe notabilepentru echipele ieºene ºi pentru România, lanivel naþional ºi internaþional. Un capitolspecial este dedicat manifestãrilor culturale ºisportive la care a participat autorul, dar maieste acum ºi un capitol care ne prezintãAsociaþia Presei Sportive din România, care lafinele anului 2017 a împlinit 90 ani deexistenþã. Capitolul “Reportaje fotografiate”pune pe tapet cronici ºi imagini inedite cuechipa de fotbal Politehnica Iaºi, de-a lungultimpului, cele douã volume fiind dedicatecelor care au trudit în fotbalul din DealulCopoului ºi care acum ºi-au fãcut echipã acolosus, în “ceruri”, tot cu Vasile Ianul pe post decãpitan de formaþie! Mai putem remarcafaptul cã jurnalistul ieºean Dan Teodorescu aeditat în ultimii doi ani ºi jumãtate 10 cãrþi, în12 volume de mare întindere, deoarece douãcãrþi au câte douã volume, toate lansate înpublic, în cadrul unor spectacole artistice ºi

sportive, îndelung apreciate de participanþiidin lumea sportului ºi culturii.

Referitor la cartea “Fotbalul Mic ºiFotbalul Mare”, prof. Adrian Ambrosie,preºedintele executiv al clubului de fotbalCSM Politehnica Iaºi menþioneazãurmãtoarele: “Auzim adesea: Povesteafrumoasã a fotbalului ieºean rãmâne doar înmemoria celor care au fãurit-o, eroii dinCopou trãiesc din istoria pe care au scris-o,doar actorii de pe scena cea verde au auzitaplauzele suporterilor! Nimic mai neadevarat!Poveºtile, istoria, emoþiile aplauzelorcontureazã, de fapt, calea cãtre viitorul la carevisãm, sportivi ºi suporteri, deopotrivã.

Însã, întotdeauna existã un condei, careface ca toate acestea sã nu treacã în uitare...

De data aceasta, condeiul s-a aflat în mânajurnalistului ieºean Dan Teodorescu, cel care aajuns, în decurs de numai doi ani ºi jumãtate,la cartea sa cu numãrul nr. 10 - “FOTBALULMIC ªI FOTBALUL MARE”, în care putemlectura evenimente sportive de mare interesdin fotbal, futsal, minifotbal, dar ºi aspectesemnificative din cultura ieºeanã ºi dinactivitatea Asociaþiei Presei Sportive dinRomânia, la 90 ani de existenþã.

Mai mult decât atât, cartea domnului DanTeodorescu, care are douã volume ºi peste1.100 pagini, plus o interesantã ºi atractivãgalerie foto din fotbalul ieºean, este scrisã înmemoria vedetelor sportului cu balonul rotunddin Dealul Copoului, care acum ne privesc dinceruri! Cu Vasile Ianul, din nou pe post decãpitan de echipã, alãturi de alþi “ÎNGERI” aifotbalului ieºean de-a lungul timpului!

Jurnalistul ieºean Dan Teodorescu, care în2017 a primit douã premii la nivel naþionalextrem de importante din partea AsociaþieiPresei Sportive din România, primul înamfiteatrul de la Comitetul Olimpic ºi SportivRomân (COSR) din Bucureºti, iar al doilea pemarea scenã a Ateneului Român din Capitalã,m-a cunoscut ca jucãtor, antrenor ºi acum caPreºedinte Executiv la clubul de fotbal CSMPolitehnica Iaºi. ªi m-a cunoscut bine ºiîntotdeauna a relatat în mass-media doarrealitatea! Îi mulþumesc pentru acest lucru ºi îidoresc succes pe mai departe, deoarece sportulieºean are nevoie de cât mai multe cãrþi editatede omul de presã ºi scriitorul DanTeodorescu”. În prefaþa ºi postfaþa cãrþii semai gãsesc editorialele jurnaliºtilor Mihaiªtirbu, Dan Dobrescu, Mihai Florin Pohoaþã, a

fostului arbitru internaþional cu ecuson FIFA,Ionel Popa ºi a fostului mare jucãtor de fotbaldin Dealul Copoului, astãzi antrenor, AdiCotan.

“Despre jurnalistul Dan Teodorescu, careediteazã acum cele douã volume de mareîntindere din cartea “Fotbalul Mic ºi FotbalulMare” pot sã spun cã este un mare om defotbal ºi prin condeiul lui au trecut mulþisportivi de valoare. Pot sã mai spun cã “NEADAN” este un exemplu demn de urmat. Eumã regãsesc în cartea de amintiri fotbalistice alui “NEA DAN” ºi mã încântã acest lucru,deoarece noi trãim ºi din amintiri, iar acesteamintiri trebuie pãstrate ºi duse mai departe.Recomand cu mare cãldurã cartea de colecþiea domnului Dan Teodorescu, tuturoriubitorilor fotbalului ieºean ºi românesc!”, amai menþionat Adi Cotan. La spectacolul dela lansarea cãrþii “Fotbalul Mic ºi FotbalulMare”, în “echipa” publicistului DanTeodorescu se vor afla scriitori, interpreþi demuzicã uºoarã, folk, popularã ºi actori de laAsociaþia Literarã Pãstorel Iaºi ºi Cenaclul“George Topârceanu”, alãturi de sportiviiieºeni de mare valoare.

(REDACÞIA)

În februarie 2018, Dan Teodorescu îºi lanseazã a zeceacarte, dedicatã de data aceasta “Sportului Rege”!

Sunt tineri ºi plini de ambiþie. I-amcunoscut prin intermediul NicoleteiUnguraºu de la DVAG, care îmi spunecu zâmbetul pe buze cã se simte foarteaptopiatã de ei. Ei sunt Angela ºi MirceaMiculiþã, au doi copii – Andreea de 13ani ºi Mario 11 ani. Când am întrebat-ope Nicoleta cum s-a cret legãtura dintreea ºi familia Miculiþã, aceasta mi-a spus:„I-am cunoscut în momentul cândMircea dorea sã îºi aducã în Germaniafamilia ( soþia Angela ºi cei doi copii).Chimia dintre noi a funcþionat de laînceput ºi am avut acel sentiment „de

bine“ care mi-a rãmas de atunci în suflet.Aveam impresia cã îi cunosc de mult, iaracum i-am reîntâlnit. Primul lucru pecare l-am fãcut atunci când au apelat lamine, a fost de a le vedea care suntprioritãþile si am început a acþiona.Atunci când am vãzut cã micuþa Andreeaeste cu probleme, ºtiam cã ea este

prioritatea numãrul unu ºi mi-am propussã o ajut cu tot ce pot. Am apelat apoi laIonela van Rees- Zota ( ºtiam cã poate sãne ajute, având cunoºtinþele necesare alesistemul ºcolar din Bayern) ºi am fãcutalegerea perfectã. De atunci, drumuriles-au deschis ºi mai larg, iar Andreea va fiîncadratã în curând într-o ºcoalã specialãpentru copii cu dizablitãþi, unde vadispune de toatã susþinera necesarã.

Eu vreau sã dau valoare oamenilor,am vãzut cã sunt oameni simpli ºicorecþi, iar acest lucru m-a motivat sãcred în ceea ce simt de la început, adaugãNicoleta. Ei sunt o parte din oamenii careîmi oferã încrederea necesarã, oameniicãrora le pot destãinui ceea ce simt, darnu în cele din urmã, am ajuns sã nesusþinem reciproc. Îmi sunt tare dragi ºisunt sigurã cã în afara faptului cã suntconsilierul lor financiar, aceastã relaþieeste bazatã pe încredere ºi prietenie, lucrucare nu poate duce decât la ceva trainicpe duratã.“ Aºa cum ne-a spus mai susNicoleta, i-am cunoscut pe aceºtia prinintermediul ei. Primiserã o scrisoare de laInspectoratul ºcolar, unde li se cerea camicuþa Andreea sã fie înscrisã într-oºcoalã specialã. ªtiam cã îi pot ajuta ºiam fãcut acest lucru, cu drag, aºa cum ofac mereu. Am crezut cã misiunea meav-a lua sfârºit odatã cu pãrãsireaInstituþiei, dar avea sã aflu mai târziu cãabia este începutul. Întâlnirile noastre audevenit din ce în ce mai dese. DupãInspectoratul ºcolar, a urmat Casa deasigurãri de sãnãtate, apoi diferiteInstituþii unde Andreea trebuia sã ajungã

ºi nu în cele din urmã, ºcoala undeaceasta a fost selectatã ºi acceptatã.Toate au decurs ca pe bandã, iar cumspun Angela ºi Mircea, viaþa lor s-aschimbat din momentul când aucunoscut-o pe Nicoleta. Am sã vã relatezce simt aceºtia, unde la un „pahar devorbã“ mi-au spus: „Nicoleta ne-a fostrecomandatã, având nevoie de cinevacare sã se ocupe de actele mele, mai binespus, de problemele noastre, pentru cãaveam nevoie de cineva care sã preiatotul. Din momentul când ne-am întâlnit,totul a început sã funcþioneze perfect.Am intrat pe mâna ei ºi cu ajutoruldomnului Klaus Gross, am reuºit sã iesdin greutãþile care puneau stãpânire pemine din ce în ce mai mult. “

Am vãzut lacrimi în ochii Angelei,atunci când a început sã-mi povesteascãcum a decurs primul contact cu Nicoleta.„ Doamne! Parcã prin telefon am simþitcã viaþa noastrã se va schimba, atuncicând am auzit-o pe Nicoleta vorbind.Vibra ceva în mine ºi am simþit cã suntpe aceeaºi undã cu EA. Orice problemãam avut, prin intermediul ei am reuºit sãrezolv totul. Inclusiv Andreea s-a ataºatde ea. Zâmbeºte când o vede, se bucurã,iar faþa i se deschide. Este ca o membrã afamiliei noastre. Copii o considerã ca peo sorã mai mare, iar noi ne bucurãm defiecare datã când este în preajma noastrã.E plinã de energie pozitvã. Este opersoanã foarte ocupatã, dar o înþelegem.În glumã, chiar i-am spus ca în viitor sãîºi lase laptopul ºi telefonul în maºinã sauacasã, deoarece permanent o sunã cineva

pentru a le rezolva câte o problemã. “Zâmbeºte când îmi spune acest

lucru ºi adaugã faptul cã i-ar plãcea caNicoleta sã fie mai mult timp „a lor “.

Am discutat apoi despre cum vãd eiacest ajutor, fie cã vine din partea noastrãsau chiar a Statului german.

Primul lucru pe care mi l-au spus afost faptul cã au venit aici pentru caAndreea sã beneficieze de ceva mai multdecât în România. Cu lacrimi în ochi,tatãl Andreei, Mircea îmi spune: „ De laumilinþele din România, am ajuns aici sãmã simt OM. Sunt tratat altfel, iarAndreea este privitã cu alþi ochi.Ajunsesem ca în þarã sã ne întrebeoamenii dacã este a noastrã sau e luatã dela centrul de amplasament. Acolostãteam ore întregi pânã ne bãga cinevaîn seamã, iar aici, Directorul ºcolii undeAndreea va fi încadratã ne deschideuºile, ne petrece pânã la maºinã ºi ne facesã ne simþim bine. AICI am simþit ce în-seamnã a fi EGAL cu ceilalþi, indiferentde problemele pe care le ai. Pânã la 13ani, nu am putut face nimic în Româniapentru Andreea, poate nu se ajungea înacest stadiu, dar sunt convins cã de acum

înainte totul va fi altfel. Vãzând cã în þarãbãteam piciorul pe loc, am hotãrât sã vinaici, lucru pe care nu îl regret niciodatã.

Tare mult ne bucurãm cã am gãsitoameni minunaþi în jurul nostru, iarNicoleta Unguraºu este unul dintre ei. Eane-a deschis drumul, mergem peindicaþiile ºi sugestiile ei ºi vedem cãtotul decurge perfect. Mergem, cum sespune, pe urmele ei ºi vãd cã sunt urmecare ne-au deschis alte cãi.

Suntem mulþumiþi de toate serviciilepe care le-am primit, am reuºit acum sãavem chiar ºi un cont de economii, atâtpentru noi, cât ºi pentru copiii noºtri ºiavem astfel siguranþa zilei de mâine.

Pe aceastã cale îi mulþumim pentrutot ajutorul acordat ºi o recomandãm, cuîncredere mai departe.“

Oameni deschiºi, simpli care au ofrumuseþe aparte. E vorba de aceafrumuseþe pe care numai cu ochiisufletului o poþi vedea. Cu drag îireîntâlnesc ºi de fiecare datã plec cuacelaºi sentiment de lângã ei: suntoamenii pe care mulþi dintre noi ar trebuisã îi cunoaºtem.

Ionela van Rees- Zota

Pagina 51 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

De când am cunoscut-o pe Nicoleta, viaþa noastrãs-a schimbat în bine!

1 - 28 februarie 2018Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj, Vákár István, aprimit, joi 18 ianuarie a.c., vizitaExcelenþei Sale, Hans E.Tischler, Consul al RepubliciiFederale Germania la Sibiu.

În cadrul discuþiilor,oficialul german a manifestat uninteres deosebit în ceea cepriveºte colaborarea pentrususþinerea ºi promovareaînvãþãmântului profesional ºivocaþional, precum ºi pentruatragerea unor companiinemþeºti care sã îi recruteze peabsolvenþii acestor ºcoli.Excelenþa Sa, domnul Hans E.Tischler a subliniat ideea cã însocietatea actualã existã o lipsãacutã de muncitori calificaþi, faptcare determinã o problemãserioasã pe piaþa muncii. Deasemenea, pe lângã ideeaîncheierii unor parteneriate îndomeniul educaþional, oficialulgerman ºi-a exprimat întreagadeschidere pentru stabilirea unor

colaborãri care sã contribuie laîmbunãtãþirea sistemuluimedical clujean, în special prinatragerea unor finanþãri strãine ºiîncheierea unor parteneriate detip public-privat în acest

domeniu. La rândul sãu,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj a prezentatExcelenþei Sale potenþialuleconomic, investiþional ºituristic pe care judeþul Cluj îl

are, precum ºi cele maiimportante proiecte aflate înderulare la nivelul foruluiadministrativ judeþean. Scopulacestui demers a fost acela de aimpulsiona dezvoltarea relaþiilor

de cooperare bilateralã înmultiple domenii de interesreciproc. Tot pentru a susþinecauza judeþului ºi pentru aconvinge oficialul german deavantajele pe care judeþul le are,vicepreºedintele Vákár István aevidenþiat pe parcursul întâlniriifaptul cã acesta gãzduieºte celde-al doilea centru universitar alþãrii, peste 25% din locuitoriimunicipiului fiind studenþi.Aceastã forþã de muncã înaltcalificatã ºi vorbitoare de limbistrãine constituie un punct fortece recomandã Clujul din punctde vedere investiþional. În final,reprezentanþii celor douã pãrþi austabilit modalitãþile viitoare deschimb de informaþii ºi au decissã analizeze împreunã ideeaderulãrii în perspectivã a unorproiecte de interes comun, înspecial în domeniile educaþional,medical ºi al turismului.

C.P.http://ziarulfaclia.ro

Consulul Germaniei la Sibiu, învizitã la Consiliul Judeþean Cluj

Cum ar fi 2018 dacã ne-ampune muºchii voinþei la treabã într-un mod inteligent, direct ºiproductivþ

Cum ar fi sã vedem cã e în zadarsã facem aceleaºi lucruri, ºi sãaºteptãm rezultate mai mari saudiferiteþ

Cum ar fi situaþia noastrãemoþionalã, financiarã ºi psihicãdacã ne-am stabiliza, ne-amconcentra ºi ne-am ajuta mai multþ

Dragã prieten, mã înclin cuvoioºie spre a noastrã curtoazie,pentru a veni la început de an,bãtând solemn la fereastra ta, cuaceste 44 de Direcþii pentru un ANde NEUITAT:

1. Uitã-te cu atenþie la lucruri.Ele devin probleme, când tu spui cãsunt probleme.

2. Priveºte oamenii în ochi,mãcar 3 secunde.

3. Seteazã un procent dinvenitul tãu sã fie reinvestit în tine.

4. Du-te în cãlãtorii, cât maides. E cel mai plãcut mod deinvestiþie ºi educare.

5. Pãstreazã-te sincer faþã detine. E greu, dar poþi cere ajutorul.

6. Uitã-te la oameni ca ºi cum i-ai vedea pentru ultima oarã.

7. Du-te la muzeele mari dinlume, cautã arta ºi nu o privi prinsentimente.

8. Nu te mai duce la oameniicare nu fac decât sã se distreze. Staiºi citeºte mai bine.

9. Þine-þi promisiunile. Dacãspui cã faci ceva, trage de tine ºi fã-o.

10. Bagã 15 minute de sportactiv dimineaþa. Activezi serotoninaºi dopamina care te duc la inspiraþie,entuziasm, pace ºi auto-control.

11. Opreºte-te sã mai activeziprintre leneºi. Vei deveni ca ei. Du-te într-o echipã care scoate tot ce estemai leneº în tine.

12. Cautã sã nu te cerþi pentruorice greºealã faci. Mai bine faci uncompliment cuiva drag.

13. Cumpãrã-þi cãrþi scumpe,neaccesibile pe piaþã. Sau cele înediþie limitatã.

14. Cautã-þi un antrenor deobiective. Îþi scurtezi astfel drumulspre ce îþi doreºti.

15. Citeºte despreÎnþelepciunea Sufitã, chiar ºipoveºtile lui Nastratin Hogea.

16. Serveºte-þi pãrinþii, chiardacã nu îþi face tot timpul plãcere.

17. Cumpãrã-þi un curs deVipassana, afarã sau în România. Eutil, chiar dacã e greu.

18. Aruncã TV-ul pe geam saucheamã-mã pe mine ºi þi-l arunc eu.Foloseºte Youtube, ai tot ce vrei maieducativ în el.

19. Fã-ti propria rugãciune –cea în care tu accesezi starea. Roagã-te prin ea, nu cu ea.

20. Pedepseºte-te dacã te maienervezi. Pe lângã stresul mental,nici inima nu o duce prea bine dacãnu te înveþi minte.

21. Obligã-te sã nu dormi nicimult, nici puþin. Calmeazã-þi minteaînainte de somn, prin meditaþie,rugãciune sau muzicã liniºtitoare.Evitã radio sau tv. Trezeºte-te pânãîn ora 8.

22. Citeºte Victor Frankl –Omul în cãutarea sensului Vieþii.

23. Mãnâncã bine ºi des. Nubine ºi mult. Energia ta se consumã,iar tu ai nevoie de hranã vie, dealimente vii, detalii în aceastãconferinþã: http://www.alexandruplesea.ro/produs/dvd-conferinta-despre-sanatatea-mintii-trupului-si-emotiilor/

24. Uitã de alimentele proce-sate. Aºa cum expirã în magazin,vor expira ºi în tine. Tu nu vrei asta.

25. Fã-þi un ritual sã citeºti 30de minute pe zi. Dar nu de petelefon. Bea un ceai când o faci. Teliniºteºte ºi mintea ta absoarbe maibine.

26. Nu fi doar pãrinte de copil,ci dezvoltã-le aptitudinile prinprovocãri, chiar dacã lor nu le place.

27. Iartã pe cei de lângã tine.Oricine ar fi. Fii deºtept, ce mamamã-sii!! J

28. Mãreºte-þi veniturile prinmuncã cu atenþie, nu muncã multã ºifãrã atenþie.

29. Strânge bani pentru zileînsorite în Thailanda, InsuleleVirgine sau Vanuatu.

30. Nu bârfi, ci alege sã-þidirecþionezi cuvintele cu drag spreacel om.

31. Apucã-te de exerciþii derespiraþie. Fãrã ele nu poþi schimbanimic pe plan mental.

32. Riscã sã fii exclus dintr-uncerc, grup sau organizaþie. Nu

strânge din dinþi, ci priveºte cã”Natura” te ajutã.

33. Ajutã pe oamenii care vorsã se ajute. Nu sta dupã leneºi,bârfitori ºi trântori.

34. Învaþã despre virtuþi, citeºtefilozofia greacã sau cea romanã.

35. Nu mai vorbi despre bani.Acþioneazã prin fapte, voinþã ºirãbdare.

36. Du-þi prietenii la un filmbun. Vorbeºte despre ei, pentru ei.

37. Opreºte-te sã arunci cubanii pe plãceri egocentrice, þigãri,cafea, bijouri sau chestii care nu facdecât sã-þi bucure vanitatea.

38. Când gândeºti mult despreun lucru, mai bine te apuci de altul.

39. Cere sprijin familiei talepentru obiectivele pe care le ai.

40. Aboneazã-te la acest canalde youtube: https://www. youtube.com/ channel/UCjUhAl1_6bNowjjy_45_wdg . E posibil sã fii maibine.

41. Aboneazã-te la acest blog:http://www.alexandruplesea.ro/articol/blog/. Cititul e începutul, practiciîn viaþã, rezultatele le bagi înbuzunar ºi le iei cu tine oriunde.

42. Celebreazã victoriile altora.Cei care urãsc nu câºtigã niciodatã.

43. Oferã-þi cea mai durãinstrucþie – adu-þi aminte cã nusuntem veºnici.

44. Iubeºte ce nu îþi place sãfaci. Iubeºte ceea ce nu iubeºti.

Alexandru Pleºea

44 de Direcþii pentru 2018

1 - 28 februarie 2018 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

24 IANUARIE 1859Împreunã, vom pãtrunde mai

mult ca nicicând în dedesubturile unuicomplot, care ar fi schimbat pe vecidestinul românilor ºi vom smulge dinuitare faptele îndrãzneþe ale femeii carel-a dejucat. O poveste în mare partelãsatã nespusã. Împreunã, s-ocunoaºtem pe Ecaterina Conachi(Cocuþa), EROINA UNIRII de la1859.

Ecaterina Conachi (zisã Cocuþa),era fiica, unicã a marelui logofãt ºi poetal Moldovei, sora vitregã, dupã mamã,a lui Costache Negri ºi a Zulniei (soþiaviitorului caimacam unionist VasileSturdza). Astfel Ecaterina aparþineaunei familii care ”se distingea printr-omare ºi însufleþitã iubire de neam ºiprin înflãcãratele-i convingeriunionist” (Radu Rosetti). Cocuþa, eraîn contrast cu tatãl sãu, o înfocatãpartizanã a Unirii.

La 2 iunie 1846, aceasta secãsãtorise, (la dorinþa tatãlui sãu), cuNicolae Vogoride, fiul fostuluicaimacam al Moldovei (între 1821-1822), ªtefan Vogoride ºi fidelapãrãtor al politicii Turciei.

Aceastã cãsãtorie a CocuþeiConachi cu Vogoride, nu a fost vãzutãcu ochi buni de cãtre prieteniiboieroaicei, viitorii militanþi pentruunirea Principatelor. Vasile Alecsandriîl ridiculiza pe Vogoride ”frumosprinþ…cu punga goalã”, fiu alFanarului, care vroia sã seîmbogãþeascã… ”printr-o cãsãtorie”.Costache Negri, apropiat de Cocuþa,era la rândul sãu iritat de aceastãcãsãtorie aranjatã cu ”cel mai de fruntedesfrânat din toþi desfrânaþii” dupãcum spunea el.

Ecaterina Vogoridi ca de altfel ºicele trei surori Negri (vitrege, dupãmamã), Catica, Zulnia ºi maicaEvghenia Negri ºi fratele CostacheNegri, au fost foarte devotateintereselor naþionale ºi luptei pentruUnirea Principatelor, neezitând sã-ºiprimejduiascã onoarea de primãdoamnã a Moldovei (când soþul eiajunsese ºi el în 1857 caimacan alMoldovei), trecând fãþiº de parteaunioniºtilor. Astfel îºi înfrunta soþul ºiajuta în felurite moduri, ca de exempluamanetându-ºi bijuteriile pentru cauzaUnirii sau mai târziu sustrãgânddocumente compromiþãtoare pentruactivitatea adversarilor intereselornaþionale ale Moldovei (Unirii).

Fusese un motiv în plus caînsoþirea ei cu Nicolae Vogoride sã nu

aibã sorþi de fericire, întrucât acestuia,numit caimacam, dupã decesul luiTeodor Balº, îi fusese promisã domniaMoldovei în caz cã ar reuºi sãîmpiedice unirea Moldovei cuMuntenia. Ecaterina Vogoride,devenitã dupã moartea tatãlui sãu dinfebruarie 1849, posesoarea unei uriaºemoºteniri, a trecut cu vedereacheltuielile fãrã mãsurã ale soþului, darnu a adoptat aceeaºi poziþie atuncicând a fost vorba de politicaantiunionistã dusã de NeculaiVogoride.

Numirea lui Vogoride, în funcþiade caimacam al Moldovei, stârneamari nemulþumiri în Moldova. Cocuþaa încercat atunci sã-i smulgã soþuluipromisiunea cã nu îi va numi miniºtriipe Costin Catargiu ºi NicolaeCantacuzino, dar nereuºind acestlucru, Cocuþa, aºa cum îºi aminteaHurmuzachi, ”i-au fãcut scene foarteurâte ºi adusese ºi caii de poºtã spre amerge la þarã”. În ciuda cererilor umileale soþului, Cocuþa condiþionaîntoarcerea acasã, de demitereaministrului de interne Catargiu, iar prinintermediul lui Alexandru Moruzzi,aceasta îi transmitea: ”ea îþi iartãpurtarea de pânã acum ºi risipirea uneipãrþi a acestei imense averi, dar nu-þi vaierta trãdarea þãrii sale, care ar fi trebuitsã devinã ºi a dumitale”.

Rolul Ecaterinei în toiul luptelorpentru Unire este imens. Cãutând princorespondenþa secretã schimbatã desoþul ei cu rudele sale din Fanar,Cocuþa a gãsit ºi scrisorile caredovedeau amestecul Porþii ºifalsificarea alegerilor din Moldova,menite sã formeze Divanul ad-hoc. Înluna mai 1857, Ecaterina Vogoride asustras o parte din corespondenþasecretã purtatã de soþul ei cu rudele saledin Constantinopol ºi cu capuchehaiaFotidiade. În acele scrisori, luiVogoride îi era promisã domnia dacãar fi reuºit sã zãdãrniceascã unireaMoldovei cu Muntenia, falsificândalegerile pentru Divanul ad-hoc .

Cocuþa le sustrage ºi prinintermediul lui Costache Negri ºi a luiDimitrie Rallet, scrisorile compro-miþãtoare ajung la ambasadorulFranþei care le scoate din þarã ºi face caacestea sã fie publicate în ziarulunionist ”L’Etoile d’Orient” (SteauaDunãrii), ce apãrea la Bruxelles,creând un imens scandal diplomatic lanivel european. Apoi traduceri înlimba românã ale acesteicorespondenþe au fost rãspândite ºi în

Moldova, sub titlul ”Estract de scrisorisecrete trimise caimacamuluiMoldovei de deosebite fete politice”cu menþiunea cã aceste scrisori sunttraduse din Steua Dunãrii, ce apare laBrucsela (Bruxeles).

În aceste condiþii, Franþa, Rusia,Prusia ºi Sardinia au rupt relaþiilediplomatice cu Poarta Otomanã,obligând pe sultan sã-l destituie pemarele vizir Reºid Paºa. Austria ºiAnglia, susþinând Poarta, s-a ajunschiar la ameninþãri de rãzboi. Darîntrevederea de la Osborne întreNapoleon III ºi regina Victoria s-aîncheiat cu consimþãmântul reginei dea se anula alegerile fãcute sub controlullui Vogoride ºi de a se organiza altele.

Rezultatul acestor noi alegeri afost proclamarea, drept domn alMoldovei, a lui Alexandru Ioan Cuza(vãr de al doilea cu Vogoride prinstrãbunicul lor Scanavi).

În mod cert, istoria se bazeazã pedocumente, nu pe ipoteze. ªi totuºi, nurezistãm tentaþiei de a ne întreba care arfi fost cursul evenimentelor din ÞãrileRomâne, dacã divina fiicã a luiConachi nu ar fi sãvârºit acest gest. Cusiguranþã, nu ar fi avut loc Unirea Micã(1859), nici momentul Cuza (1859-1866), nici Monarhia (1866-1947) ºinici Marea Unire (1918). Probabilitãþicredibileþ Moldova putea sã ajungã, înscurtã vreme , o gubernie, iar ÞaraRomânescã , un paºalâc.

Din acel moment, EcaterinaConachi va trãi mai mult despãrþitã desoþul ei, care a murit în 1862 singur,

într-un hotel din Bucureºti, dupã cecheltuise cu politica ºi plãcerile o partedin averea dotalã a soþiei sale, ”avereuriaºã”, dupã memorialistul RaduRosetti, ”avere de foarte mariproporþii”, dupã biograful unuia din fii(italieni) ai Ecaterinei.

Ecaterina, eroinã din umbrã aUnirii se retrage apoi ”pentrutotdeauna” la conacul pãrintesc de laÞigãneºti de lângã Tecuci, cu scopulde a îndeplini fapte caritabile, conformdorinþei tatãlui care avea o ”milãfranciscanã” pentru nevoiaºi ºi lãsalumea sã creadã cã fãptaºa (cuscrisorile) ar putea fi isprava unei tinerefranþuzoaice care trecea adesea nopþileprin patul caimacanului. Daronorurile pentru Cocuþaþ Au fost destulde anemice. În entuziasmul lor firesc,nici unioniºtii nu au mai vorbit despreea ºi nici prea mulþi istorici de maitârziu. Faptul este consemnat totuºi înEnciclopedia României, pe wikipediaºi în alte studii temeinice.

“În altã þarã cu sentimentulrecunoºtinþei, scria în 1927 istoriculgãlãþean Gh. N. Munteanu, cultivatprin tradiþie, cã fapta Cocuþei Vogoridear fi fost eternizatã, dacã nu printr-unmonument, cel puþin printr-o placãcomemorativã. ªi cu ea s-ar fi mândritfemeia româncã.”

Da, nici noi, tecucenii nu am fostmai breji. Abia acum sculptorul DanMateescu, prin bunãvoinþa FUNDA-ÞIEI PELIN din Tecuci ºi a S.C.GIFARM S.R.L. au realizat un bust alCocuþei. Dar nu este suficient. Gestul

ei trebuie sã ajungã în tratatele ºi înmanualele de istorie, în conºtiinþaromânilor.

Lecþia ei de demnitate ºi depatriotism nu trebuie sã rãmânãnevalorificatã în plan educativ. Înmomentul când a descoperit scrisorilecare atestau, fãrã tãgadã, faptul cã soþulei este un abject trãdãtor de þarã, înmintea ei s-a declanºat o dilemã. Sã-ºisacrifice Familia ori Þara? Putea sãcircumscrie totul într-un banal ºitrecãtor conflict familial. În felul acestaajungea prima Doamnã a Moldovei,deci în centrul tuturor onorurilor. Încaz contrar, rãmânea fãrã soþ, cu treicopii în preajmã, deci la cheremul unuidestin imprevizibil. Un statut deneinvidiat, dacã ne gândim cã ºi avereafusese zdravãn împuþinatã deVogoride. Cocuþa însã nu a ezitat nicioclipã. A ales sã-ºi ajute þara. ªi, maiales, viitorul ei, pentru multe veacuri.

Oare cum s-ar comporta româniide astãzi în asemenea împrejurãri? Cemai înseamnã patria pentru noi? Mainimic. Citiþi douã cugetãri ºi meditaþiîndelung asupra lor. ”Un om are osingurã patrie, restul sunt þãri”(O.Paler) ºi ”La cuvintele patrie ºimamã nu existã alternative”(AdrianPãunescu). Da, s-au deschis alteorizonturi. Ne putem stabili undedorim în orice þarã membrã UE. Aºaeste, dar cu identitatea noastrã izvorâtãdin tradiþie, istorie, culturã cumrãmâneþ Sã nu uitãm: ”Ciulinii se potstabili unde îi duce vântul, stejarii nu”(V.G.). Ne mai intereseazã aceastãþarã? Ingratitudinea noastrã vine însprijinul unor strãini preocupaþi sãne-o destabilizeze cât mai repede.Oare Centenarul Marii Uniri ne va gãsitot atât de dezbinaþi ºi de nepãsãtori?

Dacã nici acum nu vom rãspundecorect la îndemnul Imnului Naþional,ne vor aºtepta vremuri grele.Adevãraþii vrãjmaºi ai þãrii suntem noiînºine. Sã meditãm, cu profunzime, lalecþia testamentarã a Cocuþei.

Scriitor - prof., Vasile Ghica –Cetãþean de Onoare al Mun.

TecuciEugen Doru Pelin –

preºedinte, Fundaþia Pelin, TecuciFUNDAÞIA PELIN

LOC. TECUCI - JUD.GALAÞI

TEL/FAX: 004 0236.818212Mobil 004 0722.404369

http://fundatiapelin.wordpress.com

fundatiapelin@yahoo.com

Parohia Românã Unitã ”SfinþiiApostoli Petru ºi Pavel” din Mün-chen organizeazã în fiecare marþiîncepând cu data de 9 Ianuarie 2018

CURSURI DE DANSURIPOPULARE

pentru copii ºi adulþiCoordonator: Giorgio ZanklCopii între orele: 16.30 – 18.00Adulþi între orele: 19.00 – 20.30Pentru informaþii suplimentare:Pr. Ioan-Irineu Fãrcaº

Tel. 0176 23 86 11 15E-mail: eireneos@gmx. deCursurile vor avea loc la

Rumänisches Pfarrzentrum, Dach-auerstr. 23, 80335 München, în salade la parter.

Cursuri de dansuri populare

Femeia care a salvat România

1 - 28 februarie 2018Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Program de lucru:

MO: tratament pedichiurãmobilã la cerereDI: 9.00-18.00MI: 9.00-19.00DO: 9.00-18.00FR: 9.00-18.00

SA: tratamente la cerere

Gama de produse cosmeticeNeovita garanteazã o piele sãnãtoasã ºirezultate efective prin utilizareaproduselor firmei (fãrã conservanþi,parfum, uleiuri minerale ºi silicon.).Produsele sunt în totalitate sterilfabricate prin sistemul patentatSINGER.

Atelierul nostru cosmetic esteexclusiv ales în Nürnberg sã ofereproduse speciale pentru problemelepielii.

Aºteptam sã vã lãsaþi rãsfãþaþi deprodusele ºi tratamentele noastre!

Inh.Doina Durbacã

Oferta cosmeticã Bine aþi venit:

Tratament Cosmetic Intensiv"pentru faþã ºi decolteu, cu argan"(include analiza pielii, curãþare ºivapozon, Peeling cu Neosonic-aparat,tonic, curãþare intensivã coºuri, serumspecial aplicat cu curent galvanic,mascã, cremã de zi ºi masaj relaxant -cca75 min)

În Februarie bucuraþi-vã de 75 minrelaxare ºi luxus pur ºi rãsfãþaþi-vãpielea cu un astfel de tratament!

Pentru aceastã ofertã plãtiþi doar60 euro. (Preþ normal 89)

Ofertã limitatã valabilã 3 luni. Vãrugãm sã aduceþi cu dumneavoastrãoferta din ziar în ziua tratamentului.

Oferta de Servicii:

- Analiza pielii ºi sisteme de tratament pentru rezultateoptimale

- Tratamente cosmetice special (pentru: piele uscatã,grasã, acneicã, sensibilã ºi piele cu probleme gen: cuperozã,pigmentãri, riduri)

- Tratamente "Anti-Age" împotriva îmbãtrânirii pielii - Tratamente Lifting pentru zona ochilor- Tratamente cosmetice efective pentru bãrbaþi- Cosmeticã concentratã pentru zona gâtului ºi

decolteului- Cosmeticã aparativã (tratamente cu: Ultrasonic-peeling,

ultrasunete, curent-galvanic, diamant dermabrasiune,micromasaj)

- Micro Blading- Machiaj de zi ºi de searã- Pedichiurã specialã (bãtãturi, micoze, unghii hiperc-

ornoase)- Tratament ºi redresare unghii încarnate (Spangetechnik)- Manichiurã clasicã cu lac (proteine, calciu, vitamine)- Epilare cu cearã de albine- Drenaj limfatic cosmetic- Masaj Wellness cu ulei de tratament (anti-durere, anti-

stress)- Masaj anticeluluitic ºi împachetãri- Masaj cu roci vulcanice "Hot Stone"- "Lomi-Lomi" masaj- Masaj cosmetic energetic cu cristal sau jad- Masaj reflexogen cu presopuncturã la picioare - Tratament cu lumânãri aromatice (zona urechilor ºi

masaj energetic)

Firmã germanã cautã electricieni ºiinstalatori calificaþi, sau

necalificaþi cu minim 3 aniexperienþã experienþã în meseriepreferabil cu cunoºtinþe de limba

germanã la nivel A2.

Persoanele care nu au cunoºtinþe de limbagermanã pot beneficia de cursuri gratuite delimba germanã

Se cere disponibilitate pentru o relocareimediatã în Germania pe o perioadã lungã.

Deþinerea unui autoturism folosit pentrudeplasarea la locul de muncã, constituie unavantaj.

Munca se va desfãºura pe diferite ºantierede construcþii ºi presupune realizareainstalaþiilor electrice de încãlzire, climatizareºi sanitare în cadrul construcþiilor noirealizate.

Program de lucru: minim 35 deore/sãptãmânã, dar de regulã 45ore/sãptãmânã, iar tariful orar este între 11,50ºi 12,50 euro/orã plus sporurile aferente plusdiurnã de 40 euro/ziua lucratã

La acestea se adaugã prime de Crãciun ºide concediu.

Se oferã cazãri cu preþuri cuprinse între 16ºi 18 Euro/noapte.

Se oferã contract de muncã german, pe operioadã NEDETERMINATÃ!

Nu se percepe comision de intermedieresau alte taxe ascunse!

Dacã doriþi un loc de muncã sigur, corectºi pe termen lung, ne bucurãm sã necontactaþi!

Mai multe relaþii puteþi obþine latelefoanele: 0742 127 745 sau 0369 560 084

Pentru Germania: 09123 8310630 CV-ul dvs. îl puteþi trimite ºi direct la

adresã de email: recrutare@personal24.ro

Pagina 91 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Henri Coandã, pionier al aviaþiei

„Mulþi indivizi din societatea modernã sunt ca barcagiii:trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor.”

Peste 250 de breveteHenri Marie Coandã (7 iunie 1886 - 25 noiembrie 1972),

academician, inginer, inventator ºi descoperitor al efectului careîi poartã numele.. În 1911, cu prilejul unui concurs de avioanemilitare organizat la Reims (Franþa), a prezentat primul avionbimotor din lume. În acelaºi an, a fost angajat ca inginer laUzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, iar în perioada1911-1912, a construit primul avion ‘’Bristol - Coandã’’,considerat unul dintre cele mai bune avioane intrate în dotareaaviaþiei române ºi din mai multe þãri. Avionul experimentalconstruit în mãrime naturalã de Henri Coandã, prezentat laSalonul de la Paris,, a stârnit interesul participanþilor mai alesdatoritã faptului cã nu avea elice. Motorul avea compresorulcentrifugal antrenat de un motor cu piston Clerget, conform‘’Mici enciclopedii ºi dicþionare ilustrate - Aviaþia’’ (Edituraªtiintificã ºi Enciclopedicã, 1985). Aparatul era lung de 12,5metri, iar anvergura aripilor era de 10,3 metri.. ‘’Acest aeroplantrezea curiozitatea nu numai pentru lipsa elicei, ci ºi pentrumulte inovaþii constructive care-l deosebeau fundamental decelelalte aeroplane din aceastã expoziþie, totul fiind de oconcepþie nouã, deosebitã de ceea ce se cunoºtea pânã atunciîn acest domeniu.(....), menþiona ing. Constantin C. Gheorghiu(‘’Invenþii ºi prioritãþi româneºti în aviaþie’’, Editura Albatros,1979). Peste 250 de brevete poartã semnãtura Henri Coandã.Inginerul român a fost distins cu: diploma de onoare ‘’HarryDiamond Laboratories’’ în 1965, la Simpozionul internaþionalde aeronauticã de la New York, cu titlul de Doctor HonorisCausa al Institutului Politehnic din Bucureºti, în 1967, cuOrdinul ‘’Meritul ªtiinþific’’ (1970), ºi a fost “HonoraryFelow’’ al Societãþii Regale de Aeronauticã din Londra (1971).A primit Medalia de aur pentru invenþii la Padova, în 1930, ºiMedalia Aeronauticã, la Paris, în 1961.

George Emil Palade, nucleul biologiei celulare la nivel mondial

George Emil Palade ((1912–2008) a fost un medic ºi omde ºtiinþã american de origine românã, Geniul nãscut la Iaºi afost nucleul biologiei celulare la nivel mondial. Prof.dr. Paladeeste unul dintre primii exploratori ai microcosmosului celular,a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicinã în 1974,împreunã cu Albert Claude ºi Christian de Duve “pentrudescoperiri privind organizarea funcþionalã a celulei”..

Elaborarea tezei sale de doctorat “Tubul urinifer al

delfinului” a revoluþionat lumea cercetãrii din anul 1940. ÎnStatele Unite ale Americii, mai întâi în laboratoareleprofesorului Robert Chambers de la Universitatea din NewYork, apoi la Institutul Rockefeller, Universitatea Yale ºi laUniversitatea din California, George Emil Palade a reuºit sãconvingã lumea medicalã cã el este cel mai bun „Romanian-born American cell biologist”. A fost membru al Academiei deªtiinþe din SUA ºi al Academiei Române. În anul 1986,Preºedintele SUA, Ronald Reagan i-a decernat MedaliaNaþionalã pentru ªtiinþã.

Ánghel Saligny, pionier în construcþia podurilor de cale feratã

Anghel Saligny (19 aprilie 1854 - 17 iunie 1925),academician, inginer constructor, ministru , premergãtormondial al ºtiinþei construcþiilor metalice ºi de beton armat,realizator de multiple invenþii ºi soluþii unice în proiectarea ºiconstruirea podurilor ºi a construcþiilor industriale, pentrufundaþia cheiurilor portuare ºi a docurilor, precum ºi asilozurilor de grâu, prin folosirea prefabricatelor de beton, toateîn premierã mondialã. În ziua de 14 septembrie 1895, înprezenþa Regelui Carol I ºi a unei numeroase asistenþe, a fostinaugurat sistemul de poduri de cale feratã ce traverseazãDunãrea între Feteºti ºi Cernavodã; proiectare ºi construcþia aufost realizate sub coordonarea inginerului Anghel Saligny. Denumele inginerului Ánghel Saligny sun legate urmãtoarelelucrãri de construcþie: calea feratã Ploieºti - Predeal (1877-

1879), , calea feratã Adjud - Târgu Ocna (1881-1884)[, Podul„Alb”, Oneºti (1881) - primul pod combinat (cale feratã ºi

ºosea) din România., calea feratã Bârlad - Vaslui - Iaºi[

Podurile Regele Carol I, Feteºti - Cernavodã (1890-1895) - celemai mari din Europa la acea vreme.; staþia CFR Târgu Ocna(1884)„teledinamicul American”, Târgu Ocna (1885) - primulfunicular de pe teritoriul actual al României. antrepozitele de laBrãila ºi Galaþi (1885-1891) silozurile Anghel Saligny,Constanþa (1909-1915) - primele silozuri de beton din lume.

Emil Racoviþã, primul biolog român care a cercetat Antarctica

Emil Racoviþã (15 noiembrie 1868 -17 noiembrie 1947)s-a nãscut la Iaºi într-o familie de boieri moldoveni ai cãrorstrãmoºi au urcat pe tronul þãrii în secolul al XVIII-lea.Biologul, speologul ºi exploratorul Emil Racoviþã a fost

Doctor în ºtiinþe la Sorbona ºi a semnat actul de naºtere abiospeologiei, - ºtiinþa care studiazã fauna ºi flora peºterilor -definitã de el ca ºtiinþã a formelor de viaþã din mediul subteran,prin publicarea studiului „Essai sur les problèmesbiospéologiques“.Deºi, în Franþa, savantul român EmilRacoviþã ajunsese sã fie unul dintre cei mai apreciaþi oameni deºtiinþã, el a decis sã se întoarcã, împreunã cu familia sa, în þarã,dupã Marea Unire a Transilvaniei cu România, din anul 1918.În 1920, a întemeiat, la Cluj, primul Institut de Speologie dinlume, adevãrat centru al cercetãrilor biospeologice mondiale.Emil Racoviþã a fost primul biolog român care a cercetatAntarctica ºi a botezat una dintre insulele descoperite în Þarade Foc cu numele de Insula Cobãlcescu. Din misiuneaefectuatã în Antarctica (1897-1899) s-a întors cu o colecþie de1600 de specimene botanice ºi zoologice. Emil Racoviþã apublicat o cuprinzãtoare lucrare despre cetacei.

Grigore Antipa , orfanul din Botoºani, savant de renume mondial

Grigore Antipa (27 noiembrie 1867 9 martie 1944,) a fostun naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog,oceanolog ºi profesor universitar român. Cu sprijinul regilorCarol I ºi Ferdinand, Grigore Antipa a pregãtit un plan deexploatare raþionalã a pescãriilor din lunca ºi delta Dunãrii, ºi dela limane (limanele Basarabiei ºi ale Dobrogei de la nordul ºisudul gurilor Dunãrii. Grigore Antipa este savantul care ºi-aadus contribuþia, în 1906, la organizarea Muzeul Naþional de

Istorie Naturalã din Bucureºti.[

Inovaþiile sale muzeologice, au stârnit interesulspecialiºtilor strãini, care i-au solicitat o lucrare referitoare laorganizarea muzeelor de istorie naturalã Antipa a înfiinþat în1932 Institutul Biooceanografic din Constanþa. În august 1892,Grigore Antipa obþine o întrevedere cu regele Carol I,înmânandu-i un memoriu dedicat “introducerii pisciculturiiraþionale în apele României”. La nici 25 de ani, Antipa preiaconducerea Pescãriilor Statului, unde va rãmâne director pânãîn 1914, ºi directorul Secþiei de Zoologie a Muzeului. În anul1903, Grigore Antipa prezinta lui Sturza un memoriu în caredemonstra necesitatea existenþei unei clãdiri special construitepentru “un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala þãrii”.Primele sãli ale Muzeului din ªoseaua Kiseleff s-au deschisoficial la 24 mai 1908 în prezenþa Regelui Carol I, a PrincipeseiMaria ºi a importante personalitãþi ale lumii ºtiinþifice, culturaleºi politice

Surse bibliograficeWikipediawww.rador.rolhttps://radioromaniacultural.ro/http://www.antipa.roAsociaþia Henri CoandãViata MedicalaNumarul 45 (1191) - Noiembrie - 2012 Membrii Academiei Române din 1866 pânã în prezenthttps://www.historia.ro

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Mari români de pretutindeni

1 - 28 februarie 2018Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Germania a adoptat uneledintre cele mai drasticereglementãri, obligând platformeleonline sã filtreze cu seriozitateconþinutul postat de utilizator. Încaz contrar, acestea riscã amenzi depânã la 50 de milioane de euro.

Începând de la 1 ianuarie,companiile din domeniultehnologiei informaþionale riscãamenzi de pânã la 50 de milioanede euro (60 de milioane dolari)dacã nu ºterg conþinutul ilegal de peplatformele pe care le admini-streazã, de la mesaje calomnioasela propagandã neonazistã ºi

instigare la violenþã. Sub incidenþalegii intrã cele mai multe dintre

reþelele de socializare online dinGermania.

Difuzarea de mesaje avândconþinut interzis a fost mereuilegalã. Noutatea este cã de acumînainte platformele online care aumai mult de douã milioane deutilizatori în Germania auresponsabilitatea juridicã de aelimina conþinutul ilegal.

”Noile reglementãri împingplatformele de socializare online cusedii centrale în SUA un pasînainte, în Germania, spre nivelulde responsabilitate pe care îl au demult timp companiile media - unnivel mult mai înalt decât cel de peteritoriul american. Potrivit

legislaþiei din SUA, platformeleonline nu sunt responsabile juridicpentru conþinutul distribuit deutilizatori”, comenteazã publicaþiaThe Wall Street Journal într-unarticol intitulat ”Facebook, Googleau o nouã sarcinã în Germania:Poliþie de conþinut online /Platformele de socializare onlineriscã amenzi de pânã la 60 demilioane de dolari dacã nu stergconþinutul ilegal de genulpropagandei neonaziste ºiinstigãrilor la violenþã”.

Sursa:https://www.realitatea.net

Facebook ºi YouTube riscã amenziURIAªE în aceastã þarã. Iatã motivul

An de an, membrii breslelor sãseºtireitereazã un vechi obicei care dateazã dinanul 1689, fiind atestat într-un document dearhivã în care apare sub denumirea de”Mummenschanz der Zünfte - Mascaradabreslelor”. Duminicã 28 ianuarie, Agnita afost gazda de drept a acestui eveniment, maiales cã localitatea era renumitã pentrubreslele vestite care funcþionau aici: de latãbãcari la cizmari ºi de la croitori la dogari ºiolari. Cele patru turnuri ale bisericiifortificate nu au fost întâmplãtor ridicate,motivând astfel prezenþa pantofarilor,croitorilor, fierarilor ºi dogarilor care prinbreslele lor asigurau puterea economicã dinlocalitate. ªi de aceastã datã, alegereareprezentanþilor breslei ºi a ”dãrii de seamãasupra cheltuielilor aferente de Zunfttag” aavut loc în prima miercuri dupã ziua de 6ianuarie. În calitate de organizator, Asociaþia

Breasla Lolelor Agnita a vrut sã confereevenimentului o notã aparte mai ales cã înacest an au fost sãrbãtoriþi 11 ani de când afost reluatã ”Fuga Lolelor”. ”Adunareageneralã” a fost programatã pentru ora 9.30.Parada - ritualul prezentãrii ºi protejãriilãzilor – a început la ora 10.00. AlaiulLolelor a fost preluat ºi de locuitorii satelordin împrejurimile Agnitei: Marpod,Iacobeni, Noiºtat, Alþâna, Veseud, Vãrd,ªomartin, Bruiu, Toarcla ºi Cincu fiecaredistingându-se prin amprenta localã acostumului de lolã. Acum, aidomaevenimentului din anul 1911, a avut loc osingurã paradã la care au participat asociaþiimeºteºugãreºti ”Gewerbeverein”, moº-tenitoare ale vechilor bresle ale cizmarilor,croitorilor, cojocarilor ºi dogarilor, oficialdesfiinþate. Obiceiul de înmânare a lãzii debreaslã a suferit modificãri ºi întreruperi,fiind condiþionat de contextul istoric ºisocio-cultural. Din anul 1941 obiceiul a fostinterzis pânã în anul 1968. Începând cu1969, timp de 30 de ani, obiceiul s-a reluatfiind practicat farã întrerupere pânã acum.

În programul iniþiatorilor a figurat ºitradiþionala fugã prin oraº (cu biciul ºi cugogoºi), care a fost declanºatã dupã ora12.00. În finalul zilei, în sala de sport ”Prut”din Agnita, toatã comunitatea a fost invitatãla bal. Meritã punctat un aspect importantreferitor la pãstrarea tradiþiei, anume cã saºiiplecaþi din Agnita prezintã anual, din 1965,obiceiul Lolelor în localitatea Sachsenheimdin Germania, fiind organizaþi în AsociaþiaUrzelnzunft Sachsenheim, membrã aAsociaþiei Schwäbisch – AlemannischenNarrenzünfte, în care se regãsesc costumeasemãnãtoare cu cele ale Lolelor din Agnita.

Adrian POPESCUSursa: http://www.tribuna.ro

Începem cu prietenulnostru, al tuturor iubitorilorde teatru românesc / în limbaromânã, DAN TUDOR,

în spectacolulINOCENTUL, dupã IonBãieºu, regia Radu Bãieºu

Dan Vatamaniuc,MNLR

Spectacolele vor avealoc:

Sâmbãtã 24 februarie,Stuttgart (Info la ForumulRomân-German)

Duminicã 25 februarie,ora 19.00, Heidelberg, KulturhausKarlstorbahnhof, Am Karlstor 1

Luni 26 februarie la George, Augsburg -Sportgaststätte Stätzling, St.Anton-Strasse 46,86316 Friedberg Tel. 0821783454

”Vã aºteptãm la teatru!Dan Tudor a reuºit sã se confunde cu

personajul cãruia nu a gãsit de cuviinþã sã-i deaun nume, spunându-i Inocentul, de fapt seconfundã cu tot ce e omenesc, firesc, spontan,are spirit popular, fãrã morgã de vedetã, fãrãostentaþie. Dan Tudor creeazã un personajsãnãtos, calm, senin, care-ºi ia meseria în serios,cea de achizitor de bovine la întreprindereaO.R.A.C.A. Este generos cu personajul,alunecând prin cuvinte ºi scene, de aceea faptulcã este aplaudat la scenã deschisã nu mirã penimeni. Ba chiar dimpotrivã. Rãspunsul sãu laaplauze demonstreazã modestia ºi trãirea unuisucces cu limpezime. Nu trebuie sã fii critic deteatru ca sã-þi dai seama când un actor iubeºteceea ce face. Se vede de la o poºtã.

Bãieºu pare un autor accesibil, limbajul estefiresc, ai impresia cã poþi vorbi la fel, dar este oiluzie. „Eºti obligat ca actor ºi regizor, sã ºtii cuite adresezi, de ce ai fãcut asta, sã cunoºticaracterul personajului. Or, tipologiareprezentatã de personajul acesta, inocentulacesta, nu e numai Costel, ci esenþa personajelormasculine din piesele lui Ion Bãieºu, selectatede fiul lui, Radu, care a avut aceastã inspiraþie, la90 de la naºterea tatãlui sãu. Atunci când joci în

piese ale marilor autori, aisentimentul cã aceºtia suntprezenþi. Reuºeºti sã-iregãseºti, parcã ºi-au datîntâlnire. Nu are cum sã nu fieaºa. În ceea ce priveºte acestspectacol, Inocentul, eu, celpuþin, am sentimentul cã ºidin punct de vedere fizic IonBãieºu este prezent”,mãrturiseºte Dan Tudor.”

Dan Vatamaniuc,MNLR

Dupã pauzã, Dan Tudorva povesti, cu umor, despre

peripeþiile unui actor român în stãinãtate ºi vaprezenta/oferi CD-uri.

- discuþie cu publicul interesat

Invitaþie la primul spectacolde teatru din acest an

La Agnita a avut loc evenimentul ”FugaLolelor”. Obiceiul sãsesc e pãstrat din 1689!

Într-o frumoasã zi de ianuarie 2018,la postul de televiziune Apollonia TVdin Iaºi, în cadrul emisiunii ”Cozeriiduminicale”, invitaþii moderatorilorAlexandra Haidãu ºi George Marici aufost scriitorii Mihai Batog-Bujeniþã, DanTeodorescu ºi Vasile Vajoga.

S-a discutat despre viaþa culturalã aIaºului la acest început de an 2018, cât ºidespre reluarea activitãþii CenacluluiLiterar ”George Topârceanu”, de laClubul CFR Iaºi de pe strada Râpa

Galbenã nr. 12. Au fost prezentaterevistele umoristice Booklook ºi Scârþ,Antologia literarã ”Booklook”, iar DanTeodorescu a prezentat publicaþiaVOCEA TA (nr. 77, din ianuarie 2018),menþionând faptul cã Agenþia de PresãAªII ROMÂNI, cu sediul central laNürnberg, în Germania, împlineºtefrumoasa vârstã de 10 ani, pe 15ianuarie, exact de ziua de naºtere apoetului naþional Mihai Eminescu.

Cei trei invitaþi au recitat apoi din

propriile creaþii (poezii, epigrame), iarVasile Vajoga a prezentat ºi un momentde magie. De remarcat cã GeorgeMarici, Mihai Batog-Bujeniþã, DanTeodorescu ºi Vasile Vajoga sunt ºimembrii fondatori ai noului cenaclu”George Topârceanu”, acolo undeAgenþia de Presã AªII ROMÂNI ºipublicaþia VOCEA TA s-au înscris pelista partenerilor media.

(DAN TEODORESCU - Iaºi,România)

1 - 28 februarie 2018 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

”Cozerii duminicale”alãturi de AªII ROMÂNI ºi VOCEA TA

Puncte cheie:Iminentul acord pentru reînnoirea

„marii coaliþii” de la Berlin – care nu maieste chiar atât de mare, ajungând abia la53%, faþã de 66% acum patru ani –anunþã ºi o reorientare strategicã maiprofundã a Uniunii Europene, pe termenlung. Schimbarea începuse oarecum sãse contureze în primele luni alecolaborãrii Merkel-Macron;

Susþinutã de un SPD reintrat cumari pretenþii la guvernare în Germania,viziunea lui Macron asupra UniuniiEuropene va deveni principala sursã deinspiraþie politicã a faimosului motor alintegrãrii, cu atât mai mult cu cât devineevident cã Angela Merkel joacã în actulfinal al mandatelor sale de cancelar ºi aînceput sã piardã din suflul pe care îl aveaacum câþiva ani;

Schiþat imediat dupã alegerilefranceze din luna mai ºi înainteaalegerilor germane din septembrie 2017,accentul puternic franco-german ºiaproape explicit anti-american alnucleului dur european ar fi putut fi, dacãnu evitat, cel puþin limitat sau amânatprin trecerea social-democraþilor luiMartin Schulz ºi Sigmar Gabriel înopoziþie. Mutarea ar fi fost oricum maisãnãtoasã ºi pentru sistemul politicgerman, care are acum cele douã maripartide istorice la guvernare, deschizânddrumul în Bundestag spre o opoziþie anti-europeanã agresivã din partea AfD(devenit principalul partid de opoziþie),cu ºanse de a creºte în actuala legislaturãîn simpatiile germanilor;

Blocul CDU/CSU ar fi putut maiuºor limita/absorbi influenþele laguvernare ale unor partide mici precumFDP ºi Verzii (în jur de 10% fiecare),care nici nu se înþeleg bine între ele, decâtale unui bloc compact de 20% (SPD),puternic ideologizat ºi dornic de revanºã.„Coaliþia Jamaica” a eºuat însã înainte dea se naºte, din cauza ieºirii de la negocieria liderului liberal Christian Lindner, alcãrui loc firesc ar fi fost acum în noulguvern;

Angela Merkel a fost tot timpul unpolitican moderat, pragmatic ºi precaut,care a refuzat soluþiile super-ideologizate, radicale (în fond, este„eleva” lui Kohl, pãstrând ceva din stilulreþinut, raþional ºi auster al acestuia), maiales pe teme economice, sociale ºi desecuritate, dar social-democraþii aurevenit în guvern, cu pretenþii sporite ºiultimative dupã eºecul CDU de a forma„coaliþia Jamaica”, presând puternic

pentru susþinerea Planului Macron ºiîntãrirea nucleului dur franco-german.Merkel, tot mai slãbitã politic, pare cã numai poate sã se opunã presiunilor social-democrate în creºtere, aºa cum o fãcuseîn Guvernele Merkel I (2005-2009) ºiMerkel III (2013-2017), acceptând acumalunecarea programului de guvernareMerkel IV spre stânga dar ºi spre noileorientãri ideologice ºi strategiceeuropene;

Macron pare sã fi preluat iniþiativapoliticã în cadrul tandemului franco-german, fiind un politician mult maitânãr (40 de ani) ºi mai energic,hiperactiv, legitimat de un succeselectoral masiv primãvara trecutã, unlider carismatic care deschide numeroaseteme ºi dosare – unii, la el acasã, spunchiar cã prea multe – dar nu oboseºte îna-ºi promova ideile, în Franþa, în toatãEuropa, în Africa ºi, recent, în vizita destat din China;

Uniunea centratã pe Zona Euro seva distanþa treptat de Flancul Estic al UE,din motive care þin de ambele pãrþi, ºi vacãuta strângerea relaþiilor economiceavantajoase cu China ºi Rusia, pe fonduldelimitãrii de Trump (ºi invers), forþândîn plus ºi o Uniune a Apãrãrii (PESCO),nobilã în principiu dar evident beneficãîn primul rând industriilor de apãrare dinFranþa ºi Germania;

Acesta este peisajul europeandilematic al anului 2018. EuropaCentralã, cu teribilul ei recul iliberal dar,totuºi, cu bune ºi cu rele, regiuneanoastrã, în care trãim ºi la care þinem, seaflã în faþa unor opþiuni extrem de dificileºi de riscante, pe care vom încerca sã lediscutãm în cuprinsul articolului.

*Pentru a înþelege mutaþiile care au

loc acum în opþiunile tandemului franco-german, trebuie sã pornim discuþia de lao minimã evaluare istoricã a profiluluistrategic ºi intereselor politice ale celordouã puteri europene în epoca postbelicãºi, respectiv, dupã Rãzboiul Rece. DacãFranþa a fost orientatã cu precãdere sprepartea occidentalã a continentului, plusinteresul ei specific orientat spre Sud,spre Mediteranã ºi spre Africa, Germaniaa avut o vocaþie mai mare pentru Est, pecare ºi-a manifestat-o ºi înainte de 1989(a se vedea Ostpolitik, 1969) dar mai alesdupã cãderea regimurilor comuniste.

Într-un fel, Germania, ca puterecentralã, a trecut în ultimii 10-15 ani peplanul al doilea interesul ei pentruEuropa de Vest, fãcând sã prevaleze

opþiunea de expansiune economicã ºicomercialã spre ceea ce este astãziFlancul Estic al Uniunii Europene ºichiar dincolo de frontierele Uniunii, pânãîn Rusia.

Acum, întorcându-se spre Franþa,Germania îºi va estompa interesul pentruEuropa Centralã ºi de Est, preferând odefiniþie mai degrabã practicã a UniuniiEuropene, limitatã la Zona Euro.Dezamãgirile politice din relaþia cu EstulEuropei, corupþia ºi reacþiile suveranisteºi naþionaliste combinate cu asaltulpolitic asupra independenþei justiþiei, dinPolonia ºi Ungaria, ºi recent ºi dinRomânia ºi Bulgaria, vor adânci faliadintre statele fondatoare ºi cele nouvenite. Pe de altã parte, Franþa ºtie cã nuare un impact extraordinar în EuropaCentralã, nici politic, nici economic, nicicultural, nici mãcar în þãri considerateformal francofone, iar dezamãgireareciprocã rezultatã din vizita mediocrã alui Macron la Bucureºti este încã unexemplu. Activarea art. 7 din Tratatîmpotriva Poloniei este doar primulsemn din aceastã nouã abordare. S-arputea sã urmeze ºi altele, îndreptate ºiîmpotriva altor state din regiune careîncep sã sfideze valorile ºi reglementãrileUniunii Europene, la care au aderat cubunã ºtiinþã în anii 2000, luând apoicãruþe de bani de la Bruxelles ºidezvoltându-se în ritmuri accelerate, darnu suficiente pentru a recupera deficiteistorice faþã de þãrile din Vest.

În fine, dacã acceptãm scenariul cãUniunea Europeanã se va structura totmai clar într-un nucleu dur (economiilecentrale), care doreºte întãrirea mãsurilorde guvernare supranaþionalã ºidesprinderea de Statele Unite pe linie deapãrare, ºi o periferie cu performanþe ºiniveluri de competitivitate inferioare,care începe sã reanime ideile naþionaliste,tradiþionaliste ºi protecþioniste ºi sã punãsub semnul întrebãrii statul de drept ºiindependenþa justiþiei, atunci România(pentru a nu ne referi la alte þãri dinregiune) are în faþã urmãtoareleopþiuni/perspective de evoluþie ºiscenarii, mai mult sau mai puþin realiste:

Încercarea de a adera la nucleulcentral al unei Uniuni Europenereformate. Uºor de zis, greu de fãcut.Involuþiile din România ultimului anaratã, în fond, o miºcare în sens opus aþãrii. Plus cã nu e deloc sigur cã guverneºi societãþi care nu ne-au privit niciodatãcu ochi buni, din diferite motive(Germania, Olanda, Finlanda, Austria

etc.) ne vor accepta uºor ca parteneriegali la masa deciziilor noii UniuniEuropene. Dacã România este þinutã deºapte ani în afara Spaþiului Schengen,îndeplinind criteriile tehnice, oare cât vadura pânã când vor fi de acord sã neprimeascã în Zona Euroþ Deºi sunã camtare, România ar trebui mãcar sã ia înconsiderare ºi un Plan B, în carereticenþele franco-germano-olandeze vorfi atât de mari faþã de Bucureºti, mai alesdupã exemplul Greciei, încât sã nuaderãm niciodatã la Zona Euro. Nu spuncã aºa se va întâmpla, dar este oposibilitate care nu ar trebui exclusã;

Rãmânerea la periferia UniuniiEuropene ºi întãrirea parteneriatuluistrategic cu Statele Unite, un scenariucare garanteazã (atât cât ceva poate figarantat în politica internaþionalã)securitatea României dar nu oferãperspective credibile de dezvoltareeconomicã, creionând profilul riscant alunei þãri izolate de nucleul central alEuropei integrate ºi în care guvernãrile opot oricând lua razna. În acest caz, neputem fructifica doar statutul de gazdeprimitoare ale bazelor militareamericane, cu deschidere geopoliticãinteresantã spre Marea Neagrã, Turcia ºiOrientul Mijlociu. Companiileamericane nu vor considera însãeconomia româneascã atractivã, dinmotive evidente (distanþã mare, piaþãmicã, incompatibilitãþi structurale,diferenþe culturale ºi manageriale uriaºe,lipsã de predictibilitate, preþuri încreºtere, deficit de infrastructurã etc.) iarparteneriatul cu SUA va rãmâne bazat pedimensiunea de securitate militarã ºiintelligence, investitorii americani gãsindoricând, la nivel global, zone mult maiatrãgãtoare ºi mai profitabile economic;

Apropierea de Grupul de laViºegrad ºi crearea unei forþe care sãechilibreze relativ Uniunea pe axa Vest-Est, tezã care are doar argumentul unorsimilaritãþi regionale aparente întrestatele membre (economice, istorice,socio-culturale, de infrastructurã,competitivitate ºi potenþial comparabiletc.), un scenariu nefavorabil în opiniamea, în primul rând pentru cã marcheazãruperea politicã de marile puterieuropene ºi de þãrile afine acestora dinnord-vestul continentului, care vorrãmâne oricum dominante la Bruxelles,ºi în al doilea rând pentru cã V4 este ungrup instabil ºi volatil, care se va dilua casemnificaþie sau va dispãrea de factoimediat ce la Varºovia sau Budapesta vor

reveni, mai devreme sau mai târziu,guvernãrile liberale;

Prãbuºirea în abordãri iliberale ºinaþionaliste ºi recãderea întregii regiunisub influenþa Rusiei, un scenariucatastrofal din perspectivã politicã,economicã, civilizaþionalã ºi desecuritate, improbabil dar nu imposibil,mai ales dacã relaþia transatlanticã se varãci în continuare iar nucleul franco-german se va întoarce cu faþa spre sineînsuºi, renunþând sã mai sprijineintegrarea europeanã efectivã a FlanculuiEstic.

Dacã acestea sunt variantele, fireºtecã de preferat ar fi scenariul nr. 1, în careRomânia ar face tot posibilul sã adere laZona Euro, fãrã de care apartenenþa defacto la nucleul central al UniuniiEuropene nu este posibilã, indiferent lacâte formule de cooperare structuratãpermanentã (PESCO) vom adera înviitor. România nu este Danemarca, nicieconomic, nici geopolitic, nici culturalsau istoric, pentru a spera sã facã parteoricum din inima civilizaþionalã aEuropei, indiferent dacã este parte sau nua Zonei Euro. Pentru noi, poate mai multdecât pentru alþii care se învecineazã cuGermania ºi Suedia, aderarea la monedaEuro este un instrument politic ºistrategic esenþial de garantare aapartenenþei la spaþiul european integrat.

Opþiunea Euro este dificilãeconomic într-o þarã sãracã ºinecompetitivã ºi ar putea avea costuridestul de mari pe termen scurt, mai alesdacã procesul este (ºi cred cã ar trebui)accelerat politico-administrativ, pentruca România sã aibã un rãspuns limpedela acest obiectiv în urmãtorii 5-7 ani ºi sãºtie ce are de fãcut în continuare, dacã ealbã sau dacã e neagrã. Indiferent care vafi rezultatul acestui demers ºi indiferentcât de repede sau de adânc va avansaPESCO în domeniul Apãrãrii,parteneriatul strategic cu Statele Unite vatrebui pãstrat ºi consolidat.

Nu sperãm neapãrat la roluri unice,extraordinare, pe care le putem juca însistemul relaþiilor internaþionale actuale,pentru a nu ne aminti de iluziile politiciiexterne ceauºiste, dar poate cã este ºansanoastrã sã fructificãm acest specific certpe care îl avem acum, de a fi intens ºiegal pro-europeni ºi pro-americani, otrãsãturã tot mai rarã a doctrinelorstatelor de pe continent.

de Valentin NaumescuSursa:

http://www.contributors.ro

Europa franco-germanã se va distanþa de Flancul Estic. Opþiunile dificile ale Europei Centrale

Peste 600 de pacienþi români s-au adresatspitalului Wiener Privatklinik (WPK) din Viena în2017 pentru investigaþii ºi tratamente, dublu faþãde 2016, potrivit instituþiei.

Aproximativ 60% dintre pacienþi s-au adresatspitalului pentru tratamentele inovatoareîmpotriva cancerului, respectiv imunoterapia ºiterapia personalizatã þintitã.

Alþi 10% dintre pacienþii români au solicitatservicii de check-up sau a douã opinie medicalã întimp ce restul (30%) au fost trataþi în cadrulcentrelor de competenþã în ortopedie,traumatologie ºi medicinã sportivã ºi în cel demedicinã cardiovascularã.

“O contribuþie importantã la creºtereanumãrului de pacienþi români a avut-odeschiderea reprezentanþei WPK în Bucureºti în2016 ºi lãrgirea echipei dedicate pacienþilorinternaþionali, atât la Viena cât ºi la Bucureºti. (...)Spitalul nostru este recomandat atât de cãtremedicii vienezi ºi internaþionali cu care colaborãmpe aspecte clinice sau ºtiinþifice cât ºi de foºtiipacienþi de diverse naþionalitãþi. În plus, Viena esteo destinaþie medicalã foarte cãutatã datoritãcompetenþelor de elitã oferite ºi a tradiþiei ºcoliimedicale vieneze” a declarat Ema Diea Hafner,directorul Departamentului de Marketing ºiBusiness Internaþional al spitalului WienerPrivatklinik. Cele mai frecvente patologiioncologice în rândul pacienþilor care ajung laaceastã unitate spitaliceascã sunt cancerul de sân -la femei ºi cancerul pulmonar, cel din urmã avândo incidenþã în creºtere în rândul populaþieigenerale. În 2017, centrul medical a înregistrat ocifrã de afaceri de 80 milioane de euro.

Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%,pacienþii internaþionali reprezentând 45% dintotalul pacienþilor.

Sursa: http://www.mediafax.ro

Peste 600 depacienþiromâni s-auadresatspitalului WPKdin Viena în2017, dublufaþã de 2016

Dacã ajungi prin Viena ºi îþiplace fotografia, ai cel puþin douãvariante de a-þi petrece timpul:vizitând Muzeul Westlicht deFotografie ºi/sau Muzeul Tehnicdin Viena – Technisches MuseumWien. Dacã pe primul l-am vizitatanul trecut ºi þi-am arãtat ce gãsiþiîn el aici, anul acesta i-a venitrândul Muzeului Tehnic. Nu m-am dus acolo neapãrat pentrufotografie ci pentru muzeu în ºine,dar m-am bucurat sã gãsesc oîntreagã “aripa” a muzeuluidedicatã istoriei fotografiei dar ºia cinematografiei ºi televiziunii.

Înfiinþat în 1909, Muzeul

Tehnic gãzduieºte o colecþieimpresionantã de exponate, dintoate domeniile tehnologice. Deºizonã dedicatã strict aparatelorfoto ºi a evoluþiei lor nu este la felde bogatã în exponate precum ceaa muzeului Westlicht, la MuzeulTehnic accentul se pune peevoluþia fotografiei – inclusivperioadã ºi încercãrile îndomeniul fotografieistereoscopice de la începutulanilor 1900 – ºi trecerea, treptat,la motion-picture, apariþiafilmului mut ºi, apoi, dezvoltareaîn paralel a fotografiei ºi acinematografiei.

Începuturile fotografiei“stereoscopice” (3D) Sunt expuse atât aparate foto

ºi camere video dar ºi accesorii ºielemente conexe, sisteme desonorizare ºi chiar ºi un studio deteleviziune funcþional. Astfel,dacã eºti interesat, poþi aflã cumdecurge tot procesul, de laînregistrare ºi mixaj pânã labroadcasting.

Studioul de televiziune... … pe care chiar îl poþi “testa”:

te filmeazã, citeºti de peprompter, apoi vezi înregistrareape niºte ecrane mari

Aºadar, dacã te pasioneazãtehnologia ºi fotografia ºi ai depetrecut 2-3 ore în Viena, îþirecomand sã faci o vizitã laMuzeul Tehnic. Pe lângãsecþiunea dedicatã fotografiei ºicinematografiei vei gãsi ºiexponate din industria grea,automobile, sisteme de transportferoviar (inclusiv o locomotivãsemi-funcþionalã), avioane ºielicoptere, sisteme de transport pecablu dar ºi secþiuni inedite,precum istoria dezvoltãriielectricitãþii ºi a iluminatuluistradal, istoria aspiratoarelor saucea dedicatã roboticii. Nici ceimici nu se vor plictisi, dacã te vorînsoþi: muzeul are o secþiededicatã jucãriilor vechi,mecanice sau nu dar ºi multeexponate touch&try.

• Adresã muzeului: Str.Mariahilfer nr. 212, cu tramvaiul60 direct de la Westbanhof, deexemplu.

• Program: în timpulsãptãmânii 9-18, în weekend ºi desãrbãtori 10-18.

• Cost bilet adult: 11Euro/persoanã. Intrarea este liberãpentru cei sub 19 ani.

• www.technischesmuseum.at

Pagina 14

Muzeul Tehnic din Viena,secþia fotografie ºi film

Pagina 131 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Cu prilejul Zilei CulturiiNaþionale, Institutul CulturalRomân de la Viena aprezentat, pe 15 ianuarie, lasala Eroica a Theatermuseumdin Viena, un recital de poezieeminescianã. Evenimentul afost organizat în colaborare cuAsociaþia „Mihai Eminescu”din Viena, cu sprijinulAmbasadei României laViena.

Manifestarea a deschiscalendarul cultural al ICRViena din acest an ºi s-abucurat de prezenþa doamneiLiliana Þuroiu, preºedinteleInstitutului Cultural Român.„Importanþa Vienei înbiografia lui Eminescu, înformarea sa culturalã, conferão semnificaþie specialãdemersurilor menite sã-icelebreze personalitatea înacest spaþiu, în aceastã searã”,a spus preºedintele ICR, îndebutul evenimentului de la

Palais Lobkovitz.„Existã, o ºtim bine, un

risc de care e pânditã oriceasemenea acþiune derulatãîntr-un cadru oficial: acela dea cãdea pradã unui anumitfestivism, în contradicþie cuînsuºi spiritul celui omagiat.Provocarea este sã pãstrãmspiritul eminescian viu, printot ceea ce facem ºi de a-laduce astfel în faþa publicului

strãin. Iar cei în mãsurã sãreuºeascã acest lucru, atuncicând este vorba despre operaunui artist, sunt alþi artiºti. Aºacum sunt actorii MercedesEcherer ºi Gerhard Brössner,cei care îi vor da glas în celece urmeazã. Le mulþumescacestora, în numeleInstitutului Cultural Român,pentru acceptul de a fiprotagoniºti ai acestui proiect

ºi de asemenea, pianistei LiaPopa, colegilor de la ICRViena ºi partenerilor noºtri.Nu în ultimul rând, vã adresezmulþumiri dumneavoastrã, ceicare ne sunteþi alãturi cu acestprilej, la început de AnCentenar al Românieimodern”, a subliniat doamnaLiliana Þuroiu, preºedinteleICR.

Printre cei 100 departicipanþi care au ascultatlectura bilingvã a poeziilor„Aducând cântãri mulþime“,„Floare albastrã“, „De-ortrece anii“, „Luceafãrul“,„Odã“, „Venere ºi Madonã“,s-a numãrat ºi ambasadorulRepublicii Moldova la Viena.În cadrul evenimentului,pianista Lia Popa a interpretatSuita nr. 10 în Re major„Sarabanda“ de GeorgeEnescu. Recitalul s-a încheiatcu lectura poeziei „Ce-þidoresc eu þie, dulce

Românie“.Ziua Culturii Naþionale a

fost sãrbãtoritã în toatereprezentanþele InstitutuluiCultural Român dinstrãinãtate prin numeroasemanifestãri. Evenimentele aufost dedicate atât Zilei CulturiiNaþionale, cât ºi debutuluiunei serii ample de proiectecare marcheazã CentenarulMarii Uniri. Programul areunit recitaluri de poezie,concerte, expoziþii, spectacolede teatru, evenimente literare,proiecþii de film ºi conferinþe

„ICR are, de fapt, 365 dezile ale culturii pe an, dacãluãm în considerareevenimentele care au locaproape zilnic într-una dincele 19 reprezentanþe ICR dinlume”, puncteazã preºedinteleICR, Liliana Þuroiu.

Contact: Direcþia Co-municare ºi IT, 031 7100 624,biroul.presa@icr.ro.

Preºedintele ICR, la Ziua Culturii sãrbãtoritã la Viena: „Provocarea este sã pãstrãm spirituleminescian viu, prin tot ceea ce facem”

Compania aerianã low costWizz Air vrea sã introducã ocursã aerianã între Cluj-Napocaºi Viena, în condiþiile în careaeroportul clujean deþine un rolstrategic în regiune, transmitecorespondentul MEDIAFAX.

CEO al Wizz Air, JozsefVaradi, a declarat, vineri 13ianuarie a.c., la Cluj-Napoca,într-o conferinþã de presã cãtrebuie analizate capacitãþileAeroportului din Viena, unde afost deschisã o bazãoperaþionalã, pentru a se vedeadacã pot fi extinse.

“Aeroportul Cluj deþine unrol strategic pentru companianoastrã, va rãmâne un pilonsolid. (…) Mai devreme sau maitârziu vom avea un zbor Cluj –Viena. Suntem bucuroºi cã amputut deschide la Viena o bazãoperaþionalã, pentru cã ne oferãacces la mult mai multe rute dinVestul Europei. Dar trebuie sãvedem modul în care opereazãaeroportul de acolo, deocamdatã

capacitãþile sunt limitate ºitrebuie sã facem o prioritizare,însã din discuþiile cu conducereaAeroportului Viena a rezultat cãsunt interesaþi sã existe zborurispre România, iar Clujul poatefigura cu un loc important peaceastã listã de destinaþii.Trebuie analizate capacitãþile, sãvedem dacã le putem extinde laacea bazã operaþionalã”, a spusVaradi.

Potrivit acestuia, Wizz Air atransportat în anul 2017 peAeroportul Internaþional ”AvramIancu” din Cluj un numãr de 1,83milioane pasageri, în creºtere cu31% faþã de 2016. În România,Wizz Air deþine o cotã de piaþã de34,7%, fiind cea mai marecompanie aerianã din þara noastrã.

de Vasile MagradeanSursa:

http://www.mediafax.ro

Wizz Air vrea sã introducã onouã cursã aerianã spre Viena

Guvernul austriac intenþioneazã sã reducãalocaþiile acordate copiilor care nu locuiesc înAustria. Coaliþia guvernamentalã de la Vienavrea ca nivelul alocaþiei sã fie egal cu cel din þaraîn care locuiesc copiii europenilor care muncescîn Austria.

La prima reuniune a Executivului, cancelarulSebastian Kurz ºi vicecancelarul Heinz-Christian Strache au anunþat cã încep sã punã înpracticã promisiunile fãcute în campanie, scrieEurActiv Germania, citat de Euractiv.ro.

Cei mai afectaþi de aceastã decizie vor fimuncitorii din statele est-europene, precumPolonia, Slovacia, Ungaria, Serbia ºi România.

În Austria, un copil poate primi alocaþie pânãla vârsta de 24 de ani, dar de la 18 ani acordareabanilor e condiþionatã de urmarea unei facultãþisau a unei ºcoli vocaþionale. În funcþie de vârstã,o familie primeºte pentru un copil între 112 ºi162 de euro lunar.

de D.G.Sursa: https://www.antena3.ro

O nouã loviturãpentru româniicare muncescîn strãinãtate

ªtiaþi cã celebrul autor de romanepoliþiste, Georges Simenon(1903-1989) ,pãrintele binecunoscutului Maigret este deorigine belgianãþ Nãscut la Liège, în 13februarie 1903, într-o zi de vineri, GeorgesSimenon este urmaºul unei familii a cãreigenealogie este legatã de Olanda ºi Germania,dupã mamã ºi din Valonia (Belgia) dupã tatã.Geniul sãu neobiºnuit a ieºit la ivealã încã dinfragedã pruncie, când spre deosebire de alþicopii care la vârsta de 3 ani abia învaþã sãrosteascã propoziþii scurte, Simenon, reuºeadeja sã citeascã. Adolescent precoce, la vârstade 15 ani, ajunge sã se angajeze la ziarul„Gazeta de Liège”, unde se formeazã cajurnalist ºi scrie peste 150 de articole, printrecare un rol important îl ocupau articoleledespre viaþa politicã a oraºului dar ºi celereferitoare la diferite anchete ale poliþiei,inclusiv crime. Dupã moartea tatãlui sãu, înanul 1922, se mutã la Paris ºi pãtrunde înlumea misterioasã a capitalei francezecolidând hotelurile ieftine, barurile ºirestaurantele boeme ºi scriind sub diferitepseudonime.

Reintors în Belgia, în 1930, îl inventeazãpe Comisarul Maigret, cãruia îi rãmâne fidelpânã la sfârºitul vieþii. Opera sa esteextaordinar de vastã fiind autorul a peste 200de romane, dintre care 75 de cãrþi îl au ca erouprincipal pe Maigret. Se spune despre el cãera un autor foarte inspirat scriind câte 60-80de pagini într-o zi. Potrivit datelor oferite deUNESCO, Georges Simenon ar fi cel maitradus autor belgian, cãrþile trezind interesulpasionaþilor de literaturã poliþistã din lumeaîntreagã.

Pentru activitatea literarã ºi pentru talentulsãu extraordinar a fost premiat de cãtreAcademia Regalã din Belgia (1952) iar în1966 i s-a oferit “Grand Master Award”,acesta fiind cea mai importantã distincþieacordatã autorilor de romane poliþiste de cãtrecritica americanã. Ca semn de înaltã preþuire,la Liège, funcþioneazã în prezent un cetrucultural care îi poartã numele : Center forGeorges Simenon Studies.

Liliana Moldovan

Curiozitãþiliterarebelgiene

Ministrul pentru Migraþiear fi aprobat expulzarea unorsudanezi îndreptãþiþi sãprimeascã protecþie. Opoziþiacere demisia ministrului.Periclitatã este ºi stabilitateaguvernului de coaliþie.

Rareori se poate identificaatât de exact locul de unde apornit o crizã guvernamentalã.În Belgia însã, ParculMaximilien din Bruxelles adevenit originea scandaluluipolitic. Din 2015, în parc s-aurefugiat imigranþi. Câteva sutesunt mai mereu acolo,aºteptând eliberarea unordocumente sau pur ºi simpluodihnindu-se înainte de acontinua drumul spre MareaBritanie. Parcul Maximilien adevenit pentru mulþi belgieniexpresia clarã a eºeculuistatului în criza refugiaþilor.Dezbaterile generate astfel arputea duce la o serioasã crizãguvernamentalã, în urmacãreia premierul Charles

Michel sã fie obligat sãdemisioneze.

Momentan, CabinetulMichel este acuzat cã i-ar fiexpulzat pe sudanezii cu dreptde azil, care, dupã repatriere,au fost persecutaþi ºi torturaþide reprezentanþii regimuluiautoritar al preºedintelui OmarHassan al-Bashir.

Opoziþia belgianã esteuluitã. Cu atât mai mult cu câtpartenerii de coaliþie ai luiCharles Michel, naþionaliºtiide dreapta din N-VA, au

invitat încã din toamna anuluitrecut o delegaþie suedezã laBruxelles. La solicitareaguvernului belgian, aceºtia auelaborat o listã cu 43 depersoane pe care regimulBashir le dorea repatriate.Dintre aceastea, nouãpersoane au fost ulteriorîmbarcate ºi trimise spreKhartoum. O asemenea”colaborare cu o dictaturã” nupoate fi sub nicio formãtoleratã, spune socialista JulieFernandez-Fernandez.

Belgia riscã un deficitde imagine

În condiþiile în care Belgiacandideazã pentru un locpermanent la Naþiunile Unite,scandalul actual afecteazãcredibilitatea ºi imagineaBruxellesului pe planinternaþional, crede AlexisDeswaef de la Liga pentruDrepturile Omului(LDH).

Criticile îl vizeazã maiales pe secretarul de statresponsabil pentru azil ºimigraþie, Theo Francken dela N-VA. În opinia socialisteiFernandez-Fernandez, peacesta nu îl interseazã decâtsã scape mai eficient derefugiaþi, chiar ºi cu preþulîncãlcãrii drepturilor omului.Socialista îl mai acuzã peFrancken de acceptarea unei”înþelegeri murdare” cuSudanul ºi preºedinteleOmar Hassan al-Bashir, penumele cãruia existã de altfeldin 2009 un mandatinternaþional de arestarepentru crime împotrivaumanitãþii.

Au fost deportaþiitorturaþi?

Politica Bruxellesului esteintens criticatã ºi de expertulpentru Orientul ApropiatKoert Debeuf de la TahrirInstitute for Middle EastPolicy: ”Este inacceptabil caBelgia sã îi curteze ºi chiar sãîi invite pe oamenii luiBashir.” Debeuf este primulcare a scos la luminã practicileguvernului belgian. Scandaloseste - pentru Debeuf - faptul cãBelgia invitã o delegaþiesudanezã fãrã a verifica cucine are de-a face. Potrivitsurselor cercetãtorului,invitaþii erau angajaþi aiserviciilor secrete sudaneze.

Agenþii din cauza cãrorasudanezii iau calea pribegieiau fost invitaþi în Belgia pentrua decide cine va fi deportat, cubinecuvântarea guvernuluibelgian. Din contacteleulterioare avute cu ceiexpulzaþi, în cel puþin treicazuri, persoanele au fost gravmaltratate de autoritãþilesudaneze. Debeuf nu excludenici torturarea acestora.

Flamanzii naþionaliºtide dreapta nu exclud

retragerea de laguvernare

Scandalul care dureazã depeste trei sãptãmâni a ajuns ºiîn atenþia unei comisii deanchetã. Se aºteaptã rezulta-tele, au declarat pentru DWoficialii de la Ministerul pen-tru Azil ºi Migraþie de laBruxelles. Premierul Michel adecis suspendarea temporarã aexpulzãrilor. El nu poate însãsã îl demitã pe ministrul deresort, pentru cã astfel arpericlita soarta guvernului. Înacest caz, partenerii luiCharles Michel, naþionaliºtiide dreapta N-VA anunþã cã seretrag din coaliþia deguvernãmânt.

Autoare: CatherineMartens / Alina Kühnel

Sursa:http://www.dw.com

Pagina 14

Crizã guvernamentalã în Belgia

Acum o lunã, înmesajul Subiecte de

urmãrit în 2018 (10 înUE ºi alte 10 în

România) creionamcele mai importante10 subiecte de pe

harta politicãeuropeanã, dar ºi alte10 teme de urmãrit în

spaþiul publicromânesc.

Care sunt principalele noutãþiacum, la început de februarie

2018?Întalnirea anualã de la Davos

(48th World Economic ForumAnnual Meeting) a confirmat “UE-27ºi zona euro au surprins economiºtiicu o revenire mai puternicã decât ceapreconizatã, iar prognozele aratã ocontinuare a acestei tendinþe înviitorul apropiat”. Ca urmare,sectorul de afaceri e mai relaxat, aºacum mi-a confirmat CEO-ul de laPernod Ricard, aflat la Bruxellesacum câteva zile.

Angela Merkel se apropie decoaliþia cu SPD-ul lui Martin Schulz,el însuºi candidat ca Ministru deExterne al Germaniei. Totuºi, oprognozã interesantã. Angela Merkelnu îºi va încheia mandatul, lãsândlocul de Cancelar dupã doar doi anicolegei de partid Ursula von derLeyen, actualul Ministru al Apãrãriidin Germania.

Nici Emmanuel Macron nu epasiv la pozitionarea europeanã.

Gurile rele spun cã existã deja oînþelegere cu Germania ca viitorulpreºedinte al Comisiei Europene sãfie Michel Barnier, fost comisareuropean ºi actualul negociator peBrexit din partea Comisiei Europene.Iar ca povestea sã fie ºi mai credibilã,sã nu uitãm cã domnul Barnier a fostal doilea candidat în alegerile primareEPP din 2014, câºtigate de actualulpreºedinte al Comisiei Europene,Jean-Claude Juncker.

Iar ca Germania sã câºtige cevadin înþelegerea cu Franþa, vã propunsã ghiciþi din ce þarã va veni viitorulpreþedinte al Bãncii CentraleEuropene, dupã ce Mario Draghi îºiva încheia misiunea în 2019Â

Matteo Renzi pierde teren înpregãtirea alegerilor parlamentare dinmartie 2018. Surse din ParlamentulEuropean confirmã tensiuni puternicecu tinerii din Partidul DemocraticItalian, cei care l-au propulsat peMatteo ca premier acum câþiva ani.Ultimul sondaj de opinie confirmã

clar aceastã cãdere. Silvio Berlusconiare acum 81 de ani. Sã fie acestanumele viitorului premier italian?

Preºedinþia bulgarã a UniuniiEuropene a început ºi lucrurile nusunt roz. Ideea de a coordonaacþiunile de la Sofia nu prea prinde ladinamica capitelei europene…Atenþie România!

“Miºcãrile” lui Donald Trump auun efect enorm asupra politiciieuropene. Recentele mesaje confirmãviitoarea relaþie a Statelor Unite cuMarea Britanie, dar ºi o apropiere aUniunii Europene de Japonia.Asteptãm anul acesta semnarea EU-Japan Economic PartnershipAgreement (EPA).

Pe plan mioritic, am avut dinnou dinamicã:

PSD-ul continuã sã fie partidulmonolit în jurul actualului preþedinteLiviu Dragnea. Recenta schimbare apremierului confirmã aceastã ipotezã.

La “aranjamentul” de ieþire aMarii Britanii din UE, România a maicâþtigat un europarlamentar. Vomavea 33 dupã alegerile din mai 2019.

Pregãtirea Preþedinþiei europene aRomâniei prinde deja contur. Avemlogo, avem paginã oficialã.

Politica externã a Românieicontinuã însã sã fie un balet întrerelaþia cu Statele Unite (cu subiectegrele precum Ierusalimul) ºi cea aintegrãrii europene (mai ales încontextul poziþionarii Grupului de laVisegrad). Recenta declaraþie aministrului de Extern român pune pejar Uniunea Europeanã, dupã ceacesta a susþinut cã legarea fonduriloreuropene de statul de drept în Poloniaºi România ar constitui ”o încãlcaregrosolanã nu numai a prevederilor,dar ºi a principiilor fundamentale aleUniunii Europene”.

Început furtunos de an... sã vedemcontinuarea.

Dan LUCA / Bruxelles

Bruxelles european, contextromânesc: 11 noi subiecte

1 - 28 februarie 2018 Pagina 15ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Elveþia este fãrã doar ºi poate unadintre cele mai frumoase ºiextravagante þãri din lume, fiindcentrul mondial al bãncilor ºi alciocolatei. Dar aceste lucruri erau dejacunoscute, de aceea vã invitãm sãdescoperiþi ºi alte lucruri interesantedespre Elveþia.

1. ªtiaþi cã elveþienii sunt obligaþisã dea numele copiilor, doar dacãaceste nume sunt pe lista numeloraprobate oficial de guvernul elveþianþ

2. În medie, într-un an, unelveþian are salariul net de 500.000 deEURO.

3. Elveþia este pe locul doi înlume în ceea ce priveºte speranþa deviaþã, având o medie de 83,4 ani.

4. Pentru cã porcuºorii de Gui-neea sunt predispuºi la singurãtate, în

Elveþia existã o lege ce nu permitedeþinerea unui singur animal.

5. ªtiaþi cã elveþienii deþin pe capde locuitor mai multe arme decâtirankieniiþ

6. Cel mai lung tunel din lume areo lungime de 57 de kilometri ºi trecepe sub Alpi. Construcþia sa a durat 17ani, acesta facând legãtura întreElveþia ºi Italia.

7. Elveþia a trimis 31 de soldaþi înAfganistan în 2003, fiind primuldetaºament militar trimis dupã anul1815.

8. Înainte de „schimbulcolumbian”(denumeºte transferul despecii de vieþuitoare, de populaþiiumane, de tehnologii, de idei care auurmat descoperirii Americii de cãtreCristofor Columb, în 1492) în Elveþia

nu exista ciocolatã.9. Fabricile de ciocolatã din

Elveþia au creat produse din ciocolatãcu aur comestibil.

10. Zurich este considerat oraºulcu nivelul de trai cel mai ridicat dinEuropa, fiind al doilea din lume dupãSingapore. Aici în medie, un locuitorcheltuie 5,936 lei pe lunã. Top 10 celemai scumpe oraºe din lume.Bucureºtiul nu se regãseºte în acesttop, fiind situat abia pe locul 122.

11. ªtiaþi cã majoritatea caselor ºia clãdirilor de apartamente includbuncãre pentru bombardamente,folosite mai ales ca spaþii dedepozitare? Cei care doresc sãcumpere o casã în Elveþia sunt obligaþiprin lege sã achiziþioneze ºi un astfelde buncãr.

12. În Elveþia este obligatoriu sãai încheiatã o poliþã de asigurare labicicletã.

13. ªtiaþi cã în Elveþia existã 4limbi oficiale, printre care germana,franceza, italiana ºi retroromana?

14. ªtiaþi cã în cazul unui conflictmilitar, dacã Elveþia doreºte sãblocheze accesul în þarã, o poate facecu ajutorul unui numãr redus de

soldaþi, deoarece tunelele ºi multedintre autostrãzi sunt dotate cu tuburide oþel care pot fi ridicate cu doar oapãsare de buton?

15. În cazul unui atac nuclear, înElveþia se gãsesc atât de multebuncãre, ce ar putea adãposti întreagapopulaþie a þãrii, de circa 8 milioane delocuitori.

Sursa: http://esticurios.ro

Pagina 16

15 curiozitãþi despre Elveþia, lucruri interesante despreþara Alpilor mai puþin cunoscute

Pagina 171 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Stabilitã din 2007 în Elveþia, custudii în Filologie ºi Limbi Moderneºi experienþã în formarea profesionalãa adulþilor, în comunicare ºi proiectesociale este din 2014 membrã aconsiliului pentru migranþi al oraºuluiZürich. De un an þine Cursul deintegrare pentru femei -fiind motivatãde a îmbina experienþa în predare cucea în domeniul social. Acest curspoate fi un prim pas pentru ca limba ºicomunitatea noastrã sã fie mai binereprezentate în Elveþia germanã ºi oºansã pentru mulþi români ºi românce

de a-ºi cunoaºte drepturile ºi a aflacum funcþioneazã Elveþia.

Mai mult decât atât, se faciliteazãaccesul la informaþie ºi crearea unuispaþiu sigur pentru migranþi, de multeori un segment vulnerabil al populaþiei,se prezintã oferta centrelor de informareºi de consiliere «Beratungstellen», seprezintã programele de integreare pecare oraºul Zürich le pune la dispoziþiamigranþilor- informaþii la care, de celemai multe ori, din pãcate, accesul estgreoi.

Cursul nu se adreseazã exclusiv

celor proaspãt venite in Zürich. Dinexperienþa Laviniei:

Foarte important! Cursul nu seadreseazã exclusiv celor proaspãtvenite în Zürich. Eu personal l-amabsolvit dupã 7 ani de trai în Elveþia,dar mi-a deschis ochii ºi mi-a deschiso grãmada de uºi! Profesional amreuºit sa rãzbat singura datoritãacestui curs. Este ideal ºi pentrufemeile care nu au mari necesitãþi, darcare vor sa vorbeascã limba românã ºisã îºi împãrtãºeascã experienþele camigrante. Este empowering!

Programul cursului ºi detaliile deorganizare sunt disponibile în flyerulde mai jos, cu urmãtoarele menþiuni:

La finalul cursului, doamnelor lise ramburseazã suma de 60 de franci,sub forma unui voucher pentrucursuri de limba germanã sau altecursuri la alegere.

Cursul este în principiu miercuridimineaþã, dar la cerere se poateorganiza ºi dupã-masa / seara, întimpul sãptãmânii.

Livia B http://casa-romanilor.ch

Curs de integrare pentru femeiîn Zürich - în limba românã!

Anul acesta, pentruprima datã în tradiþiaCursului de integrare

pentru femei organizatde oraºul Zürich, acesta

va fi þinut în limbaromânã, mulþumitã

Laviniei Gabriela Pop.

La finalul mandatului de ministrual românilor de pretutindeni, doamnaAndreea Pãstîrnac, transmiteurmãtorul mesaj tuturor românilor dinafara graniþelor:

„Dragi prieteni,Anul 2017 a reprezentat o

perioadã în care preocupãrilepermanente din cariera meaprofesionalã s-au împlinit cu sprijinulvostru ºi alãturi de o echipãextraordinarã din cadrul nouînfiinþatului Minister pentru Româniide Pretutindeni. Am avut ocazia sãmã întâlnesc cu voi, cei care trãiþi înafara graniþelor ºi am înþeles deaproape care vã sunt preocupãrile ºisperanþele, ºi, cel mai important, amvãzut dorinþa de a vã implica înproiecte legate de România. Nu uit cã

fiecare dintre voi poate fi unambasador al þãrii noastre ºi mã bucurcã am putut sã vã cunosc ºi sã vã fiualãturi.

Doresc sã urez succes noii echipea Ministerului pentru Românii dePretutindeni, precum ºi tuturorasociaþiilor româneºti, cu speranþa cã

vor continua demersurile în sprijinulpãstrãrii ºi promovãrii identitãþiiromâneºti.”

Sursa: http://www.mprp.gov.ro

Mesaj din partea doamnei Andreea Pãstîrnac

Ambasada României la Haga alansat oficial în Olanda, la 19ianuarie 2018, Anul CENTENARprin recitalul extraordinar de poezieclasicã ºi contemporanã româneascã”Treptele Unirii”, susþinut demaestrul Emil Boroghinã, ºi oexpoziþie de costume tradiþionaleromâneºti.

Evenimentul, organizat deambasadã în colaborare cu ICRBruxelles ºi Asociaþia ”DoamnaMaria Brâncoveanu” din cadrulParohiei Ortodoxe Române ”Sf.Grigorie Teologul” din Schiedam, aconstituit totodatã un omagiu adusZilei Culturii Naþionale ºi UniriiPrincipatelor Române.

”Treptele Unirii” a readus înatenþie creaþiile a peste 30 de poeþi,printre care Mihai Eminescu, VasileAlexandri, Alexandru Macedonski,George Coºbuc, Tudor Arghezi,Octavian Goga, Vasile Voiculescu,dedicate momentelor semnificativeale istoriei naþionale.

Expoziþia de costume populareromâneºti a reunit exponate din toateregiunile þãrii, unele vechi de 100ani, þesute cu fir de aur, din colecþiamembrelor asociaþiei.

Evenimentul s-a bucurat departiciparea unui public numeros dincomunitatea românã dar ºi olandezicunoscãtori ai limbii române.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

LansareaAnuluiCENTENAR în Olanda

Olanda este o þarã dens populatã ce seînvecineazã atât cu Germania la est cât ºi cuBelgia la sud. Însã acest lucru este mai puþinimportant în comparaþie cu frumuseþile ce segãsesc aici. Odinioarã o mare putere navalã,aceastã naþiune ascunde o bogãþie culturalã ºiistoricã greu de egalat ºi care a fost pãstratãîn ciuda progreselor tehnologice ce autransformat-o într-o þarã modernã. Iar încontinuare vom descoperi mai multe desprecele mai interesante destinaþii turistice dinOlanda.

Clima din Olanda este una temperatã cuveri relativ rãcoroase ºi ierni blânde. Cu toateastea, ploaia este un element comun pentrutoate lunile anului. De aceea, majoritateaturiºtilor ajung aici între lunile mai ºiseptembrie, atunci când temperaturilevariazã destul de puþin (între 18 ºi 23 degrade Celsius) iar precipitaþiile sunt uºor maireduse. Însã clima nu este motivul pentrucare mulþi vin aici. Oraºele mari, precumAmsterdam-ul, sunt notorii pentru toleranþaasupra unor subiecte precum prostituþia saudrogurile uºoare, însã odatã sosiþi aici,vizitatorii descoperã cã lucrurile sunt puþindiferite decât s-ar fi aºteptat. Într-adevãr,olandezii au o atitudine foarte deschisã ºidistracþia poate fi asiguratã în Red LightDistrict, aºa cum ºi consumul unor micicantitãþi de marijuana este privit cu toleranþã.Dar atât, pentru cã în rest, criminalitatea estefoarte scãzutã iar drogurile puternice ori încantitãþi mari sunt strict interzise.

Atracþii turistice în OlandaPentru mulþi vizitatori ai acestei þãri,

nimic nu poate suprinde mai bine spiritulolandez decât morile de vânt, saboþii de lemnsau…lalele. Este o atitudine subiectivã ºirelativ superficialã. Pentru cã, deºi acesteasunt simboluri naþionale. Olanda este multmai mult decât o þarã platã unde se cultivãindustrial flori ºi se ridicã mori de vânt.

Zona ruralã din Olanda este formatã înbunã mãsurã din pãmânturi recuperate dinmare, împrejmuite de diguri ºi amenajatepentru diferite culturi. În plus, existãnumeroase sate pitoreºti, vechi ferme ºiproprietãþi deosebit de frumoase. Iar în zoneprecul Kinderdijk sau Zaanse Schans,olandezii au pãstrat numeroase mori de vânt,folosite în trecut pentru a scoate apa dinzonele adiacente. Cât despre flori, esteadevãrat cã o vizitã la un câmp de lalele e odesfãtare pentru ochi ºi cã aºa ceva reprezintão oportunitate unicã în viaþã. Cu toate astea,aceasta nu e cea mai bunã soluþie pentru avedea cu adevãrat cât de importantã esteOlanda pe piaþa producãtorilor de flori. Ovariantã mult mai bunã ar fi una dintreparade de flori, denumite Bloemencorso,unde care alegorice sunt împodobite cu sutesau chiar mii de flori proaspete. ªi aproape înfiecare oraº sau regiune se þine o astfel deparadã în fiecare an.

O altã oportunitate turisticã legatã deflori este faimoasa grãdinã Keukenhof ce segãseºte tot în Olanda ºi care din martie pânãîn mai oferã superbe aranjamente florale. Labazã nu este altceva decât o formã dereclamã pentru producãtorii de flori, dar aiciare acces oricine ºi prin urmare, atâta vremecât puteþi ajunge aici între 20 martie ºi 20 mai(datele sunt aproximative), veþi putea intra.

Oraºe istorice din OlandaAmsterdam este unul dintre cele mai

frumoase oraºe din Olanda. Iar asta sedatoreazã în bunã mãsurã faptului cãmunicipalitatea de aici a decis sã pãstreze uncentru istoric bogat, plin de clãdiri din secolulXVII, profitând în acelaºi timp de canaleleoraºului pe care le-a transformat în adevãraþimagneþi pentru turiºti. Însã Amsterdam estedoar unul dintre multele foste cetãþi olandezece azi pot fi vizitate.Alte exemple cel puþin lafel de relevante sunt Utrecht, fostã capitalã la

rându-i; Maastricht, despre care se spune cãar fi cel mai frumos oraº din Olanda sauHaga, capitala juridicã a lumii. Însã nutrebuie neglijate nici oraºe mai mici cum ar fiLeiden, locul de naºtere al lui Rembrandt saucentru vechi din Haarlem.

Arta în OlandaDeºi este o þarã relativ micã, Olanda

dispune de numeroase muzee de artã ceexpun lucrãri ale unor pictori naþionalifaimoºi. Astfel, nume precum Rembrandt,Vincent van Gogh, Johannes Vermeer,Frans Hals, Jan Steen, Jacob van Ruysdaelsau Piet Mondriaan reprezintã doar o partedintre personalitãþile artistice olandeze. iardacã majoritatea lucrãrilor lor sunt rãspânditeprin lume, o (relativ) micã parte din ele aurãmas acasã ºi sunt expuse în galerii de artãclasicã ºi modernã.

Aºa se face cã în Amsterdam, aºezateaproape unul lângã celãlalt se gãsesc VanGogh Museum, Rijksmuseum ºi StedelijkMuseum, cele trei fiind cunoscute dreptMuseum Quarter. De asemenea, înRotterdam puteþi vizita Museum BoijmansVan Beuningen iar în Parcul Naþional HogeVeluwe se aflã The Kroeller-MuellerMuseum, ce dispune de a doua cea mai marecolecþie de tablouri semnate Van Gogh dinlume.

Activitãþi pentru turiºti în OlandaExistã multe posibile activitãþi cu care

turiºtii îºi pot ocupa timpul. Una dintre celemai populare chestii de fãcut în Olanda esteciclismul. Practic, olandezii par sã se finãscut pe bicicletã de vreme ce þara are circa22.000 km de piste de biciclete ce taie þara înlung ºi în lat. Mai ales în zone deosebit depitoreºti ca Green Heart, South Limburg sauHoge Veluwe National Park, o zi de pedalatpoate face minuni nu doar pentru fizic ci ºipentru psihic.

Concertele ºi festivalurile olandeze sunto excelentã scuzã pentru a vizita aceastã þarã.Eventuri precum Sensation White, Pinkpopsau Dancevalley se vând foarte bine ºi foarterepede aºa cã rezervarea biletelor din timpeste obligatorie. Însã asta nu este tot. Existãmulte, foarte multe festivaluri cu accesgratuit cum ar fi cele de Ziua Regelui sau aReginei ori Vierdaagsefeesten. Iar câtpriveºte sportul, la fiecare doi ani, Olanda seîmbracã în portocaliu ºi suporterii naþionaleide fotbal ies pe strãzi pentru a urmãri ºi asãrbãtori victoriile acesteia.

Sursa:http://www.descoperalocuri.ro

Pagina 18

Olanda, nu doar þara lalelelor

Pagina 191 - 28 februarie 2018 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Începând cu lunafebruarie 2018, InspectoratulMediului Ambiant ºi deTransport olandez va aplicainterdicþia de a petreceperioada de odihnãsãptãmânalã normalã de 45de ore în vehicul, în bazaRegulamentului (CE) nr.561/2006.

În caz de nerespectare aprevederilor legale, compa-niile vor fi amendate cu pânãla 1.500 euro, atenþioneazãMinisterul Afacerilor Externede la Bucureºti.

Pentru evitarea sancþiu-nilor, se recomandã caangajatorii români sã iamãsuri cu privire laasigurarea unor facilitãþi decazare adecvate sau, dupãcaz, posibilitatea de revenirela bazã a conducãtorilor auto.

Mai multe informaþii se potobþine consultând paginaInternet a InspectoratulMediului Ambiant ºi deTransport https://www.ilent.nl/contact sau la numãrul detelefon +31884890000.

Cetãþenii români potsolicita asistenþã consularã lanumerele de telefon aleAmbasadei României laHaga: +31703541580, +31703228612 ºi +31703319980,apelurile fiind redirecþionatecãtre Centrul de Contact ºiSuport al Cetãþenilor Românidin Strãinãtate (CCSCRS) ºipreluate de cãtre operatoriiCall Center în regim depermanenþã.

De asemenea, cetãþeniiromâni care se confruntã cu osituaþie dificilã, specialã, cucaracter de urgenþã au la

dispoziþie ºi telefonul depermanenþã al misiuniidiplomatice a României înRegatul þãrilor de Jos:+316515 96107.

Ministerul Afacerilor Ex-terne recomandã consultarea

paginilor de Internet www.mae.ro, http://haga. mae.ro ºireaminteºte faptul cãcetãþenii români carecãlãtoresc în strãinãtate au ladispoziþie aplicaþia ”Cãlã-toreºte în siguranþã” (dis-

ponibilã gratuit în ”AppStore” ºi ”Google Play”),care oferã informaþii ºi sfaturide cãlãtorie.

Foto: soferdetir.roSursa:

https://www.timpromanesc.ro

Interdicþii pentru ºoferii de tirîn Olanda

Servus! Ce este dezvoltarea

personalã?- Este evoluþia pe care o

face un om pe plan personalºi este importantã în viaþaoricui. Aceasta influenþeazãtoate domeniile vieþii:carierã, cuplu, familie,prieteni, relaþia cu copii,sãnãtatea.

Dezvoltarea personalãeste cea care face diferenþaîntre cei care au succes ºi ceicare nu au. Pentru o mareparte dintre oamenidezvoltarea personalã nu esteo prioritate. Ei considerã maiimportant sã-ºi investeascãenergia în lucrurile palpabileprecum nivelul financiar,statutul social, carierã.Acestea depind însã dedezvoltarea lor personalã.

ªi totuºi cum ne poateinfluenþa dezvoltareapersonalã viaþa?

Ceea ce se întamplã înjurul nostru depinde deinteriorul nostru, de ceea cegândim, de ceea ce suntem.Ce ai în jurul tãu e doar oreflexie a ceea ce tu eºti.

Vedem oamenii aºa cumsuntem noi, nu cum sunt ei.De aceea în toate relaþiileprimul lucru pe care ar trebuisã îl facem e sã ne uitãm lanoi înºine.

Cred cã am devenitconºtient de asta cu mulþi aniîn urmã când lucram învânzãri în Allianz, iar bunulmeu prieten, sã-i spunemMiºu, conducea o echipã devânzãri în Philip Morris. Neîntâlneam des, povesteam, nesfãtuiam pânã când într-o zimi-am dat seama cã el are oproblemã în firmã. O

problemã cu oamenii. Defiecare datã când neîntâlneam îmi vorbea deoamenii incapabili ºi proºtipe care îi avea în echipã. Mãotrãvea pur ºi simplu cuaceste gânduri negative alelui. Vãzându-mã curios Miºum-a invitat la una dintreºedinþele lui cu echipa, ca sãmã convingã. Dupã ºedinþãpovestind i-am spus:

- Miºu, ºtii de ce aiatâþia oameni proºti în firmata?

- Nu, dar aº vrea sã ºtiu.- Te-ai gândit cã poate

tu nu vezi valoarea în tine?Eu cred cã tu ai potenþialul sãte schimbi ºi atunci se vorschimba ºi ceilalþi. Ce spui?Iar în viitor o sã atragi doaroameni de valoare.

Vedem oamenii aºa cumsuntem noi. Vedem oameniidin perspectiva noastrã.

Cum ar fi dacã ne-amplânge mereu cã nimic numerge, cã nu avem bani, cãpoliticienii sunt corupþi, cã ecriza, etc. Oare asta erealitatea? Ne-am simþi maibine? Rezultatele ar fi zero.ªi mulþi oameni se întâlnescºi îºi plâng de milã uniialtora. Aceasta nu duce însãla nicio schimbare pozitivã înviaþa noastrã.

Mahatma Gandhi spunea:”Toþi vrem sã schimbãmlumea, dar nimeni nu vrea sãînceapã cu el însuºi”. Oaredacã oamenii care se plâng arîncepe sã lucreze la proprialor persoanã, nu ar face olume mai bunã?

Ba da, pentru cãsocietatea este formatã dinnoi, din indivizi. Iar dacã nune place ceva, atunci, nu ar fi

indicat sã ne schimbãm maiîntâi noi în bine ºi astfel sãdãm exemple celor din jur?

Ce avem în jurul nostrueste o reflexie a ceea ce noisuntem, spuneam mai sus.

De aceea se numeºtedezvoltare personalã.Cuvântul educaþie provinedin latinescul ”educatio” careînseamnã creºtere, cultivare,iar dacã lucrezi la propria tapersoanã vei vedea cumlucrurile din jurul tãu o sã seschimbe incredibil.

Aceste lucruri din pãcatenu ne sunt predate în ºcoli, iarcopii care vãd, simt ºi ºtiupreiau problemele, comporta-mentele, obiceiurile pãrinþi-lor sau acestea se rãsfrângasupra lor. În concluzie esteimportant ca dezvoltareapersonalã, sã nu lipseascã dinviaþa noastrã, cât mai ales acopiilor noºtri.

Numele meu este IoneOpincariu, membru al JohnMaxwell Coaching Team, iarvocaþia mea este sã te ajut sã-þi descoperi potenþialul.

Fb: Ione OpincariuTel: 0152 122 47938

Dezvoltarea personalã

1 - 28 februarie 2018Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

”Dumnezeu se înþelegemai uºor cu copiii mici, cãcei mici au suflet maiîncãpãtor. La oamenii mari eo înghesuialã de rele cã nicin-ai unde sã stai.” (10 ani)

”Postim ca sã nu ne maigândim numai la gusturi demâncare ºi sã ne mai gândimºi la gustul de Dumnezeu.”(11 ani)

”Cei care nu-l gãsesc peDumnezeu sunt cei care îlcãutã din interes.” (12 ani)

”Milostivul e rar cã milãn-o gãseºti pe toatedrumurile deoarece eatrebuie cultivatã.” (14 ani)

”Cãlugãrii ºi-au fãcutmeserie din rugat pentru cãei au vãzut cã nu poate sãexiste meserie mai frumoasãdecât sã vorbeºti tot timpulcu Dumnezeu.” (9 ani)

”Cãlugãrii nu sunt aºa devorbãreþi pentru cã dacã îllasã pe Dumnezeu sã levorbeascã toatã ziua, ei s-auobiºnuit sã tacã mult, ca sã-L

asculte - cã nu pot sã-Lîntrerupã tocmai peDumnezeu.” (8 ani)

”Altarul este partea dinbisericã unde preotul

vorbeºte între patru ochi cuDumnezeu.” (10 ani)

”Biserica e sfântã ºirãmâne sfântã chiar dacãintrã în ea mulþi pãcãtoºi, cãbiserica de aia e fãcutã, ca

pãcãtoºii care intrã sã-ºi facãacolo antene pentruDumnezeu.” (12 ani)

”Biserica nu iubeºteplãcerea, cã plãcerea îþi

aduce sã spui mereu cã maivrei, pe când mulþumirea îþiaduce sã spui cã-þi ajunge.”(9 ani)

” Nu e bine sã stai cu pãca-tul în tine, trebuie sã fugi la

spovedit, cã pãcatul din tine sãnu facã pui de pãcaþi.”(10 ani)

”Preoþii vin în caseleoamenilor înainte de Paºte ºiCrãciun ca sã sfinþeascã

toate camerele, cã le curãþãcu aghiazma care e un foartebun detergent împotrivadracilor.” (11 ani)

”Unii oameni nuputrezesc dupã ce mor,

pentru cã trupurile lor au fostbãgate în pãmânt cu cerul înei.” (13 ani)

”Sfinþii au aureolarotundã ºi nu pãtratã ca sã nufacã vreun rãu nici mãcar dingreºealã - cã poate cine ºtie,când se ridicã la cer, sã nuînþepe cu vreun colþ o pasãreîn zbor.” (13 ani)

”Oamenii care cred înDumnezeu se dezvoltã mairepede decât ceilalþi oameni,pentru cã ei ajung sã-ºidezvolte esenþialul.” (15 ani)

”Ne dãm seama cãDumnezeu îi iubeºte pe toþioamenii la fel, cã dacã tedesparþi de El ºi mai târziu teîntorci la El, nu þine supãrareºi te ajutã la fel ca ºi pe ceicare au fost tot timpul cu El.”(11 ani)

”Inima bate, bate pânã sestinge, cã inima este calumânarea ºi dacã tu crezi înDumnezeu, el þi-o aprindedin nou în Cer.” (9 ani)

Sursa: E.mail

Copiiispunlucruri...pe ºleau:

Dupã o bine meritatãpauzã, Teatrul Gong ºi-aredeschis porþile pentru ceimici. Astfel, joi, 25 ianuarie,de la ora 18:30, a avut locspectacolul în limba germanã„Sarea-n bucate/ Honig,Zucker und Salz”. Deasemenea, copiii au participatmiercuri, 31 ianuarie, de laora 18:00, la primul atelier decreaþie în limba germanã dinacest an: „Schatzkästchen,Salzkästchen/ Cutiuþa cucomori, cutiuþa cu sare”.

„E deja o tradiþie caultima joi din fiecare lunã sãfie rezervatã spectacolelor înlimba germanã pentru copii.Pe lângã aceste spectacoleprezentate publicului larg,teatrul nostru mai progra-meazã, în circuit închis,reprezentaþii în matineupentru grupurile organizatedin ºcoli ºi grãdiniþe.”, adeclarat Adrian Tibu,managerul Teatrului pentru

Copii ºi Tineret din Sibiu.„Sarea-n bucate” este o

adaptare dupã basmul culesde Petre Ispirescu, în regiaMihaelei Grigoraº. Înproducþia teatrului sibianlumea fantasticã seîntrepãtrunde cu lumea realãcu ajutorul Menestrelului,

într-o aventurã minunatã cevorbeºte despre iubire,adevãr ºi prietenie.Spectacolul are o duratã de50 de minute ºi esterecomandat copiilor cu vârstapeste 3 ani. Spectacolul esteprezentat în limba germanã,cu supratitrare în limba

românã. Preþul unui bilet laspectacol este de 9 lei, tarifunic.

„Cutiuþa cu comori,cutiuþa cu sare” este unatelier de creaþie coordonatde Sandi Rusu Costea, înlimba germanã. Cei mici vordescoperi tehnica colajului ºi

picturii într-o sesiuneantrenantã, ce îºi propune sãle dezvolte creativitatea ºiabilitãþile de comunicare. Încadrul acestui atelier ceporneºte de la tema basmuluipopular „Sarea în bucate”,participanþii vor fi provocaþisã îºi personalizeze o cutiuþãdin lemn, pe care sã ofoloseascã ca suport pentrudepozitarea unor obiectedragi. Atelierul are o duratãde aproximativ 90 de minuteºi este recomandat copiilor cuvârsta între 6 ºi 10 ani. Preþulunui bilet la atelier este de 14lei ºi include toate materialelenecesare. Agenþia de bilete aTeatrului „Gong” Sibiu estedeschisã de miercuri pânãvineri între orele 11:00 –18:00, sâmbãta de la 10:00 la18:00, iar duminica întreorele 10:00 ºi 14:00.

de Mãdãlina MicuSursa:

http://www.turnulsfatului.ro

Copiii, invitaþi la teatru în limbagermanã ºi la primul atelier de creaþie în aceeaºi limbã

Pagina 211 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Crucea Eroilor Neamului (popular Crucea depe Caraiman) situatã pe Vârful Caraiman dinMunþii Bucegi, este unul dintre cele mai cunoscutemonumente ale României. A fost ridicatã înamintirea ºi pentru a onora amintirea eroilorceferiºti cãzuþi la datorie în Primul Rãzboi Mondial,în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Lapoalele muntelui se aflã oraºul Buºteni, un locvizitat de turiºti. Dimensiunile crucii de peCaraiman sunt generoase: 28 de metri înãlþime, iarbraþele de câte 7 metri. Deºi Caraimanul are un vârfmai înalt decât cel pe care a fost construitã crucea(vârful principal având 2.325 de metri), s-a ales aldoilea vârf pentru cã oferea o mai bunã vizibilitatede la distanþã, frumosul monument putând fi vãzutde la zeci de kilometri, de pe Valea Prahovei, atâtziua, cât ºi noaptea, când crucea este luminatã.Monumentul a fost realizat prin grija RegeluiFerdinand ºi a Reginei Maria ai României, înperioada 1926 – 1928, „întru slava ºi memoriaeroilor prahoveni cãzuþi în Primul Rãzboi Mondial,1916-1918, pentru apãrarea patriei”, aºa cum stãscris pe placa comemorativã fixatã pe parteanordicã a soclului. Monumentul a fost inaugurat ºisfinþit pe 14 septembrie 1928, dar soclul a fostrealizat în anul 1930 din beton armat îmbrãcat înpiatrã de calcar fasonatã ºi îngrijit rostuitã, unde s-aadãugat un generator de curent care furniza energianecesarã celor 120 de becuri de 500 W care ofãceau vizibilã din depãrtãri. În 1939 s-a renunþat lafolosirea generatorului de curent electric din soclulcrucii ºi s-a fãcut racordarea la sistemul energeticnaþional, printr-un cablu subteran. 1

Monumentul a fost confecþionat din traversemetalice îmbinate prin nituire într-o reþea.Construcþia propriu-zisã a fost realizatã efectiv decãtre Societatea „Cultul Eroilor”, fiind mobilizaþi ºiun numãr mare de tineri. Sculele, lemnul, pieselemetalice componente ºi restul materialelor necesareau fost transportate cu trenul pânã la staþia CFRBuºteni. De aici, o parte dintre traversele metalice ºicelelalte materiale de construcþie a fost transportatãde care cu boi pe ruta Buºteni – Sinaia – Vf.Pãduchiosul – Vf. Dichiu – Platoul Bucegi – Vf.Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularulFabricii de Hârtie Buºteni. Funicularul a transportatpiesele pe Valea Jepilor pânã în Cantonul Schiel –pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cãrãriînguste cu caii ºi mãgarii pânã în vârful Caraiman. 2

În perioada comunistã, Crucea de pe Caraiman s-aaflat în pericol, urmãrindu-se tãierea braþelor ei ºimontarea în vârful stâlpului a unei stele roºii în cincicolþuri, ca un simbol comunist. Din fericire nu s-a

reuºit acest lucru, crucea rãmânând intactã, darluminile nu mai erau aprinse în perioadelesãrbãtorilor: de Sfânta Maria Mare (15 august) ºiÎnãlþarea Domnului (sãrbãtoare cu datã variabilã, la40 de zile dupã Învierea Domnului), când este ºiZiua Eroilor.

În prezent, odatã cu lãsarea întunericului,Crucea de pe Caraiman este iluminatã cu 300 debecuri de câte 500 W fiecare ºi poate fi vãzutã de lazeci de km depãrtare, de pe Valea Prahovei. Existãun nou proiect, care îºi propune sã acopere CruceaEroilor cu o vopsea fluorescentã, iar asupra ei sã fieproiectat un spot laser. 3 În 1928, la inaugurarea sa,Crucea de pe Caraiman era cea mai înaltã structurãmetalicã situatã într-o zonã montanã. Eracomparatã, încã din momentul finalizãrii lucrãrilorde execuþie, o construcþie comparabilã ca realizareinginereascã ºi simbolisticã, cu turnul Eiffel dinParis, Statuia Libertãþii din New York sau HristosMântuitorul din Rio de Janeiro. 4

În 2014, Crucea de pe Caraiman a intrat înCartea Recordurilor ca cea mai înaltã cruce dinlume (39,30 m), amplasatã pe un vârf montan, lapeste 2.291 metri. Reprezentanþii Guinness WorldRecords au înmânat, în februarie 2014, certificatuloficial care atestã aceastã performanþã, oficialilordin Buºteni. Monumentul a fost verificat de cãtreexperþii Guinness pe 14 august 2013. Crucea esteunicã în lume atât prin altitudinea amplasãrii, cât ºiprin dimensiuni. 5 Cãi de acces: La Crucea EroilorNeamului se poate ajunge din Buºteni, cutelecabina Buºteni-Babele (12 minute) pânã laCabana Babele, iar de acolo se merge pe traseul

marcat pânã la Crucea Eroilor. De asemenea, sepoate urca pe traseul turistic marcat, de pe JepiiMici (4 ore/4 ore ºi jumãtate; accesibil doar vara,interzis iarna). Se mai poate ajunge cu telecabinaPeºtera-Babele (8 minute), sau urmând traseul cumarcaje turistice de la Piatra Arsã (1 orã ºijumãtate), respectiv Vârful Furnica - TelecabinaCota 2000 (2 ore ºi jumãtate), sau pe traseeleturistice marcate de la cabana Omu. Traseeleturistice montane cele mai accesibile turiºtilor suntcele de la cabana Babele pe creasta Caraimanului (1orã ºi jumãtate), sau de la cabana Caraiman petraseul Brâna Caraimanului (45 de minute). 6

Adriana-Lucia Ciugudean

1 http://www.istorie-pe-scurt.ro/crucea-de-pe-caraiman-monument-in-cartea-recordurilor/

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/ Crucea_Eroilor_Neamului#cite_note-7

3 https://ro.wikipedia.org/ wiki/ Crucea_Eroilor_Neamului#cite_note-7

4 http://adevarul.ro/locale/ ploiesti/zece-lucruri-ciudate-despre-crucea-caraiman-comunistii-vrut-sa-i-taie-bratele-fost-urcata-varf-munte-nume-trebuia-poarte-1_555321ffcfbe 376e35262d2a/index.html

5 http://adevarul.ro/locale/ ploiesti/zece-lucruri-ciudate-despre-crucea-caraiman-comunistii-vrut-sa-i-taie-bratele-fost-urcata-varf-munte-nume-trebuia-poarte-1_555321ffcfbe 376e35262d2a/index.html

6 https://ro.wikipedia.org/ wiki/ Crucea_Eroilor_Neamului#cite_note-7

În anul 2014 Crucea de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilorca cea mai înaltã cruce din lume amplasatã pe un vârf montan?

Începând cu aceastã lunã, consilierii financiari-Raluca ºi Maria vor rãspunde întrebãrilor dumnea-voastrã. Aºetptãm sã ne scrieþi la adresa de e.mailasii.romani@yahoo.com sau sã ne sunaþi / scrieþi latelefon ( whatsap) 0160 33 73 128.

Prin Directiva 2006/126/CE a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului din 20 decembrie 2006 ,statele membre ale Uniunii Europene îºi recunoscreciproc permisele de conducere.

Permisul de conducere eliberat în românia esterecunoscut peste tot în Uniunea Europeanã ºi îl poþifolosi în Germania atâta timp cât permisul estevalabil (categoria B), ai împlinit vârsta legalã de lacare poþi conduce un vehicul de categoie echivalentã, permisul nu este suspendat, restricþionat sau revocatîn þara în care l-a emis (România în cazul nostru).Încã mai poþi folosi permisul emis anterior, daracesta va fi înlocuit cu noul model în momentul încare expirã sau îl schimbi (cel târziu, pânã în 2033).Dacã nu ai încã noul model de permis, modeluleuropean, îl poþi obþine de la serviciul publiccomunitar pe raza cãruia ai domiciliul sau reºedinþa.Cu toate acestea, articolul 12 din Directivã stabileºtecã persoanei care stã mai mult de 185 de zile dintr-un an calendaristic pe teritoriul unui alt stateuropean, îi este recomandat sã-ºi schimbe permisulde conducere. În consecinþã, în Germania puteþicircula fãrã nici o problemã cu permisul românesctimp de 183 de zile de la prima anmeldung-uire.Dacã însã, doriþi sã locuiþi ºi sã munciþi mai mult înGermania ºi aþi aplicat cu succes pentru o slujbã peo perioadã mai îndelungatã, este recomandat sã vaprezentaþi la poliþie ºi sã cereþi schimbareapermisului de conducere românesc într-un permis deconducere german. Documentele necesare pentruaceastã operaþiune sunt paºaportul, contractul de

închiriere, vechiul permis ºi aproximativ 50de euro.Concret, se merge la Straßenverkehrsamt sauOrdnungsamt cu documentele enumerate,funcþionarii îþi fac pozã biometricã iar apoi îþielibereazã o adeverinþã cu datele noului permisgerman, permisul din plastic urmând sã vinã prinpoºtã în urmãtoarele 3- 4 sãptãmâni. Simplu, nu?

Doar cã, o parte din cetãþenii români, dupã ceau obþinut locul de muncã neglijeazã preschimbareapermisului ºi, din aceastã cauzã, apar o serie decomplicaþii inutile: amenzi, lipsirea dreptului de aconduce pe o anumitã perioadã, posibile analizemedicale fãcute în Germania, etc.

Alte probleme demne de luat în seamã înlegãturã cu permisul de conducere:

1. Datoritã costurilor mai reduse, existã cetãþeniromâni stabiliþi legal în Germania - prinANMELDUNG- care doresc sã vinã în România sãfacã ºcoala de ºoferi ºi sã obþinã astfel permisul deconducere. Din pãcate pentru ei, acest lucru estepãgubos fiindcã legile europene interzic turismulpentru obþinerea permisului de conducere ºi acestepersoane vor avea neplãcuta surprizã sã constate cãpermisul obþinut în România nu este recunoscut înGermania.

2. Altfel se pune problema la ºoferiiprofesioniºti rezidenþi în Germania sau celelalte þãriale Uniunii Europene. Conform legislaþiei europene,ºoferii de categorie C sau D trebuie sã facãobligatoriu un controlul medical + controloftalmologic care împreunã cu permisul ar putearidica cheltuielile acþiunii pînã la 200 de euro. ªi maiexistã un inconvenient pentru ºoferii profesioniºti:dacã una din categorii este obþinutã în România,dupã data anmeldung-ului din Germania, aceasta seva anula. Iar dacã te prinde poliþia cã circuli cu omaºinã din aceste categorii la care îþi dã dreptulpermisul românesc, persoana în cauzã poate fiacuzatã de conducere fãrã permis, fiindcã respectivecategorie nu este recunoascutã în Germania, Franþa,etc.

Acte necesare pentru asigurarea de maºinãobligatorie pe teritoriul Germaniei

- Act de identitate valabil (Buletin sau Paºaport) - Talonul maºinii - Asigurarea anterioarã (dacã existã) În Germania puteþi circula fãrã nici o problemã

cu permisul românesc timp de 183 de zile de laprima anmeldung-uire. Dacã insã, doriþi sã locuiþi ºisã munciþi mai mult în Germania ºi aþi aplicat cusucces pentru o slujbã pe o perioadã maiindelungatã, este recomandat sã va prezentaþi lapoliþie ºi sã cereþi schimbarea permisului deconducere românesc într-un permis de conduceregerman.

Documentele necesare pentru aceastãoperaþiune sunt paºaportul, contractul de închiriere,vechiul permis ºi aproximativ 50 de euro. Concret,se merge la Straßenverkehrsamt sau Ordnungsamtcu documentele enumerate, funcþionarii îþi fac pozãbiometricã iar apoi îþi elibereazã o adeverintã cu

datele noului permis german, permisul din plasticurmând sã vinã prin postã în urmãtoarele 3- 4sãptãmani.

Asigurãri recomandate ºoferilor: 1) Asigurarea de accident (Unfallversi-

cherung) – O asigurare privatã de accident te ajutã sãcompensezi costurile care pot apãrea dupã unaccident. În acelaºi timp, datoritã încheierii acesteia,îþi poþi menþine standardul de viaþã, existent înaintede accident, pentru tine ºi familia ta.

2) Asigurarea de protecþie juridicã(Rechtschutzversicherung) – poliþã de asigurare estefoarte importantã pentru cetãþenii români caredoresc sã se stabileascã ºi sã lucreze pe teritoriulGermaniei cuprinzând patru câmpuri de acoperire:privat, cel al muncii, trafic ºi locuinþe. Are oimportantã deosebitã ºi pentru faptul cã mulþi dintrenoi nu sunt buni cunoscãtori ai limbii germane, iarcheltuielile juridice sunt extrem de mari.

3) Asigurarea privatã de rãspundere civilã(Privathaftpflichtversicherung) – în Codul Civilgerman – „Bürgerliche Gesetzbuch“ este clarformulat: cine provoacã cu intenþie sau dinneglijenþã daune care aduc atingere vieþii, corpului,sãnãtãþii sau proprietãþii altei persoane este obligat sãaducã despãgubiri acestuia. Asigurarea poate fifãcutã pe persoanã sau pe familie.

4) Asigurare de Invaliditate (Berufsunfeh-ichkeit) – este foarte importantã dacã ai o mesieriecu risc mare (ex: dacã munceºti în construcþii, caºofer etc). te asigurã în cazul unui accident, în cazulîn care nu mai poþi munci sau în caz de invaliditate.

Raluca-Gabriela Kovacs01738391348

Iancu (Brebenica) Maria01602955882

Consilierul dumneavoastrã financiar vã informeazã:

1 - 28 februarie 2018Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

LegãmântulLegãmântul Gânditorului A ajuns în sufletele neperecheAle credinþelor oarbe, Când vântul ne conduce spre locurile tainiceDin peºterile ascunseSub pleoapa de vis.

Legãmântul Truditorilor Din miezul pãmântului reavãnNe aratã drumul parcurs De cuvintele din legãmântÎn nemernicia trufiei de altãdatã.

Legãmântul cuprins în ºoapta sãrutuluiNe apasã pe umerii goi ºi fãþarniciDe prea multã deºãrtãciune.

Legãmântul sunt EU ºi chiar TU...

Primãvara ne bate la uºã

Primãvara ne bate la uºã,Cu inimi de catifea,Cu suflete agonisitePe drumurile de munte.

Mã întorc în avalanºa sufletului meuªi cobor spre adâncuri de cremene Din peºterile ascunseÎn prag de despãrþire.

Vãd lumina cum apune la asfinþitCu durerile nopþilor astrale.Pe cerul pustiu de nepãsareO stea coboarã în amintirile noastre!

Primãvara ne bate la uºã!

În ceas de virtutePuntea stã legatã sus pe dealÎntre visul de apoi ºi visul de credinþã,Mã cobor spre valul puternic de lângã malPurtãtor de speranþã ºi biruinþã.

Ne legãm iubirea în pecetea de visPrin ºoapta vântului ºi cuvinte, Mã întorc apoi în abisPurtat pe aripi de legãminte.

Mã doresc veºnic în ceas de virtuteAscuns sub scoarþa umbroasã de stejar, Mã aplec sã spun vrute ºi nevruteªi sã aprind scânteia din amnar...

Pe muntele sacruCoroana de spini de pe muntele sacru, Când Vremea e bunã sau Vremea e rea, Ne alungã amintirile în deºãrtãciune.

Ne visãm Coborâtorii din ceruriªi împãrþim dreptatea prin sãbii de foc.

Numai acolo sus, pe muntele sacru, Când Vremea e bunã sau Vremea e rea, Mâinile noastre legate de trupurile jilavePãtrund spre credinþa neamuluiTrecut prin durerea sãbilor de foc.

Numai acolo sus, pe muntele sacru...

Poezii de DAN TEODORESCU(membru senior ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

78

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

Iluzoriu, sau...Mai mult sau mai puþin adevãratE un gând ce justificã!Se-nalþã sau cade în tine, E un gând ce purificã...

Sentimente ºi mãºti pe o scenãÎntr-o salã cu public sau fãrã...Cortinele îmbrãþiºateScântei ºi speranþã oferã...

Lumina reflectoarelor albe sau roºiiA strãlucit deseori în ochii meiAlbastrul senin al cerului, Albastrul nebun al mãrii, M-au privit ºi m-au purtatPe mii de cãi...

Apoi, teatrul cel vesel sau tristO pleoapã-ºi deschide pe scenãTe aruncã într-o lume de visTe prinde într-un dans pe arenã...

ªi atunci când luminile toate se stingÎn tine un gol se strecoarãªi-ncerci sã porneºti de la capãtBunãoarã...

Câteodatã e greu sã mergi înainte

Soluþiile se ascund dupã mãºti,Un urlet, un plâns, o lacrimãÎn aºteptarea unei veºti...

ªi-apoi, într-o lume mirificãInevitabilul trece ºi moareGândul curat te purificã, Dar pasul greºit, tot te doare...

Poezie de EMIL GNATENCO(membru ALPI)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

Unui fotbalist lãsat mereu pe tuºãS-a obiºnuit cu astaCãci el nu-i în mare vervã, Dar necazu-i cu nevasta: Ea îl þine... tot rezervã!

Bilanþ la sfârºit de anCând întinsã este neauaUn bilanþ real se cere; Noi mereu am strâns cureauaIar aleºii-au strâns avere.

Soþul horticultorSupãratã e soþia, Chiar de-i spune c-o iubeºteLui plãcându-i meseriaUneori o... altoieºte.

Evlavie din interesEi sunt buni ºi credincioºiªi se-nchinã cu ardoarePe la moaºte, cuvioºiPân’ ajung în “postul mare”.

Epigrame de ANGELA PISTOL(membru ALPI)

1 - 28 februarie 2018 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

În acesta viaþã, avem de învãþatlecþia relaþionãrii, lecþia construiriiunei relaþii de prietenie, decolegialitate, de vecinãtate, a relaþieipãrinþi-copii º.a., dar mai ales, ceacare ne împlineºte, ne da încredere înnoi ºi ne motiveazã orice alt fel derelaþie, ºi anume lecþia unei relaþii decuplu.

Cu toate acestea, multe relaþii sesfârºesc cu multe suferinþe din parteacelor douã pãrþi, iar motivul principalinvocat de psihologul Laura MariaCojocaru este faptul cã unul dintreparteneri, dacã nu ambii,intrã “bolnavi” în relaþii ºi îºidescarcã frustrãrile acumulate dinvechea relaþie.

“Aduc în discuþie relaþiile celorproaspãt ieºiþi dintr-o altã relaþie încare au lãsat mizerie ºi durere, alecelor care fug pentru cã lucrurile nusunt perfecte, fug pentru cã nu ºtiusã-ºi asume responsabilitãþi, fugpentru cã nu pot face faþã, fug pentrucã se plictisesc de ei înºiºi ºi depropriul lor joc, fug pentru cã nu semai suportã pe ei înºiºi ºi cautã lanesfârºit pe cineva care sã le confirmecã trãiesc ºi au un rost în propriaexistenþa. Aceste categorii depersoane fug ºi vor fugi din nouatunci când celãlalt va avea el/eaînsuºi/însãºi nevoie de susþinere ºiîncurajare, pentru cã ei nu ºtiu decâtsã ia, încã nu au învãþat sã ofere”,explicã psihologul Laura MariaCojocaru.

Atunci când imperfecþiunile iesla ivealã, unii tind sã fugãÎn acelaºi timp, specialistul afirmã

cã atunci când construim, intrãm înrelaþie cu “materialul” pe care-l avem,cu sentimente, dorinþe, nevoi, aºteptãri,cu calitãþiile noastre (pentru cã laînceput ne strãduim sã le arãtãm doar peacestea) ºi nu în ultimul rând cu trecutulnostru, cu bagajul de experienþe maimult sau mai puþin integrate pe carel-am acumulat pânã în acel moment.

“Atunci când defectele inerenteoricãrui om (pentru cã nimeni nu esteperfect!), ies la ivealã, cei ce nu-ºi potasumã responsabilitatea pentru viaþã lorºi a relaþiei, se sperie ºi fug. În realitatea,acele persoane fug pânã la urmã depropria imperfecþiune, de teamã cãodatã descoperitã, nu vor mai fi

acceptaþi. Fuga celor ce-i credem lângãnoi lasã în urmã rãni adânci ºi suferinþã,deoarece este greu de înþeles de ce tu-ipoþi accepta defectele celui de lângã þineºi el nu. E greu în faþa suferinþei sã-þi daiseama cã nu de defectele tale fuge, ci depropria lui neputinþã ºi cã nici el nu ºtiecã face acest lucru atâta timp cât îþiaruncã în faþã propria durere. Iar atunci,acela fuge într-o altã relaþie în care va stapânã-i vor fi vizibile defectele, pânã vaobosi sã-ºi joace piesa ºi va uita sauîncurca replicile pe care-ºi construieºteviaþa”, afirmã psihologul Laura MariaCojocaru.

Nu putem construi fericire penefericirea altcuiva

Este o mare responsabilitate sã-þiasumi o nouã relaþie atunci când ai lãsatîn urmã durere ºi suferinþã, este o mareiluzie sã-þi imaginezi cã ceea ceconstruieºti va “þine” de datã aceastaatâta timp cât ceea ce construieºti are însubsol suferinþa altcuiva.

“Nimeni, niciodatã ºi nici o lege adivinitãþii, a universului, a firii ºi maiales a iubirii nu va fi în conformitate cua construi fericirea pe nefericireaaltcuiva; ºi asta pentru cã tot ce esteconstruit pe iubire creºte ºi se dezvoltãîn timp, iar ceea ce este construit pedurere, nu are o bazã solidã, solulalunecã ºi construcþia se dãrâmã maidevreme sau mai târziu, se spulberãprecum nisipul de sub temelia caseievocate de Iisus în cunoscuta Predicã depe Munte”, spune specialistul.

În acelaºi timp, psihologul LauraMaria Cojocaru crede cã, aºa cumfiecare dintre noi avem la intrarea încasã un preº pe care ne ºtergem pepicioare pentru a nu intra cu mizerie încasã nici noi, nici musafirii, tot aºa ºi ceicare bat la uºa sufletului nostru ar fi dedorit sã intre cu inima curatã.

“Recomandabil este ca atunci când

ieºim dintr-o relaþie sã nu lãsãm mizerieîn urmã pentru cã mirosul vine dupã noi,e bine sã ne facem o baie înainte, o baiede conºtiinþa ºi de ce nu, o baie deiertare. Atunci când paºii tãi sunt plinide lacrimile celor din urma ta, atuncicând sufletul tãu poartã povara unuisuflet sfãrâmat, vei pãºi în viitormurdãrind în continuare, fiind pânã laurmã prima fiinþã care va suferi. Pentrucã, dacã paharul relaþiei din care beaucei doi parteneri nu este curat, este celpuþin neplãcut dacã nu dãunãtor. Unmoment de reflecþie nu stricã niciodatã!Pe ce este construitã relaþia voastrã? Pedurere ºi minciunã sau pe iubire ºiadevãr? Pe nisip sau pe stâncã? Puteþiface ceva ca sã schimbaþi lucrurile înbine în ceea ce credeþi a fi o construcþiesolidã? Ai putea sã te ºtergi la ochi decâteva ori, sã priveºti cu sinceritate pefereastra sufletului tãu, ºi dacã ceea cevezi este la fel ca pânã acum, bucurã-te,dacã nu, leapãdã hainele murdare alerelaþiei ºi începe construcþia ei bazându-te pe adevãr ºi iubire”, conchidepsihologul Laura Maria Cojocaru.

Laura-Maria Cojocaru, preºedinteºi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvisticã Somato-Integrativã (INLPSI) ºi preºedinte ºifondator al Asociaþiei ”GeneraþiaIubire” este Psihoterapeut ºi Trainer înProgramare Neuro-Lingvisticã. Astudiat natura minþii umane urmând 7formãri profesionale cu abordãridiferite - psihoterapie integrativã,hipnozã clinicã, relaxare ºipsihoterapie ericksonianã, psihoterapiede cuplu ºi familie, psihologie clinicã,neuro-programare lingvisticã, terapiiflorale Bach, consultant PanoramaSocialã. De peste 8 ani ghideazãoamenii atât în ºedinþe individuale câtºi de grup ºi organizeazã cursuri ºitraininguri în România, cu scopul dea-i face pe oameni sã-ºi acceseze ºiutilizeze la potenþial maxim resurseleinterioare.

Persoane de contactLaura-Maria Cojocaru

Psihoterapeut & Trainer NLP siINLPSI

Tel. 0725161169e-mail:

psih_lauramaria@yahoo.comhttp://www.consiliere-

psihoterapie.info/http://inlpsi.ro/

https://www.lauramariacojocaru.ro/

Transmite,Dr. Tãnase Tasenþe

Director GeneralPlus Communication

Explicaþiile psihologului Laura Maria Cojocaru -Pe ce ”sol” construim relaþia de cuplu?

1 - 28 februarie 2018Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Ediþia a 8-a a Cupei Unirii laminifotbal de la Iaºi s-a încheiat înianuarie 2018, la Magic Stadium, cu ofinalã extrem de spectaculoasã întreformaþiile “Neatza ºi Prietenii” Bucureºtiºi “Colosseum 2005” Iaºi. La capãtul unuimeci frumos, echilibrat, cu multe ocaziide ambele pãrþi, echipa bucureºteanã“Neatza ºi Prietenii”, manageriatã devedeta de televiziune Dani Oþil, s-a impuscu scorul de 2-0 (0-0) ºi a intrat în posesiatrofeului. Noua campioanã a punctatdecisiv pe final de meci prin AlexButuruga (min. 37) ºi Toma Vincene(min. 38) ºi ºi-a trecut în palmares primultitlu câºtigat la Iaºi. Toate laudele ºi pentruechipa ieºeanã Colosseum 2005, condusãde Robert Jigoranu, care a ajuns meritoriuîn finalã dupã un turneu foarte bun reuºitîn aceste zile.

Medalia de bronz a revenit echipeiieºene Auto Driver, care s-a impus înfinala micã cu scorul de 4-1 (2-1) în faþamarii rivale din campionatul DGB,Premiersport Iaºi. Golurile au fostmarcate de Andrei Aparaschivei - min.19, Ciprian Brighiu - min. 20, Marian

Anton - min. 28 ºi 33, respectiv BogdanNechita - min. 14.

Finala mare a fost arbitratã debuzoienii Cezar Ionescu ºi Cristian Fliter,în timp ce finala micã a fost oficiatã deDaniel Mirea (Bucureºti) ºi SeptimiuBurtescu (Târgoviºte).

Clasament final al competiþiei care s-a desfãºurat pe terenurile de fotbal dincomplexul studenþesc TudorVladimirescu a fost: 1. Neatza ºi PrieteniiBucureºti; 2. Colosseum 2005 Iaºi; 3.Auto Driver Iaºi; 4. Premiersport Iaºi.

La finalul turneului, Dani Oþil (vedetãde televiziune la postul Antena 1) adeclarat: “Joc minifotbal de mai multtimp, dupã ce am jucat handbal. Sper caaceste competiþii frumoase de minifotbalsã fie organizate ºi în alte oraºe dinRomânia, inclusiv la Bucureºti. Cea de laIaºi a fost foarte bine organizatã ºi a fost oplãcere sã joc aici, împreunã cu colegiimei de echipã!”.

La festivitatea de premiere oficiatã deieºenii Dan ªtefan Cojocaru ºi PaulCostaº s-au mai acordat urmãtoarelepremii speciale:

- Cel mai bun portar al turneului:Iulian Stratu (Colosseum 2005 Iaºi);

- Cel mai bun jucãtor al turneului:Toma Vincene (Neatza ºi PrieteniiBucureºti);

- Premiu pentru întreaga activitate:Ionuþ Stirbets (Auto Driver Iaºi);

- Trofeul fair-play: Echipa Old BoysBucureºti;

- Trofeul Florea Dumitrache, pentrucel mai frumos gol al turneului: MarianAnton (Auto Driver Iaºi) – pentru un golmarcat în finala micã;

- Trofeul Mircea Lucescu pentruprimul portar-atacant: Bogdan Chiper(Premiersport Iaºi);

- Premiul pentru seriozitate înminifotbal: Robert Jigoranu (managerulechipei Colosseum 2005 Iaºi);

- Premii pentru managerii IonuþMãgureanu (Premiersport Iaºi), DanielMoºneagu (Auto Driver Iaºi), AlinOnofrei (Auto Driver Iaºi), Mihai LiviuGavril (Athletico Iaºi), Dani Oþil (Neatzaºi Prietenii Bucureºti), Cristi Buturuga(Neatza ºi Prietenii Bucureºti).

- Premii pentru arbitrii competiþiei:Daniel Mirea (Bucureºti), SeptimiuBurtescu (Târgoviºte), Cezar Ionescu(Buzãu), Cristian Fliter (Buzãu), CosminPop (Cluj-Napoca), Lucian Mandi (Cluj-Napoca), Marcel Petrescu (Zalãu), FabianRus (Zalãu), Corneliu Groza (Iaºi),Marian Nistor (Iaºi), Denis Creþu(Botoºani).

- Premii pentru observatoriicompetiþiei: Romeo Zlãvog, ªtefanRotãrescu ºi Lucian Cozma.

- Premii pentru persoanele care auasigurat asistenþa medicalã: MariusBudescu, Iulian Vulpescu ºi Paul Ailiesei.

DAN TEODORESCU (Sursa:www.campionateminifotbal.ro)

SPORT

Vedeta de televiziune Dani Oþil câºtigã“Cupa Unirii” la minifotbal de la Iaºi Cinci medalii în

Serbia pentruboxeriþele dinRomânia

În ianuarie 2018, turneulinternaþional “Nations Cup” debox feminin a avut loc la Sombor(Serbia), acolo unde au participatºi sportivele din România, iarsupervisorul competiþiei a fostjurnalistul bucureºtean ViorelSima, care este ºi secretarulgeneral al FR Box. România aîncheiat turneul cu cinci medalii,dintre care trei de aur ºi douã debronz ºi a fost pe locul 2 penaþiuni, dupã echipa dinKazakhstan (6 medalii de aur).

Medaliile de bronz au fostcucerite de Cristina Cosma ºiDana Borzei, ultima neputândevolua în semifinale, dupã orãcealã puternicã. În finalelecompetiþiei s-au impus SteluþãDuþã, Claudia Nechita ºiLãcrãmioara Perijoc, care aucucerit medaliile de aur aleturneului din Serbia. Steluþa Duþãa fost declaratã cea mai bunaboxeriþã senioarã a turneului, iarromânul Mihai Ion a fost declaratcel mai bun arbitru al competiþiei!

DAN TEODORESCU

TELEX SPORTIV

Sala Polivalenta din Iaºi agãzduit Centura Moldovei labox, o competiþie internaþionalãajunsã la ediþia a 38-a ºi care afost organizatã de PrimãriaMunicipiului Iaºi, prin FundaþiaSportului Ieºean, de FederaþiaRomânã de Box ºi AsociaþiaJudeþeanã de Box Iaºi.

În paralel cu aceastãcompetiºie a avut loc ºi un trialpentru loturile juvenile de boxale României, dar ºi ediþia a 17-aa Memorialului Iosif Mattes labox, în organizarea FR Box ºi aCS CFR Iaºi (antrenori: NicuBrânzei ºi Constantin “Tinu”Brânzei).

Tot la Iaºi, a avut loc ºi uncurs internaþional de arbitri

AIBA de doua stele, la care auparticipat 25 de arbitri din þarã ºistrãinãtate, printre ei fiind ºilocalnicul Iulian Botez.Supervizorul cursului a fostgalezul John Waith, iarprincipalii organizatori aicompetiþiei de box au fost VasileCîtea (deputat în ParlamentulRomâniei ºi preºedintele FRBox) ºi Viorel Sima (supervisorAIBA ºi secretarul general al FRBox).

Gala finalã a CenturiiMoldovei la box a programaturmãtoarele confruntãri:

- Categoria 49 kg: DimitarNikolov (Bulgaria) bate prininferioritatea adversarului peCostin Nicolae (Nãvodari,

România).- Categoria 52 kg: Adrian

Mihalache (Rovinari, România)bate la puncte pe Eduard Panait(CSM Piteºti, România).

- Categoria 56 kg: OlekseyKozelov (Ucraina) bate prininferioritatea adversarului peIulian Ivanov (Rep. Moldova).

- Categoria 60 kg: VasileSuciu (Sibiu, România) bate lapuncte pe Pavlo Korelenko(Ucraina).

- Categoria 64 kg: MihailCzaszuc (Rep. Moldova) bate lapuncte pe Egor Bejenaru (Rep.Moldova).

- Categoria 69 kg: MartinPrazdny (Cehia) bate la punctepe Zoravko Popov (Bulgaria).

Câºtigãtorul categoriei a primitºi Trofeul “Mihai Leu”.

- Categoria 75 kg: OlegRisiuc (Rep. Moldova) bate lapuncte pe Adrian Botuºan(Suceava, România).

- Categoria 81 kg: PlamenPetkov (Bulgaria) bate la punctepe Vasile Sãlãgean (RapidBucureºti, România).

- Categoria 91 kg: MartinNovak (Cehia) bate la puncte peDragoº Moale (Rapid Bucureºti,România).

- Categoria +91 kg: IvanMechkov (Bulgaria) bate lapuncte pe Antonios Savu (CSMPiteºti, România)

În cele 10 finale de la“Under 22”, medaliile au revenit

Bulgariei (3 de aur ºi 1 deargint), României (2 aur ºi 6argint), Republicii Moldova (2aur ºi 2 argint), Cehiei (2 aur) ºiUcrainei (1 aur ºi 1 argint).

În final, preºedintele FRBox, Vasile Cîtea, a declarat:“Cu acest turneu internaþional dela Iaºi ne-am atins scopul pentrupugiliºtii sub 22 ani. A mai fostºi un trial foarte bun pentru acompleta lotul României lacategoria 17-18 ani, plus un cursinternaþional de arbitri de douãstele, organizat la nivel deAIBA. Nivelul turneului a fostunul ridicat ºi toþi cei prezenþi aufost mulþumiþi de condiþiileoferite la Iaºi, în România”.

DAN TEODORESCU

“Centurii Moldovei” la box, un reuºit turneu internaþional în Sala Polivalentã din Iaºi

Celebritãþile preferã sã îºipetreacã puþinul timp liber pe care îlau în cele mai ciudate moduri.Descoperã în cele ce urmeazãhobby-urile unora dintre cele maicunoscute vedete de Hollywood:

- Angelina Jolie a mãrturisitpentru revista “W” cã adorã sãcolecþioneze pumnale. “Mama meami-a cumpãrat primul pumnalatunci când aveam 11 sau 12 ani”.Ea a transmis acest obicei ºi fiuluiei Maddox: “Chiar ºi eu i-amcumpãrat lui Maddox câteva lucruride acest gen” , spune Angelina,subliniind faptul cã lameleobiectelor respective sunt tocite,astfel încât nu reprezintã un pericolpentru copil.

- Tom Cruise practicã de multtimp scrima. Îi place atât de multaceastã activitate încât i-a convinsºi pe prietenii lui, Will Smith ºiDavid Beckham sã îmbrãþiºeze

acest hobby. De altfel, Will Smith adeclarat: “Tom are chiar o camerãspecialã pentru antrenamentele descrimã. David ºi cu mine mergemdeseori la Tom pentru a practicascrima. E foarte amuzant! Însãacum îmbãtrânim ºi ar cam fi cazulsã ne orientãm cãtre un hobby mailiniºtit”.

- Justin Bieber poate rezolva uncub Rubik în mai puþin de 2 minute.În momentul în care a fost invitat lao emisiune din Spania, artistul ºi-aarãtat abilitãþile, dovedind cã pelângã talent muzical, este ºi destulde inteligent. Fãrã sã stea prea multpe gânduri, Bieber a rezolvat cubulrespectiv într-un minut ºi 23 desecunde, dupã care l-a oferit uneifane din public.

- Te-ai fi gândit cã o actriþã atâtde frumoasã ºi celebrã precum MilaKunis ar putea fi pasionatã dejocurile pe calculator? Mila a

declarat cã, la un moment datdevenise dependentã de World ofWarcraft, petrecând ore în ºir în faþacalculatorului. Acum însã adescoperit un alt hobby: jocurile depe facebook, cum ar fi Farmville.

- Cântãreaþa Taylor Swift adorãsã facã decoraþiuni de Crãciun, înspecial globuri cu zãpadã. Taylorchiar a postat pe contul ei oficial deFacebook o fotografie cu creaþiileei: “Am fãcut globuri cu zãpadãîmpreunã cu prietenii mei. Iatãîntreaga colecþie!”, a scris Taylor,alãturi de poza respectivã.

- La cei peste 50 de ani ai sãi, unactor precum Johnny Depp ar puteaavea hobby-uri adecvate vârstei.Iatã totuºi cã actorul suprinde,recunoscând cã are o pasiune pentrupãpuºile Barbie. “Da, îmi place sãmã joc cu pãpuºile. Este ºi un modideal de a-þi petrece timpul alãturide copii. Odatã, încercam sã dauviaþã pãpuºilor folosind diferitevoci, iar fiica mea a spus: “Tati, terog opreºte-te. Nu face asta!Foloseºte vocea ta normalã”. Dealtfel, o sursã a dezvãluit cã actorul

are colecþii întregi de pãpuºi Barbie,dar ºi de figurine care seamãnã cuBeyonce, personajele din filmulHigh School Musical, Elvis ºi chiarLindsay Lohan.

Te aºteptai ca celebritãþile sãaibã astfel de hobby-uri?

(Sursa: Bianca Geica -www.divahair.ro)

Cele mai ciudate hobby-uri ale vedetelorPagina 251 - 28 februarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

FOTOGRAFIA LUNII

Rãsãrit de soare la SulinaFotograf: Neluº Nãstãsoiu

Aºteptãm fotografiile pe adresa:asii.romani@yahoo.com, însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

1 - 28 februarie 2018Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

În 15 ianuarie 2008 a luatfiinþã Agenþia de Presã „AªIIROMÂNI”, care are sediulcentral la Nürnberg, înGermania, sub conducereamanagerului general Ionelavan Rees-Zota. De ziua denaºtere a poetului naþionalMihai Eminescu, Agenþia dePresã „AªII ROMÂNI” aîmplinit astfel un deceniu deactivitate în folosul diasporeiromâneºti, cu articole poziti-ve despre harnicul ºi talen-tatul popor român, care pot filecturate online, la adresahttp://www.asiiromani.com.

Publicaþia are mai multesubcapitole de mare interes,precum Editoriale, Exclusiv,Noutãþi, Sens Giratoriu,Diasporã, Sport, Diverse,Echipa, Parteneri, Vocea Ta.Pe aceste segmente de presãpot fi lecturale toateevenimentele din lumealargã, acolo unde româniisunt în prim plan, cu realizãriexcepþionale ºi cu o dorinþãimensã de a demonstra cãurmaºii lui Decebal, ai luiªtefan cel Mare ºi Sfânt ºiMihai Viteazul sunt oamenide omenie peste tot, chiardacã, uneori, unii dintreconfraþii noºtri mai produc ºimici necazuri, cãci „pãdurefãrã uscãturi” nu existã!Realizãrile românilor îndomenii precum IT,construcþii, medicinã,marketing, culturã, muzicã,

artã plasticã ºi sport sunt însãrecunoscute ºi apreciate întoatã lumea ºi tocmai deaceea Agenþia de Presã „AªIIROMÂNI” remarcã mereu cãromânii sunt AªI în mai toatecapitole vieþii economice,culturale, spirituale ºisportive, iar România esteuna dintre cele mai frumoaseºi atractive þãri din Europa,atât din punct de vedereeconomic, cât ºi turistic.

„Agenþia a luat fiinþã înanul 2008, pe 15 ianuarie,fiind de fapt continuitatearevistei ce a apãrut înGermania, în anul 2007, cuacelaºi nume – AªIIROMÂNI. Ea continuã înGermania activitatea meajurnalisticã, dupã ce înRomânia, mai precis laRâmnicu Vâlcea, am avut unTrust de Presã, cu 4publicaþii. Dupã cum se ºtie,Agenþia de Presã AªIIROMÂNI are sediul centralla Nürnberg, în Germania ºi

are colaboratori în multe þãriale lumii, inclusiv mulþiredactori valoroºi care trãiescîn România, deci legãtura depatria mamã este mereuprezentã. Mulþi dintre colegiimei sunt membrii ai UniuniiZiariºtilor Profesioniºti dinRomânia ºi ai AsociaþieiPresei Sportive din România,eu fiind ºi membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania.Am alãturi de mine uncolectiv valoros de jurnaliºtiºi voluntari de excepþie. Vãmulþumesc tuturor pentruajutorul acordat ºi pentruefortul pe care îl depuneþipentru þara noastrã, România!Vã respect, stimez ºiiubesc!”, ne-a declaratjuristul ºi jurnalistul Ionelavan Rees-Zota, managerulgeneral al Agenþiei de PresãAªII ROMÂNI, cea care adevenit ziaristã în 1997, deciare 21 ani de activitatea îndomeniul mass-mediei.

Sã mai menþionãm cã,alãturi de Agenþia de Presã„AªII ROMÂNI” existã ºi

publicaþia lunarã „VOCEATA”, care are 32 pagini,multe color, ºi care sedistribuie în Germania,Austria, Belgia, Olanda,Elveþia, dar ºi în România.Este un ziar în limba românãcãutat mereu în Europa, dar ºipeste Ocean, în Canada ºiSUA. Publicaþia „VOCEATA” a ajuns acum la nr. 77(anul 10) ºi este singurul ziarlunar în limba românã dinGermania.

Din colectivul de redacþieal Agenþiei de Presã AªIIROMÂNI ºi al publicaþieiVOCEA TA fac parte Ionelavan Rees-Zota (managergeneral ºi director), BertholdJ. Staicu (director adjunct),Adriana-Lucia Ciugudean ºiLiliana Moldovan (redactoriºefi), Emil Mateiaº (senior-editor), dar ºi redactoriiIonela Ifrim, Viorel Maier,Clement Lupu, DanTeodorescu, Alin-IonuþBrãtuianu, Andra Tãnãsescu,Iulia Teleºpan, IoanaDiaconu, Mariana Pachis,

Adriana Bittner-Ciobanu,Viorel Bãetu, Elena Cesarvon Sachse, Ioan Godja,Agnes Maria Orban, MihaiAnthony, Cornel RaduLoghin, Liviu Hopârtean,Elena Chiriþã. Tehno-redactorul publicaþiei esteNeluº Nãstãsoiu, iarfotoreporteri Daniel Flencheaºi Iulian Alexe.

Publicaþia VOCEA TA –www.voceata.eu – este ti-pãritã la PRODCOM dinTârgu Jiu, în România, iararticolele colaboratorilor ºicititorilor pot fi expediateprin email, la adresa:asii.romani@yahoo.com.

În viitorul apropiat,Agenþia de Presã AªIIROMÂNI doreºte sã-ºideschidã un Birou de Presã laIaºi, în România, înparteneriat cu PrimãriaMunicipiului Iaºi.

În final, doar o urare: LAMULÞI ANI, AªIIROMÂNI, iar VOCEA TAconteazã zi de zi!

DAN TEODORESCU

De ziua poetului naþional MihaiEminescu: Zece ani de „AªII ROMÂNI”!

015730015166

1 - 28 februarie 2018 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

În Monitorul

Oficial nr. 1041 din 29 decembrie 2017 a

fost publicat Ordinul Ministerului Sãnãtãþii

nr. 1.530/2017 pentru modificarea

Normelor minime privind aptitudinile fizice ºi

mentale necesare pentru conducerea unui

autovehicul, aprobate prin Ordinul

ministrului sãnãtãþii nr. 1.162/2010. De la 1

ianuarie 2018, persoanele care au

insuficienþã cardiacã severã ori dispozitive

cardiace implantate nu vor mai putea

conduce. Restricþii se impun ºi pentru

diabetici ºi perosane cu afecþiuni

oftalmologice.

Extras din Ordinul MinisteruluiSãnãtãþii nr. 1.530/2017

Art. I.Normele minime privind aptitudinile

fizice ºi mentale necesare pentru

conducerea unui autovehicul, aprobate prin

Ordinul ministrului sãnãtãþii nr. 1.162/2010,

publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 631 din 8 septembrie 2010, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare, se

modificã dupã cum urmeazã:

1. Punctul 4 „Afecþiuni

cardiovasculare” se modificã ºi va avea

urmãtorul cuprins:

„4. Boli cardiovasculare:

4.1. Afecþiunile sau bolile

cardiovasculare pot determina o alterare

bruscã a funcþiilor cerebrale, care constituie

un pericol pentru siguranþa rutierã,

reprezentând un motiv pentru interzicerea,

cu titlu temporar sau permanent, a

conducerii unui autovehicul.

4.2. În cazul urmãtoarelor afecþiuni

cardiovasculare, candidaþilor sau

conducãtorilor auto din grupele indicate le

pot fi eliberate sau reînnoite permisele de

conducere auto numai dupã ce afecþiunea în

cauzã a fost efectiv tratatã ºi sub rezerva

avizului eliberat de medicul de specialitate

cardiologie ºi, dupã caz, prin efectuarea unui

control medical periodic:

a) bradiaritmii – boalã de nod sinusal

ºi tulburãri de conducere ºi tahiaritmii,

aritmii supraventriculare ºi ventriculare, cu

antecedente sau cu episoade de sincopã

cauzate de tulburãrile de ritm cardiac;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupelor

1 ºi 2;

b) bradiaritmii – boalã de nod

sinusal ºi tulburãri de conducere cu bloc

atrioventricular (AV) de grad II Mobitz II,

bloc atrioventricular de grad III sau bloc de

ramurã alternant; aceastã prevedere se

aplicã numai în cazul grupei 2;

c) tahiaritmii supraventriculare ºi

ventriculare cu:

(i) cardiopatie structuralã ºitahicardie ventricularã susþinutã; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

(ii) tahicardii ventriculare polimorfenesusþinute, tahicardii ventriculare susþinute

sau cu indicaþie pentru un defibrilator;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupei 2;

d) simptome de anginã; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

e) implantare sau înlocuire a unuistimulator cardiac permanent; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupei 2;

f) implantare sau înlocuire a unuidefibrilator sau un ºoc adecvat sau

inadecvat produs de un defibrilator; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupei 1;

g) pierdere tranzitorie a stãrii deconºtienþã ºi a tonusului postural,

caracterizatã prin debut rapid, duratã scurtã

ºi revenire spontanã din cauza unei

hipoperfuzii cerebrale globale, suspectatã a fi

de origine reflexã, din cauze necunoscute,

fãrã semne de boli cardiace subiacente;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupelor

1 ºi 2;

h) sindrom coronarian acut; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

i) anginã stabilã, dacã simptomele nu

sunt declanºate de un efort fizic uºor;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupelor

1 ºi 2;

j) intervenþie coronarianãpercutanatã; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupelor 1 ºi 2;

k) operaþie de bypass coronarian cugrefã; aceastã prevedere se aplicã în cazul

grupelor 1 ºi 2;

l) infarct sau accident ischemictranzitoriu; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupelor 1 ºi 2;

m) stenozã semnificativã de arterãcarotidã; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupei 2;

n) diametru maxim al aortei maimare de 5,5 cm; aceastã prevedere se

aplicã în cazul grupei 2;

o) insuficienþã cardiacã:

(i) clasele NYHA I, II, III; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupei 1;

(ii) clasele I ºi II, cu condiþia ca fracþia

de ejecþie a ventriculului stâng sã fie de cel

puþin 35%; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupei 2;

p) transplant de cord; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

q) dispozitiv de asistenþã cardiacã;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupei 1;

r) chirurgie valvularã; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

s) hipertensiune arterialã malignã –

creºtere a tensiunii arteriale sistolice mai

mare sau egalã cu 180 mm Hg sau a

tensiunii arteriale diastolice mai mare sau

egalã cu 110 mm Hg asociatã cu o

deteriorare iminentã sau progresivã a

organelor; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupelor 1 ºi 2;

t) tensiune arterialã grad III –

tensiune arterialã diastolicã mai mare sau

egalã cu 110 mm Hg ºi/sau tensiune arterialã

sistolicã mai mare sau egalã cu 180 mm Hg;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupei 2;

u) cardiopatie congenitalã; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupelor 1 ºi 2;

v) cardiomiopatie hipertroficã fãrã

sincope; aceastã prevedere se aplicã în cazul

grupei 1;

w) sindrom de QT lung însoþit de

sincope, torsada vârfurilor sau QTc mai mare

de 500 ms; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupei 1.

4.3. În cazul urmãtoarelor afecþiuni

cardiovasculare, candidaþilor sau

conducãtorilor auto din grupele indicate nu li

se pot elibera sau reînnoi permisele de

conducere:

a) implantare a unui defibrilator;aceastã prevedere se aplicã în cazul grupei2;

b) boli vasculare periferice –anevrism aortic toracic ºi abdominal,atunci când diametrul maxim al aortei este de

naturã sã predispunã la un risc semnificativ

de rupturã bruscã ºi, prin urmare, la un risc

de apariþie a unui eveniment invalidant subit;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupelor

1 ºi 2;

c) insuficienþã cardiacã:

(i) clasa NYHA IV; aceastã prevedere se

aplicã în cazul grupei 1;

(ii) clasele NYHA III ºi IV; aceastã

prevedere se aplicã în cazul grupei 2;

d) dispozitive de asistenþã cardiacã;

aceastã prevedere se aplicã în cazul grupei 2;

e) cardiopatie valvularã însoþitã de

regurgitare aorticã, stenozã aorticã,

regurgitare mitralã sau stenozã mitralã, dacã

se estimeazã capacitatea funcþionalã la clasa

NYHA IV sau dacã au existat episoade de

sincopã; aceastã prevedere se aplicã în cazul

grupei 1;

f) cardiopatie valvularã de clasa NYHA

III sau IV sau fracþia de ejecþie mai micã de

35%, stenozã mitralã ºi hipertensiune

pulmonarã severã sau cu stenozã aorticã

severã evaluatã ecocardiografic sau stenozã

aorticã care provoacã sincope; cu excepþia

stenozei aortice severe complet

asimptomatice, în cazul în care se

îndeplinesc cerinþele testului de toleranþã la

efort; aceastã prevedere se aplicã în cazul

grupei 2;

g) cardiomiopatii structurale ºielectrice – cardiomiopatie hipertroficã cu

antecedente de sincopã sau atunci când sunt

prezente douã sau mai multe dintre

urmãtoarele condiþii: grosimea peretelui

ventriculului stâng (VS) mai mare de 3 cm,

tahicardie ventricularã nesusþinutã,

antecedente familiale de moarte subitã la o

rudã de gradul I, tensiune arterialã care nu

creºte la efort fizic; aceastã prevedere se

aplicã numai în cazul grupei 2;

h) sindrom de QT lung însoþit de

sincope, torsada vârfurilor ºi QTc mai mare

de 500 ms; aceastã prevedere se aplicã în

cazul grupei 2;

i) sindrom Brugada cu episoade de

sincopã sau revenire din moarte cardiacã

subitã; aceastã prevedere se aplicã în cazul

grupelor 1 ºi 2.

4.4. Permisele de conducere pot fieliberate sau reînnoite în cazuriexcepþionale, cu condiþia ca solicitarearespectivã sã fie justificatã corespunzãtorprintr-un aviz cardiologie ºi sã facãobiectul unui control medical periodic caresã garanteze cã persoana în cauzã este încontinuare capabilã sã conducãautovehiculul în siguranþã, þinând seamade efectele afecþiunii respective.

4.5. Alte cardiomiopatii: se evalueazã

riscul de producere a unor evenimente

invalidante subite prezentat de candidaþii sau

de conducãtorii auto cu cardiomiopatii

cunoscute – de exemplu, cardiomiopatia

aritmogenicã a ventriculului drept,

cardiomiopatia spongiformã, tahicardia

ventricularã polimorfã catecolaminergicã ºi

sindrom QT scurt sau noi cardiomiopatii care

ar putea fi descoperite;

este necesarã o evaluare atentã efectuatã de

specialiºti, luându-se în considerare factorii

de pronostic ai respectivei cardiomiopatii.

4.6. Prin ordin al ministrului sãnãtãþiise pot stabili ºi alte boli cardiovascularecare restricþioneazã eliberarea saureînnoirea permiselor de conducere.”

2. La punctul 5 „Diabetul zaharat”,

subpunctele 5.2.1 ºi 5.2.2 se modificã ºi vor

avea urmãtorul cuprins:

La punctul 5 „Diabetul zaharat”,

subpunctele 5.2.1 ºi 5.2.2 se modificã ºi vor

avea urmãtorul cuprins:

„5.2.1. Un candidat sau un conducãtor

auto care suferã de diabet zaharat ºi care

urmeazã un tratament medicamentos cu risc

de inducere a hipoglicemiei trebuie sã

demonstreze cã înþelege riscurile

hipoglicemiei ºi cã este capabil sã þinã sub

control aceste episoade; nu se elibereazã ºi

nu se reînnoiesc permisele de conducere

auto în cazul solicitanþilor sau conducãtorilor

auto care nu au primit informaþii referitoare la

aceste riscuri ºi nu sunt deplin conºtienþi de

implicaþiile hipoglicemiei.

5.2.2. În cazul în care un candidat sauun conducãtor auto cu diabet zaharaturmeazã un tratament medicamentos,eliberarea sau reînnoirea permiselor seefectueazã numai pe baza avizuluimedicului diabetolog ºi, dupã caz, pe baza

unor controale medicale periodice efectuate

la intervale de maximum 5 ani; nu se

elibereazã ºi nu se reînnoiesc permisele de

conducere în cazul candidaþilor sau

conducãtorilor auto cu hipoglicemie cronicã

gravã decât dacã solicitãrile sunt susþinute de

un aviz al medicului diabetolog ºi de

efectuarea unor controale medicale

periodice; în cazul hipoglicemiilor cronice

grave în timpul orelor de activitate, permisul

de conducere auto se elibereazã sau se

reînnoieºte numai dupã ce au trecut 3 luni de

la cel mai recent episod.

5.2.2.1. Permisele de conducere auto

pot fi eliberate sau reînnoite în cazuri

excepþionale, cu condiþia ca solicitarea

respectivã sã fie justificatã corespunzãtor

prin aviz medical diabetologie ºi sã facã

obiectul unui control medical periodic care

sã garanteze cã persoana în cauzã este în

continuare capabilã sã conducã

autovehiculul în siguranþã, þinând seama de

efectele afecþiunii respective.”

NOUTÃÞI LEGISLATIVENoi reguli pentru ºoferi

Epileptici, cardiaci, diabetici, fãrã permise auto

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social,

dreptul de asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptulcomercial etc

Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

1 - 28 februarie 2018Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

SUDOKU

Pagina 291 - 31 ianuarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

În puºcãrie:- De ce te-au bãgat, frate?- Viol.- Pe cine-ai violat?- Corespondenþa.- Da’ ce mã, eºti poºtaº?- Nu frate, aºa o cheamã pe reclamantã,

Corespondenþa Stãnescu.*****

Noapte târziu. Bãrbatul se leagã de soþie.Ea:

- Lasã-mã, sunt obositã.- Ascultã, avem cinci copii. De la cine sunt,

dacã în permanenþã sunt refuzat?*****

- Domnu’ Becali, cum e la puºcãrie?- Domle’, parcã m-am întors în timp!- Cum adicã?!- Tot ce-i bun e adus de-afarã.

***** Un poliþist la examenul de avansare în

grad. Examinatorul îi spune subiectul:- Spune numele a trei savanþi germani!Poliþistul:- Einstein!Examinatorul:- Foarte bine!Poliþistul face o pauzã îndelungatã, iar

examinatorul, pierzându-ºi rãbdarea,încearcã sã-l grãbeascã:

- Ai spus unul, foarte bine, mai ai doi. Haicã nu e greu!

Poliþistul prinzând curaj:- Einstein, Zweistein, Dreistein!

***** O doamnã se urcã în taxi ºi îi spune

taximetristului:- Vã rog sã fiþi atent cã sunt mama a opt

copii.Taximetristul se întoarce ºi rãspunde

doamnei:- Eu sã fiu atent?!

***** Douã blonde dupã examenul pentru permis

auto:- Ei, cum a fost la examenul de ºofat?- Pãi, am picat…- Cum aºa?

- Am ajuns la o intersecþie cu sens giratoriuºi acolo era un semn pe care scria 30. Amîncercuit sensul de 30 de ori ºi… am picat.

- Aha, sigur cã te-ai încurcat lanumãrãtoare…

***** - Am auzit cã te cãsãtoreºti cu Vasile.- Da, luna viitoare.- Mi-am imaginat eu. Când i-am dat

papucii mi-a zis cã dacã îl pãrãsesc o sãcomitã o prostie!

***** Doi poliþiºti patruleazã într-un orãºel

prãfuit de provincie. Unul dintre ei gãseºte ooglindã. O ia de jos, o priveºte ºi-i ziceceluilalt:

- Iete, bã, o pozã cu mine!- Ia, dã-mi-o ºi mie! Hã, hã, hã, ce faþã de

prost ai!*****

Bulã merge la doctor.- Dom’ doctor, vã rog sã-mi daþi ceva sã nu

mai rãmânã nevastã-mea gravidã.- Uite, ia un prezervativ, zice doctorul.- Nu vreau, zice Bulã, cã aºa l-am fãcut pe

primul copil.- Atunci, cheam-o pe nevasta ta, ºi-o sã-i

pun un sterilet.- Am încercat ºi asta. Ne-a costat încã un

copil.- În cazul ãsta, îþi recomand abstinenþã.- Nici asta nu merge, zice Bulã. Nu m-am

atins de ea de 2 ani, ºi tot a rãmasînsãrcinatã.

***** Un rabin a slujit timp de 20 de ani. Cã sã-l

rãsplãteascã, comunitatea îl trimite într-oexcursie în Hawaii. Când ajunge în camerade hotel, o tânãrã foarte frumoasã ºi goalãstãtea întinsã pe pat. Revoltat, rabinul punemâna pe telefon ºi sunã acasã:

- Nu aveþi pic de consideraþie pentrupoziþia mea? Sunt rabin. Asta e o dovadãcrasã de nesimþire ºi lipsã de respect!

Auzind acestea, tânãra, ruºinatã, începe sãse îmbrace. Dupã ce a terminat de vorbit latelefon, rabinul zice:

- Tu unde pleci? Nu pe tine sunt supãrat!

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce proiect a fost lansat pe data de 21 Ianuarie de cãtre Asociaþia DACIA e.V. de la Nürnberg?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

78

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

VASILE MIRON POP-KÖLN

BERBECEntuziasmul sentimental este la limitasuperioarã, dar nu e un moment favorabil pentrua lua decizii, mai ales în ceea ce priveºte

eventuale schimbãri. O cãlãtorie în compania fiinþei iubite arputea reprezenta o excelentã ocazie de consolidare a relaþiei.Este o perioadã excelentã pentru a-þi exprima sentimentele.

TAURFemeile din Taur vor avea un sfârºit desãptãmânã magic ºi plin de bucurii. La bãrbaþiiTaur succesul este direct proporþional cu pauzele.

Este momentul sã acordaþi mai puþinã atenþie activitãþilor dinjob ºi sã faceþi plimbãri ºi ieºiri cu partenerele voastre dacãvreþi sã reveniþi pe un trend ascendent!

GEMENIÎn cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu totfelul de probleme de sãnãtate, acestea s-ar puteaatenua sau chiar ºi-ar putea gãsi rezolvarea.

Promptitudinea în reacþii te poate ajuta mult în tot ce doreºtisã întreprinzi. Atenþie la alimentaþie.

RACAi o bunã rezistenþã fizicã, aºa cã sãnãtatea nu-þiva crea probleme serioase. În schimb, capacitateade concentrare nu va fi la nivelul obiºnuit ºi ar fi

bine sã te sfãtuieºti cu un prieten de încredere înainte de a luadecizii. Bea ceaiuri antistres ºi, dacã se pune problema uneiintervenþii chirurgicale, nu amâna.

LEUEste o perioadã bunã pentru a discuta desprechestiuni care vã privesc pe amândoi. Dacã veireuºi sã fii mai tolerant, mai îngãduitor, vei reuºi

sã-þi convingi cu uºurinþã partenerul sã-þi accepte propunerile.Clipele cele mai plãcute le vei petrece spre sfârºitul perioadei.

FECIOARÃLa serviciu te vei confrunta cu situaþii de totfelul, aºa cã nici nu vei ºti când trece timpul. Opropunere de colaborare va veni oarecum pe

neaºteptate ºi se va dovedi avantajoasã. Oricum, ceva banivor veni din zona serviciului.

BALANÞÃEnergia ta fizicã este la limita inferioarã, aºa cãnu te implica în activitãþi deosebite. Obosealaacumulatã de-a lungul timpului ar putea duce la

migrene sau stãri febrile. N-ar fi exclus nici sã faci o vizitã deurgenþã la stomatolog.

SCORPIONVei avea unele discuþii pe teme de interes comuncu partenerul, dar nu este cazul sã încerci sã-þiimpui punctele de vedere. O problemã de sãnãtate

a partenerului vã va da peste cap planurile; din fericire, înscurt timp se va dovedi cã nu a fost nimic grav.

SÃGETÃTORLa slujbã va fi necesar sã finalizezi o activitate lacare ai cam rãmas în urmã. Va trebui sã faci unefort mare, dar ºansele de reuºitã existã, iar

capacitatea ta de a te mobiliza este peste nivelul obiºnuit.

CAPRICORNStarea ta generalã nu-þi ridicã problemedeosebite, aºa cã te poþi angrena în orice fel deactivitãþi. În cazul în care doreºti sã începi un

tratament pentru o suferinþã cronicã, þine cont cã în aceastãperioadã tratamentele naturiste te avantajeazã.

VÃRSÃTORInteresul pentru relaþia cu partenerul de sufleteste mai mare ca niciodatã. Eºti mai sensibil ºifoarte dispus sã faci unele compromisuri, ceea ce

nu þi se întâmplã prea des. Profitã de ocazie pentru a lãmuriunele neînþelegeri mai vechi.

PEªTINu vei fi într-o formã prea bunã ºi ar fi de doritsã te gândeºti de douã ori înainte de a face ceva.Poate pãrea paradoxal, dar canalizarea energiei

fizice spre activitãþi practice îþi va permite sã te relaxezi.Atenþie, existã riscul de a suferi mici accidente!

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii. Mamaare servici Contact la numarul de telefon:091138477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgent apartamentde închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4 camere (de la 70mp) cu preþul între 700-800 euro. Tel de contact: +49157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþii deosebiteîn zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta de gaz,care este nouã ºi trece pe la poartã. Este racordatã lacurent electric, apã potabilã, telefon, internet. Curteaare pomi fructiferi, pe rod. Beciul unde se poateamenaja o cramã are aproape 100 m.p. Parterul are ocamerã mare de cca 30 m.p ºi un living de peste 60 m.p. cu bucãtãrie stil bar þi baia destul de mare. La etajsunt 3 dormitoare, o salã închisã ºi o cabinã de duº,Spre râul Olãneºti are o terasã supraetajatã de 60 m.pfiecare (parter ºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro.Relaþii despre casã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 -07200 09884.

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru2/3 persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile (baieºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinãcu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin.Preþ: 33000 Euro. Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºa felîncât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarie separatä.Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 09116588352

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã,gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomifructiferi, dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini )gard cu fundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-alungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Centrul Cultural Austro Român Graz vãaºteaptã din 15 Septembrie 2017 cu proiecte noi. Deasemenea dacã aveþi idei sau propuneri nu ezitaþi sã nescrieþi pe email romaniidingraz@ yahoo.com. Pe lângãcursurile ºi Worksopurile diversificate vã oferimCursuri de limba germanã cu predare în limbaromânã. Vã aºteptãm cu drag!

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece, 42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: marvidiss@gmail.com

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi ex-perienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza_make_up@ yahoo.com. Tel015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru alte domenii:Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne!Telefon: 0151 21315812

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucru înNürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã 3.5 ºisoþia ca menajerã sau în curãþenie. Telefon:015175648027

Caut loc de munca în fabricã sau la curãþenie,ori în alt domeniu cu cazare inclusã ºi anmeldung(Nurnberg). Am 20 de ani, rog maximã seriozitate.Menþione faptul cã nu cunosc lb. germana. Nr detelefon: 0040741989116 +4915168584944.

Caut de lucru în zona Nürnberg vorbescitaliana ºi româna, aº dori dacã se poate în domeniuhotelier sau restaurant. +49 160 98540374

Caut de lucru în construcþii, amenajãriinterioare sau exterioare, acoperiºuri, lucrãri cu tablã,fabricã sau orice domeniu în Nürnberg sau apropiere.Telefon: 0151 2921021 Mulþumesc anticipat!

Doreºti sã lucrezi în consultanþã financiarã ºivrei sã intri într-o echipã de succes? Îþi place sã ai unprogram flexibil ºi doreºti sã avansezi rapid? Maimulte detalii la nr de telefon: 0160 33 73 128

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zonaFürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice. Cautpersoane care au nevoie de consultanþãpsiho-socialã, cu sau fãrã dizabilitãþi dinzona Nürnberg/ Erlangen/ Fürth. Sunt

cetãþean român ºi german, vorbesc ambelelimbi bine. Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

1 - 28 februarie 2018Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Închiriez masã de manichiurãîn atelierul meu cosmetic din

Eibach la o manichiuristã(specialitate unghii False ºi gel).Informaþii 0911 64116868 sau

0174 34997052

78

Pagina 311 - 28 februarie 2018 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cu programîntreg. Deþin permis categoria B, disponibilitate deprogram prelungit, deplasãri în strãinãtate, în zonaNürnberg. Informaþii la telefon: 01603373128, dupãdata de 25 Martie sau oricând la numãrul: 00400732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºi împreunãcu soþia mea cãutãm un loc de muncã în ferme, fabricietc. Suntem serioºi. Ne puteþi contacta la n.r de telefon0040731469084.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivel mediusunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã! Informaþiisuplimentare la tel. 00491639716719"

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru,plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montajscurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlziretermicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795sau e-mail: riccardocedeno@ gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon:0043 344806629 sau 0040 760797048.

Domn singur, 60 de ani, 1.70, 65 kg, modest,discret, simplu, nefumãtor. Doresc cunoºtinþã cudoamnã stabilã, singurã, serioasã, sigurã, modestã,calmã, discretã ºi nepretenþioasã. Telefon: 0741 337378 ,dupã ora 20:00.

Domn 52 ani, 1.70, 79 kg, caut doamnã suplã,drãguþã, simplã, pânã în 50 ani pentru prietenie saucãsãtorie. De preferabil din zona München sauîmprejurimi. Telefon: 015145230790

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m,doresc sã cunosc un domn de vârstã apropiatãpentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Sunt româncã.Telefon: 0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fiesas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegere ºirespect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femeicare vor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cãlocuiesc în Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu.Telefon: 0151 66140337, de preferinþã dupã ora 18în cursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea înbãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cã mi-o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti a faceparte din echipa noastrã, iar de restul ne ocupãmîmpreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune, contabilitate

primarã, abilitãþi de utilizare a calculatorului,MS Office, administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de conducerecat. B, doresc angajare ca secretarã/ asistent

manager/ operator calculator/ gestionar/vânzãtoare/ recepþioner hotel (front desk)/

asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

Personal Control Calitate. F/B pentru cli-enþii noºtri cu renume din zona Nürnberg Responsabilitãþi:- Efectuarea de control al calitãþii produselor- Respectarea procedurii de control- Cunoaºterea limbii Germane la nivel minimcomunicativNu se percep taxe sau comisioaneBeneficii:- Contract de munca german- Asigurare medicalã - Asistenta la întocmirea documentelornecesareAngajator:Ballin Personalservice GmbHZeltnerstr.390443 NbgINFO C. Suteu Tel:015207913273

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgiei,Elveþiei ºi Olandei. Pentrupublicitate ºi abonamente

vã rugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

78

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Nu mi-am gãsit jumãtatea. Am53 ani, 1.60, 55 kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtii cât de câtgermana ºi doreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu, manierat ºieducat, contacteazã-mã:Telefon: 0173 790 3740

Mã numesc, Vasi Rodica ºi îmi cautfratele, în Germania, oraºul Nünberg. Pefratele meu, îl cheamã, Rauch Nikolaus,

(luând numele soþiei, de RAUCH, înainte l-a chemat VASI NICOLAE ) este nãscut, în

data de 12 martie 1968. A plecat dinRomânia, în anul 1990 în Germania, fiindcãsãtorit, cu o nemtoaicã din România, penume Rauch Leni, cu care are douã fetiþe.

Au divorþat ºi s-a cãsãtorit cu altãnemtoaicã din România, stabilitã în oraºulNünberg, pe nume Rita, cu aceasta are unbãiat ºi o fatã, din auzite am înþeles cã adivorþat ºi de aceasta. Ultima datã, l-amvãzut când a fost la mine cu soþia Rita,

acum vreo 15 ani, în Arad, cartierulGrãieste. Nr. meu de telefon este:

0040743980607. Mul umesc ºi doamneajutã, sã-l gãsesc.

Pagina 32

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: asii.romani@yahoo.com

eessttee aallããttuurrii ddee

dduummnneeaavvooaassttrrãã

ccuu uurrmmããttooaarreellee

aaccttiivviittããþþii:: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

Grupaduminicalãde dansuri

pentrucopii AªIIROMÂNIJUNIORI